Ciubotica - Cucului (Primula officinalis - P. veris)

Descriere:

Florile galben – aurii ale acestei specii de ciubotica-cucului raspindesc o mireasma placuta, asemanatoare merii si formeaza o umbrela dispusa pe o tulpina inalta de 10-20 de centimetri, care se ridica din centrul unei reozete. Aceasta varietate se mai numeste si aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gastei, tita-caprei, tita-oii, urechita -ursului. Ea creste cu precadere pe cimpiile din zonele deluroase si prealpine. Foarte raspindita Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de ciubotica-cucului, dar si de aglici, agrisel sau tita-vacii, creste pe mai toate cimpiile, la margini de paduri si sub tufisuri se poarta pe tulpina inalta o umbrela florala de un galben deschis, ce un parfum slab. Forta ei curativa este egala in valoare cu cea a Primulei officinalis, putind fi folosita exact in acelasi fel. O alta subspecie, Primula auricula, cunoscuta sub denumirile de urechea-ursului , ciubotica -cucului, ciubotica-ursului, urechea-soarecelui, urechiuse, este o planta alpina, care se afla sub stricta octrotire a legii, neavind deci voie sa fie culeasa.„Aflindu-ma intr-o societate, vecinul meu de masa mi-a povestit ca este a Gallspach la cura. Aceasta fusese ultima sa speranta. Intrucit cura se apropia de sfirsit probabil fara nici un rezultat, nu stia ce sa mai faca. In ciuda somniferelor foarte puternice, nu putea dormi. Neurologii din Linz si Viena nu l-au putut elibera de acest calvar: Cind se intindea seara in pat, mort de oboseala, il cuprinde o durere parca i-ar stinge cineva o tigara aprinsa pe partea anterioara a labei piciorului. Din aceasta cauza este fizic si sufleteste la pamint si in pragul disperarii. I-am spus ca stiu un ceai excelent contra insomniei. Dar va avea el oare efect imdediat din pricina administrarii indelungate a unor somnifere dintre cele mai puternice? - A incercat. Am facut cunostinta pe 7 decembrie 1996. Sapte zile mai tarziu am mers in vizita la niste amici de-ai lui care mi-au comunicat inca din usa bucuria ca prietenul nostru comun isi recapatase somnul. In acelasi timp ii disparuse si durerea din laba piciorului. Ceaiul ii ajutase sa-si regaseasca sanatatea in cel mai scurt timp, inlaturind si toate tulburarile nervoase. Medicul care-l trata l-a rugat apoi sa-i dea reteta acestui ceai special contra insomniei:50 grame de ciubotica-cucului25 grame de flori de levantica10 grame de sunatoare15 grame de con de gamei5 grame de radacini de odolean. Se opareste 1 lingurita (cu varf) din acest amestec cu ¼ litru de apa si se lasa sa stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, in inghitituri mici, inainte de culcare. Se poate induclii cu putina miere dupa gust.”Ceaiul ar trebui preferat orcarui somnifer chimic. Acestea din urma distrug sistemul nervos, in timp ce ceaiul inlatura toate tulburarile nervoase.„Mama mea culegea in fiecare primavara ciubotica-cucului pentru ca stia ce infuenta linsititoare are asupra inimii si a nervilor. Se aduna intraga umbrela florala superioara. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori. Exista o fotografie de-a lui in care poate fi vazut cu ciubotica-cucului in mina. Prin efectul ei depurativ, ciubotica-cucului elimina toate substantele toxice care duc la artrita (guta) si boli reumatice. Preotul Kneipp afirma: <<Cine are predispozitie spre boala articulatiilor sau afectiunilor membrelor (intelege prin aceasta artrita si reumatismul) sa vea zilnic o perioada mai lunga de timp una pina la doua cesti de ceai de ciubotica-cucului. Durerile puternice se vor atenua si cu timpul vor disparea complet”.Ceaiul de ciubotica-cucului este in plus si un mijloc excelent de intarire a nervilor si de tonifiere a inimii, calmeaza migrena si durerile de cap pe baza nervoasa, are un efect iesit din comun asupra inflamatiei miocardului, a hidropiziei si a tendintei spre apoplexie. O fiertura de radacini, amestecata cu miere, da un ceai pentru rinichi care ajuta la eliminarea calculului vezical (pietrei de vezica).Se recomanda uramtorul ceai depurativ de primavara:50 grame de ciubotica-cucului 50 grame de mladite de soc15 grame de frunze de urzici15 grame de radacini de papadie.Se foloseste 1 lingurita (cu varf) din acest amestec la ¼ de apa, plantele se oparesc si se lasa sa stea 3 minute. Se beau in timpul zilei 2 cesti, inghititura cu inghititura; ceaiul se indulceste eventual cu putina miere. (Prin mladite de soc se inteleg mugurii tineri, care tocmai rasar primavara). Performante foarte bune in afectiunile inimii realizeaza vinul de ciubotica-cucului, pe care ni-l putem prepara singuri primavara. Se umple o stical de 2 litri cu flori proaspete de ciubotica-cucului (umbelele florale intregi), fara a se indesa, iar deasupra se toarna vin alb natural, curat. Florile trebuie sa fie acoperite. Sticla se lasa, astupata usor cu un dop de pluta, sa stea 14 zile in soare. In afectiunile cardiace se ia din cind in caind cite o inghititura de vin, cardiacii pot sa bea pina la 3 linguri pline pe zi.

Mod de folosire: -infuzie: Se opareste 1 lingurita (cu varf) de plante cu 1 litru de apa si se lasa sa stea putin. -vin pentru inima: Modul de fabricare si folosire se cauta la fragmentul respectiv din text! -ceai pentru dormit: Modul de amestecare si utilizare se cauta la fragmentul respectiv din text! -ceai de primavara (depurativ); Modul de amestecare si utilizare se cauta la fragmentul respectiv din text.

Ciubotica cucului ce afectiuni trateaza

Dum, 01/04/2007 - 09:03 | by Aura

Ciubotica cucului

Insomnie - se face o infuzie din ciubotica cucului, valeriana si sunatoare, din care se bea o cana inainte de culcare. Are un efect reconfortant si in cazul tulburarilor nervoase; migrena - se beau 2-3 cani de infuzie de flori in fiecare zi; litiaza urinara - se prepara un decoct din radacina din care se consuma 1-2 cani pe zi; tuse - infuzia de flori de ciubotica cucului fluidifica secretiile bronhice si calmeaza tusea uscata; bronsita si pneumonie; cistita; guta si reumatism - se face o cura indelungata cu ceai de ciubotica cucului; atacuri de panica - infuzia de ciubotica cucului regleaza ritmul cardaic si linisteste sistemul nervos; extern - infuzia de planta ajuta la tratarea contuziilor.Planta, cunoscuta si sub numele de primula, se vinde ca floare ornamentala, avand un miros fin de frezie.

Cum se administreaza:- infuzie de flori - se toarna o cana cu apa fiarta peste o lingurita de flori uscate, se lasa la infuzat 10 minute si se bea pentru tratarea racelii.- decoct de radacina - se pune la fiert intr-o cana cu apa 1 lingura de radacina maruntita. Se lasa sa dea in clocot, apoi se da la o parte. Se bea dupa ce se raceste, fiind indicat si pentru ca intareste inima.- vin de ciubotica cucului - se pun flori proaspete de planta intr-o sticla, apoi se toarna deasupra vin alb. Se lasa la macerat 2 saptamani. Din vin se ia cate o inghititura in fiecare zi, fiind bun pentru tratarea afectiunilor cardiace.- sirop de radacina - se toaca marunt o mana de radacini proaspete, spalate bine de pamanat. Se pun intr-o sticla si se toarna deasupra miere diluata cu apa. Se lasa la macerat 2-3 saptamani, apoi se ia cate o lingurita pe zi din acest preparat pentru afectiunile respiratorii.

Ce se foloseste de la planta: florile si radacinaCand se recolteaza:- florile in lunile aprilie, mai si iunie- radacina in lunile aprilie si mai

Ciubotica cucului

Primula officinalis

Descrierea speciilor. Aceste plante, foarte raspandite in tara noastra, poarta denumiri populare care variaza de la provincie la provincie; in Moldova si Oltenia sunt cunoscute sub numele de ciubotica cucului, in Transilvania anglicel sau anclicel, iar in Muntenia

tata oii si tata vacii. Ambele specii sunt plante erbacee, vivace care au in pamant un rizom scurt, gros si cilindric, de culoare brun-inchisa la exterior, albicioasa la interior, din care pornesc numeroase radacini lungi pana la 20cm. In primele zile ale primaverii apare o rozeta de frunze ovale, zbarcite, paroase si mult ingustate la baza; din mijlocul acestei rozete foliare iese in luna aprilie tulpina florifera, uneori catifelat-paroasa, inalta pana la 20cm, lipsita de frunze, terminandu-se cu o inflorescenta umbeliforma, multiflora. Florile sunt de culoare galben-aurie la Primula officinalis si galben sulfuriu la Primula elatior. Fructul este o capsula; infloresc in lunile aprilie si mai, in functie de altitudine.

Produsul vegetal folosit. De la ambele specii se utilizeaza in scopuri medicinale atat rizomul cu radacini cat si florile. Primul produs se recolteaza fie primavara devreme, fie toamna tarziu, iar cel de-al doilea in timpul infloririi, indepartandu-se pedunculii florali.

Principii active: saponozide triterpenice, vitamina C si flavonozide

Actiune farmacologica. Datorita saponozidelor pe care le contin florile si in special rizomul si radacinile de ciubotica cucului au actiune expectoranta, emetica si secretolitica.

Intrebuintari. Infuzia si decoctul: pentru adulti 1-3%, iar pentru copii 0.5-1%; se administreaza de 2-3 ori pe zi in bronsite. Partile subterane intra in compozitia ceaiului antibronsic, iar florile in a ceaiului pectoral.

Ciuboţica cucului, un expectorant natural

Prin luna mai, crîngurile şi poienile din regiunile deluroase se împestriţează cu flori galbene de ciuboţica cucului (Primula officinalis), răspîndind o mireasmă plăcută, asemănătoare mierii de albine. După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, doctor în fiziologie vegetală, specialist în fitoterapie, de la această plantă, în scopuri terapeutice, se folosesc florile şi rădăcinile: "Compoziţia lor chimică este asemănătoare, cu deosebirea că florile sînt ceva mai slabe în conţinutul de saponozide decît rădăcinile. Atît florile, cît şi rădăcinile au proprietatea de a fluidifica secreţiile bronhice şi de a uşura eliminarea lor, recomandîndu-se în caz de bronşite şi pneumonii".

Ceaiul din flori se prepară sub formă de infuzie, iar ceaiul din rădăcină se pregăteşte sub formă de decoct. Decoctul se obţine prin fierberea a 4 g de rădăcină, uscată şi mărunţită, la o cană cu apă, la care se adaugă 1 g bicarbonat de sodiu. Pentru a uşura expectoraţia şi calma tusea, se iau 3-4 linguri de ceai pe zi.

Florile de ciuboţica cucului intră în compoziţia ceaiurilor pectorale, iar rădăcinile se regăsesc în compoziţia ceaiurilor antibronşitice. Aceste ceaiuri se găsesc la Plafar.

Ceaiul din flori de ciuboţica cucului se mai foloseşte în tulburări gastro-intestinale, afecţiuni renale şi vezicale. Are proprietăţi antispastice, sedative şi sudorifice. O fiertură din rădăcini, amestecată cu miere, dă un ceai pentru rinichi care ajuta la eliminarea nisipului şi a calculilor.

Frunzele acestei plante conţin cantităţi apreciabile de vitamina C. Ele se pot consuma sub formă de sirop sau de pulbere. Extern, sub formă de cataplasme calde aplicate pe locurile dureroase, au acţiune calmantă, cicatrizantă şi hemostatică.

Contra arteritei şi reumatismului

Prin efectul ei depurativ, de curăţire a sîngelui şi a corpului de toxine, ciuboţica cucului elimină din organism toate substanţele toxice care duc la artrită, gută şi boli reumatice. După cum ne-a spus dl prof. Milică, cei predispuşi spre boli ale articulaţiilor, artrită sau reumatism, este bine să bea, zilnic, o perioadă mai lungă de timp, 1-2 ceşti de ceai de ciuboţica cucului. Durerile puternice se vor atenua şi, cu timpul, vor dispărea complet. Dl Milică ne-a oferit şi reţeta unui ceai depurativ de primăvară: 50 g ciuboţica cucului, 5 g mlădiţe de soc (muguri şi ramuri tinere, care tocmai răsar primăvara), 15 g frunze de urzici şi 15 g rădăcini de păpădie. Se foloseşte 1 linguriţă din acest amestec la o cană cu apă clocotită, se opăreşte şi se lasă să stea 3 minute. Se beau, în timpul zilei, cîte 2 ceşti, înghiţitură cu înghiţitură. Ceaiul se îndulceşte, eventual, cu puţină miere.

Vin pentru inimă

Oamenii de la ţară culeg, în fiecare primăvară, flori de ciuboţica cucului, ştiind de influenţa lor linşititoare asupra inimii şi a nervilor. De fapt, aşa cum ne-a spus dl prof. Milică, ceaiul de ciuboţica cucului este şi un mijloc excelent de întărire a nervilor şi de tonifiere a inimii, calmînd migrena şi durerile de cap pe bază nervoasă, avînd un efect ieşit din comun asupra inflamaţiei miocardului şi a tendinţei spre apoplexie.

Performanţe foarte bune în afecţiunile inimii realizează vinul de ciuboţica cucului, pe care ni-l putem prepara singuri. Se umple o sticlă de 2 l cu flori proaspete de ciuboţica cucului, fără a se îndesa, iar deasupra se toarnă vin alb natural. Florile trebuie să fie acoperite. Sticla se lasă, astupată uşor cu un dop de plută, să stea 14 zile în soare. În afecţiunile cardiace se ia, din cînd în cînd, cîte o înghiţitură de vin. Cardiacii pot să bea pînă la 3-4 linguri pline, zilnic.

Ceai contra insomniei şi tulburărilor nervoase

Se amestecă 50 g de ciuboţica cucului, 25 g flori de levănţică, 10 g sunătoare, 15 g conuri de hamei, 5 g rădăcini de odolean. Se opăreşte o linguriţă (cu vîrf) din acest amestec la o cană cu apă şi se lasă să stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, cu înghiţituri mici, înainte de culcare. Se poate adăuga şi puţină miere, după gust. Acest ceai ar trebui preferat în locul oricărui somnifer chimic. Somniferele chimice afectează sistemul nervos, în timp ce ceaiul înlatură toate tulburările nervoase.

Start ->  Fi Super Sanatos/Sanatoasa -> Ciubotica-cucului

    Evalueaza     Comenteaza (0)

Ciubotica-cucului

Evaluat de cititori: (38 voturi)Autor: SONIA, SPECIALIST SUPEREVA decembrie 2009

Ciubotica-cucului (Primula officinalis), este una dintre cele mai utilizate plante medicinale cu efecte benefice asupra corpului uman. Este o planta mica, de aproximativ 10-30 cm inaltime

care creste in poieni si luminisuri, fanete, dar si in regiunile muntoase.                                                                                      

Denumire stiintifica: Primula officinalisDenumiri populare: aglica, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gastei, tita-caprei, tita-oii, urechita-ursului, tata-vacii, anghicel

Descriere

Ciubotica-cucului este o planta mica, de aproximativ 10-30 cm inaltime. Acesta creste in poieni si luminisuri, fanete, dar si in regiunile muntoase. In pamant are un rizom foarte mic, din care cresc radacinute scurte si grosute. Rizomul se termina intr-un boboc care infloreste in timpul sezonului de primavara. Ciubotica-cucului infloreste in luna mai, iar florile au o culoare galben-aurie si raspandesc un miros foarte placut. De la aceasta planta sunt folosite: rizomul, radacinile, florile si uneori frunzele.

Proprietati si beneficii

Ciobotica-cucului poate fi folosita in stare proaspata sau uscata. Florile si frunzele sunt bogate in vitamina C si beta-caroten, potasiu, calciu, sodiu si salicilati, care ajuta la intarirea sistemului imunitar, prin proprietatile sale antioxidante, si scad nivelul colesterolului. De asemenea, planta contine saponoizi care au efecte expectorante si emetic (vomitiv). Radacina si tulpina contin Saccharum, amidine si tanoids. Planta este de asemenea un diuretic natural si sedativ, cu efect antispastic, sudorific, calmant, cicatrizant, hemostatic, fluidificator al secretiilor bronhice, emolient.

Procedeu de uscare a plantei

Rizomii impreuna cu radacinile se intind la soare sau se pot usca artificial la temperaturi de 40-50 grade C. Din 3-4 radacini proaspete se obtine aproximativ 1 kg de produs uscat. Florile se usuca in straturi subtiri pe cale naturala sau artificiala la o temperatura de 35-40 grade C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine aproximativ 1 kg produs uscat. In cazul recoltarii frunzelor, ele se usuca imediat dupa culegere la o temperatura de 100 grade C pentru conservarea vitaminei C, principiul lor activ de baza.

Tratamente si amestecuri

Planta se administreaza sub forma de infuzie (in cazul florilor), decoct (in cazul radacinii - ce trebuie maruntita in prealabil) sau praf (din frunzele bogate in vitamina C). Extern se foloseste sub forma de cataplasme calde ce se aplica pe locurile dureroase, avand actiune calmanta, cicatrizanta si hemostatica. De asemenea, ciubotica-cucului este folosita in bronsita, pneumonie, afectiuni renale si ale vezicii urinare, disfunctii gastrointestinale.

Ceai (infuzie) de ciubotica-cucului: se obtine dintr-o lingurita cu flori si tulpini de ciubotica cucului, la o cana cu 250 ml apa clocotita); se lasa 1 minut, se strecoara si se administreaza cel mult doua cani pe zi.

Ceai (pentru insomnie): se obtine din amestecul descris anterior (amestec ceai sau infuzie), si se administreaza o cana inainte de culcare.

Vin tonic pentru cardiaci: intr-o sticla de 2 litri se pun flori proaspete de ciubotica-cucului, se toarna vin alb natural, si se lasa doua saptamâni la loc insorit astupata cu un dop de pluta. Dupa acest interval de timp se administreaza cate trei linguri in fiecare zi. Are efect linistitor asupra inimii, fiind foarte indicat pentru persoanele agitate.

Sirop de ciubotica-cucului: se recomanda in cazuri de tulburari ale respiratie si este obtinut din flori zdrobite, amestecate cu miere si apa.

Decoct din ciubotica-cucului: se adauga intr-o cana de apa o lingura de radacini de ciubotica-cucului. Amestecul este apoi lasat sa fiarba putin. Dupa racire se poate consuma asemenea ceaiului sau infuziei.

Atentie!

ciubotica-cucului nu este recomandata celor care sunt alergici la aspirina, din cauza cantitatii sale ridicate de salicylants, care sunt principala baza pentru aspirina

nu este recomandaat persoanelor care urmeaza tratamente anticoagulante sau de catre femeile gravide. Acesta poate fi utilizat insa de femeile care alapteze, deoarece ceaiul de

ciubotica-cucului stimuleaza alaptarea