CERCETĂRI PRIVIND FIABILITATEA ŞI MENTENANŢA SISTEMELORold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de doctorat/Rezumate/PersuViorel.pdf · diminuării vulnerabilităţilor din cadrul sistemelor

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial

ing. Viorel PERSU

TEZA DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND

FIABILITATEA ŞI MENTENANŢA SISTEMELOR

MECANICE DIN CENTRALELE TERMOELECTRICE

RESEARCHES ON

RELIABILITY AND MAINTENANCE OF MECHANICAL SYSTEMS IN THERMO-

ELECTRIC POWER PLANTS

Rezumat

Conducător ştiinţific:

Prof. dr. ing. Ion POPESCU

Braşov - 2013

ing. Viorel Persu – Rezumat Teză de doctorat 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Universitatea Transilvania din Brașov

Bd. Eroilor nr. 29, 500036 Brașov, România, Tel/Fax +40 268 412088

www.unitbv.ro

__________________________________________________________________

COMPONENŢA

Comisiei de evaluare şi susţinere a tezei de doctorat

numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov

Nr. 6047/27.09.2013

PREŞEDINTE - Prof. univ. dr. ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

DECAN – Facultatea de Inginerie Tehnologică şi

Management Industrial

Universitatea Transilvania din Braşov

CONDUCĂTOR

ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. ing. Ion POPESCU


REFERENŢI Prof. univ. dr. ing. Constantin MILITARU

Universitatea Politehnica din Bucureşti

Prof. univ. dr. ing. Ioan Dan GHEORGHIU

Universitatea din Oradea

Prof. univ. dr. ing. Ionel MARTINESCU


Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 18.12.2013, ora 11,

Corpul V, Universitatea Transilvania din Braşov, sala V III 6, strada Mihai Viteazul

nr. 5.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rugăm să le

trimiteţi în timp util pe adresa Universităţii Transilvania din Braşov, Secretariat

Doctorate sau pe adresa [email protected]


Prefaţă

Ideea de la care porneşte lucrarea de faţă este cercetarea ca proces creativ ce

presupune aplicarea în practică a unor metode şi tehnici specifice, o încercare de a aduce

soluţii pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află industria energetică românească. Nu

ne propunem să discutăm paradigma ei ştiinţifică, deşi aceasta ar putea fi o discuţie mai

mult decât interesantă. Nici nu insistăm asupra modului de concepere, planificare sau

punere în practică a cercetării în sine. Considerăm însă că adaptarea şi aplicarea unor

tehnici de planificare, coordonare şi control-care şi-au dovedit eficienţa în planul economiei

concurenţiale-specificului industriei energetice, poate avea efecte pozitive.

Teoria fiabilităţii s-a constituit ca ştiinţă în ultimii 40-50 de ani şi la început a avut

ca scop studiul defecţiunilor, al cauzelor şi proceselor de apariţie şi de dezvoltare a

acestora, prognoza comportării produselor în exploatare, determinarea căilor de asigurare,

menţinere şi creşterea duratei de utilizare a produselor.

Managementul modern în industria energetică operează cu ingineria şi analiza

valorii pe de o parte şi cu teoria cost/tarif pe de altă parte. Pe baza acestor teorii se asigură o

corelaţie corespunzătoare între cost-calitate-eficienţă începând din faza de concepţie a

obiectivelor şi încheind cu exploatarea instalaţiilor energetice.

Managementul reprezintă ansamblul de tehnici operaţionale care creează concepţia

şi asigură conducerea optimă dintre oameni, resurse şi instalaţii astfel încât produsul

realizat să fie competitiv pe piaţă şi să genereze riscuri minime. Managementul exprimă

esenţa şi responsabilitatea specific umană a acţiunii sociale Managementul este o disciplină

tehnico economică cu reguli şi principii, inclusiv modele care permit optimizarea

corelaţiilor atât la nivelul proceselor energetice cât şi la nivelul filialelor din sistemul

energetic naţional.

Producţia nu poate constitui un scop în sine, ea trebuie subordonată satisfacerii

nevoilor de consum. Corelaţia între cele două procese esenţiale ale activităţii economice,

consum şi producţie, scoate în evidenţă rolul esenţial al mentenanţei şi fiabilităţii sistemelor

de producţie, ca elemente fundamentale pentru reducerea costurilor, creşterea satisfacerii

clienţilor

Doresc să adresez pe această cale, mulţumiri domnului Profesor doctor inginer Ion

POPESCU în calitatea sa de conducător de doctorat, pentru îndrumarea ştiinţifică de-a

lungul perioadei de elaborare a prezentei lucrări.

Aduc de asemenea mulţumiri tuturor celor care, direct sau indirect m-au încurajat şi

stimulat pentru finalizarea acestei lucrări.

Mulţumesc familiei pentru dragostea, sprijinul, răbdarea şi încrederea acordată.

Autorul.


CUPRINS PREFAŢĂ…………………………………………………………………………….3/2 INTRODUCERE……………………………………………………………………..8/-

1. FORMULAREA PROBLEMEI ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR TEZEI DE DOCTORAT……………………………………………………………….10/3

1.1 Analiza stadiului actual şi tendinţele de evoluţie a conceperii şi realizarea centralelor termoelectrice de mare putere bazate pe fiabilitate şi mentenabilitate optime……………………………………….…10/3 1.2 Scopul tezei de doctorat şi precizarea aspectelor originale posibile de realizat în cadrul cercetării interdisciplinare……………………...18/30

2. MODELAREA FIABILITĂŢII SISTEMELOR MECANICE DIN CENTRALELE ERMOELECTRICE DE MARE COMPLEXITATE………………19/31

2.1 Compararea modelelor de abordare a fiabilităţii strategice echipamentelor mecanice din structura evolutivă a centralelor termoelectrice……………………………………………………………………..19/31 2.2 Optimizarea nivelului de fiabilitate operaţională a echipamentelor termomecanice din centralele termoelectrice în funcţiune…………………...25/53

3. MODELE DE EVALUARE A MENTENABILITĂŢII SISTEMELOR MECANICE DIN CADRUL CENTRALELOR TERMOELECTRICE SUPUSE PERTURBAŢIILOR MULTIPLE…………………………………………27/58

3.1 Prezentarea şi selectarea metodelor de mentenabilitate în vederea reducerii vulnerabilităţilor holistice ……………………………………………..27/58 3.2 Strategii de evaluare a mentenanţei echipamentelor mecanice din structura centralelor termoelectrice ………………………………………..37/89

4. CORELAŢIILE RISC-CALITATE SUPUSE OPTIMIZĂRII PE BAZA MODELELOR CERCETĂRII OPERAŢIONALE …………………...……………..40/93

4.1 Modele de evaluare a riscurilor în concepţia cercetării operaţionale…..40/93 4.2 Modele ale calităţii produselor şi proceselor inclusiv a resurselor umane implicate la nivelul sistemelor inginereşti …………………………...43/111

5. SISTEME INFORMATICE INTELIGENTE DESTINATE MONITORIZĂRII RISCULUI ŞI A CALITĂŢII OPTIMALE LA NIVELUL CENTRALELOR

TERMOELECTRICE …………………………………………………..……….45/127 5.1 Structuri inteligente hard-soft privind asistarea conducerii sistemelor industriale în vederea reducerii vulnerabilităţilor ……………....45/127 5.2 Eficienţa sistemelor neuroinformatice modelată pe baza recursului la indicatorii managementului de proiect …………………….…..46/140

6. ABORDAREA OPTIMALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ A CENTRALELOR TERMOELECTRICE ÎN CONCEPŢIA CALCULULUI EVOLUTIV......................................................................................................48/154

6.1 Dezvoltarea sistemelor complexe modelată în contextul economiilor naţionale şi internaţionale digitale..........................................48/154 6.2 Optimizarea structurilor mecanoenergetice integrate holistic pe baza aplicării calculului evolutiv în varianta algoritmilor genetici.........52/179


7. SISTEME PREVIZIONALE DE CONDUCERE A CENTRALELOR TERMOELECTRICE DOTATE CU AGENŢI INTELIGENŢI. .........................59/204

7.1 Modele manageriale de conducere a centralelor termoelectrice în concepţie cibernetică.............................................................................59/204 7.2 Consolidarea marketingului computerizat pe baza implicării agenţilor inteligenţi la nivelul producţiei integrate pieţei concurenţiale de energie...........................................................................62/227

8. STUDIU DE CAZ PRIVIND FUNCŢIONALITATEA RENATBILĂ A CENTRALELOR TERMOELECTRICE DIN COMPLEXUL MECANO-

ENERGETIC CRAIOVA (CMEC)...............................................................70/258 8.1 Analiza funcţionalităţii activităţi din CMEC pe baza reingineriei industriale...................................................................................................70/258 8.2 Direcţii de rezolvare a managementului CMEC analizat în viziunea managementului de proiect performant ......................................74/262

9. CONCLUZII.................................................................................................93/280 9.1 Sinteza problemelor dezvoltate în cuprinsul interdisciplinar al tezei de doctorat.....................................................................................93/280 9.2 Precizarea contribuţiilor doctorandului aplicabile centralelor termoelectrice............................................................................................94/281 9.3 Dezvoltări previzionale şi modalităţi de valorificare a rezultatelor prezentei cercetări.....................................................................................95/282

10.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ…………………………………………………..96/283 REZUMAT LIMBA ROMÂNĂ……………………………………….……….…101/289 REZUMAT LIMBA ENGLEZĂ………………………………………………….101/289 CURRICULUL VITAE LIBMA ROMÂNĂ………………….…………….…….102/290 CURRICULUM VITAE LIMBA ENGLEZĂ…………………..…………..…….107/290


CONTENTS

FAREWORD………………………………………………………………………..3/2 INTRODUCTION…………………………………………………………………...8/-

1. PROBLEM FORMULATION AND DEFINITION OF THESIS OBIECTIVES..........................................................................................10/3

1.1 Analysis of the current status and trends in designand achieve high power generation plants based onreliability andmaintainability optimal…….10/3 1.2.The purpose of the thesis and possible original specification issues achieved in interdisciplinary research................................................18/30

2. RELIABILITY MODELLING OF MECHANICAL SYSTEMS EXISTING INSIDE HIGH COMPLEXITY THERMOELECTICAL POWER PLANTS..........19/31

2.1 Comparison of reliability models to address strategic mechanical equipment evolving power structure thermoelectric......................................19/31 2.2 Optimizarea Optimizing the level of operational reliability of the equipment Thermo power plants in operation........................................25/53

3. ASSESMENT MODELS FOR MECHANICAL SYSTEMS MAINTENANCE INSIDE THERMO- ELECTRICAL PLANTS WHICH

ARE SUBJECT TO MULTIPLE DISTURBANCES ………………………….27/58 3.1 Presentation and selection methods maintainability to reduce vulnerabilities holistic ………………………….………………………..……...27/58 3.2 Presentation and selection methods maintainability to reduce vulnerabilities holistic …………………………………..…..………37/89

4. THE OPTIMIZATION OF RISK-QUALITY CORRELATIONS BASED ON OPERATIONAL RESEARCH MODELS ……………………………….……40/93 4.1 Risk assessment models in operational research design.…………..……. .40/93

4.2 Models of quality of products and processes including resources human involved in the systems engineering ……………………43/111

5. INTELLIGENT COMPUTER SYSTEMS DESIGNED FOR RISK AND OPTIMAL QUALITY MONITORING AT THE LEVEL OF

THERMO-ELECTRICAL PLANTS ……………………………………..…....45/127 5.1 Smart Structures hard-soft on assisting management industrial systems to reduce vulnerabilities …………………………………...…….....45/127 5.2 Efficiency neuro computer systems modeled on appeal indicators of project management ……………………………………………………....46/140

6. THE OPTIMAL APPROACH TO SUSTAINABLE DEVELOPMENT OF THE THERMO-ELECTIRCAL PLANTS BASED ON

EVOLUTION CALCULATION.....................................................................48/154 6.1 The development of complex systems modeled in the context national and international economies.........................................................48/154 6.2 Optimization of mechanical structures holistic integrated energy calculation based on the application of genetic algorithms evolutionary version …………………………………………………………..52/179


7. FORCASTING SYSTEMS FOR THE MANAGEMENT OF THERMO-ELECTRICAL PLANTS WITH INTELLIGENT AGENTS. …...........59/204

7.1 Modele Models managerial leadership power plants the concept cyber........................................................................................59/204 7.2 Strengthen computer based marketing involvement intelligent agents in the market integrated production competitive energy................62/227

8. CASE STUDY REGARDING THE RELIABLE OPERATION OF THERMO-ELECTRICAL PLANTS INSIDE CRAIOVA MECHANICAL-ENERGETICAL COMPLEX (CMEC) .....................................70/258

8.1 Analysis functionality based CMEC activities. reingineriei industrial...................................................................................70/258 8.2 Directions CMEC management solution analyzed vision project management performance..............................................................74/262

9. CONCLUSIONS ..........................................................................................93/280 9.1 Summary of issues developed in the interdisciplinary thesis.................................................................................93/280 9.2 Specify the applicable power doctoral student contributionsThermoelectric...........................................................94/281 9.3 Foreseeable developments and ways to exploit the results this research…………………………………………………...….95/282

10. SELECTED REFERENCES………………………………………………....99/283 ABSTRACT ROMANIAN LANGUAGE……………………….…………….101/289 ABSTRACT ENGLISH……… ……………………………..…………….…101/289 CURRICULUL VITAE ROMANIAN LANGUAGE ….………………….….102/290 CURRICULUM VITAE ENGLISH………...………………………….……..107/290


INTRODUCERE

Lucrarea încearcă să analizeze principalele probleme referitoare la modelarea

fiabilităţii echipamentelor mecano-energetice din centralele termoelectrice supuse

perturbaţiilor multiple.

Capitolul 1, intitulat „FORMULAREA PROBLEMEI ŞI DEFINIREA

OBIECTIVELOR TEZEI DE DOCTORAT”, prezintă schemele de funcţionare ale

unei centrale termoelectrice de mare putere şi care funcţionează cu combustibil

având capacitatea calorică inferioară precum şi tipurile de generatoare de abur

(cazanele de abur) şi turbine de abur.

În același timp se realizează o analiză teoretico-practică a stadiului actual şi a

tendinţelor de evoluţie a proiectării-execuţiei şi a exploatării centralelor

termoelectrice de mare putere bazată pe studii strategice de fiabilitate şi practici de

mentenanţă performante. În această perspectivă se creionează demersurile din

teză şi se fac primele deschideri de cuantificare a indicatorilor optimali cu scopul

diminuării vulnerabilităţilor din cadrul sistemelor de energie supuse evoluţiei

dinamice.

Un subcapitol analizează procesele de defectare specifice sistemelor mecanice

prezentând criterii de clasificare ale acestora şi clasificarea propriu zisă precum şi

analiza acestora din punctul de vedere al fiabilităţii produsului analizat.

Capitolul 1 mai prezintă şi scopul tezei de doctorat şi precizarea aspectelor

originale posibil de realizat în cadrul cercetărilor interdisciplinare.

Capitolul 2, intitulat „MODELAREA FIABILITĂŢII SISTEMELOR MECANICE

DIN CENTRALELE ERMOELECTRICE DE MARE COMPLEXITATE“ realizează

comparare modelelor de fiabilitate strategică şi operaţională cu scopul selectării

celor mai pertinente relaţii de apreciere a calităţii instalaţiilor din centralele

sistemelor de energie în general şi a calităţii echipamentelor din structura

complexă a Sistemului Energetic Naţional şi optimizarea nivelului de fiabilitate

operaţională a echipamentelor termomecanice din centralele termoelectrice.

Capitolul 3, intitulat „MODELE DE EVALUARE A MENTENABILITĂŢII

SISTEMELOR ECANICE DIN CADRUL CENTRALELOR TERMOELECTRICE

SUPUSE PERTURBAŢIILOR MULTIPLE“ - prezintă modele de

mentenabilităţii ale sistemelor mecanice din cadrul centralelor termo-electrice în

ideea identificării metodelor de maximă eficienţă supervizată la nivelul fiecărui

demers capabil să simuleze frecvenţa şi intensitatea incidentelor producătoare de

pierderi semnificative. În cadrul capitolului se prezintă metode de mentenabilitate

precum şi selectarea acestora în vederea reducerii vulnerabilităţii holistice.


Un subcapitol prezintă strategiile de evaluare a mentenanţei echipamentelor

mecanice care se află în componenţa centralelor termoelectrice.

Capitolul 4 intitulat „CORELAŢIILE RISC-CALITATE SUPUSE OPTIMIZĂRII PE

BAZA MODELELOR CERCETĂRII OPERAŢIONALE” analizează corelarea riscului

cu calitatea la nivelul tehnicilor de exploatare a instalaţiilor perturbate cu recurs la

optimizarea pierderilor totale. În acest capitol se face apel la monitoare de risc şi

calitate astfel ca estimarea calităţii să includă cheltuieli acoperite de economiile

obţinute din diminuarea riscurilor totale.

Se prezintă diferite modele de evaluare a riscurilor în concepţia cercetării

operaţionale precum şi modele ale calităţii produselor şi proceselor implicate la

nivelul sistemelor inginereşti.

Capitolul 5 intitulat „SISTEME INFORMATICE INTELIGENTE DESTINATE

MONITORIZĂRII RISCULUI ŞI A CALITĂŢII OPTIMALE LA NIVELUL

CENTRALELOR TERMOELECTRICE” prezintă structuri inteligente hard-soft

privind asistarea conducerii sistemelor industriale în vederea reducerii

vulnerabilităţii precum şi eficienţa sistemelor neuroinformatice modelată pe baza

recursului la indicatorii managementului de proiect.

Capitolul 6 intitulat „ABORDAREA OPTIMALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA

DURABILĂ A CENTRALELOR TERMOELECTRICE ÎN CONCEPŢIA

CALCULULUI EVOLUTIV” analizează dezvoltarea sistemelor complexe modulată

în contextul economiilor naţionale şi internaţionale digitale precum şi optimizarea

structurilor mecanoenergetice integrate holistic pe baza aplicării calcului evolutiv în

varianta algoritmilor genetici.

Capitolul 7 intitulat „SISTEME PREVIZIONALE DE CONDUCERE A

CENTRALELOR TERMOELECTRICE DOTATE CU AGENŢI INTELIGENŢI”

prezintă modele manageriale de conducere a centralelor termoenergetice în

concepţie cibernetică şi analizează consolidarea marketing-ului computerizat pe

baza implicării agentilor inteligenţi la nivelul producţiei integrate pieţei concurenţiale

de energie.

Capitolul 8 intitulat „STUDIU DE CAZ PRIVIND FUNCŢIONALITATEA

RENATBILĂ A CENTRALELOR TERMOELECTRICE DIN COMPLEXUL

MECANO-ENERGETIC CRAIOVA (CMEC)” analizează funcţionalitatea activităţii în

cadrul CMEC pe baza reingineriei industriale şi prezintă direcţii de rezolvare a

managementului analizat în viziunea managementului de proiect performant.

Capitolul 9 intitulat „CONCLUZII” prezintă sinteza problemelor dezvoltate în

cuprinsul interdisciplinar al tezei de doctorat şi precizarea contribuţiilor

doctorandului pentru rezolvarea acestora


1. FORMULAREA PROBLEMEI ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR TEZEI DE

DOCTORAT

1.1 Analiza stadiului actual şi tendinţele de evoluţie a conceperii şi

realizării centralelor termoelectrice de mare putere bazate pe fiabilitate şi

mentenabilitate optime

O centrală electrică serveşte la transformarea energiei brute, existentă în

natură, în energie electrică

Într-o termocentrală, energia brută ce se găseşte în combustibilii fosili este

transformată în energie termică în cazanul (generatorul) de abur. Această energie

termică este apoi condusă spre turbină împreună cu suportul - abur; în turbină are

loc transformarea energiei în energie mecanică, în generatorul electric având loc

ultima transformare, transformarea energiei mecanice în energie electrică (figura

1.1).

Fig. 1.1. Schema unei termocentrale

Se poate face o primă clasificare a termocentralelor şi anume:

CTE (centrale termoelectrice) - se produce numai energie electrică;

CT (centrale termice) - se produce numai energie termică (căldură);

CET (centrale electrice de cogenerare se produce atât energie termică, cât şi

energie electrică.

Schema termică simplificată a grupului de 330 MW este prezentată în figura

1.2.

Fig. 1.2. Schema termică simplificată pentru un grup energetic de 330 MW


GA - generator de abur; CIP - corp de înaltă presiune; CMP - corp de medie

presiune; CJP - corp de joasă presiune; PIP - preîncălzitor regenerativ de înaltă

presiune; PJP - preîncălzitor regenerativ de joasă presiune; D - degazor; TPA -

turbopompă de alimentare; PC I, PC II - pompe de condens de bază; ST - staţie de

tratare chimică condens principal; SIl - supraîncălzire intermediară

Cazanul de abur

La nivelul cazanului sau generatorului de abur are loc transferul energiei

termice, rezultate prin arderea combustibililor, la fluidul de lucru (apă-abur).

În principiu, cazanele se pot clasifica şi astfel:

cazane cu tambur (cu circulaţie multipla):

cazane cu circulaţie naturală;

cazane cu circulaţie forţată.

cazane cu străbatere forţată:

cazane Benson;

cazane Sulzer.

Cazan Benson

Cazanul Benson este conceput cu străbatere neîntreruptă a suprafeţelor de

încălzire (figura 1.3). Dimensiunea suprafeţei de vaporizare este deci variabila în

funcţie de sarcină. Zona de tranziţie a vaporizării se apropie de secţiunea de

intrare, la sarcină mică şi se depărtează la sarcină mare.

Fig. 1.3. Schema de principiu a cazanului Benson

Turbina de abur

Turbina cu abur este o maşină termică motoare, care transformă energia

aburului în energie mecanică.

Structura turbinei cu abur

Căderile de entalpie prelucrate de o turbină sunt deosebit de mari, de ordinul

1000....1500 kJ/kg. Este necesară transformarea treptată a energiei aburului în

lucru mecanic în mai multe trepte. O turbină cu abur, în configuraţia ei cea mai

simplă, cuprinde (fig. 1.4):


- parte rotorică formată dintr-un arbore pe care sunt fixate paletele prin

intermediul unor discuri. Rotorul se sprijină la cele două capete pe lagăre.

- parte statorică (carcasa) pe care sunt fixaţi pereţii ajutajelor prin intermediul

unor diafragme. Carcasa are două părţi: inferioară, respectiv superioară.

Admisia aburului se efectuează pe la un capăt al turbinei. Aburul se destinde

succesiv în treptele turbinei şi apoi este evacuat pe la celălalt capăt.

Fig. 1.4. Schiţa printr-o secţiune axială a turbinei de abur

în care:

1 - carcasă superioară; 2- carcasă inferioară; 3 - diafragmă; 4 - ajutaje; 5 - disc;

6-palete; 7 - arbore; 8 - admisie abur în turbină; 9 - eşapare abur din turbină.

Clasificarea turbinelor cu abur.

Din punct de vedere funcţional turbinele cu abur se pot clasifica după cum

urmează:

În funcţie de modul de producere a forţei în palete:

Turbine cu acţiune;

Turbine cu reacţiune;

Turbine cu reacţiune redusă.

În funcţie de parametrii aburului la intrarea în turbină:

Turbine cu abur saturat (întâlnite îndeosebi la centralele nuclearoelectrice);

Turbine cu abur supraîncălzit.

În funcţie de destinaţie:

Turbine destinate pentru antrenări mecanice. Lucrul mecanic produs de turbină

este utilizat pentru antrenarea unor pompe, compresoare, etc.

Turbine cu abur energetice, care sunt utilizate în centralele electrice.

1.1.2. Procese de defectare specifice sistemelor mecanice

1.1.2.2. Criterii de clasificare a defecţiunilor sistemelor mecanice

Defecţiunea reprezintă o abatere a unei caracteristici de calitate de la nivelul

dorit, sau stare,

Criteriile de clasificare ale defecţiunilor echipamentelor complexe (fig. 1.5) dau

o imagine asupra varietăţii acestora


Fig. 1.5. Clasificarea

defectelor funcţie de efecte

O deosebită importanţă o are clasificarea defecţiunilor sistemelor mecanice

după consecinţele sau efectul acestora, prezentată în fig. 1.6.

Fig. 1.6. Clasificarea defecţiunilor

după eforturi


Defecţiuni cauzate de concepţia tehnologică şi de execuţie

Aceste tipuri de defecţiuni apar în special ca urmare a modificărilor structurale

ale materialelor utilizate, din punct de vedere macro sau microstructural, faţă de

cele prescrise de proiectant.

Defecţiuni cauzate de procesul de uzură

În procesul funcţionării, transmiterea fluxului de forţă pentru anumite regimuri

cinematice ale transmisiei mecanice implică existenţa unei viteze relative între

diferite elemente ale transmisiei şi a unor forţe normale şi tangenţiale. (fig. 1.7.)

Fig. 1.7. Clasificarea

defecţiunilor cauzate

de procesul de uzură

Defecţiunile condiţionate de procesul de uzare pot apărea ca urmare a (fig.1.8):

- proceselor tehnologice

- soluţiilor constructive

- condiţiilor de calitatea mediului de funcţionare (temperatura, particule

abrazive etc.);

- calităţii întreţinerii.


Criteriul de siguranţă se aplică în special pentru elementele componente care

echipează transmisii cu implicaţii deosebite pentru securitatea oamenilor.

Fig. 1.8. Forme şi cauze de

deteriorare care conduc la

apariţia particulelor de uzură

Defecţiuni cauzate de şocuri şi vibraţii

Defecţiunile cauzate de şocuri provin din acţiunea sarcinilor, corelată cu

discontinuitatea de viteză.

Defecţiuni cauzate de mediul ambiant

Ca tipuri de defecţiuni trebui incluse şi acelea provocate de conservarea,

ambalarea şi transportul echipamentelor, componentelor acestora şi a pieselor de

schimb. (fig. 1.9)

Fig. 1.9. Factorii de stres ai

mediului ambiant

Fiabilitatea se defineşte ca fiind aptitudinea unui produs de a îndeplini funcţia

prevăzută - pentru care a fost creat - pe o perioadă de timp dat, în condiţii

specificate de instrucţiuni

Funcţia de fiabilitate reprezintă probabilitatea ca un sistem să funcţioneze fără

defecţiuni în intervalul (0, t), în condiţii determinate, sau probabilitatea ca timpul T

la care apare defectarea să fie mai mare decât t:

tTP)t(R (1-1)

Funcţia de densitate sau de frecvenţă f(t), denumită densitatea de probabilitate

a timpului de funcţionare:

dttTtPdt)t(f (1-2)

Se defineşte funcţia de repartiţie a timpului de funcţionare F(t) ca fiind

probabilitatea de defectare a sistemului în intervalul (0,t):

tTP)t(F (1-3)


În teoria probabilităţilor, suma probabilităţilor evenimentelor contrarii

(funcţionarea fără defecţiuni şi defectarea, de exemplu) este egală cu unitatea,

astfel că, pentru orice t>0,

1)t(R)t(F (1-4)

Din definiţia funcţiei de densitate f(t), pe baza de probabilităţi, rezultă

următoarele relaţii:

dx)x(f)t(R

t

(1-5)

şi

dx)x(f)t(F

t

0

(1-6)

sau densitatea de probabilitate a timpului de funcţionare :

dt

)t(dR

dt

)t(dF)t(f (1-7)

Graficul din figura 1.10 exemplifică distribuţia teoretică normală a timpului de

funcţionare fără defecţiuni:

Fig. 1.10. Funcţia densitatea de

probabilitate a timpului de funcţionare

F(t) = nonfiabilitate; R(t) =fiabilitate.

Caracteristicile calitative şi cantitative ale duratei de funcţionare până la prima

defectare în cazul sistemelor nereparabile, respectiv ale timpului de funcţionare

fără defecţiuni pentru sistemele reparabile, t", variabilă aleatoare, poartă

denumirea de indicatori de fiabilitate.

Media timpului de funcţionare, notată cu m, denumită şi media timpului de bună

funcţionare (MTBF), reprezintă valoarea medie a timpului de funcţionare, care în

cazul elementelor nereparabile este chiar media timpului total de funcţionare.

Valoarea (m) a timpului de bună funcţionare se exprimă cu relaţia: [14

]

dt)t(ftm

0

(1-8)

Rezolvând prin părţi integrala de mai sus, se obţine:

dt)t(Rm

0

(1-9)


Rata defectărilor fiind probabilitatea ca un element care a funcţionat fără

defecţiuni până la momentul t să se defecteze în intervalul (t, t+t):

)t(R

)t(f

t)t(N

)tt(N)t(N)t(z

(1-10)

în care: N(t) - numărul elementelor cu o bună funcţionare până în momentul t;

N(t +t) - numărul elementelor cu o bună funcţionare până în momentul t +t.

O schemă globală de determinare a indicatorilor de fiabilitate operaţională a

unui element, utilizând mai multe surse de informaţii este prezentată în figura

(1.11).

Fig. 1.11. Schemă globală de

determinare experimentală

a indicatorilor de fiabilitate [13

]

Influenţa pe care activitatea de mentenanţă o are asupra menţinerii nivelului de

fiabilitate a echipamentului la cote ce asigură desfăşurarea corespunzătoare a

procesului de fabricaţie şi creşterea duratei totale de viaţă a acestuia este

prezentată în figura (1.29).

Fig. 1.13. Evoluţia nivelului de

fiabilitate a unui echipament de

producţie [11

]

Din punct de vedere al costurilor, legătura dintre fiabilitate şi mentenanţă este

redată grafic în figura (1.13). [12

]


Fig. 1.13. Variaţia costurilor

mentenanţei totale în funcţie de

nivelul fiabilităţii

1.2. Scopul tezei de doctorat şi precizarea aspectelor originale posibile

de realizat în cadrul acestei cercetări interdisciplinare

Problemele care motivează scopul prezentei cercetări interdisciplinare sub

aspect conceptual şi practic se referă la următoarele demersuri semnificative:

- Analiza teoretico-practică a stadiului actual şi a tendinţelor de evoluţie a

proiectării-execuţiei şi a exploatării centralelor termoelectrice de mare putere.

- Abordarea comparării modelelor de fiabilitate strategică şi operaţională cu

scopul selectării celor mai pertinente relaţii de apreciere a calităţii instalaţiilor din

centralele sistemelor de energie în general şi a calităţii echipamentelor din

structura complexă a SEN

- Modelarea mentenabilităţii sistemelor mecanice din cadrul centralelor termo-

electrice în ideea identificării metodelor de maximă eficienţă supervizată la nivelul

fiecărui demers capabil să simuleze frecvenţa şi intensitatea incidentelor

producătoare de pierderi semnificative.

- Corelarea riscului cu calitatea la nivelul tehnicilor de exploatare a instalaţiilor

perturbate cu recurs la optimizarea pierderilor totale. Supervizarea tuturor

activităţilor tehnologico-manageriale şi economico-financiare cu structuri

neuroinformatice de înaltă rezoluţie controlabilă pe baza ingineriei software.

Eficienţa acestui demers reclamă optimizarea structurilor hard-soft pe baza

calculării indicatorilor din cadrul managementului de proiect.

- Elaborarea deciziilor cuantice şi supercuantice de conducere a centralelor

termoelectrice cu recurs la conceptul regretului economic minimal modelat pe baza

calculului evolutiv.

- Creionarea modelelor reingineriei afacerilor energetice în concepţia

cercetărilor operaţionale aplicabilă Complexului Mecano-Energetic Craiova.


2. MODELAREA FIABILITĂŢII SISTEMELOR MECANICE DIN CENTRALELE

TERMOELECTRICE DE MARE COMPLEXITATE

2.1. Compararea modelelor de abordare a fiabilităţii echipamentelor

mecanice din structura evolutivă a centralelor termoelectrice

Funcţionarea unui sistem cu elemente serie este asigurată de buna funcţionare

a tuturor elementelor, deci, ieşirea din funcţiune a unui singur element va

determina ieşirea din funcţiune a întregului sistem. [13

]

Fiabilitatea unui sistem serie este dată de relaţia (2-1):

n

1i

is )t(R)t(R (2-1)

unde: Rs(t) reprezintă funcţia fiabilităţii sistemului serie pentru durata "t";

Ri(t) reprezintă funcţia fiabilităţii elementelor componente de rang "i";

n reprezintă numărul de elemente.

În cazul conexiunii în paralel, nonfiabilitatea sistemului este dată de relaţiile (2-

2) (2-3):

n

1i

ip )t(F)t(F (2-2)

deci, fiabilitatea sistemului va fi:

)t(F1)t(R pp (2-3)

Fiabilitatea unui sistem cu conexiune mixtă are expresia:

41n32isp R)R1)...(R1()R1(1RR (2-4)

Pentru analiza fiabilităţii sistemelor complexe pot fi utilizate următoarele tehnici:

1. metoda probabilităţii totale;

2. metoda căilor minimale

3. Metoda arborelui de evenimente (Fault tree events),

4. Analiza Modurilor de Defectare a Efectelor

5. Analiza preliminară a riscurilor

a) Estimarea fiabilităţii previzionale prin metoda intuitivă

Fiabilitatea intuitivă, care constă în predicţii furnizate de experţi, bazate pe

experienţa personală anterioară.

b) Dezvoltarea abordării Bayes [20

]

Se defineşte următoarea probabilitatea pentru fiecare experiment astfel:

m

1i

ienwe

iA

m

1i

iepwe

iAAe )P()P()p/p(q (2-5)

unde: Ponderea (w) este determinată din consideraţii anteriore asupra fiecărui

expert şi este determinat din consideraţiile anterioare despre experţi ca un grup.


E

i

ieenw

1

corespunde numărului de observaţii virtuale atribuite experţilor ca

un grup şi astfel controlează importanţa.

c) Tehnică de evaluare prin exprimarea ponderilor [24

]

Utilizarea probabilităţii datelor de fiabilitate şi mentenanţă existente, date de

distribuţia de probabilitate a consensului

E

1e

ieeiD ,m,...1i,pwP furnizează o măsură utilă chiar cu o cantitate limitată de

date existente.

d) Estimarea fiabilităţii previzionale prin metoda extrapolării

Fiabilitatea extrapolată este o metodă mai consistentă decât cea intuitivă,

având la bază date de catalog sau date experimentale, relativ la componente sau

echipamente identice sau similare.

e) Estimarea fiabilităţii în ipoteza unui model statistic de tip exponenţial

[41

] [49

]

1. Noţiuni de bază

O variabilă aleatoare X urmează o repartiţie exponenţială, E(x, ), dacă

densitatea de probabilitate are următoarea expresie:

0,e)x(fx

(2-6)

Funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X, care urmează o repartiţie

exponenţială, are următoarea expresie:

0,e1)x(Fx

(2-7)

Dacă o variabilă aleatoare X urmează o repartiţie exponenţială cu parametrul ,

atunci valoarea medie şi dispersia au următoarele expresii:

1

)X(M respectiv,

2

1)X(D

(2-8)

Indicatorii uzuali de fiabilitate, în ipoteza modelului exponenţial de repartiţie a

duratei defectărilor "t", care constituie obiectivul unei analize previzionale, sunt:

- media timpului de bună funcţionare (MTBF), m = 1/;

- rata de defectare z(t) = ;

- funcţia de fiabilitate R(t) = e-t

;

- funcţia de nonfiabilitate F(t) = 1 - R(t);


- disponibilitatea, în cazul în care analiza se raportează şi la repararea

sistemului respectiv, A = MTBF / (MTBF + MTTR). În această situaţie este

necesară şi predicţia parametrilor reparaţiilor - media timpului de reparare (MTTR),

rata de reparare (t) respectiv funcţia de reparare a mentenabilităţii.

2. Estimarea indicatorilor de fiabilitate

În cazul unui sistem serie, rata de defectare este dată de relaţia:

n

1i

iS (2-9)

unde: s reprezintă rata de defectare a sistemului;

i reprezintă rata de defectare teoretică, de catalog, specifică subansamblelor,

respectiv elementelor componente.

Fiabilitatea sistemului are, în acest caz, expresia: tS

S e)t(R

(2-10)

În cazul conexiunii în paralel, fiabilitatea sistemului se determină cu ajutorul

relaţiei:

f) Estimarea fiabilităţii previzionale în ipoteza unui model statistic de tip

Weibull

Principalii indicatori de fiabilitate, în ipoteza unui model statistic de tip Weibull

biparametric (y=0), care constituie obiectul unei analize previzionale, sunt:

funcţia de fiabilitate

t

e)t(R (2-11)

- funcţia de repartiţie a timpului de funcţionare (nonfiabilitatea):

F(t) = 1 – R(t)

- rata de defectare:1

1)t(z

(2-12)

- media timpului de funcţionare:

11

m (2-13)

g) Estimarea fiabilităţii previzionale prin metode analitice [48

]

Această metodă utilizează legi ale teoriei fiabilităţii, statistici matematice,

rezistenţa materialelor şi ale proiectării organelor de maşini, pe care le aplică în

concordanţă cu experienţa practică trecută.

Notându-se variabila aleatoare Y = R - S şi având în vedere faptul că fiabilitatea

reprezintă probabilitatea de funcţionare fără defectări, rezultă:

R(t) = P (R > S) = P (R - S > 0) = P (Y > 0) (2-14)


Dacă se notează densitatea de probabilitate a variabilei aleatoare Y cu g(y),

atunci fiabilitatea se poate scrie sub forma:

0

dy)y(g)t(R (2-15)

ceea ce arată că fiabilitatea reprezintă aria haşurată, mărginită de graficul

funcţiei g(y), axa absciselor şi axa ordonatelor (figura 2.1).

Fig. 2.1. Determinarea fiabilităţii luând

în considerare repartiţiile rezistenţei şi

solicitării

h) Studiu privind evaluarea fiabilităţii previzionale prin simulare numerică [48

]

Metodele de simulare reproduc fenomenele reale prin fenomene asemănătoare

(modele) produse în mod artificial, simularea permiţând schimbarea condiţiilor de

intrare şi studiul efectelor acestor modificări la ieşire.

i) Estimarea fiabilităţii prin simulare numerică cu modelul Monte Carlo

Rezolvarea modelelor de simulare se bazează pe prelucrarea unor experimente

create m cadrul modelului.

Atunci când modelele conţin variabile aleatorii, ele se numesc modele de

simulare Monte-Carlo.

Metoda Monte Carlo reprezintă ansamblul procedeelor care permit obţinerea

soluţiilor unei probleme cu ajutorul experienţelor aleatorii.

j) Conceptul arborelui de defectare [72

]

Arborelui de defectare reprezintă o tehnică analitică deductivă de evaluare a

sistemelor, prin care se determină probabilitatea de producere a evenimentului top

sau a evenimentului indezirabil. Acesta constituie o stare de defectare a sistemului

pusă în evidenţă în contextul condiţiilor de funcţionare, specifice mediului în care

funcţionează sistemul supus analizei.

k) Evaluarea fiabilităţii operaţionale

Fiabilitatea operaţională (efectiva la beneficiar) este fiabilitatea unui produs

determinata pe baza rezultatelor privind comportarea în exploatare pe o anumita

perioada de timp, a unui număr mare de produse efectiv utilizate la beneficiar.

l) Evaluarea calitativă şi cantitativă a arborelui de defectare

Dacă construcţia arborelui de defectare a fost încheiată, se poate trece la


analiza calitativă a arborelui de defectare. Pentru aceasta este necesar să se

determine funcţia de structură.

Funcţia de structură reprezintă acea funcţie care ia într-un sistem binar

valoarea 1, dacă evenimentul top se petrece, şi valoarea 0, dacă evenimentul top

nu se petrece.

Analiza calitativă a arborelui de evenimente operează cu următoarele metode:

Metoda directă

Metoda directă permite analiza calitativă, adică determinarea tăieturilor şi

drumurilor minimale, după construirea arborelui de defectare.

Metoda descendentă. Algoritmul Mocus [70

]

Metoda descendentă de analiza calitativă a arborelui de defectare, numită şi

algoritmul Mocus, care conferă posibilitatea de determinare a tăieturilor minimale,

prin parcurgerea arborelui de defectare de sus în jos. Algoritmul Mocus constă în

construirea unor matrice pentru operatorul evenimentului top şi, apoi,

descompunerea operatorului în intrările sale. Dacă o intrare este un operator, el va

fi descompus, într-o etapă următoare, de asemenea, în intrările sale, până se

ajunge ca toate elementele matricei sa fie evenimente de bază. Fiecare linie a

matricei astfel obţinută reprezintă o tăietură. Prin reducerea tăieturilor se deduc

tăieturile minimale ale arborelui de defectare.

Algoritmul FATRAM [70

]

În afara algoritmului Mocus, pentru obţinerea ansamblurilor minimale ale

arborelui de defectare s-au dezvoltat şi alţi algoritmi. Cea mai mare parte a acestor

algoritmi urmăresc ameliorarea algoritmului Mocus, luând în considerare

evenimentele repetate ale arborelui de defectare. Printre aceşti algoritmi, cel mai

des utilizat este algoritmul Fatram

Factorizarea arborelui de defectare

Factorizarea constituie o metodă de evaluare calitativă a arborilor de defectare

care conţin evenimente repetate, fără a necesita determinarea prealabilă a

ansamblurilor minimale ale acestora.

Factorizarea se bazează pe expandarea funcţiei de structură, luând în

considerare metoda Shannon de expandare a funcţiilor Booleene.

Metoda ascendentă

Aşa cum a fost prezentat, algoritmul Mocus permite determinarea tăieturilor

minimale prin parcurgerea arborelui de defectare de sus în jos. Metoda ascendentă

permite, de asemenea, determinarea tăieturilor minimale prin parcurgerea arborelui

de defectare de jos în sus, înlocuind operatorii logici cu intrările lor după

următoarele reguli:


un operator logic SAU realizează reuniunea (+) evenimentelor de intrare;

un operator logic Şl realizează intersecţia (•) evenimentelor de intrare.

Reducerea ansamblurilor minimale

Reducerea tăieturilor şi drumurilor minimale reprezintă o sarcină care necesită

destul de mult timp. Pentru un arbore de defectare conţinând un număr de n

tăieturi minimale sunt necesare cel puţin n!/(2(n-2)!) operaţii. Numărul operaţiilor

creşte foarte mult cu cât numărul tăieturilor minimale este mai mare.

Evaluarea cantitativ-probabilistică

Evaluarea cantitativă sau evaluarea probabilistică a arborelui de defectare

constă în determinarea probabilităţii de producere a evenimentului top, luând în

considerare probabilităţile evenimentelor de bază ale arborelui de defectare.

Evaluarea probabilistică pe baza funcţiei de structura [72

]

Pentru un arbore de defectare simplu conţinând un operator logic Şl, având ca

intrări evenimentele de bază cu variabilele de stare X1, X2, ..., X,, ..., Xn, care pot

lua valorile 1 sau 0, funcţia de structură are expresia:

ni11

n

1i

i X...X....XXX)X(

(2-16)

care ia, de asemenea, valorile 1 sau 0.

În cazul în care arborele de defectare simplu conţine un operator logic SAU,

funcţia de structură are expresia:

)X1)...(X1)...(X1)(X1(1)X1(1)X( ni21

n

1i

i

(2-17)

Evaluarea importanţei elementelor sistemului

La analiza cantitativă a sistemelor, în afara determinării probabilităţii de

generare a evenimentului top sau a altui eveniment intermediar, prezintă

importanţă practică determinarea importanţei elementelor sistemului sau a celor

care intră în structura unei tăieturi minimale. Aceasta permite evidenţierea

elementelor "slabe" sau mai puţin fiabile.

Importanţa unui element E, al sistemului se determină cu o relaţie generală de

forma:

SistemuluialeMinimalerTaieturiloilorobabilitatSuma

EElementulContinandMinimalerTaieturiloilorobabilitatSuma

CP

CP

Ii

c

i

i

m

j

j

E iPr

Pr

)(

)(

1

1

(2-18)


în care m reprezintă numărul de tăieturi minimale conţinând elementul Ei c -

numărul de tăieturi minimale ale sistemului; P(Cj) - probabilitatea tăieturii cj, P(Ci) -

probabilitatea tăieturii ci.

2.2. Optimizarea nivelului de fiabilitate operaţională a echipamentelor

termomecanice din centralele termoelectrice în funcţiune

Abordarea optimizării sistemelor tehnice pleacă de la impunerea unui anumit

nivel de rezervare care operează cu conceptul de redundanţă. Astfel un sistem cu

(n) componente în paralel poate suporta defectarea a(n-1) elemente şi poate

rămâne în funcţiune dacă un element îşi îndeplineşte funcţia tehnico-economică.

În problema optimizării nivelului de rezervare se pot folosi două metode cu

următoarele denumiri:

1. Metoda Sharma Venkateswaran (MSV)

2. Metoda Agarwal-Grupta-Misra (MAGM)

Modelul matematic al metodei MSV are următoarea structură funcţională

aplicabil calculării nonfiabilităţii unei componente în serie cu (N) etaje pj < 0,5 să

respecte relaţia (2-19):

N

1j

ijij

N

1j

jjs m,1i;b)x(g;)x(pF (2-19)

în care: Fs = funcţia supusă optimizării; gij = restricţiile problemei, bi = resursă

disponibilă pentru rezolvarea constrângerilor (i).

Principalele modele de optimizare a eforturilor de creştere a fiabilităţii se

prezintă sintetic astfel:

1. Modelul cheltuielilor totale anuale [72

]

pmaan

i

ise

i

iii

i

ii

tulcos

anualtotal CCIrEcEwPdpC (2-20)

în care: i = consumatorul de fiabilitate, dpi = dauna specifică, i = intensitatea de

defectare; Pi = puterea întreruptă la consumatorul (i), Ei = energia anuală

nelivrată; cse = costul specific al energiei nelivrate; ranIa = cheltuieli de amortizare,

Cm = cheltuieli cu mentenanţa; Cp = cheltuieli cu pierderi în sistemul

2. Modelul cheltuielilor totale actualizate [72

]

val

rem

val

riz

1extct

curentt

ac

infdaune

prob

ech

exp

t

ac

inf

Ts

t

ech

ttac VVr1

r1DC

r1

r1IC

(2-21)

în care: It = investiţiile efective şi de echivalare, Ts = durata de serviciu, rinf; rac =

ratele de inflaţie şi de actualizare; tc = timpul curent; tex = durata de execuţie, ech

expC

= cheltuieli de exploatare şi echivalare, D = daune probabile, Vreziduale; Vremanente =


valorile reziduale ale componentelor dezafectate în anul (tc) şi cele remanente

după anul de serviciu.

3. Efortul economic justificat se aplică la determinarea oportunităţii investiţiei.

sT

ct

Ts

a

valoarea

adezafectat

remanenta

tc

a

sT

1ct

dauna

)t(anulin

economica

tc

a

efortul

)ct(anuldin

economic )r1(V)r1(D)r1(E (2-22)

4. Efortul economic minim raportat se calculează la stabilirea priorităţilor de

investiţii în ideea determinării variantei optime.

Ts

a

valoarea

remanenta

t

a

Ts

1t

t

Ts

1

t

riscinfdext

efectul

immin

economic

)r1(V)r1(D

)rrr1(CI

E

(2-23)

în care: rd = rata dobânzii; rinf = rata inflaţiei; rrisc = rata riscului.

5. Analiza configuraţiei

Modelul cheltuielilor totale actualizate cu referire la cele două stări din anul (t)

de exploatare a aparatajului electromecanic din staţia comutare se poate detalia în

următoarea configuraţie matematică: [72

] [89

]

01)1()1(V)1(

01t'

remanenta

valoarea

0

t

a

Ts

t

sistemulin

investitii

statiilora

comandade

manevre

TRAFO

t

a

manevre

TRAFO

t

a

t inlocuit

uiaparatajula

Ts

t

t

attacrICrIrrEC

(2-24)

în care: t’ = anul în care se operează prima înlocuire a aparatajului

electromecanic din staţia analizată.

Aplicarea criteriilor de optimizare a nivelului de fiabilitate trebuie precedată de o

analiză cost-profit privind eficienţa investiţiilor de evaluare a fezabilităţii soluţiei

finale. Principalii indicatori care trebuie calculaţi se referă la durata de recuperare a

investiţiilor (dri), venitul net total actualizat (Vntac), indicele de profitabilitate (ip) şi

rata internă de rentabilitate (rir).

ani10RRR1dreducerea

loatareexpde

lorcheltuieli

orconsumuril

reducerea

icelogtehno

proprii

reducerea

daunelorri

(2-25)

0)r1(EEVt

a

Ts

1t

efortul

tanulin

economic

efectul

tanuldin

economicntac

1)r1(E)r1(Ei

Ts

1t

t

a

efectul

economic

Ts

1t

t

a

efectul

economicp

%1010,0rr0;)r1(Vr tacir

Ts

1t

t

irntacir


3. MODELE DE EVALUARE A MENTENABILITĂŢII SISTEMELOR

MECANICE DIN CADRUL CENTRALELOR TERMOELECTRICE

SUPUSE PERTURBAŢIILOR MULTIPLE

3.1. Prezentarea şi selectarea metodelor de mentenabilitate în vederea

reducerii vulnerabilităţilor holistice [68

]

Mentenabilitatea reprezintă aptitudinea unui sistem de a fi menţinut sau

restabilit într-o stare în care îşi poate îndeplini funcţia cerută, atunci când

mentenanţa este şxecutată în condiţii date, utilizând procedurile şi mijloacele

prescrise şi aplicabile la nivelul exploatării. Mentenabilitatea este un concept

asociat fiabilităţii. Din punct de vedere al etapelor în care se evaluează principalii

indicatori ce caracterizează mentenabilitatea sistemelor (figura 3.1), se disting

următoarele:

mentenabilitatea proiectată sau previzională, „construită" în faza de concepţie în

funcţie de obiectivelor de disponibilitate;

- mentenabilitatea operaţională determinată pe baza istoricului intervenţiilor;

- mentenabilitatea intrinsecă calculată în faza de concepţie pe baza unui caiet

de sarcini care cuprinde criteriile de mentenabilitate (modularitate, accesibilitate

etc).

Fig. 3.1. Clasificarea mentenabilităţii din punct de vedere al etapei în care

se evaluează principalii indicatori de mentenabilitate

S-au impus cinci clase de criterii de mentenabilitate care vizează:

mentenanţa preventivă: respectiv accesibilitatea, interschimbabilitatea şi

uşurinţa demontării pieselor ce se inspectează;

mentenanţa corectivă în ceea ce priveşte timpii de detectare şi diagnostic

pentru avariile şi defecţiunile ce trebuie înlăturate;

organizarea compartimentului de mentenanţa, care depinde de

periodicitatea acţiunilor de mentenanţa preventivă, posibilitatea grupării acestor

intervenţii, omogenitatea fiabilităţii componentelor;

calitatea documentaţiei tehnice în ceea ce priveşte conţinutul,

disponibilitatea, modul de transmitere a acesteia operatorilor pentru o corectă

îndeplinire a activităţii;


urmărirea funcţionării utilajului de către constructor, calitatea serviciilor

postvânzare, posibilitatea procurării pieselor de schimb.

Se identifică următoarele tipuri de mentenanţa (figura 3-2).

- mentenanţa corectivă care se realizează după apariţia defecţiunii,

echipamentul fiind în stare defectă şi care are ca scop restabilirea stării de

funcţionare;

- mentenanţa preventivă care se efectuează înainte de apariţia defecţiunii când

echipamentul este în stare de funcţionare, în scopul de a preveni apariţia

defecţiunilor.

În figura (3-2) sunt prezentate tipurile de mentenanţa, aşa cum se regăsesc în

standardul SR EN 13306:2002 [SR 02]. Este de remarcat faptul că normele

franceze în domeniu utilizează şi denumirea de strategie pentru a desemna tipurile

de mentenanţă.

Principalul obiectiv al mentenanţei îl constituie asigurarea funcţionării

echipamentului de producţie în condiţiile respectării parametrilor fixaţi.

1. Mentenanţa corectivă este "mentenanţa efectuată după apariţia unei

defecţiuni, destinată să repună un element într-o stare care să-i permită efectuarea

funcţiei cerute".

Fig. 3.2. Tipuri de mentenanţă [7]

Mentenanţa corectivă poate fi:

- paliativă ce presupune "activităţi corective destinate a permite unui

echipament, în mod provizoriu, îndeplinirea integrală sau parţială a funcţiilor sale".

- curativă care reprezintă "activităţi corective care au ca obiect repunerea unui

echipament, într-o stare specifică de funcţionare, care îi permite îndeplinirea

funcţiilor sale". Aceste activităţi de înlăturare definitivă a defecţiunii, a cauzelor şi

efectelor acesteia pot fi de tip reparaţie sau înlocuire ,


În conformitate cu [SR 02] se consideră că acţiunea fizică executată asupra

unui echipament defect având ca scop restabilirea definitivă a stării de funcţionare

cerută poartă denumirea de reparaţie. Pentru reparaţii, literatura de specialitate

furnizează anumite abordări de realizare, elementul defect putând fi reparat sau

înlocuit (figura 3-3).

Fig. 3.3. Realizarea activităţilor de mentenanţă [17

]

Intervenţia de mentenanţă corectivă presupune succesiunile de activităţi

prezentate în figura (3-4) care se referă la:

- pregătirea pentru intervenţie, localizarea şi izolarea defecţiunii; diagnosticarea

defecţiunii; demontarea subansamblului defect; repararea elementului defect sau

înlocuirea cu unul nou; montarea subansamblului; ajustarea, centrarea, calibrarea;

- teste de funcţionare la mersul în gol şi în sarcină.

Fig. 3.4. Activităţi ce

compun intervenţia de

mentenanţă corectivă

2. Mentenanţă preventivă

Mentenanţă preventivă este definită ca "mentenanţă efectuată la intervale

predeterminate sau conform unor criterii prestabilite, destinată să reducă

probabilitatea de defectare sau degradarea funcţionării elementului".


Mentenanţă preventivă sistematică conţine următoarele tipuri de activităţi:

1. intervenţii planificate

2. inspecţii periodice

Diagramele privind conceptele de mentenanţă şi condiţiile de implementare se

popt urmări pe figurile (3-5) şi (3-6).

Fig. 3.5. Diagrama

diferitelor concepte de

mentenanţă

Fig. 3.6. Condiţii de

implementare a tipurilor

de mentenanţă

Mentenanţa preventivă condiţională

Mentenanţa preventivă subordonată unui tip de eveniment predeterminat,

Mentenanţa condiţională este mentenanţa preventivă bazată pe performanţă şi

/sau pe monitorizarea parametrului şi acţiuni ulterioare rezultate.


Operaţiile care compun intervenţiile de mentenanţă condiţională sunt prezentate

în fig. (3-7) după cum urmează:

Fig. 3.7. Activităţi ce compun intervenţia de mentenanţă condiţionată

Mentenanţă condiţională implică astfel utilizarea rezultatelor activităţii de

monitorizare (ex. identificarea defectărilor potenţiale) şi apoi analizarea lor pentru a

diagnostica defectările potenţiale şi a prognostica viaţa reziduală a componentelor.

Toate acestea sunt folosite în scopul planificării celei mai eficiente sarcini de

mentenanţă posibile.

În figura 3.8 este ilustrat impactul pe care îl are aplicarea diferitelor tipuri de

mentenanţă asupra fiabilităţii şi a duratei de viaţă a sistemului.

.

Fig. 3.8. Influenţa tipurilor

de mentenanţă

asupra fiabilităţii [42

]

Planificarea şi programarea activităţilor

Planificarea mentenanţei este la fel de importantă ca planificarea activităţilor.

Eficienţa programului se bazează pe fiabilitatea funcţiei de planificare. Pentru

activităţi de anvergură, mai ales cele care necesită o coordonare între calificări


multiple, trebuie luată serios în considerare utilizarea unor metode precum

Programul Evaluation and Review Technique (PERT) sau Metoda drumului critic

(CPM) pentru asigurarea unui control global eficient. Metoda CPM este descrisă în

detaliu ulterior pe parcursul capitolului curent.

Evaluarea performanţelor

Firmele de mentenanţă de succes îşi măsoară periodic performanţele prin

intermediul a diferite mijloace. Analize de performanţă contribuie la eficienţa

departamentului de mentenanţă şi sunt esenţiale pentru evidenţierea duratei de

nefuncţionare a echipamentului

Pentru asigurarea securităţii operaţiilor efectuate după punerea în funcţiune a

instalaţiilor, regulamentul de securitate trebuie definitivat şi aprobat de către forul

ierarhic abilitat înainte de începerea punerii în funcţiune şi a opririi instalaţiilor.

În momentul descoperirii unei anormalităţi în funcţionare, operatorul trebuie să

ia măsurile necesare asigurării securităţii. Aceste măsuri sunt în prealabil analizate,

procedurale şi puse în practică în funcţie de situaţia existentă. Diagrama combaterii

efectelor unui regim incorect de funcţionare a centralelor nucleare se poate urmări

pe figura (3.9).

Fig. 3.9. Diagrama

combaterii funcţionării

incorecte

Proiectarea mentenanţei continue asupra instalaţiilor mecano-energetice ia

în considerare o serie de metode manageriale, cum ar fi:

Analiza modului de defectare, a efectului şi criticităţii (FMECA).

Controlul statistic al funcţionării utilajelor.

Analiza riscului, Analiza reţelei resurselor. Analiza cauză-efect „5M".Matricea

mentenanţei. Analiza arborelui de defectare. Metoda Pareto.

Matricea de criticitate calitate-securitate-disponibilitate CSD.


Modul de defectare, efectele şi analiza critică (Failure Mode, Effects and

Criticality Analysis -FMECA) este un instrument de analiză de proiectare utilizat

pentru creşterea siguranţei de sistem. Poate fi aplicat în timpul fazei iniţiale de

proiectare, pe un proces sau pe un echipament/utilaj care există deja.

Frecvenţa de apariţie (F) este dată de probabilitatea de apariţie a unui defect,

dată la rândul ei de probabilitatea de apariţie a unei cauze. Poate fi apreciată prin

media timpului de bună funcţionare-MTBF.Gravitatea (G) reprezintă o evaluare a

efectului defectării, resimţită de utilizatorul produsului/utilajului respectiv. Se poate

exprima în funcţie de media timpului de staţionare în reparaţii (MTSR).

Detectabilitatea (D) va fi dată de probabilitatea ca un defect să poată fi

identificat atunci când cauza de apariţie a acestuia există. Exprimarea lui se va

realiza pe baza calculelor probabilistice.

Principala contribuţie a metodei este aceea că descrie un defect pe baza unui

indice de criticitate (C), luând în considerare toate influenţele menţionate. Ca

urmare, criticitatea defectului se va aprecia cu ajutorul relaţiei următoare:

C = F x G x D (3-1)

Dificultatea constă în aprecierea corectă a factorilor F, G, D, pentru aceasta

trebuind a fi consultat întregul istoric de date al mentenanţei.

Controlul statistic al funcţionării reprezintă o metodă de monitorizare

dinamică a nivelului parametrilor tehnici de funcţionare a utilajelor şi a calităţii

produselor obţinute.

Analiza riscului evidenţiază probabilitatea ca un anumit eveniment să aibă

loc şi să se finalizeze cu un posibil câştig sau cu o pierdere.

Analiza arborelui de defectare (FTA), (Failure Tree Analysis) începe cu

examinarea unui eveniment important şi caută combinaţii între defectele care îl

cauzează. Este recomandată pentru a descoperi relaţii între defecte.

Analiza Pareto are ca obiectiv identificarea cauzelor principale de apariţie a

defecţiunilor şi orientarea eficientă a resurselor mentenanţei spre înlăturarea

acestora. (fig. 3.10)

Fig. 3.10. Graficul

indisponibilităţii pe tipuri

de defecţiuni


Conform principiului enunţat de Vilfredo Pareto: "80% dintre defecţiunile de

funcţionare a utilajelor sunt urmare a 20% dintre cauze

Estimarea duratei scontate a unei activităţi

Schema PERT necesită trei estimări a duratei activităţilor, folosind următoarea

formulă pentru calculul timpului final:

6

PT)MT(4OTTa

(3-2)

unde: Ta= durata scontată a activităţii;

OT = durata optimistă sau minimă necesară pentru finalizarea activităţii;

PT = durata pesimistă sau maximă necesară pentru finalizarea activităţii;

MT = durata cea mai probabilă necesară pentru finalizarea activităţii..

Analiza costurilor de mentenanţă

a) Pentru evidenţierea costurilor în timp, de-a lungul ciclului de viaţă al utilajului,

se foloseşte noţiunea de cost global, fig. (3-11).

b) După aria de extindere, costurile de mentenanţă sunt: ale echipamentului,

utilajului, instalaţiei, liniei tehnologice, secţiei,întreprinderii.

c) După modul de provenienţă, costurile depind de diagnosticul indisponibilităţii

echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor:

d) Funcţie de sistemul adoptat, costurile activităţilor de mentenanţă pot fi

corective şi preventive.

Fig. 3.11. Diagrama

costului global

e) Funcţie de alocarea cheltuielilor pentru mentenanţă, costurile pot fi costuri

destinate: achiziţionării pieselor de schimb, salarizării resursei umane, stocării

pieselor de schimb, a combustibililor, lubrefianţilor şi altor utilităţi, transportului

pieselor de schimb.

. Ca urmare vom întâlni, fig. (3-12).


Fig. 3.12. Costul total

mediu de mentenanţă

corectivă pe unitatea

de timp (C1)

Ţinând cont de sistemele de mentenanţă corectivă prezentate anterior, vom

evidenţia următoarele categorii de costuri:

a) costul total mediu de mentenanţă corectivă pe unitatea de timp (c11) se poate

exprima prin relaţia (3-3):

ora

lei,

MTBF

ppc

sp

11 (3-3)

în care: pp= costul unei intervenţii preventive (lei)

Ps = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (lei)

b) costul total mediu de mentenanţă paliativă pe unitatea de timp (c12)

ora

lei

'MTBF

'ppc 12

(3-4)

în care: p = costul unei intervenţii preventive

p' = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (mai mare decât p)

Costul total mediu de mentenanţă preventivă pe unitatea de timp (C2)

Conform clasificării sistemelor de mentenanţă, vom întâlni următoarele categorii

de costuri:

c) costul total mediu de mentenanţă sistematică pe unitatea de timp (c21)

ora

lei,

)t(m

)t(FxPpc 21

(3-5)

în care: p = costul unei intervenţii preventive

P = costul intervenţiei după defectare

F(t) = probabilitatea de defectare a elementului critic considerat în perioada t de

serviciu. M(t) = durata medie de utilizare a elementului critic considerat (ore). În


cazul unei înlocuiri preventive sistematice la sfârşitul perioadei T, se poate exprima

ca fiind:

dt)t(F1)t(m

T

0

(3-6)

Durata m(t) este deci inferioară perioadei T de înlocuire preventivă sistematică.

Dacă se aşteaptă avaria, se ajunge la cazul mentenanţei corective, în care m(t) =

MTBF.

d) costul total mediu de mentenanţă condiţională pe unitatea de timp (c22)

ora

lei,

MTBFKc

gpc 22

(3-7)

în care: g = costul de aplicare al mentenanţei condiţionale, Kc = coeficient de

intervenţie condiţională, ce creşte de regulă MTBF

costul total mediu de mentenanţă previzionară pe unitatea de timp (c23)

ora

lei,

MTBFKp

gpc 23 (3-8)

în care: Kp = coeficient de intervenţie previzionară, care va mări substanţial

MTBF.

Managementul mentenanţei sistemelor mecanice

Ca urmare a politicilor aplicabile în domeniul mentenanţei, alegerea tipului de

mentenanţă în funcţie de cost se va face ţinând cont de următoarele elemente:

- costul de înlocuire sau intervenţie preventivă (p)

- costul de intervenţie după defectare (P)

- media timpului de bună funcţionare MTBF

- costul instrumentelor de mentenanţă condiţională (g)

- durata normată de utilizare a mijlocului fix considerat (T)

Din analiza reprezentării grafice rezultă câteva direcţii privind alegerea politicii

optimizate de mentenanţă, anume:

- cea mai economică politică de mentenanţă este cea de tip previzionar (c23), cu

condiţia ca perioada de utilizare (T) a mijlocului fix să fie suficient de mare pentru a

permite amortizarea echipamentelor suplimentare

- pentru aceeaşi perioadă de timp T, cea mai costisitoare politică este cea

curativă (c11), conducând la o creştere puternică în timp a costurilor

Costurile ascunse ale mentenanţei, reprezintă acele categorii de cheltuieli

care nu se regăsesc în evidenţele contabile, dar care se manifestă şi influenţează

indicatorii de performanţă ai firmei, întrucât sunt costuri care „nu se văd, dar se

simt", Dintre costurile ascunse identificăm:


- costul non-securităţii,

- consecinţele comerciale ale nerespectării termenelor, legate în special de

pierderea încrederii clienţilor tradiţionali ai firmei;

- pierderile de productivitate a utilajelor,

- pierderea imaginii de marcă,

- pierderile de productivitate a materialelor, legate de lipsa de câştig datorată

utilizării ineficiente a acestora;

- pierderile datorate toxicităţii şi noxelor industriale;

- costul demotivării personalului

- consecinţele comerciale ale non-calităţii,

Managementul prin costul global

Pentru calculul vârstei optime de înlocuire a unui utilaj, funcţie de costul global,

vom utiliza următoarele elemente:

Cgr, costul global redus; Cm, costul de mentenanţă; Cg’, costul marginal (derivata

costului global funcţie de timp), reprezentând creşterea de cost apărută ca urmare

a utilizării echipamentului de la momentul t la momentul t+1;

Cgr med, costul global redus mediu, exprimat prin relaţia (3-9).

an

lei

n

CC

g

grmed în care: n - este durata de viaţă (ani), (3-9)

Fig. 3.13. Evoluţia costului

global, a costului mediu şi

a costului marginal [70

]

3.2. Strategii de evaluare a mentenanţei echipamentelor mecanice din

structura evolutivă a centralelor termoelectrice [68

]

. Politicile de mentenanţă pot fi corective şi preventive. Mentenanţa corectivă

urmăreşte refacerea sistemului în urma unor defecte iar cea preventivă

supervizează anticiparea producerii incidentelor de avarie.

Mentenanţa preventivă urmăreşte reducerea posibilităţilor de producere a

incidentelor de avarie.


Modelele de evaluare a mentenanţei au următoarele structuri matematice:

a) Modelul mentenanţei corective

1) dt)t(RMTBF0

= media timpului de bună funcţionare dintre defectări (Tc)

2) Disponibilitatea de timp a sistemului 1

MC

MC

cTc

T1

TTc

TcD

(3-10)

3) Costul mediu al mentenanţei corective pe unitatea de timp

TcCCCtulcos

daunelor

tulcos

inlocuiriuneimediu (3-11)

b) Modelul mentenanţei preventive

1) Timpii medii de funcţionare şi nefuncţionare

TcT

0

e)t(R;dt)t(RTp

(3-12)

)T(R1T)t(RTT

mediu

timpul

preventiva

mentenantade

necesar

timpul

inlocuiri

uneinf

2) Disponibilitatea preventivă va fi egală cu cea corectivă

1

MC

pTc

T1D

(3-13)

3) Costul mediu al mentenanţei pe unitatea de timp

p

Al

tulcos

preventiv

mpT

C)t(R1CC

(3-14)

în care: CAl = variaţia aleatoare a costului preventiv.

c) Modelul mentenanţei predictive

1) dt)t(RT

MT

0

demediutimpul

reruptaintneefunctionar (3-15)

2) Disponibilitatea sistemului pe durata a (n) inspecţii

n

1i

i

necesar

inlocuiriiMCMCnip

nip

fT

)T(R)TT(FT

TD

(3-16)


3) demediutimpul

reruptaintneefunctionar

n

1i

ceddp

mediu

tulcos

timpde

unitateapeT

)T(R)CC(CnC

C

(3-17)

în care: ce = costul efectuării inspecţiei

d) Optimizarea programului de mentenanţă modelată în teoria costurilor

operaţionale

- Costul mentenanţei preventive a echipamentului (i) are următoarea structura

matematică:

imeminCCCCCde

turilecos

transport

tulcos

consumatorla

preventive

imentenante

tulcos

ormaterialel

tulcos

umane

resurseiMPi

(3-18)

- Costul mentenanţei corective

daunele

valorice

mediicim

n

1i

cipMC DCNC

în care: Npci = numărul probabil al defectărilor ale echipamentelor (i) pe durata

unui an; Cmci = costul mediu al unei acţiuni de mentenanţă corectivă a

echipamentului (i); D = daunele medii anuale probabile provocate de căderile

echipamentului (i).


4. CORELAŢIILE RISC-CALITATE SUPUSE OPTIMIZĂRII PE BAZA

MODELELOR CERCETĂRII OPERAŢIONALE

4.1. Modelele de evaluare a riscurilor în concepţia cercetării operaţionale

Model conceptual nou, prezent în evoluţia dinamică a sistemelor industriale,

reingineria industrială este un răspuns la realitatea mediului concurenţial şi impune

abordări revoluţionare, radicale pentru reproiectarea şi regândirea întreprinderii,

(fig. 4.1) de tipul centralelor termoelectrice.

Fig. 4.1. Conceptul de reinginerie industrială [84

]

. Faţă de abordarea tradiţională a riscului care este negativă, câteva din

definiţiile şi standardele internaţionale includ ca noutate pentru interpretarea

riscului "the possibility of upside risk" sau "oportunitatea" adică incertitudinile

care pot avea efecte benefice în atingerea obiectivelor.

Fig. 4.2. Descriptorii

teoriei riscului


În concepţia reingineriei industriale definită anterior, o abordare teoretică a

riscului holistic ne evidenţiază principalele domenii în care acesta se poate

manifesta cu frecvenţă în cadrul întreprinderii, conţinutul său pericol, inconvenient,

perturbaţii posibile sau oportunitate, întinderea ce o poate avea şi gradul de

severitate exprimat prin magnitudinea impactului, consecinţa, precum şi cele două

feluri în care riscul se poate identifica: previzibil sau imprevizibil. în acest sens,

descriptorii teoriei riscului: incertitudinea, probabilitatea şi impactul, sunt

exprimaţi având la bază interpretarea conceptului de risc, (figura 4.2 ). Descriptorii

teoriei riscului care au câştigat o puternică relevanţă pe planul mondial în ultimul

timp, se înscriu încă într-o sursă de confuzie în general de aceea vor fi prezentaţi

comparativ.

a) Modele de risc în concepţie holistică

Anumite concepte şi interdependenţe, cum ar fi cele ale raportului echilibru-

dezechilibru, stabilitate-instabilitate, continuu discontinuu, staţionaritate-dinamică,

frecvent utilizate pentru a explica procese şi fenomene care au .loc în evoluţia

sistemelor industriale, sunt tot mai dificil de reprezentat cu ajutorul metodelor

clasice, ceea ce a impulsionat matematizarea fenomenelor generatoare de risc-

catastrofă-haos. (fig. 4-5)

Fig. 4.3. Corelaţia permanentă a conceptelor risc, catastrofă, haos [49

]

Aceste sisteme conţin multiple discontinuităţi şi încorporează o instabilitate

inerentă, fiind permanent supuse şocurilor şi perturbaţiilor externe şi interne.


Profilul sistemelor complexe la nivel holistic este definit de următoarele

caracteristici importante:

a) DINAMICA

b) PRAGUL DE RECUNOAŞTERE AL SCHIMBĂRILOR,.

c) COMPLEXITATEA

d) TURBULENŢA

e) DEZECHILIBRU SI INSTABILITATE,

b) Reţele neuronale dedicate diminuării riscului bazate pe teoria învăţării

sistemelor inteligente [87

] [88

] [54

] [60

]

Tehnologia învăţării sistemelor inteligente studiază legităţile care acţionează în

fabricaţia produselor în vederea asigurării calităţii la un preţ cât mai scăzut generat

de proces şi de tehnica realizării produselor.

Caracteristicile generale ale modelării proceselor prin distribuire în paralel a

evenimentelor se prezintă astfel: [88

]

Mulţimea unităţilor de procesare (neuroni, celule nervoase).

Stare de activare pentru fiecare unitate din cuprinsul reţelei reale modelate.

Conexiune între unităţi prin sinapse ponderate (sinapsele determină efectul pe

care-l are semnalul unei unităţi asupra întregii reţele modelate).

O regulă de propagare care determină intrările în reţea şi intrările la fiecare

nod neuronal.

O funcţie de activare care influenţează nivelele reţelei dacă se cunoaşte

intrarea xi(t) şi starea curentă a reţelei si(t).

O intrare externă (bi) pentru fiecare unitate.

O metodă pentru culegerea informaţiilor.

Un mediu în care sistemul operează şi care asigură semnalele de intrare şi

cele de eroare.

Modelul matematic al unui proces tehnologic se poate scrie sub următoarea

formă generală:

1. Inteligenta artificială (sisteme expert) plus reţea neuronală. Sistemul expert

setează valorile iniţiale ale ponderilor şi a structurii reţelei neuronale şi le păstrează

în baza de date. Din combinaţia cunoştinţelor sistemului expert şi a reţelei

neuronale se poate construi o predicţie optimală a sistemului real supervizat.

2. Fuzzy plus reţele neuronale (F.N.N.) În sistemele expert mulţimile fuzzy pot

exploata ambiguitatea rezultată la nivelul comunicării imperfecte dintre expert şi

utilizator.


3. Neurocontrolul are la bază reţeaua neuronală multistrat. Mai nou,

neurocontrolul face apel la reţele neuronale recurente (reţele multistrat cu reacţie).

Aceste reţele aplică algoritmul învăţării backpropagation care aparţine metodelor

de gradient mult folosite în teoria controlului optimal.

4. Reţelele neuronale multistrat clasice au o foarte înceată convergenţă fapt

pentru care nu pot fi aplicate în practică decât în domenii restrânse. Creşterea

vitezei de învăţare a acestor reţele se face prin algoritmi backpropagation mai

eficiente prin înglobarea cunoştinţelor despre proces în structura reţelei neuronale

şi prin preînvăţarea off line a reţelei.

5. Aplicaţiile reţelelor neuronale plus sisteme expert concepute în logica fuzzy

se referă la prognoza sarcinii, la diagnoza instalaţiilor, la controlul regimurilor şi la

asigurarea calităţii energiei la costuri minime.

4.2 Modele ale calităţii şi a proceselor industriale inclusiv a resursei

umane implicate la nivelul sistemelor inginereşti

Pentru numeroase organizaţii riscul şi calitatea au devenit două priorităţi

esenţiale şi indisociabile şi raţionamentele determinante sunt:

- Examinarea critică a proceselor dezvăluie disfuncţiuni importante.

- Securitatea este o componentă esenţială a calităţii vieţii în procesele

întreprinderii.

- Cumpărătorii devin mai exigenţi faţă de calitatea produselor şi serviciilor.

- Procesele complexe, impun abordarea calităţii asistate de calculator.

- Evoluţia controlului spre direcţia preventivă şi gestiunea riscurilor.

Fig. 4.4 Evoluţia

paralelă a

managementului

calităţii

- Spaţiul întreprinderii în cadrul internaţional este definit de coordonatele

excelenţei: eficienţă, mediu, mentenanţă, fiabilitate, securitate, calitate.


- Frontierele calităţii sunt într-o continuă expansiune, în cadrul caracteristici lor

calitative este inclus şi costul total.

- Evoluţia paralelă şi convergentă a practicilor şi tendinţelor din managementul

riscului şi calităţii imprimă corelarea durabilă a conceptelor.

Corelarea şi convergenta celor două sisteme de management (MCT) şi (MRT),

(fig. 4.4) intervine în realizarea tuturor condiţiilor ca activitatea să se desfăşoare

performant de prima dată. Corelaţia risc-calitate exprimă relaţia reciprocă prin care

se pot identifica condiţiile şi caracteristicile tehnico-economice de evitare a riscului

prin proiectarea şi monitorizarea indicatorilor de calitate totală a fluxurilor şi

proceselor industriale. Un proces poate fi exprimat cu ajutorul celor patru stări, (fig.

4.5).

Fig. 4.5 Stările unui proces

[66

]

- Starea ideală, când procesul are capabilitate şi se află sub control, riscul fiind

minim spre zero.

- Starea de tranziţie în prag, când se află sub control, dar nu are capabilitate şi

riscul este minim.

- Starea instabilă, la marginea haosului, când are capabilitate, dar nu este sub

control, riscul creşte spre maxim.

- Starea de haos, când nu are capabilitate şi este în afara controlului.


5.SISTEME INFORMATICE INTELIGENTE DESTINATE

MONITORIZĂRII RISCULUI ŞI A CALITĂŢII OPTIMALE

5.1 Structuri inteligente hard-soft privind asistarea conducerii

sistemelor industriale în vederea reducerii vulnerabilităţilor

Aplicaţiile oferite de un sistem informatic de asistare în timp real pentru

monitorizarea riscului sunt următoarele analize statistice, gestiunea elaborării

semnalizărilor şi alarmelor, asistenţă şi supraveghere a acţiunilor de conducere a

operatorilor, identificări de parametrii de proces şi simulări, monitorizare şi

semnalare indicatori de risc, supravegherea dinamică a răspunsului procesului,

gestiunea rapoartelor şi evenimentelor. Sistemul informatic industrial poate fi

considerat ca un set de cinci componente interactive: hardware-ul, software-ul,

datele, utilizatorul şi procedurile (fig. 5.1).

Fig.5.1 Schema tipică simplificată a hardware-ului

unui sistem informatic

industrial[61

]

Fig. 5.2 Schema bloc a

hardware-ului destinat

asistării conducerii

sistemelor industriale

sensibile la risc[59

]

Asistarea conducerii sistemelor industriale sensibile la risc prin sofware-uri

inteligente,(fig. 5.2) reclamă analiza celor patru componente critice ale

organizaţiilor reproiectate în condiţiile competiţiei globale:


1. Procesele, care transformă întreprinderea viitorului într-o organizaţie agilă,

prudentă şi robustă cu echipe de lucru dinamice.

2. Reţeaua de afaceri, care duce la apariţia aşa-numitei pieţe electronice,

permiţând întreprinderii să-şi satisfacă clientela oriunde s-ar afla în lume.

3. Dimensiunile, care permit întreprinderii să devină una virtuală, depinzând

de reţeaua informaţională globală.

4. Riscul holistic, conştientizat şi regândit la nivelul întreprinderii.

5.2 Eficienţa sistemelor neuroinformatice modelată pe baza riscului la

indicatorii managementului de proiect

Eficienţa economică a sistemelor de energie în dezvoltare supuse informatizării

parţiale sau totale se determină pe baza corelaţiilor dintre eforturile şi efectele

calculate în faza de concepţie a obiectivelor energetice proiectate. Principalele

probleme care reţin atenţia proiectanţilor şi a conducătorilor de proiecte trebuie să

se înscrie în sfera următoarelor preocupări: [90

]

• Determinarea raţională a efortului de dezvoltare pentru sistemele de

energie supuse informatizării;

• Stabilirea efectelor economice generate de regimul economic de

funcţionare al instalaţiilor energetice informatizate;

• Asigurarea structurilor hard-soft de înalta fiabilitatea tehnico-economică;

• Pregătirea arhemica a elementelor umane care vor proiecta şi exploata

instalatiile pentru dialogul on-line, om-calculator-proces;

• Precizarea conceptelor şi modelelor de evaluare a eficienţei tehnico-

economice pentru sistemele de energie informatizate.

Echiparea instalaţiilor energetice cu calculatoare de proces permite păstrarea

calităţii energiei produse şi livrate consumatorilor. Efectele acestor acţiuni se

concretizează la nivelul producerii energiei, la nivelul transportului şi a consumului

energetic cu economii substanţiale de energie, respectiv cu economii de

combustibil. Aceste economii influenţează efortul de extragere a combustibilului în

sensul diminuării investiţiilor care se programează pentru dezvoltarea surselor de

purtători energetici (cărbune, petrol, gaze naturale, amenajări hidraulice).

Conceptele şi indicatorii care reflectă cât mai fidel eficienţa tehnică şi

economică a structurilor hard (unitate centrală, reţea de transmisie şi periferice) se

referă la fiabilitatea, mentabilitatea şi disponibilitatea sistemelor cu şi fără rezerve.

Fiabilitatea structurii hard se defineşte prin probabilitatea ca instalaţiile să-şi

îndeplinească fără defecţiuni funcţiile specifice pe o anumită perioadă de timp.


Mentenabilitatea reprezintă aptitudinea elementelor componente ale structurii

hard de a rămâne în funcţiune în condiţii normale şi perturbate de lucru a

sistemului energotehnologic la o întreţinere precalculată.

Disponibilitatea structurii hard exprimă capacitatea schemelor informatice de a

prelua solicitările sistemului în condiţii de fiabilitate şi mentenabilitate impuse prin

strategia de comandă.

Rezervarea poate fi rece, caldă şi fierbinte. Rezervarea rece prevede piese de

schimb care se înlocuiesc la căderea elementelor de bază din structura hard.

Rezervarea caldă operează cu piese puse în paralel cu elementele de bază ale

structurii informatice care nu intră în funcţiune decât la căderea bazei. Rezervarea

fierbinte operează cu scheme la care rezerva funcţionează la parametrii bazei şi

intră on-line în regim normal, preluând fără întârziere sarcinilor elementelor de

bază defecte.

Sistemele expert dotate cu reţele neuronale se justifică economic pe baza

economiilor realizate în sistemul energetic şi se impun ca mijloace de modernizare

a instalaţiilor de producţie, transport şi distribuţie a tuturor formelor de energie.

Sistemele expert se folosesc în practica exploatării centralelor nuclearoelectrice

în ideea supervizării instalaţiilor energetice pentru asigurarea calităţii proceselor şi

a energiei produse. Justificarea tehnică şi economică a acestor dispozitive

informatice se face calculând şi interpretând eforturile şi efectele implicate la

proiectarea şi exploatarea sistemelor expert. Dacă efectele depăşesc eforturile

atunci realizarea şi extinderea sistemelor expert se impun iară rezerve. Eficienţa

tehnico-economică a sistemelor expert se determină pe baza calculări şi

comparării indicatorilor din structura proiectului de management cu cei repartizaţi în

condiţii similare pe plan internaţional.

Exemplul numeric prezentat demonstrează eficienţa economică a sistemelor

informatice prin valorile costurilor şi preţurilor energiei produse şi livrate, prin nivelul

profitului raportat şi prin venitul net realizat după punerea în funcţiune a sistemelor

expert.

Pe baza acestor orientări de informatizare a sistemelor prin neuroenergetice

prin informatizare tip expert se obţin economii sensibile a căror valoare acoperă

investiţiile şi cheltuielile de proiectare, realizare, punere în funcţiune şi exploatare a

sistemelor expert inferenţiale.


6. ABORDAREA OPTIMALĂ PRIVIND DURABILĂ A CENTRALELOR

TERMOELECTRICE ÎN CONCEPŢIA CALCULULUI EVOLUTIV[31

]

6.1 Dezvoltarea sistemelor complexe modulată în contextul

economiilor naţionale şi internaţionale digitală

Expresia "dezvoltare durabilă" a fost folosită de Comisia Mondială cu privire la

Mediu şi Dezvoltare, în Raportul Brundtland. Acest raport definea acest descriptor

ca fiind dezvoltarea care asigură nevoile prezentului fără a compromite

capabilitatea viitoarelor generaţii de a-şi asigura propriile nevoi..

Elementele comune acestor definiţii funcţie de ceea ce este durabil, pot fl

sintetizate în următoarele trei aspecte principale:

- aspectul durabilităţii beneficiului economic al resurselor naturale. Raţiunea

este aceea ca beneficiul economic al resurselor naturale trebuie menţinut în

siguranţă pentru a putea fi împărţit între generaţiile prezente şi cele viitoare.

- aspectul durabilităţii proprietăţilor fizice ale mediului ambiant, acordă valoare

absolută păstrării în condiţii de siguranţă şi continuitate a funcţiei ecologice a

mediului ambiant

- aspectul durabilităţii utilităţii, arată că nu trebuie să se piardă funcţia de

utilitate atât pentru calitatea vieţii cât şi pentru "bunurile făcute de om" fapt ce

determină includerea, în definiţia dezvoltării durabile a echităţii inter-regionale, a

reducerii sărăciei şi a capitalului uman. Încercările diferiţilor autori sunt îndreptate

spre definirea conceptului de dezvoltare durabilă ca descriptor cu valenţe calitative

şi cantitative, în vederea definirii indicatorilor de durabilitate.

Până în prezent, încercările de definire a dezvoltării durabile în termeni

cantitativi se diferenţiază prin aceea ca unele concepte utilizează abordări

multicriteriale, cu mai multe obiective, în timp ce altele consideră că un singur

criteriu este reprezentativ, respectiv un singur obiectiv În studiile de dezvoltare

durabilă este esenţial să fie stabilite criterii cantitative deoarece acestea permit ca

în final să se poată face distincţie între: scenariile "durabile" şi scenariile

"nedurabile". Intr-o abordare multicriterială, de exemplu, toate scenariile care

satisfac următoarele patru criterii, sunt considerate scenarii de dezvoltare durabilă:

- dezvoltarea economică - PIB/cap de locuitor se menţine pe întreg orizontul

de timp de analiza pe orizontul 2100;

- inechitatea socio-economică între regiuni este redusă semnificativ pe

întreg orizontul de analiză, în sensul că până în 2100, rapoartele veniturilor pe cap


de locuitor între toate regiunile sunt aduse la nivelul celor existente între ţările

OECD (echitate inter-regională);

- rapoartele rezerve/producţie ale purtătorilor de energie primară care se

consideră în pericol de epuizare, nu scad substanţial sub valorile actuale (echitate

intre generaţii);

- problemele de mediu pe termen lung sunt atenuate cu succes, de exemplu

emisiile de bioxid carbon la sfârşitul secolului 21 să fie sub nivelul emisiilor de azi.

Sistemele de energie se schimbă lent, iar scenariile cu privire la dezvoltarea

acestora au orizonturi lungi de timp ce se extind până la, sau peste 100 de ani, fapt

ce permite formularea tranziţiilor către dezvoltarea durabilă. Deoarece energia este

o cerinţă a dezvoltării, este de înţeles ca scenariile cu privire la sistemele de

energie stau la baza descrierii căilor de dezvoltare durabilă. Sistemele de energie

cuprind toate etapele de. transformare a energiei de la energia primară până la

asigurarea serviciilor de energie. Dezvoltarea în viitor a sistemelor de energie este

legată de dezvoltarea economică, de dezvoltarea comerţului internaţional şi de

gradul de deschidere a pieţei de energie.

Modele ale dezvoltării durabile în cercetări operaţionale

Modelarea tehnico-economică constă în fapt din construirea unor reprezentări

cu un grad de fidelitate variabil ale lumii economice reale sau ale unei părţi

componente a acesteia.

Modelele reingineriei se construiesc pe matematica faptului real în structura

cercetării operaţionale astfel ca relaţia calitate-risc să conducă la raporturi

supraunitare.

1. Cercetarea operaţională - Modele

Cercetarea operaţională ca model şi metoda ştiinţifică de pregătire a deciziilor,

permite alegerea soluţiilor raţionale în situaţii complexe.

Grupul strategic consultativ privind mediul înconjurător al ISO/1EC şi-a fixat ca

obiectiv să evalueze nevoile pentru o viitoare standardizare internaţională, în

scopul promovării implementării la nivel mondial a elementelor cheie din conceptul

dezvoltării durabile incluzând printre altele:

- informarea consumatorilor şi etichetarea ecologică;

- efectele asupra mediului înconjurător în timpul producţiei, distribuţiei;

- utilizării produselor, casării şi reciclării;

- analiza ciclului de viaţă;

Diagramele de legătură între controalele termoelectrice modelate în cercetări

operaţionale se pot urmări pe fig (6.1). Aceste scheme permit autorului de-a

perfecţiona modelele dedicate optimizării sistemelor mecanoenergetice ţinând


seama de influenţa corelaţiilor risc-calitate care apar la toate nivelele funcţionale

ale sistemelor mecanice din centralele termoelectrice funcţionează într-o economie

digitală.

Aceste consideraţii ne ghidează cercetările de optimizare a soluţiilor de

dezvoltate pe baza calculului evolutiv aplicat în varianta geneticii

Fig. 6.1 Abordarea problemelor tehnico-manageriale

în cercetarea operaţională [57

]

Prin Model, într-o definiţie generală, se înţelege o reprezentare a realităţii cu

ajutorul căreia se urmăreşte explicarea comportamentului, diferitelor aspecte ale


acesteia. Prin Model Tehnico-Economico-Matermatic se înţelege o reflectare în

limbaj matematic a unei probleme economice, reduse la trăsăturile ei esenţiale, la

forma abstractă matematizată. maticea proceselor tehnico-economice conjugată cu

reingineria obiectivelor.

2. Previziunea

În condiţiile presiunii economiei de piaţă şi ale necesităţii unei dezvoltări

durabile, elaborarea şi fundamentarea previziunilor economice ţine de

managementul modern pe baza unor principii de baza (fig. 6.2) conjugate cu

principiile Dezvoltării Durabile.

Fig. 6.2 Principii de bază ale managementului modern[57

]

Modelele Dezvoltării Durabile pot fi clasificate după diferite criterii cum ar fi:

Model iconic, prin care se înţelege o reprezentare identică în mic sau mare

- conform unei anumite scări, a obiectivului din realitate;

Modelul fizic-analogic, are drept caracteristică faptul că pentru

reprezentarea unui fenomen sau forma de manifestare a realităţii se recurge la

înlocuirea unei proprietăţi cu alta:

Modelele matematice sau simbolice-au un caracter abstract, fiind cele mai

importante şi cele mai răspândite, simboluri ca x şi y putând reprezenta de

exemplu, cantităţi, cum ar fi volume de producţie, distante, preţuri, beneficii, etc.


Modelele tehnico-economico-matematice- se pot reprezenta ca o

combinaţie a celor trei tipuri de relaţii fundamentale enunţate anterior care reflecta

procesele tehnico- economice.

Dezvoltarea durabilă a energeticii româneşti reclama aplicarea în practica a

următoarelor demersuri: renunţarea la monopol, privatizarea unităţilor de producţie

şi distribuţie pentru a dezvolta competiţia, reproiectarea costurilor folosind

concepţia marginală de variaţie a cheltuielilor, închiderea unor unităţi

neperformante şi realizarea prin investiţii a noi instalaţii energetice performante În

vederea susţinerii problemelor de dezvoltare durabilă se impune definitivarea

cadrului legislativ pentru promovarea competiţiei, fundamentarea tarifelor

energetice, mărirea responsabilităţii în protejarea mediului înconjurător. Scenariile

elaborate urmăresc indicarea căilor prin care balanţa energetică românească

cuprinde tendinţele de evoluţie a sistemului energetic european.

6.2 Optimizarea structurilor mecanoenergetice integrate holistic pe baza

aplicării calculului evolutiv în varianta algoritmilor genetici [60

][84

][85

][87

]

Algoritmii genetici sunt proceduri de căutare şi optimizare bazate pe mecanisme

evolutive şi ale selecţiei naturale. Diferenţele dintre algoritmii genetici evolutivi şi

algoritmii convenţionali de căutare şi optimizare sunt în principal următoarele:

■ Algoritmii genetici reprezintă metoda slabă-puternică pentru rezolvarea

problemelor. Această metodă face apel la puţine presupuneri asupra domeniului

supus optimizării.

■ Algoritmii genetici evolutivi folosesc codificări ale variabilelor problemelor

supuse investigaţiei în locul adaptării directe a parametrilor decizionali. Variabilele

sunt codificate prin şiruri de lungime fixă ceea ce permite aplicarea algoritmilor

genetici la rezolvarea unei game largi de probleme complexe.

■ Algoritmii genetici folosesc populaţii de soluţii potenţiale ceea ce îi

deosebeşte esenţial de tehnicile adaptive care operează punctual cu neajunsul că

pot fi prinse într-un optim local.

■ Algoritmii genetici folosesc operatori aleatori pentru dezvoltarea unei noi

populaţii aplicând tehnica MONTE-CARLO.

■ Algoritmii genetici permit exploatarea unui domeniu mult mai larg de soluţii

potenţiale decât cel acoperit de algoritmii convenţionali.

■ Algoritmii genetici reprezintă modele matematice de operare în ideea

optimizării problemelor

■ Conceptele algoritmilor genetici în raport cu cele biologice au următoarele

denumiri şi corespondenţe naturale: cromozomul este o soluţie care conţine


valorile pentru fiecare variabilă de decizie. Gena reflectă poziţia binară a fiecărei

variabile. Mulţimea cromozomilor este numită genotip care defineşte individul

denumit fenotip.

■ Treptele operaţionale ale unui algoritm genetic sunt următoarele:

reprezentarea genetică a soluţiei potenţiale a problemei; un mod de creare a unei

populaţii iniţiale de indivizi; o funcţie de evaluare care preia rolul mediului; operatori

care schimbă componenţa populaţiei şi valorile pentru parametrii algoritmului

genetic (mărirea populaţii, probabilităţi de aplicare a operatorilor, criterii de oprire

etc.).

■ Cele mai comune moduri de a crea o populaţie iniţiată sunt metodele

aleatoare sau metodele euristice.

■ Paradoxul algoritmilor genetici se referă la faptul că ei se constituie în

puternice metode slabe pentru rezolvarea problemelor.

■ Selecţia aplicată în cadrul algoritmilor genetici permite manipularea unei

populaţii de soluţii potenţiale şi selectarea celei mai performante variante bazate pe

calitatea variantelor de rezolvare a problemelor investigate.

■ Înţelegerea algoritmilor genetici depinde de conceptele introduse de Holland

- scheme şi paralelism intrisec.

Competitivitatea structurilor integrate, producţie-piaţa concurenţială

Analiza economiei româneşti în general şi a energeticii în special sub aspectul

competivităţii a permis să delimităm două trăsături distincte şi anume:

1. Desfăşurarea proiectelor, programelor şi strategiilor de reformă economică

sub imboldul creşterii performanţelor pe întreaga filieră producţie-piaţă

concurenţială cu valenţe strict reale, (contradictorii şi generatoare de surprize

pozitive şi negative).

2. înregistrarea evoluţiei reale a economiei în faza de tranziţie care

consemnează schimbările structurale la toate nivelele corelate pe legătura

producţiei cu piaţa concurenţială.

În domeniul competitivităţii economia românească în tranziţie trebuie analizată

pe următoarele direcţii:

1. Modul de pregătire a mediului economic intern prin dezvoltarea

concurenţei, prin liberalizarea preţurilor, prin acordarea autonomiei decizionale

întreprinderilor, prin creşterea potenţialului de negociere a agenţilor economici prin

compunerea unei economii funcţionale (privatizare, restructurare, reforme

instituţionale etc).


2. Asumarea rigorii de integrare în Uniunea Europeană prin asimilarea unui

set de reguli ale competitivităţii, a unor legi şi a unor regulamente care creionează

un mediu competitiv specific.

3. însuşirea logicii regulamentelor şi a comportamentelor care susţin

competivitatea în economia de piaţă omogenă şi creionarea trecerii spre economia

digitală în vederea proiectării Noii Economii concurenţiale în teoria globalizării.

Strategia şi politica dezvoltării în domeniul ştiinţei - tehnologiei şi inovării în

vederea creşterii competitivităţii produselor şi serviciilor energetice se prezintă

astfel:

1. Obiective prioritare

a) Dezvoltarea capacităţii de generare a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice

prin formarea şi extinderea centrelor de excelenţă, creşterea resurselor cercetării

prin programe naţionale MEC şi Academia Română, perfecţionarea

managementului proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare şi prin integrarea

unităţilor de cercetare autohtone în programele internaţionale.

b) Creşterea calităţii lucrărilor de cercetare prin reducerea decalajelor

tehnologice privind dotarea materială, dezvoltarea infrastructurii informaţionale,

evaluarea firmelor, activităţilor şi a personalului din cercetare pe baza normelor

internaţionale, orientarea spre piaţă a cercetării-proiectării şi dezvoltării-inovării,

salarizarea în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cercetător, difuzarea

cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice prin extinderea serviciului de marketing şi a

reclamei, dezvoltarea capacităţii de utilizare a cunoştinţelor de absorbţie a inovării

şi formarea unei rezerve de cercetători tineri capabili să genereze valori.

c) Dezvoltarea potenţialului de cercetare-dezvoltare şi inovare la nivelul

firmelor prin abordarea unor proiecte complexe în cooperare cu alte centre

performante de cercetare în domenii de vârf ale economiei prin cofinanţare.

d) Accelerarea proceselor de informatizare prin programe prioritare,

susţinerea dezvoltării performante, stimularea informatizării instituţiilor, extinderea

sistemelor expert şi neuroexpert, folosirea algoritmilor genetici şi a structurilor hard

din generaţia a V-a.

e) Creşterea relevanţei şi a impactului activităţilor de cercetare-dezvoltare-

inovare în ideea satisfacerii cerinţelor prioritare în plan economico-social, pentru

relansarea durabilă a economiei.

f) Relansarea economică a României bazată pe competitivitate şi crearea de

noi locuri de muncă ca urmare a aplicării concepţiei integrate de inovare a tuturor

structurilor, creşterea competitivităţii firmelor prin producerea unor noi produse

performante.


g) Creşterea nivelului tehnico-calitativ al produselor şi serviciilor în vederea

pătrunderii acestora pe piaţa internaţională.

h) Crearea unor modele tehnico-manageriale asistate neurogenetic pentru

optimizarea structurilor integrate producţie-piaţa concurenţială în ideea atingerii

performanţei.

2. Factorii determinanţi ai progresului ştiinţific-tehnic-tehnologic ca

suport a competitivităţii noii economii informatizate

a) Creşterea randamentelor, scăderea consumurilor, crearea produselor de

valoare reclamă studierea calităţii proceselor de realizare a produselor şi a

serviciilor în ideea informatizării tuturor activităţilor de gestiune şi proces.

Informatizarea permite creşterea productivităţii muncii umane şi generează

economii de resurse ca urmare a progresului tehnologic, pus în practica industrială

de firmele supuse inovării.

b) Reînnoirea antreprenorială ca bază a creării noilor întreprinderi trebuie

aplicată fără reţineri.

c) Crearea societăţii prin dezvoltarea microelectronicii reclamă corelarea

progresului tehnic cu cel economic.

3. Evaluarea tehnico-economică a progresului inovativ

a) Ideile care s-au impus la evaluarea progresului tehnic şi economic au la

baza inovaţia continuată şi invenţia, ambele bazate pe creaţie. Aplicarea acestor

idei bazate pe inovaţii şi invenţii trebuie să conducă la creşterea economiilor de

resurse şi la reducerea preţurilor pe piaţa concurenţială.

b) Teoriile creşterii economice sub aspectul progresului tehnic pot fi cu şi fără

aportul acestuia. Astfel deosebim creşterea economică fară progres tehnic posibil

de evaluat cu modele neoclasice, modele postkeynesiste şi modele de critică

elaborate la Cambrige sunt corelate cu creşterile economice bazată pe progres

tehnic evaluat cu ecuaţiile dezvoltării echilibrate şi cu modele de creştere cu

progres tehnic incorporat..

c) Corelarea creşterii economice cu teoria structuralistă pune în evidenţă rolul

progresului tehnic în schimbarea structurilor economice prin studii pertinente de

cercetare şi dezvoltare tehnologică.

d) Corelaţiile pe evenimente şi operatori tehnico-managerial evidenţiază

următoarele aspecte posibile de evaluat:

- Creşterea randamentului factorilor de producţie şi scăderea consumatorilor

de resurse energetice şi materiale.


- Alocarea raţională a resursei umane pe activităţi şi pe operatori

manageriali în vederea combinării acesteia cu mijloace de producţie şi asigurarea

soluţiei optime cu maximum de profit.

- Competitivitatea se apreciază pe baza rezultatelor vânzărilor generatoare

de profit şi poate creşte prin extinderea exporturilor

- Schimbările la nivelul produselor şi a serviciilor trebuie realizate pe baza

strategiilor de inovare pe întreaga filieră producţie-piaţă concurenţială.

4. Mediul concurenţial şi progresul tehnico-ştiinţific

a) Mediul concurenţial este influenţat de progresul tehnico-ştiinţific prin

modificarea structurală şi calitativă a pieţii pe dimensiunile cererii şi a ofertei.

Consolidarea ofertei se realizează prin noi tehnologii capabile să creeze produse

performante şi servicii generatoare de profituri pozitive.

b) Progresul tehnic în ecuaţia competitivităţii se injectează prin:

- Stimularea agenţilor economici pentru perfecţionarea proceselor

tehnologice.

- Reducerea costurilor de producţie şi îmbunătăţirea calităţii.

- Asimilarea noilor produse şi servicii.

- Crearea unei teorii sistemice pentru calcului ratei evolutive a inovaţiilor în

timp, în ideea de a explica natura modificărilor tehnologice şi de-a cuantifica

efectele benefice ale progresului tehnico-ştiinţific asupra competitivităţii firmei

începând cu rentabilitatea proceselor integrate producţie-piaţă concurenţială.

5. Restructurarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare.

a) Analiza cercetării - dezvoltării - inovării pe perioada economiei de comandă

- economiei de tranziţie în România a scos în evidenţă următoarele:

- Trecerea de la sistemul centralizat la economia de piaţă liberă

- Mişcările de schimbare colectivă s-au concretizat prin antrenarea

preocupărilor spre cercetare-dezvoltare prin înfiinţarea unor structuri de conducere

inoperante, creşterea fluxurilor comunicaţionale ale Reforma sistemului Cercetare-

Dezvoltare-Inovare urmăreşte: închegarea noii structuri legislative şi instituţionale,

realizarea transferului tehnologic intern şi internaţional, extinderea cooperării

internaţionale şi implementarea proceselor specifice tranziţiei (privatizarea unităţilor

din cercetare, apariţia unor nuclee private de cercetare, dezvoltarea cadrelor de

excelenţă publice şi private).

b) Particularităţile reformei în domeniul Cercetării-Dezvoltării-Inovării.

- Stabilirea şi adoptarea modelului de dezvoltare bazat pe inovare.


- Restructurarea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice în concepţia

reformei economiei româneşti.

- Participarea unităţilor de cercetare-proiectare-dezvoltare la restructurarea

economiei din ţara noastră.

- Dezvoltarea logisticii cercetării şi crearea unui nou sistem de evaluare-

decizie a proiectelor pe baza orientării economiei europene.

- Crearea unor centre de excelenţă în domeniul cercetării/proiectării,

dezvoltării şi inovării tehnologice, pe domenii prioritare ale economiei.

- Înfiinţarea reţelei naţionale pilot de inventică şi dezvoltare a activităţii de

cercetare - dezvoltare-inovare la nivelul firmelor specializate.

- Crearea centrelor de cercetare comune, învăţământ superior-producţie

acreditate ca structuri de extindere a dezvoltării tehnologice.

- Proiectarea şi realizarea arhitecturii legislative a întregului sistem de

cercetare/proiectare şi dezvoltare-inovare tehnologică, după modelul european.

- înfiinţarea şi dezvoltarea Agenţiei Naţionale pentru Transfer tehnologic şi

Inovare.

- Punerea în practică a sistemului de finanţare prin fonduri multiple şi

anume: fondul pentru cercetare-dezvoltare-inovare, etc.

- Sistemul legislativ românesc din domeniul cercetării-dezvoltării-inovării

trebuie să aibă un vădit potenţial de compatibilizare cu legislaţia internaţională în

domeniul care recomandă accelerarea privatizării şi a concurenţei.

- Realizarea cooperării internaţionale prin participarea şi realizarea

programelor COST, EUREKA, NATO, PHARE, COPERNICUS, etc.

- Dezvoltarea sistemului cerere-ofertă de servicii şi interconectarea

activităţilor tehnico-economice la nivelul proceselor integrate producţiei piaţă

concurenţială.

6. Mecanisme autogenerative ale cercetării ştiinţifice şi dezvoltării

tehnologice inclusiv a inovării pentru integrarea lor în economia de piaţă

- Crearea şi dezvoltarea mecanismelor de dezvoltare a ştiinţei, tehnologiei.

- Schimbarea sistemului economico-social

- Accelerarea investiţiilor şi urmărirea indicatorilor de rentabilitate prin

cuprinsul proiectelor aplicate în practică.

- Regândirea corelaţiei cercetare-dezvoltare-inovare tehnologică pe baza

unor analize interdisciplinare


- Elaborarea unor îndrumare de dezvoltare a creativităţii în vederea

precizării mai ales a coordonatelor de dezvoltare a inventicii şi a ştiinţei

performante prin atomizarea procesului creator, cu scopul înţelegerii ecuaţiei

complexităţii fenomenelor reale analizate.

- Realizarea transferului tehnologic a cercetărilor fundamentale şi aplicative

în vederea promovării dezvoltării durabile a proceselor integrate,.

7. Parametrii neconvenţionali ai restructurării sistemului ştiinţă-

tehnologie-inovare.

- Crearea şi dezvoltarea conceptelor, tehnicilor şi a proceselor care permit

abordarea interdisciplinară a problemelor, tratarea transdisciplinară şi hibridizarea

sistemelor supuse dezvoltării.

- Realizarea comunicării prin medii eficiente şi reţele performante interne şi

internaţionale (INTRANET, INTERNET, EUREKA, COST, COPERNICUS etc.).

- Interdisciplinaritatea reclama cooperarea mai multor discipline fiecare

aducând scheme şi metode proprii de abordare a problemelor complexe.

- Transdisciplinaritatea adânceşte cooperarea pe baza unui sistem comun de

modele, tehnici şi concepte de abordare Hibridizarea studiază sistemele discrete şi

continue, abordează problemele certe şi incerte, sintetizarea modelelor de

cercetare în scopul impulsionării competitivităţii sistemelor reale în evoluţie.

- Comunicarea internaţională are tendinţa de a se organiza în parcuri ştiinţifice

care se dezvoltă prin programe specializate pe domenii în ideea consolidării

economice a cunoaşterii.

- Crearea noilor mecanisme manageriale bazate pe cercetări hibrizate

asistate informatic reclama formarea de manageri antrenori, inclusiv pregătirea

executanţilor eficienţi şi schimbarea structurii acţionariatului.


7. SISTEME PREVIZIONALE DE CONDUCERE A CENTRALELOR

TERMOELECTRICE DOTATE CU AGENŢI INTELIGENŢI [89

]

7.1 Modele manageriale de conducere a centralelor termoenergetice în

concepţie cibernetic[91

]

Considerarea centralelor termoenergetice se poate justifica pe baza următoarelor

observaţii:

în cadrul acesteia se desfăşoară un număr mare de activităţi, fiecare fiind

efectuata de un grup de oameni, în general specializaţi pentru desfăşurarea

eficientă a acesteia, toate acestea fiind într-un sistem variat de interdependenţe,

de regulă, riguros stabilite.

activitatea, structura, dimensiunea, poziţia pe piaţă etc., sunt permanent în

schimbare, cu ritmuri şi intensităţi diferite

activitatea firmei se desfăşoară într-un mediu extern foarte complex, greu

previzibil, faţă de care îşi raportează acţiunile, care cuprinde concurenţi,

consumatori, acţionari, parteneri, facilităţi, taxe, legi, condiţii de mediu etc.

diversificarea gamei sortimentale de bunuri şi servicii oferite de firmă poate fi

asigurată doar prin mărirea numărului de activităţi, compartimente, factori de

producţie, specializări, materii prime, informaţii etc.;

activitatea normală a firmei necesită cel puţin un sistem de reglare şi control,

care adaptează activitatea şi inputurile firmei în funcţie de outputurile acesteia şi

starea mediului extern;

firma este un sistem care atinge eficienţe, creează specializări, obţine

produse imposibil de realizat fără conlucrarea dintre subsistemele acesteia,

modifică prin activitatea sa mentalităţile şi relaţiile umane;

fiecare firmă contribuie la crearea şi evoluţia mediului macroeconomic, a

pieţelor şi relaţiilor economice şi sociale;

gradul de organizare al firmei creşte, în general, odată cu trecerea timpului şi

cu creşterea volumului de informaţii deţinute de aceasta,;

Activitatea generală a sistemului firmei constă în obţinerea, concentrarea,

organizarea şi combinarea de resurse pentru a produce bunuri şi servicii destinate

vânzării. Aceste resurse nu pot fi deţinute în totalitate de proprietarii firmei, ele

trebuind a fi cumpărate de la deţinătorii acestora.

Practic, firmele cumpăra materii prime, capital, forţă de muncă etc., de la

proprietarii acestora şi le transformă în bunuri şi servicii destinate vânzării iar


proprietarii inputurilor folosesc veniturile obţinute din vânzarea acestora pentru a

cumpăra bunuri şi servicii produse de firme.

Are loc astfel un schimb permanent între firmă şi beneficiarii factorilor de

producţie prin intermediul pieţelor, fiecare influenţându-1 şi fiind influenţat de

dorinţele, deciziile şi acţiunile celuilalt (figura 7.1).

Fig. 7.1 Sistemul cibernetic care reconfigurează actualele structuri ale

sistemelor autohtone şi europene din cadrul termocentralelor

În acest scop o firmă trebuie să:

- culeagă informaţii privind cererea pieţei, prin efectuarea unor studii de piaţă sau

pe baza comenzilor primite;

- să facă o analiză a cererii care să identifice factorii economici, sociali,

psihologici politici, etc., ce influenţează cantitatea cerută de piaţă;

- să determine pe baza informaţiilor culese şi a analizei efectuate, nivelul probabil

al cererii viitoare;


- să livreze produsele realizate către piaţa bunurilor şi serviciilor;

- să încerce sporirea vânzărilor prin activităţi de reclamă.

Raporturilor cu piaţa face legătura dintre firmă şi piaţa bunurilor şi serviciilor

oferite de firmă. Modul în care se realizează această legătură poate fi vizualizat în

figura 7.2.

Fig. 7-2 Subsistemul raporturilor cu piaţa

Subsistemul de producţie are sarcina dificilă de a găsi acea combinaţie inputuri-

outputuri care asigură eficienţa maximă. El va primi planul de producţie Q(t) de la

subsistemul raporturilor cu piaţa, va găsi, dintre combinaţiile de inputuri pe care le

poate asigura subsistemul asigurării cu factori de producţie, combinaţia optimă şi

va formula cererea de inputuri (către SAFP) şi de investiţii către subsistemul preţuri

- costuri - profitabilitate, va fabrica, pe baza inputurilor şi resurselor băneşti primite,

produsele finite şi le va transmite către SRBS.

Aceste fluxuri au fost reprezentate în figura 7-3.

Fig. 7-3 Subsistemul de

producţie


Fig. 7-4 Subsistemul

financiar

7.2. Consolidarea marketingului computerizat pe baza implicării

agenţilor inteligenţi la nivelul producţiei integrate pieţei concurenţiale de

energie

a) Structura şi funcţionarea agenţilor inteligenţi

Utilizarea agenţilor este justificată în primul rând prin faptul că reprezintă

o soluţie pentru administrarea sistemelor complexe. Datorită autonomiei ei pot

acţiona în numele utilizatorului, fără să aibă doar funcţia unei simple interfeţe.

Astfel, prin găsirea unei informaţii pe Internet, utilizatorul poate apela la un agent

care să realizeze căutarea. În acest caz, activarea prin management indirect, ca

procesul de cooperare între om şi agent bazat pe comunicare şi monitorizare să

devină performant. Agentul devine astfel un asistent al utilizatorului uman, a cărei

eficienţă creşte pe măsură ce învaţă preferinţele acestuia.

Un al doilea motiv este rolul jucat de sistemele inteligente în dezvoltarea şi

analiza teoriilor economico-manageriale. Simulările bazate pe agenţi inteligenţi

sunt în acest caz apropiate de procesele naturale ceea ce permite asigurarea de

rezultate superioare celor furnizate de modelele clasice.

Domeniul agenţilor inteligenţi este în continuă dezvoltare şi nu are o

definiţie standard unanim acceptată. în cele ce urmează, se evidenţiază câteva

caracteristici ale agenţilor inteligenţi care constituie structura ideii de agent

autonom. Analiza definiţiilor date de specialişti agenţilor inteligenţi ne va lămuri

asupra structurii şi funcţionării acestora.

1. Agentul AIMA al lui Russell şi Norving este descris drept "orice lucru

care îşi poate percepe mediul prin senzori şi poate acţiona asupra acelui mediu

prin efectori".


2. Agentul Maes: "Agenţii autonomi sunt sisteme computaţionale care

populează un anumit mediu dinamic complex şi acţionează autonom în acest

mediu, realizând un set de sarcini pentru care au fost proiectaţi".

3. Se poate deci considera că un agent este "un sistem computaţional

situat într-un mediu de excepţie şi capabil de acţiune autonomă în acest mediu

pentru a-şi îndeplini obiectivele programate".

4. Agentul Hayes-Roth: "Agenţii inteligenţi efectuează în mod continuu

trei funcţii: perceperea condiţiilor dinamice din mediu, acţiunea pentru influenţarea

condiţiilor din mediu şi raţionamentul pentru interpretarea percepţiilor inclusiv

pentru rezolvarea problemelor, deducerea inferenţelor şi determinarea acţiunilor".

5. Agentul IBM: "Agenţii inteligenţi sunt entităţi software care îndeplinesc

anumite operaţii în numele utilizatorului, cu un anumit grad de independenţă sau

autonomie, folosind astfel cunoştinţe sau reprezentări ale dorinţelor utilizatorului".

Modelul de analiză a agenţilor inteligenţi se bazează pe patru dimensiuni:

proprietăţile mediului, proprietăţile acţiunilor agenţilor, proprietăţile scopurilor

agenţilor şi proprietăţile acţiunilor agenţilor.

Mediul poate fi accesibil sau inaccesibil, determinat sau probabilistic, static sau

dinamic, discret sau continuu.

• Infailibilitatea: o acţiune infailibilă va produce în mod sigur efectele dorite

dacă mediul îi satisface precondiţiile şi le execută corect. Infailibilitatea se referă în

principal la intenţia de a efectua o acţiune şi nu la probabilitatea de reuşită.

• Utilitatea unei acţiuni este dată de necesitatea stării în care se ajunge prin

acţiunea respectivă.

Diferite acţiuni pot necesita diferite resurse pentru a fi îndeplinite cum ar fi

consumul de energie electrică, cheltuirea unei sume de bani, etc. Costurile pot fi

calculate pe loc, înainte de efectuarea unei acţiuni, sau pot fi determinate la un

moment de timp ulterior. într-un mediu nedeterminist, costul unei acţiuni nu poate fi

cunoscut cu anticipaţie. O acţiune este optimă dacă este corectă şi nu există o altă

acţiune corectă cu un cost mai scăzut.

Scopurile agenţilor inteligenţi se realizează prin:

> "generarea autonomă": capacităţii de a-şi genera acţiuni proprii care se

încadrează între caracteristicile definitorii ale unui agent inteligent. În general,

stabilirea de noi demersuri depinde atât de agent cât şi de starea curentă a

mediului;

> "scopuri de realizare sau întreţinere" unei anumite stări în cadrul

mediului. întreţinerea încearcă păstrarea sau conservarea unei anumite stări;


> "acţiuni singulare sau multiple": dacă un agent este capabil să-şi

reprezinte (implicit sau explicit) mai multe de un scop, se spune că are scopuri

multiple. în caz contrar, are un scop singular;

> "angajamentul faţă de acţiunile declanşate": apare când un agent îşi

abandonează interesul urmărit

> "utilitatea scopurilor": este determinată de recompensa îndeplinirii

acţiunilor.

Caracteristicile agenţilor în simularea sistemelor complexe se referă la:

"agregarea": agenţii grupează obiectele asemănătoare şi ignoră

diferenţele (astfel apar modele de organizare la nivel colectiv);

"etichetarea": agenţii trebuie individualizaţi, ei posedă o identitate;

"nonlinearitatea" arată că: comportamentul global al unui sistem complex

nu poate fi descompus linear în comportamentele agenţilor individuali;

"fluenţa": agenţii sunt interconectaţi, interacţionează şi transferă informaţii;

"diversitatea": sistemele multi-agent eterogeni arată că agenţii au diferite

roluri şi comportamente;

"modelele interne" au rolul de-a organiza regulile care produc

comportamentul agenţilor, astfel încât aceştia pot anticipa influenţele mediului;

"componentele de construcţie" ale agenţilor sunt alcătuite din

componente simple , prin combinarea cărora pot rezulta agenţi cu roluri şi

comportamente diferite.

Structura bugetului de venituri şi cheltuieli construită în concepţia

cercetării operaţionale pe baza marketingului performant aplicabil în cadrul

centralelor termoelectrice fiabile

• Modele de calcul al cheltuielilor totale actualizate şi a celor anuale în

cercetări operaţionale destinate structurii bugetului anual şi strategic

dv

1i

ridaitan

i

atac rrrr;Cr1C (7-1)

unde: ra - rata de actualizare care indică scăderea în timp a valorii banilor este

formată din rata dobânzii (rd), rata inflaţiei (n) şi rata riscului (rr);

Ctan i - cheltuielile totale anuale exprimate în funcţie de eforturile necesare

realizării evenimentelor reale.

• Structura cheltuielilor anuale (Ctan) şi strategice (Ctac) care trebuie

reflectată în bugetul unităţii integrate pieţei de energie, arată astfel:

Ctan i = CDD + CCC + CPR + CRU + CEF + CCD + cp Rtan (7-2)


DDp

haos

catastrofarisc

analizatesistemelorasi

loractivitatiprognoza

ormatiilorinf

cautareaDD RcCCCC

CCp

aleconcurenti

pieteistudiul

asteptarii

inuareadim

energielcombustibi

materialCC RcCCCC

PRp

proceselora

siproduselor

calitatea

proiectat

uiobiectivula

efunctionarde

optimregimul

lucrude

metodelorasi

ieilogtehno

eavarinoPR RcCCCC

RUp

tiicreativita

stimularea

ormaticinf

ullogdia

lucrude

posturilor

aproiectare

ntaerperformasup

ergonomie

ensivaint

invataturaRU RcCCCCCC

birotica

strategia

preturilor

aproiectare

fondurilor

formareaEF CCCC

DCp

resursedefurnizorii

cusiclientii

cuicomunicari

adezvoltare

proiectateunitatilora

vaanticipaticonducerede

deciziiloraproiectare

proiectateresurselor

aigospodaridrept

rmanageriloformareaDCRcCCCC

• Calculul cheltuielilor pe evenimente se face cu ajutorul următoarelor relaţii

matematice:

n

1i

timpul

cautare

de

salariul

anualmediu

numarul

cautarilor

ormatiilorinf

cautarea tsNC

durabila

dezvoltaredeoptime

solutieiapractice

realizariitulcos

analizate

sistemeloradezvoltare

deeiinttendaestimare

destudiuluitulcos

normativa

prognoza

lorativaexp

prognozaprognoza CCCCC(7-3)

Crisc = peni ∙ Enl + isp ∙ Pav = 200pei ∙ tav ∙ Pav + isp + Pav =

ispi

fei P25,0iP25,0

365

tp200


în care: pei - preţul energiei electrice la nivel naţional (lei/kWh); tf - timpul de

funcţionare a sistemului; peni - preţul energiei nelivrate egal cu 200 lei; Eni - energie

nelivrată; isp - investiţia specifică pentru refacerea instalaţiei distruse de riscurile

agresive; Pav - puterea la avarie.

Dacă puterea avariată este (0,25Pi) atunci bugetul trebuie pregătit cu sume de

preluare a riscului. Dacă puterea (Pav) depăşeşte (0,25Pi) atunci sistemul parcurge

faza de catastrofă care poate degenera în haos când (Pav = Pi). Celelalte cheltuieli

din noul model denumite eforturi comerciale au în structura lor următoarele relaţii

de calcul:

d

1i

r

1j

s

1r

krrjj

pretul

material

fiecarui

materiale

)i(diverse

materiale

energie

lcombustibi qpEpBpMC (7-4)

în care: Bj - tipurile de combustibil cumpărat; pj - preţul diferenţiat al combustibilului

achiziţionat în condiţiile pieţei conjuncturale favorabile cumpărătorului; Er - energia

cumpărată; pr - tariful energiei; qk - consumul specific.

• Cheltuielile cu diminuarea aşteptărilor se calculează astfel:

orasteptaril

inuareadimp

)legislatia

privestecatoreoptlaefective

muncadeoredoualadetrecerea(

umaneresurseiaportuluicresterea

arziereintcu

aplicatemuncade

metodenoilepentru

asteptarii

inuareadim RcCCC(7-5)

aleconcurenti

pietei

studiulp

furnizoriisiclientiicu

relatiiloraensificare(int

afaceriloringineriatatanconsulreclama

aleconcurenti

pieteistudiul RcCCCC

• Cheltuielile cu producţia se determină cu ajutorul următoarelor

probleme operaţionale:

lucrudemetodelorasi

iilorlogtehnoeavarinop

lucrudemetodelor

reaimbunatati

orobiectivelloatariiexp

siiproiectariareingineri

lucrudemetodelorasi

iilorlogtehnoeavarino RcCCC

calitatep

itatiinonconform

ainlaturare

calitatii

aproiectarecalitate RcCCC

(7-6)


economic

regimp

eperformant

ormaticeinf

sistemeculucrude

locurilorainzestrareamortizare

reparatiisi

retinereint

capacitate

din%80la

panaculucrude

locurilorincarcarea

analizatsistemului

eafunctionarde

optimregimul RcCCCCC

produselor

calitatiirealizarea

siaproiectarep

istilornonconform

ainlaturare

proiectaredeprocesele

siflixuridecalitatii

cresteriiturilecos

calitatii

uluimanagement

manualului

elaborariitulcos

calitatii

aproiectare RcCCCC

eanoncalitatp

rproiectelo

eanoncalitat

deprovocate

iilorvara

repararii

tulcos

beneficiarla

anchetelor

tulcos

realitateacu

enonconformdecizii

penalizaresi

facturaredeerori(

riscurilortulcos

incompletsi

antnonperform

ormationalinf

sistem

unuitulcos

calitatiiaperspectiv

dinuipersonalul

riinonpregatitulcosenoncalitat

Rc

CCCCCC

• Cheltuielile cu resursa umană se calculează cu relaţii de forma:

ensivaint

invatareap

tulcos

tespecialita

depregatirii

numarul

rangajatilo

ensivaint

invatarea RccN3

1C

ergonomiep

tulcos

lucrude

locfiecarui

ergonomiei

numarul

lucrude

locurilorergonomie RccN3

1C

(7-7)

posturilor

aproiectarep

tatiiproductivi

cresterii

asigurarea

culecheltuieli

munciierezultatel

defunctiein

acordatesalariile

postfiecare

pesarcinilora

corecteformarii

posturilor

iproiectari RcCCCC

Cheltuielile învăţării intensive şi cele ergonomice se determină considerând

că la fiecare trei ani se reconfigurează profesional întregul efectiv al resursei

umane.

• Cheltuielile cu activităţile economico-financiare semnificative care se regăsesc

în procesele reale de proiectare se calculează astfel:

posturilor

aproiectarep

initialeeprevederil

decattatiiproductivia

rapidamaicresterea

propriifonduri

dinsalariilor

cresteriiasigurarea

dinamicain

productiei

crestere

fondurilor

formarea RcCCCC(7-8)


Indicatorii manageriali care permit aplicarea acestui demers în ideea

formării fondurilor proprii au următoarele structuri matematice:

angajati

2010

angajati

2009NA

angajatide

numaruluifond

2010salarii

fond

2009salariisf

salarii

fondproductia

2010executata

productia

2009proiectatap

productieN

Ni

F

Fi

p

pi

salariu

2010mediu

salariu

2009mediums

mediu

salariutateaproductivi

2010muncii

tateaproductivi

2009munciimp

mpS

Si

p

pi (7-9)

sm

mp

mp

NA

sf

p

p ii;iii - diferenţe care permit crearea fondurilor unităţilor

examinate.

Cheltuielile cu proiectarea preţurilor produselor se determină cu relaţii de

forma:

ortexp

produse

pretul

ernint

pretul

extern

profitul

ortexpdin Nppp

ernint

profit

erneint

taxe

pi

tacpretul

ernint ptdvNg

Ci

(7-10)

Cheltuielile pentru birotică şi sisteme informatice noi se calculează astfel:

an/leiC)15,01,0(C itan

noiormaticeinf

sistemebirotica (7-11)

Cheltuieli cu decizia şi comunicarea se calculează cu relaţii operative de

forma:

ordecidentil

instruireap

pregatirea

rmanagerilo

aspeciala

roducereaint

econvergent

ingineriei

iperformant

ordecidentil

formarea RcCCC

deciziilor

aproiectarep

cheltuieli

finaledeciziei

aplicareacu

cheltuieli

deciziedeoptime

ianteivaralegereacu

deciziilor

aproiectare RcCCC (7-12)

icomunicari

adezvoltarepernetintranetint

icomunicari

adezvoltare RcCCC

Modul de aplicare în practică a acestor noi modele de cuantificare a

eforturilor bazate pe cercetări operaţionale este diferit de la proiectare la exploatare

întrucât restricţiile care intervin nu sunt concurente.


Stabilirea structurii bugetului anual şi multianual pe baza cheltuielilor

determinate în concepţia cercetării operaţionale permite depăşirea situaţiilor de

criză dictată de lipsa fondurilor.

• Structura operativă a veniturilor cuprinde următoarele eforturi economico-

financiare:

venitul

realizabil

totalV (4 ÷ 10)% din valoarea obiectivelor comandate plus veniturile din

acţiunile de perfecţionare şi diversificare a proiectării inclusiv exploatarea (90 ÷

95)% şi venitul din activităţi de export pe anul 2010 se ridică la 309,106 RON şi se

calculează pe operatori ai cercetării faptelor reale astfel:

2009

DD

haosuluisilorcatastrofe

riscurilorinariilime

prognoza

degenerat

ormatiilorinf

sicautarii

2010

DD V05,1VVVV

2009

CC

imemaxpreturilavanzarilor

realizarasiprodusede

imemaxcereriiicunoasteri

Europain

ore6laRomaniain

existentceldejalucrude

utiltimpuluicresterea

aleconcurentipietei

alefavorabileconditii

inlilorcombustibisi

ormaterialelachizitiei

2010

CC V05,1VVVV

2009

PR

calitatii

cresterea

economic

regimului

elorechipament

eavarreino

2010

PR V05,1VVVV (7-87)

2009

RU

creatoare

muncii

datorate

proiectarede

proceselor

ormareainf

posturilor

aproiectare

lucrudelocurilor

eergonomieidatorita

tatiiproductivi

cresterea

invatarede

elorintcunostinnoirea

degenerate

2010

RU

V05,1V

VVVVV

2009

EF

biroticii

ajutorulculucrude

timpuluiscurtareaprin

fonduriderealizarea

vanzaridecrescutvolum

unuirealizareaprin

fonduridegeneraresi

preturiloraproiectare

anualalorcresterea

silorindicatori

corelareaprin

entarelimsupfonduri

2010

EF V05,1VVVV

2009

DC

energeticelorcheltuieli

ioptimizari

bazapefonduri

deentarelimsup

pertinente

deciziicuresurselor

eagospodarirprin

venituluigenerarea

2010

DC V05,1VVV


8. STUDIU DE CAZ PRIVIND FUNCŢIONALITATEA

RENTABILĂ A CANTRALELOR TERMOELECTRICE DIN

COMPLEXUL MECANO-ENERGETIC CRAIOVA (CMEC) 75

8.1. Analiza funcţionalităţii activităţii din CMEC pe baza reingineriei

industriale 57

83

62

Complexul mecano-energetic Craiova este o societate comercială pe

acţiuni cu un capital social la sfârşitul anului 2011 de 258.712.030 lei deţinut

integral de statul român. Domeniile de activitate ale CMEC sunt în principal

următoarele:producerea în centralele termoelectrice Işalniţa şi Craiova II a energiei

electrice şi termice pe bază de lignit inclusiv vinde servicii auxiliare şi materiale

reziduale. Centralele Complexului Craiova dispun de o putere instalată de 930 MW

care beneficiază de 700.000 tone combustibil inferior cu o putere calorifică de circa

1800 kcal/kg. Sistemele mecanice ale complexului cuprind cazane cu circulaţie

forţată, turbine Sneider, generatoare sincrone cu o vechime de 45 de ani,

excavatoare cu rotor şi maşini de haldat.

Principalele obiective ale strategiei Complexului Mecano-Energetic Craiova

supuse analizei pe baza metodelor reingineriei sunt legate de reînnoirea

echipamentelor cu recurs la grupuri de mare putere 500 MW, dezvoltarea

marketingului computerizat şi extinderea cooperării internaţionale. Realizările pe

întregul an 2011 se pot urmări în tabelul (8-1):

Tabelul 8-1

Indicatori U.M. CET

Işalniţa CET

Craiova II CME-

Craiova

1. Energia electrică MWh 3,304 ∙ 106 1,738 ∙ 10

6 5,14 ∙ 10

6

2. Energia termică Gcal 189 784 ∙ 103 784 ∙ 10

3

3. Consum de combustibil

tone 4,865 ∙ 106 2,835 ∙ 10

6 7,7 ∙ 10

6

4. Consum gaze mii Nmc 85 ∙ 103 37,73 ∙ 10

3 116,7 ∙ 10

3

5. Consum convenţional total

tcc 1,421 ∙ 103 772 ∙ 10

3 2193 ∙ 10

3

6. Adaos hidrocarburi % 7,83 5,87 7,14

7. Consum convenţional energie electrică

tcc 1,421 ∙ 106 648,3 ∙ 10

6 2,069 ∙ 10

6

8. Consum specific propriu electric

% 7,13 12,84 19,06

9. Consum specific propriu termic

kWh/Gcal 35 67 37


10. Consum specific brut electric

gcc/kWh 417,38 373,3 402,5

11. Consum specific termic

kgcc/Gcal 143 157,5 157,5

Caracteristicile principale ale echipamentului de 315 şi 500 MW se pot

urmări în tabelul (8-2):

Tabelul 8-2

Caracteristici principale U.M. Grup nou Grup existent

1. Puterea instalată MW 500 315

2. Debit abur viu t/h 1250 1020

3. Parametrii aburului bar/0C 283/563 198/540

4. Randament cazan la sarcină nominală

% 90 85

5. Consumul de căldură al turbinei la bornele generatorului

kcal/kWh 1163 1887

6. Randamentul net pe grup % 42,3 29,0

7. Consumul specific brut de combustibil al grupului

gcc/kWh 265,35 390

Avantajele implementării noului grup energetic se pot evidenţia prin:

creşterea rentabilităţii producţiei astfel încât CMEC devine competitiv pe piaţa

liberalizată a energiei, reducerea semnificativă a poluării mai ales în cazul utilizării

combustibilului ecologic de la 12% în cazul clasic la 100% în cazul schimbării

combustibilului nonecologic.

În cadrul analizei realizate la nivelul Complexului Mecano-Energetic

Craiova s-a abordat programul de reparaţii, modalităţile de implementare a

tehnologiei informatice, tehnologiile de exploatare, coordonarea activităţilor din

domeniul situaţiilor de urgenţă, stadiul de conformitate a exploatării la cerinţele de

mediu şi activitatea economică rezultată din bilanţul contabil pe anul 2011.

Programul de reparaţii pe anul 2011 este prezentat în tabelul (8-4).

Tabelul 8-4

Unitatea programată în reparaţii Valoarea planificată Valoarea realizată

1. CET Işalniţa 43,34 106

44,95 106

2. CET Craiova 19,3 106 17,8 10

6

3. U.M. Prigoria 3,4 106 3,36 10

6

4. Uzina de reparaţii 55,6 103 55,614 10

6

5. CEN-Craiova 0,4 106 0,371 10

6

6. Total unitate supusă reparaţiei 66,5 106 66,56 10

6

Direcţiile practice spre care se vor orienta exploatarea tehnologiei de

producţie sunt demarate din 2011 spre următoarele demersuri: optimizarea


funcţionării instalaţiilor cu deschidere spre consumatori, calificarea grupurilor

pentru a participa la reglajul primar, secundar şi terţiar al calităţii producţiei livrate

pieţei de energie fără riscuri, coordonarea activităţilor de urgenţă în ideea reducerii

vulnerabilităţilor, studierea prevenirii incidentelor de exploatare. Motivarea

supervizării anticipativă a incidentelor se poate susţine pe baza vulnerabilităţilor

care au apărut în 2011 în CMEC şi care a provocat prin 67 incidente o întrerupere

de 1540 ore ceea ce a generat o producţie nerealizată de 129.100 MWh. În

sprijinul acestui demers de prevenire anticipativă a incidentelor menţionăm că în

anul 2010 la CMEC s-au înregistrat următoarele pierderi: 54,5% energie electrică şi

54,6% energie termică..

Întreaga activitatea economică reflectată în bilanţul de venituri şi cheltuieli pe

anul 2011 a CME Craiova se poate urmări în tabelul (8-5).

Tabelul 8-5

Denumirea indicatorilor Sold ian-2011 Sold dec-2011

1. Total active imobilizate 1,14 109 lei 1,060 10

9 lei

2. Total active circulante 0,463 109 lei 0,525 10

9 lei

3. Cheltuieli în avans 9134 106 lei 0,306 10

6 lei

4. Datorii anuale 0,397 109 lei 0,388 10

6 lei

5. Provizioane 14,9 106 lei 64,54 10

6 lei

6. Profitul net 0,207331 106 lei 0,795421 10

6 lei

7. Cifra de afaceri 1,098 109 lei 1,229 10

9 lei

8. Venituri din exploatare 1,173 109 lei 1,384 10

9 lei

9. Cheltuieli de exploatare 1,162 109 lei 1,360 10

9 lei

10. Venituri financiare 122.127 lei 275.245 lei

11. Cheltuieli financiare 7,007 109 lei 10,526 10

9 lei

12. Profit 4,147 109 lei 13,369 10

9 lei

13. Impozitul pe profit 3,903 106 lei 12,58 10

6 lei

Analiza întregii activităţi la nivelul Complexului Mecano-Energetic ne

permite să subliniem următoarele constatări după aplicarea metodei SWOT a

reingineriei industriale:

a) Punctele tari susţinute de întregul sistem CMEC:

- Poziţia favorabilă pentru acces la sursele de combustibil tradiţional utilizat

de centralele Işalniţa şi Craiova II cu speranţa ca la schimbarea resurselor primare

cu cele regenerabile să se consolideze această situaţie.

- Crearea şi consolidarea competiţiei în domeniile producţiei şi furnizării

energiei electrice.

- Structură flexibilă de producţie formată din grupurile de cogenerare la

Centrala Craiova II şi grupuri cu două cazane pe turbină la unitatea Işalniţa.


- Dotarea cu utilităţi mecano-energetice la întregul sistem creează

autonomie de funcţionare.

- Grad ridicat de disponibilitate este asigurat prin stocări adecvate de păcură

şi cărbune la nivelul cerinţelor.

- Randamentele performante la nivelul echipamentelor permit realizarea

producţiei de energie la costuri concurenţiale.

- Competenţă profesională dedicată realizării intereselor societăţii stă la

baza succeselor Complexului analizat atât sub aspect tehnologic cât şi din punct

de vedere al managementului creator de profit.

b) Punctele slabe remarcate de doctorand se referă la următoarele aspecte

semnificative:

- Echipamentele au durată de viaţă relativ scăzută mai ales în domeniul

tehnologiei informaţiei.

- Utilizarea lignitului drept combustibil de bază creează probleme complexe

în privinţa costului energiei şi a creşterii poluării. Rezolvarea acestor probleme se

poate realiza trecând la combustibili regenerabili.

- Costurile energiei nu se determină după noua concepţie a cercetării

faptelor reale ceea ce conduce la tarife pe care nu le pot suporta consumatorii din

piaţa de energie electrică şi mai ales energia termică.

- Sistemele informatice de supervizare anticipativă a incidentelor nu sunt

reînnoite, ceea ce atrage programarea în buget a unui nivel crescut proviziune.

- Optimizarea deciziilor de proiectare şi aplicare a instalaţiilor trebuie

realizată cu recurs la metoda Benckmarking a reingineriei industriale.

8.2. Direcţii de rezolvare a managementului CMEC analizat în viziunea

managementului de proiect performant

Prima direcţie de abordare a punctelor slabe constatate cu prilejul analizei

diagnostic a Complexului Mecano-Energetic Craiova se referă la creşterea

performanţelor tehnologiei de producţie s-a elaborat prin demararea proiectului de

implementare a grupului de 500 MW.

Al doilea punct slab de deosebită importanţă se poate rezolva prin

înlocuirea lignitului cu combustibil regenerabil care are o putere calorifică inferioară

de (5000-6000) kcal/kg.

O direcţie semnificativă de soluţionare a punctelor slabe menţionate în

paragraful (8.1) se referă la modelarea activităţilor din CMEC în concepţia

cercetărilor operaţionale (relaţiile 8-1) [84

][85

][90

].

Ctan i = [CDD + CCC + CPR + CRU + CEF + CDC]


haos

catactrofarsc

analizatesistemelorasi

oractvitatilprognoza

ormatiilorinf

cautareaDD CCCC

aleconcurenti

pieteistudiul

asteptarii

inuareadim

energie

lcombustibi

materialeCC CCCC

proceselorasi

produselor

calitatea

analizat

sistemuluia

efunctionarde

optimregimul

lucrude

metodelorasi

ieilogtehno

eavarinoPR CCCC (8-1)

tiicreativita

stimularea

ormaticinf

ullogdia

lucrude

posturilor

aproiectare

aperformant

ergonomie

ensivaint

invatareRU CCCCCC

birotica

strategia

preturilor

aproiectare

fondurilor

formareaEF CCCC

resursedefurnizorii

cusiclientiicu

icomunicariadezvoltare

analizateunitatilora

vaanticipaticonducerede

deciziiloraproiectare

totaleresurselor

aigospodaridrept

rmanageriloformareaDC CCCC

Modelele de calcul ale cheltuielilor pe evenimente reale detaliate au

următoarele structuri matematice:

n

1i

timpul

cautare

de

salariu

anualmediu

numarul

orcautatoril

ormatiilorinf

cautarea tsNC

durabila

dezvoltaredeoptime

solutieiapractice

realizariitulcos

analizatesistemelor

adezvoltarede

eiinttendaestimare

destudiuluitulcos

normativa

prognoza

lorativaexp

prognozaprognoza CCCCC(8-2)

ispif

ei

avspavaveiavspnlenlrisc

P25,0iP25,0365

tp200

PiPtp200PiEpC

în care: Pei = preţul energiei la nivel naţional (lei/kWh); tf = timpul de funcţionare a

sistemului; pen i = preţul energiei nelivrate egal cu 200 pei; Enl = energia nelivrată;

isp = investiţia specifică pentru refacerea instalaţiei; Pav = puterea la avarie.


Dacă puterea avariată este (0,25Pi) atunci sistemul trebuie pregătit cu sume de

preluare a riscului. Dacă puterea (Pav) depăşeşte (0,25Pi) atunci sistemul parcurge

faza de catastrofă care poate degenera în haos când (Pav = Pi).

Celelalte cheltuieli din noul model denumite eforturi comerciale au în structura

lor următoarele relaţii de calcul:

d

1i

t

1j

s

1r

rrjj

pretul

material

fiecarui

materiale

)i(diverse

materiale

energie

lcombustibi pEpBpMC (8-3)

în care Bj = tipurile de combustibil cumpărat; pj = preţul diferenţiat al combustibilului

achiziţionat în condiţiile pieţei conjuncturale favorabile cumpărătorului; Er = energia

cumpărată; pr = tariful energiei.

Cheltuielile cu diminuarea aşteptărilor se calculează astfel:

)legislatiaprevedecatoreoptlaefectiva

muncadeoredoualadetrecerea(

umaneresurseiaportuluicresterea

arziereintcu

aplicatemuncade

metodenoilepentru

asteptarii

inuareadim CCC (8-4)

)furnizoriisiclientiicu

relatiiloraensificare(int

afaceriloringineriatatanconsulreclama

aleconcurenti

pieteistudiul CCCC

Cheltuielile cu producţia se determină cu ajutorul următoarelor modele

operaţionale:

lucrudemetodelor

reaimbunatati

orobiectivelloatariiexpsi

iproiectariareingineri

lucrudemetodelorasi

iilorlogtehnoeavarino CCC

eperformant

ormaticeinf

sistemexulucrude

locurilorainzestrareamortizare

reparatiisi

retinereint

capacitatedin%80

lapanasarciniculucru

delocurilorincarcarea

analizatsistemului

aefunctionarde

optimregimul CCCCC

itatiinonconform

ainlaturare

calitatii

aproiectarecalitate CCC (8-5)

itatilornonconform

ainlaturare

proiectarede

proceselesi

fluxuripecalitatii

cresteriiturilecos

ialcalitati

managerialmanualului

elaborariitulcos

calitatii

aproiectare CCCC


rproiectelo

eanoncalitatdeprovocate

iilorareparariitul

beneficiarla

anchetelor

tul

realitatea

cuenonconform

deciziipenalizari

facturaredeerori

riscurilortul

incompletsimant

inonperforormatic

sistemunuitul

calitatiiaperspectiv

dinluipersonalul

riinonpregatitulenoncalitatCCCCCC

varcoscos

(

cos

inf

coscos

Cheltuielile cu resursa umană se calculează cu relaţii de forma:

tulcos

tespecialita

depregatirii

numarul

rangajatilo

ensivaint

invatarea cN3

1C

tulcos

lucrude

locfiecarui

ergonomiei

numarul

lucrude

locurilorergonomie cN3

1C (8-6)

tatiiproductivi

cresterii

asigurarea

culecheltuieli

munciitatele

rezuldefunctiein

acordatesalariile

postfiecare

pesarcinilora

corecteformarii

posturilor

iproiectari CCCC

Cheltuielile cu activităţile economico - financiare semnificative care se regăsesc

în procesele reale de proiectare se calculează astfel:

initialeeprevederil

t\dectatiiproductivia

rapidamaicresterea

proprii

fonduridinsalariilor

cresteriiasigurarea

dinamicain

productiei

cresterea

fondurilor

formarea CCCC (8-7)

Indicatorii manageriali care permit aplicarea acestui demers în ideea

formării fondurilor proprii au următoarele structuri matematice:

angajati

2006

angajati

2007NA

angajatide

numaruluifond

2006salarii

fond

2007salariifs

salarii

fondproductia

2006executata

productia

2007proiectatap

productieN

Ni

F

Fi

P

Pi (8-8)

salariu

2006mediu

salariu

2007mediumS

mediu

salariutateaproductivi

2006muncii

tateaproductivi

2007munciimP

mpS

Si

P

Pi

Deci: sm

mP

mp

NA

sf

P

p ii;iii diferenţe care permit crearea fondurilor

unităţilor examinate.

Cheltuielile cu proiectarea preţurilor produselor proiectate se determină cu

relaţii de forma:

ernint

profil

erneint

taxe

pi

tacpretul

ernint ptdvNg

Cp

(8-9)

ortexp

produse

pretul

ernint

pretul

extern

pretul

ortexp

pentruNppp


Cheltuielile pentru birotica şi sisteme informatice noi se calculează astfel:

an/leiC)15,01,0(C itan

noiormaticeinf

sistemebirotica (8-10)

Cheltuielile cu decizia şi comunicarea se calculează cu relaţii operative de

forma:

pregatirea

rmanagerilo

aspeciala

roducereaint

econvergent

ingineriei

iperformant

ordecidentil

formarea CCC

cheltuieli

finaledeciziei

aplicareacu

cucheltuieli

deciziedeoptime

ianteivaralegereadeciziilor

aproiectare CCC (8-11)

ernetintranetint

icomunicari

adezvoltare CCC

Cheltuielile cu proiectarea deciziilor se pot diferenţia în funcţie de modelele

utilizate la formarea soluţiei de dezvoltare a activităţilor reale. Trecerea cheltuielilor

din tabelul (8-5) în structura nouă a cercetărilor se poate realiza apelând la

algoritmul din tabelul (8-6) şi tabelul (8-7).

Tabelul 8-6

Categoria Subcategoria Contul Denumirea

contului

1 2 3 4

Dezvoltare durabilă

Căutare 628.06 Procurare cărţi, reviste, docum. th. din fd. prod.

Prognoză 621.01 Colaboratori - persoane juridice

621.02 Colaboratori cu contract civil

Risc

613 Cheltuieli cu primele de asigurare

628.09.2 Cheltuieli cu paza militară şi militarizată

Catastrofă 604.02.2 Alte cheltuieli nestocate

628.03 Lucrări inifuge-împregnare

Cheltuieli comerciale

Diminuarea aşteptării

600.01.1.04 Perisabilităţi

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile şi chiriile

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal

628.09.7 Taxe circulaţie şi parcaj

628.09.9 Alte cheltuieli de natura celor de mai sus

654 Pierderi din creanţe


663 Pierderi din creanţe legate de participaţii

Resurse

600.01.1.01 Cheltuieli cărbune ţară

600.01.1.02 Cheltuieli cărbune import

600.01.1.03 Cheltuieli transport cărbune

600.01.2.01 Cheltuieli păcură ţară

600.01.2.02 Cheltuieli păcură import

600.01.2.03 Cheltuieli transport păcură import

600.01.2.04 Cheltuieli transport păcură ţară

600.01.4 Cheltuieli alţi combustibili tehnologici

604.01.1.01 Cheltuieli gaze ţară pentru populaţie

604.01.1.02 Cheltuieli gaze ţară pentru agenţi economici

604.01.2 Cheltuieli gaze import

604.01.3 Cheltuieli transport gaze import

604.02.1 Cheltuieli resurse secundare

Cheltuieli comerciale

Resurse

600.01.3 Cheltuieli reactivi - apă grea

6011.1 Uleiuri

6011.2 Chimicale

6011.3.5 Alte materiale auxiliare

6012 Cheltuieli privind comb. netehnologic

6018.5 Alte cheltuieli materiale

604.01.1.03 Cheltuieli gaze scopuri netehnologice

605.01 Energie din afară

605.03 Apă tehnologică

605.04 Apă netehnologică

608 Cheltuieli privind ambalajele

6013 Cheltuieli privind materialele de ambalat

Studiul marketingului

6023.01 Cheltuieli de protpcpl

6023.02 Cheltuieli de reclamă şi publicitate

628.01 Servicii tipografice, legătorii, catalog


Tabelul 8-7

Categoria Subcategoria Contul Denumirea contului

1 2 3 4

Decizie comunicare

Construcţia deciziei

614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările

628.08 Asistenţă tehnică acordată de alte unităţi

628.09.1 Expertize tehnice şi contabile

Comunicare ierarhică

625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări

626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii

Formare managerială

628.09.3 Cheltuieli pregătire cadre

625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări

Cheltuieli producţie

Reinginerie 602 Cheltuieli privind ob. de inventar (uzură)

603 Cheltuieli privind baracamente şi amenaj. prov.

605.02 Energie din probe tehnologice

6011.03.2 Materiale reparaţii anuale

6011.03.3 Materiale reparaţii capitale

6011.03.4 Materiale retehnologizare

6014.1 Cheltuieli piese schimb pentru întreţinere

6014.2 Cheltuieli p.s. reparaţii anuale

6014.3 Cheltuieli p.s. reparaţii capitale

Cheltuieli

producţie Reinginerie

6014.4 Cheltuieli p.s.

retehnologizare

6018.1 Cheltuieli alte materiale

întreţinere


reparaţii anuale


reparaţii capitale


retehnologizări

611.01.1 Lucrări de întreţinere şi alte


reparaţii

611.01.2 Lucrări de reparaţii anuale

executate de terţi

611.02.1 Reparaţii capitale (exclusiv

retehnologizări)

611.02.2 Reparaţii capitale pentru

retehnologizare

635.01 Cheltuieli cu impozitul pe

clădiri şi pe teren

635.04 Cheltuieli cu taxa de

dezvoltare pe MWh

635.05 Cheltuieli cu taxa de

dezvoltare pe Gcal

635.06

Cheltuieli privind taxa pentru

folosire teren proprietate de

stat

Regimul

economic

628.04 Licenţe plătite din fondul de

producţie

658.04 Alte cheltuieli de exploatare

Calitate

6011.03.1 Materiale întreţinere

628.05 Lucrări de protecţia muncii

628.09.4 Taxe verificare, marcare

aparate

628.09.6 Taxe înregistrare

635.02 Cheltuieli cu taxe asupra

mijloacelor de transport

635.07 Cheltuieli cu taxa de timbru

635.08 Cheltuieli privind prorata

Resurse

umane

Dialog informatic 641 Cheltuieli cu remuneraţiile

personalului

Locuri

ergonomice

628.07 Servicii foto, vopsit,

dezinsecţie, deratizare

628.09.5 Taxe salubritate

Economice Fundamentare

tarife

631 Cheltuieli cu impozitul pe

salarii

6451.01 Cheltuieli privind C.A.S.


Economice

Fundamentare

tarife

6451.02 Cheltuieli privind C.A.S.

sănătate

6452 Cheltuieli privind contribuţia la

ajutorul de şomaj 5%

6458.1

Alte cheltuieli privind

asigurarea şi protecţia socială

conform legii

635.03 Cheltuieli cu T.V.A. aferent

gratuităţilor

635.09 Cheltuieli cu alte impozite şi

taxe

635.10 Cheltuieli privind instituirea

fondului special de drumuri

658.01 Taxă cărbune

658.03 Cheltuieli privind drepturile

salariale din V. Jiului

6458.2 Cheltuieli din fondul de

redresare financiară

6811.1

Cheltuieli de exploatare

privind amortizare

imobilizărilor

6811.2

Cheltuieli de exploatare

privind amortizare

imobilizărilor

622 Cheltuieli privind

comisioanele

627 Cheltuieli cu serviciile

bancare asimilate

664 Cheltuieli privind titlurile de

plasament cedate

668 Alte cheltuieli financiare

6712 Donaţii şi subvenţii acordate

6714 Pierderi din debitori diverşi

Birotică

informatică

626 Cheltuieli poştale şi taxe de

telecomunicaţii

628.02

Servicii prelucrare date,

informatizare la staţia de

calcul


În continuare se arată modul de calcul al cheltuielilor pe operatori ai

cercetării faptului real.

CDD = kDD Ctan = (kcăutare informaţie + kprognoza + krisc, catastrofă, haos) CDD

CCC = kCC Ctan = (kcombustibil material energie + kdiminuarea aşteptării + kstudiul pieţei) CCC

CPR = kPR Ctan = (kinovare + kregim economic + kcalitate) CPR (8-12)

CRU = kRU Ctan = (kînvăţării + kergonomiei + kproiectant posturi +

+ kdialog informatic + kîncurajării creaţiei) CRU

CEF = kEF Ctan = (kfonduri proprii + kproiectarea preţurilor + kstrategie birotică) CEF

CDC = kDC Ctan = (kformării managerilor + kproiectării deciziei + kdezvoltării comunicării) CDC

Spre exemplificare se scrie relaţiile de calcul, al cheilor din cadrul relaţiilor

anterioare:

tantantan

tantantan

;;

;;;

C

Ck

C

Ck

C

Ck

C

Ck

C

Ck

C

Ck

DC

DC

EF

EF

RU

RU

PR

PR

CC

CC

DD

DD

(8-13)

Forma finală a bugetului de venituri şi cheltuieli va cuprinde mărimile

valorice ale veniturilor şi cheltuielilor consemnate în tabelele (8-8) (8-9).

Tabelul 8-8

CDD 48 109 lei > (profit 15% reinvestit pentru dezvoltare)

Ccăutare 10 109 lei

Cprognoză 6 109 lei

Crisc, catastrofă, haos 4 109 lei

CCC 30 109 lei

Cmateriale, combustibil, energie 0,03 Ctan = 0,03 320 = 12 109 lei

Creducerea aşteptării 3 109 lei

Cstudiul pieţei concurenţiale 7 109 lei

CPR 16 109 lei

Creînnoire 20 109 lei

Cregim economic 2 109 lei

Ccalitate 4 109 lei

CRU 0,67 Ctan 216 109 lei

Cînvăţare 42 109 lei

Cergonomie 5 109 lei

Cproiectare posturi 160 109 lei

Cdialog informatic 4 109 lei

Cîncurajarea cercetării 5 109 lei

CEF 5 109 lei


Cf. fonduri 12 109 lei

Cp. preţuri 1 109 lei

Cstrategie birotică 2 109 lei

CCD 5 109 lei Profilul programat de 15% poate creşte pe baza creşterii

veniturilor interne şi a veniturilor din exportul proiectelor

(proiecte din atragerea veniturilor din fondurile europene Cfm 3 10

9 lei

Cpd 1 109 lei

Cdc 1 109 lei

Structura sintetică a bugetului de venituri şi cheltuieli la nivelul CME

Craiova pe anul 2007 în cercetări operaţionale se poate urmări în tabelul (8-9).

BVC-2011 Tabelul 8-9

Nr. crt.

Denumirea veniturilor şi a cheltuielilor estimate

Valoarea totală

2 Venituri totale (interne şi externe) 365 10

9 lei

36,5 109 RON

2

Cheltuieli totale 330 10

9 lei

33 109 RON

Cheltuieli cu dezvoltarea durabilă 48 10

9 lei

4,8 109 RON

Cheltuieli comerciale inclusiv cele destinate studiului pieţei concurenţiale

30 109 lei

3 109 RON

Cheltuieli de producţie (proiectare şi alte prestări servicii productive)

16 109 lei

1,6 109 RON

Cheltuieli cu reconfigurarea resursei umane

216 109 lei

21,6 109 RON

Cheltuieli cu activitatea economico-financiară

5 109 lei

0,5 109 RON

Cheltuieli cu decizia şi comunicarea holistică

365 109 lei

36,5 109 RON

3 Profitul programat 15% din cheltuielile totale

48 109 lei

4,8 109 RON

Veniturile potenţiale pot creşte cu circa 50 109 lei din reducerea

aşteptării şi din creşterea productivităţii.

Pe baza acestei structuri se asigură atât dezvoltarea activităţilor de

proiectare cât şi acoperirea dividendelor care revin anual acţionarilor.

Determinarea variantei optime de dezvoltare durabilă a obiectivelor

din S.E.N.

• Date de calcul

Putere instalată: Pi = 3700 [MW]


Timp de funcţionare: tf = 6500 [h / an]

Grad de încărcare: gi = 0,9

Investiţia specifică: isp = 1,5 106 [lei/kWinst]

Cota de amortizare: kamor = 4% din investiţii pe an

Durata de viaţă: dv = 35 [ani]

Preţ energie intern: pei = 2000 [lei / kWh]

Preţ energie extern: pext =100 [USD/MWh]

Preţ energie nelivrat: pnl = 200pei = 4 105 [lei/kWh]

Probabilitatea de avariere a instalaţiei: 0027,0365

1pav

Puterea în caz de avarie: Pav ) 0,25 Pi ) 927,5 [MW]

Puterea unui grup: Pg = 700 [MW]

Consumul specific de combustibil: q = 0,5 [kg cc / kWh]

Preţul combustibilului convenţional: pcc =140 [USD /t cc]

Timpul calendaristic: tc = 8760 [h]

Profit programat: 1% din costul specific nivelat

Rata de formare a capitalului: rfc = 1,01 [lei venit / leu investit]

Taxele de reţea şi de distribuţie/furnizare: treţea-distribuţie = 3 [USD / MWh]

Norma de personal / MW: ip = 2,4 [om / MWh]

Rata de actualizare: ra = (10+30) %

• Cerinţe

1) Să se determine varianta optimă de proiectare a surselor de producţie a

energiei;

2) Indicatorii de performanţă pentru stabilirea rentabilităţii soluţiei în condiţii de

proiectare şi exploatare;

3) Interpretarea rezultatelor şi comentarea modului în care acestea se pot

aplica la nivelul SEN supus dezvoltării.

• Rezolvare

1) Varianta optimă de dezvoltare a sistemelor de energie în concepţia

managementului tehnico – economico - financiar performant

dv

0i

itan

1

atac Cr1C [lei pe durata de viaţă a echipamentelor energetice]

Ctan i = [kamor lt +pei Ep] [lei/an]

(8-14)

lt = isp Pi = 1,5 109 [lei/Winst] 3700 [MW] 5565 10

9 [lei]

Ep = tf Pi = 6510 3700 = 24.152.100 [MW/an]

Pi = 3700 [MW]; Pg = 700 [MW]


Pil = 5 x 700 = 3500 Pechivalare = 700 [MW]

Pill = 6 x 700 = 4200 [MW]

Vom avea două clase de cheltuieli:

cantitativ

echivalareilfeiilspamortizareitan CPtpPikC

calitativv

echivalareillfeiillspamortizarelltan CPtpPikC

Ctan l = kamortizare isp Pil + kamortizare isp Pechl + pei Eechl =

= 0,04 1,5 109 3500 + 2 10

6 6510 3500 +

+ 0,04 1,5 109 700 + 2 10

6 700 = 45,57 10

12 [lei/an]

Ctan ll = kamortizare isp Pill + pei tf Pill + (Rll – Ri) =

= 0,04 1,5 109 4200 + 2 10

6 6510 4200 +

+ 1,52 1012

= 56,45 1012

[lei/an]

dv

0i

35

1i

1212i

ltan

1

altac lei101330106,45)2,01(Cr1C

dv

0i

35

1i

1212i

lltan

1

alltac lei1075,16461046,56)2,01(Cr1C

- Calculul riscurilor se face aplicând următoarele modele:

an/lei1065,74

3500105,1

4

3500

365

6510102200

4

Pi

4

P

365

tp200PiEpR

99

6ilsp

ilfei

risc

avlspnllnll

(8-15)

an/lei10066,94

4200105,1

4

4200

365

6510102200

4

Pi

4

P

365

tp200PiEpR

129

6illsp

illfei

risc

avllspll,nlnlll

Analiza de cost conduce la concluzia că realizarea unei centrale cu 5 unităţi

energetice de 700 MW fiecare devine fezabilă din punct de vedere al costurilor

totale actualizate.

• Calculul indicatorilor de performanţă pentru determinarea rentabilităţii

de dezvoltare durabile a sistemelor energetice

• Interpretarea rezultatelor

Varianta optimă asistată informatic se realizează cu cheltuielile totale minim iar

rata de formare a capitalului calculată este mult mai mare decât cea propusă.

Diferenţa lor generează economii bazate pe transformarea riscului în profit.


În plus grupurile de 700 MW acceptate au un consum specific minim de

combustibil şi necesită anual o cantitate de combustibil:

Bc = q Eopt

csp = 0,3 Eopt

130

Cheltuielile totale actualizate s-au echivalat din punct de vedere cantitativ şi

calitativ şi corespund unui calcul real bazat pe modelarea faptelor reale.

Echivalarea cantitativă se face adăugând la soluţia cu cea mai mică producţie

diferită de investiţii şi cheltuieli.

Echivalarea calitativă se face la varianta cu putere maximă, adăugând diferenţa

dintre riscurile valorice care pot apărea la nivelul celor două variante.

Soluţia finală generează venituri totale 15,56 1012

lei ceea ce justifică aplicarea

în practică a orientărilor programului POSDRU la dezvoltarea obiectivelor

energetice din S.E.N.

• Justificarea tehnico - economică a sistemelor informatice expert

care asistă managerii de proiect pe filiera conceperii şi exploatării

obiectivelor energetice

• Date de calcul:

Pi = 2500 [MW];

tf = 7000 [h/an];

gi = 0,8 ki = 3%;

pei = 1900 103 [lei/MWh];

pet = 900000 [lei/Gcal];

i s p =1,5 109 [lei/MW instalat];

ipersonal = 2,4 [om/MW];

peext = 100 30000 = 3,0 106 [lei/MWh];

peneliv = 200 pei = 200 1900 = 380 106 [lei/MWh];

3

ievara 1075,2365

1p

;

tavarie = pavarie tf = 2,74 10-3

7000 = 19,18 [h/an];

Pcc = 50 30000 = 1,5 106 [lei/tcc];

Ra = 0,1; dv = 35 ani; Kinfo = 0,22; Smed = 6 106[lei/om/lună];

Puzură = 0,5;

trep = 1600 [h/an]; tc = 8760 [h/an].

• Să se determine:

1) Energiile şi puterile posibile de produs în instalaţiile energetice prevăzute cu

sisteme expert;

2) Indicatorii de funcţionare economică a instalaţiilor supervizate de sisteme

expert;


3) Condiţiile de funcţionare rentabilă a sistemelor expert;

4) Determinarea entropiei informaţionale ţinând seama uzură/reparaţii şi de

producerea energiei cu frecvenţă oarecare, în condiţiile în care se înregistrează

o pierdere de activitate la nivelul personalului angajat;

5) Comentarea indicatorilor calculaţi, inclusiv precizarea condiţiilor de

implementare a sistemelor expert în cadrul instalaţiilor de producere, transport

şi utilizare a energiei electrice.

• Rezolvare:

1. Calculul puterilor şi energiei de produs în instalaţiile supervizate de

sisteme expert

Pi = Pmax max = 2500 [MW];

Pec = 0,8 Pi = 2000 [MW]; (8-17)

Pef = (0,8 ÷ 0,5) Pi = (2000 ÷ 1250) [MW];

Emax max = tc Pi = 8760 Pi = 21,9 [MW] ;

Eef = tef • Pef = 7000 Pef = 100 106 [MWh];

Vef = SEN

eip Eef = (26600 ÷ 166326) 109 [lei];

Pmax max = [Vmax max – Cmax max];

Camortizare = isp Pi ki = 1,5 109 2501 0,03 = 112,54 10

9 [lei];

Cexploatare = pei Pi = 33260 109[lei];

valorica

combE = 65 30000 0,2 q Eec = 884,35 109,

unde: q = 500 [kgcc/MWh] (valorica

combE = economia posibil de realizat la

combustibilul utilizat plecând de la încărcarea grupelor la 60% din putere).

2) Indicatorii de funcţionare economică a instalaţiei supervizate de

sistemul expert

valoric

risculR penl Enl + isp Pav = 200 pei tavarie Pavarie ++ isp Pavarie = 5995 109 [lei];(8-18)

Ii = isp Pi = 1,5 109 2501 = 3751,5 10

9 [lei];

3,25,3751

109495

I

REr

9

i

caloric

riscul

valorica

combfc

[lei venit/leu investit];

energia

economicaE 0,8 Emax max = 17,52 [MW];

Esb = pcc Ecomb tf Pi = 1547,62 106 [MW];

Ep = Smed 12 ki ipersonal Pi = 6 106 12 0,6 2,4 10

-3 = 259,3 10

6 [MW];

Esi = peintinfo 0,12 tf Pi = 1900 0,22 0,12 7000 2501 103= 878,15 10

6 [MW];


Ec centrală = Esb + Ep + Esi = 2685,07 106 [MW];

Ecreţea = peikinfocpierderi0,88tfPi=19000,220,50,8870002501103=3219,8910

6 [MW];

Econsumator = 1900 0,5 0,2 0,88 7000 2501 103= 2927,17 10

6 [MW];

Eec = Ec centrală + Ec reţea + Econsumator = 8832,13 106 [MW];

Cinfo = 0,1 Ctan = 0,1 33372,54 109 = 3337,254 10

9 [lei];

;947586,4r1b

vd

1i

i

atac

Ctac = Ctan btac = 33372,54 109 4,947586 = 165,113 10

12 [lei];

1336dtPg

Cc

vfii

tac2sp

[lei/kWh].

3) Condiţiile de funcţionare rentabilă a sistemelor expert

Funcţionarea rentabilă a sistemelor expert trebuie corelată cu aplicarea

următoarelor acţiuni:

a) Pornirea grupurilor din rezervă rece se face în ordinea crescătoare a

consumurilor de mers în gol;

b) La creşterea sarcinii încărcarea se realizează în ordinea creşterii

consumurilor specifice suplimentare;

c) Descărcarea se face în ordine inversă;

d) Pornirile şi opririle trebuie coordonate strict astfel încât consumurile

totale de combustibil pe grupuri şi pe centrală să fie minime;

e) Dacă consumul total e minim înseamnă că s-a realizat economia de

combustibil preconizată şi am reuşit să înscriem centrala în rândul unităţilor care

contribuie la acoperirea curbei de sarcină4) Calculul entropiei

• Schema bloc

;9657,0

8760

3008760

t

ttp

an

ideanscomb

pincomb = 1 – pscomb = 1 – 0,9657 = 0,0342;

;9771,0

8760

2008760

t

ttp

an

ibtansbenzi

Pibenzi = 1 – psbenzi = 1-0,9771 = 0,0228;

;9619,0

8760

3338760

t

ttp

an

ilipsaan

scomb

Pilipsă = 1 – pslipsă = 1 – 0,9619 = 0,0380;

ecomb = -3,32 (pscomb log(pscomb) + pincomb log(pincomb)) = 0,2244;

ebenzi = -3,32 (psbenzi log(psbenzi) + pinbenzi log(pinbenzi)) = 0,1571 [biţi/ev];


elipsa resursei umane = -3,32 (pslipsă log(pslipsă) + pinlipsă log(pinlipsă)) = 0,2319 [biţi/ev]

edescărcare = ecomb + ebenzi + elipsă + edescărcare = 0,5996

;9086,0

8760

8008760

t

ttp

an

icsansrep

pinrep = 1 - psrep = 1 – 0,9086 = 0,0913;

erep = -3,32 (psrep log(psrep) + pinrep log(pinrep)) = 0,4398 [biţi/ev];

etg = -3,32 (pneuzurătg log(pneuzurătg) + puzurătg log(puzurătg)) = 0,6089 [biţi/ev];

etermomec = erep + etg + elipsa resursei umane = 1,3079;

;9657,0

8760

3008760

t

ttp

an

ideansdesc

pindesc = 1 – psdesc = 1 – 0,9657 = 0,0342;

;9543,0

8760

4008760

t

ttp

an

igman

ssgm

pinsgm = 1 – pssgm = 1 - 0,9543 = 0,0456;

;9429,0

8760

5008760

t

ttp

an

infaninsfb

pilipsă = 1 – pssfn = 1 – 0,9429 = 0,0570;

edesc = -3,32 (psdesc log(psdesc) + pindesc log(pindesc)) = 0,2149 [biţi/ev];

esgm = -3,32 (pssgm log(pssgm) + pinsgm log(pinsgm)) = 0,2659 [biţi/ev];

esfn= -3,32 (pssfn log(pssfn) + pinsfn log(pinsfn)) = 0,3175 [biţi/ev];

eelectrica = esfn + esgm + edesc = 0,7965 [biţi/ev];

• Schema cu conductă de ordine:

;9086,0

8760

8008760

t

ttp

an

iczansrepcaz

pinrepcaz = 1 – psrepcaz = 1 - 0,9086 = 0,0913;

;9200,0

8760

7008760

t

ttp

an

itgan

sreptg

pinreptg = 1 – psreptg = 1 – 0,9200 = 0,0799;

erepcaz = -3,32 (psrepcaz log(psrepcaz) + pinrepcaz log(pinrepcaz)) = 0,4499 [biţi/ev];

ereptg = -3,32 (psreptg log(psreptg) + pinreptg log(pinreptg)) = 0,4955 [biţi/ev];

ecaz= -3,32 (pneuzurac log(pneuzurac) + puzurac log(puzurac)) = 0,4867 [biţi/ev];

etermomec = erepcaz + ereptg + etg + ecaz = 1,968 [biţi/ev];

etotalc = edescărcare + etermomec + eelectrica = 3,3436 [biţi/ev].


Schema optimă (cu entropie informaţională minimă) este cea bloc:

eetalon1 = 2,0285;

eetalon2 = 1,4968;

;2655,0e

e1nivel

totalb

1etalon1

;4376,0e

e1nivel

totalb

2etalon2

gorganizare1 = 1 – nivel1 = 0,7645;

gorganizare2 = 1 – nivel2 = 0,5626.

Introducerea sistemelor expert este justificată doar acolo unde costurile

necesare sunt mai mici decât câştigurile.

Eficientizarea supervizării incidentelor la nivelul exploatării instalaţiilor

mecano-energetice din Complexul Craiova trebuie apelat la concepţia ingineriei

softurilor aplicabilă planificării resurselor totale a unităţii (ERP) ca suport esenţial a

realizării unui sistem informatic integrat. Sistemul informatic S.C.M. nu răspunde

eficient la comenzile făcute de clienţi în colaborare cu acţiunile de reducere a

stocurilor, ceea ce conduce la îmbunătăţirea performanţelor întregului complex

industrial supus analizei. Principalele funcţii ale S.C.M. se referă la planificarea

resurselor, gestionarea furnizorilor bazat pe prospectarea pieţei, programarea

producţiei, logistica vânzărilor şi gestionarea relaţiilor cu cumpărătorii.

În domeniul afacerilor electronice bazate pe marketingul computerizat se

face apel la pachetul de programe C.R.M. (Customer Relationship Management)

care rezolvă problemele privind strategia optimizării profitabilităţii unităţilor

încadrate în economia digitală. Pe baza acestei strategii se selectează şi se

gestionează activitatea clienţilor din cadrul pieţei concurenţiale astfel ca aceştia să

devină cumpărători fiabili, îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi are la bază setul

de programe informatice care reduc vulnerabilităţile din piaţa de energie. Sistemul

informatic dedicat aplicării în afaceri a CRM cuprinde trei module şi anume:

Modulul Soles Opportunity Management; Modulul Buisness Partener Management

şi Modulul Service Management.

Eficienţa tehnico-economică a măsurilor de îmbunătăţire aplicate la nivelul

Complexului Mecano-Energetic Craiova trebuie abordată holistic coroborând

efectele tehnologico-manageriale cu cele economico-financiare atât cele rezultate

la proiectare cu cele obţinute în exploatarea echipamentelor de mare putere.


Principalii indicatori ai eficenţei holistice au următoarele structuri matematice: [85

]

a) Ratele de formarea capitalului din proiectare (P) conectate cu cele din

exploatarea (E) echipamentelor asistate neuroinformatic:

investitleu/venitlei1II

CRER

inleinvestitii

hardsisteme

leinvestitii

icelogtehno

)P(turilecos

ormaticeinfsistemelor

riscurile

proiectaredin

economii

proiectaredin)P(

fc

(8-20)

investitleu/venitlei1II

CRER

inleinvestitii

hardsisteme

leinvestitii

icelogtehno

)E(turilecos

ormaticeinfsistemelor

riscurile

loatareexpin

economii

loatareexpin)E(

fc

b) Corelaţiile veniturilor cu riscurile constatate:

avspnlene

riscurile

totale

energia

ortataexpeiexterna

ernaintenergia

piei

veniturile

totale PlEpRE)pp(EpV (8-21)

extern

dedurata

functiunefunctiune

inputerea

ernaintenergie

ipp:tPR preţul energiei exploatate;

penl = 200pei = preţul energiei nelivrate; Enl = energia nelivrată = Pavtav;

Pav = puterea avariată la risc = 0,25 Pi; Pc = puterea instalată;

tav = durata avariei.

c) Cheltuieli minime totale actualizate în cercetări operaţionale:

dv

1i

tanDCEFRUPRCCDD

i

atec cpRCCCCCCr1C =minim(8-22)

CDD = 0,25Ctan; Ctan = pei Epi; CCC = 0,30Ctan; CPR = 0,25Ctan;

CRU = 0,10Ctan; CEF = 0,05Ctan; CDC = 0,05Ctan.

d) Preţul de vânzare a energiei interne denumit tarif se corelează cu tariful

european:

dv

1

Eg

Cp

ipi

tacei

taxe + profit pretul

europeanp [lei/kWh] (8-23)

în care: gi = (0,8 ÷ 0,9) = gradul de încărcare economică a grupurilor;

dv = (25 ÷ 35) = durata de viaţă a echipamentelor de mare putere.

e) Entropia informaţională ca indicator al pierderilor totale la nivelul

Complexului Mecano-Energetic Craiova:

entropia

aormationalinfE -3,32(ps lgps + pin lgpin) = minim

în care: ps = probabilitatea de succes = timpul de funcţionare / timpul calendaristic

pin = probabilitatea de insucces = (1 - ps).

Semnul (+) se adoptă înaintea riscurilor din proiectare şi exploatare dacă

sistemul informatic funcţionează. În caz contrar se ia în consideraţie semnul (-).


9 CONCLUZII

9.1. Sinteza problemelor dezvoltate în cuprinsul interdisciplinar al tezei de

doctorat

Principalele concluzii ale tezei se referă la modalităţile de abordare a

problemelor dezvoltate punându-se accent pe următoarele demersuri inedite:

- Analiza stadiului actual a centralelor termoelectrice înzestrate cu grupuri

de putere medie şi punctarea tendinţelor de evoluţie a echipamentelor de mare

putere adecvate dezvoltării durabile a sistemelor mecano-energetice autohtone şi

internaţionale.

- Compararea modelelor de abordare a fiabilităţii strategice şi operaţionale

a echipamentelor termomecanice din structura în evoluţie a centralelor din

sistemele supuse perturbaţiilor multiple în ideea selectării structurilor arhemice

capabile să reducă semnificativ vulnerabilităţile.

- Selectarea modelelor de mentenanţă a echipamentelor de medie şi mare

putere instalată în sistemele de energie şi precizarea avantajelor realizabile pe

calea unor sisteme de mentenanţă performante.

- Corelarea vulnerabilităţilor cu calitatea instalaţiilor supuse avariilor

catastrofice în asistenţă informatică capabilă să transforme pagubele în economii

sensibile de resurse potenţiale.

- Construirea şi aplicarea sistemelor neuroinformatice destinate

supervizării anticipative a incidentelor capabile să diminueze costurile de

exploatare a echipamentelor în funcţiune din cadrul Sistemului Energetic Naţional

şi nu numai.

- Elaborarea deciziilor supercuantice de dezvoltare durabilă eficientă a

centralelor echipate cu grupuri mecano-energetice de mare putere şi

perfecţionarea soluţiilor de funcţionare economică pe baza calcului evolutiv

- Abordarea conducerii centralelor fiabile dintr-o economie digitală cu

recurs la ingineria şi reingineria sistemelor tehnologico-manageriale şi economico-

financiare modelate în concepţia cercetărilor operaţionale asistate neuronal. În

aceste demersuri inedite se modelează activităţile reale pe următoarele direcţii:

prognoza explorativă şi normativă a corelării fără riscuri a cererii cu oferta pieţei de

energie, modelarea activităţilor comerciale corelate cu activităţile economico-

financiare în cadrul realizării regimului economic de funcţionare a instalaţiilor

corelate sistemic, construirea deciziilor de formarea strategiei de evoluţie a

centralelor termoelectrice din Sistemul Energetic Naţional condus de specialişti

cunoscători ai managementului de proiect inclusiv dezvoltarea culturii organizaţiei

în coordonate antreprenoriale.


- Elaborarea unui studiu de funcţionare a Complexului Mecano-Energetic

Craiova apelând la metodele reingineriei industriale SWOT şi BENCHMARKING

modelate în teoria cazurilor. În această viziune doctorandul a reuşit să evidenţieze

punctele slabe ale centralelor Işalniţa şi Craiova II şi a propus direcţii de remediere

a inconsistenţelor constatate. Remedierea aspectelor generatoare de riscuri se

poate exemplifica pe baza demersurilor din capitolele al şaptelea şi al optulea din

cuprinsul prezentei cercetări în care doctorandul avansează ideea construirii unui

sistem cibernetic asistat de agenţi inteligenţi pe întreaga filieră producţie – piaţă

concurenţială de energie. Schema logică a aplicaţiei soft care modelează

activităţile agenţilor inteligenţi se prezintă în figura (7-11).

- Soluţia optimă de conducere a noilor structuri din cadrul Sistemului

Energetic Naţional pe care o aplică doctorandul component al echipei manageriale

se poate demonstra ca fiind adecvată rentabilizării centralelor autohtone dacă se

aplică în practică modelele [(8-20 ÷ (8-24)].

9.2. Precizarea contribuţiilor doctorandului aplicabile în centralele

termoelectrice

Aspectele originale creionate de doctorand se referă la următoarele

demersuri:

Selectarea modelelor de abordare a fiabilităţii strategice şi a celei

operaţionale pe baza comparării caracteristicilor şi determinarea indicatorilor optimi

ai structurilor arhemice.

Compararea şi selectarea modelelor optimale de mentenanţă dinamică a

instalaţiilor mecanice din structura operaţională a Complexului Energetic Craiova

astfel ca să se reducă substanţial vulnerabilităţile holistice. Optimizarea

programului de mentenanţă se poate realiza apelând la modelele: [(3-22) ÷ (3-25].

Abordarea corelaţiilor risc-calitate în concepţia inovativă a cercetărilor

operaţionale [(vezi figura (4-4) şi figura (4-5))]. La aceste punctări inedite se

adaugă specificaţia reţelelor neuronale dedicate diminuării riscurilor dacă se

apelează la teoria învăţării sistemelor inteligente.

Modelarea cauzelor generatoare de vulnerabilităţi sunt prezentate ca

demersuri inedite în cadrul relaţiilor [(4-8) ÷ (4-12)].

Optimizarea calităţii totale se poate realiza ci indicatorii inediţi prezentaţi în

tabelul (4-3) şi în structura modelelor sintetice [(4-15) ÷ (4-19)] aplicabilă

echipamentelor mecanice din centralele termoelectrice în funcţiune. Nivelul

arhemo-sistemic al resursei umane concretizat prin conceptele învăţare, inovare şi

cunoaştere este prezentat într-o nouă concepţie neurogenetice de creştere a

calităţii factorului uman.


Corelaţiile optimale noi dintre riscuri şi calitate sesizate de doctorand se

referă la compararea pagubelor generatoare de riscuri probabile cu eforturile de

creştere a fiabilităţii instalaţiilor mecano-energetice, cheltuielile de exploatare

programate să figureze în bugetul centralei peste cele realizate, entropia

informaţională estimată la nivelul proiectării şi supervizării echipamentelor în

exploatare să conducă la minimum de regret economic. Acest demers conduce

echipa de manageri spre soluţia optimă dacă deciziile au caracter cuantic.

Realizarea şi implementarea la nivelul fiecărui echipament a automatelor

neuronale de fiabilitatea (schema 5-8) şi a sistemelor neuroexpert (figura 5-9). În

aceste demersuri inedite trebuie adăugat calculaţiile eficienţei sistemelor

informatice bazate pe indicatorii managementului de proiect (modelele [(5-4 ÷ (5-

23)]).

Optimizarea structurilor mecano-energetice cu recurs la aplicarea calcului

evolutiv în varianta [vezi modelele (6-17) şi (6-18) inclusiv (6-24 ÷ (6-25)].

Optimizările reale generează profit şi consolideazî rentabilitatea centralelor

termoelectrice dacă se aplică în practică noua configuraţie prezentată în figura (7-

1) în care activităţile sunt asistate de agenţii inteligenţi (fig. 7-11) şi noua structură

a bugetului construit în concepţia cercetărilor operaţionale (tabelul 8-9) rezultă din

transformarea bugetului actual în bugetul nou pe baza algoritmului construit şi

prezentat sintetic în tabelul (8-7). Soluţia optimă de evitare a falimentului

economico-financiar se consolidează pe baza aplicării şi interpretării rezultatelor

finale obţinute pe baza aplicării practice a modelelor [(8-20) ÷ (8-24)].

9.3. Dezvoltări previzionale şi modalităţi de valorificare a rezultatelor

prezentei cercetări

Rezultatele tehnico-experimentale ale demersurilor semnificative din

cuprinsul tezei de doctorat se poate dezvolta în viitor sub aspectul aplicaţiilor pe

următoarele direcţii: elaborarea unor strategii de abordare arhemo-sistemice a

fiabilităţii şi mentenabilităţii în vederea reînnoirii tehnologiilor producţiei şi a

managementului operaţional astfel încât să se realizeze la nivelul centralelor

termomecanice di Sistemul Energetic Naţional consumuri specifice şi proprii

tehnologice minime de resurse în ideea stabilirii condiţiilor optime de funcţionare a

întregului sistem supus perturbaţiilor multiple.

În această perspectivă doctorandul ca specialist în problemele corelării

vulnerabilităţilor cu calitatea instalaţiilor va studia extinderea produselor-program

din domeniul reingineriei la centralele Işalniţa şi Craiova II pe următoarele direcţii

noi şi anume:


Produs-program de dezvoltare durabilă înzestrat cu trei fişiere complexe

(achiziţii de noi informaţii, desfăşurarea studiilor de prognoză explorativă şi

normativă, inclusiv fişierul diminuării vulnerabilităţilor).

Produs-program de cuantificare a activităţilor comerciale – economice –

financiare axate pe executarea performantă a cumpărării şi vânzării de resurse

inclusiv studiul pieţei concurenţiale.

Produs-program pentru gestionarea resurselor inclusiv creşterea calităţii

factorului uman în concepţie neurogenetică la care se va adăuga softul asistent al

apelului la schimbarea combustibilului tradiţional cu cel regenerabil.

Produs-program de formare a fondurilor instalaţiilor energetice din SEN

inclusiv proiectarea preţurilor în noua concepţie a cercetărilor operaţionale.

Produs-program de modelarea performantă a deciziilor, de formarea

managerilor şi de întocmirea inovativă a bugetului de venituri şi cheltuieli fără a se

neglija noul buget al vulnerabilităţilor.

Alte dezvoltări ale temelor tezei se pot urmări în capitolul al optulea al

lucrării care constituie parte experimentală a prezentei cercetări şi de la care ne

aşteptăm la depăşirea inconsistenţelor constatate ca puncte slabe care vor

constitui preocupările doctorandului ca angajat al Complexului Energetic Craiova.

În plus ne asumăm sarcina transpunerii în practică a problemelor originale

menţionate la paragraful 9.2.

Totodată doctorandul va continua să fie prezent la diverse activităţi al

Comitetului Naţional de Energie în ideea de-a formula soluţii de modernizare a

tehnologiilor actuale de producţie (330 MW) la echipamente performante (500 MW)

şi va fi prezent în publicaţiile autohtone cu noi orientări a restructurării centralelor

termoelectrice din S.E.N.


10. BIBLIOGRAFIE

1. [ABR 023] ABRUDAN, ş. a. - Manual de inginerie economică – Ingineria şi

managementul sistemelor de producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. ISBN 973-35-

1588-4

2. [ACK 75] ACKOFF, R.L., SASIENI, M.W., - Bazele cercetării operaţionale, Editura

Tehnică, 1975. ISBN-438IPIBBA

3. [ALE 93] ALEXANDER, G.J., - Fundamentals of Investments, Editura Prentice Hall,

New Jersey, 1993. ISBN-10:0132926172

4. [ANG 02] ANGHEL, I.,- Falimentul, radiografie şi predicţie, Editura Economică,

Bucureşti, 2002. ISBN 973-590-678-3

5. [ARG 76] ARGENTI, J.,- Corporate collapse, the causes and symptoms’, McGraw

Book Company, Maidenhead, Great Britain, 1976.ISBN-10:0470151110

6. [ARN 92] ARNOLD, R.A., Popescu, I. – Micro economics, second edition, - Edit.

West publishing, 1992. ISBN-13:9780324785753

7. [BER 86] BERGERON, P.G., - La gestion dynamique, Editura Gaetan Morin

Quebec,1986. ISBN-9782891055451

8. [BIC 00] BICĂ, M., - Sisteme automate – fiabilitate parametrică, Editura Militară,

Bucureşti, 2000. ISBN 973-32-0600-8

9. [BIE 77] BIERMAN H.Jr., - Quantitative Analysis for Business Decisions, Editura

R.D. Irwin Inc. Illinois, 1977. ISBN-13:978-0256082678

10. [BOW 00] BOWERSOX, J.,D. – Ten Mega-trends That Will Revolution Supply

Logistics, in Journal of Business Logistics, Council of Logistics management, 21, No.2,

2000. ISBN:0197-6729

11. [BRO 70] BROWN, G. – Le diagnostic d’entreprise,. Entreprise Moderne d’Edition,

Paris, 1970. ISBN 13:9782704405190

12. [CAR 00] CARABULEA, A., - Managementul riscului energetic, Editura

Universitatea Politehnică, Bucureşti, 2007. ISBN 973-8449-68-5

13.[CĂT 89] CĂTUNEANU, V.M., MIHALACHE A.N., - Rebiality Fundamentals,

Elsevier Science Publishing Inc., 1989. ISBN-13:978-0444988799

14.[CHI 02] CHIRILĂ, V. – Managementul calităţii, Editura Tehnică, Chişinău,

2002.ISBN 978-975-63-087-0

15.[CIU 95] CIUREA, S., DRĂGULESCU, N., - Managementul calităţii totale.

Standardele ISO 9004 comentate, Editura Economică, 1995. ISBN 973-9198-07-4

16.[COŞ 00] COŞEA, M., Chirilă, V. – Politici microeconomice de evaluare a riscului,

Editura Lux Libris, Braşov, 2000. ISBN-973-9428-18-2

17.[DEA 01] DEACONESCU, A., - Managementul calităţii. Aplicaţii, Editura Omnia Uni

S.A.S.T., Braşov, 2001. ISBN-973-9478-65-4

18.[DUN 00] DUNCAN, W.R., - A Guide to the Project Management Body Knowledge,.

Project Management Institute, 1996-2000. ISBN 978-1-1933890-517


19.[FIL 03] FILIP, N., ş.a. – Ingineria şi managementul calităţii, Editura Universităţii

Transilvania, Braşov, 2004. ISBN 973-635-271-4.

20.[KIF 02] CHIFOR C.V., OPREAN, C., - Ingineria calităţii, Editura Universităţii

Lucian Blaga, Sibiu, 2002. ISBN 973-651-4

21.[KEE 00] KLEINDORFER, R.P., - A Handbook of Industrial Ecology, edited by

Robert Ayres and Seshi W., Ayers published by Edward Elgor Publishing Limited, 2002.

ISBN 1-84-64-506-7

22.[KOT 92] KOTLER, P., DUBOIS, B., - Marketing-management, Publicaţia Union,

Paris, 1992. ISBN 285-7900759

23.[MUS 01] MUSCALU, M., PAVELESCU, F., - Riscurile politicilor industriale, Revista

Tribuna Economică nr.3, Bucureşti, 2001. ISBN 1222-7803

24.[NEG 95] NEGOESCU, G.H., - Risc şi incertitudine în economia contemporană,

Editura Alter-Ego, Galaţi, 1995. ISBN 96335-6-0

25.[NIC 97] NICULESCU, M., - Diagnostic global strategic, Editura Economică,

Bucureşti, 1997. ISBN 973-590-722-4

26.[ONO 99] ONOFREI, A. – Împărţirea riscurilor, Revista Tribuna Economică,

Bucureşti, 1999. ISBN 1222-7803

27.[OPR 05] OPREAN, C., ş.a. – Managementul integrat al calităţii, Editura Universităţii

Lucian Blaga, Sibiu, 2005. ISBN 973-651-560-5

28.[PAT 08] PATRICHE, C.F. – Cercetări privind managementul integrat calitate-risc în

restructurarea tehnico-economică a societăţii comerciale, Universitatea Transilvania,

Braşov, 2008. ISBN 9736351807-6

29.[PLE 01] PLEŞOIANU, G. – Evaluarea întreprinderii, Editura Univers, Piteşti, 2001.

ISBN 973-8212-88-X : 2.00 6.25 6.29.657.92 : 3347.7 334.7 : 65792

30. [POP 02] POPESCU, I., ş.a. – Managementul calităţii, Editura Infomarket, Braşov,

2002. ISBN 973-8204-22-4

31. [POP 05] POPESCU, I., ş. a. - Dezvoltarea durabilă, Editura Bucureşti, 2005. ISBN

978-973-163-067-0

32. [HEI 91] HEINE, - The economic Way of thinking, Editura Didactică şi pedagogică

şi Economică, Bucureşti, 1991.

33. [CAR 90] CARABULEA, A., - Models of Real and Optimum Energy Balances, Editor

Elsevier Energy Research - 8, 1990. ISBN 0-444-9861-0

34.[VER 01] VERBUNCU, I., ş.a. – Diagnosticarea firmei. Teorie şi aplicaţie, Editura

Tehnică Bucureşti, 2001. ISBN 973-31-2002-2

35. [CIO 06] CIOCOIU, N.C. – Managementul riscului în afaceri şi proiecte, Editura

ASE, Bucureşti, 2006. ISBN 973-594-762-5

36. [MUŞ 10] MUŞATESCU, V. – Strategii şi politici energetice în România, Editura

AGIR, Bucureşti, 2010. ISBN 978-973-720-322-9

37. [SWI 97] SWIHER, J.M. – Integrated Resource Planning – Risk National,

Laboratory Denmark University, 1997. ISBN 87-550-2332-0


38. [POP 04] POPPER, L. – Contractarea lucrărilor, produselor şi serviciilor de către

unităţile de stat, Editura Perfect, 2004. ISBN 973-7984-08-0

39. [POP 00] POPPER, L. – Negocierea şi finalizarea afacerilor, Editura Printeh,

Bucureşti, 2011. ISBN 973-652-090-0

40. [VAL 02] VALECA, C.Ş. – Risc şi incertitudine în structura suportului de decizii

manageriale, Editura Universităţii din Piteşti, 2002. ISBN 973-690-061-4

41. [VAR 02] WARNER, M. – International Enciclopedia of Business et Management

Vol. (1-8), Editor Thompson - Learning, 2002. ISBN 1-86152-954-6

42. [CEA 00] CEAUŞU, I. – Enciclopedia managerială a sistemelor industriale,

Editura Academiei de Management, 2000. ISBN 973-99772-0-0

43. [CLE 04] CLEVELAND, C.J. – Enciclopedia of Energy, Boston University, USA,

2004. ISBN 012-176486-9

44. [GHE 11] GHEORGHIU, I.D., ş.a. – Managementul de proiect. Probleme şi studii de

caz, Editura Perfect, Bucureşti, 2011. ISBN 978-973-7984-83-8

45. [ROŞ 06] ROŞCAN, D. – Reingineria consumurilor cu aplicare la nivelul sistemelor

mecano-electrice. Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2006. ISBN 973-635-641-8

46. [POP 07] POPPER, L., ş.a. – Manualul expertului în achiziţii publice, Editura

Perfect, Bucureşti, 2007. ISBN 978-973-7984-31-9

47. [ALE 12] ALEXUŢA, C., ş.a. – C reşterea calităţii energiei electrice prin

modernizarea sistemelor de protecţie şi automatizare cu terminale numerice performante,

Revista Energetica nr. 2, (pag. 52÷55), 2012. ISBN 1453-2360

48. [FEL 96] FELEA, I. – Ingineria fiabilităţii în electroenergetică, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1996. ISBN 973-30-5685-5

49. [CIR 10] CIRICĂ, R. – Reingineria sistemelor polifuncţionale, Editura Perfect,

Bucureşti, 2010. ISBN 973-7984-60-9

50. [POP 09] POPPER, L. – Legislaţia afacerilor, Editura Perfect, Bucureşti, 2009. ISBN

978-973-7984-3

51. [NIC 03] NICULESCU, O., ş.a. – Managementul pe domenii de activitate, Editura

Economică, Bucureşti, 2003. ISBN 973-590-860-3

52. [NIC 03] NICULESCU, O., ş.a. – Eficienţa economică şi performanţa managerială a

origanizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2003. ISBN 973-590-860-3

53. [IVA 01]IVAŞ, D., ş.a–Managementul riscului, Editura AGIR, 2001. ISBN 973-8130-45-1

54. [MOC 06] MOCANU, I., ş.a– eingineria industrială a riscului modelată în cercetări

operaţionale,Editura Politehnică Press, Bucureşti,2006.ISBN 973-7838-00-9

55. [VAI 07] VAIDA, V., ş.a. – Sisteme informatice pentru managementul sistemelor

electroenergetice, Editura Politehnică Press, Bucureşti, 2007. ISBN 978-973-7838-35-3

56. [IFT 12] IFTIMIE, P. – Sistemul Energetic Naţional în luna ianuarie 2012, Revista

Energetica, 2012, vol. 60, pag.(82÷86). ISBN 1453-2360

57. [HAM 96] HAMMER, M., ş.a. – Reingineria întreprinderii, Editura Tehnică, Bucureşti,

1996. ISBN 973-31-0938-x


58. [POP 11] POPPER, L. – Managementul activităţii comerciale în sistemele

energetice, Editura Perfect, Bucureşti, 2011. ISBN 978-973-7984-91-3

59. [POP 11] POPPER, L. – Informatica managerială. Editura Perfect, Bucureşti, 2009.

ISBN 978-973-7984-56-2

60. [ZAH 02] ZAHARIA, C.N., ş.a. – Algoritmi genetici şi reţele neuronale, Editura

Academiei Române, 2002. ISBN 973-27-0889-1

61. [GUR 08] GURAN, M. – Sisteme informatice şi de comunicaţie în întreprinderea

modernă, Editura AGIR, Bucureşti, 2008. ISBN 978-720-203-1

62. [PĂZ 06] PĂZITOR, T. – Analiza şi evaluarea economică a întreprinderilor, Editura

Printeh, Bucureşti, 2006. ISBN 7984-47-1

63. [GHE 10] GHEORGHIU I.D. – Concepţia şi practica afacerilor energetice, Studiu

documentar, I.S.P.E., 2012. ISSN 1584-564x

64. [FIL 01] FILIP, F., GH. – Societatea informaţională. Societatea cunoaşterii, Editura

Expert, Bucureşti, 2001. ISBN 973-8177-42-1

65. [ALE 99] ALEXUŢĂ, C., ş.a. – Creşterea calităţii energiei prin modernizarea

sistemelor de protecţie şi automatizări cu terminale numerice performante, Revista

Energetica, nr. 2, vol. 60 pag.(52÷55), 2012. ISSN 1453-2360

66. [CAR 96] CARABULEA, A. – Managementul calităţii proceselor energetice prin

sisteme neuroexpert, Editura Tehnica, 1996. ISBN 973-31-0820-0

67. [DZI 09] DZITAC, S. – Fiabilitatea şi disponibilitatea sistemelor electrice, Editura

Universităţii din Oradea, 2009. ISBN 978-973-759-754-0

68. [BĂC 07] BĂCANU, B. – Tehnici de analiză în managementul strategic, Editura

Polirom, 2007. ISBN 978-973-46-0692-4

69. [VAI 07] VAIDA, V. – Managementul pieţei de energie electrică, Editura Perfect,

Bucureşti, 2007. ISBN 978-973-7984-34-0

70. [MAR 02] MARTINESCU, I., POPESCU, I. – Analiza fiabilităţii şi securităţii

sistemelor, - Editura Universităţii transilvania, Braşov, 2002. ISBN 973-635-036-3

71. [CIR 11] CIRICĂ, R., ş.a. – Managementul de proiect. Probleme şi studii de caz,

Editura Perfect, Bucureşti, 2011. ISBN 978-973-7984-83-8

72. [FEL 06] FELEA, I., DZITAC, S. – Fiabilitatea echipamentelor şi sistemelor

energetice. Aplicaţii, Editura Universităţii din Oradea, 2006. ISBN 973-759-198-4

73. [MIH 11] MIHĂESCU, L., ş.a. – Valorificarea energetică a uleiurilor vegetale brute,

Editura Printech, Bucureşti, 2011. ISBN 978-606-521-690-4

74. [CAR 12] CARABULEA, A. – Enciclopedia Managementului Sistemelor, Editura

Politehnica Press, 2005÷2011. ISBN 973-8449-68-5/69-3

75. [BĂL 11] BĂLĂŞOIU, C. – Raport anual. Complexul Energetic Craiova, 2011.

76. [MIH 02] MIHĂESCU, L., ş.a. – Instalaţii termice neconvenţionale, Editura Perfect,

Bucureşti, 2002. ISBN 973-857-29-4-0

77. [OPR 09] OPREA, I., ş.a. – Research on the combustion of crude vegetable oils for

energetic purpose, Management Journal Technical University of Iasi, May/Jun, 2009. ISSN

1582-9596


78. [MIH-09] MIHĂESCU, I., ş.a. – Research on the possibility to use mixture of the

conventional liqnid fuel with vegetable oils for energy generation – Proceeding, - Galaţi,

University, 2009. ISBN 978-973-627-442-8.

79. [PRI-08] PRISĂCARU I., ş.a. – Experimental results of crude vegetable oilsburning

of energy generation, Proceedings of International Conference of heat transfer, thermal

engineering, Rhodos, Greece, 2008. ISBN 978-960-6766-97-8

80. [PAN-08] PANAIT, V., ş.a. – Posibilitatea utilizării amestecurilor de combustibili fosili

cu uleiuri vegetale pentru producerea energiei, Conferinţa anuală STTR, Braşov, 2008.

ISSN 1843-6161

81. [CAR-07] CARABULEA, A., ş.a. – The regenerating fuell for more advantageous

energy production in Thermoelectric Power Stations, Comunicare la Congresul Mondial de

Energie, Roma, 2007, publicat în Buletinul ISPE, 2008. ISSN 1684-546-x

82. [CAR-09] CARABULEA, A., ş.a. – Economic Financial and Technological

Managerial concept on Applying Operational Research in Design, Buletinul ISPE, 2009.

ISSN 1684-546-x

83. [COT 10] COTEANU, I., ş.a. – Necesitatea introducerii şi extinderii reţelelor

inteligente la nivelul Sistemului Energetic Naţional, Editura ISPE, 2010.

84. [BĂL 04] BĂLĂŞOIU, C. – Proiectarea şi conducerea holdingurilor energetice în

concepţia reingineriei industrial, Universitatea Transilvania din Braşov, 2004.

85. [GHE 07] GHEORGHIU, I.D., ş.a. – Sisteme informatice pentru managementul

energiei, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2007. ISBN 976-973-7838-35-3

86. [CAR 10] CARABULEA, A. – Marchetingul managerial, Editura Politehnica Press,

Bucureşti, 2011. ISBN 976-973-7838-35-4

10.3 Articole şi comunicări incluse în aplicaţii practice realizate şi aplicate de

doctorand

93. [PER 10] PERSU, V. – Theoretical study on the reliability of forecast,

Challenges in Higher Education & Research, vol. 8 eds. T. Tashev, R. Deliyski, Heron

Press, Sofia, 2010. ISBN 978-954-580-282-9, pag. 111-113

94. [PER 10] PERSU, V. – Maintenance cost analysis, Challenges in Higher

Education & Research, vol. 8 eds. T. Tashev, R. Deliyski, Heron Press, Sofia, 2010. ISBN

978-954-580-282-9, pag. 310-313

95. [PER 11] PERSU, V. – Modern Management Concepts of Maintenance

Activities, .3rd WSEAS International Conference on Manufacturing Engineering, Quality and

Production Systems (MEQAPS ’11), WSEAS Press, Braşov, 2011. ISBN 978-960-474-294-

3, pag. 138-140

96. [PER 11] PERSU, V. – During maintenance, International Conference on

Challenges in Higher Education & Research, in the 21st Century, Sozopol,, 2011.

97. PER 11] PERSU, V. – Improving the production system through optimal

maintenance activities, International Conference on Challenges in Higher Education &

Research, in the 21st Century, Sozopol,, 2011


Rezumatul tezei de doctorat prezentat în limba română şi engleză.

1. REZUMAT

Principalele probleme dezvoltate în teză se referă la modelarea fiabilităţii şi

mentenabilităţii echipamentelor mecano-energetice din centralele termoelectrice

supuse perturbaţiilor multiple. Astfel se cercetează corelaţiile risc-calitate şi se

optimizează indicatorii semnificativi ai regimurilor arhemo-sistemice. Susţinerea

regimului economic de funcţionare a grupurilor de 330 MW existente în exploatare şi a

noului grup de 500 MW în faza proiectării se face recurgând la sistemele informatice

inteligente, expert şi neuroexpert.

Optimizarea noilor structuri informatizate se realizează în prezenta cercetare cu ajutorul

calculului evolutiv modelat în varianta algoritmilor genetici. Această nouă deschidere

permite autorului să creioneze structura cibernetică a centralelor termoelectrice de

agenţii SMART care conduc vânzările rentabile a energiei spre sfera rentabilităţii

tehnico-economice.

Aplicarea aspectelor originale din teză la remedierea punctelor slabe ale Complexului

Energetic Craiova se face apelând la teoria cazurilor pe baza folosind coordonatele noi

ale cercetărilor operaţionale. În această nouă orientare Complexul Energetic Craiova

va deveni în scurt timp o unitate concurentă cu rentabilitate ridicată pe piaţa europeană

de energie.

A1-Summary of the doctor’s thesis presented in the Romanian and English language

1. SUMMARY

The main issues developed in the thesis refers to modeling the reliability and

maintainability of mechanic power equipment in thermal power plants undergoing

multiple disturbances. This the risk quality correlations are researched and the

significant indicators of the archemosystemic states are optimized. The maintenance of

the economic operating state of operating 330 MW units and of the new 500 MW unit in

the design phase is carried out by resorting to the expert and neuroexpert intelligent

information systems.

The optimization of the new computerized structures in the current research by means

of the evolution calculus modeled in the genetic algorhytm variant.

This new opening alloys the authors to sketch the cybernetic structure of the thermal

power plants assisted by SMART agents that lead the profitable sales of energy to the

technico-economic profitability domain.

The application of original aspects in the thesis to restoring the weak points of Craiova

Power Complex is carried out by resorting to the case theory based on the call on the

new coorolinates of operational researches. In this new orientation Craiova Power

Complex will become shortly a competitive facility with high efficiency on the European

energy market.

A2-Curriculum Vitae în varianta europeană prezentată în limba română şi engleză.


CURRICULUM VITAE

Informaţii personale Nume/Prenume PERSU VIOREL

Adresă NR. 32, Bulevardul Dacia, Bloc 115B2 Sc 1,Apartamentul 7, Cod poştal 200256, Craiova, Dolj, România

Telefon 0351 44 52 53 Mobil: 0723 208 955

E-mail

[email protected]

Naţionalitate

Română

Data naşterii

21 septembrie 1967

Sex

Masculin

Locul de muncă vizat/ Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională

Perioada 1 martie 2011- prezent Funcţia sau postul

ocupat inginer,

Activităţi şi responsabilităţi principale

Serviciul Tehnic SE Craiova II,

Numele şi adresa angajatorului

CEN Craiova,

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Repararea instalaţiilor energetice

Perioada 1 iulie 2010 – 26 februarie 2011, Funcţia sau postul

ocupat inginer,


Serviciul Tehnic Uzina de reparaţii Craiova,


CEN Craiova,



Perioada 22 octombrie 2009 – 30 iunie 2010,


Funcţia sau postul ocupat

inginer,


Secţia de reparaţii Uzina de reparaţii Craiova,


CEN Craiova,



Perioada 1 aprilie 2003 – 21 oct. 2008 Funcţia sau postul

ocupat inginer,


Biroul planificare, Lansare, Urmărire,


Producţie SC RS Termoserv Craiova SA



Perioada 1 ianuarie 2000 – 31 martie 2003 Funcţia sau postul

ocupat inginer,


Serviciul Mecanoenergetic


SE Craiova,


Producerea de energie electrică şi termică

Perioada 8 februarie 1999 – 31 decembrie 1999


maistru,


Sector Reparaţii Chimice


Secţia chimică SE Craiova II



Perioada 1 septembrie 1995 – 7 februarie 1999


maistru


Sector Reparaţii Reductoare Secţia Reparaţii

Numele şi adresa Termomecanica FE Craiova II


angajatorului Tipul activităţii sau

sectorul de activitate Producerea de energie electrică şi termică

Perioada 1 martie 1995 – septembrie 1995 Funcţia sau postul

ocupat lăcătuş


Secţia ReparaţiiTermomecanice


UE Craiova II



Perioada 1 decembrie 1994 – 28 februarie 1995


maşinist


Secţia Combustibil


UE Craiova II



Perioada 1 ianuarie 1993 – 1 decembrie 1994 Funcţia sau postul

ocupat lăcătuş


Secţia Combustibil


UE Craiova II



Educaţie şi formare

Perioada 2008 Calificarea/Diploma

obţinută doctorand

Disciplinele principale studiate/

competenţe profesionale dobândite

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului de

formare

Universitatea „Transilvania” Braşov


Perioada 2007-2990 Calificarea/Diploma

obţinută master



Managementul Calităţii Sistemelor Electrotehnice


formare

Universitatea „Transilvania” Braşov

Perioada 2009

Calificarea/Diploma obţinută

Curs perfecţionare



Adaptarea personalului pentru implementarea tehnologiei de producerea energiei în cogenerare în cicluri combinate cu turbine de gaze


formare


obţinută Curs conducerea formaţiilor de maşini din centralele electrice




formare

RENEL CFP Bucureşti


obţinută Curs conducerea formaţiilor de maşini din centralele electrice




formare

RENEL CFP Bucureşti

Perioada 2007-2990


Calificarea/Diploma obţinută

Diplomă de absolvire




formare

Facultatea de Mecanică, Secţia TCM, Universitatea din Craiova

Perioada 1981-1985 Calificarea/Diploma

obţinută Diplomă de bacalaureat, certificat de calificare




formare

Liceul Fraţii Buzeşti, Craiova

Aptitudini şi competenţe

personale

Limba maternă Româna Limbi străine cunoscute

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral

Exprimare scrisă

Engleză A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator

elementar A2

Utilizator elementar

A2 Utilizator elementar

A1 Utilizator elementa

r

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale

Spirit de echipă şi organizatoric Capacitate de adaptare la diferite medii de lucru O bună capacitate de comunicare Disponibil pentru munca peste program

Competenţe şi aptitudini organizatorice

O bună cunoaştere a activităţii şi al echipei rezultată din experienţa de 8 ani în conducerea sectoarelor din cadrul Uzinei Craiova

Competenţe şi aptitudini tehnice

o bună cunoaştere a activităţii de reparaţii energetice (am fost responsabil cu reparaţia agregatelor energetice)

Competenţe şi aptitudini


CURRICULUM VITAE

EUROPASS

Personal information

First name(s)/Surname(s) PERSU, Viorel Address No. 32 B-dul. Dacia, Bl. 11582, Sc. 1 Ap. 7, Craiova

Telephone 0351445853 Mobile: 0727832232 E-mail [email protected]

nationality Romain

date of birth 21 September 1967 sex male

Desired employment/

Occupational field professional experience

Period March 2011 - now Occupation or position held engineer

Main activities and responsibilities

technical services shall Craiova II

Name and address of employer Craiova CEN Type of business or sector repair of installation energy

Period 1 July 2010 – 28 February 2011 Occupation or position held engineer


Technical service repair plant Craiova


Period 22 October 2009 – 30 June 2010 Occupation or position held engineer


department of plant repairs Craiova

de utilizare a calculatorului Competenţe şi aptitudini

artistice

Alte competenţe şi aptitudini

Hobby: drumeţii montane

Permis de conducere Categoria B Informaţii suplimentare

Anexe



Period 1 april 2003 – 21 October 2009 Occupation or position held engineer


Office of planning, launch, tracking, production about RS

Name and address of employer Termoserv Craiova S A Type of business or sector repair of installation energy

Period 1 January 2000 – 31 march 2003 Occupation or position held service mecanoenergetic


Name and address of employer Craiova SE Type of business or sector producing electric and thermal energy

Period 8 February 1999 – 31 Decembre 1999 Occupation or position held Foreman


Sector repair chemicals

Name and address of employer Chemicals division I, Craiova SE Type of business or sector producing electric and thermal energy

Period 1 November 1995 – 7 February Occupation or position held Foreman


sector gear repair repair department, production of electricity thermomecanical

Name and address of employer FE Craiova II Type of business or sector production of electricity and head

Period 1 March 1995 – September 1995 Occupation or position held locksmith


EU thermomechanical

Name and address of employer Craiova repair section I Type of business or sector production of electricity and head

Period December 1, 1994 – 28 February 1995 Occupation or position held machinist


EU fuel

Name and address of employer station Craiova II Type of business or sector production of electricity and head

Period 1 January 1993 – 1 December 1994

Occupation or position held locksmith Main activities and

responsibilities EU fuel


Name and address of employer station Craiova I Type of business or sector production of electricity and thermal energy

Education and training Period 2008

Title of qualification awarded PhD Principal subjects/occupational

skills covered

Name and type of organization providing education and training

Period 2007-2009 Title of qualification awarded Quality management master electrical systems

Principal subjects/occupational skills covered


University Transilvania Braşov

Period 2009 Title of qualification awarded trending course


Adapting technology of implement energy production in cogeneration combined cycle gas turbine


Period exchange 1998 Title of qualification awarded management foreman bands from power plants


Aided Design


CFP RENEL Bucharest

Period exchange 1998 Title of qualification awarded management foreman bands from power plants


Machines Building Technology


CFP RENEL Bucharest

Period 1986-1992 Title of qualification awarded Graduation diploma


Faculty of Mechanical Engineering Department of TCM


University of Craiova

Period 1981-1985


Title of qualification awarded qualification certificate Principal subjects/occupational

skills covered


Buzesti Brothers High School, Craiova

Personal skills and competences

Language(s) default(s) Romanian

Language(s) language(s) name(s)

self Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare

la conversaţie

Discurs oral Exprimare

scrisă

English A2 User basicr

A2 User basicr

A2 User basicr

A2 User basicr

A1 User

basicr

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine

Social skills and competences Teamwork and organizational capacity to adapt to different environments, good communication skills available for overtime

Organizational skills and competences

Technical skills and competences

Skills and computer Very good knowledge of Microsoft Office Excel, Microsoft Office Word, Microsoft Office PowerPoint – all versions and graphics applications Photoshop Basic knowledge of computer aided design (ACAD)

Artistic skills and competences Other skills and competences Hobby: trekking

Driving Licenses category B Additional information

Attachments

Documents

CERCETĂRI PRIVIND FIABILITATEA ŞI MENTENANŢA SISTEMELORold.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de doctorat/Rezumate/PersuViorel.pdf · diminuării vulnerabilităţilor din cadrul sistemelor