rosu

ga

lben

al

bast

ru

negr

u

Anul VI , nrAnul VI , nrAnul VI , nrAnul VI , nrAnul VI , nr. 51. 51. 51. 51. 51

4 pag in i4 pag in i4 pag in i4 pag in i4 pag in i

Aceas t[ ed i \ i eAceas t[ ed i \ i eAceas t[ ed i \ i eAceas t[ ed i \ i eAceas t[ ed i \ i ese d is t r i bu ie g ra tu i tse d is t r i bu ie g ra tu i tse d is t r i bu ie g ra tu i tse d is t r i bu ie g ra tu i tse d is t r i bu ie g ra tu i t

PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL RACOVI|A RACOVI|A RACOVI|A RACOVI|A RACOVI|A ` i ed i ta t[ cu spr i j inu l z iaru lu i ` i ed i ta t[ cu spr i j inu l z iaru lu i ` i ed i ta t[ cu spr i j inu l z iaru lu i ` i ed i ta t[ cu spr i j inu l z iaru lu i ` i ed i ta t[ cu spr i j inu l z iaru lu i TRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNA

Ianuar ieIanuar ieIanuar ieIanuar ieIanuar ie20132013201320132013

A VII-a ediþie a Festivalului ,,Cetelor de Feciori" s-adesfãºurat luni, 7 ianuarie 2013, la Fãgãraº. La festival auparticipat cete din satele Þãrii Fãgãraºului.

ªi comuna noastrã a fost reprezentatã cum se cuvine decetele din Racoviþa ºi Sebeºu de Sus, însoþite de primarulSimion Olariu ºi viceprimarul Claudiu Trifu.

Feciorii ºi fetele, îmbrãcaþi în frumoasele costume populare,au colindat ºi au jucat pe ritmurile muzicii populare din aceastã

Cetele din Racoviþa ºi Sebeºu de Sus au participat laFestivalul Cetelor de Feciori din Þara Fãgãraºului

zonã a þãrii.Pe scena improvizatã de l]ngã catedrala ortodoxã din

centrul municipiului, fiecare ceatã de feciori a colindat publiculprezent la eveniment, dupã care s-au încins în hora tradiþionalã.

A fost colindat ºi Mitropolitul Ardealului, ÎPS LaurenþiuStreza, care a participat la festival dupã ce a oficiat slujbareligioasã a sãrbãtorii Sf. Ioan în catedralã.

Fiecare ceatã a fost însoþitã de primarul comunei din care

face parte, mulþi dintre edilii locali fiind îmbrãcaþi ºi ei încostume populare peste care ºi-au aranjat banda tricolorã.

Dupã prezentarea pe scena catedralei, cetele au plecatîntr-o paradã pe traseul catedralã-piaþa centralã a municipiuluiunde a fost montatã o altã scenã pe care au c]ntat ºi dansat.Sute de localnici au asistat la parada cetelor, aplaud]nd ºifotografiind frumoasele costume ale feciorilor ºi fetelor care-iînsoþeau.

În ºedinþa din 16 ianuarie a.c., Guvernul a adoptat o Ordonanþãprin care se abrogã articolul II din Legea nr. 211 / 2012 privindaprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2011 pentru modificareaºi completarea legislaþiei cu privire la eliberarea, gestionarea ºimonitorizarea documentelor de cãlãtorie acordate pensionarilor,veteranilor de rãzboi ºi vãduvelor de rãzboi.

Mãsura reglementatã permite ca, pânã la data de 1 ianuarie2015, pensionarii, veteranii ºi vãduvele de rãzboi sã poatã utiliza- ca pânã în acest an - acelaºi tip de documente de cãlãtorie,respectiv taloanele speciale tipãrite de Casa Naþionalã de PensiiPublice.

Dupã aceastã datã, conform celorlalte prevederi rãmase învigoare ale Legii nr. 211/2012, se vor utiliza legitimaþii de cãlãtoriede tip card.

În aceste condiþii, în luna februarie a.c., Casa Naþionalã dePensii Publice va transmite odatã cu taloanele de pensii ºitaloanele speciale de cãlãtorie pentru anul 2013.

Director executivDirector executivDirector executivDirector executivDirector executiv, Elena Cernea, Elena Cernea, Elena Cernea, Elena Cernea, Elena CerneaResponsabil relaþii mass-media,Responsabil relaþii mass-media,Responsabil relaþii mass-media,Responsabil relaþii mass-media,Responsabil relaþii mass-media,

Maria VMaria VMaria VMaria VMaria Veronica Spãtãceaneronica Spãtãceaneronica Spãtãceaneronica Spãtãceaneronica Spãtãcean

- COMUNICAT DE PRESÃ-

Consiliul Judeþean Sibiu, prin Camera Agricolã JudeþeanãSibiu, organizeazã cursuri de calificare în meseria de :

- lucrãtor în creºterea animalelor;- lucrãtor în culturi vegetale;- peisagist- floricultor;- horticultor.Cursurile sunt gratuite, iar dacã numãrul de solicitanþi

localnici este de minim 28 persoane, se vor organiza la noi încomunã.

Cei interesaþi pot afla relaþii suplimentare ºi se pot înscriela sediul Camerei Agricole din Sibiu, str. Someºului, nr. 49,telefon 0269/210.054.

De câteva sãptãmâni, per-soanele f iz ice sau per-soanele juridice din comunaRacoviþa se pot prezenta lacasieria din cadrul Primãrieipentru a-ºi plãti impozitele ºitaxele locale aferente anuluiîn curs.

Surse din cadrul Comparti-mentului Impozite ºi Taxe-Primãria comunei Racoviþa,ne-au informat cã, în confor-mitate cu prevederile H.G.nr.1309/2012 privind nive-lurile pentru valorile impo-zabile, impozitele ºi taxelelocale ºi alte taxe asimilateacestora, precum ºi amenzile

În data de 15 ianuarie, la clubul din cadrul Cãminului CulturalRacoviþa, s-a desfãºurat Adunarea Generalã a Asociaþiei"Racoviþa- Carquefou", organism neguvernamental cegestioneazã de peste douã decenii relaþia de înfrãþire dintrecomuna sibianã ºi Carquefou, un mic orãºel francez dinapropierea capitalei departamentului Loire-Atlantique, Nantes.

Cu acest prilej, membrii asociaþiei au aprobat darea deseamã referitoare la activitatea desfãºuratã în cursul anului2012, au discutat despre mai multe proiecte ce urmeazã a fiimplementate în cursul acestui an ºi au ales persoanele cevor face parte din Consiliul Director al organismului.

Printre proiectele cele mai importante în care Asociaþia"Racoviþa- Carqefou" se va implica anul acesta este cel legatde organizarea la Carquefou, în primãvarã (10- 14 aprilie) aunui mic festival dedicat României ºi românilor.

La solicitarea prietenilor francezi, asociaþia din Racoviþa vaintermedia participarea la aceastã sãrbãtoare a unui grup

Bilanþ ºi planuri de viitor pentru Bilanþ ºi planuri de viitor pentru Bilanþ ºi planuri de viitor pentru Bilanþ ºi planuri de viitor pentru Bilanþ ºi planuri de viitor pentru AsociaþiaAsociaþiaAsociaþiaAsociaþiaAsociaþia"Racoviþa- Carquefou""Racoviþa- Carquefou""Racoviþa- Carquefou""Racoviþa- Carquefou""Racoviþa- Carquefou"

folcloric local (copii), care sã contribuie la promovareaimaginii românilor, a obiceiurilor ºi tradiþiilor culturale.

Tot în cadrul acestui an, asociaþia se va implica în derularealucrãrilor de refacere a acoperiºului imobilului ce adãposteºteDispensarul Uman din comunã (þigla necesarã va fi cumpãratãdin fonduri primite de la prietenii din Carquefou- Asociaþia"Carquefou- Racoviþa", iar manopera va fi finanþatã dinfondurile Primãriei Racoviþa).

În urma discuþiilor, s-a decis ca din Consiliul Director alasociaþiei sã facã parte nouã persoane, dupã cum urmeazã:Camelia Limbãºan (preºedinte), Lucian Gerea(vicepreºedinte), Cornel Mircea Drãgoiu (secretar), AnaMãerean (contabil), Elisabeta Comºa (casier), ºi membriiSimion Olariu, Florina Peciu Florianu, Mircea Ignat, DeliaCãlin.

Informaþiile ne-au fost oferite de preºedintele Asociaþiei"Racoviþa- Carquefou", Camelia Limbãºan.

Se pot plãti impozitele ºi taxele localeSe pot plãti impozitele ºi taxele localeSe pot plãti impozitele ºi taxele localeSe pot plãti impozitele ºi taxele localeSe pot plãti impozitele ºi taxele localeaplicate începând cu anulfiscal 2013, dar ºi a altor actenormative adoptate de Guver-nul României la finele anuluitrecut ºi începutul acestui an,Consiliul Local Racoviþa ahotãrât ca obligaþiile finan-ciare cãtre bugetul local sãfie indexate cu 5 % faþã devaloarea plãtitã anul trecut.

La Racoviþa, contribua-bililor ce doresc sã-ºi achiteintegral impozitele localepânã la sfârºitul primuluitermen de platã (31 martie) lise va oferi o bonificaþie de10% (anul trecut, aceastãbonificaþie a fost de 5 %).

Detalii despre acordareaDetalii despre acordareaDetalii despre acordareaDetalii despre acordareaDetalii despre acordareataloanelor de cãlãtorietaloanelor de cãlãtorietaloanelor de cãlãtorietaloanelor de cãlãtorietaloanelor de cãlãtorie

pentru anul 2013pentru anul 2013pentru anul 2013pentru anul 2013pentru anul 2013

Cursuri de calif icare gratuiteCursuri de calif icare gratuiteCursuri de calif icare gratuiteCursuri de calif icare gratuiteCursuri de calif icare gratuitepentru agricultoripentru agricultoripentru agricultoripentru agricultoripentru agricultori

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag I Ipag I Ipag I Ipag I Ipag I I

eÎncepând cu aceastã lunã, pe

tot parcursul anului, vom publicaîn cadrul acestei rubrici numeletuturor cetãþenilor comunei,nãscuþi între anii 1971-1980, ceîºi aniverseazã ziua de naºtere.Aceast[ rubric[ este realizat[ cusprijinul consilierului local AnaM[erean, ce s-a ocupat decolectarea datelor.

RACOVIÞARACOVIÞARACOVIÞARACOVIÞARACOVIÞAValentin Limbãºan (nr. 6),

Sãrbãtoriþii lunii ianuarieSãrbãtoriþii lunii ianuarieSãrbãtoriþii lunii ianuarieSãrbãtoriþii lunii ianuarieSãrbãtoriþii lunii ianuarieVasile Fogoroºiu (nr. 18), ClaudiuTrifu (nr. 19), Adriana Aron (nr.100), Mihaiu Marcela (nr. 102),Daniela Tãrîþã (nr. 116), ValeriuTãrîþã (nr. 116), Ioan Ispas (nr.117), Tatiana Popa (nr. 131 A),Camelia Limbãºan (nr. 147), IoanMircea Raþiu (nr. 246), David Popa(nr. 248), Sebastian Zdrenghea (nr.266), Ioan Limbãºan (nr. 341),Ovidiu Vasiu (nr. 362), MarcelMurãrescu Roman (nr. 369),Mariana Cîndea (nr. 375), IoanDoican (nr. 376), Gabriela Doican

Dinu (nr. 377), Mariana Panga (nr.395), Nicolae Mãerean Bucºã (nr.400), Nicolea Murãrescu (nr. 412),Cristi Mohanu (nr. 431), CorinaSãbãduº (nr. 458), Laura Bãrdaº(nr. 509), Simona Drãgoi (nr. 517),Lenuþa Gabor (nr. 538), Octavianªandru (nr. 551), Gabriela Dera(nr. 566), Nicolae Vereº (nr. 573),Nicolae Graur (nr. 582), LenuþaBîrcã (nr. 592).

SEBEªU DE SUSSEBEªU DE SUSSEBEªU DE SUSSEBEªU DE SUSSEBEªU DE SUSRamona Stoia (nr. 29), Vasilica

Mãierean (nr. 39), Costel Andrei(nr. 50), Ioan ªerban (nr. 194),Ioan Doican (nr. 204), IordanBãnceu (nr. 251), Anca Floare(nr. 308), Anicuþa Anghel (nr.317), Violeta Stãnescu (320),Mãrioara Cãian (325).

Urãm sãrbãtoriþilorUrãm sãrbãtoriþilorUrãm sãrbãtoriþilorUrãm sãrbãtoriþilorUrãm sãrbãtoriþiloracestei luni, multãacestei luni, multãacestei luni, multãacestei luni, multãacestei luni, multã

sãnãtate, fericire ºi bucuriisãnãtate, fericire ºi bucuriisãnãtate, fericire ºi bucuriisãnãtate, fericire ºi bucuriisãnãtate, fericire ºi bucuriialãturi de cei dragi.alãturi de cei dragi.alãturi de cei dragi.alãturi de cei dragi.alãturi de cei dragi.

LALALALALA MULÞI MULÞI MULÞI MULÞI MULÞI ANI!ANI!ANI!ANI!ANI!

Serviciul Public de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei comuneiRacoviþa continuã ºi în perioada urmãtoare acþiunea de distribuire aajutoarelor alimentare europene provenite din stocurile de intervenþiecomunitare destinate persoanelor celor mai defavorizate din România,în cadrul programului PEAD 2012.

De aceste ajutoare beneficiazã ºomerii cu indemnizaþie (conformLegii nr. 76/2002), pensionarii cu pensii mai mici de 400 lei/lunã,beneficiari ai venitului minim garantat (conform Legii nr. 416/2001),persoanele cu handicap grav ºi accentuat, precum ºi persoanelebeneficiare ale unor drepturi ce decurg din legi speciale (Legea 49/1991 privind acordarea de indemnizaþii ºi sporuri invalizilor,

Ajutoare alimentare europene pentru persoanele defavorizateAjutoare alimentare europene pentru persoanele defavorizateAjutoare alimentare europene pentru persoanele defavorizateAjutoare alimentare europene pentru persoanele defavorizateAjutoare alimentare europene pentru persoanele defavorizateveteranilor ºi vãduvelor de rãzboi, Legea nr. 44/1994, Legea nr.49/1999, Legea nr. 309/2002, Legea nr. 189/2000, Legea nr. 109/2005, Legea nr. 8/2006, Legea nr. 578/2004, OUG nr. 105/1999),ale cãror venituri cumulate nu depãºesc 400 lei/lunã.

Distribuþia ajutoarelor alimentare de la Uniunea Europeanã se facepe baza listelor întocmite de autoritãþile competente de la niveljudeþean, pentru fiecare categorie de beneficiari în parte, liste vizateulterior de Consiliul Judeþean Sibiu.

Cetãþenii din Racoviþa ºi Sebeºu de Sus ce se încadreazã într-una din categoriile de beneficiari vor fi invitaþi la Primãria comuneiRacoviþa pentru a intra în posesia alimentelor.

Surse din cadrul Serviciului Public de Asistenþã Socialã Racoviþane-au informat cã numãrul total de beneficiari ai ajutoarelor alimentareeste de 270.

Fiecare beneficiar va primi: fãinã albã de grâu tip 650- 14 kg, mãlai-5 kg, paste fãinoase- 0,8 kg (2 pachete), biscuiþi- 0,5 kg (5 pachete),orez- 7 kg, ulei- 7 litri, zahãr- 3 kg, fasole boabe- 1 kg, mazãre boabe-1,56 kg (2 cutii), roºii în bullion- 1,6 kg (2 cutii), bulion de tomate-0,8 kg (1 cutie).

Facem precizarea cã distrubuirea alimentelor se face în etape, înfuncþie de programãrile fãcute de factorii responsabili de la niveljudeþean ºi cantitãþile livrate Primãriei comunei Racoviþa.

Pentru a pune la punct unelechestiuni organizatorice, necesare înscopul semnãrii contractului definanþare cu Autoritatea de Manage-ment pentru Programul Naþional deDezvoltare Ruralã (Centrul Regio-nal de Plãþi pentru Dezvoltare Rura-lã ºi Pescuit 7- Alba Iulia), membriiAsociaþiei Grupul de Acþiune Localã"Þara Oltului" s-au întâlnit miercuri,17 ianuarie, la Biblioteca Orãºe-neascã Avrig (etajul Sãlii PAVILIONa Casei de Culturã a oraºului Avrig),pentru prima Adunare GeneralãExtraordinarã din acest an.

Consiliul Local ºi Primãriacomunei Racoviþa au fost repre-

GAL "Þara Oltului" este pregãtit pentru semnarea contractului de finanþareGAL "Þara Oltului" este pregãtit pentru semnarea contractului de finanþareGAL "Þara Oltului" este pregãtit pentru semnarea contractului de finanþareGAL "Þara Oltului" este pregãtit pentru semnarea contractului de finanþareGAL "Þara Oltului" este pregãtit pentru semnarea contractului de finanþarezentate la aceastã întâlnire deprimarul Simion Olariu.

Cu acest prilej, au fost stabiliteanumite mãsuri pentru clarificareasituaþiei membrilor GAL "Þara Oltu-lui", s-au desfãºurat alegeri pentruConsiliul Director al asociaþiei, aufost supuse aprobãrii bugetul nece-sar implementãrii strategiei- modelCPDRP, angajarea în cadrul struc-turii a personalului minim necesarpentru implementarea strategiei,iniþierea procedurii necesare obþi-nerii scrisorii de garanþie bancarã,principalele acþiuni programatepentru anul 2013 etc.

La prima parte a ºedinþei a parti-

cipat ºi Valentin Tudorache, repre-zentantul Direcþiei pentru Agriculturãºi Dezvoltare Ruralã Sibiu), ce aþinut sã prezinte membrilor AsociaþieiGrupul de Acþiune Localã "ÞaraOltului" câteva sfaturi ºi exemple debunã practicã, detalii despremodalitatea de funcþionare a acestororganisme, informaþii extrem de utileavând în vedere faptul cã structurase aflã la început de drum în ceeace priveºte implementarea Planuluide Dezvoltare Localã ºi gestionareafondurilor europene disponibilepentru asemenea activitãþi etc. Deasemenea, Valentin Tudorache aprezentat-o celor prezenþi ºi pe

Manuela Nohai, din cadrul aceleiaºiinstituþii, expertul ce va supervizaactivitatea GAL "Þara Oltului" dupãmomentul semnãrii contractului definanþare. Cei doi ºi-au manifestatdeschiderea totalã pentru colabo-rare ºi pentru sprijinirea activitãþiiGAL-ului, pentru întocmirea proiec-telor membrilor etc.

Unul dintre momentele cele maiimportante ale întâlnirii a fost desfã-ºurarea alegerilor pentru organul deconducere al asociaþiei. S-au alescei cinci membri ai Consiliului Direc-tor, iar preºedintele GAL "ÞaraOltului" a fost reconfirmat, în persoa-na doamnei Florina Peciu Florianu.

Asociaþia Grupul de AcþiuneLocalã "Þara Oltului" a primit în-ºtiinþarea de selecþie pentru auto-rizare în primãvara anului trecut,dupã ce a depus spre evaluare, însesiunea de selecþie din perioada 1martie- 2 mai 2012, propriul Plan deDezvoltare Localã. Decizia deautorizare a Asociaþiei Grupul deAcþiune Localã "Þara Oltului" a fostemisã de Autoritatea de manage-ment pentru PNDR din cadrulDirecþiei Generale de DezvoltareRuralã a Ministerului Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale, la finele anuluitrecut (nr. 62381/18.12.2012).

În conformitate cu prevederile

deciziei de autorizare, GAL "ÞaraOltului" va putea desfãºura acti-vitãþile specifice implementãriimãsurilor 41- Implementarea stra-tegiilor de dezvoltare localã, 421-Implementarea proiectelor decooperare ºi 431.2- FuncþionareaGrupului de Acþiune Localã, do-bândirea de competenþe ºi anima-rea teritoriului. În perioada deimplementare a Planului de Dez-voltare Localã pe baza cãruia a fostselectat, GAL "Þara Oltului" areobligaþia de a nu efectua modificãriale acestuia care sã ducã la neîn-deplinirea criteriilor de eligibitate ºiselecþie.

Încheiat azi, 10 ianuarie 2013, în ºedinþaextraordinarã a Consiliului Local Racoviþa,convocatã prin Dispoziþia primarului nr. 1 /2013. Prezentul proces verbal s-a încheiatîn conformitate cu prevederile art. 39 alin.8, precum ºi art. 42 alin. 3 ºi 4 din Legeanr. 215/2001 republicatã, privind admi-nistraþia publicã localã.

La ºedinþã au participat 10 consilieri,doamna Peciu fiind motivatã deoarece nueste în þarã. Au mai participat domnul primar,viceprimarul ºi secretarul comunei.

Având în vedere cã a expirat mandatulpreºedintelui de ºedinþã, s-a propus urmã-torul consilier în ordine alfabeticã, conformregulamentului, în persoana domnului Drã-goi Dionisie, în calitate de preºedinte deºedinþã, se adoptã hotãrârea nr.1/2013. Cu10 voturi s-a adoptat hotãrârea. A fost

Procesul verbalProcesul verbalProcesul verbalProcesul verbalProcesul verbalal ºedinþei extraordinare a Consiliului Local al comunei Racoviaal ºedinþei extraordinare a Consiliului Local al comunei Racoviaal ºedinþei extraordinare a Consiliului Local al comunei Racoviaal ºedinþei extraordinare a Consiliului Local al comunei Racoviaal ºedinþei extraordinare a Consiliului Local al comunei Racovia

din data de 10 ianuarie 2013din data de 10 ianuarie 2013din data de 10 ianuarie 2013din data de 10 ianuarie 2013din data de 10 ianuarie 2013prezentatã apoi ordinea de zi, conformdispoziþiei primarului:

1. Proiect de hotãrâre privind aprobareaimpozitelor ºi taxelor locale pentru anul2013;

Iniþiator: Olariu Simion- primarSe supune la vot ordinea de zi, aprobatã

cu10 voturi.A fost prezentatã decizia Curþii de Conturi

privind rezultatul luãrii mãsurilor în urmacontrolului ce a avut loc în luna iulie a anului2012. Nu au fost discuþii pe margineamaterialului prezentat.

Dupã ce a fost pus la dispoziþie procesulverbal din ºedinþa anterioarã, acesta a fostsupus la vot.Toþi cei prezenþi au fost de acordcu procesul verbal încheiat în urmaorganizãrii ºedinþei anterioare.

S-a trecut la ordinea de zi.

1. Proiect de hotãrâre privind aprobareaimpozitelor ºi taxelor locale pentru anul2013.

Doamna Zaharie a arãtat cã proiectul dehotãrâre a fost avizat ºi a propus discuþii;Domnul Drãgoi Dionisie a întrebat ce seîntâmplã în situaþia în care un cetãþeandoreºte sa-ºi achite impozitul. Impozitele nupot fi încasate pânã când nu se introducehotãrârea în baza de date; Inspectorul dela impozite ºi taxe a menþionat faptul cã pro-gramul este blocat.

Doamna Tulban Elena a preluat fiecarepunct din hotãrâre ºi l-a detaliat. DomnulTulban Valentin a propus ca impozitul pentrupersoanele juridice sã fie de 1,25 %.Doamna Tulban nu a fost de acord cu pro-punerea de majorare, deoarece impozitelepentru persoanele juridice sunt deja destulde mari. Domnul Ivan Simion a propus pro-centul de 1%, justificat fiind de faptul cã fir-mele atrag ºi forþa de muncã a tinerilor dincomunã.

S-au supus la vot urmãtoarele propuneri:- 0,9 %- 5 voturi; - 1%- 3 voturi

- 1,25%- 2 voturiAvând în vedere cã nici una din

propuneri nu a obþinut votul majoritãþii, s-areluat procedura de vot:

- 0,9 %- 0 voturi; - 1%- 10 voturiS-a validat propunerea de 1 %.Doamna Limbãºan Camelia a propus

majorarea taxei de alimentaþie publicã.-s-a propus suma de 300 lei- votatã cu

8 voturi-s-a propus suma de 175 lei- votatã cu

2 voturiÎn majoritate se adoptã suma de 300 lei

reprezentând valoarea taxei de alimentaþiepublicã.

Domnul Tulban Valentin a propus ca taxapentru urgenþã privind certificatele fiscale sãse scoatã.

S-a supus la vot, obþinându-se 9 voturipentru ºi o abþinere a domnului TulbanValentin.Taxa a rãmas la suma de 10 lei.

S-au pus în discuþie taxele privind cãminulcultural.

Taxele pentru închirierea sãlii CãminuluiCultural Racoviþa pentru nunþi ºi spectacole

vor fi urmãtoarele:În Pavilion se pot desfãºura urmãtoarele

activitãþi:- nunþi, botezuri, baluri, spectacole (sala

mare): 500 lei;- nunþi a doua zi: 250 lei;Sala micã: 200 lei;- mese de pomenire (sala mare): 50 lei;Sala micã: 20 lei;- masa festivã pentru zile onomastice: 200

lei;Repansat- nuntã: 150 lei; -parastas: 20 lei.În urma dezbaterii problemelor, s-a trecut

la procesul de votare în totalitatea hotãrârii.Cu un numãr de 9 voturi pentru ºi o abþi-nere din partea doamnei Limbãºan Camelia,s-a adoptat hotãrârea nr. 2/2013, privindimpozitele ºi taxele locale pentru anul 2013.

Nemaifiind probleme, ºedinþa a fostdeclaratã închisã, semnându-se prezentulproces verbal.

Preºedinte, Consilier Drãgoi DionisiePreºedinte, Consilier Drãgoi DionisiePreºedinte, Consilier Drãgoi DionisiePreºedinte, Consilier Drãgoi DionisiePreºedinte, Consilier Drãgoi DionisieSecretarSecretarSecretarSecretarSecretar,,,,, Pavel V Pavel V Pavel V Pavel V Pavel Virginiairginiairginiairginiairginia

Având în vedere deficitul de personalcât `i numãrul mare de copii pentru carese solicitã instituirea unei mãsuri deprotec\ie, Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Sibiu re-cruteazã persoane – potenþiali asistenþimaternali profesioniºti (AMP), în vedereapregãtirii acestora pentru a fi atesta\i caAMP, pentru a asigura prin activitatea pecare o vor desfãºura la domiciliu, creºterea,îngrijirea ºi educarea copiilor care potbeneficia de masurã de protecþie specialãla asistent maternal profesionist, grupa devârstã a copiilor fiind 0-2 ani.

Persoanele care vor finaliza cursul `i vorob\ine atestatul de AMP, vor puteadesfã`ura aceastã activitate în condi\iilelegii.

Conform Hot. nr. 679/2003 privindcondi\iile de ob\inere a atestatului,procedurile de atestare `i statutul

Doriþi sã deveniþi asistenþi maternali profesioniºti?Doriþi sã deveniþi asistenþi maternali profesioniºti?Doriþi sã deveniþi asistenþi maternali profesioniºti?Doriþi sã deveniþi asistenþi maternali profesioniºti?Doriþi sã deveniþi asistenþi maternali profesioniºti?asistentului maternal profesionist, solicitan\iitrebuie sã prezinte urmãtoarele:

- curriculum vitae al solicitantului precum`i motivele pentru care dore`te sã devinãasistent maternal profesionist;

- copii legalizate dupã actele de studiiale solicitantului;

- copie Livret de Familie al solicitantului;- copii legalizate de pe actele de stare

civilã pentru solicitant `i membrii familieiacestuia (C.N., C.C., C.D., B.I./C.I.);

- o scurtã prezentare a persoanelor cucare locuie`te solicitantul, în care sã semen\ioneze numele, prenumele `i datana`terii acestora, precum `i, dupã caz,gradul de rudenie cu solicitantul;

- certificate medicale eliberate depoliclinica de care apar\in, care sã prezinteo evaluare completã a stãrii de sãnãtatea solicitantului `i a persoanelor cu careacesta locuie`te;

- certificat de evaluare psihologicã so-licitant `i membrii familiei;

- cazier judiciar al solicitantului `i alpersoanelor peste 18 ani, cu care acestalocuie`te;

- un document care sã ateste dreptulde folosin\ã asupra locuin\ei, respectivcopie legalizatã de pe titlul de proprietatesau de pe contractul de închiriere,declara\ia autentificatã a titlului dreptului deproprietate sau al contractului de închiriereprin care acesta recunoa`te solicitantuluiun drept de folosin\ã asupra locuin\ei,cunoscând specificul activitã\ii pe caresolicitantul urmeazã sã o desfã`oare caasistent maternal profesionist, sau, dupãcaz, copie legalizatã de pe contractul desubînchiriere, încheiat în condi\iile legii;

- declara\ie pe proprie rãspundere asolicitantului din care sã reiasã faptul cã nudesfã`oarã alte activitã\i independente din

care sã realizeze venituri;- adeverin\e de venituri pentru membrii

familiei solicitantului;- recomandãri/referin\e ale vecinilor,

cunoscuþilor, rudelor, precum `i alereprezentan\ilor autoritã\ii publice locale dela domiciliul acestuia (Poli\ia localã,Primãrie), cu privire la profilul moral alsolicitantului (minim 3 recomandãri);

- recomandãri/referin\e pentru ceilal\imembri adul\i ai familiei solicitantului (Poli\ialocalã, Primãrie, loc de muncã), cu privirela profilul moral al acestora (minim 3recomandãri pentru fiecare membru);

- caracterizãri `colare pentru copiiibiologici ai solicitantului;

- declara\ie pe proprie rãspundere datãde solicitant din care sã reiasã faptul cãnu este decãzut din drepturile pãrinte`ti;

- declara\ii ale solicitantului din care sãreiasã faptul cã va colabora cu familia

biologicã/adoptivã a copilului, cã vamanifesta atitudini non-discriminatorii fa\ãde persoanele cu nevoi speciale `i fa\ã deminoritã\ile etnice;

- declara\ii date de so\ul/so\ia `i copiiiproprii ai solicitantului, din care sã reiasãfaptul cã vor colabora cu familia biologicã/adoptivã a copilului, cã vor avea atitudinenon-discriminatorie fa\ã de persoanele cunevoi speciale `i fa\ã de minoritã\ile etnice.

Mai multe informa\ii despre profesia deasistent maternal profesionist se primescde la sediul D.G.A.S.P.C.Sibiu, Str.Mitropoliei, nr.2 - Serviciul Managementde Caz pentru Asistenþã Maternalã.

DIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIVDIRECTOR EXECUTIVMIHAELA TOLCIUMIHAELA TOLCIUMIHAELA TOLCIUMIHAELA TOLCIUMIHAELA TOLCIU

Întocmit,Întocmit,Întocmit,Întocmit,Întocmit,Beatrice Beatrice Beatrice Beatrice Beatrice Andreea Muntean,Andreea Muntean,Andreea Muntean,Andreea Muntean,Andreea Muntean,

Purtãtor de cuvânt DGASPCPurtãtor de cuvânt DGASPCPurtãtor de cuvânt DGASPCPurtãtor de cuvânt DGASPCPurtãtor de cuvânt DGASPCSibiuSibiuSibiuSibiuSibiu

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag I I Ipag I I Ipag I I Ipag I I Ipag I I I

Tradiþia s-a respectat ºi de aceastã datã astfel cã, în cea de-adoua zi a Crãciunului, întreaga suflare a comunei a fost prezentã încentru pentru a asista sau a cânta, alãturi de feciorii ºi fetele dinceatã, frumosul colind laic "Dana", necunoscut în alte locuri din þarã.

Cum era de aºteptat ºi cum de altfel se ºi cuvine, de la "Dana",probabil cel mai interesant ºi pitoresc obicei de iarnã din Racoviþa,nu au lipsit, nici în acest an, preotul comunei, primarul, consilierii locali,dar nici þurca.

Dupã colind, cei prezenþi au fost poftiþi în sala mare a CãminuluiCultural pentru a se prinde în joc sau pentru a cinsti cu colindãtoriiun pahar de vin fiert sau de rachiu.

"Dana" a rãsunat, din nou,"Dana" a rãsunat, din nou,"Dana" a rãsunat, din nou,"Dana" a rãsunat, din nou,"Dana" a rãsunat, din nou,în centrul comuneiîn centrul comuneiîn centrul comuneiîn centrul comuneiîn centrul comunei

Persoanele ce fac parte din "nucleul dur" al echipei de organizatoriºi coordonatori ai proiectului "Comorile din Þara Oltului" s-au întâlnitluni, 21 ianuarie, la Biblioteca Orãºeneascã Avrig, pentru primaºedinþã de lucru din acest an. Cu acest prilej, au fost discutate detaliireferitoare la locul unde se va desfãºura ediþia 2013 abinecunoscutului concurs, s-au stabilit câteva repere ale programuluiacþiunii, principalele responsabilitãþi ce urmeazã a fi trasate, precumºi care vor fi posibilele resurse locale pe care echipa de organizatoripot ºi trebuie sã se sprijine pentru aceastã acþiune. Tot cu acestprilej, responsabilii proiectului au purtat discuþii despre anumiteaspecte ce ar putea contribui la uºurarea procesului de selecþie aechipelor ce urmeazã sã participe la concurs, precum ºi despreoportunitatea de a demara o campanie în urma cãreia fiecare

Organizatorii proiectului "Comorile din Þara Oltului" la prima ºedinþã de lucru din acest anOrganizatorii proiectului "Comorile din Þara Oltului" la prima ºedinþã de lucru din acest anOrganizatorii proiectului "Comorile din Þara Oltului" la prima ºedinþã de lucru din acest anOrganizatorii proiectului "Comorile din Þara Oltului" la prima ºedinþã de lucru din acest anOrganizatorii proiectului "Comorile din Þara Oltului" la prima ºedinþã de lucru din acest anlocalitate ce va fi reprezentatã în concurs sã aibã propria echipã decoordonatori, cât mai apropiatã de structura de bazã ce coordoneazãacest proiect.

Anul acesta se va desfãºura cea de-a ºasea ediþie a concursuluide culturã generalã despre teritoriu ºi orientare turisticã "Comoriledin Þara Oltului". Proiectul este destinat copiilor cu vârsta cuprinsãîntre 12 ºi 15 ani din localitãþile teritoriului sibian al Þãrii Oltului (de laArpaºu de Jos pânã la Boiþa). Concursul din acest an se vadesfãºura pe teritoriul comunei Cârþiºoara (în zona numita "pe Laita"),în ultimul sfârþit de sãptãmânã din luna iulie. Organizatorul principalal concursului este Asociaþia Grupul de Acþiune Localã "Þara Oltului".

Urmãtoarea întâlnire a organizatorilor se va desfãºura în data de25 februarie, în Zona Turisticã "Valea Avrigului".

Creºterea ovinelor în judeþulSibiu are tradiþie de secole, condi-þionatã în primul rând de faptul cãaceastã specie valorificã cel maibine pãºunile ºi fâneþele, din zonelede deal ºi de munte (spaþiul jude-þului Sibiu, este atât de generos carelief, peisaj ºi accesibilitate, dinacest punct de vedere) iar prinproducþia diversificatã, face dincreºterea ovinelor o ramurã foarteimportantã a zootehniei judeþului.

În aceste condiþii, efectivul deovine s-a menþinut de-a lungulanilor la un nivel constant, res-pectiv, un numãr total de circa520.000 capete, din care 410.000oi mame ºi mioare, care suntcrescute în 8.830 de exploataþiiindividuale, ponderea cea maimare fiind reprezentatã de gos-podãriile în care se cresc efectivede ovine mai mici de 10 capete(40%), sunt gospodãrii (38 %), cu11 – 50 de ovine, iar diferenþa de12 %, sunt exploataþii cu peste 500de ovine.

Din numãrul total de ovine, unprocent de aproximativ 20%, esteconcentrat în zona MãrginimiiSibiului.

O etapã prioritarã în tehnologiade creºtere a ovinelor o constituieactivitarea de reproducþie (montaºi obþinerea de miei prin fãtãri încampanii organizate) care asigurãvenituri importante prin vânzareade miei vii, carne de miel, precumºi creºterea efectivului, sau inlo-cuirea animalelor reformate saumoarte.

Campania de fãtãri la ovine sedesfãºoarã, în sistemul tradiþional,în perioada februarie – martie, înfuncþie de data introducerii berbe-cilor reproducãtori în turmele cu oilestabilite pentru reproducþie.

Pentru ca aceastã activitate sãse desfãºoare în condiþii optime ºisã nu fie afectatã starea de sãnã-tate a oilor mame sau a mieilor,crescãtorii de ovine vor asigura,indiferent de dimensiunea efecti-vului, urmãtoarele:

- identificarea ºi înregistrarea înBaza Naþionalã de Date a ovinelor

În atenþia crescãtorilor de ovineÎn atenþia crescãtorilor de ovineÎn atenþia crescãtorilor de ovineÎn atenþia crescãtorilor de ovineÎn atenþia crescãtorilor de ovinedin exploataþie ºi a mieilor nounãscuþi;

- asigurarea cu personal cores-punzãtor din punct de vedere nu-meric ºi al cunoºtinþelor de bunã-stare, inclusiv în manipularea oilor,a mieilor, ulterior la mulgerea oilor,tehnici de dezinfectare ºi tundere;

- adãpostirea ovinelor în spaþiicorespunzãtoare speciei ºi cate-goriei de vârstã, care sã asigureîn principal densitatea ºi zooigienala parametrii normali (aºternutcurat, spaþii dezinfectate ºi vãruite);

- suprafaþa totalã de adãpostirepentru toate animalele ºi dimen-siunea grupului se determinã înfuncþie de vârstã, mãrime ºi altecaracteristici biologice ale ovinelor,densitatea trebuie sã permitãsuficientã libertate de miºcareanimalelor, respectiv de 1,5 m2 pecap de oaie adultã ºi 0,35 m2 pemiel. Padocul în aer liber trebuie sãasigure o suprafaþa minimã de 2,5m2 pe cap de adult ºi de 0,5 m2 pemiel;

- ovinele care nu sunt þinute înadãposturi închise, trebuie sã li seasigure protecþia necesarã împo-triva intemperiilor, contra animalelorde pradã, accesul la apã ºi lahranã.

- compartimentarea adãpostuluiîn funcþie de starea fiziologicã aefectivului (oi gestante, oi în fãtare,oi cu miei);

- asigurarea microclimatuluioptim, respectiv o temperaturã de18 – 20 grade C, coeficientul deluminozitate, 1:12, - 1:15, umidi-tatea sã fie cuprinsã între 65-70%ºi împrospãtarea continuã a aeruluiprin ventilaþie naturalã;

- menþinerea în stare de igienãºi funcþionare a echipamentelor dinadãposturi, respectiv, echipamen-tele de muls (unde este cazul),sistemele de încãlzire ºi deventilaþie;

- hrana administratã zilnicovinelor, sã fie echilibratã nutritiv,furnizatã, în condiþii igienice, aditi-vatã cu suplimente minerale adec-vate, atunci când este necesar ºicu un aport mai mare pe bazã de

cereale in aceastã perioadã;- sã se asigure un front de

furajare care sã permitã tuturorovinelor sã se hrãneascã simultanºi sã aibã acces la o sursã de apãpotabilã de bunã calitate;

- mieii trebuie sã primeascã ocantitate suficientã de colostru fieprin supt, fie prin administrarea dinalte surse, furnizat la temperaturacorpului, în decurs de 20-30 minutede la fãtare. Hrãnirea cu laptetrebuie sã continue pentru cel puþinprimele opt sãptãmâni de viaþã. Serecomandã, ca la sfârºitul primeisãptãmâni de viaþã, mieii sã aibãacces treptat pânã la înþãrcare, laalte produse alimentare proaspete,fibroase sau concentrate ºi la apãde calitate la discreþie;

- protejarea surselor de apã ºifuraje pentru a nu fi supuse înghe-þului ºi evitarea administrãrii defuraje (silozuri sau rãdãcinoase)îngheþate care pot provocaavorturi sau alte afecþiuni grave;

- inspectarea zilnicã a efectivuluide ovine acordându-se o atenþiespecialã la aspectul corporal înansamblu, la miºcãrlie animalelor, larumegare, la schimbãrile de com-portament, existenþa unor diverserãni sau plãgi, ºi stareaongloanelor;

- efectuarea coditului la oilefãtãtoare, înlãturarea învelitorilefetale ºi a straturilor de aºternut udcu lichidele scurse în timpul fãtãrii,prevenind astfel rãspândirea unorboli;

- ovinele bolnave sau rãnite, sãfie izolate în adãposturi sau boxespeciale, cu aºternut uscat ºiconfortabil ºi sã fie consulte, de unmedic veterinar.

În toatã aceastã perioadã,crescãtorii de ovine, asociaþiileprofesionale trebuie sã colaborezepermanent cu personalul sanitarveterinar, pentru monitorizarea stãriide sãnãtate a ovinelor, precum ºipentru efectuarea acþiunilorsanitare veterinare ce se impun.

DrDrDrDrDr. Penþea Ioan-. Penþea Ioan-. Penþea Ioan-. Penþea Ioan-. Penþea Ioan-Compartiment ComunicareCompartiment ComunicareCompartiment ComunicareCompartiment ComunicareCompartiment Comunicare

D.S.VD.S.VD.S.VD.S.VD.S.V.S.A.S.A.S.A.S.A.S.A Sibiu Sibiu Sibiu Sibiu Sibiu

Statistica din ultimii ani aratã cãla nivel naþional a crescut îngrijorãtornumãrul incendiilor la gospodãriilecetãþenilor. Multe din evenimentelerespective puteau fi evitate dacã seluau la timp mãsurilecorespunzãtoare. Fenomenul sedatoreazã în principal nerespectãriiregulilor ºi mãsurilor de prevenire ºistingere a incendiilor.

Incendiile produse la gospodãriilecetãþeneºti în ultimii zece ani au fostgenerate în majoritatea cazurilor de:

Instalaþii electrice (16%)Instalaþii electrice (16%)Instalaþii electrice (16%)Instalaþii electrice (16%)Instalaþii electrice (16%)Cauze principale:- exploatarea instalaþiilor electrice

cu defecþiuni ºi improvizaþii, utilizareade conductori electrici cu izolaþiiîmbãtrânite sau neprotejaþicorespunzãtor faþã de materialelecombustibile;

- racordarea de aparate electricesuplimentare, concomitent cusupradimensionarea elementelor deprotecþie (siguranþe fuzibile), ceeace a condus la supraîncãlzireaconductorilor electrici (circuitelor),topirea ºi chiar aprinderea izolaþiilorcombustibile ale acestora sauproducerea scurtcircuitelor, urmatede incendiu.

Coºuri de fum (12%)Coºuri de fum (12%)Coºuri de fum (12%)Coºuri de fum (12%)Coºuri de fum (12%)Cauze principale:- necurãþarea periodicã a co-

ºurilor, ceea ce a condus la depu-nerea de cantitãþi mari de funinginepe canalele de fum ºi producereade scântei;

- nerepararea, premergãtorsezonului rece ºi ori de câte ori estenecesar, a crãpãturilor, fisurilor ºi altordegradãri apãrute în structurile

Cauze frecvente de producere a incendiilorCauze frecvente de producere a incendiilorCauze frecvente de producere a incendiilorCauze frecvente de producere a incendiilorCauze frecvente de producere a incendiilorla locuinþele ºi anexele gospodãreºtila locuinþele ºi anexele gospodãreºtila locuinþele ºi anexele gospodãreºtila locuinþele ºi anexele gospodãreºtila locuinþele ºi anexele gospodãreºti

coºurilor de fum,Focuri deschise (16%)Focuri deschise (16%)Focuri deschise (16%)Focuri deschise (16%)Focuri deschise (16%)

Cauze principale:- focurile în aer liber pentru

arderea miriºtilor, tufãriºurilor, stufuluisau a vegetaþiei ierboase,nesupravegheate sau efectuate petimp de vânt puternic;

- focul în aer liber fãcut în curþi ºila distanþe mici faþã de materialecombustibile (lemn, hârtie, textile,furaje etc.);

- utilizarea în gospodãrii ºi anexeale acestora a lumânãrilor, fãcliilor ºia lãmpilor cu gaz sau de gãtit cupetrol fãrã luarea masurilor deprevenire.

Fumatul (12%)Fumatul (12%)Fumatul (12%)Fumatul (12%)Fumatul (12%)Cauze:- fumatul în magazii, ºoproane,

fânare, poduri, depozite furaje ºi altelocuri cu pericol de incendiu;

- þigara nestinsã, uitatã sauaruncatã la întâmplare pe materialecombustibile.

Acþiuni intenþionate (9%)Acþiuni intenþionate (9%)Acþiuni intenþionate (9%)Acþiuni intenþionate (9%)Acþiuni intenþionate (9%)Cauze:- acþiuni de rãzbunare sau

generate de invidie;-acþiuni pentru ascunderea unor

fapte de sustragere de bani saubunuri, crime ori alte fapteantisociale.

Mijloace de încãlzire defecteMijloace de încãlzire defecteMijloace de încãlzire defecteMijloace de încãlzire defecteMijloace de încãlzire defectesau cu improvizaþii (7%)sau cu improvizaþii (7%)sau cu improvizaþii (7%)sau cu improvizaþii (7%)sau cu improvizaþii (7%)

Cauze:- sobe de teracotã sau sobe

metalice crãpate, sparte;- aeroterme, radiatoare, calorifere

electrice construite artizanal saudefecte ca urmare a suprasolicitãrii,folosirii îndelungate sau lovirii.

Jocul copiilor cu focul (10%)Jocul copiilor cu focul (10%)Jocul copiilor cu focul (10%)Jocul copiilor cu focul (10%)Jocul copiilor cu focul (10%)Cauze:- lãsarea la îndemâna copiilor a

chibriturilor, lumânãrilor, brichetelor,petardelor;

- lãsarea nesupravegheatã acopiilor

Cenuºa, jar ºi scântei de laCenuºa, jar ºi scântei de laCenuºa, jar ºi scântei de laCenuºa, jar ºi scântei de laCenuºa, jar ºi scântei de lasistemul de încãlzire (4%)sistemul de încãlzire (4%)sistemul de încãlzire (4%)sistemul de încãlzire (4%)sistemul de încãlzire (4%)- depozitarea cenuºii sau a

jãratecului nestins în locuri necores-punzãtoare, în apropierea ºurilor,magaziilor de lemne ºi de furaje.

AutoaprindereaAutoaprindereaAutoaprindereaAutoaprindereaAutoaprindereaCauze:- furaje, fân proaspãt sau ud ce

a fost depozitat fãrã posibilitãþi deuscare ºi aerisire;

- materiale textile (haine, diverseþesãturi, lânã, etc.) în stivã, îmbibatecu grãsimi, amplasate lângã sursede cãldurã.

Aparate electrice subAparate electrice subAparate electrice subAparate electrice subAparate electrice subtensiunetensiunetensiunetensiunetensiune

Cauze:- fier de cãlcat sau alte aparate

cu sau fãrã termostat lãsate subtensiune.

Pe fondul acestor neglijenþes-a remarcat o creºtere îngri-jorãtoare a numãrului de incendii lagospodãrii ºi anexe.

Urmãrile acestor incendii au fostpierderi de vieþi omeneºti, victime ceau rãmas cu infirmitãþi pentru toatãviaþa, pierderi importante de bunurimateriale, uneori agoniseala de-oviaþã întreagã a oamenilor.

Lucian Gerea,Lucian Gerea,Lucian Gerea,Lucian Gerea,Lucian Gerea,ºef Serviciul Vºef Serviciul Vºef Serviciul Vºef Serviciul Vºef Serviciul Voluntaroluntaroluntaroluntaroluntar

pentru Situaþii de Urgenþã alpentru Situaþii de Urgenþã alpentru Situaþii de Urgenþã alpentru Situaþii de Urgenþã alpentru Situaþii de Urgenþã alcomunei Racoviþacomunei Racoviþacomunei Racoviþacomunei Racoviþacomunei Racoviþa

Propunerea dumneavoastrã pentruPropunerea dumneavoastrã pentruPropunerea dumneavoastrã pentruPropunerea dumneavoastrã pentruPropunerea dumneavoastrã pentrudezvoltarea comuneidezvoltarea comuneidezvoltarea comuneidezvoltarea comuneidezvoltarea comunei

Publicaþia „Jurnalul deRacoviþa” doreºte sã vinã însprijinul cetãþenilor cu informaþiilocale de interes, dar, în acelaºitimp, îºi propune sã fie un fel de„punte” întinsã între ei ºiconducerea comunei. Caurmare, orice orice locuitor alcomunei, indiferent dacã are

domiciliul în Racoviþa sau înSebeºu de Sus, poate veni cupropuneri concrete pentrudezvoltarea comunei, de carePrimãria ºi Consil iul Localtrebuie sã þinã cont când va venivorba de stabilirea prioritãþilor.Ne puteþi transmite nouã care artrebui sã fie principala investiþie

pentru comunã! Pentru moment,cei care iºi doresc sã necontacteze ºi sã ne transmitãgândurile lor o pot face prine-mail, pe adresajurnalulderacovita@gmail.com.Vã rugãm ca mesajele trimise sãfie însoþite de numele, prenu-mele ºi adresa semnatarului.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag IV

Duminicã, 23 decembrie, în ajunulmarii sãrbãtori a creºtinãtãþii, NaºtereaDomnului, Ansamblul Folcloric „Doruleþ”al ªcolii Gimnaziale Racoviþa i-a poftit peracoviþeni, dar nu numai pe ei, la CãminulCultural Racoviþa, pentru a asista la unspectacol special.

„Obiceiuri ºi tradiþii de-a lungul vieþii”,a constituit prilejul ales de micii artiºti dinlocalitate de a arãta tuturor ce lucruri noiau învãþat în ultima perioadã ºi cât demult au evoluat din punct de vedereartistic.

Spectacolul "Obiceiuri ºi tradiþii de-a lungul vieþii"

Portul popular, pentru cei mari ºi pentru cei mici...Cunoscutã în toatã comuna ca fiind una dintre femeile satului ce au

ºtiut dintotdeauna ce înseamnã portul popular autentic ºi meºteºuguriledin vechime, lelea Nica Popa (aºa cum îi spune satul), la cei 79 de aniai sãi, are ºi acum plãcerea deosebitã de a purta straiele tradiþionale,de a povesti despre ele sau de a se ocupa de confecþionarea acestora.Deºi a avut o viaþã grea (s-a mãritat la 18 ani, a lucrat la colectiv- 19ani, la Firul Roºu Tãlmaciu ºi la una dintre unitãþile militare de laMârºa, a rãmas vãduvã din 1993), bunica Ana a avut timp ºi sã înveþetainele þesutului, cusutului sau brodatului, pentru cã a fost învãþatã cã,în timp, aceste meºteºuguri pot sã-i aducã bani ºi astfel, sã-i facã viaþamai uºoarã.

"Am prins dragoste pentru meºteºugurile tradiþionale acum peste40 de ani, de la mama mea ce a fost o priceputã croitoreasã. Mereumama mã sfãtuia sã învãþ sã cos sau sã þes deoarece, spunea ea, aºapot sã câºtig bani, sã pot avea pe ce sã îmi cumpãr câte ceva. Aºam-am învãþat sã confecþionez pãsturi negre, feþe de masã, traiste, iisau ºorþuri, crãtinþe, cãmãºi, pantaloni ori diverse obiecte vestimentare.În timp, am confecþionat lucruri pentru membrii familiei, vecine, nepoatedar ºi pentru diverºi oameni din sat, atât pentru copii cât ºi pentruadulþi. Mi-a plãcut ºi sã fac haine populare pentru pãpuºi, acestea fiindfoarte apreciate de români ºi strãini.", ne-a povestit Ana PopaTaina împodobitului mireselor la nunþile tradiþionale

O altã pasiune a Anei Popa este împodobitul mireselor în mod

La Ana Popa, tradiþiile, meºteºugurile ºi obiceiurile locale sunt încã vii În cãutarea noastrã de oameni deosebiþi dincomunã, cu respect pentru tradiþiile ºi obiceiurilestrãmoºeºti, am ajuns zilele trecute, împreunã cuprimarul Simion Olariu, la Ana Popa.

tradiþional. Pe vremuri, nu existau nunþi în comunã ca oamenii sã nu fietoþi îmbrãcaþi în costume populare, iar miresele sã nu poarte niºtepodoabe deosebite.

" Pentru cã mi-au plãcut tradiþiile ºi obiceiurile locului, am învãþat sãîmpodobesc în mod tradiþional, miresele. Pe vremuri, împodobitul mireseiera o chestiune foarte complicatã, ce necesita ore de lucru. Puþinefemei din sat ºtiau sã aranjeze o mireasã aºa cum trebuie, cum etradiþia locului. Acum nu se mai prea fac nunþi tradiþionale decât o datãla câþiva ani, iar împodbitul miresei este schimbat.", mãrturiseºte tantiAna.Nu se lasã de meºteºuguri

Chiar dacã, de câþiva ani, starea de sãnãtate nu i-a mai prea datvoie sã lucreze la costume populare cum fãcea în urmã cu 20- 30 deani, Ana Popa ne-a spus cu mândrie cã atunci când are o solicitaresau când doreºte sã confecþioneze câte ceva pentru cineva din familie,se apucã de muncã ºi întotdeauna are grijã ce ºi cum munceºte,pentru cã vrea ca ceea ce iese din mâinile sale sã fie de calitate, plãcutochiului, iar omul sã fie mulþumit. "Acum lucrez la o faþã de masã. Amdeja tãiate bucãþile de pânzã ºi am început croºetarea pãrþilor dinmijloc, ce asigurã legãtura între pânze ºi a dantelei de pe margine. Îmiplace ceea ce fac ºi atunci când timpul îmi permite ºi nu am alte probleme,mã apuc de croºetat.", a mai spus intervievata noastrã.În loc de concluzii...

Am plecat de la lelea Anã mulþumiþi pentru faptul cã bagajul nostrude cunoºtinþe ºi înþelepciune s-a mai îmbunãtãþit, extrem de satisfãcuþipentru ceea ce am vãzut, auzit ºi aflat. De asemenea, am lãsatpromisiunea cã vom reveni aici pentru a afla noi poveºti despremeºteºugurile , tradiþiile, obiceiurile ºi întâmplãrile de demult dinRacoviþa.

În program au fost punctate extremde interesant principalele etape ale vieþii(botezul, copilãria, adolescenþa, nuntaetc), dar au fost prezentate ºi câteva suitede jocuri din zone folclorice importanteale þãrii (Maramureº, Banat), precum ºiun recital de colinde.

Sala a fost arhiplinã la acest spectacol,iar cei prezenþi au rãsplãtit cu aplauzecãlduroase evoluþia copiilor.

La finalul spectacolului, copiii au primitpungi cu cadouri din partea PrimãrieiRacoviþa.

În conformitate cu prevederileart. 63 alin. 3 lit. a din Legea nr.215/2001 privind administraþia pu-blicã localã, republicatã, primarulprezintã Consiliului Local, în primultrimestru al anului, un raport anualprivind starea economicã, socialã,financiarã ºi de mediu a unitãþiiadministrativ teritoriale.

În acest sens, pentru a duce laîndeplinire prevederile legale, amîncercat sã schiþãm informaþiile pecare le considerãm cele mai utiledin domeniile pe care legea leprevede.

Înainte de a detalia domeniilede activitate pe care le prevedeacest raport, þin sã amintesc cã,dupã cum ºtiþi cu toþii, în luna iulieam avut ocazia sã fim controlaþide Curtea de Conturi Sibiu,pentru care v-am prezentat ra-portul de audit, însã ceea cevreau s[ insist este faptul cã înluna decembrie aceiaºi inspectoriau revenit în unitate pentru a veri-fica dacã au fost duse la îndepliniremãsurile dispuse prin deciziaadoptatã de conducerea instituþiei(Curþii de Conturi), motiv pentrucare aceºtia au concluzionat oapreciere a activitãþii în cadrulUAT Racoviþa, calificând-o cufoarte bine.

Nu pot sã nu amintesc aceastadeoarece activitatea noastrã a fostdescrisã ºi la alte primãrii la cares-au deplasat în control.

1. În domeniul asistenþei1. În domeniul asistenþei1. În domeniul asistenþei1. În domeniul asistenþei1. În domeniul asistenþeisocia lesocia lesocia lesocia lesocia le

La acest capitol s-a reuºit

RAPORTUL PRIMARULUIprivind starea economicã, socialã, financiarã ºi de mediu a unitãþii

administrativ teritoriale pentru anul 2012acoperirea sumelor necesarepentru plata asistenþilor pentrupersoane cu handicap, pentru cei16 de angajaþi ºi cei 14 carebeneficazã de indemnizaþie deîntreþinere.

Pentru a scoate în evidenþãactivitatea serviciului de asistenþãsocialã în acest an, putem spunecã s-au întocmit mai multe categoriide dosare, dupã cum urmeazã:

- media lunarã a dosarelor deajutoare sociale în platã- 10

- persoane cu handicap grav-30 dosare

- subvenþii pentru lemne- 106dosare

- subvenþii pentru încãlzirea cugaze- 37 dosare

- alocaþii de stat pentru copii- 36dosare

- alocaþii complementare ºi desusþinere- 87 dosare

- indemnizaþii pentru îngrijireacopilului pânã la 2 ani- 20 dosare

- s-au întocmit anchete socialepentru persoane cu handicap,burse, copii cu handicap.

Au fost întocmite ºi urmãrite pla-nuri de servicii pentru persoaneledefavorizate ºi de asemenea,diverse situaþii solicitate de AJPISºi DGASPC Sibiu.

2. Protecþia mediului2. Protecþia mediului2. Protecþia mediului2. Protecþia mediului2. Protecþia mediuluiÎn acest capitol trebuie sã

informãm despre situaþia în carene aflãm cu canalizarea comunei,pentru care în luna octombrie s-aîncheiat contract cu firma SC FastPro SRL în vederea întocmiriidocumentaþiei de autorizare ,

având în vedere cã în luna noiem-brie a acestui an va expira perioa-da de garanþie a lucrãrii. Deasemenea vom revizui toatã insta-laþia pentru a depista dacã maiexistã zone în care funcþionareaeste defectuoas[ în vederea pu-nerii lor în funcþiune. În prezents-au conectat la instalaþie unnumãr de 280 familii în localitateaRacoviþa ºi 26 familii în localitateaSebeºu de Sus, cu proiect întocmitde firma specializatã care a întoc-mit proiectul de canalizare. Avândîn vedere cã vom preda investiþiala SC Apã Canal SA Sibiu, aceºtiavor face verificãri cu angajaþi despecialitate care vor depista dacãexistã persoane care s-au racor-dat ilegal, urmând a fi obligaþi sãintre în legalitate. Aceeaºi situaþiese va întâmpla ºi cu apa potabilã.Din informaþiile pe care le avemde la ADI Sibiu, în prezent s-aufinalizat toate documentele înformã autenticã cu asocierea ºivom fi anuntaþi când se proce-deazã la predarea obiectivelor.

Nu o situaþie tot atât de bunãeste în prezent în proiectul EcoSistem Avrig, în ceea ce priveºtecolectarea gunoiului menajer,deoarece GOA Avrig a majorattarifele pe tonã, a monitorizat can-titãþile colectate la fiecare primãriefãrã a informa UAT ºi am ajuns sãachitãm în luna noiembrie 15.000lei, o medie de 54 to pe lunã. Înmomentul în care am monitorizatnoi ridicãrile de gunoi, am ajuns înluna decembrie la 24 to, ceea cea scãzut în decembrie la 6700 lei.

Dupã cum am prezentat în ºe-dinþa din decembrie 2012, GOA asolicitat majorarea tarifului la 6,5lei pe persoanã. Dupe ce am infor-mat Consiliul Judeþean Sibiu des-pre situaþie, a monitorizat zona ºi apropus sã amânãm adoptareahotãrârilor de prelungire a contrac-tului de delegare pânã ce ConsiliulJudeþean va gãsi o soluþie comunãde a prelungi valabilitateacontractului de delegare, deoareceacesta a expirat la 31.12.2012.Pentru a putea prelua gunoiul, amîncheiat act adiþional pentru lunaianuarie 2013 ºi vom mai prelungio lunã dacã este cazul pentru agãsi soluþia cea mai bunã ºi legalã,astfel încât cetãþeanul sã nu sufere.Vom informa periodic ce seîntâmplã cu aceasta situaþie.

Pe anul 2012 s-a facturat deGOA Avrig suma de 123.000 lei ºis-a încasat atât pentru anul 2012cât ºi rãmãºiþele care au fostîncasate din anul 2011, în sumãde 103.000 lei, diferenþa a fostacoperitã din bugetul local.

În ceea ce priveºte contractulîncheiat cu Ocolul Silvic Avrig,având ca obiect administrareasuprafetelor de pãdure comunalã,vã comunicãm cã în cursul anului2012 s-au realizat venituri în sumade 233.885 lei, cheltuieli 170.462lei, în anul 2012 a achitat suma de80.000 lei, rãmânând de încasat82.611 lei.

3. În domeniul3. În domeniul3. În domeniul3. În domeniul3. În domeniuleconomico-f inanciareconomico-f inanciareconomico-f inanciareconomico-f inanciareconomico-f inanciar

În ceea ce privesc lucrãrile ce

s-au realizat în a doua perioadã aanului 2012, de la alegeri pânã lasfârºitul anului, doresc sã informezconsiliul local doar câteva aspectepe care le consider importante ºipentru care mã simt dator sã infor-mez. În acest sens, trebuie sã in-formez despre motivul real pentrucare s-a amânat licitaþia cu as-faltarea celor douã strãzi (Gãrii ºiCornel Lupea). Pentru cã au exis-tat sume disponibile, nu mi se parecã era corect sã se asfalteze celedouã strãzi fãrã a schimba con-ducta de apã. În acest sens, petronsonul strãzii Cornel Lupea s-aschimbat conducta cu firma SCEuroconfort SA, cu preþul de66.555lei, urmând a contracta ºitronsonul strãzii Gãrii imediat cetimpul permite. De asemenea,trebuie sã amintesc ca perioadacuprinsã în documentaþie pentruasfaltare era doar de 4 luni, ceeace am considerat cã nu se poaterealiza. Valoarea proiectului estede 1.327.751 lei, inclusiv TVA, iarla acea datã suma disponibilã era1.100.000 lei, sumã în care nu era

inclusã TVA. Este un alt motivpentru care s-a amânat licitaþia înSEAP. S-a reuºit sã se încheiecontract pentru asfaltare cu firmaSC Comtram SA, la licitaþie s-auprezentat firma câºtigãtoare ºifirma SC Terra Bilding din Sibiu,care nu a fost selectatã având atâtpreþul mai mare cât ºi neîntrunireacondiþiilor de eligibilitate.

Situaþiile referitoare la celelaltelucrãri care s-au realizat, precumºi cea economico- financiarã peanul 2012, atât în cifre cât ºi pelucrãri, pe capitole de cheltuieli ºipe domenii de activitate, pot ficonsultate de cei interesaþi la sediulprimãriei Racoviþa.

Vã mulþumesc ºi vã doresc laînceput de an multã sãnãtate,dumneavoastrã cât ºi familiilordumneavoastrã, de asemeneacetãþenilor pe care îi reprezentãmfiecare în comunitatea de undevenim.

25 ianuarie 201325 ianuarie 201325 ianuarie 201325 ianuarie 201325 ianuarie 2013P R I M A R ,P R I M A R ,P R I M A R ,P R I M A R ,P R I M A R ,

OLARIU SIMIONOLARIU SIMIONOLARIU SIMIONOLARIU SIMIONOLARIU SIMION