Redactor-sef : colonel (r ) Grigore Radoslavescu IA{I Anul I Nr. 2 31 mai 2011

CMYK

PATRIE - DEMNITATE - ONOARE

REZERVISTULPublica]ie de informare militar\, educa]ie patriotic\,

spiritualitate cre[tin\, cultur\, art\ [i atitudine civic\.FONDATORI: colonel (r ) Gheorghe Pancu, colonel (r ) Grigore Radoslavescu Editor: Asocia]ia Na]ional\ a Cadrelor Militare în Rezerva [i în Retragere -

Filiala Jude]ean\ Ia[i „Henri Coand\“

de Col.(r) Gheorghe PANCU

Rezervi[tii militari reprezint\o categorie socio-profesional\distinct\, cu un statut bine de-finit `n cadrul societ\]ii româ-ne[ti contemporane.

Prin rezervi[ti militari se `n-]elege orice persoan\ care de]i-ne grad militar `n rezerv\ sau`n retragere, respectiv solda]i,grada]i, subofi]eri, mai[tri mili-tari, ofi]eri [i generali, indife-rent de institu]ia public\ dincadrul sistemului de ap\rare,ordine public\ [i siguran]\ na-]ional\ `n care [i-au desf\[uratactivitatea.

~n ac]iunile militare desf\[u-rate de România `n cadrul R\z-boiului de Independen]\ (1877-1878), R\zboiului de ~ntregirea Neamului (1916-1919) [i `ncel de-Al Doilea R\zboi Mon-dial (1940-1945), precum [i petimp de pace, rezervi[tii mili-tari au adus o contribu]ie im-portant\ la p\strarea Indepen-den]ei [i Suveranit\]ii ]\rii, avalorilor militare [i culturaleale poporului român.

Instituirea unei zile a rezer-vi[tilor militari constituie o re-cunoa[tere a rolului acestora,de-a lungul istoriei, `n cadrulsociet\]ii române[ti.

Având `n vedere faptul c\, `nanul 1990, la 31 mai, a fost`nfiin]at\ prima asocia]ie for-mat\ din personal `n rezerv\sau `n retragere, reluând o tra-di]ie datând din 1925, `ntrerup-t\ abuziv `n 1948, s-a propusaceast\ dat\ ca zi a rezervi[ti-lor militari, `n acest sens adop-

tându-se Hot\rârea de Guvernnr. 467 din 12 mai 2010.

~ncepând din 2010, ZiuaRezervistului Militar reprezint\unul din momentele de s\r-b\toare ale Armatei [i ]\rii, pri-lej cu care sunt omagia]i to]i ceicare au `mbr\cat haina mili-tar\, au jurat, sub faldurileDrapelului de lupt\, s\-[i apere]ara chiar cu pre]ul vie]ii [iacum, datorit\ vârstei, sor]ii saualegerii lor nu mai fac parte dinpersonalul Armatei Române.

Prin obiectul s\u de reglemen-tare, Hot\rârea nu are impactasupra domeniilor social, econo-mic [i de mediu, ori asupra buge-tului general consolidat, motivpentru care proiectul acesteia afost elaborat `n conformitate cudispozi]iile Legii nr. 24/2000 pri-vind normele de tehnic\ legisla-tiv\ pentru elaborarea actelornormative, republicat\, [i aleart. 2 alin. (2) din Hot\rârea Gu-vernului nr. 1361/2006 privindcon]inutul instrumentului deprezentare [i motivare a proiec-

telor de acte normative supuseaprob\rii Guvernului.

Hot\rârea a fost publicat\ `nMonitorul Oficial nr. 333 din19mai 2010, sub nr. 467 /12 mai2010, fiind semnat\ de primul-minstru al Romaniei [i contrasem-nat\ de ministrul ap\r\rii na]io-nale, ministrul Administra]iei [iInternelor, directorul ServiciuluiRomân de Informa]ii, directorulServiciului de Informa]ii Externe,directorul Serviciului de Teleco-munica]ii Speciale, directorul Ser-viciului de Protec]ie [i Paz\.

31 mai - Ziua Rezervistului Militar

S\rb\toarea noastr\ omagial\Editorial

HOT|RÂREprivind instituirea Zilei Rezervistului Militar

~n temeiul art. 108 din Constitu]ia României, republicat\,Guvernul României adopt\ prezenta hot\râre.

Art. 1. - Se instituie Ziua Rezervistului Militar, care ses\rb\tore[te `n fiecare an la data de 31 mai.

Art. 2. - Institu]iile publice din cadrul sistemului de ap\rare,ordine public\ [i siguran]\ na]ional\ pot sprijini, `n condi]iilelegii, manifest\rile prilejuite de acest eveniment.

Art. 3. - Potrivit prezentei hot\râri, prin rezervist militar se`n]elege orice persoan\ care de]ine grad militar `n rezerv\ sau`n retragere.

Bun venit pe p\mântulpatriei str\bune!

Fra]ii no[tri militari din Basarabia istoric\ `nvizit\ la rezervi[tii ie[eni

~n perioada 18-25 iunie, la invita]ia Asocia]iei„Henri Coand\“, o delega]ie a rezervi[tilor militarimoldoveni [i a Catedrei Militare de la UniversitateaTehnic\ din Chi[in\u, condus\ de domnul Generalde brigad\ `n rezerv\ Nicolae PETRIC|, va efectuao vizit\ de documentare `n Garnizoana Ia[i [i `njude]ele Ia[i, Neam] [i Suceava.

Din delega]ie fac parte: Mr(r) Anastasia Petric\,Col(r) Iurie NIGHINA, Col. Mihai Bucli[, Col(r) Vla-dimir Cojocari, Col(r) Tudor GRU{EVSCHI, Col. Va-leri CIULCOV, Lt.col(r) Tudor BEDROS, Lt. col(r)Vasile PETRA{CU, [i Lt.col(r) Iacob ANGHEL.

~n proiectul de Program sunt incluse: `ntâlniri delucru la sediul Asocia]iei, la Comandamentul Brig\-zii 15 Mc „Podu ~nalt“ [i la Colegiul Militar Liceal„{tefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc, vizi-tarea Palatului O[tirii din Copou, a Cercului MilitarIa[i [i Muzeului Unirii, pelerinaj la Moa[teleCuvioasei Parascheva de la Catedrala Mitropo-litan\, la M\n\stirea Trei Ierarhi [i la alte biserici[i m\n\stiri din Moldova [i Bucovina, precum [ivizitarea unor muzee, obiective turistice, culturale [iistorice din municipiul Ia[i [i din jude]ele Neam] [iSuceava, participarea la slujbe religioase [i la spec-tacole cultural-artistice.

Cu bucurie [i cu dragoste fr\]easc\ dorim mem-brilor delega]iei „Bun venit pe p\mântul Patrieistr\bune!,“ vizit\ fructuoas\ [i [edere pl\cut\ la noi.

de Col.(r) Vasile RADU

9 mai 1945, 9 mai 1950, 9 mai1985.

O dat\ cu tripl\ semnifica]ie.9 mai 1945 este Ziua Victoriei

Na]iunilor Unite `mpotriva Germa-niei hitleriste, respectiv sfâr[itulcelui de-Al Doilea R\zboi Mondial,marcat de semnarea actului de ca-pitulare cu for]ele anglo-americane,la Reims, [i cu cele ruse, la Berlin.

Dup\ 9 mai 1945, cronologic, a ur-mat 9 mai 1950, când, la Paris, s-acitit Declara]ia Schuman, prin carese puneau bazele a ceea ce avea s\devin\ Uniunea European\.

Este [tiut c\, dup\ Al Doilea R\z-boi Mondial, Europa se confrunta

atât cu probleme generate de tensi-uni politice `ntre unele state, cât [icu probleme economice legate deefortul de reconstruc]ie. Concretiza-rea efortului de reconstruc]ie euro-pean\, sprijinit, financiar, de SUAprin Planul Marshall, s-a realizat`n paralel cu edificarea structurilorde colaborare politic\. Principaliiactori ai construc]iei europene aufost Fran]a, reprezentat\ de RobertSchuman, ministru de externe, [ide Jean Monnet, [eful Organiza]ieiNa]ionale a Planific\rii, [i Germa-nia, reprezentat\ de cancelaruls\u, Konrad Adenauer. Aceast\ ini-]iativ\ - la care au mai aderat Ita-lia, Belgia, Olanda [i Luxemburg - adus la semnarea, `n 1951, la Paris, a Tratatului Comunit\]ii Europene

a C\rbunelui [i O]elului (CECO),Jean Monnet devenind primulpre[edinte al acestui organism.CECO a constituit prima treapt\ aceea ce va deveni, mai târziu, Uniu-nea European\.

Trei decenii mai târziu, la Sum-mitul de la Milano, din iunie 1985,pe agenda de lucru a UE a figurat[i declararea datei de 9 mai dreptZiua Europei, ca un elogiu adus„Declara]iei Schuman“ - punctul deplecare al construc]iei europene.

Tripla de 9 mai

Mar]i, 331 mmai 22011

Pagina 2 - Documentar

Rezervistul

ddee CCooll..((rr)) GGhheeoorrgghhee PPAANNCCUU

Fiul GeneraluluiConstantin Coand\

Henri Coand\ s-a n\scut laBucure[ti, la 7 iunie 1886, dinp\rin]ii Constantin [i Aida. Me-diul familial i-a asigurat pune-rea `n valoare a excep]ionalelorsale `nsu[iri native. Tat\l s\u sen\scuse la Craiova, `n 1857 [iurmase cursurile Liceului Mili-tar din Ia[i, continuate la Bucu-re[ti. ~n 1876 devine sublocote-nent, ca absolvent al {colii deArtilerie, Geniu [i Marin\.

Se distinge `n luptele din ca-drul R\zboiului de Independen-]\, fiindu-i conferit\ „VirtuteaMilitar\“. ~n 1880 pleac\ la Pa-ris, unde studiaz\ la {coala Po-litehnic\, ob]inând licen]a `nmatematici, [i la {coala de Ar-tilerie de la Fontainbleau. Re-venit `n ]ar\, func]ioneaz\ caprofesor la {coala Na]ional\ dePoduri [i {osele [i la {coala deArtilerie [i Geniu din Bucure[ti.

La scurt timp, `n 1887, estenumit ata[at militar la Viena [i,apoi, la Bruxelles, marcând`nceputul unei substan]iale ca-riere militare [i politice. Devi-ne, `n 1890, locotenent-coloneladjutant pe lâng\ principelemo[tenitor Ferdinand, colonel`n 1896, secretar general al Mi-nisterului de R\zboi (1901), ge-neral de brigad\ (1902), inspec-tor general al Artileriei (1904),comandant al Cet\]ii Bucure[ti,general de divizie [i din nou in-spector al Artileriei (1911).

Dup\ intrarea României `nR\zboiul de ~ntregire, GeneralulConstantin Coand\ este trimisca [ef al Misiunii Militare Ro-mâne pe lâng\ Marele CartierGeneral rus. ~n martie 1917,Corpul de voluntari români(transilv\neni [i bucovineni) for-mat la Kiev, care urma s\ vin\`n ]ar\ [i s\ se integreze `n ar-mata român\, este pus sub co-manda sa. Este arestat de bol[e-vici, dar scap\ de la moarte prinintrarea `n Kiev a trupelor ger-mane. ~n acela[i an este avansatgeneral de corp de armat\.

~n contextul `nfrângerii Pu-terilor Centrale `n r\zboi, gene-ralul Constantin Coand\ a fostnumit, la 24 octombrie 1918,prim-ministru [i ministru alAfacerilor Str\ine, din guvernmai f\când parte generalii Ar-thur V\itoianu [i Eremia Gri-gorescu, oamenii de [tiin]\ Pe-tru Poni [i Anghel Saligny, ba-sarabenii (`ntre timp, Basara-bia se unise cu România) IonIncule] [i Daniel Ciugureanu.

Noul guvern avea ca obiectivimediat mobilizarea armateiromâne [i reintrarea ]\rii `nac]iune al\turi de Alia]ii occi-dentali, obiectiv marcat prinnota ultimativ\ remis\ mare-[alului Mackensen la 27 oc-tombrie/9 noiembrie 1918; secerea ca trupele inamice s\ p\-r\seasc\ teritoriul ]\rii `n ter-men de 24 de ore. ~n acela[i

timp, au fost declarate nule [ineavenite m\surile adoptate `ntimpul fostului guvern Al. Mar-ghiloman, care fusese nevoit s\`ncheie pacea separat\ cu Pu-terile Centrale.

Constantin Coand\ a f\cutparte din delega]ia României laConferin]a de Pace de la Paris(1919).

Senator de drept, este r\nit`n atentatul din Senat pus lacale de elementele extremistede stânga (8 decembrie 1920).

Ca frunta[ al PartiduluiPoporului, a de]inut `naltademnitate de pre[edinte al Se-natului, `ntre anii 1920-1922 [i1926-1927. A fost ministru alIndustriei [i Comer]ului (mar-tie-iulie 1926) [i ministru deStat [i pre[edinte interimar alConsiliului de Mini[tri (august-noiembrie 1926) `n guvernulcondus de generalul Al. Averes-cu. A murit la Bucure[ti, la 30septembrie 1932.

Fiul s\u, Henri, era atunci opersonalitate afirmat\ puter-nic `n [tiin]a [i tehnica avia]ieimondiale [i se preg\tea s\-[ioficializeze observa]iile `n ceeace s-a numit „efectul Coand\“.I-a p\strat tat\lui s\u oprofund\ recuno[tin]\, pe carea exprimat-o cu emo]ie, `n cu-vinte calde: „Cel dintâi [i celmai mare dasc\l mi-a fost `n-su[i tat\l meu. Da, pentru c\ ela [tiut s\-mi fie prieten“.

Mama savantului, Aida, erafiica medicului francez GustaveDanet, care fusese `n serviciulmedical al Cur]ii lui Napoleonal III-lea [i era prieten\ cu oa-meni de seam\: Louis Pasteur,Vasile Alecsandri, AlexandruOdobescu.

Henri a avut patru fra]i [idou\ surori. Petru, un frate

mai mic, a devenit inginer cuactivitate notabil\ `n industriapetrolier\ din Prahova, fiind`ns\ r\pus timpuriu de grip\,la 42 de ani. Una din surori,Ioana, s-a c\s\torit cu SergeHebert, membru al MisiuniiMilitare franceze, condus\ degeneralul Berthelot, cu o con-tribu]ie substan]ial\ la reface-rea poten]ialului combativ alArmatei române `n prima ju-m\tate a anului 1917. Cealalt\sor\, Maria, a devenit so]ia re-marcabilului aviator AndreiPopovici, care va ajunge lagradul de GeneralLa 13 ani, elev de liceu militar

De mic copil a avut posibili-tatea s\ c\l\toreasc\, familia`nso]indu-l pe ata[atul militarla Viena [i `n alte deplas\ri, laBruxelles, Paris etc. ~n `ntrea-ga via]\ a c\l\torit mult, curi-ozitatea tân\rului `mbinându-se cu studiul, cercetarea [i cupercep]ia omului de [tiin]\, cuo experien]\ `n permanent\`mbog\]ire.

A fost elevul {colii Comunale„Petrache Poenaru“ [i apoi alLiceului „Sf. Sava“, pentru ca lavârsta de 13 ani s\ fie mutat laLiceul Militar din Ia[i, institu]iede `nv\]\mânt destinat\ fiilorde militari. Numele tat\lui s\use afla `nscris pe placa de mar-mur\ din holul central alLiceului, ca absolvent de onoare.

Henri a f\cut studii str\lu-cite, avându-i ca profesori pe A.D. Xenopol, G. Ibr\ileanu, Rie-gler, Teodoreanu, Gavriil Musi-cescu [.a., numele fiindu-i [i eltrecut pe placa de marmur\, ca[ef al promo]iei 1903, cu gradulde sergent major. ~ntr-o vacan]\de var\ a avut posibilitatea, lainvita]ia unchiului s\u, viitorul

amiral Ion Coand\, s\ c\l\to-reasc\, `mpreun\ cu fratele s\u,Petru, pe vasul „Dobrogea“ alServiciului Maritim Român, laConstantinopol, Alexandria,Malta, Gibraltar, Rotterdam,`ntorcându-se la Ia[i cu trenul,prin Paris [i Bucure[ti. Ofi]er activ alRegimentului 2 Artilerie

Imediat dup\ terminareaLiceului a intrat la {coala deOfi]eri de Artilerie, Geniu [iMarin\ din Bucure[ti, de unde,`n 1904, a fost deta[at `ntr-unregiment din Germania [i, du-p\ doi ani, a fost trimis pentrua urma cursurile la „Technis-che Hochschule“ din Charlot-tenburg. La un salon interna-]ional organizat `n noiembrie1907, la Sporthalle din Berlin,`[i expune macheta aparatuluis\u de zbor, un avion f\r\ eli-ce, ce anun]a avionul cu reac]ie;faptul nu a stârnit interes, de[irevista „Sport im Bild“ consem-nase, cu acest prilej, originalacurbur\ a „aripii Coand\“.

~n 1908 revine `n ]ar\ [idevine ofi]er activ al Regimen-tului 2 Artilerie; preocupat demodelul aparatului s\u de zbor,un avion echipat cu motor-ra-chet\, ob]ine eliberarea dinrândurile active ale armatei, decare a r\mas strâns legat toat\via]a, mai ales `n leg\tur\ cuasigurarea unei dot\ri tehnicesuperioare.

Cu un grup de prieteni a `n-treprins o c\l\torie `n OrientulMijlociu [i `n Tibet, a trecutprin momente dificile [i a r\-mas cu impresii puternice, po-vestite peste ani.

{i-a confec]ionat un aparatde zbor, dar lansarea a e[uat,situa]ie care nu l-a f\cut s\ re-nun]e la obiectivul s\u major,cu preocuparea de a-[i aprofun-da cunoa[terea `n domeniu.

Frecventeaz\ cursuri univer-sitare `n Belgia, la Liège [i la In-stitutul Montefiore, ]ine conferin]epublice `n România, Fran]a [iBelgia, pe teme referitoare la avi-a]ie, textele unora fiind publicate`n revistele de profil ale vremii.

~n 1909, anul `n care fra]iiWright `[i experimentau apara-tul pe terenul Anvours, lua fiin-]\ la Paris {coala Superioar\ deAeronautic\ [i Construc]ii Me-canice. Prima serie de absol-ven]i, `n 1910, compus\ din 66de studen]i, l-a avut [ef depromo]ie pe Henri Coand\; a ob-]inut astfel diploma de ingineraeronautic [i titlul de major.Cursurile acestei {coli vor fi ur-

mate [i de al]i români; `n pri-mele dou\ decenii de func]io-nare 28 de tineri români au ab-solvit {coala, printre ei num\-rându-se Gheorghiu Constantin,Negrescu Gheorghe, Protopopes-cu {tefan. „Coand\ 11“, primul avionbimotor din lume

Cercet\rile sale asidue seplasau `n condi]iile colabor\riicu personalit\]i de seam\ ale[tiin]ei [i tehnicii, `ntr-un cli-mat de emula]ie reciproc\. Sti-mulat de sugestiile primite dela inginerul Gustave Eiffel [imatematicianul P. Painlevé, tâ-n\rul Coand\ a `ncercat di-ferite tipuri de aripi de avion [ia colaborat cu Gianni Caproni[i cu Ioachim, `n proiectarea [iconstruirea, `n anii1907-1908, aunui aparat de zbor la dimensi-uni normale, un avion-planorbiplan. ~n 1910 a expus, la celde al doilea Salon Interna]ionalde Aeronautic\ de la Paris, unavion bazat pe propulsie prinreac]ie, experimentat `n acela[ian lâng\ Paris, la Issy-les-Moulineaux. ~n anul urm\tor aconstruit aparatul „Coand\ 11“,primul avion bimotor din lume,ce a fost prezentat la concursulmilitar desf\[urat la Reims.

Ca inginer [i director tehnic laUzinele de Avioane din Bristol(1912- 1914) a proiectat [i con-struit, `mpreun\ cu speciali[tienglezi, avionul „Bristol-Coan-d\“; apoi l-a perfec]ionat `n ca-drul variantelor sale („Coand\14“, „Coand\ 16“), mai `ntâi `nMarea Britanie [i apoi `n Fran]a,devenind unul dintre cele maibune avioane intrate `n dotareaavia]iei din mai multe ]\ri, inclu-siv din România. Pe astfel deavioane au zburat [i cunoscu]iipilo]i români: Andrei Popovici,Gheorghe Negrescu, {erbanCantacuzino, Protopopescu [.a.~n ajunul Primului R\zboi Mon-dial statul român a comandat laUzinele „Bristol“ mai multe a-vioane; pentru crea]ia sa, HenriCoand\ a fost distins cu decora-]ia „Bene merenti“, clasa I.

~n anii r\zboiului revine `nFran]a, unde-[i continu\, cu re-zultate remarcabile, activitateade perfec]ionare a aparatuluide zbor; tot aici proiecteaz\ [i osanie-automobil propulsat\ deun motor cu reac]ie.

125 dde aani dde lla nna[terea iinventatorului mmilitar HHenri CCoand\, ffiul GGeneralului CConstantin CCoand\

Asocia]ia rezervi[tilor militari ie[eni –

Avionul construit de Henri Coand\

Mar]i, 331 mmai 22011

Pagina 3 - Documentar

Rezervistul

onorat\ de numele savantului mondial Henri Coand\O excep]ional\ descoperire: „efectul Cond\“

ddee CCooll ((rr)) DDuummiittrruu ZZAAHHAARRIIAA

Un loc remarcabil `n crea]iasavantului Henri Coand\, dar [iun moment de referin]\ `n isto-ria [tiin]ei, este ceea ce a r\massub numele de „efectul Coand\“,rezultat al unor observa]ii [i cal-cule `ndelungate. ~nc\ de lasfâr[itul anului 1910, `n cursulprimului zbor al aparatului cureac]ie, la Issy-les-Moulineaux,Coand\ a urm\rit cu aten]ie unfenomen deosebit pe care l-a re-latat, la pu]in timp, reputatuluispecialist `n aerodinamic\,Theodore von Kármán, de laUniversitatea din Göttingen,care l-a considerat o important\descoperire, denumindu-l „efec-tul Cond\“.

Observa]ia a fost consemnat\de savant `n brevetul francez nr.792754, `nregistrat la Oficiul deProprietate Industrial\ pe datade 8 octombrie 1934, sub denu-mirea „Procedeu [i dispozitivpentru a devia un jet de fluid,care p\trunde `n alt fluid“.Brevetul a fost publicat la Paris,la 10 ianuarie 1936. Aceast\ re-alizare a fost brevetat\ [i `n Ro-mânia, prin brevetul nr. 24376din 4 octombrie 1935: „Procedeu[i dispozitiv pentru a face s\ de-vieze un jet de fluid p\trunzând`ntr-un alt fluid [i amortizor dezgomot, bazate pe acest pro-cedeu pentru motori termici, ar-me [i guri de foc“.

Henri Coand\ `nregistreaz\,tot `n ]ar\, brevetul nr. 24690din 14 ianuarie 1936, intitulat:„Perfec]ion\ri la propulsori“. ~ncontinuare, `nregistreaz\ `nFran]a al doilea brevet funda-mental (nr. 846969/2 decem-brie 1938), intitulat: „Dispozi-tiv asigurând devierea unui jetde fluid, care scap\ dintr-o fan-t\ sau dintr-un inel de aceea[igrosime“, publicat la Paris unan mai târziu.

~n scurt timp, lumea [tiin]ifi-c\ a subliniat importan]a ex-cep]ional\, teoretic\ [i practic\,a descoperirii. Astfel, AlbertMétral, `n lucrarea sa Sur unphénomène de deviation des flu-ides et ses applications – „EffetCoanda“, ap\rut\ `n 1939, pro-cedeaz\ la analiza lui teoretic\[i pune `n eviden]\ o serie derezultate experimentale. Câ]ivaani mai târziu, Albert Métral [iFrédéric Zerner reiau studiulefectului Coand\, dezvoltându-l`n câteva direc]ii: fenomenul [iaplica]iile sale practice, o teoriea scurgerii unui fluid printr-un„ajutaj Coand\“ [i controlul s\uexperimental, utilizarea „fanteiCoand\“ pentru controlul strat-ului limit\ de pe extradosulunei aripi hipersustentatoare.

Mai târziu, `n 1961, au fost`ntreprinse cercet\ri legate de„efectul Coand\“ la Illinois In-stitute of Technology, urm\rin-du-se complexitatea fenomenu-lui [i implica]iile sale practice,

cu preocuparea ca studiile re-spective s\ constituie un capi-tol special al gazodinamicii [ti-in]ifice interna]ionale. Astfel,`n 1965, a avut loc, la NewYork, simpozionul interna]io-nal de automatic\, `n cadrulc\ruia Henri Coand\ a fost o-magiat [i distins cu diploma deonoare „Harry Diamond Labo-ratories“. ~n aprilie 1965, Berli-nul Occidental a g\zduit lucr\-rile primului colocviu europeande mecanic\ cu tema „efectulCoand\“, din ini]iativa unorpersonalit\]i de prestigiu `ndomeniu: prof. dr. R. Wille de la„Technische Universität“ (Ber-linul Occidental), prof. dr. Kü-chemann de la „Royal Society“(Anglia), prof. dr. P. Carrièrede la „ONERA“ (Fran]a) [i al]ii.

~n sfâr[it, dup\ dep\[irea„t\cerii“ a[ternute mai mul]iani, `n iunie 1967, a avut loc laBucure[ti simpozionul EfectulCoand\ [i unele aplica]ii ale a-erohidrodinamicii, cu partici-parea unor distinse personali-t\]i [tiin]ifice din str\in\tate [idin ]ar\: M. Ribeyrolles, L. A.Zalmanzon, Elie Carafoli, C.Teodorescu, I. Anton [.a. S-apus un accent deosebit pe rolulremarcabil al lui Henri Coand\`n dezvoltarea aerodinamicii,pe aspectele experimentale [iaplica]iile multiple realizatesau de realizat ale „efectului“care-i poart\ numele.

„Efectul Coand\“ – [i spe-ciali[tii s-au referit pe larg la a-ceast\ chestiune – are aplica]iivaste `n aproape toate domeni-ile activit\]ii aerospa]iale, pre-cum [i `n alte domenii.

Savantul [i-a continuat cuperseveren]\ cercet\rile, `nreg-istrând mai multe brevete, sin-gur sau `n colaborare, reprezen-tative fiind: brevetul nr. 940882,`nregistrat `n Fran]a la 19 feb-ruarie 1945 [i publicat la 27 de-cembrie 1948, privind inven]iaAjutaj etajat; inven]ia intitulat\Procedeu [i instala]ie de trans-port pneumatic `n interiorulunei canaliza]ii tubulare, publi-cat\ `n România; brevetul nr.55357 din 20 martie 1973 (`n co-laborare cu C. Teodorescu), bre-vetul nr. 53910/30 martie 1973,`nregistrat `n România, cu titlulProcedeu [i dispozitiv pentru a-tenuarea zgomotului gazelor deevacuare; lista e mult mailung\ (peste 250 de brevete) [i„nu avem noi calitatea s\ pu-nem pe deplin `n eviden]\ mul-tiplele lor aplica]ii `n direc]iiextrem de variate“ (Ion Iacova-chi, Dr. Ion V. T. Cojocaru,Henri Coand\, Editura {tiin]i-fic\ [i Enciplopedic\, Bucu-re[ti, 1983). La unele din aces-tea s-a referit cercet\torul bri-tanic Harry Stine de la o baz\de tehnologie spa]ial\ din SUA(care a lucrat câ]iva ani, `nce-pând din 1960, cu savantul nos-tru), `n articolul intitulat Min-tea n\scocitoare a lui HenriCoand\, publicat `n revista„Flying“ din martie 1967.

~ncepând din anii ‘70, [coalaromâneasc\ de profil, condus\

de dr. ing. C. Teodorescu, [i-aintensificat cercet\rile sistema-tice asupra „efectului Coand\“,cu preocuparea de a dezvoltaposibilit\]ile de aplicare `ndiferite domenii de activitate.Medalii de aur pentrublocul piramidal

Geniul inventiv al lui HenriCoand\ s-a manifestat [i `n al-te domenii. Dup\ Primul R\z-boi Mondial l-a preocupat prob-lema locuin]elor, concepând,`mpreun\ cu renumitul pilotLouis Blériot, construirea decase folosindu-se prefabricatedin o]el sau alte materiale. A-semenea locuin]e s-au construit`n Fran]a [i Belgia. Panouriledin „béton bois“, concepute deCoand\, au fost folosite la dec-orarea Palatului Administrativ(azi, Palatul Culturii) din Ia[i.

Printr-un brevet publicat `n1929 preconiza construirea decl\diri rezistente la seism,folosindu-se panouri prefabri-cate [i o re]ea de metal. ~n co-laborare cu J. Dupré, Coand\concepe construirea blocului pi-ramidal, `n trepte, numit [i i-mobilul cruciform, grupând 700de apartamente pentru 3500 depersoane. Pentru aceste cons-truc]ii ingenioase, i-au fost a-cordate medalii de aur din par-tea ora[elor Paris, Bruxelles,Nisa [i Padova.

~ntre anii 1930-1932 a acor-dat o aten]ie special\ combat-erii polu\rii sonore, publicând`n Fran]a dou\ brevete privi-toare la protec]ia `mpotrivazgomotelor. Prin câteva brevete

elaborate `mpreun\ cu so]ia sa,Margareta Lecca, a inventatprocedee [i dispozitive de de-salinizare a apei de mare; so-lu]iile propuse au fost aplicatede Fran]a, iar inven]ia a fost`nregistrat\ `n numeroase ]\ri.A participat, având un rol e-sen]ial, la conceperea [i con-struirea (1969) unui uria[ rez-ervor oceanic, primul din lume,`n emiratul Dubai.

Rezervorul era destinatstoc\rii petrolului extras de-parte de ]\rm [i avea o capaci-tate de 80.000 mc ]i]ei, o greu-tate de 15.000 tone [i `n\l]imeade 62 m.~n galeria de aur a avia]ieimondiale

~mpreun\ cu Traian Vuia [iAurel Vlaicu, Henri Coand\ se`nscrie `n galeria de aur aavia]iei mondiale. Din aceast\perspectiv\, dar [i din alte con-siderente men]ionate de noi,Henri Coand\ a primit nume-roase recunoa[teri `n str\in\-tate [i, mai apoi, `n ]ar\. Esteinclus `n marile enciclopedii,subliniindu-se `n mod deosebitconceperea primului avion cureac]ie, fenomenul denumit „e-fectul Coand\“ [i multiplele sa-le aplica]ii. Iat\ câteva din a-ceste distinc]ii acordate de di-ferite foruri [tiin]ifice de pres-tigiu:

1956 – I se acord\ la NewYork medalia de aur ca „p\-rinte al avia]iei cu reac]ie“;

1961 – Fran]a `i acord\medalia aeronautic\;

1965 – Este distins cu di-ploma de onoare „Harry Dia-mond Laboratories“, la Simpo-zionul interna]ional de automa-tic\, ]inut la New York.

1967 – Prime[te titlul de„Doctor Honoris Causa“ alInstitutului Politehnic dinBucure[ti.

1970 – Este numit con-silier la Consiliul de Stat alR.S.R., pentru probleme de[tiin]\ [i tehnologie, cu rang deministru;

Este ales membru titularal Academiei Române;

Este decorat cu „Meritul[tiin]ific“, clasa I;

I se decerneaz\ la ParisMedalia de aur „Des vieillestiges“; pentru servicii excep]io-nale aduse aeronauticii;

Devine „Honorary Felow“al Societ\]ii Regale de Aerona-utic\ din Londra.

Apreciind `n mod deosebitcontribu]ia românilor la patri-moniul culturii [i [tiin]ei univer-sale, Henri Cond\ declara: „Cenoroc ar avea omenirea dac\ arexista multe na]ii care s\-i fiadus – fa]\ de num\rul delocuitori – atât cât i-a adus na]iaromân\ `n ultimii 120 de ani“.

Cel ce avea s\ moar\ laBucure[ti, la 24 noiembrie 1972,se `nscrie `n primele pagini alecontribu]iei române[ti la dez-voltarea tehnicii [i [tiin]ei mon-diale. Suntem datori s\-i oma-giem personalitatea, cu atât maimult cu cât Organiza]ia din Ia[ia Cadrelor Militare ̀ n Rezerv\ [iRetragere `i poart\ numele.

Ozn-ul lui Coand\

Mar]i, 31 mai 2011

Pagina 4 - eroica

Rezervistul

CMYK

CMYK

de Col. (r) Ioan TIMOFTE

Personalitate a farmacieiromâne[ti, distins inventator [iclinician, Colonelul doctor far-macist Nicolae Oi]\ s-a n\scutla 16 ianuarie 1938, `n comunaAm\r\[ti, jude]ul Vâlcea.

A urmat [coala primar\ `nsatul natal, studiile secundarela Liceul teoretic din RâmnicuVâlcea, iar `n 1955 a devenitelev al Liceului Militar {tefancel Mare din Ia[i, pe care l-a ab-solvit `n anul 1956. ~n contin-uare, la Bucure[ti, a frecventatcursurile Facult\]ii de Medicin\Militar\, sec]ia Farmacie, ob-]inând licen]a `n 1961. ~n acela[ian a fost repartizat la SpitalulMilitar din Ia[i, unde a lucrat,mai `ntâi, ca farmacist, apoi ca[ef de farmacie din 1979.

Prin `nfiin]area, pe lâng\ a-cest spital, `n 1989, a Laborato-rului de Microproduc]ie al Minis-terului Ap\r\rii Na]ionale, Dr.Oi]\ devine [eful laboratorului,func]ia pe care a de]inut-o pân\la trecerea sa la cele ve[nice.

La Ia[i, a parcurs toat\ ierar-hia militar\, fiind `naintat lagradul de locotenent-colonel laexcep]ional, iar din 1984 la gra-

dul de colonel. ~n specialitateade farmacist a trecut cu cali-ficative maxime [i felicit\ri con-cursurile pentru `ncadrarea peposturile de farmacist `n urban[i farmacist principal. ~n 1968 s-a ̀ nscris la doctorat la disciplinaChimia Farmaceutic\.

A ob]inut titlul de doctor `nfarmacie, `n 1975, la Bucure[ti,cu teza: Sinteza deriva]ilor deFenotiazin\, grup\ de substan]ereprezentat\ `n terapeutic\ ca:neuroleptice, antihistaminice,antiseptice, antiinflamatoare.

Concomitent cu activitateapractic\ de farmacist, a reali-zat cercet\ri `n domeniile pro-duselor apicole, silica]ilor natu-rali, principiilor active dinplante, deriva]ilor de semisin-teza [i sintez\, flavonoidelor. Afost preocupat de `mbun\t\]i-rea tehnologiilor de fabrica]ie aunor medicamente, dar mai a-les de ob]inerea de medica-mente originale [i competitive.

Cercetarea pentru realizareade noi medicamente [i tehnologiia vizat produse pentru trata-mentul patologiei specificeArmatei, dar [i produse pentruprevenirea bolilor, cre[terea ca-pacit\]ii de ap\rare a organis-mului [i m\rirea randamentului

la efortul intelectual [i fizic.Cercet\rile `ntreprinse, timp depeste trei decenii, s-au finalizatprin realizarea de medicamenteantiulceroase, protectoare vas-culare, cicatrizante, energizan-te, antiseptice, antiinfec]ioase, i-munomodulatoare, hepatopro-tectoare, antiinflamatoare.

Activitatea de inventic\ a far-macistului Nicolae Oi]\ a `n-sumat peste 100 propuneri demedicamente, dintre care circa80 au fost brevetate, 50 dintreacestea aplicându-se cu succes`n spitalele din toat\ ]ara ime-diat dup\ brevetare. Printreprodusele realizate `n Labora-torul de Microproduc]ie al Spi-talului Militar Ia[i s-au nu-m\rat: Boniopasla - medicamenttopic (pentru urticarie); Cicatrol- unguent pentru arsuri [i pl\gi,ulcere varicoase, radiodermite,gangrene arteritice; Flavoton, cuac]iune imunomodulatoare, cuefecte benefice `n orice inflama-]ii; Gastrobent, medicamentfoarte cunoscut, trecut [i `nagendele medicale [i `n tratatelede specialitate; Gingilon, prepa-rat de uz stomatologic ce `mbin\efectele tonic vasculare [i imu-noterapice, `nt\rite prin adaosde ioni de zinc, foarte activ `n

tratamentul paradontozelor; Io-dalgin, medicament pentru di-verse artralgii (dureri articularede orice natur\); Multiseptol,folosit `n tratamentul inflama-]iilor c\ilor respiratorii; Ofta-clar, pentru prevenirea [i `n-târzierea cataractelor; Pagosten,indicat `n etilismul cronic, ca en-ergizant al sistemului nervoscentral [i cu efecte semnificative`n sc\derile ponderale: Ruxabi-on, pentru m\rirea efectelor ter-apeutice ale Rutosidului `n insu-ficien]a venoas\ periferic\, ate-roscleroz\, tulbur\ri circula-torii, hipertensiune arterial\;Sebosan, folosit `n tratamentulafec]iunilor pielii capului; Se-clozon, utilizat `n cazurile depsoriazis; Sanodent, past\ dedin]i cu ac]iune activ\ `n gin-givite [i fragilitate vascular\gingival\.

La cel de-al 41-lea Salon Mon-dial al Inven]iilor, care a avut locla Bruxelles, `n 1992, dr. farma-cist Nicolae Oi]\ a primit Me-dalia de aur pentru medicamen-tele Cicatrol [i Pagosten.

Concomitent cu cercet\riledin domeniul farmaciei, omulde [tiin]\ ie[ean a avut un rolimportant `n promovarea in-venticii române[ti. A fost ales

director-general adjunct al So-ciet\]ii Inventatorilor din Ro-mânia, fiind [i membru fonda-tor al Comisiei de Inventic\ aAcademiei Române.

Tragic a fost faptul c\ toatemedicamentele pe care le-acreat dr. farm. Nicolae Oi]\ aufost realizate `n spa]ii [i `nc\-peri improvizate, f\r\ dot\ritehnice corespunz\toare, f\r\ oprotec]ie minim\ a organismu-lui s\u de efectele periculoaseale experimentelor [i lucruluicu eter [i cloroform, ceea ce s-ar\sfrânt, `n ani, negativ, asu-pra s\n\t\]ii sale.

Cel care a f\cut foarte multpentru s\n\tatea [i via]a seme-nilor s\i, colonelul dr. farma-cist Nicolae Oi]\, s-a stins, pre-matur, la 21 mai 1993, la Ia[i,fiind `nmormântat la CimitirulEternitatea. Prin trecerea sa lacele ve[nice, cercetarea farma-ceutic\ româneasc\ a pierdutun mare inventator [i un mareap\r\tor al s\n\t\]ii omului.

La 21 mai 1993, a trecut la cele ve[nice

Un mare ap\r\tor al s\n\t\]ii omului

de Col. (r.) AlexandruO}ELEA

Oficializarea [i decernareacalit\]ii de veteran de r\zboi s-a f\cut prin `nalt Decret Regal,semnat de Regele Carol I, la 29aprilie 1902. Aceast\ calitate afost atribuit\, conform Conven-]iei de la Geneva, din 1870 astatelor europene, osta[ilor in-tra]i sub arme `n ziua de 29

aprilie 1877, exact la 25 de anide la decretarea mobiliz\rii.Armatei Române pentru cuce-rirea Independen]ei de stat.

~naltul Decret Regal esteprima lege a veteranilor der\zboi din România.

Prin prevederile acelei legise stabilea obligativitatea stat-ului român fa]\ de ace[ti eroi aineamului de a le asigura lini[-tea [i ocupa]ia pentru tot restul

vie]ii, punându-le la dispozi]iecele necesare `n acest scop, lu-cru ce nu s-a realizat nici a-tunci [i nici acum.

~n semn de recuno[tin]\ fa]\de lupta, sacrificiile [i jertfafo[tilor lupt\tori `n campaniilepurtate de Armata României,prin Hot\rârea de Guvern nr.1222/2007, a fost instituit\,pentru prima dat\, Ziua Vete-ranilor de R\zboi, aniversat\`n fiecare an, la 29 aprilie.

Anul acesta, la Ia[i, ZiuaVeteranilor de R\zboi s-a ani-versat pentru a patra oar\, [ipentru prima dat\ `n Copou, laMonumentul Diviziei 2 Cava-lerie de pe Bulevardul Carol.

29 aprilie – Ziua veteranilor de r\zboi

APRILIE: 1 - `nfiin]area A-cademiei Române (1866); 3 -Ziua Jandarmeriei Române; 4- Crearea NATO (1949); 7 -Ziua Mondial\ a S\n\t\]ii; 12- Ziua Mondial\ a Avia]iei; 20 -Ziua Interna]ional\ a Libert\-]ii Presei; 23 - Ziua For]elor Te-restre; Sfântul Mare MucenicGheorghe; 24 Sfintele Pa[te;25 - Ziua Justi]iei Militare; Ro-mania semneaz\ Tratatul deaderare la UE (2005); 29 - `n-fiin]area Oficiului Na]ionalpentru Cultul Eroilor (2004);30 - Ziua Infanteriei Române;Ziua Logisticii Militare.

MAI: 1 - Ziua Interna]io-nal\ a Muncii; 2 - Ziua Na-]ional\ a Tineretului; ZiuaMondial\ a Libert\]ii Presei;8 - Ziua Mondial\ a CruciiRo[ii; 9 - Proclamarea Inde-penden]ei Rom`niei (1877),Victoria Coali]iei Na]iunilorUnite (1945), Ziua Europei;11 - 30 de ani de la Zborul luiDumitru Prunariu `n spa]iulcosmic; 12 -Armata Româna`ncheie campania pe Frontulde Vest (1945); 15 - Ziua Tru-

pelor de Ap\rare NBC; ZiuaPoli]iei Militare; 17 - In-stituirea medaliei „VirtuteaMilitara“ (1872); Ziua Mon-dial\ a Telecomunica]iilor; 21- Sfin]ii Mari ~mp\ra]i Con-stantin [i Elena: 31 - Ziua Ge-ni[tilor Militari; Ziua Mon-dial\ `mpotriva Fumatului.

IUNIE: 1 - Recunoa[tereaIndependen]ei României(1878), Ziua Interna]ional\ aOcrotirii Copiilor; 2 - ~n\l]a-rea Domnului (Ziua Eroilor);5 - Ziua Interna]ional\ a Me-diului ~nconjurator; 10-ZiuaPara[uti[tilor Militari; 11 -Declan[area revolu]iei demo-cratice de la Bucure[ti (1848);12 - Pogorârea Duhului Sfânt(Rusaliile); 13 -Sfânta Trei-me; 15 - Moartea poetului M.Eminescu (1889); 22 - Intra-rea României `n Al ll-leaR\zboi Mondial (1941); 24 -Na[terea Sfântului Ioan Bo-tezatorul (Sanzienele); 26 -Ziua Drapelului Na]ional; 27- Ziua Mondial\ a Pescuitu-lui; 29 - Sfin]ii Apostoli Petru[i Pavel. (Gheorghe Pancu)

Repere calendaristice aprilie - iunie 2011

Mar]i, 31 mai 2011

Pagina 5 - Eroica

Rezervistul

CMYK

CMYK

de Col.( r) Mihai ACATRINEI

Temelia cre[tinismului seafl\ `n evenimentele petrecute`n primele decenii ale erei noas-tre, de la Na[terea Mântu-itorului [i pân\ la ~n\l]area sa.Aceste dou\ date importantesunt pun]ile care leag\ crea]iade Creatorul ei, care une[te ce-rul cu p\mântul, care `mpac\pe credincios cu Dumnezeu.

~n\l]area la cer nu reprezin-t\ numai un eveniment esen-]ial din via]a Mântuitorului, citotodat\ cheam\ la `n\l]areafiec\rei persoane din umilin]\[i ne`ncredere la afirmarea cafiin]\ liber\ [i independent\,ascult\toare numai de Dumne-zeu, st\pân\ pe via]\ [i pe des-tinele sale.

Peste dou\ zile, la 2 iunie, lamai bine de dou\ milenii de la~n\l]area la cer a Mântuitoru-lui, cre[tin\tatea s\rb\tore[tecu bucurie acest eveniment,prilej de `n\l]are a gândurilor[i n\zuin]elor omului de `nt\-

rire a convingerii `n posibilita-tea dobândirii fericirii [i mân-tuirii ve[nice. Tocmai de aceea,pentru comunit\]ile tradi]iona-le ortodoxe din spa]iul româ-nesc, marea s\rb\toare cre[ti-n\ a ~n\l]\rii (Ispasul) era –pân\ la instaurarea comunis-mului – consacrat\ comemor\-rii eroilor neamului, a celor c\-zu]i, de-a lungul timpului, pecâmpurile de lupt\.

A[adar, dintotdeauna, credin-]a noastr\ str\mo[easc\ a dattemei [i speran]\ de comuniunecu sufletele celor r\pu[i la dato-rie, `n vitregiile istoriei. Abia du-p\ 1989, `nvingându-se timidi-t\]ile primilor ani, omagiereaeroilor [i-a intrat – datorit\ o[-tirii noastre - `n drepturile salefire[ti, moment ce a prilejuit `n`ntreaga ]ar\ slujbe de pomeni-re, praznice, pomeni [i depuneride flori la locurile Eroului Ne-cunoscut, `n cimitirele solda]iloranonimi, la monumentele celordisp\ru]i la datorie ap\rând pa-tria de vitregia du[manilor.Pomenind eroii din trecut – scria

Vasile Pârvan – „`n fa]a lor neplec\m pentru a respecta, pen-tru a idealiza nu pe cei câ]iva, cipentru a adora `nsu[i geniulneamului care-[i jertfe[te fiiispre a ap\ra pe urma[i“.

{i totu[i, cu respectul cuve-nit pentru organizatorii eveni-mentelor ce suprapun cinstireaeroilor cu ~n\l]area Domnului,observ\m c\ unii mai degrab\cinstesc piatra, bronzul saumaterialul din care e f\urit o-beliscul sau construit\ cruceacomemorativ\, iar al]ii fac doarpelerinaj de parad\ la locurileunde sunt `n\l]ate monumen-tele. Adic\, mai pu]in sau delocne `nchin\m `n fa]a eroilor,pomenindu-i [i amintindu-nede ei concomitent cu cinstireaspiritului lor de-a pururi viu.Pentru c\ cinstirea eroilor, cul-tul acestora izvor\sc din cre-din]a c\ sufletul, acea parte desuflare dumnezeiasc\, se `n-toarce la Creatorul s\u, adic\`n eternitate. A[a cum prinbinecuvântatele imnuri pentrueroi nu elogiem câtu[i de pu]in

r\zboiul, nici parade, defil\ri [idepuneri de coroane s\ nufacem doar pentru c\ „a[a d\bine la televizor“ sau pentru aimpresiona asisten]a de pemargine. Câ]i comandan]i, depild\, se gândesc `n aceste ziles\ reconstituie `n fa]a subordo-na]ilor personalit\]ile eroilor?Câ]i preo]i `n tunic\, cunosc\-tori ai istoriei militare, se `ntâl-nesc cu osta[ii [i le vorbesc de-spre deosebirea dintre eroi [i

martiri? Deci, noi trebuie s\ necinstim eroii ca pe ni[te vii, cape ni[te prezen]e permanente,socotindu-i adev\ra]i piloni `nstructura spiritualit\]ii [i chiara fiin]ei neamului nostru. In-diferent c\ au trecut la cele ve[-nice la Cotu Donului sau `n p\-mântul str\mo[esc. Ei sunt lu-min\torii no[tri. S\-i vener\mca pe ni[te exemple vii `n culti-varea spiritelor noastre [i acelor care vin dup\ noi.

2 iunie – ~n\l]area Domnului ( Ziua Eroilor)

Eroii la Sfânta ~n\l]are

Diminea]a zilei de 27 a-prilie nu vestea nimic pentrupoli]i[tii militari români car-tirui]i `n Camp Mittica, lâng\localitatea irakian\ An Nas-syria.

Patrula mixt\ italiano -român\ preg\tea o misiunede monitorizare a modului deac]iune a poli]i[tilor irakieniinstrui]i de militarii alia]i.Ie[eanul

B O G D A N - V A L E R I A NHÂNCU [i-a ocupat locul `ntr-unul din blindatele carabinie-rilor italieni. Misiunea `nce-puse. Din nefericire, avea s\fie fatidic\ pentru cinci dintremembrii patrulei. O perfid\`nc\rc\tur\ exploziv\, am-plasat\ cu la[itate de insur-gen]ii irakieni, a distrus unuldintre vehiculele convoiuluide blindate.

Cei patru militari italieni:Nicola Ciardelli, Erinco Fras-sanito, Franco Lattanzio, Car-lo De Trizio, [i românul Bog-dan Hâncu [i-au pierdut via-]a. Pentru o cauz\ nobil\: do-reau s\ dea localnicilor o [an-s\ a-[i alege liber viitorul de-mocratic. Din p\cate s-a con-

firmat `nc\ o dat\ c\ misiu-nile Armatei României `n tea-trele de opera]ii implic\riscuri majore. Riscuri pe caremilitarii [i le asum\ voluntar.De aceea, trebuie s\ apreciemdevotamentul [i profesionalis-mul cu care osta[ii `[i duc la`ndeplinire misiunea. Scrisoa-rea trimis\ de camaradul ita-lian al lui Bogdan Hâncu, ser-gentul-major Gennaro Gior-dano, familiei eroului român,vorbe[te de la sine.

„Drag\ mam\, tat\ [i sor\,Vreau s\ v\ numesc a[a,

pentru c\ eu mi-am pierdutun frate, Bogdan.

A[a se chema el, când ne`ntâlneam, a[a `l strigam [ia[a va r\mâne `n sufletul meude acum `ncolo.

Fa]a sa de copil m\ f\ceas\ m\ simt `n prezen]a lui caun p\rinte de[i, `n spatelefragilit\]ii pe care o afi[a, eraun soldat `n adev\ratul sensal cuvântului.

Mi-a vorbit [i despre pro-iectele lui din România, iar eul-am invitat s\ vin\ la mineacas\ la Roma, s\ doarm\ [is\-mi cunoasc\ familia [iora[ul.

Drag\ mam\ [i tat\,A[a cum [i eu sunt p\rinte,

[i sufletul mi-e `nc\rcat, m\gândesc la suferin]a pe care oave]i voi, acum. Dac\ eu potcumva s\ v\ alin durerea,vreau s\ `n]elege]i c\ fiulvostru era un `nger `nainte caDumnezeu s\-l cheme la el.

V\ salut [i v\ promit c\ voiveni s\ v\ g\sesc imediat cevoi putea.

Vreau s\ v\ [tiu bine.“(D\nu] C|LD|RARU)

Ultima misiune pentru ie[eanulBogdan-Valerian HÂNCU„Pomene[te, Doamne, pe cei

ce `ntru n\dejdea `nvierii [i avie]ii celei ce va s\ fie au ador-mit, p\rin]i [i fra]i ai no[tri [ipe to]i cei care `ntru dreaptacredin]\ s-au s\v`r[it, [i iart\-le lor toate gre[alele pe care cucuv`ntul sau cu lucrul sau cug`ndul le-au s\v`r[it [i-i a[eaz\pe ei, Doamne, `n locuri lumi-noase, `n locuri cu verdea]\, `nlocuri de odihn\, de unde afugit toat\ durerea, `ntristarea[i suspinarea [i unde cerc-etarea fe]ei Tale vesele[te peto]i sfin]ii T\i cei din veac.

D\ruie[te-le lor [i nou\`mp\r\]ia Ta [i `mp\rt\[ireabun\t\]ilor Tale celor negr\ite[i ve[nice [i desf\tarea vie]iiTale celei nesf`r[ite [i fericite.

C\ Tu e[ti `nvierea [i odihnaadormi]ilor robilor T\i:

1. Slt.erou Hâncu Bogdan 2. Gl. mr. Serea Sandu

3. Col.(r) Balcu Cristian4. Col.(r) Ciornei Liviu 5. Col.(r) Constantiniu Iorgu6. Col.(r) Herghelegiu Clement7. Col.(r) Murgea Marin8. Col.(r) Mustea Ion9. Col.(r) Negoi]escu Vasile 10.Cdr.(r) P\un Mircea,11. Col.(r) R\zu[ Barbu12. Col.(r) Zugravu Ion13. Lt. col.(r) Ursa Benone14. Mr.(r) Aionesei Monel15. Vet. Arn\utu ElenaHristoase, Dumnezeul nos-

tru [i }ie slav\ `n\l]\m, `m-preun\ [i Celui f\r\ de `nceputal T\u P\rinte [i Preasf`ntului[i Bunului [i de via]\ f\c\to-rului T\u Duh, acum [i pu-rurea [i `n vecii vecilor. Amin.

Cu sfin]ii odihne[te Hris-toase, sufletele adormi]ilor ro-bilor T\i, unde nu este durere,nici `ntristare, nici suspin, civia]\ f\r\ de sf`r[it.

Rug\ciune pentru rezervi[tiimilitari ie[eni trecu]i la Domnul

de Col (r) Liviu ZANFIRESCU~n rug\ciuni mereu te pomenesc«Osta[ necunoscut», tors de poieni,Doar Dumnezeu pe tine te-a-n]elesEroul meu din «15 R\zboieni».Din drumul t\u nimica nu s-a [tersZ\pezi de oase ̀ ntre est [i vest,El Duhul glon]ului ]i-a mai

premers~n ve[nicie, cu supremul gest.Credin]a ta, [i jertfa, [i iubirea~nfipte-au fost ̀ n geometria gliei,Iar sub Drapelul ce-a c\lit O[tireaDoneaz\ macii sânge ve[niciei.~n rug\ciuni te reg\sesc mereu«Osta[ necunoscut»,viu ̀nc\-n mine,O, mântuirea-i doar ̀ n DumnezeuPrin Duh [i ̀nger am s-ajung la tine

„Osta[ necunoscut“, de prinalbume

Te [tie o lume tot printre mo[neni,~nvie crucea sacrul t\u renumeEroul meu din «15 R\zboieni».

Eroul meu din „15 R\zboieni“

Mar]i, 331 mmai 22011

Pagina 6 - Calitatea vietii

Rezervistul

OOaarree vvaa rr\\ssppuunnddee ddoommnnuullAAttttiillaa CCSSEEKKEE sseessiizz\\rriilloorrnnooaassttrree llaa ccrriizzaa ccaarree ssee aa-ddâânnccee[[ttee `̀nn ddoommeenniiuull ss\\nn\\-tt\\]]iiii rreezzeerrvvii[[ttiilloorr mmiilliittaarrii ??Rezervi[tii militari ie[eni,

`mpreun\ cu conducerea cen-tral\ a Asocia]iei Na]ionale aCadrelor Militare `n Rezerv\ [i`n Retragere „Alexandru IoanCuza“, cu celelalte 40 de filialejude]ene, cu cele [ase sectoareale Municipiului Bucure[ti [i cucele [ase asocia]ii afiliate, repre-zentând interesele a peste82.000 de generali, ofi]eri, mai-[tri militari [i subofi]eri, pen-sionari militari proveni]i dinMinisterul Ap\r\rii Na]ionale,precum [i cu membrii de fami-lie ai acestora, v\ aduc la cu-no[tin]\ situa]ia grav\ din do-meniul s\n\t\]ii noastre cu carene confrunt\m ̀ n ultimii doi ani,mai ales `n ultimele luni de cândare loc o degradare continu\ aasisten]ei medicale [i farmaceu-tice pe fondul unor grave dis-func]ionalit\]i din sistem.

Nemul]umirile noastre suntdeterminate, ̀ n principal de : ne-respectarea drepturilor acordateprin legi (Legea organic\ nr. 80/1995 privind statutul cadrelormilitare) [i alte acte normative;diminuarea absurd\ a nomen-claturii medicamentelor com-pensate; neaplicarea compens\-rii medicamentelor la pre]ulreal; majorarea arbitrar\ a pre-]urilor medicamentelor, servici-ilor medicale, investiga]iilor par-aclmice, dispozitivelor medicalede corectare, proteze [i recuper-are; sc\derea de la 01.01.2011 aveniturilor din pensie, ca ur-mare a aplic\rii contribu]iei deasigur\ri sociale de s\n\tate de5,5% la un cuantum mai mare,prin coborârea pragului de cal-cul la 740 lei, `n loc de 1000 leicât fusese anterior; metodologianeclar\ [i incomplet\ referitoarela decontarea cheltuielilor pen-tru presta]ii medicale, medica-mente [i dispozitive medicale.

Convin[i c\ unele problemesesizate sunt comune, deopo-triv\ cu cele ale tuturor cet\-]enilor [i asigura]ilor din sis-temul public de s\n\tate, nu-trim totu[i speran]a c\ ve]i a-corda aten]ie analiz\rii speci-ficit\]ii acestora care vizeaz\direct calitatea vie]ii [i s\n\-t\]ii cadrelor militare `n rezer-v\ [i `n retragere [i a mem-brilor de familie ai acestora [ive]i `ntreprinde m\suri [i ini-]iative corespunz\toare dinpartea ministerului ce cu o-noare `l conduce]i.

Pentru discutarea problema-ticii [i a solu]iilor de rezolvare acrizei pe care vi le propunem v\solicit\m o analiz\ de urgen]\efectuat\ `n comun cu conduce-rea noastr\ central\ [i cu re-prezentan]ii filialelor componen-te ale Asocia]iei Na]ionale aCadrelor Militare `n Rezerv\ [i`n Retragere

La problemele ridicate v\prezent\m [i solu]iile noastre.

SESIZAREA 11.. NNeerreessppeeccttaa-rreeaa pprreevveeddeerriilloorr lleeggaallee pprriivviinnddaaccoorrddaarreeaa ddrreeppttuurriilloorr llaa aassiiss-tteenn]]aa mmeeddiiccaall\\ [[ii mmeeddiiccaammeennttee::

SSoolluu]]iiaa:: ~n conformitate cuprevederile art.26 din legeanr.80/1995 privind statutul ca-

drelor militare, s\ se respectedreptul gratuit acordat cadrelormilitare `n rezerv\ [i `n re-tragere [i membrilor de familieai acestora privind. asisten]amedical\ [i medicamente ofi]eri-lor, mai[trilor militari [i subo-fi]erilor; asisten]a medical\membrilor de familie ai ofi]er-ilor, mai[trilor militari [i subofi-]erilor `n rezerv\ [i `n retragere;

SESIZAREA 22.. RReegglleemmeennttaa-rreeaa nneessaattiissff\\cc\\ttooaarree aa ddrreeppttuu-lluuii llaa ddeeccoonnttaarreeaa cchheellttuuiieelliilloorrccuu mmeeddiiccaammeenntteellee,, pprreeccuumm [[ii ccuusseerrvviicciiiillee ddiinn ppaacchheettuull ddee bbaazz\\ddee ccaarree ppoott bbeenneeffiicciiaa aassiigguurraa]]iiii..

SSoolluu]]iiaa:: In conformitate cuprevederile art.217 din legeanr.95/2006 privind reforma `ndomeniul s\n\t\]ii, s\ se ela-boreze dispozi]ii clare [i cuprin-z\toare privind decontarea, fie`n con]inutul Contractului -cadru pe anul 2011, fie `ntr-ometodologie separat\;

SESIZAREA 33.. RReedduucceerreeaa ttoottmmaaii mmaarree aa ssoorrttiimmeenntteelloorr ddeemmeeddiiccaammeennttee ccoommppeennssaattee.. MMaajjoo-rraarreeaa ccoonnttiinnuu\\ aa pprree]]uulluuii mmeeddii-ccaammeenntteelloorr.. ~~nnggrriijjoorraarreeaa ppâânn\\ llaaddiissppeerraarree ddeetteerrmmiinnaatt\\ ddee ssppeecc-ttrruull nneeaassiigguurr\\rriiii mmeeddiiccaammeenn-tteelloorr ddee ssttrriicctt\\ nneecceessssiittaattee bbooll-nnaavviilloorr ccrroonniiccii ddeeppeennddeenn]]ii..

SSoolluu]]iiaa:: Elaborarea unorm\suri mai judicioase [i temei-nic fundamentate, ]inând seamacu prioritate de via]a [i s\-n\tatea oamenilor, nu numai denevoile de austeritate [i deeconomisire a cheltuielilor bu-getare. Toate acestea `n virtuteadreptului constitu]ional la via]\.

SESIZAREA 44.. CCoommppeennssaa-rreeaa mmeeddiiccaammeenntteelloorr `̀nn pprrooppoorr-]]iiee ddee 5500%%,, 9900%% [[ii 110000%% ssee ffaacceellaa pprree]]uull cceell mmaaii iieeffttiinn..

SSoolluu]]iiaa:: Compensarea s\ sefac\ la pre]ul real al medica-mentelor.

SESIZAREA 55.. AAccoorrddaarreeaaaassiisstteenn]]eeii ssoocciiaallee `̀nn mmoodd ddiiss-ccrriimmiinnaattoorriiuu `̀nn uunniitt\\]]iillee ddee `̀nn-ggrriijjiirree [[ii rreeccuuppeerraarree ddiinn rree-]]eeaauuaa ssttrruuccttuurriilloorr jjuuddee]]eennee//lloo-ccaallee ppeennttrruu ppeerrssooaanneellee vvâârrsstt-nniiccee - ccaaddrree mmiilliittaarree `̀nn rreezzeerrvv\\[[ii `̀nn rreettrraaggeerree [[ii mmeemmbbrrii ddeeffaammiilliiee aaii aacceessttoorraa ccuu ddiizz-aabbiilliitt\\]]ii mmeeddiiccaallee [[ii//ssaauu ffiizziiccee..

CCoossttuurrii eexxaacceerrbbaattee `̀nn ssttaabbiill-iimmeennttee ddiinn ssiisstteemmuull pprriivvaatt..

SSoolluu]]iiii:: ~n conformitate cuprevederile art.218 [i 234 dinLegea nr.95/2006 privind re-forma `n domeniul s\n\t\]ii,s\ se realizeze urm\toarele :

- Reglementarea unitar\ aproblematicii asisten]ei sociale prev\zute `n prezent `n maimulte acte normative, ]inându-se seama de principiul acord\-rii de [anse egale tuturor per-soanelor asigurate;

- Revizuirea Criteriilor ce tre-buie `ndeplinite de c\tresolicitan]i pentru internarea `ncentre/c\mine de asisten]\ so-cial\ precum [i `n cazul acor-d\rii asisten]ei la domiciliu, `nsensul l\rgirii posibilit\]ilor deacces [i a altor asigura]i decâtbeneficiarii din prezent ;

- Delimitarea mai clar\ aconceptului [i con]inutuluiasisten]ei sociale pentru per-soanele cu handicap [i copii ;

SESIZAREA 66.. DDiimmiinnuuaarreeaavveenniittuurriilloorr lluunnaarree ddiinn ppeennssiiee,,`̀nncceeppâânndd ccuu ddaattaa ddee 0011..0011..22001111,,

ccaa uurrmmaarree aa aapplliicc\\rriiii ccootteeii ddee55,,55%% ccoonnttrriibbuu]]iiee llaa aassiigguurr\\rrii ssoo-cciiaallee ddee ss\\nn\\ttaattee,, llaa uunn vveenniittmmaaii mmaarree,, ddaattoorriitt\\ ccoobboorr`̀rriiiipprraagguulluuii ssuuppuuss ccaallccuulluulluuii ddee llaa11000000 lleeii llaa 774400 lleeii ;;

SSoolluu]]iiaa:: Revizuirea preve-derilor O.U.G. nr. 107/2010 [irevenirea la prevederile ante-rioare.

Motiva]ia : insuportabili-tatea poverilor din taxe, im-pozite, cre[teri de pre]uri [i tar-ife, coplata pentru unele ser-vicii medicale, alte impuneri.

SESIZAREA 77.. SSuubbffiinnaann]]aa-rreeaa ss\\nn\\tt\\]]iiii ddiinn ssiisstteemmuull ddeeaapp\\rraarree ccaarree ggeenneerreeaazz\\ mmaajjoo-rriittaatteeaa ddiissffuunncc]]iioonnaalliitt\\]]iilloorr,, ccuuiimmppaacctt ddiirreecctt aassuupprraa ss\\nn\\tt\\]]iiiiccaaddrreelloorr mmiilliittaarree `̀nn rreezzeerrvv\\ [[ii`̀nn rreettrraaggeerree [[ii aa mmeemmbbrriilloorr ddeeffaammiilliiee aaii aacceessttoorraa..

SSoolluu]]iiii:: - Bugetarea lanivelul nevoilor reale ale per-sonalului militar [i civil [i alecadrelor militare `n rezerv\ [i`n retragere [i a membrilor defamilie ai acestora, din sfera decompeten]\ a M. Ap.N.

- Corelarea aloca]iei bugeta-re propor]ional\ [i cu partea dev\rs\mânt efectuat de M.Ap.N la Fondul na]ional unicde asigur\ri sociale de s\n\-tate.

SESIZAREA 8. Disfunc]ion-alit\]i grave `n asigurarea asis-ten]ei medicale, prin desfiin]a-rea unor spitale [i reducereanum\rului de paturi `n altele,care afecteaz\ un num\r mare[i de cadre militare `n rezerv\[i `n retragere [i membri defamilie ai acestora;

SSoolluu]]iiaa:: Reanalizarea m\su-rilor luate pe baze realiste [i te-meinic justificate, ]inând sea-ma cu prioritate de nevoile deasisten]\ medical\ a popula-]iei.

La nevoie, arondarea paci-en]ilor/asigura]ilor `ntr-o con-cep]ie [i strategie adecvate spe-cificului geografic [i demografical zonei.

Scrisoare adresat\ Guvernului României[i ministrului S\n\t\]ii Publice

~n premier\ la WorldChallenge Day

Miercuri, 25 mai 2011, `nce-pând cu ora 10.00, `n noua loca]iisi pe traseul Tudor Vladimirescu- Podu Ro[ - Parc Copou s-a des-f\[urat, `n premier\, „WORLD

CHALLENGE DAY“, evenimentinterna]ional dedicat Sportuluipentru To]i [i activit\]ii fizice deloisir `n care comunit\]i din`ntreaga lume concureaz\ `ntreele, cu scopul a motiva cât maimul]i oameni pentru activitate

fizic\ continu\, `ncepând cu 15minute de exerci]ii zilnice.

La startul care s-a dat la ora10.30, pe Esplanada UMF Ia[i,municipiul nostru intrând pen-tru prima oara `n cunoscutacompeti]ie „amical\“ `mpreun\

cu alte 52 de comunit\]i din `n-treaga lume, capitala Moldoveifiind `n concuren]\ cu locali-tatea Cienfuegos din Cuba, auluat parte rezervi[ti militari [iun mare num\r de tineri pur-tând tricouri cu sigla PC.

Avându-l `n mijlocul lor pedr. Tudor Ciuhodaru, lupt\torneobosit pe frontul s\n\t\]iipublice, redutabil candidat laPrim\ria Ia[ilor, participan]ii laimportanta competi]ie interna-]ional\ sportiv\ de mas\, i-au`ncurajat pe ie[eni la adoptareaunui stil de via]\ echilibrat [is\n\tos, rezervi[tii militari a-vând experien]\ bogat\ `n acestsens. De altfel acesta a fost [imesajul pe care dr. Ciuhodaru l-a transmis locuitorilor de toatevârstele, `n cuvântul s\u rostitla startul competi]iei chemându-

i pe ie[eni la practicarea unei ga-me `ntregi de sporturi printrecare: fotbal, ciclism, gimnastic\ritmic\, baschet, fotbal, badmin-ton, jogging, ciclism dar [i... Ca-poeira, scrim\, Qwan Ki Do,box, judo.

Datorit\ mobiliz\rii exempla-re [i particip\rii active a tinerilorconservatori la toate sporturile,sub `ndrumarea profesionist\ adr. Tudor Ciuhodaru, EsplanadaUMF, Palatul Culturii, Sala Po-livalent\, Complexul SportivGr\dinari, Clubul Sportiv CFRIa[i, Parcul Expozi]iei [i ParculCopou s-au transformat `n ade-v\rate arene ale sportului de ma-s\ dar [i ale spiritului competi]io-nal cu ora[ul Cienfuegos dinCuba cu care se `ntrece Ia[ul.

AA ccoonnsseemmnnaatt LLtt..CCooll..((rr)) VViirrggiill HHaapp\\uu

Pledoarie ppentru uun sstil dde vvia]\ ss\n\tos

Farmacia veeteranului [i rezervistului militar: medicamente originale, vitamine de calitate, tehnic\ medical\de vârf

Mar]i, 331 mmai 22011

Pagina 7 - MEMORIALISTICA

Rezervistul

ddee CCooll..((rr)) CCoorrnneelliiuu AALLBBUU}}

~ntâmplarea, hazardul saupoate „rânduiala“ au f\cut cade la soldat la colonel (drumlung [i greu), cariera mea mili-tar\ s\ fie legat\ pe via]\ dearma gr\niceri, arm\ de mareelit\, de o frumuse]e [i o r\s-pundere inegalabil\.

Un bun prieten de-al meu laacea vreme, comandantul unuiregiment de tancuri mi-a spusodat\, când eram la pescuit:„Eu am o gard\ la unitate for-mat\ din doua grupe de solda]i[i comandat\ de un subofi]er.Afl\ c\ \[tia sunt cea mai maregrij\ a mea, fac numai prostii [im\ gândeam cum st\pâni]i voicâteva sute de solda]i cu arme[i cartu[e pe o distan]\ atât demare zi [i noapte, v\ invidiez „!

Numai eu [tiam - cu ei era„r\zboiul“ meu zilnic.

Mul]umesc lui Dumnezeu c\am ajuns la pensie, c\ sunt s\-n\tos fizic [i psihic, poate [i da-torit\ genelor mele, c\ amreu[it s\-mi fac, cum mi-am do-rit, o c\su]\ intr-un sat din a-propierea râului Prut [i, decum iese iarba [i pân\ d\ z\-pada, hoinaresc ca odat\ prinlunc\, singur sau cu prietenii,la pescuit ori la gr\tar `mpreu-n\ cu familia.

Fac ce fac [i ca un lait motiv`mi vine `n minte o afirma]ie aunui anume demnitar carespunea „Dar ce, ei au f\cutr\zboiul ca s\ aib\ pensii atâtde mari?“ [i f\cea o compara]iecu pensia unui `nv\]\tor sauprofesor.

F\r\ s\ vreau `mi amintescde „r\zboiul“ meu, cel f\r\ dePa[te [i Cr\ciun, f\r\s\rb\tori legale, anivers\ri `nfamilie, spectacole la teatru [itot ce se face `n via]\, `n afar\de cazarm\. A[a m-am trezit lapensie [i mi-am dat seama c\am `mb\trânit f\r\ s\ amtinere]ea sentimental\, c\ tân-jeam pentru via]a de studentsau chiar de simplu civil,`nv\]\tor, profesor care le [tiape-ale lui, [i atât.

~n ultimii ani ai „Epocii deAur“ comandan]ii de unitatesau subunitate erau obliga]i s\participe la revelionul trupei,

s\ stea la masa festiv\ de AnulNou, iar dup\ ce `i felicitau pesolda]i, dup\ miezul nop]ii, ple-cau acas\ de[i pân\ ajungeauai lor dormeau, ori ses\turaser\ s\ tot a[tepte.

La sfâr[itul anului 1989eram Comandantul unit\]ii degr\niceri de la Dun\re, con-duceam unitatea de aproape 5ani [i chiar am avut multe`mpliniri [i realiz\ri profesion-ale `n aceast\ perioad\. Totulp\rea normal `n acel anormalgeneral cu care parc\ ne`nv\]asem.

Nu mai re]in exact ziua darera la `nceputul lunii decem-brie 1989, seara, am primit untelefon de la unitate prin careofi]erul de serviciu mi-a comu-nicat c\ a primit o not\ tele-fonic\, direct de laComandamentul Trupelor deGr\niceri, care ordona s\-mifie prezentat\ personal [i s\semnez c\ am luat lacuno[tin]\. Din acel momentnu am mai avut lini[te, tot felulde presim]iri sumbre m\ teror-izau [i sim]eam c\ ceva nu estebine. M-am `napoiat la unitateunde am aflat c\ a doua zi laora nou\ trebuia s\ fiu prezentla raport la ministrul Ap\r\riiNa]ionale. ~n not\ se mai pre-ciza - preg\tit pentru raport,iar ]inuta, c\ma[\ alb\, cizme[i centur\. Am chematcroitorul unit\]ii s\-miajusteze un costum nou [i am`nceput s\-mi schi]ez raportul.Nu [tiam ce s\ spun, s\ m\laud, s\ m\ autocritic, pentruc\ se purta, `nceputul `l [tiameu, acela[i ...,,Tov. Comandantsuprem la ultima cuvântare ne-a cerut...”, `n rest nu [tiam ces\ mai creionez. Pe rând auvenit [i loc]iitorii `ngrijora]i [iei de ordinul primit, fiecaredându-[i cu p\rerea, dar tim-pul trecea. Nu m-am mai`napoiat acas\, trenul era dup\miezul nop]ii [i nici nu-mi`nchipuiam c\ pot s\-1 pierd.

A doua zi la ora [ase eram laComandamentul Trupelor deGr\niceri, Comandantul era labirou [i mi-a spus c\ nici el nua dormit toat\ noaptea. La ora[apte ne aflam `n cl\direaM.Ap.N. Norocul a fost c\ [efulmeu avea multe cuno[tin]e `n

Minister, am fost primi]i `ntr-un birou, ni s-a servit cafea [ia[a am aflat [i motivulchem\rii la raport - eu s\ fiumutat la o unitate foarte activ\din vestul ]\rii, iar el destituitdin func]ie.

Tensiunea a durat pân\ pela ora unu, pentru c\ ministrulera la aeroport [i `l a[tepta pe„Tovar\[u“ din nu [tiu cevizit\. Din momentul `n care avenit, `n 30 de minute am fostchema]i `n anticamera din fa]acabinetului, u[a era deschis\ [i,la o mas\ lung\ de consiliu seaflau ministrul [i adjunc]iiacestuia, generaliiStanculescu, Gu[\ [iCeau[escu.

Generalul Milea ne-a f\cutsemn unde s\ ne a[ez\m. Eu lacap\tul opus al mesei, adjunc]iise aflau pe latura dreapt\, darceea ce m-a surprins a fost c\[efului meu i s-a indicat unscaun, cam unde de regul\ staucei care scriu procesul verbal.(Eu mai avusesem `nc\ trei`ntâlniri cu ministrul, dar niciodat\ atât de aproape [i `n a[aun cadru.)

Parc\ ar fi fost ieri.S-a p\strat un moment de

lini[te, m\ privea [i din când `ncând se uita `ntr-o fi[\ pân\când a a[ezat fi[a pe mas\. Era`n c\ma[\ alb\ [i costum, ca [inoi, cum venise de la aeroport.Avea o privire rece [i t\ioas\,militar de excep]ie, `lurm\ream [i `mi pl\cea cum seuita pe sub sprâncene la gener-ali, dar parc\ se gândea laaltceva. Cine [tie... A `nceputprin a face prezentarea st\rii`n care se g\seau Trupele degr\niceri ...numai lipsuri,nimic bun, doar haos [i dezor-dine. A insistat pe faptul c\dou\ turme de oi au trecut peteritoriul maghiar cu tot cuciobani, apoi c\ prin aceea[izon\ a fugit [i Nadia Com\necipe sub ochii gr\nicerilor, de-spre infractorii `mpu[ca]i ne-justificat [i din când `n cândspunea „Ne-a]i f\cut de râs `nfa]a lui Tovar\[u“.

La un moment dat, cu oprivire de vultur [i cu glasulfoarte ridicat, s-a adresat [efu-lui meu. A f\cut abstrac]ie deprezen]a mea, [i dup\ ce i-a re-

pro[at lucruri pe care nici nuvoiam s\ le aud, i-a spus c\m\surile `mpotriva sa suntdeja luate.

A revenit la mine [i mi-aspus textual: „Te numescComandantul BatalionuluiArad, s\ nu cumva s\-mi `n[elia[tept\rile, acolo trebuie pus\ordine. Te `ntorci la unitate, `]ialegi un bun prieten, [ef de statmajor(spiritul de echip\) [ire]ine, tot ce ai nevoie pentrubunul mers al unit\]ii [i nu serezolv\, te po]i adresa directmie. E[ti singurul ofi]er din ar-mat\ care se poate bucura deacest lucru“.

A `ntrebat pe fiecare adjunctdac\ au s\-mi pun\ `ntreb\ri [ito]i au spus c\ nu au. {i acumfinalul `ntâlnirii de o or\ [ijum\tate:

- La a[a o r\spundere [i`ncredere pe care ]i-o acord tuce ai de spus? Numai la asta num\ a[teptam, m\ gândeam c\m\ aten]ioneaz\ s\-mi bagmin]ile `n cap cum spunea demulte ori, s\ am grij\ de ce m\a[teapt\ dac\ nu era cum mi-aordonat [i altele. Pentru mo-ment ne-am ridicat, to]i seuitau la mine de parc\ spuneau„Mai zi ceva“, dar mi-amrevenit repede:

- Tov. Ministru, provindintr-o familie de ]\rani, neamde neamul meu, care au f\cutarmat\, au avut gradul de ca-poral ori sergent. Este o maremândrie pentru mine s\ mi seacorde o atât de mare `ncrederepersonal de la ministrulap\r\rii. O s\ povestesc [i copi-ilor mei.

- Bine maiorule - du-te, iartu mai r\mâi, zise ar\tând spre[eful meu.

Acesta a fost `nceputul,sfâr[itul a fost altfel. P\cat... Afost mai r\u ca-n r\zboi, iar euam fost contemporan cu acelevremuri.

Pe drum spre Comandamen-tul Trupelor de Gr\niceri, `nma[in\, comandantul meu eratrist, negru de sup\rare; `mispuse „M\ ]igane, i-ai pl\cutministrului“ ( el era mai tuciu-riu decât mine). Eu i-am r\s-puns „Se poate, `ns\ mi s-a p\-rut c\ pe dumneavoastr\ erachiar sup\rat“.

„R\zboiul“ mmeu [[i ppensia rrecalculat\ dde aal]iiGGâânndduurrii [[ii aammiinnttiirrii ddiinn vvrreemmeeaa ggrr\\nniicceerriieeii

~n galeria gr\nicerilor str\juitori ai fruntariilor de la Prut ( de la stânga la dreapta): colonel Corneliu Albu], colonel Vasile Negoi]escu, locotenent-colonel Nero Constantinescu

Ai nno[trieroi

ddee MMrr ((rr)) pprrooff.. FF\\nniicc\\ AA.. UUNN-GGUURREEAANNUU-RRAACCOOVVII}}||

Ghirlande se-adun\ [i se ofilesc, Pe mormântul t\u, de jertf\ ui-tat\, }ar\ unit\ [i mereu desf\cut\, Când `ntreag\, când sfârtecat\.

Vântul bate, mereu, pesteveacuri,Din `nalturi, peste plaiuri [i ape, Lotri [i fanfaroni forfotesc, S\ tot mute brazda, peste hâr-toape.

Cet\]i [i s\la[uri se pierd, subcreioane,Din hum\, ades `n van eroiigem, Trufa[ii vremii [i tr\d\torii, Se laud\ cu sângele, curs subblestem.

Movile, [tiute [i ne[tiute, Adun\ lum\n\ri [i colaci, Preo]i t\mâiazâ, se roag\, Pentru un ADEV|R, supt devârcolaci.

Eroii au devenit ve[nici martiri, C\lcând fric\ [i nedrept\]i, Prin vremi, epigoni infatua]i Vând ape [i mândre cet\]i.

0, Doamne,Tu, care toate le [tii,De ce la[i somnul prea lung, Peste min]i la[e, ori neputin]a, Pe când eroii la Poarta ta, plâng...

Prin vremi, prunci abia [tiu, Ce `nseamnâ eroii [i neam, Gr\dina dat\ de Creator {i pomenit\ de clopot, la hram.

Eroii nu cer ce nu e al lor, Nu rabd\ istoria `nr\st\lm\cire, Ci doar urma[ii s\ se DE{TEPTE, S\ fie demni de Hora-n Unire.

Dincolo de ferestre, de cronici, Pâlpâie lum\nari, printre lacrimi,Spin\ri [i oseminte pierdute Strig\, spre cer, zadarnice patimi.

Invoc\m voievozi, s\ poarteDrapelul, Ades, punem statui, la fereal\, Pe brazdele noastre, hr\nite cusânge, Colc\ie hiene [i soanc[i `n fad\fal\.

De[teapt\-te Române, nu te l\sah\ituitUrmeaz\-]i, `n fapte, eroii; Nu `ng\dui, tâlharii [i c\m\tarii S\ calce smerenii [i glorii.

Nicicând eroii n-au avutosp\]uri str\ineCi doar ce lor le-a dat DomnulS\ fie mereu acas\ la eiUrma[ii s\ le vegheze Dorul,Jertfa [i Somnul.

• Interlocutor: Colonel (r )conf.univ. dr. {tefan LEICA,medic boli interne, directormedical al Spitalului „Provi-den]a“ – Ia[i, [ef clinic\ – Fa-cultatea „Apollonia“, Unversi-tatea „ Petre Andrei“ - Ia[i

Domnule Colonel doctor, sun-te]i recunoscut [i prin cerce-t\rile profunde `n domeniulpatologiei hepatice [i `n spe-cial `n cel al steatozei hepat-ice. Ce este steatoza hepatic\De ce v-a preocupat axareacercet\rilor ̀ ndeosebi pe sta-bilirea leg\turilor cauz\ –efect dintre consumul de al-cool [i steatoza hepatic\? -Patologia hepatic\ reprezin-

t\ unul dintre domeniile me-dicinei cu cele mai rapide pref-aceri ale ultimelor decenii. ~ncadrul acestei patologii, stea-toza hepatic\ ocup\ un locaparte, a datorit\ inciden]ei `ncontinu\ cre[tere.

Afectarea ficatului este cu-noscut\ din cele mai vechi tim-puri, consumul cronic de alcoolavând r\d\cini mitologice [i re-ligioase de net\g\duit. Iar Ro-mânia este ]ara `n care con-sumul anual de alcool pe cap delocuitor se apropie de 10 litri,moldovenii fiind frunta[i, al-colul devenind pentru mul]idintre ei „solu]ia“ rezolv\riioric\rei probleme.

Steatoza hepatic\ reprezin-t\ o entitate morfologic\, bio-chimic\ [i clinic\ caracterizat\printr-o acumulare escesiv\, osupra`nc\rcare de lipide, `nspecial de trigliceride, la ni-velul hepatocitelor care, de obi-cei, determin\ clinic o hepa-tomegalie izolat\. ~n mod nor-mal ficatul con]ine 4-5 % gr\-simi din greutatea sa. Când a-cest procentaj ajunge la peste10% vorbim de o `nc\rcare gra-s\ a ficatului, iar când dep\-[e[te 50 % avem de a face cuinstalarea steatotzei hepatice.

Biochimic, steatoza hepatic\reprezint\ o supra`nc\rcare cutrigliceride a hepatocitelor. A-fec]iunea este benign\ [i rever-sibil\ `n 90 % din cazuri, dac\se `ndep\rteaz\ cauzele steato-gene, sau poate evolua spre he-patopatie cronic\, ciroz\ he-patic\, atunci când acumulareade trigliceride continu\ `n timp[i se asociaz\ cu al]i factori no-civi hepatotropi. Inciden]a

afec]iunii e `n continu\ cre[te-re, mai mult de jum\tate dintotalul hepatomegaliilor, `nspecial la b\rba]i, recunoscândaceast\ cauz\. Inciden]a boliila noi `n clinic\ reprezint\ pes-te 45 % din num\rul bolnavilorcu afec]iuni hepatice internatepe o perioad\ de trei ani.

Cum apare ficatul alcoolic,care este consumul optim,dac\ exist\ a[a ceva, ce co-factori sporesc toxicitateab\uturii [i deci `mboln\vi-rea hepatic\?- Alcoolul reprezint\ `n Ro-

mânia cauza cea mai frecvent\a steatozei hepatice. Sub in-fluen]a rolului toxic al alcoolu-lui se produc gradat: steatoz\hepatic\, hepatit\ alcoolic\ –steatohepatit\ -, ambele cu evo-lu]ie cronic\, `nso]ite sau nu depusee de hepatit\ alcoolic\ acu-t\, iar `n final, ciroz\ hepatic\alcoolic\ sau chiar carcinom he-pato-celular. Practic, alcoolulingerat este rapid absorbit lanivelul tubului digestiv, adic\`n vreo 15-20 de minute, poatemaxim 30.

Absorbit la nivelul tubului di-gestiv ̀ n propor]ie de peste 95 %,alcoolul ajunge pe calea veneiporte la ficat, prima [i cea maiimportant\ sta]ie de metabo-lizare a acestuia. La acest niveleste metabolizat aproape `n to-talitate, doar 3-5 la sut\ fiindeliminat prin rinichi, pl\mâni,saliv\. La nivelul ficatului, al-coolul nu este stocat ci este oblig-atoriu metabolizat prin oxidare.La ie[ire, sângele este epurat a-proape `n `ntregime de canti-tatea de alcool provenit\ princircula]ia port\. Dac\ concen-tra]ia de alcool a sângelui portdep\[e[te capacitatea de metab-olizare a ficatului, alcoolul res-tant este distribuit `n spa]iul ex-tracelular. Acest lucru explic\de ce oxidarea alcoolului pro-duce un dezechilibru metabolicatât de accentuat la nivelul fi-catului.

Precizez c\ pe cazurile stu-diate etiologia alcoolic\ esteprezent\ la 81% din cazuri.

- Efectul steatogen al al-coolului depinde de cantitateade toxic ingerat\ zilnic [i dedurata consumului ?

- Da, depinde de acestea. Stu-diile experimentale mai vechi, ca[i cele efectuate `n ultimii ani,

arat\ c\ administrarea de 70-170 grame alcool pe zi la per-soane s\n\toase determin\, `nmod constant, dup\ trei s\pt\-mâni, apari]ia de modific\ri his-tologice hepatocitare tipice pen-tru steatoza hepatic\. Cercet\rimai recente ne-au demonstratc\, timp de cinci ani, este sufi-cient consumul zilnic de 60grame - la b\rba]i [i de 20 grame– la femei pentru apari]ia stea-tozei hepatice.

Al]i cercet\tori consider\periculoas\ cantitatea de 80grame alcool pe zi, timp de 10-15 ani, pentru a produce lezi-uni hepatice cu r\sunet clinic.Cât prive[te ficatul alcoolic de-spre care m-a]i `ntrebat, ma-joritatea autorilor apreciaz\ c\acumularea `n timp a unei can-tit\]i de 600 kg alcool la b\r-bati [i 300 kg la femei repre-zint\ pragul de risc pentru avorbi de un astfel de ficat.

Bun, s\ traducem ...`n lim-bajul paharelor, ce `nseam-n\ cantit\]ile de alcool men-]ionate de dv.?- Pentru standardizare, au-

torii vorbesc ast\zi de o unitate„de m\sur\“ sau „por]ie de al-cool“ ori „drink“ cum `i spunamericanii, care corespunde la12 grame alcool. Aceast\ canti-tate de alcool se g\se[te `n 45 mlb\uturi tari - whisky, votc\, pal-inc\, lichior, `n 180 ml vin sau `n360 ml bere. Sunt [i unii autoricare consider\ c\ 10 grame de al-cool se afl\ ̀ n 30 ml b\uturi tari,100 ml vin sau 250 ml bere.

- Este necesar\ precizarea unuiconsum normal de alcool...- De fapt vre]i s\ m\ `ntre-

ba]i ce cantitate de alcool poatefi utilizat\ de c\tre organismca surs\ de energie, la fel caoricare aliment.

Consumul normal difer\ dela o popula]ie la alta; ceea ceeste considerat normal la ungrup popula]ional sau la o ]ar\,poate fi consum excesiv la altul.Astfel, `n Fran]a, Italia, Spaniase accept\ drept consum nor-mal pentru un adult s\n\tos,`n condi]ii de nutri]ie echili-brat\, 1 litru de vin pe zi. ~n]ara noastr\, limita `ntre uz [iabuz de alcool pare a fi `n jurula 50 ml alcool absolut, respec-tiv 500 ml de vin, pe zi. Astapentru c\ `n ]\rile `n careb\utura preferat\ este vinul,

adic\ Fran]a, Italia, România[.a., se consum\ mai mult al-cool pe cap de locuitor.

~n România, aproape 40 lasuta dintre bolile cronice de fi-cat recunosc drept cauz\abuzul de alcool.

Care consum este mai peri-culos, cel continuu sau celintermitent?- Cel continuu este cel mai

d\un\tor, pentru c\, la un con-sum intermitent, ficatul benefi-ciaz\ de perioade de refacere.Consider\m utile cel pu]indou\ zile pe s\pt\mân\ pauz\pentru refacerea dezechili-brelor celulare antrenate deconsumul de alcool..

Al]i factori studia]i de dv.care pot interveni `n apari]ia[i evolu]ia ficatului alcoolic?- Am putea, vorbi mai `ntâi,

de susceptibilitatea individ-ual\, adic\ de particularit\]ilegentice sau de mediu. Numai10-20 la sut\ dintre mariib\utori dezvolt\ boli hepaticealcoolice, `n timp ce alte per-soane nu fac boala. Concluzianoastr\ este c\ ereditateajoac\ un rol major `n etiologiaalcoolismului. Mai ales la fe-mei. Diferen]ele individuale `nmetabolismul [i eliminarea al-coolului sunt controlate genetic[i sunt dependente de polimor-fismul genetic al alcool-de-hidrogenazei [i enzimele sis-temului de oxidare a alcoolului.

Apoi ar fi susceptibilitatealegat\ de sex. De pild\, femeilefac adesea steatoz\ hepatic\,de[i doza ingerat\ zilnic e maimic\.Cauzele ar fi acestea: oconcentra]ie sanguin\ de alcoolmai mare la femei decât la

b\rba]i; diferen]e `n greutatea[i compozi]ia corpului femeii,care are mai mult\ gr\sime [imai pu]in\ ap\; progesteronul,care amplific\ metabolismulhepatic al alcoolului.

Alt cofactor ar fi starea denutri]ie. Precizez c\ alcoolulproduce efecte toxice la per-soanele cu nutri]ie corect\. Cutoate acestea, o alimenta]ieechilibrat\ poate avea un rol deprotec]ie pentru consumatorulde alcool, leziunile hepaticeproducându-se mai târziu.Alcoolul consumat `n cantit\]imari, prin aport energetic cres-cut - 7,1 kcal per gram -, deter-min\ o sc\dere a ingestiei dealimente. ~n plus, consumulcronic de alcool, prin leziunilepancreatice [i intestinale pecare le antreneaz\, poate deter-mina secundar maldigestie [imalabsorb]ie.

~n sfâr[it, un ultim cofactorar fi susceptibilitatea legat\ devârst\. Studiile noastre arat\c\ rata de metabolizare a al-coolului scade cu vârsta. Lab\rba]i puterea enzimei re-sponsabil\ cu activitatea al-cool-dehidrogenazei hepaticescade mai ales dup\ 50 de ani.La femeile `n vârst\ `n schimb,activitatea acestei enzime estesimilar\ sau chiar mai maredecât la b\rba]ii de aceea[ivârst\. Surprinz\tor, studiulnostru demonstreaz\ o cre[terea inciden]ei hepatice la per-soanele cu vârste din decadatrei-patru, adic\ perioade lecare ar trebui s\ fie cu randa-ment maxim intelectual [i fizic.(Grigore Radoslavescu)

CMYK

CMYK

Mar]i, 31 mai 2011

Pagina 8 - Ortodxie [Si sanatate

Rezervistul

Cristaluri [i por]elanuri: Noble]e [i Rafinament

Rezervi[tii militari `n via]a medical\ ie[ean\

Ficatul alcoolic – otrava S\n\t\]ii Publice

Colegiul de redac]ie: Seniori editori: Mihai Acatrinei, Jic\ Aionoaie, Emil-Teofil B\lteanu, Constantin

Chiril\, Constantin Longinus Enescu, Ionel Pintilii, Gheorghe Pancu,Vasile Radu, IoanTimofte

Secretar general de redac]ie: Dumitru Zaharia Redactori: Cristian Fr\]ian, Constantin Ilica, Constantin O]elea, Mihai Prisecaru,

Paul Velescu Tehnoredactare computerizat\: Constantin Matei Corectur\: Georgeta Constantinescu, Viorica Pancu Fotoreporter: Constantin Popa (Nony), Consultan]i [tiin]ifici: Prof. univ. dr. Ion, Agrigoroaie, Preot prof. univ. dr. Mihai

Valic\, Preot prof. univ. dr. Ion Vicovan, Col.(r) Petre Otu Distribu]ie: Emil Burlacu.

Adresa redac]iei: Cercul Militar Ia[i, Bd. Carol I nr.7; Tel: 0770-549215; 0742-078745;Fax: 0332-402806; 0232-212831.