1.1. Ciclu de viata comerciala a produsului

Concept de marketing, model grafic care descrie tendinta de evolutie a

cifrei de afaceri si profitului unui produs, de-a lungul vietii sale comerciale - durata

care difera de la produs la produs. Ciclul de viata (CV) reprezinta perioada de timp in

care produsul/marca de produs se afla pe piata, incepand cu introducerea si sfarsind

cu retragerea (aceste doua faze pot fi identificate cu usurinta). Curba CVP defineste

un produs in functie de varsta comerciala (criticile sustin identificarea sa arbitrara),

impartita in mai multe etape/ faze: faza de cercetare-inovare;

lansare/introducere pe piata;

crestere;

maturitate;

saturatie;

declin si disparitie de pe piata.

k Cifra de afaceri

PBSIS^ Punct mortTimp

Ws^5Sp _

Studiu de piata

Dezvol-tare

Lansare Crestere Saturatie Declin

Eliminare w

L. Creatie Curba de viata

Fabricatie / Distributie

Ciclul de viata

GraficuS CVP are, de reguia, forma literei S.In faza de introducere produsul este nou, consumatorii sunt sceptici,

fiind achizitionat numai de clientii inovatori (primii cumparatori ai unui produs nou). Incasarile sunt reduse, cresterea vanzarilor lenta, in timp ce cheltuielile de promovare sunt ridicate; pe ansamblu, in aceasta etapa, firma inregistreaza pierderi financiare ale produsului. Daca produsul nu satisface asteptarile consumatorilor care l-au testat si nu vor repeta achizitia, vanzarile se vor diminua. Produsele nesatisfacatoare vor fi imbunatatite sau retrase de pe piata.

Faza de crestere: daca produsul satisface nevoile clientilor, vanzarile vor inregistra cresteri - prin atragerea de noi clienti. Pe masura ce vanzarile cresc mai rapid decat costurile, firma obtine profit. Daca produsul se bucura de succes, pe piata apar concurentii; acestia, de multe ori, copiaza ideea de baza (sau introduc si unele caracteristici noi).

Maturitatea: este etapa in care, datorita faptului ca din ce in ce mai putini cumparatori noi achizitioneaza produsul, cresterea vanzarilor incetineste sau stagneaza; concurentii lupta pentru atragerea clientilor si se manifesta un razboi al preturilor, care submineaza profiturile obtinute. Pe masura ce concurenta se intensifica, competitorii ineficienti sunt eliminati de pe piata.

Saturatia apare in timpul etapei de maturitate, in momentul in care cresterea vanzarilor a incetat. Dimensiunile pietei nu mai cresc, vanzarile constand doar in cumparari repetate ale clientilor existenti sau in cumparari de inlocuire. Profitul poate fi ridicat daca costurile vor fi mentinute la un nivel acceptabil (urmare a economiei de scara - atat in ceea ce priveste productia, cat si activitatile promotionale).

Declinul: este perioada in care vanzarile scad, concurenta se intensifica (firmele ramase isi disputa un numar din ce in ce mai redus de cumparatori), profitabilitatea scade - datorita reducerii preturilor de vanzare si restrangerii gamei de produse oferite. Firma trebuie sa decida: se retrage sau se mentine pe piata cu acele articole ramase insa pe gustul celui mai mare segment de clienti fideli.

Fiecarei faze CVP ii corespunde un obiectiv principal de marketing:

- in faza de lansare: dobandirea de notorietate (produsul sufera numeroase modificari);

in faza de crestere: cresterea vanzarilor/cotei de piata (eforturile de promovare sunt insemnate);

- in faza de maturitate: cresterea profitului si mentinerea cotei de piata (pentru a raspunde cat mai bine asteptarilor clientelei este necesara extinderea gamei);

- in faza de declin: reducerea cheltuielilor si culegerea ultimelor rezultate (restrangerea gamei, intrucat produsul nu mai corespunde cerintelor pietei).

2.Ciclul de viata al produsului-Analiza

Ciclul de viata al produsului este un concept care incearca sa descrie vanzarile si profiturile produsului, consumatorii, competitia si actiunile specifice de marketing intreprinse de la aparitia acestuia si pana la inlaturarea sa de pe piata , sau, mai precis, intervalul de timp cuprins Tintre momentui lansarii unui produs pe o piata data si cel al retragerii sale definitive de pe piata respectiva.

//

/

/

'-***&t,

*****

46%?

2.1. Caracteristicile etapelor ciclului de viata al produsului

Objective strategice Informarea consumatorilor;

incurajarea consumului;

Realizarea unei marci puternice; maxirnizarea cotei de piata;

Mentinerea cotei de piata si

maxirnizarea profitului;

Valorificarea tuturor posibilitatilor

de a obtine profit;

Vanzari Nivel scazut; Crestere rapida; Nivel maxim, urmat de un usor

declin;

In scadere;

Profituri■

Negative; Crestere rapida;In crestere; apar imitatorii;

Incep sa scada; jScadsprezero; Concurenta

semnificativa; jConcurenta limitata;1 !

Competitia 5.0pf>

Nu exista sau este

nesemnificativa;

Consumatori

5,0pf>Inovatori; 5,0pt">

Piata de masa; Piata de masa; intarziati;

Mixul produsului Numar limitat de modele; 5,0pt">

Extinderea liniei de produse; Linie completa de produse; Eliminarea articolelor neprofitabile;

Pretul Pret maxim sau pret promotional; Preturi pentru toate categoriile de

consumatori;

5,0pt">

La nivelul concurentei; Reducerea preturilor;j

___ , _ , _j

Distributia Exclusiva sau selectiva; Intensiva si extensive; cresterea

centrelor de distribute;

Intensiva si extensiva; numar maxim

de centre de distributie;Selectiva; abandonarea unor

centre de distributie;

Promovare si obiectivele

comunicarii

Informativa; atragerea

inovatorilor si intermadiarilor;

5,0pt">

Persuasiva; crearea unei puternice

preferinte de marcaj

Competitiva; mentinerea loialitatii

fata de marca;Informativa; doar pentru

pastrarea imaginii;

Structure mixutui promotional

(inordineaeficientei)

5.0pf>

Publicitate; vanzari personale, Mass media; vanzari personale;

promovarea vanzarilor; publicitate,

Mass media; promovarea orientata spre dealeri,

Media locale,

Tn esenta, etapele unui ciclu de viata sunt lansarea, cresterea, maturitatea si declinul. Multi autori considera si procesul de creare a produsului drept etapa distincta a ciclului de viata, situand-otnainte de lansarea produsului.

Tn etapa de lansare a produsului, principalul obiectiv al Tntreprinderii este sa informeze consumatorii Tn legatura cu aparitia noului produs; cheltuielile Tn aceasta etapa sunt mari, vanzarile mici iar profiturile neglijabile, chiar negative. Produsul este prezentatm una eel mult doua variante constructive, distributia, mai ales pentru produse scumpe cum sunt autoturismele, este limitata, selectiva. Etapa de crestere este caracterizata de o crestere rapida a vanzarilor si a profitului; Tntreprinderea urmareste sa-si maximizeze cota de piata si sa-si creeze o marca puternica. Consumatorii sunt numerosi dar apar si multi concurenti si imitatori. Tntreprinderea trebuie sa-si diversifice gama de produse, sa-si extinda distributia si sa stimuleze preferinta de marca.

Tn etapa de maturitate volumul vanzarilor se stabilizeaza. Tntreprinderea Tncearca sa-si mentina avantajul competitiv prin Tmbunatatirea caracteristicilor produsului, extinderea garantiei si a serviciilor post-vanzare, reduceri de preturi. Se realizeaza un consum de masa dar si competitia se afla la eel mai Tnalt nivel. Promovarea este foarte intensiva si competitiva.

Tn etapa de declin vanzarile scad puternic pe masura ce alte produse de substitute apar pe piata sau interesul consumatorilor fata de produs dispare. Tntreprinderea verifica daca mai sunt posibilitati de a realiza profit si urmareste momentul optim de abandonare a produsului. Linia de produse este restransa la modelele cele mai cautate, distributia devine din nou selectiva iar actiunile promotionale se limiteaza la reclama de reamintire a produsului.

De cele mai multe ori, Tntreprinderile urmaresc realizarea unui portofoliu de produse echilibrat, cu produse aflatem diferite stadii ale ciclului de viata, tocmai pentru a elimina neajunsurile fiecarei faze, pentru a compensa eventualele pierderi cu profiturile aduse de alte produse.

3. Ce este un produs?

Din punct de vedere fundamental, un produs este alcatuit din tot ceea ce un vanzator ofera unui cumparator Tntr-un proces de schimb.

SLusch si Lusch (1987) au largit definitia produsului considerandu-l alcatuit din "atribute pa I pa bile s/' nepalpabile puse fmpreuna, pe care un vanzator le ofera unui cumparator potential §i care satisfac nevoile s7 dorintele cumparatorului"

1. Produsul central - fiecare produs fumizeaza o functie de baza, care rezolva problema unui client §i satisface o nevoie umana.

IllAcesta este produsul central, fara de care bunul ca produs nu aravea nici un scop.

HProdusul central ofera beneficii clientilor potentiali. 2. Produsul real-este format din Tnsusiri palpabileasociate cu produsul central, care sunt realizate pentru a oferi beneficiile dorite cat mai eficient cu putinta.SAceste lucruri sunt importante pentru a diferentia un produs de eel al

competitiei

\

INi - m V

C€p

(lit P' u 0

c**

3. Produsul largit-este format din lucruri nepalpabilecare influenteaza alegerea unui cumparator.

HAceste lucruri nepalpabile tind sa ofere beneficii psihologice, care maresc valoarea produsului central §i a celui realm mintea consumatorului.

Sin viitor, concurenta va avea loc nu Tntre ceea ce firmele producm procesul de fabricate, ci Tntre ceea ce adauga la produsul final cum ar fi:

Eambalajul,^anumite servicii,^publicitatea,Esfaturi pentru consumatori,

^f'mantarea,Wtransportul,Edepozitarea si alte lucruri, pe care oameni le considers valoroase

4. Clasificarea produselor

A. Produse de convenienta

Acestea sunt produse achizitionate Tn mod frecvent cu un minim de efort din partea cumparatorilor.

ESunt cunoscute sub denumirea de produse de "implicare minima"§\ sunt formate din:

1. Articole de larg consum-sunt cunoscute sub denumirea de bunuri care se "mi§ca repede"

2. Produse bazate pe impuls - sunt cumparaturi neplanificate, de obicei sunt cauzate de o anumita forma de semnal vizual, Tn mod particular ambalajul

3. Produse pentru urgente - sunt cumparate nu datorita unei dorinte bru§te (cum sunt produsele bazate pe impuls), ci mai degraba datorita unei nevoi bru§te

B. Produse pentru cumparaturi

Acestea sunt produse pe care un consumator simte ca merita sa le compare cu alte produse Tnainte de a face seiectia finala; termenul provine de la expresia "mersul la cumparaturi"

01. Produse omogene-sunt acelea considerate identice cu celelalte a§aca, consumatorul este doritor sa caute pretul eel mai mic

02. Produse eterogene-sunt comparate nu numai pe baza pretuluiWroduse speciale - acestea poseda caracteristici unice, pe care

consumatorii sunt dispu§i sa le caute iar alternative^ nu sunt satisfacatoare0tn acest caz, pot fi create marcispecialechlar §i Tn absenta unei

functionality unice sau a unor atribute palpabile ale unui produs

C. Produse necautate

.Acestea sunt produse, pe care consumatorii nu au interes sa le cumpere dar pot fi convinsj sa le cumpere printr-o vanzare activa sau prin promotii

M. Produse no/-produsele sunt incluse Tn aceasta categorie daca se lanseaza pe piata un concept cu totul nou

02. Produse periferice - sunt produse necautate, nu pentru ca sunt noi §i nemcercate, ci pentru ca nevoia consumatorilor pentru ele este marginala

D. Produse pentru mediul de afaceri

HAcestea includ toate produsele care fac posibil mersul unei afaceri 0Acest lucru permite afacerii sa produca §i sa furnizeze produse consumatorilor.

Wroduse pentru procese-acestea ?n final devin o parte din propriul produs al producatorului

1. Materiale de bozo-sunt articole nefinisate care sunt convertite Tn forme mult mai folositoare de-a lungul unor procese viitoare de fabricate

2. Componente - sunt parti de materiale finisate, care vor deveni parti din produsul final

E. Uzine si echipamente

0Acestea sunt achizitionate de firme pentru a le da posibilitatea sa-sj realizeze produsele finale

1. Bunuride capital-sunt instalatii cum ar fi cladirile §i echipamentele fixe, unde este amplasat procesul de productie

2. Echipamentul accesoriu-este format din articole durabile care au o viata scurta fiind folosite Tn activitatile de productie sau ale biroului cum arfi motostivuitoare, unelte, bibliorafturi sjcalculatoare

3. Aprovizionare siservicii - acestea sunt produse care se consuma Tn cadrul firmei

133.1. Intretinere, reparatii133.2. Servicii de afaceri

5. Etapele de creere a unui produs

Nu este suficient sa se cunoasca doar produsele care rezulta in decursul realizarii unui produs: este necesar si un proces bine definit care sa precizeze cum si cand se genereaza produsele respective.

S-a constatat ca toate proiectele soldate cu succes au fost dezvoltate intr-o succesiune ciclica compusa din 3 tipuri de activitati: descoperire creatie (inventie) matersalizare (implementare)In figura de mai jos sunt redate cele 3 tipuri de activitati, aratandu-se evolutia ponderii lor in decursul ciclului de viata:

Descoperirea este activitatea de investigare care are ca scop intelegerea comportamentului dorit pentru sistemul software. Varful acestei activitati se atinge in timpul fazei de analiza, dar ea nu inceteaza cu totui niciodata, deoarece este imposibil sa se stie totui cu privire la comportarea sistemului. Uneori, la sfarsitul ciclului de viata este posibil ca descoperirea sa inregistreze o noua crestere: acest lucru se datoreaza faptului ca sistemul care tocmai a fost produs introduce el insusi o modificare a mediului inconjurator, in sensul ca poate determina utilizatorii sa descopere noi cerinte, pe care nu le-ar fi putut sti dinainte.

Creatia este activitatea care conduce la obtinerea arhitecturii sistemului. Varful acestei activitati se atinge in timpul fazei de proiectare, cand se adopta deciziile strategice majore precum si deciziile tactice care, impreuna, contureaza forma sistemului. La inceputul ciclului de viata creatia se poate manifesta ca o experimentare a unor tehnologii sau concepte noi. De asemenea, pe parcursul evolutiei sistemului creatia se poate manifesta la nivelul proiectarii detaliilor aplicatiei.

este activitatea de programare, testare si integrare care are ca rezultat aplicatia executabila. Varful acestei activitati se atinge pe durata fazei de evolutie, dar ea poate sa aiba loc si la inceputul ciclului de viata, cand se pregatesc instrumentele software ce urmeaza a fi folosite si se creaza diverse seturi de componente de uz general.

De regula activitatile de descoperire, creatie si implementare se desfasoara una dupa alta, sub forma unor unde ce se suprapun partial, asa cum se vede si in figura de mai sus. Produsele rezultate pe durata ciclului de viata al proiectului vor evolua iterativ si incremental de-a lungul acestor unde.

6. De ce Analiza Functionala ?

Scopuf intreprinderis --> Crearea de produse sau servicii corespondente nevoilor clientilor.

Functia primordiala a intreprinderii este cea de a crea produse sau servicii adaptate nevoilor clientelei. Inainte de orice act de cumparare, primul contact al

clientului cu un produs este eel vizual, de unde si importanta esteticii: este vorba de

calitatea "aparenta".Problemele de uttlizare -> Calitate necorspunzatoare a conceptiei.

Dupa cumparare, conceptul de non-calitate "functionala" poate apare imediat dupa punerea in functiune a produsului, in cazul in care acesta nu raspunde complet asteptarilor din cauza unei calitati necorespunzatoare a "conceptiei". Functii ne-identificate -> limifietenta A.F.

Statistic, s-a demonstrat ca functiile ne-satisfacute nu au fost identificate, arareori fiind vorba de un raspuns necorespunzator dat unei nevoi indentificate initial. Conceptia necorespunzatoare este deci urmare a unei lipse de A.F.

Cercetarea intuitiva = 50 - 60 % din functii identificate -> Necesitatea unei

metodologii.Se estimeaza ca realizarea unui proiect depinde in proportie de 75 % de

conceptia sa (a se vedea paragraful "Cheltuieli suplimentare"). Cercetarea intuitiva a functiilor de catre conceptori conduce in mod inevitabil la neglijarea anumitor functii (in termeni de identificare, de caracterizare sau de segmentare). Functiile nedefinite sau definite incorect genereaza o insatisfactie, ca urmare, acest fapt se va masura in termeni de non-calitate.

l̂ aExempfu*.

Un incarcator de baterii

Functia principala este de a incarca bateriile. La prima utilizare, aceasta functie este validata, in afara de cazul in care bransarea se face incorect, inversand polul + cu polul -. In acest caz, se produce un scurt-circuit. In consecinta, se poate adauga o functie complementara, care sa poata conduce la evitarea acestei erori: "identificarea polului + si a polului -".

■► Functia principala : suport pentru anuarele telefonice#■ Utilizare : anuarul aluneca

■► Functia complementara : blocarea anuarului in pozitia deschis

a. DemersulA.F.

Etape :Determinarea fazelor clclufui de vtata ;Analiza fazelor in care se utilizeaza produsul;Analiza Functionala a sistemului;Descompunerea sistemului in sub-sisteme;Analiza Functionala a sub-sistemelor;Validarea descompunerii fizice si a arhitecturii functionale.

6.1.1 Ciclul de viata al unui produs Analiza Functionala pefaze:

Cictal de ¥iata at uniii preiiis

Analiza Functionala pe faze :

...■■•"■'

Ciclul de viata incepe de la nasterea ideii si se termina odata cu incetarea

aptitudinii produsului de a-si indeplini functiile, faza care pentru unele produse

inseamna casare, distrugere sau demolare.

ANALIZA NEVOILOR

Sunt patru categorii de rise care trebuie luate ?n considerare Tnainte de lansarea

proiectului:

*# riscul de concurenta (bariere de intrare, concurenta, etc.)

# riscul de piata (conjunctura comerciala, obiceiuri)

# riscuri comerciale (fabricatia produsului, la termen, raportul cost/

calitate)

# riscuri tehnologice (norme, competente)

ProiectantuI doreste sa posede informatii precise si de durata asupra naturii nevoilor de

satisfacut iarm acest stadiu riscurile sunt de obicei de natura informationala. Factorii care

pot mari riscul pot fi:

y* inexistenta sau incompleta cercetare anterioara Tn domeniul proiectului

>* nevoie gresit formulata

>■ functiuni sau restrictii nespecificate de catre utilizator

>* functiuni a caror complexitate este gresit evaluata la momentul analizei

nevoilor, existand o subestimare a nivelului de dificultate care necesita a face

apel la resurse costisitoare !>> functiuni non-negociabile, impunand objective foarte

restrictive pe plan tehnic,

de pret sau termene >* alegerea unor performante functionale fara a fi impuse de

nevoile manifestate *>* necunoasterea normelor si legilor impuse anumitor produs

STUDIU DE FEZAB1UTATE

Studiu de fezabilitate - Consultanta

Eficacitatea unei firme este exprimata prin sistemul de conducere, acesta putand sa determine timpul de supravietuire cat si competitivitatea firmei.

Printr-un studiu de fezabilitate sefurnizeaza informatii referitoare la nivelul si structura cererii, preturilor si concurentei.

In momentul infiintarii firmei, trebuie sa ne orientam activitatea catre nevoile de consum, astfel firma va trebui sa produca si sa ofere pietei ceea ce se cere, satisfacand necesitatile oamenilor, ale societatii. Intreprinzatorul isi finalizeaza eforturile prin creearea unei firme care are scopuri bine definite. Important in fundamentarea unei afaceri este strategia care va avea un grad ridicat de rise si incertitudine pe care si-l va asuma intreprinzatorul. Strategia vizeaza perioadele viitoare ale firmei (3-5 ani), concentrandu-se pe evolutiile majore ale acesteia, evolutii tehnologice, comerciale, manageriale, care vor asigura dezvoltarea si supravietuirea firmei.

Elaborarea unei strategii are in vedere prefigurarea comportamentului competitiv pentru organizatie pe termen lung, asemanator stadiilor de viata: infiintarea (nasterea), cresterea rapida (tineretea), fructificarea investitilor precedente (maturitate), declinul economic (batranetea). Trebuie precizat ca un bun manager va lua masuri care sa impiedice acest declin economic, astfel incat sa poata reinnoda dezvoltarea.

La realizarea unui studiu de fezabilitate trebuie sa se tina seama de scopul principal si anume obtinerea avantajului competitiv, obtinerea de performante ridicate pe termen lung. In elaborarea sistemului de implementare a strategiei trebuie inclus procesul de invatare organizationala, insusirea de noi cunostinte de catre salariati care va conduce la o mai buna eficacitate a muncii lor cat si la abilitatea de a se adapta schimbarilor mediului in care opereaza.

Dintre functiile pe care le indeplineste un studiu de fezabilitate :

evaluarea risculuiintelegerea nevoilor clientuluinecesitatea produsului/serviciuluiidentificarea punctelor slabe/forte ale produsului/serviciuluiconsumul produsului/serviciuluiconcurenta deja existentapretul de comercializare al produsului/serviciului

Intreprinzatorul isi poate imagina cui va vinde produsele sale, care este modalitatea de promovare cea mai avantajoasa, mijloacele de comunicare cele mai

bune pentru a putea tinti piata, numai ca lansarea produsului/serviciului in astfel de conditii fara o cercetare a pietii este un rise pe care si-l asuma, neavand sanse de succes prea mari.

Obiectivele principale ale studiului de fezabilitate sunt:

It identificarea consumatorilor si furnizorilor;I identificarea celui mai avantajos amplasament al afacerii (locul de vanzare al

produselor); P identificarea valoarii reale a proiectului; I identificarea rezultatelor asteaptate pe termen lung.

Cunoasterea clientilor constituie unul dintre cele mai importante avantaje pentru firma deoarece este important sa se stabileasca criteriile care due la cucerirea anumitor zone locale, demonstrand rentabilitatea proiectului. Analiza tuturor posibilitatilor de integrare in piata, incepand de la clienti, furnizori, structura de comercializare, locul de amplasare, costurile estimate pana la previzionarea rentabilitatii proiectului le va face un studiu de fezabilitate care va aduce informatii despre preferintele existente pe piata, nevoile consumatorilor, pretul eel mai avantajos care va asigura cota de piata, canalele de comunicare pentru promovarea produselor/servicilor, oferind un rationament obiectiv pentru cei care sunt in masura sa ia decizii.

Pentru a avea o afacere viabila trebuie sa vi cu ceva nou, sa constientizezi ca nu esti singur, ca piata este saturata si ca exista o concurenta acerba, sa evaluezi oportunitatile de afaceri, sa prezinti aspectele de care ar trebui sa se tina seama in construirea unei afaceri. Pe scurt realizarea unui studiu de fezabilitate s-ar putea structura in 3 etape: In prima etapa

♦ prezentarea agentului economic,♦ prezentarea obiectului de activitate,♦ prezentarea situatiei juridice♦ analiza activitatii desfasurate.

in a doua etapa

♦ evaluarea pietei,% evaluarea concurentei,

prognoza evolutiei viitoare a vanzarilor.

in a treia etapa

# evaluarea activitatii viitoare in vederea generarii de fluxuri de lichiditati pentru acoperirea necesitatilorfirmei.

Acest studiu are menirea de a fundamenta din punct de vedere tehnic afacerea, sa scoata in evidenta asupra costurilor si modului de organizare, sa aiba o vedere in

perspectiva a afacerii.

EXEMPLI! DE STUDIU DE FEZABIUTATE

Capitolui I: Date generaie despre tntreprindere

DENUMIREA FIRMEI: S............S.A.;OBIECTUL DE ACTIVITATE: fabricarea de produse

de patiserie, comert cu ridicata si amanuntul;FORMA DE PROPRIETATE: societatecomrciala pe actiuni, cu capital privat romanesc;CAPACITATEA DE PRODUCTIE:produse de patiserie 7.500/8.000 tone/an;DOTARE TEHNICA SI TEHNOLOGII: cu utilajesi echipamente de ultima; generatie de la firme cu cea mai mare cotatie pe planmondial in domeniu;PIATA DEDESFACERE: judetul.....

Atuuri in fata cortcorentei.Tehnologii si utilaje;Certificarea calitatilor produselor de catre Larex Cert (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului);Certificarea sistemului integrat de management al calitatii si igienei ISO 9001- HACCP;Reteaua proprie de distributie;Retete proprii de fabricare a produselor de patiserie.

Poiitica privind protectia mediylui inconjuratorgasirea si aplicarea in toate cazurile de tehnologii nepoluante;respectarea legislatiei de mediu in vigoare ca si a prevederilor standardelor refeitoarela cerintele de mediu aplicabile respectivelor procese;folosirea cu grija a tuturorresurselor nationale;identificarea tuturor companiilor si persoanelor implicate inprocesare de a constientiza mai bine aceste imperatives contributie activa pentru acreste grija pentru protectia mediului in cadrul comunitatii locale.

Organigrama firmei noastre Asociatii firmei:

NUME.......: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;NUME......: aducand un aport de 5.000.000.000 lei;NUME.............: aducand un aport de 4.96.370.184 lei.

Toti asociatii au experienta in domeniul panifiactiei, subliniem faptul ca X detine firmade panificatie S.C..............S.A; Y conduce intreprinderea S.C.............S.A si Z- S.C..............S.A

Directorul general: X..............- studii superioare Universutatea "Al. I. Cuza" din lasi;master in managementul afacerilor

Capitoiul II: ProdusuiMotivatia afegerit produsuiui-EXEMPLU

Piata de biscuiti din Romania are un potential foarte mare de dezvoltare si prin infiintarea firmei dorim sa fim un jucator important pe piata biscuitilor, mai ales pe sectorul business, reprezentat de diferitele specialitati de biscuiti cu cacao si lapte.

Gustarile dintre mese sunt o buna metoda de a completa necesarul zilnic de nutrimente. lar, daca avem un program incarcat si treburile zilnice nu ne dau voie sa iesim din birou pentru o masa completa, ne putem satisface foamea si cu diferite gustari.Ar putea fi o banana pentru pauza de la ora 11, sau biscuiti cu cacao pentru dupa-amiaza. Daca ai sarit peste micul dejun sau nu ai avut un pranz copios esti mereu tentat sa rontai ceva intre mesele principale. Gustarea nu este doar un mod de a potoli foamea.

Poate sa faca parte din rutina zilnica. Conform datelor fumizate de Rompan, romanii consuma de doua ori mai multe produse de panificatie decat francezii, consumul anual de 115 kg/locuitor inregistrat in Romania fiind aproape dublu fata de eel din Franta si cu circa 30% mai mare decat in tarile UE. In Romania, consumul de paine si produse de panificatie s-a redus la jumatate an ultimii 14 ani, iar tendinta pentru perioada urmatoare este de micsorare a cererii, ca urmare a orientarii populatiei catre alte produse.

Principalii concurenti ai painii in zilele noastre sunt croisantele (simple sau umplute), briosele, fulgii de cereale, dar si produsele de panificatie congelate. Rompan a initiat impreuna cu Institutul National de Nutritie un program de vitaminizare a produselor de panificatie, in vederea compensarii carentelor alimentare aparute ca urmare a scaderii semnificative in ultimii 10 ani a consumului de paine din faina neagra si integrala bogata in vitamine, saruri si minerale.

Descrierea produsului

Firma isi propune ca pentru urmatorii trei ani sa produca urmatoarele tipuri de

biscuithbiscuiti simpli, 100 grame;biscuiti cu cacao, 100 de grame;biscuiti cu crema de

fructe, 100 de grame.

Ingrediente ,

Biscuitii simpli contin urmatoarele ingrediente:

faina 65%,

zahar 10%,

grasimi vegetale 15%,

lapte praf 8,6%,

sare 1%,

lecitina 0,4%. ETC.....

Artaliza pietei . '

Ne propunem, ca pentru anii 2005, 2006, si 2007 sa ocupam piata.......................

Subsectiunea si diviziunea

Industria alimentara si a bauturilor, Industria textila si a produselor textile Comert cu

ridicata (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor)

Grttpa

Fabricarea altor produse alimentare Activitati de intermedieri in comertui cu ridicata

Comert cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare

Clasa

Fabricarea produselor de panificatie si patiserie (EA-1581) Fabricarea biscuitilor,

piscoturilo...

Date generate depre intreprindere.

ProdusulError! Bookmark not defined.

Produsul. Motivatia alegerii produsului Descrierea produsului Analiza pietei Previziunea vanzarii

Determinarea necesarului de utiiaje

Norme de timp ore/buc............Determinarea necesarului de utiiaje

Determinarea necesarului de personal

Norme de timp si salarii medii lunare ore/buc...........Determinarea necesarului de muncitori direct productivi Determinarea necesarului de muncitori indirect productivi Determinarea fondului total anual de salarii brute

Determinarea necesarului de materii prime si materiale

Consumul specific de matrii prime, materialeDeterminarea necesarului de materii prime, materialeDeterminarea necesarului unei materii prime importateDeterminarea necesarului unei materii prime din taraDeterminarea necesarului unei materii prime obtinuta prin subcontractare

Calculul costului total

Calculul costului defectelelor

Calculul costurilor fixe

Calculul costurilor variabile

Calculul pretului de vanzare

Estimarea vanzarilor pe mai multi ani (calculul pragului de rentabilitate)

Acestea sunt capitolele de abordare pentru studio de fezabilitate care,la rindul lor tebuiesc dezvoltate.

7.CONCLUZIE

Ciclul de viata al produselor

Constatarea ca liniile §i gamele de produse se Tnvechesc a fost facuta de

cercetatorii Tn marketing m urma cu multi ani §i a condus la formularea ipotezei

ciclului de viata al produsului (figura 1).

Teoretic, prima faza a ciclului de viata corespunde iansarii produsului pe piata, fiind faza cea mai riscanta, Tn care investitiile ating cote important si rezultatele sunt nesigure. Daca produsul reuse§te, aceasta faza este urmata de o dezvoltare exceptional!, iar urmatoarea faza ar corespunde unei inflexiuni Tn care cifra de afaceri nu mai creste la fel de rapid ca Tn faza precedent!. Este o faza profitabila pentru ca investitiile sunt mentinute constante atata timp cat vanzarile cresc si ating eel mai malt nivel. Mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa ne asteptam la un declin, cu o prima reducere a cifrei de afaceri, care va determina retragerea produsului; aceasta este, de fapt, cea de-a patra faza a ciclului de viata (declinul).

Figura 1. Ciclul de viata al produsului

Afirmatiile anterioare reprezinta doar ipoteze, deoarece pot exista produse care nu cunosc nici un declin caracteristic, Coca Cofa fiind exemplul eel mai des citatm acest sens. Aceasta nu Tnseamna ca promovarea si conditionarea produsului nu ar trebui revazute §i Tnnoite anual pentru a salva o marca amenintata de pericolul Tnvechirii. De altfel, exista o stransa legatura Tntre etapele ciclului de viata al produsului §i instrumentele de comunicare utilizate:

• Tn faza de lansare se recomanda utilizarea publicitatii, relatiilor publice si fort:ei de vanzare;• Tn faza de crestere se recomanda publicitatea la consumator;

•Tn faza de maturitate actiunile de promovare semdreapta spre distribuitor;• Tn faza de declin publicitatea are rol secundar de sustinere(publicitatea de reamintire). Rolul principal este preluat de promovareavanzarilor prin reducerea preturilor, cadouri, concursuri etc.

Tn raport cu aceasta evolutie a vietii produsului, deciziile de marketing se diferentiaza la nivelul celor patru componente ale mixului de marketing.

Nu toate produsele urmeaza aceasta forma „clasica" a curbei ciclului de viata: unele produse sunt lansate si ies rapid de pe piata, altele stationeaza Tn faza de maturitate foarte mult timp etc.; unele intra Tn faza de declin si sunt readuse Tn faza de crestere printr-o sustinuta campanie de promovare si repozitionare etc. 0

mtreprindere trebuie sa controleze ciclui de via^a al produsului pentru a-i aduce Tmbunatatirile necesare, fie pentru a reians produsele aflatem declin aducandu-le modificari, fie Tnlocuind vechile produse cu altele noi. Exista purine produse alimentare care cunosc, Tntradevar, un declin. Multe astfel de produse necesita relansari puternice pentru a sterge marca timpului care face sa se confunde Tnvechirea produselor cu ciclui de viata.

Conceptul de "ciclu de viata al produsului" se poate referi la o gama de produse {produse lactate), la o linie de produs (iaurt) sau la o marca de produs si se aplica diferit de la un caz la altul.

Coca-Cola afost prima companie care s-a preocupat de cresterea consumului de bauturi racohtoare tn timpui dlminepL In anui 1987 compania a pornit o campanie promotionala sub deviza: "Take dimineatai", pe tot cuphnsul Statefor Unite,Campania nu ataca m mod direct consumul de cafea, care ovea o pondere de 47% pe piata baufuriior consumate dimmeata,

La fncepui, Pepsi-ColOj ca §i celefafte firme producatoare de bauturi racoritoare, o asteptat so vada rezuttatele eforturiior depuse de Coca-Cola, Pepsi a adoptat apoi o strategic si mm agresiva decat a companiei Coca-Cola, h primul rand, compania a fansai o noud marca, Pepsi A.M., special conceputa pentru consumul de dim'meata, disponibiia atat sub forma dietetica, cat ft sub forma obisnuitd. Reclamefe atacau din ptin cafeaua. De exemplu, a reclama mfdtisa mai multe ce}ti de cafea ft o cutie de Pepsi A.M. Sub ratio de Pepsi AM. seputea c'tth "Q pauza reconfortanta mtr-o

zidtficila".Atat Coca-Colo, cu reform mai subtile, cat $i Pepsi-Cola, prim campania sa

agresiva, au avut de infruntat anumite obstacole m mtentia for de a-si extinde bauturile racoritoare pe segmental comumatorilor matinali, Bautorii de cafea sunt loiail fn plus, ambele companii au trebuit so depaseasca efectul de "ciudateme* Cele doua companii trebuie sa castige botdlio cu tradipa pentru a obtine un he pentru bauturile racoritoare la masa de dimmeaio $* pentru a pane capat supremapei cafelei.

Vor reusi aceste bauturi racoritoare sa sparga tradipile si samheuiasca cafeaua,

ceaiul sou laptele de la mkui dejun?