CERCETAREA ÎN CERCETAREA ÎN PSIHOLOGIA SOCIALĂ PSIHOLOGIA SOCIALĂ

În psihologia socială se utilizează trei categorii de În psihologia socială se utilizează trei categorii de metode de cercetare, în funcţie de aria de metode de cercetare, în funcţie de aria de

investigaţie:investigaţie:

1.1. Ancheta pe eşantion – când cercetarea se face într-Ancheta pe eşantion – când cercetarea se face într-un cadru larg, pe o populaţie numeroasă.un cadru larg, pe o populaţie numeroasă.

2.2. Studiul de teren – când cercetarea se doreşte să Studiul de teren – când cercetarea se doreşte să capete adâncime şi cadrul se reduce la un spaţiu capete adâncime şi cadrul se reduce la un spaţiu social determinat.social determinat.

3.3. Experimentul – se desfăşoară într-un cadru şi mai Experimentul – se desfăşoară într-un cadru şi mai restrâns, când grupuri mici de subiecţi sunt puşi în restrâns, când grupuri mici de subiecţi sunt puşi în condiţii ce miniaturizează situaţii reale de viaţă.condiţii ce miniaturizează situaţii reale de viaţă.

4.4. Studiul de caz – când cercetarea se reduce la o Studiul de caz – când cercetarea se reduce la o singură situaţie, la un singur caz.singură situaţie, la un singur caz.

1. Ancheta pe eşantion1. Ancheta pe eşantion

În psihologia socială, ancheta este o culegere În psihologia socială, ancheta este o culegere metodică de informaţii cu ajutorul unei combinaţii de metodică de informaţii cu ajutorul unei combinaţii de tehnici ce asigură colectarea şi analiza datelor. tehnici ce asigură colectarea şi analiza datelor.

În cadrul unei anchete utilizăm următoarele tehnici: În cadrul unei anchete utilizăm următoarele tehnici: eşantionarea, interviul, chestionarul, studiul eşantionarea, interviul, chestionarul, studiul documentelor, etc. documentelor, etc.

Anchetele de psihologie socială au ca obiectiv Anchetele de psihologie socială au ca obiectiv individul şi grupul, contextul de relaţii în care este individul şi grupul, contextul de relaţii în care este situat, modul în care se răsfrâng în conştiinţa sa şi a situat, modul în care se răsfrâng în conştiinţa sa şi a grupului faptele, evenimentele, perspectiva socială.grupului faptele, evenimentele, perspectiva socială.

În mod obişnuit, anchetele de În mod obişnuit, anchetele de psihologie socială se interesează de:psihologie socială se interesează de:

datele personale şi ambianţa imediată a oamenilor;datele personale şi ambianţa imediată a oamenilor; nivelul de informaţie al oamenilor;nivelul de informaţie al oamenilor; opiniile şi atitudinile lor cu privire la fapte şi opiniile şi atitudinile lor cu privire la fapte şi

evenimente;evenimente; preferinţele şi gusturile în sfera activităţilor, a preferinţele şi gusturile în sfera activităţilor, a

bunurilor materiale, a relaţiilor cu cei din jur;bunurilor materiale, a relaţiilor cu cei din jur; nevoile, aşteptările, aspiraţiile şi proiectele nevoile, aşteptările, aspiraţiile şi proiectele

oamenilor;oamenilor; maniera de a trăi şi a munci;maniera de a trăi şi a munci; motivaţia comportamentelor umane, etc.motivaţia comportamentelor umane, etc.

Fazele unei ancheteFazele unei anchete::

1. Precizarea clară a problemei şi a 1. Precizarea clară a problemei şi a obiectivelor iniţialeobiectivelor iniţiale

2. Stabilirea eşantionului2. Stabilirea eşantionului 3. Elaborarea instrumentelor de investigaţie3. Elaborarea instrumentelor de investigaţie 4. Ancheta propriu-zisă4. Ancheta propriu-zisă 5. Analiza datelor5. Analiza datelor

1. Precizarea clară a problemei şi a 1. Precizarea clară a problemei şi a obiectivelor iniţialeobiectivelor iniţiale

Ex.: Cercetătorii sunt interesaţi de realizarea Ex.: Cercetătorii sunt interesaţi de realizarea unui sondaj electoral (exit-pol). Obiectivele ar unui sondaj electoral (exit-pol). Obiectivele ar fi în acest caz: prezicerea cât mai exactă a fi în acest caz: prezicerea cât mai exactă a rezultatelor scrutinului, cunoaşterea rezultatelor scrutinului, cunoaşterea clasamentului şi a procentajelor ce vor fi clasamentului şi a procentajelor ce vor fi obţinute de candidaţii la preşedenţie de obţinute de candidaţii la preşedenţie de partidele politice, etc.partidele politice, etc.

2. Stabilirea eşantionului2. Stabilirea eşantionului Adică extragerea acelui fragment din populaţie pe care se va Adică extragerea acelui fragment din populaţie pe care se va

face investigaţia propriu-zisă. face investigaţia propriu-zisă. Eşantionarea cuprinde un ansamblu de tehnici de decupare a Eşantionarea cuprinde un ansamblu de tehnici de decupare a

unui fragment reprezentativ din populaţia totală pe care o unui fragment reprezentativ din populaţia totală pe care o vizează ancheta. vizează ancheta.

Acest eşantion trebuie să fie reprezentativ din punct de vedere Acest eşantion trebuie să fie reprezentativ din punct de vedere statistic, adică să fie o reproducere în miniatură a populaţiei. statistic, adică să fie o reproducere în miniatură a populaţiei.

Volumul sau mărimea eşantionului se stabileşte pe bază Volumul sau mărimea eşantionului se stabileşte pe bază statistică, mai exact prin formule statistice specifice, astfel statistică, mai exact prin formule statistice specifice, astfel încât marja de eroare a rezultatelor să fie cât mai mică.încât marja de eroare a rezultatelor să fie cât mai mică.

Există două modalităţi de a realiza Există două modalităţi de a realiza eşantionarea:eşantionarea:

Eşantionarea aleatoareEşantionarea aleatoare – selecţia aleatoare a eşantionului de – selecţia aleatoare a eşantionului de la nivelul populaţiei. În practică, populaţia pe care se face la nivelul populaţiei. În practică, populaţia pe care se face ancheta este structurată într-un anumit mod, adică împărţită pe ancheta este structurată într-un anumit mod, adică împărţită pe sexe, grupe de vârstă, pe grade de instrucţie, etc. De aceea, sexe, grupe de vârstă, pe grade de instrucţie, etc. De aceea, dacă facem o eşantionare aleatoare riscăm să delectăm un grup dacă facem o eşantionare aleatoare riscăm să delectăm un grup nereprezentativ pentru populaţie. Din acest motiv, este nereprezentativ pentru populaţie. Din acest motiv, este preferată eşantionarea stratificată, adică din fiecare grupare preferată eşantionarea stratificată, adică din fiecare grupare omogenă se extrage la întâmplare un eşantion. Extragerea se omogenă se extrage la întâmplare un eşantion. Extragerea se face fie prin metoda loteriei, fie prin selecţia la intervale face fie prin metoda loteriei, fie prin selecţia la intervale regulate de pe o listă.regulate de pe o listă.

Eşantionarea pe coteEşantionarea pe cote – selecţia indivizilor cuprinşi în studiu – selecţia indivizilor cuprinşi în studiu este lăsată pe seama investigatorului de teren. În astfel de este lăsată pe seama investigatorului de teren. În astfel de situaţii nu se pot utiliza testele de semnificaţie.situaţii nu se pot utiliza testele de semnificaţie.

3. Elaborarea instrumentelor de 3. Elaborarea instrumentelor de investigaţieinvestigaţie

chestionare, chestionare, plan de convorbiri, plan de convorbiri, teste de atitudini.teste de atitudini.

4. Ancheta propriu-zisă4. Ancheta propriu-zisă

aplicarea instrumentarului şi înregistrarea aplicarea instrumentarului şi înregistrarea datelordatelor

5. Analiza datelor5. Analiza datelor

constă în prelucrarea statistică a datelor culese constă în prelucrarea statistică a datelor culese prin anchetăprin anchetă

Studiul de terenStudiul de teren

În studiul de teren sau cvasi-experiment cercetătorul În studiul de teren sau cvasi-experiment cercetătorul observă şi analizează datele ce rezultă din variaţii observă şi analizează datele ce rezultă din variaţii naturale. Studiul de teren are o foarte mare pondere în naturale. Studiul de teren are o foarte mare pondere în cercetarea din psihologia socială. cercetarea din psihologia socială.

Situaţia de teren este şi ea rezultatul unui decupaj a Situaţia de teren este şi ea rezultatul unui decupaj a unui fragment din realitate, însă realismul situaţiei unui fragment din realitate, însă realismul situaţiei este mai mare decât într-un experiment. În schimb, este mai mare decât într-un experiment. În schimb, precizia este mai mică, deoarece experimentatorul nu precizia este mai mică, deoarece experimentatorul nu poate controla toate variabilele implicate. poate controla toate variabilele implicate.

Se pot realiza toate cele trei variante Se pot realiza toate cele trei variante ale unui cvasi-experiment:ale unui cvasi-experiment:

Designul serierii temporaleDesignul serierii temporale Designul pre-posttest al grupelor neechivalenteDesignul pre-posttest al grupelor neechivalente Designul seriilor temporale multiple Designul seriilor temporale multiple

ExperimentulExperimentul

În cercetarea din psihologia socială un loc În cercetarea din psihologia socială un loc important îl ocupă experimentul. O serie important îl ocupă experimentul. O serie însemnată de concepte şi teorii au la bază însemnată de concepte şi teorii au la bază experimente sociale. experimente sociale.

Astfel, teoriile atribuirii (care se referă la Astfel, teoriile atribuirii (care se referă la modul cum explică oamenii comportamentul modul cum explică oamenii comportamentul social) au la bază cercetări experimentale. social) au la bază cercetări experimentale.

Ex.: În 1976, Duncan realiza un experiment prin care dorea să Ex.: În 1976, Duncan realiza un experiment prin care dorea să verifice teoria lui Heider asupra atribuirii. El a examinat verifice teoria lui Heider asupra atribuirii. El a examinat percepţia şi explicaţia violenţei intrarasiale şi interrasiale. A percepţia şi explicaţia violenţei intrarasiale şi interrasiale. A utilizat ca subiecţi un lot de studenţi americani albi. utilizat ca subiecţi un lot de studenţi americani albi. Experimentul a avut 2 faze:Experimentul a avut 2 faze: Li s-a cerut subiecţilor să privească o casetă video ce prezenta o ceartă Li s-a cerut subiecţilor să privească o casetă video ce prezenta o ceartă

între 2 persoane, de violenţă progresivă; în final unul dintre participanţi între 2 persoane, de violenţă progresivă; în final unul dintre participanţi îl împinge pe celălalt. A variat rasa celor 2 (protagonist şi victimă). Le-îl împinge pe celălalt. A variat rasa celor 2 (protagonist şi victimă). Le-a cerut subiecţilor să descrie ce au văzut utilizând categorii ca a cerut subiecţilor să descrie ce au văzut utilizând categorii ca “comportament violent” şi "“joacă". S-a constatat că atunci când “comportament violent” şi "“joacă". S-a constatat că atunci când protagonistul era negru, indiferent de rasa victimei, 70% dintre subiecţi protagonistul era negru, indiferent de rasa victimei, 70% dintre subiecţi au ales “comportament violent”, iar când protagonistul era alb, doar au ales “comportament violent”, iar când protagonistul era alb, doar 13% au ales “comportament violent”.13% au ales “comportament violent”.

Li s-a cerut subiecţilor să explice comportamentul observat. S-a Li s-a cerut subiecţilor să explice comportamentul observat. S-a constatat că atunci când protagonistul era negru, subiecţii au făcut o constatat că atunci când protagonistul era negru, subiecţii au făcut o atribuire internă, iar atunci când protagonistul era alb au făcut o atribuire internă, iar atunci când protagonistul era alb au făcut o atribuire externă.atribuire externă.

Deci avem de-a face cu un design experimental de Deci avem de-a face cu un design experimental de bază, VI fiind rasa participanţilor de pe caseta video, bază, VI fiind rasa participanţilor de pe caseta video, iar VD tipul de atribuire făcută de subiecţi.iar VD tipul de atribuire făcută de subiecţi.

Foarte cunoscut este şi experimentul lui Festinger Foarte cunoscut este şi experimentul lui Festinger legat de disonanţa cognitivă. Şi aici avem de a face legat de disonanţa cognitivă. Şi aici avem de a face tot cu un plan experimental de bază, VI fiind chiar tot cu un plan experimental de bază, VI fiind chiar starea de disonanţă produsă la subiecţii din lotul starea de disonanţă produsă la subiecţii din lotul experimental, iar VD fiind intensitatea convingerilor experimental, iar VD fiind intensitatea convingerilor politice ale subiecţilor.politice ale subiecţilor.

Teoria conflictelor realeTeoria conflictelor reale (Sherif,1966) (Sherif,1966)

De asemenea, prima teorie autentică ce încearcă să De asemenea, prima teorie autentică ce încearcă să explice relaţiile intergrup este explice relaţiile intergrup este teoria conflictelor teoria conflictelor realereale (Sherif,1966), a fost demonstrată tot pe cale (Sherif,1966), a fost demonstrată tot pe cale experimentală. experimentală.

Ideea de bază a acestei teorii este că, pentru a înţelege Ideea de bază a acestei teorii este că, pentru a înţelege comportamentul intergrup, este necesară analiza comportamentul intergrup, este necesară analiza relaţiilor funcţionale care se stabilesc între grupuri. relaţiilor funcţionale care se stabilesc între grupuri. Relaţiile dintre grupuri pot fi de două tipuri: Relaţiile dintre grupuri pot fi de două tipuri: competitivecompetitive sau sau cooperantecooperante..

Teoria conflictelor reale a fost verificată prin trei Teoria conflictelor reale a fost verificată prin trei experimente de teren longitudinale (Sherif,1961) experimente de teren longitudinale (Sherif,1961) realizate cu băieţi de 12 ani aflaţi în tabăra de vară. realizate cu băieţi de 12 ani aflaţi în tabăra de vară.

Participanţii la experiment au fost selecţionaţi cu Participanţii la experiment au fost selecţionaţi cu multă grijă pentru a evita interferenţa caracteristicilor multă grijă pentru a evita interferenţa caracteristicilor de personalitate sau a relaţiilor interpersonale de personalitate sau a relaţiilor interpersonale preexistente. preexistente.

Ei nu se cunoscuseră înainte de a merge în tabără, Ei nu se cunoscuseră înainte de a merge în tabără, proveneau toţi din familii cu nivel social mediu, cu proveneau toţi din familii cu nivel social mediu, cu mariaj stabil, erau de rasă albă, de religie protestantă mariaj stabil, erau de rasă albă, de religie protestantă şi aveau un bun echilibru psihic.şi aveau un bun echilibru psihic.

Experimentul de teren a avut la bază Experimentul de teren a avut la bază un scenariu cu patru faze:un scenariu cu patru faze:

1. Formarea legăturilor interpersonale. 1. Formarea legăturilor interpersonale. Copiilor li s-a oferit posibilitatea să Copiilor li s-a oferit posibilitatea să interacţioneze liber, să se cunoască şi să lege interacţioneze liber, să se cunoască şi să lege prietenii.prietenii.

2. Constituirea a două grupuri cu activităţi independente. În 2. Constituirea a două grupuri cu activităţi independente. În această fază copiii erau împărţiţi în două grupuri această fază copiii erau împărţiţi în două grupuri asemănătoare. Singurul criteriu de constituire a acestor două asemănătoare. Singurul criteriu de constituire a acestor două grupuri a fost acela de a separa cuplurile de prieteni care se grupuri a fost acela de a separa cuplurile de prieteni care se formaseră în faza precedentă. Cele două grupuri treceau printr-formaseră în faza precedentă. Cele două grupuri treceau printr-o perioadă de independenţă reciprocă, membrii fiecărui grup o perioadă de independenţă reciprocă, membrii fiecărui grup fiind interesaţi de relaţiile din grupul lor. În acelaşi timp însă, fiind interesaţi de relaţiile din grupul lor. În acelaşi timp însă, experimentatorii făceau comparaţii spontane cu celălalt grup, experimentatorii făceau comparaţii spontane cu celălalt grup, însoţite de manifestări de preferinţă la adresa endogrupului. însoţite de manifestări de preferinţă la adresa endogrupului. Activităţile care se practicau în această etapă aveau scopul de Activităţile care se practicau în această etapă aveau scopul de a facilita dezvoltarea unei structuri interne ierarhizate a a facilita dezvoltarea unei structuri interne ierarhizate a fiecărui grup, structură reglată de o serie de norme fiecărui grup, structură reglată de o serie de norme comportamentale.comportamentale.

3. Conflict obiectiv de interese între grupuri. Pe parcursul 3. Conflict obiectiv de interese între grupuri. Pe parcursul acestei faze grupurile erau puse în situaţia de a se compara acestei faze grupurile erau puse în situaţia de a se compara într-o serie de jocuri competitive. Începea astfel o perioadă într-o serie de jocuri competitive. Începea astfel o perioadă de interdependenţă negativă, caracterizată prin faptul că un de interdependenţă negativă, caracterizată prin faptul că un grup câştiga cu preţul pierderii suferite de celălalt grup. grup câştiga cu preţul pierderii suferite de celălalt grup. Această situaţie a dus la apariţia unei serii de Această situaţie a dus la apariţia unei serii de comportamente ostile la adresa exogrupuluicomportamente ostile la adresa exogrupului[1][1] şi la o şi la o coeziune a grupului în judecăţi, atitudini şi alegeri coeziune a grupului în judecăţi, atitudini şi alegeri sociometrice. S-au înregistrat de asemenea modificări la sociometrice. S-au înregistrat de asemenea modificări la nivelul conducerii grupurilor, fiind aleşi în frunte băieţii cei nivelul conducerii grupurilor, fiind aleşi în frunte băieţii cei mai hotărâţi şi mai agresivi.mai hotărâţi şi mai agresivi.

[1][1] Endogrup – grupul de apartenenta; exogrup – “grupul Endogrup – grupul de apartenenta; exogrup – “grupul advers”.advers”.

4. Cooperarea între grupuri. În această fază 4. Cooperarea între grupuri. În această fază experimentatorii au încercat să reducă conflictul experimentatorii au încercat să reducă conflictul dintre cele două grupuri prin introducerea unor dintre cele două grupuri prin introducerea unor scopuri supraordonate, adică scopuri care nu puteau scopuri supraordonate, adică scopuri care nu puteau fi atinse decât prin colaborarea ambelor grupuri. fi atinse decât prin colaborarea ambelor grupuri. Grupurile au fost puse în situaţii de dificultate Grupurile au fost puse în situaţii de dificultate obiectivă, care nu puteau fi depăşite decât prin obiectivă, care nu puteau fi depăşite decât prin unirea tuturor forţelor. Spre exemplu, camionul care unirea tuturor forţelor. Spre exemplu, camionul care aducea alimente în tabără a rămas în pană.aducea alimente în tabără a rămas în pană.

Rezultatele au confirmat ipotezele autorilor. Rezultatele au confirmat ipotezele autorilor. Comportamentele şi atitudinile copiilor au înregistrat Comportamentele şi atitudinile copiilor au înregistrat o serie de modificări, ghidate de interesele obiective o serie de modificări, ghidate de interesele obiective ce corespundeau diferitelor faze ale experimentului. ce corespundeau diferitelor faze ale experimentului. Astfel, ei se comportau competitiv şi ostil când Astfel, ei se comportau competitiv şi ostil când scopul era conflictual (faza 3) şi deveneau cooperativi scopul era conflictual (faza 3) şi deveneau cooperativi ca urmare a introducerii unor scopuri supraordonate ca urmare a introducerii unor scopuri supraordonate (faza 4). Tot în faza 4 s-a observat o diminuare a (faza 4). Tot în faza 4 s-a observat o diminuare a agresivităţii faţă de exogrup şi reluarea agresivităţii faţă de exogrup şi reluarea comportamentelor amicale dincolo de barierele comportamentelor amicale dincolo de barierele grupului.grupului.

Studiul de cazStudiul de caz

Teorii importante în psihologie au avut ca Teorii importante în psihologie au avut ca punct de plecare studiul de caz. Acest lucru punct de plecare studiul de caz. Acest lucru este valabil şi în psihologia socială. Astfel, este valabil şi în psihologia socială. Astfel, atunci când vorbim despre tipuri de lideri atunci când vorbim despre tipuri de lideri avem ca punct de plecare studii de caz în care avem ca punct de plecare studii de caz în care anumite stiluri de conducere sunt asociate cu o anumite stiluri de conducere sunt asociate cu o serie de trăsături de personalitate. serie de trăsături de personalitate.

În psihologia socială, unitatea de analiză nu este doar În psihologia socială, unitatea de analiză nu este doar individul. Se poate lua în studiu o situaţie umană individul. Se poate lua în studiu o situaţie umană complexă nerepetitivă (spre exemplu un program care complexă nerepetitivă (spre exemplu un program care se implementează, o decizie majoră, o organizaţie, un se implementează, o decizie majoră, o organizaţie, un eveniment deosebit, etc.). eveniment deosebit, etc.).

De regulă se pretează la studii de caz. evenimentele De regulă se pretează la studii de caz. evenimentele rare, situaţiile extreme sau unice, situaţiile critice sau rare, situaţiile extreme sau unice, situaţiile critice sau de impas, cazurile privilegiate, momentele de impas, cazurile privilegiate, momentele problematice, incidentele semnificative, etc.problematice, incidentele semnificative, etc.

groupthinkgroupthink

În 1977, I. Janis a descris pe baza unor studii În 1977, I. Janis a descris pe baza unor studii de caz retrospective aşa-numitul de caz retrospective aşa-numitul efect efect “groupthink“groupthink”. ”.

El a analizat câteva episoade semnificative din El a analizat câteva episoade semnificative din istoria contemporană a SUA sprijinindu-se pe istoria contemporană a SUA sprijinindu-se pe documente publicate, interviuri, lucrări de documente publicate, interviuri, lucrări de istorie militară, stenogramele şedinţelor istorie militară, stenogramele şedinţelor Congresului American. Congresului American.

Evenimentele studiate au fost:Evenimentele studiate au fost:

Dezastrul de la Pearl Harbor (Hawaii, 1941), care a Dezastrul de la Pearl Harbor (Hawaii, 1941), care a surprins nepregătită flota americană, în pofida surprins nepregătită flota americană, în pofida semnalelor de avertizare privind iminenţa atacului semnalelor de avertizare privind iminenţa atacului japonez;japonez;

Planul Marshall pentru refacerea economică a ţărilor Planul Marshall pentru refacerea economică a ţărilor din Europa imediat după al doilea război mondial;din Europa imediat după al doilea război mondial;

Participarea SUA la războiul din Coreea;Participarea SUA la războiul din Coreea; Criza rachetelor sovietice instalate în Cuba (1960);Criza rachetelor sovietice instalate în Cuba (1960); Escaladarea războiului din Vietnam.Escaladarea războiului din Vietnam.

Au fost puse în paralel deciziile bune (2 şi 4) şi Au fost puse în paralel deciziile bune (2 şi 4) şi deciziile urmate de dezastru (1,3 şi 5). deciziile urmate de dezastru (1,3 şi 5).

Atenţia experimentatorului s-a concentrat în Atenţia experimentatorului s-a concentrat în special pe analiza eşecurilor. special pe analiza eşecurilor.

Toate deciziile dezastroase au fost marcate de Toate deciziile dezastroase au fost marcate de aşa-numitul efect “groupthink”, caracterizat aşa-numitul efect “groupthink”, caracterizat printr-o secvenţă tipică a faptelor. printr-o secvenţă tipică a faptelor.