INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SIBIU

Nr. 8593/11.10.2017

Către,

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL SIBIU

Ca urmare a adresei nr. 14344/02.10.2017, înregistrată la Inspectoratul Șolar Județean Sibiu sub

nr. 8593 din 02.101.2017, vă transmitem în anexă informarea pentru Colegiul Prefectural cu tema

”Informare privind măsurile adoptate pentru reducerea absenteismului, a riscului de abandon școlar,

diminuarea fenomenului de violență și creșterea siguranței elevilor în mediul școlar”.

Inspector Şcolar General, Inspector scolar, Claudia Mery SIMTION Daniela MUNTEAN

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SIBIU

INFORMARE

Privind măsurile adoptate pentru reducerea absenteismului,

riscului de abandon școlar, diminuarea fenomenului de violență și

creșterea siguranței în mediul școlar

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu elaborează anual un Plan de măsuri pentru reducerea

absenteismului, riscului de abandon în unitățile școlare din județul Sibiu.

Pentru creșterea gradului de gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea

delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar este

elaborat Planul Teritorial de acțiune la nivelul județului Sibiu la care sunt semnatari Instituția

Prefectului Județului Sibiu, Consiliul județean Sibiu, Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu,

Inspectoratul Județean de Jandarmi - General de brigadă ”Mihail Rasty” Sibiu, Inspectoratul pentru

Situații de Urgență ”CPT. Dumitru Croitoru” Sibiu și Inspectoratul Școlar Județean Sibiu. De

asemenea, în baza planului teritorial, la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale, respectiv

municipii, orașe și comune, au fost întocmite planuri locale, semnatari fiind unitățile de poliție,

primăriile și unitățile de învățământ cu personalitate juridică de pe raza de competență.

I. Plan de măsuri pentru reducerea absenteismului, riscului de abandon pentru anul scolar

2017-2018

CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE

Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare

între părinţi şi copii, timpul redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional

redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc) determină mai multe

probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului

de droguri, metode educative slabe sau inconstante, disfuncţiile în notare, frica de examene, etc. toate

acestea constituindu-se în factori de stres pentru elevi, care aleg din păcate fuga de la ore decât

confruntarea cu problemele. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un

semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes,

motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal,

iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.

Definiții:

• Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică, care

reflectă lipsa de interes, de motivaţie, de încredere în educaţia şcolară.

• Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării

şcolii, părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei

calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început.

Din punct de vedere economic, abandonul şcolar reprezintă un indicator al eficienţei sistemului

şcolar astfel încât, dacă indicele de abandon este mai mare atunci sistemul şcolar respectiv este

ineficient.

Cauze: Fenomenul de absenteism şi abandon şcolar este generat de cauze complexe, precum:

1. Factori socio-economici: mediul de rezidenţă, nivelul de dezvoltare socio-economică a zonei de

rezidenţă, stadiul de dezvoltare a regiunii, rata sărăciei.

2. Factori de mediu familial: nivelul de educaţie, ocupaţia şi gradul de ocupare al părinţilor, situaţia

financiară a familiei, condiţiile de locuit, tipul familiei, sprijinul/indiferenţa părinţilor cu privire la

educaţia şi activitatea şcolară a copiilor, modelul educaţional oferit de alţi membri ai familiei, gradul de

comunicare în familie, migraţia părinţilor în străinătate.

3. Factori socio-psiho-individuali: genul, etnia, starea de sănătate fizică şi psihică, statutul marital,

folosirea copiilor la muncă în gospodărie, anturajul, implicarea în activităţi aflate la limita legii,

participarea la educaţia timpurie, capacitatea de utilizare a computerului şi accesul la internet, gradul de

încredere în educaţie, nivelul de informare cu privire la accesul la sistemul educaţional, intrarea timpurie

pe piaţa muncii;

4. Factori şcolari: rezultatele şcolare; integrarea în colectivul clasei de elevi; calitatea relaţiilor cu

profesorii şi cu colegii; absenteismul; experienţa repetenţiei; cultura calităţii educaţiei etc. Alte cauze care

ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară,

comunicarea defectuoasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de

evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante,

incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –

împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele

terminale (în şcolile de „elită”). O altă cauză importantă este şi variabila vârstă:

▪ la elevii mici - fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei şcolare”. Cauzele pot fi:

dependenţă crescută de părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale

supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul

şcolar, situaţii umilitoare.

▪ la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei).

Cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada

adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi

în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută);

teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup.

▪ riscurile fugii de la şcoală: depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale, abandon

şcolar.

CAPITOLUL II - CADRUL JURIDIC:

Potrivit prevederilor art. 16 din LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale:

,,(1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar,

învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal

devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează

la vârsta de 18 ani.

(3) În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de

învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit”.

Legea Educaţiei Naţionale (Legea 1/2011) cu modificările şi completările ulterioare şi Legea

272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată 2014 cuprind o serie de

măsuri de prevenire a abandonului şcolar:

▪ gratuitatea învăţământului, a asistenţei şi a bazei logistice şi, respectiv, gratuitatea manualelor,

a asistenţei medicale şi psihologice a elevilor şi copiilor din sistemul de învăţământ general

obligatoriu

▪ asigurarea de servicii şi facilităţi instituţionale: acordarea de burse elevilor cu rezultate şcolare

deosebite şi a unor burse de ajutor social celor proveniţi din familii dezavantajate economic,

reduceri ale costurilor de deplasare cu mijloace de transport în comun; protecţia socială a

copiilor şi elevilor cu nevoi educative speciale prin organizarea şi funcţionarea de instituţii

adecvate, clase/grupe pentru preşcolari şi elevi cu nevoi speciale.

Informaţiile privind absenteismul şi abandonul şcolar sunt colectate de la fiecare unitate de învăţământ

de inspectoratele şcolare. Aceste date sunt transmise şi Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, care

sistează plata alocaţiei de susţinere a familiei dacă absenţele înregistrate şi nemotivate de un copil din

familia beneficiară depăşeşte numărul de 20 (art. 28 lit. d Legea 277/2010 privind alocaţia pentru

susţinerea familiei republicata 2012 ). Astfel, această prestaţie socială este condiţionată, printre altele, de

frecventarea şcolii de către toţi copiii familiei.

Conform vechiului cod penal, părinţii care nu ofereau copiilor acces la cursurile şcolare nu erau

pedepsiţi de legislație. In prezent, lucrurile se schimbă şi se aduc în discuţie noi aspecte.

Împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu este o incriminare nouă, fără corespondent

în legea penală anterioară. Conform art. 380 din noul Cod Penal se incriminează împiedicarea accesului

la învăţământul general obligatoriu.

Astfel:

(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minor şi care, în mod

nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învăţământului

general obligatoriu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Fapta nu se pedepseşte dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea

frecventării cursurilor de către minor.

(3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea

frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau

suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile

prevăzute de lege pentru aceasta.

Introducerea acestei incriminări în peisajul dreptului penal român a fost determinată de creşterea

alarmantă a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică. Norma de incriminare vizează

situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l

să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta. Textul de incriminare nu are în vedere cazurile

de abandon şcolar determinat de o situaţie materială precară, întrucât, întru-un astfel de caz, statul are

obligaţia de a interveni prin alte mijloace decât cele penale.

Obiectul juridic special al infracţiunii constă in relaţiile sociale privind obligaţiile de creştere şi de

educare a minorilor.

Infracţiunea de împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu este o infracţiune cu subiect

propriu, neputând fi comisă decât de o persoană care, în raport cu minorul are calitatea de părinte ori de o

persoană căreia minorul i-a fost încredinţat spre creştere şi educare. Atunci când subiectul activ are

calitatea de părinte, nu interesează dacă este vorba de părinţi fireşti sau adoptivi ai minorului.

In condiţiile în care autorului i se cere o calitate specială, coautoratul nu este posibil, astfel că

participaţia penală poate îmbracă doar forma instigării sau a complicităţii.

Sub aspectul laturii obiective, infracţiunea examinată poate fi comisă prin una dintre următoarele

două acţiuni alternative: retragerea sau împiedicarea minorului de a urma cursurile învăţământului

general obligatoriu.

▪ Retragerea presupune ca minorul a fost înregistrat la o unitate de învăţământ şi a urmat

cursurile şcolare, însă, la un moment dat, părintele sau persoana căreia îi este încredinţat revine

asupra acestei hotărâri şi nu îi mai permite minorului sa frecventeze cursurile. Retragerea nu

presupune neapărat şi o cerere scrisă în acest sens adresată unităţii de învăţământ la care este

înscris minorul, fiind suficientă doar acţiunea faptică de luare a minorului de la cursurile

şcolare.

▪ Împiedicarea constă în orice acţiune sau inacţiune care are ca rezultat oprirea minorului de a

urma cursurile şcolare. În cazul împiedicării nu este necesar ca minorul sa fie înscris la vreo

unitate de învăţământ, fapta de împiedicare putându-se concretiza chiar şi în neînscrierea

acestuia la şcoală. Împiedicarea minorului de a urma cursurile învăţământului general

obligatoriu se poate face prin orice mijloace, inclusiv prin ameninţare sau violenţă fizică. Dacă

mijlocul folosit constituie el însuşi o infracţiune, se vor aplica regulile concursului de

infracţiuni.

Atât retragerea, căt şi împiedicarea trebuie să se refere la frecventarea cursurilor învăţământului

general obligatoriu, care potrivit art. 24 din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale, cuprinde învăţământul

primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Condiţia esenţială pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii este aceea că retragerea sau

împiedicarea să se facă în mod nejustificat. Această condiţie presupune ca părintele sau persoana căreia

i-a fost încredinţat minorul să aibă posibilitatea de a-i oferi acestuia din urmă condiţii normale pentru a

frecventa cursurile şcolare (asigurarea unei locuinţe, a îmbrăcămintei, a hranei, etc). Numai într-o atare

situaţie se va putea reţine că retragerea, respectiv împiedicarea de a urma cursurile şcolare au caracter

nejustificat.

Trebuie subliniat ca organul judiciar nu se va limita în aprecierea caracterului nejustificat al faptei la

criterii formale (de exemplu, dacă părintele este sau nu angajat), ci va analiza, în concret, dacă, făptuitorul

avea mijloace suficiente, chiar dacă nu ideale, de a asigura frecventarea de către minor a cursurilor

învăţământului general obligatoriu (spre exemplu, este nejustificată fapta părintelui cu un singur copil de a

retrage minorul în clasa a IV în cazul în care, chiar dacă părintele nu are calitatea de salariat, realizează

venituri din alte surse nedeclarate în cuantum de 5000 lei lunar)

Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru dezvoltarea şi instruirea minorului.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea poate fi săvârşită cu intenţie directă sau indirectă.

În alin. 2 al textului de incriminare este prevăzută o cauză de nepedepsire, care presupune ca inculpatul

să asigure reluarea frecventării cursurilor de către minor. Pentru a fi incidentă, este necesar ca asigurarea

reluării frecventării cursurilor să aibă loc pana la finalizarea urmăririi penale. Introducerea acestei cauze

de nepedepsire este justificată de interesul major al minorului de a beneficia de educare prin urmarea

cursurilor şcolare.

În alin. 3 al art. 380 C.P. s-a prevăzut un caz special de amânare a aplicări pedepsei sau de suspendare a

executării pedepsei sub supraveghere, care are scopul de a asigura minorului posibilitatea de a urma

cursurile şcolare. Potrivit textului menţionat, în situaţia în care, până la rămânerea definitivă a hotărârii,

inculpatul a asigurat reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune condamnarea acestuia

şi amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt

întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta, în funcţie de criteriile generale de individualizare

judiciară prevăzute de art.74 C.P.

In condiţiile în care împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu reprezintă o

incriminare nouă, problema legii penale mai favorabile, nu se mai pune.

CAPITOLUL III - SITUAŢIA ABSENTEISMULUI ŞI A ABANDONULUI ŞCOLAR LA

NIVELUL JUDEŢULUI SIBIU

Conform statististicilor UNICEF abandonul şcolar este în creştere în ultimii ani, în România, şi

afectează în special patru categorii de copii: cei de etnie romă, cei care au crescut în familii sărace, cei din

mediul rural şi cei cu dizabilităţi.

Rata abandonului scolar în Romania a fost, în 2012, de 17,4%, în scădere faţă de 2011, când a fost de

17,5%, însă mult peste media de 12,8% din Uniunea Europeană, potrivit cifrelor date publicitatii de

Eurostat. Pentru învăţământul primar rata abandonului scolar, a fost de 1,4%, pentru învăţământul

gimnazial de 3% şi pentru cel liceal şi profesional de aproximativ 13%.

Rata abandonului şcolar în judeţul Sibiu se situează la mai puţin de jumătate faţă de rata abandonului

la nivel national.

a. Rata de menținere a elevilor în sistem: fenomenul de abandon școlar în județul Sibiu

În anul şcolar 2016-2017, fenomenul de abandon s-a manifestat în aproximativ aceiaşi parametri

ca şi în anii şcolari precedenţi, la aproximativ 0,60-0,70 % (291 elevi). In anul scolar 2015-2016 au

abandonat școala 297 elevi, 305 elevi au abandonat în anul scolar 2014-2015 și 428 elevi în anul școlar

2013-2014, în medie/an procentul fiind de aproximativ 0,60-0,70%.

Menționăm că în anul școlar 2016-2017 au fost reintegrați în scoli un număr de 34 elevi ( 5 elevi în

mediul urban și 29 elevi în mediul rural) care se aflau în abandon în anul școlar precedent. Așa cum reiese

din datele prezentate, abandonul școlar la învățământul primar și gimnazial este prezent mai ales în

unităţile şcolare din mediul rural. La nivel liceal (în clasele IX și a X – învățământ obligatoriu) elevii care

abandonează școala provin cu precădere din mediul rural. Putem concluziona că în județul Sibiu motivele

abandonului școlar sunt: situația materială precară a familiilor din mediul rural, plecarea elevilor în

străinătate, elevi cu CES (cerințe educative speciale) care nu pot face față sistemului educațional, eleve

căsătorite (în localitățile cu comunitate majoritară romă).

b. Rata participării elevilor la cursuri: fenomenul de absenteism

Nr absențe/elev semestrul I 2016-2017 = 7,93 din care 3,11 nemotivate.

Nr absențe/elev în semestrul II 2016-2017 = 8,55 din care 3,78 nemotivate

Descrierea şi interpretarea datelor: Fenomenul de absenteism

În anul şcolar 2016-2017, fenomenul de absenteism s-a manifestat în aproximativ aceiaşi parametri

ca şi în anii şcolari precedenţi. Cu toate că gradul de participare la educaţie a înregistrat procente

mai ridicate faţă de anul şcolar precedent, şi decât media pe ţară, la majoritatea nivelurilor de

şcolaritate fenomenul absenteismului rămâne o problemă nerezolvată pentru multe dintre unităţile

şcolare, atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

Școlile care au înregistrat un număr ridicat de absențe nemotivate:

- Nivel primar/gimnazial: Școala Gimnazială nr. 10 Sibiu, Școala Gimnazială nr. 5 Mediaș,

Școala Gimnazială Nocrich, Școala Gimnazială Blăjel, Școala Gimnazială Brateiu, Școala

Nr.

crt. Nivelul de şcolarizare

Elevi înscrisi la

începutul

anului şcolar

2016-2017

Număr de elevi cu abandon şcolar

an şcolar 2016-2017

Procent

abandon

Total Urban Rural

1 Învăţământ primar de

masă si special

20204

112 14 98 0,55%

2 Învăţământ gimnazial

de masă si special

15912 158 43 115 0,99%

3 Învăţământ liceal zi

(cl. IX-X); învăţământ

profesional; special

7199 21 21 0 0,2%

Total: 43315 291

78 213 0,67%

Gimnazială Bazna, Școala Gimnazială Laslea, Liceul Teoretic Dumbrăveni, Centrul Școlar de

Educație Incluzivă nr 1 Sibiu.

- Nivel liceal/profesional: Liceul Tehnologic ”H. Coandă” Sibiu, Colegiul Tehnic Mediensis,

Liceul Tehnologic „T. Cipariu” Dumbrăveni, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară

”Terezianum” Sibiu, Colegiul Tehnic Independența Sibiu, Liceul Tehnologic Automecanica

Mediaș.

Proporţiile acestui fenomen sunt reflectate în sancţiunile aplicate pentru absenţele nemotivate, în

conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar. Astfel, la nivelul sistemului de învățământ județean s-au înregistrat 472 de note

scăzute la purtare, sub nota 7 și au fost exmatriculați 3 elevi din învățământul liceal și seral. Elevii

de la liceu care au acumulat 10 absențe nemotivate și erau beneficiari de burse ”bani de liceu” au

pierdut această bursă în următoarea lună. Astfel din 222 de beneficiari ai burselor ”bani de liceu”

în medie s-au alocat doar 200 burse/lună. Elevii din învățământul profesional beneficiază de o

bursă în valoare de 200 lei/lună. Din cauza absențelor din cei 2050 de elevi din învățământul

profesional doar 1690 elevi/lună au beneficiat de această bursă.

CAPITOLUL IV- OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI SPECIFICE PENTRU PREVENIREA

ABSENTEISMULUI ŞI A ABANDONULUI ŞCOLAR

Obiective generale:

▪ Creşterea gradului de cuprindere a copiilor şi tinerilor în toate nivelurile de învăţământ

▪ Creşterea nivelului de conştientizare în rândul elevilor cu privire la riscurile la care aceştia se

expun prin refuzul de a frecventa cursurile educativ-formative

▪ Identificarea tipurilor de absenteism practicate de către elevi şi luarea de măsuri adecvate de

către factorii responsabili pe linie educativ-formativă din fiecare instituţie şcolară de pe raza

judeţului, în funcţie de aceste tipuri de absenteism, prin personalizări (psiholog, psihopedagog,

diriginte, cadre didactice, director instituţie):

a. absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau la mai

multe);

b. absenteism generalizat (dacă fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată -

prefigurează abandonul şcolar);

c. căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra sau extra şcolară);

d. dorinţa de apartenenţă la grup ("ritualuri de iniţiere prin mimetism");

e. dorinţa de a fi cu partenerul ( manifestată şi evidentă în general la adolescenţi);

f. atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem (frica de permanenţă, conduită de tip

evazionist - forme de evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca fiind

traumatizantă).

▪ Realizarea unui mediu educaţional stimulativ pentru elevi prin:

a. diversificarea şi atractivitatea activitătilor extracuriculare;

b. promovarea cooperării în clasă astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să

experimenteze succesul;

c. menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă

afectivă pentru toţi elevii;

d. sistem echitabil de recompense/sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor - nota

să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului;

e. evitarea constituirii în clase a unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea celor

care nu aparţin elitei;

f. metodele de predare să propună o învăţare atractivă;

g. creşterea responsabilizării cadrelor didactice;

▪ Deschiderea şcolii către comunitate şi diversificarea proiectelor de parteneriat cu actorii de la

nivelul comunităţii prin:

a. implicarea reală a structurilor comunitare consultative în prevenirea abandonului şcolar şi

soluţionarea unor cazuri concrete ale comunităţii din care fac parte (oameni de afaceri

locali, consilieri locali, poliţişti, cadre didactice, medic, preot);

b. derularea de programe ("Şcoala părinţilor") în cadrul comunităţilor cu număr mare de copii

aflaţi în risc de abandon şcolar;

c. crearea unui forum al părinţilor;

d. colaborarea prin parteneriate interinstituţionale cu autorităţile locale - Poliţia de

Proximitate, Jandarmeria, alte asociaţii sau ONG-uri;

e. implementarea proiectului de educaţie juridică în toate şcolile (cls. V-VIII) şi în liceele din

judeţ, unde li se vor preda lecţii de legislaţie, norme şi principii etice de către procurori,

judecători sau poliţişti voluntari în sensul de a conştientiza pericolele la care se expun prin

consumul de droguri, alcool, tutun sau violenţă.

Obiective specifice:

Obiectivul 1. Elaborarea planului operaţional pentru prevenirea abandonului şcolar şi

absenteismului la nivel judeţean şi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ

Acţiuni la nivel judeţean:

1.1. Constituirea grupului de lucru pentru siguranţa în şcoli şi prevenirea absenteismului şi

abandonului şcolar

1.2. Aprobarea planului de măsuri privind prevenirea absenteismului şi abandonului şcolar

1.3. Elaborarea unei proceduri privind monitorizarea absenteismul și abandonul școlar la nivelul

județului Sibiu

1.4. Consilierea directorilor unităţilor de învăţământ în vederea elaborării planurilor operaţionale de

prevenire a absenteismului şi abandonului şcolar

Termen: septembrie

Răspund: Instituția Prefectului – județul Sibiu, ISJ Sibiu

Acţiuni la nivel de unitate şcolară:

1.1. Constituirea la nivelul fiecărei unităţi şcolare a Comisiei privind abandonul şcolar (CAS), condusă

de directorul scolii, care analizează şi propune Consiliului de Administraţie soluţii privind

rezolvarea cazurilor de abandon şcolar, în colaborare şi consultare cu Inspectoratul Scolar, cu

Primăriile sau Consiliilor Judetene, sau cu alte institutii sau asociaţii cu preocupări în domeniu.

1.2. CAS alcătuieşte o strategie şi un raport anual privind situaţia abandonului şcolar rezultate pe baza

analizelor de caz, a informărilor sintetizate de catre diriginţii claselor.

Termen: septembrie

Răspund: ISJ Sibiu, directorii unităţilor de învăţământ

Obiectivul 2. Monitorizarea prin măsuri stricte a abandonului şi absenteismului şcolar

Acţiuni la nivel judeţean:

2.1. Colectarea lunară, până la data de 10 a fiecărei luni de la fiecare unitate şcolară a numărului de

absenţe.

2.2. Monitorizarea frecvenţei la ore a elevilor, a activităţilor de consiliere cu părinţii şi a măsurilor

întreprinse la nivelul unităţilor de învăţământ în scopul prevenirii şi reducerii absenteismului şi

abandonului şcolar, prin inspecţii tematice derulate de ISJ Sibiu.

2.3. Analiza în şedinţele de lucru cu directorii unităţilor de învăţământ a problemei frecvenţei şcolare

şi abandonului şcolar.

2.4. Asigurarea unor măsuri de ordine publică în proximitatea instituțiilor de învățământ prin

adoptarea unor metode pentru descurajarea absenteismului: legitimarea elevilor depistați în mediul

stradal pe timpul orelor de curs și comunicarea stării de fapt către conducerea școlilor

2.5. Efectuarea de controale privind respectarea interzicerii comercializării de produse cu conținut de

alcool/tutun către minori

Termen: lunar, semestrial

Răspund: inspectori şcolari, reprezentanți MAI,

reprezentanti ai Comisariatului Județean de Protecție a Consumatorilor

Acţiuni la nivel de unitate şcolară:

2.1. Elaborarea unei proceduri de monitorizare a absenţelor la nivelul unităţii de învăţământ.

2.2. Realizarea unei baze de date cu elevii care prezintă risc prin prisma fenomenului absenteismului

şcolar/abandon şcolar.

2.3. Monitorizarea elevilor aflaţi în situaţie de risc de absenteism sau abandon şcolar, vizite la

domiciliul acestora şi discuţii cu părinţii în vederea identificării factorilor/motivelor pentru care

lipsesc de la şcoală.

2.4. Respectarea normelor din R.O.F.U.I.P. şi Regulamentul de ordine interioară al şcolii privind

motivarea absenţelor şi sancţionarea/recompensarea elevilor în raport cu comportamentul civic

adoptat de aceştia.

2.5. Aplicarea de chestionare în vederea stabilirii cauzelor abandonului şi absenteismului.

2.6. Realizarea unor planuri de intervenţie personalizate prin cooperarea dirigintelui cu profesorii

clasei, cu psihologul şcolii şi cu părinţii.

2.7. Informarea lunară (telefonică/directă) a părinţilor elevilor privind situaţia şcolară a copiilor.

Termen: permanent

Răspund: directorii unităţilor de învăţământ

Obiectivul 3. Identificarea şi promovarea de „bune practici” privind prevenirea abandonului şi

a absenteismului

Acţiuni la nivel judeţean şi de unitate şcolară:

3.1. Implementarea şi continuarea programelor/proiectelor/campaniilor care au avut eficacitate, prin

implicarea tuturor instituţiilor şi organizaţiilor cu rol în protecţia şi promovarea drepturilor copilului

(ex: proiectul „Fiecare copil în grădiniţă”)

3.2. Continuarea programului “A doua şansă” pentru a permite ocuparea unui loc de muncă, în scopul

reducerii marginalizării celor cu vârsta cuprinsă între 14-35 ani care au abandonat şcoala.

3.3. Derularea unor programe sociale şi educaţionale care să atragă elevii spre şcoală (ex. programul

“Lapte-corn”, “Euro 200”, burse bani de liceu și profesionale).

3.4. Asigurarea alocației de hrană pentru elevii din învățământul special, în acord cu legislația în

vigoare

3.5. Organizarea unor activităţi de pregătire suplimentară ,,şcoală după şcoală” pentru cei care

manifestă dificultăţi de asimilare, precum şi în cazul celor cu lacune în pregătire, datorită

absenteismului

3.6. Familiarizarea profesorilor cu tehnici de învăţare activă şi interactive pentru a creşte atractivitatea

orelor de curs; promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare

modeste să experimenteze succesul.

3.7. Diversificarea activităţilor educative din cadrul orelor de consiliere şi orientare şi implicarea

elevilor în activităţi/proiecte extraşcolare, programe de petrecere a timpului liber;

3.8. Activităţi preventiv - educative şi de informare desfăşurate în cadrul orelor de dirigenţie sau la

diverse activităţi în cadrul campaniilor tematice desfăşurate cu elevii. Se va pune accent pe

consecinţele legale ale delincvenţei juvenile şi impactul social pe care îl are un asemenea

comportament pe termen mediu şi lung.

3.9. Organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie și

Jandarmerie în scopul susţinerii şi reintegrării şcolare şi sociale a elevilor ce au săvârşit acte

infracţionale, abateri disciplinare grave, abandon şcolar, absenteism ridicat, etc.

3.10. Asigurarea calităţii serviciilor de sprijin educaţional personalizat pentru copiii cu CES, orientare

şcolară şi consiliere profesională

3.11. Formarea cadrelor didactice pentru asigurarea unui bun parteneriat în vederea intervenţiei în

echipă, în cadrul sprijinului acordat copiilor cu CES integraţi în învăţământul de masă

3.12. Derularea de programe de consiliere individuală/ de grup a elevilor cu risc/absenteism şcolar,

corelate nevoilor individualizate ale acestora

3.13. Derularea de programe de consiliere individuală/ de grup a părinţilor elevilor cu risc de

absenteism şcolar; responsabilizarea părinţilor prin implicarea în activităţtile şcolare astfel încât

dezinteresul unor părinti să fie diminuat

3.14. Organizarea de seminarii educaţionale în scopul informării părintilor cu privire la variantele

optime de şcolarizare pentru elevi.

Termen: permanent

Răspunde: ISJ Sibiu, directorii unităţilor de învăţământ,

CCD Sibiu, CJRAE, I.J.J. Sibiu, IPJ Sibiu

Obiectivul 4. Implicarea factorilor de decizie, autorităţile locale, servicii sociale, ONG-urile,

firme, în prevenirea şi combaterea abandonului şcolar

Acţiuni la nivel judeţean şi de unitate şcolară:

4.1. Formarea unor echipe interinstituţionale din reprezentanţi ai I.S.J. Sibiu, I.P.J. Sibiu, I.J.J. Sibiu,

D.G.A.S.P.C., cu atribuţii în monitorizarea şi diminuarea absenteismului în mediul şcolar

4.2. Încheierea unui parteneriat la nivel local între unităţile de învăţământ - poliţia locală –

jandarmerie- asociaţiile de părinţi - alte instituţii cu rol în promovarea şi protecţia drepturilor

copilului, cu sarcini clare pentru fiecare partener.

4.3. Înființarea și susținerea Serviciilor de zi și consiliere de către SPAS-uri pentru copiii cu risc de

abandon școlar și/sau familial, în funcție de nevoile din comunitate.

4.4. Respectarea de către fiecare Primărie a prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecția și

promovarea drepturilor copilului, art. 114 referitoare la înființarea și funcționarea Consiliilor

Comunitare Consultative la nivelul fiecărei comunități locale, ca măsură de prevenire a

abandonului școlar și familial, a instituționalizării copilului, precum și înaintarea de rapoarte de

activitate referitoare la abandonul școlar.

4.5. Identificarea şi sprijinirea familiilor cu risc de marginalizare, pentru prevenirea abandonului şcolar

al copiilor;

4.6. Acordarea de sprijin financiar sub formă de rechizite, îmbrăcăminte, transport şcolar al elevilor

din mediul rural în mediul urban; sprijinirea familiilor cu venit scăzut (burse ”Bani de liceu”,

burse pentru elevii din învățământul profesional, burse sociale).

4.7. Realizarea unor Centre de consiliere pentru elevi şi părinţi care să acorde consiliere socială,

psihologică, individuală, suport material şi activităţi de grup pentru copii şi părinţi

4.8. Crearea unor spaţii pentru activităţi de timp liber (informatică, vizionări filme, teatre, bibliotecă,

sport); punerea la dispoziţia copiilor a celor existente în prezent, pe timpul vacanţelor şcolare.

4.9. Organizarea unor tabere gratuite pentru elevii cu risc de abandon şcolar în scopul furnizării

competenţelor şi abilităţilor de bază pentru toate categoriile de elevi expuse acestui risc, precum

şi pentru creşterea şanselor de succes şcolar.

4.10. Sprijinirea tinerilor pentru accesul pe piaţa muncii: târguri de Job-uri, orientarea tinerilor spre

cursuri de formare în calificările de pe piaţa forţei de muncă, pregătire profesională pentru

absolvenţii din învăţământul gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul liceal.

4.11. Realizarea unor parteneriate cu agenti economici, pentru formare profesională pe baza de

contracte de şcolarizare incluzând burse de studii şi asigurarea locurilor de muncă absolvenţilor

participanţi la program, în scopul atragerii şi inserţiei profesionale a elevilor cu tendinţe de

abandon şcolar.

Termen: anual

Răspund: Consiliul local, Consiliul Judeţean,

ISJ, CJRAE, AJOFM, I.J.J. Sibiu, IPJ Sibiu,

DGASPC, directorii unităților școlare

II. Măsuri privind diminuarea fenomenului de violență și creșterea siguranței în mediul școlar

CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE

Violența scolară este doar una dintre manifestările violenței cotidiene. Dezbaterile privind relația

între conceptul de „drept la siguranță” si mediul scolar au căpătat în Europa o dezvoltare continuă si

constantă, cu diferențe de la țară la țară, devenind oficial o problemă politică în urma unei întâlniri a

experților, organizată de Comisia Europeană la Utrecht, în anul 1997.

Mass-media acordă din ce în ce mai multă atenție violenței, contribuind la constientizarea si cresterea

interesului public față de violența tinerilor, inclusiv față de violența scolară.

Cauzele violenţei şcolare:

• Mediul familial: mediul conflictual, familii dezorganizate sau monoparentale, lipsa de comunicare şi

afecţiune, consum de alcool, lipsa unei minime exigenţe parentale;

• Mediul social: situaţia economică precară, inegalităţile sociale;

• Mediul şcolar: managementul defectuos al clasei de elevi şi al situaţiilor de criză, ignorarea sau

tratarea preferenţială a elevilor, abuzul de măsuri disciplinare, programa supraîncărcată;

• Mediul contextual: gaşca de prieteni, schimbarea mediului;

• Mediul individual: trăsăturile de personalitate, impulsivitate, teribilism, căutarea de senzaţii, imaginea

de sine scăzută, opoziţionism, instabilitate emoţională, probleme specifice adolescenţei;

Tipologia conduitelor de violenţă în şcoală:

- agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg;

- agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei;

- agresiuni active verbale directe: înjură, ameninţă;

- active verbale indirecte: calomnia;

- agresiuni pasive fizice directe: împiedicarea producerii unui comportament al victimei;

- agresiuni pasive fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcină, de a da curs unei rugăminţi;

- agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi;

- agresiuni pasive verbale indirecte: negativism.

CAPITOLUL II – CADRUL LEGISLATIV

Acte normative:

• Legea Educaţiei Naţionale -2011, cu modificările și completările ulterioare

• Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin

OMEN. Nr.5079/2016

• Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în învăţământ si Legea nr. 29 /2010, completare a

Legii nr. 35/2007

• OMECT nr.1409/2007 cu privire la aprobarea strategiei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ

preuniversitar.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu elaborează anual Planul operaţional privind reducerea fenomenului

violenţei în mediul şcolar, în vederea aplicării Strategiei Ministerului Educaţiei Naţionale cu privire la

reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar. Astfel la nivel judeţean există

o procedură privind modalităţile de gestionare şi intervenţie în cazul unor situaţii concrete de violenţă

şcolară şi de raportare a situaţiilor de violenţă din unităţile şcolare.

La nivelul unităţilor şcolare sunt active comisile de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar,

conform OMEdCT nr. 1409/2007 şi au loc întâlniri, dezbateri, ateliere de lucru (cu directori, cadre

didactice, diriginţi, consilieri educativi, elevi, reprezentanţi ai Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Sibiu) în

vederea cunoaşterii normelor legislative privind violenţa în şcoli (Legea nr. 272/2004, Ordinul MECT

nr.1409/29.06.2007, Legea nr. 35 din 2007, Legea nr. 29 din 2010).

Pentru creșterea gradului de gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea

delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar este elaborat

Planul Teritorial de acțiune la nivelul județului Sibiu

În vederea asigurării securităţii şi siguranţei elevilor, unităţile şcolare au elaborat o procedură privind

reglementarea accesului persoanelor în incinta şcolii şi au actualizat Regulamentul Intern, cu precizarea

condiţiilor de acces în unitatea de învăţământ al personalului didactic şi nedidactic, elevilor, părinţilor şi al

vizitatorilor, conform art.3 din Legea nr.35 din 2 martie 2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de

învăţământ modificată şi completată de Legea nr. 29/2010, precum şi a sarcinilor ce revin cadrului

didactic şi elevului de serviciu. Regulamentul fiecărei unităţi şcolare este afişat la loc vizibil pus la

dispoziţia Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean.

În ceea ce priveşte securizarea clădirilor unităţilor de învăţământ prin achiziţionarea de camere de

supraveghere Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu a consiliat directorii unităţilor şcolare pentru a se adresa

în regim de urgenţă Consiliilor locale/Consiliului Judeţean în vederea asigurării sumelor necesare

securizării perimetrelor şcolare, în acord cu articolul art.4 din Legea 29/2010.

Diriginţii/învăţătorii şi comitetele de părinţi pe clasă analizează lunar starea disciplinară, frecvenţa

elevilor, implicarea copiilor şi părinţilor în procesul de învăţământ şi siguranţa civică din clasă.

Incidentele/faptele deosebite la nivel de clasă/unitate şcolară privind încălcarea prevederilor

Regulamentului Intern sunt consemnate într-un registru special al unităţii şcolare. Deasemenea la nivelul

unităţilor şcolare se organizeză permanent sesiuni de consiliere a părinţilor referitor la prevenirea şi

combaterea fenomenului de violenţă şcolară şi derulează activtăţi educative şcolare şi extraşcolare pe tema

prevenirii şi combaterii violenţei şcolare. Reprezentantii Politiei si Jandarmeriei au desfasurat activitati de

prevenire si combatere a violentei in unități școlare prin participarea la ore de dirigentie si prin consilierea

elevilor cu probleme.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu avizează proiectele educative şi parteneriatele cu ONG-uri, care au

ca obiect de activitate combaterea violenţei în mediul familial, violenţa împotriva femeii, răul tratament

aplicat minorilor, combaterea alcoolismului şi a consumului de droguri şi organizează activităţi

extraşcolare menite să contracareze influenţa negativă a industriei divertismentului şi massmediei. In

scopul prevenirii şi combaterii violentei, unitatile scolare din judetul Sibiu deruleaza numeroase activitati educative.

CAPITOLUL III – DATE STATISTICE PRIVIND FENOMENUL DE VIOLENȚĂ ȘI

SIGURANȚA ÎN MEDIUL ȘCOLAR IN JUDEŢUL SIBIU

A. Siguranță Școlară - an școlar 2017-2018

INDICATORI URBAN RURAL TOTAL

Unitate școlară - formă de proprietate publică privată publică privată

1. Numărul total al unităţilor de învăţământ

din aria de competenţă 144 32 175 0 351

- grădiniţe 56 22 61 0 139

nr. elevi 8905 1120 0 0 10025

- şcoli gimnaziale 56 2 112 0 170

nr. elevi 23193 98 12390 0 35681

- licee, colegii, etc. 32 8 2 0 42

nr. elevi 13734 1391 317 0 15442

2. Numărul unităţilor de învăţământ

preuniversitar asigurate cu pază 39 5 3 0 47

- pază proprie (exclusiv) 0 0 0 0 0

- pază cu societăţi specializate (exclusiv) 1 1 0 0 2

- pază mixtă 38 4 3 0 45

3. Nr. unităţilor de învăţământ care nu au

niciun fel de pază 28 10 95 0 133

4. Numărul unităţilor de învăţământ

preuniversitar dotate cu sisteme de

supraveghere video 34 13 123 0 170

- în interior (exclusiv) 1 4 16 0 21

- în exterior (exclusiv) 5 0 12 0 17

interior şi exterior 28 9 95 0 132

5. Nr. şcoli cu plan de siguranţă al şcolii 80 2 50 0 132

6. Nr. şcoli cu plan de pază aprobat de poliţie 39 5 3 0 47

7. Nr. şcoli care au încheiat acorduri de

cooperare privind siguranţa şcolară 31 2 13 0 46

8. Nr. şcoli cu registre ale incidentelor 76 2 35 0 113

9.Nr. unităţi de învăţământ care nu au gard 0 0 1 0 1

împrejmuitor

10. Nr. unități de învățământ amplasate într-o

zonă iluminată necorespunzător 0 0 0 0 0

11.Nr. unități de învățământ amplasate într-o

zonă periferică /izolată 1 0 1 0 2

B. Situație privind faptele de violenta – an școlar 2016-2017

1. Categoria atac la persoana

Perioada de

raportare

Insulte

grave

repetate

Amenințări

repetate

Violențe

fizice

ușoare,

fără

arme

Fapte

privitoare

la viața

sexuală

Total Rural Urban Masculin Feminin

Semestrul I 2 4 9 1 16 8 8 13 3

Semestrul II 0 2 11 0 13 5 8 9 4

Total an

școlar 2 6 20 1 29 13 16 22 7

2. Atac la securitatea unitații

Perioada de

raportare

Introducerea

unor persoane

străine în

incinta școlii

Incendiere și

tentativă de

incendiere

Total Rural Urban Masculin Feminin

Semestrul I 2 1 3 1 2 1 2

Semestrul II 0 0 0 0 0 0 0

Total an

școlar 2 1 3 1 2 1 2

3. Atentat la bunuri

Perioada de

raportare

Furt și

tentativă de

furt

Distrugerea

bunurilor școlii

Total Rural Urban Masculin Feminin

Semestrul I 5 0 5 0 5 0 0

Semestrul II 5 1 6 2 4 1 1

Total an

școlar 10 1 11 2 9 1 1

4. Alte fapte de violenta

Perioada de

raportare

Alte tipuri de

violență – folosire

petarda

Total Rural Urban Masculin Feminin

Semestrul I 1 1 0 1 1 0

Semestrul II 0 0 0 0 0 0

Total an școlar 1 1 0 1 1 0

Număr total acte de violenta:

NR.

CRT.

CATEGORIA TOTAL MASCULIN FEMININ

Semestrul

I

Semestrul

II

An

școlar

Semestrul

I

Semestrul

II

An

școlar

Semestrul

I Semestrul II

An

școlar

1 ATAC LA

PERSOANĂ 16 13 29 13 9 22 3 4 7

2 ATENTAT LA

SECURITATEA

UNITĂȚII

ȘCOLARE 3 0 3 1 0 1 2 0 2

3 ATENTAT LA

BUNURI 5 6 11 0 1 1 0 1 1

4

ALTE FAPTE

DE VIOLENȚĂ

SAU

ATENTATE LA

SECURITATE 1 0 1 1 0 1 0 0 0

TOTAL GENERAL: 25 19 44 15 10 25 5 5 10

CAPITOLUL IV- OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI SPECIFICE PENTRU PREVENIREA

FENOMENULUI DE VIOLENȚĂ ȘI CREȘTEREA SIGURANȚEI ÎN MEDIUL ȘCOLAR

Prevenirea violenţei este o preocupare permanentă a diriginţilor şi totodată a conducerilor

unităţilor şcolare. Aceasta reiese şi din activităţile extraşcolare care completează demersul educativ,

din implicarea elevilor în campanii de prevenire, la nivel local şi judetean, din proiectele parteneriale

existente la nivelul fiecarei unităţi şcolare.

Planul operaţional al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu pentru prevenirea violenţei în şcoli

cuprinde următoarele acţiuni:

• identificarea situaţiilor de violenţă generate de elevi sau grupuri de risc din cadrul şcolilor sau

perimetrul acestora;

• derularea unor programe educative în care să fie implicaţi părinţii şi elevii identificaţi ca

potenţiali factori delictogeni;

• identificarea zonelor de risc din cadrul perimetrelor şcolare precum şi din zonele limitrofe,

precum şi intervalul de timp în care copiii şi tinerii sunt expuşi unor pericole iminente;

• prevenirea comportamentelor violente prin dezvoltarea unor servicii de consiliere individuală

şi de grup, pentru copil şi familie;

• promovarea programelor educative curriculare şi extracurriculare cu impact asupra tinerilor

(sport, artterapie, meloterapie, ludoterapie) şi diseminarea exemplelor de bună practică obţinute

în activitatea desfăşurată cu tinerii predelicvenţi şi delicvenţi;

• avizarea proiectelor educative şi parteneriatele cu ONG-uri, care au ca obiect de activitate

combaterea violenţei în mediul familial, violenţa împotriva femeii, răul tratament aplicat

minorilor, combaterea alcoolismului şi a consumului de droguri;

• organizarea unor activităţi extraşcolare menite să contracareze influenţa negativă a industriei

divertismentului şi massmediei;

• avizarea programelor întocmite de unităţile şcolare care au ca scop combaterea absenteismului,

abandonului şcolar şi a vagabondajului;

• informarea cadrelor didactice cu privire la prevederile Legii 272/2004 referitoare la drepturile

copilului, respectiv Legea 61/2001;

• monitorizarea modului de aplicare a Regulamentului de ordine interioară şi de aplicare a

Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

In Procedura elaborată de I.S.J. Sibiu sunt stabilite responsabilități la nivelul unităților de

învățământ și modalități de intervenție în cazul unui incident cu caracter violent.

A. RESPONSABILITĂŢI LA NIVELUL CONDUCERII UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

DIRECTOR

- Răspunde de actualizarea Regulamentului Intern al fiecărei unităţi de învăţământ de către consiliul

profesoral, cu precizarea condiţiilor de acces în unitatea de învăţământ al personalului didactic şi

nedidactic, elevilor, părinţilor şi al vizitatorilor, precum şi a sarcinilor ce revin cadrului didactic,

elevului şi pedagogului de serviciu. Regulamentul va fi afişat la loc vizibil şi va fi pus la dispoziţia

Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sibiu şi a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sibiu;

- Răspunde de stabilirea în consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi

cu consultarea reprezentanţilor elevilor, unui semn distinctiv ( ecuson, uniformă, eşarfă, etc) pentru

elevii unităţii de învăţământ;

- Întocmeşte planul de pază al unităţii cu sprijinul organelor de poliţie/jandarmerie şi răspunde de

asigurarea eficientă a pazei şi securităţii şcolii;

- Desemnează persoanele responsabile pentru controlul accesului în unitatea de învăţământ;

- Controlează modul în care personalul de pază îşi execută atribuţiile de serviciu;

- Controlează modul în care membrii comisiilor din şcoală îşi exercită atribuţiile în domeniul

securităţii şi siguranţei elevilor;

- Colaborează cu reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei şi ai ONG-urilor şi încheie acorduri de

colaborare în vederea prevenirii situaţilor de violenţă;

- Soluţionează problemele conflictuale apărute;

B. RESPONSABILITĂŢI LA NIVELUL MEMBRILOR COMISIILOR SPECIFICE:

COMISIA PENTRU PREVENIREA ŞI ELIMINAREA VIOLENŢEI

Este responsabilă de elaborarea, aplicarea şi evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor

incluse în cadrul planului operaţional al unităţii şcolare privind reducerea fenomenului violenţei

- Întocmeşte o procedură operaţională pentru sporirea siguranţei elevilor şi a cadrelor didactice în

şcoală/ plan de siguranță

- Verifică respectarea acestei proceduri;

- Gestionează sistemul de comunicare între şcoală, autorităţi şi familie pentru identificarea,

monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă/infracţiunilor, prin implicarea tuturor factorilor

educaţionali;

- Sesizează conducerea şcolii şi comisia judeţeană pentru prevenirea şi combaterea violenţei în

mediul şcolar în legătură cu fenomenele şi actele de violenţă constatate;

- Analizează cauzele fenomenelor şi actelor de violenţă constatate;

- Urmăreşte modalităţile de aplicare a prevederilor legale, privind creşterea siguranţei la nivelul

şcolii;

- Evaluează şi monitorizează activităţile de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar

propriu;

- Centralizează lunar situaţiile de violenţă semnalate de către diriginţi;

- Propune măsuri de prevenire şi combatere a actelor de violenţă;

- Elaborează semestrial un raport de activitate şi îl transmite comisiei judeţene pentru prevenirea şi

combaterea violenţei în mediul şcolar.

C. PROFESORUL DE SERVICIU:

- Colaborează cu persoanele care controlează accesul în unitatea de învăţământ pentru a interzice

intrarea persoanelor străine

- Verifică spaţiile unităţii de învăţământ, pentru evitarea situaţiilor care contravin regulamentului

şcolii

- Monitorizează comportamentul elevilor

- Semnalează conducerii şcolii toate situaţiile de violenţă apărute şi le consemnează în Registrul de

incidente

D. PERSONALUL DE PAZĂ:

- Previne introducerea, în incinta şcolii, de materiale care pot pune în pericol integritatea fizică şi

psihică a elevilor şi a angajaţilor şcolii;

- Monitorizează intrarea sau ieşirea unei clădiri, astfel încât să împiedice persoanele neautorizate să

intre în clădire

- Înregistrează persoanele străine în Registrul pentru evidenţa accesului vizitatorilor în spaţiul

unităţii de învăţământ,

- Intervine în situaţii de violenţă apărute;

- Semnalează profesorului de serviciu/directorul/director adjunct problemele disciplinare apărute.

E. DIRIGINŢII:

- Prelucrează ROFUIP şi ROI la clasă;

- Stabilesc responsabilităţi la nivelul fiecărei clase, cu privire la disciplina în rândul elevilor;

- Analizează situaţiile disciplinare la nivelul fiecărei clase, în cadrul orelor de consiliere cu elevii şi

în cadrul orelor de consiliere cu părinţii, şi verifică permanent starea disciplinară a elevilor din

colectivul îndrumat;

- Aplică măsuri disciplinare, conform ROFUIP;

- Dezbat situaţiile de violenţă apărute la clasă, în cadrul Consiliului clasei;

- Solicită prezenţa la şcoală a părintelui/tutorelui legal al elevului care a creat probleme de

violenţă/disciplinare.

F. CADRELE DIDACTICE:

- Monitorizează comportamentul elevilor;

- Consemnează în Registrul de incidente toate situaţiile de violenţă apărute;

- Aduc la cunoştinţa profesorului diriginte situaţiile de violenţă apărute.

G. PSIHOPEDAGOGUL ŞCOLAR: (Consilierul şcolar)

- Consiliază elevii cu manifestări violente;

- Consiliază părinţii;

- Organizează activităţi educative privind combaterea şi prevenirea violenţei în şcoală.

H. ELEVII:

- Respectă ROFUIP şi ROI

- Nu părasesc incinta şcolii în timpul programului şcolar

MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN CADRUL PRODUCERII UNOR INCIDENTE CU

CARACTER VIOLENT

Soluționarea cazurilor de violenţă din şcoli şi raportarea acestora se face conform unei proceduri

elaborată de reprezentanţii Inspectoratului Scolar Judeţean Sibiu în colaborare cu Inspectoratul

Judeţean de Poliţie, Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității.

- Astfel, în condiţiile producerii unui incident cu caracter violent, unitatea şcolară va urma prezenta

procedură:

A. În condiţiile producerii unui incident cu caracter violent, unitatea şcolară va urma prezenta

procedură:

1. Constatarea faptei / autosesizarea/ verificarea informaţiilor.

2. a. Anunţarea, de îndată, a profesorului de serviciu,

b. Informarea conducerii unităţii.

3. Acordarea primului ajutor victimei/victimelor în acord cu normele de prim-ajutor ori în funcţie de

natura şi gravitatea vătămărilor corporale suferite*.

* Dacă situaţia impune, se solicita ajutorul ambulanţei, prin apelarea serviciului 112.

4. Anunţarea imediată, de către conducerea unităţii a părinţilor/tutorilor legali şi a autorităţilor

competente** (112, Medic şcolar, Jandarmeria/Poliţia de Proximitate/DGASPC).

** Dacă există riscul de producere iminentă a unei fapte cu violenţă, ori este în curs de desfăşurare, se

va solicita sprijinul Jandarmeriei / Poliţiei prin intermediul apelului de urgenţă 112. În cazul în care

fapta s-a produs şi nu există riscul revenirii agresorilor sau al escaladării conflictului, se apelează la

poliţistul de proximitate. (în cazul programului de după-amiază se va apela echipajul de intervenţie al

Poliţiei 0269 208205).

5. Informarea ISJ Sibiu (inspector şcolar educativ/ inspector şcolar de sector) de către conducerea

unităţii de învăţământ, în cel mai scurt timp, cu privire la evenimentul produs, consecinţele acestuia şi

măsurile luate până la acel moment (Ex. anunţarea părinţilor şi a autorităţilor, acordarea primului

ajutor, etc).

6. Analizarea cazului şi dispunerea de măsuri în Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei,

Comisia de disciplină, Consiliul Profesoral, atât pentru victimă***, cât şi pentru agresor.

*** Pentru victime se vor respecta prevederile Legii 211/ privind unele măsuri pentru asigurarea

protecţiei victimelor infracţiunilor. Pentru agresor(i) se vor respecta prevederile specifice în vigoare

(ROFUIP, ROI), în cazul în care aceştia sunt elevi.

7. Aplicarea sancţiunii de către diriginte/ învăţător şi comunicarea acesteia părinţilor.

8. Completarea de către diriginte a Fişei de înregistrare a cazului de violenţă, în registrul de incidente

al unităţii şi transmiterea acesteia persoanei desemnate de Comisia pentru prevenire şi combatere a

violenţei de la nivelul unităţii de învăţământ.

9. Transmiterea, în cel mai scurt timp, a datelor referitoare la incident, la ISJ Sibiu (în macheta de

raportare a incidentelor violente), de către persoana desemnată de Consiliul de administraţie sau de

către Comisia anti-violenţă de la nivelul şcolii.

10. Monitorizarea de către Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei a măsurilor de intervenţie

aplicate şi evaluarea impactului creat asupra elevilor implicaţi în cazul de violenţă respectiv.

B. În condiţiile producerii unui incident incadrat in categoria actelor de violenta (exceptand

violenta fizica), unitatea şcolară va urma prezenta procedură:

1. Este sesizată comisia de violenţă şi conducerea şcolii

2. Comisia de violenţă → realizează o anchetă detaliată → convoacă Consiliul Profesorilor Clasei

Consiliul Profesorilor Clasei - analizează cazul şi stabileşte o sancţiune, conform ROFUIP, în cazul în

care autorii sunt elevi.

3. Dirigintele → aplică sancţiunea → Completează Fişa de înregistrare a cazului de violenţă în registrul

de incidente şi o transmite persoanei desemnate de Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei de la

nivelul unităţii de învăţământ

→ Informează părinţii

→ recomandă măsuri de asistenţă a elevilor implicați în acte de violență

→ monitorizează intervenţiile, colaborând cu părinţii şi consilierul şcolar

4. Transmiterea, în cel mai scurt timp, a datelor referitoare la incident, la ISJ – inspector şcolar educativ,

de către persoana desemnată de Consiliul de administraţie sau de către Comisia anti-violenţă de la nivelul

şcolii.

5. Profesorul din cabinetul de asistenţă psihopedagogică (Consilierul şcolar) → realizează consilierea

psihologică a elevilor implicați în acte de violență

6. Comisia pentru prevenire şi combatere a violenţei se asigură că fenomenul de violenţă a fost

înregistrat (macheta de raportare a incidentelor violente), că măsurile de intervenţie au fost puse în

aplicare şi urmăreşte impactul acestora asupra actorilor implicaţi în cazul de violenţă respectiv.

Inspector școlar,

Daniela Muntean

Inspector Școlar General,

Claudia Mery Simtion