CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE PRIN INSTRUMENTE

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE PRIN INSTRUMENTE STRUCTURALE

02-03

CUPRINS

Cercetare – Dezvoltare – Inovare 04

CDI – de la perioada de programare 2007-2013 la 2014-2020 05

Rezultate și perspective ale CDI, aplicabile direct în economie (interviu) 09

POS CCE, A.P. 2 – „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare” 14

Cercetare geodinamică în zona Vrancea 16

Tehnici noi de tratament prin terapie celulară 18

Laboratoare de cercetare la Spitalul Universitar de Urgență București prin instrumente structurale 20

Cercetare – aplicații laser 23

Contribuții pentru CDI prin alte programe operaționale 26

Oportunități de finanțare pentru CDI 28

CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVAREPrin tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeană a fixat un set de măsuri care privesc cercetarea şi ino-varea, competitivitatea globală a universităţilor şi institutelor de cercetare, dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale şi transferul cunoaşterii în produse şi servicii. Acestea, în centrul cărora se află triunghiul cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), au fost argumen-tate pornind de la nevoia îmbunătăţirii efortului de recuperare a decalajelor de creştere economică faţă de Statele Unite. Tratatul a fixat alocarea a 3% din PIB-ul Uniunii Europene pentru CDI.

În cadrul financiar 2007-2013, în România, finanțarea CDI a fost asigurată prin Axa Prioritară 2 „Competi-tivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi ino-vare" a Programului Operațional Sectorial Creşterea

Competitivității Economice (POS CCE), acesteia fiindu-i alocate 646 milioane de euro (aprox. 21% din fondurile POS CCE). 536 milioane de euro provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 110 mi-lioane de euro, de la bugetul de stat.

Principalele provocări abordate prin intermediul mă-surilor Uniunii Europene au fost legate de insufici-enta concentrare a CDI în poli de excelenţă capabili să concureze pe plan global, de slaba integrare a ele-mentelor în triunghiul CDI, de insuficienta cercetare trans- şi interdisciplinară focalizată pe nevoile de ino-vare, de lipsa unor modele de guvernare şi organizare a cercetării şi educaţiei la nivel european, de costurile ridicate ale brevetării în UE şi de mobilitatea redusă a cercetătorilor.

04-05

CDI – DE LA PERIOADA DE PROGRAMARE 2007-2013 LA 2014-20202007-2013

Documentul naţional care a urmărit programarea şi îndeplinirea iniţiative-lor europene prin fondurile structurale şi de coeziune, pentru perioada 2007-2013, este Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR)1.

În privinţa cercetării, dezvoltării şi inovă-rii, CSNR a constatat la începutul perioa-dei de programare, în pofida unei tradiţii academice consolidate, un nivel de acti-vitate foarte scăzut. România investea în 2005 doar 0,4% din PIB în cercetare şi dezvoltare, sub jumătate din media eu-ropeană. Infrastructura de CD era depă-şită din punct de vedere tehnologic, iar numărul cercetătorilor se afla în declin.

CSNR a identificat nouă arii tematice de interes pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare în: tehnologia informaţiei şi comunicării; energie; mediu; sănătate; agricultură, siguranţa hranei; biotehno-logii; materiale, produse şi procese avan-sate; spaţiu; socio-economie.

Pentru 2007-2013, CSNR a propus în Ro-mânia crearea unui mediu propice pen-tru cercetare, dezvoltare şi inovare cu scopul îmbunătăţirii nivelului competi-tivităţii economice. Ţinta fixată a fost de 2% din PIB – investiţii în cercetare şi dez-voltare.

Documentul a caracterizat cea mai mare parte din activităţile de cercetare şi dez-voltare ca fiind legate de trecut, depăşi-te şi deconectate de metodele moderne. Astfel, unul dintre obiectivele urmărite a constat în încurajarea parteneriatelor în-tre instituţiile publice şi private, active în domeniul cercetării şi dezvoltării, pentru adresarea nevoilor comunităţilor locale de afaceri.

1Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) – www.fonduri-ue.ro >> Documente programare >> CSNR

2Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, disponibilă online la adresa www.strategie-cdi.ro

În complementaritate cu CSNR a fost dezvoltată şi Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Ino-vare2. Obiectivele acesteia au fost redactate pornind de la direcţiile trasate la nivel european, precum şi de la cerințele şi nevoile specifice contextului româ-nesc. Ea a invocat aceleaşi obstacole ca şi CSNR şi a

fixat trei obiective strategice (creşterea cunoaşterii, creşterea competitivității economiei româneşti şi creşterea calității sociale) şi cinci specifice (creşterea performanţei, dezvoltarea resurselor sistemului, an-trenarea sectorului privat, creşterea capacităţii insti-tuţionale şi extinderea cooperării internaționale).

06-07

EUROPA 2020

Recenta criză economică a anulat multe din progre-sele înregistrate în ultimii ani. Pentru Strategia 2020, cadru de referinţă pentru obiectivele europene în perioada 2014-2020, ieşirea din criză a devenit pro-vocarea imediată, iar prioritățile creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii au influenţat şi per-spectiva asupra CDI.

Noua Strategie Europeană3 păstrează obiectivul de 3% şi pune accentul pe încurajarea investiţiilor în cer-cetare, inovare şi antreprenoriat în fiecare stat mem-bru şi regiune UE, în vederea exploatării potenţialului european.

În centrul Strategiei 2020 se află inițiativa „Uniunea Inovării”4. Într-o perioadă de restricții ale bugete-lor publice, de schimbări demografice majore şi de creştere continuă a concurenței mondiale, competiti-vitatea Europei – capacitatea ei de a crea milioane de noi locuri de muncă pentru a le înlocui pe cele pier-dute cu ocazia crizei – depinde, arată iniţiativa, de capacitatea de a stimula inovarea în domeniul pro-

Comisia Europeană intenţionează ca autorităţile naţio nale şi regionale din Europa să elaboreze stra-tegii de cercetare şi inovare pentru specializarea in-teligentă, în vederea folosirii eficiente a instrumen-telor structurale. Acest tip de specializare se referă la identificarea trăsăturilor şi a avantajelor competitive caracteristice fiecărei ţări şi regiuni şi la antrenarea părţilor interesate, cu scopul valorificării resurselor disponibile.

Astfel, această broşură oferă atât un set compre-hensiv de informaţii pentru potenţialii beneficiari în domeniul CDI, pentru sfârşitul actualei perioade de programare, cât şi direcţiile majore pentru viitoarea perioadă de programare. Ea se adresează potenţialilor beneficiari ai Axei Prioritare 2 din cadrul POS CCE şi include: articole privind principalele caracteristici ale Strategiei 2014-2020, ale Axei Prioritare 2 din cadrul POS CCE, un interviu cu Dana Gheorghe, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţi-fică, precum şi descrierea mai multor proiecte de suc-ces adresate CDI şi finanţate prin programul amintit.

duselor, serviciilor, modelelor şi proceselor sociale şi comerciale.

3Strategia 2020, disponibilă online la adresa http://ec.europa.eu >> Europe 2020 4http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm

CDI ÎN ROMÂNIA – STRATEGIA 2014-2020

Context. Strategia Europa 2020 a fost realizată în contextul efortului Europei de a depăşi criza econo-mică. În acest sens, iniţiativele Uniunii Europene vi-zează asigurarea unei creşteri economice inteligente (prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare), durabile (prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de carbon şi o industrie competitivă) şi favorabile incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe redu-cerea sărăciei).

În ceea ce priveşte cercetarea, dezvoltarea şi ino-varea (CDI), Strategia Europa 2014-2020 a stabilit obiectivul îndreptării a 3% din PIB-ul UE către inves-tiţii în acest domeniu. Datele făcute publice de Co-misia Europeană arată că, la începutul anului 2010, România se afla sub linia de 1% din PIB alocat CDI, în vreme ce media europeană era de două procente. Până la finalul anului 2012, în România, toate liniile de finanțare din instrumente structurale destinate cercetării-dezvoltării-inovării au fost închise, bu-getul fiind epuizat. Conform planului de aliniere la Strategia Europeană, România trebuie să aducă ni-velul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare la 2% din PIB până în 2020.

Dincolo de nivelul propus pentru investiţiile destinate CDI, planul naţional consemnează pentru competitivitatea României importanţa orientării cheltuielilor către măsuri cu reală valoare adăugată, care să stimuleze cercetarea şi inovarea în sectorul privat, să promoveze excelenţa şi specializarea inteligentă şi să stimuleze cooperarea dintre universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi. Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea vor trebui

orientate către domenii care prezintă provocări majore pentru societate, precum schimbările climatice, utilizarea eficientă a energiei şi a resurselor, schimbările demografice sau sănătatea populaţiei.

Toate măsurile referitoare la cercetare, dezvoltare şi inovare vor fi plasate în contextul Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe şi mobilitatea cercetătorilor, cât şi integrarea cercetării româneşti în infrastructura europeană.

Direcţii de acţiune. Pentru atingerea ţintei de aliniere la media europeană, programul naţional de reformă identifică trei direcţii principale de acţiune:1. Întărirea capacităţii şi creşterea performanţelor sistemului de CDI, acţiune ce vizează creşterea pro-ductivităţii ştiinţifice şi tehnice şi a nivelului calitativ al rezultatelor de cercetare; 2. Stimularea creşterii investiţiilor de CDI în sectorul privat;3. Dezvoltarea dimensiunii europene şi internaţio-nale a politicilor şi programelor de CDI, acţiune în ca-drul căreia sunt aşteptate contribuţii la:

a. creşterea vizibilităţii, a gradului de relaţionare şi implicare, precum şi a capacităţii de afirma-re a cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România;

b. creşterea accesului la surse de informare-docu-mentare şi la infrastructuri de nivel european şi internațional;

c. creşterea gradului de implicare ca realizator direct şi a nivelului de acces al cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România la producţia ştiinţifică şi tehnică dezvoltată în parteneriat internaţional, în domenii de înaltă tehnologie.

08-09

REZULTATE ȘI PERSPECTIVE ALE CDI, APLICABILE DIRECT ÎN ECONOMIEINTERVIU CU DANA GHEORGHE,DIRECTOR ÎN CADRUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ,ORGANISM INTERMEDIAR AL POS CCE

Perioada de programare 2007-2013, Axa Prioritară 2 din cadrul POS CCE, a pus accent pe 3 domenii majo-re de intervenție (DMI). Din punctul dumneavoastră de vedere, care dintre cele 3 domenii a avut cel mai mare succes și impact socio-economic?Apelurile din cadrul DMI 2 Investiții în infrastructura de cercetare-dezvoltare și dezvoltarea capacității ad-ministrative au fost cel mai rapid epuizate, demon-strând cel mai mare interes, dar acest lucru se da-torează faptului că se adresează instituțiilor publice cu activitate de CD, pentru care nu se aplică regulile ajutorului de stat, respectiv cofinanțarea. Apelurile din cadrul DMI 3 Accesul întreprinderilor la activități de cercetare-dezvoltare și inovare s-au derulat mai greu, interesul mai scăzut fiind argumentat şi de ne-cesitatea asigurării cofinanțării proiectelor. Finanţa-rea proiectelor din fondurile structurale se bazează pe respectarea principiului rambursării, cu excepţia prefinanţării. Acest lucru înseamnă că beneficiarul trebuie să efectueze întâi plăţile privind cheltuielile eligibile, pentru ca ulterior, pe baza documentelor justificative, să solicite rambursarea acestora.

Cum au contribuit cele 3 domenii din cadrul Axei Pri-oritare 2 – POS CCE la cercetarea-dezvoltarea (CD) și inovarea din România?Axa Prioritară 2 din cadrul POS CCE are ca obiective principale finanţarea proiectelor de CD, care să ge-nereze rezultate aplicabile direct în economie; mo-dernizarea şi dezvoltarea capacităţii şi infrastruc-turii de CD (atât a instituțiilor publice de CD, cât şi a instituțiilor private cu activitate de CD); creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative şi stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv. Dintr-un total de 1370 de proiecte depuse a rezultat un număr de 442 de proiecte contractate (din care 57 reziliate) şi un proiect major ELI-NP6 . La proiectele contractate se adaugă 220 de proiecte în curs de evaluare şi 52 de proiecte în curs de contrac-tare. Ca rezultat al acestui proces, va fi contractată întreaga sumă alocată Axei Prioritare 2. Bugetul alo-cat inițial a fost majorat, în special pentru a asigura finanțarea fazei 1 a proiectului major ELI-NP, de la 646 milioane de euro la 715 milioane de euro.

6Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics, www.eli-np.ro

Ne puteţi detalia pe fiecare domeniu major de interven-ţie?Din cele 442 de proiecte contractate, domeniul ma-jor de intervenție 1 a avut 95 de inițiative pe cerceta-re-dezvoltare (dintre care 12 contracte reziliate). 52 au fost solicitate şi cofinanțate de către întreprinderi unor instituții de cercetare-dez-voltare specializate, rezultatele urmând a fi imple-mentate de către întreprinderile respective (produse, procese, servicii noi sau îmbunătățite). Restul de 43 de proiecte au fost iniţiative de CD de înalt nivel ştiinţific la care au participat specialişti din străinătate. Aceste proiecte au urmărit crearea/dezvoltarea de nuclee de competenţă ştiinţifică şi/sau tehnologică de înalt ni-vel, la standarde europene, în cadrul unor instituţii de CD, al unor universităţi sau al unor întreprinderi gazdă, prin atragerea de specialişti din străinătate, de orice naţionalitate, cu competenţă recunoscută.

Domeniul major de intervenţie 2 a avut 142 de pro-iecte contractate (dintre care 4 au fost reziliate). Aces-te inițiative au urmărit dezvoltarea infrastructurii de CD a instituţiilor de învăţământ superior şi a institu-telor de CD de drept public (inclusiv a spitalelor clinice şi universitare care au activitate de CD) prin dotarea/modernizarea laboratoarelor existente, prin crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre/institute de cercetare) şi sprijinirea construirii infrastructurilor de cercetare paneuropene în România (priorităţi ale UE fi-nanţate în comun prin Programul Cadru 7 de Cerceta-re, Dezvoltare, Tehnologie al UE, FEDR şi alte fonduri).

O menţiune importantă aici este proiectul major Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP). Acesta a fost aprobat de Comisia Europeană în sep-tembrie 2012, iar contractul de finanțare în cadrul Axei Prioritare 2, în valoare de 180 de milioane de euro, a fost semnat în decembrie 2012 cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nu-cleară „Horia Hulubei”, în calitate de beneficiar.

La finalizare, proiectul paneuropean ELI va fi cea mai avansată infrastructură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică ce prezintă carac-

teristici extreme („Extreme Light”), distribuită în trei locaţii („piloni”) din România, Cehia şi Ungaria. Toate cele trei centre vor avea între componentele de bază laseri care emit pulsuri ultra-scurte (femtosecunde şi attosecunde) de foarte mare putere (10 PW). Centrul de la Bucureşti - Măgurele va avea în plus un instru-ment care va furniza radiaţie fotonică de mare energie (fascicul γ) cu caracteristici unice de strălucire şi lărgi-me de bandă.

Ariile de cercetare ale celor trei piloni ai proiectului ELI vor fi complementare, cel mai mare potenţial în acoperirea unor domenii interdisciplinare de cercetare – fundamentală şi aplicativă – deţinându-l ELI-NP, ca rezultat al capacităţii de a utiliza concomitent multi-ple surse de radiaţii cu proprietăţi care le vor face uni-ce în lume.

Valoarea cheltuielilor de cercetare implicate în reali-zarea proiectului este semnificativă, bugetul final fiind estimat la peste 280 de milioane de euro (finanțarea fazei a doua a proiectului de cca. 100 milioane de euro fiind prevăzută în cadrul viitorului program 2014-2020, cu obiectiv: „consolidarea CDI” cu buget din fonduri structurale).

În ceea ce priveşte domeniul major de intervenţie 3, acesta a înregistrat 206 proiecte contractate (din care 39 au fost reziliate). Principalele rezultate ale acestui domeniu se focalizează pe furnizarea de produse şi/sau servicii noi sau substanţial îmbunătăţite în vede-rea comercializării, pornind de la un rezultat obţinut din activitatea de cercetare-dezvoltare, a aplicării unui brevet sau a altei forme de proprietate industrială (model, desen, model de utilitate, marcă, topografii de produse semiconductoare).

Prin acest domeniu major de intervenție au fost finanțate foarte multe tipuri de proiecte adresate întreprinderilor, incluzând aproape toate tipurile de intervenții permise de regulile de ajutor de stat, mai puțin clusterele inovative (finanțate prin Axa Priorita-ră 1 a POS CCE) şi fondurile de capital de risc, precum:•finanțarea activităților de CD şi de inovare ale în-

treprinderilor;•punerea în aplicare a drepturilor de proprietate

industrială/intelectuală de către firme, în vederea inovării producţiei, proceselor şi/sau serviciilor;

• investiții în infrastructura de CD a întreprinderilor, în vederea creşterii capacităţii de cercetare;

•angajarea pe perioadă determinată în întreprinderi a unor specialişti în CD din universități şi institute;

• servicii de CD şi de inovare pentru întreprinderi;•finanțarea întreprinderilor tinere inovative (până

la 1 milion de euro, nerambursabili 100%);•finanțarea dezvoltării de start-up-uri inovative şi

înființarea de spin-off-uri (până la 200.000 de euro nerambursabili, dar cu asigurarea unei cofinanțări de 10% din partea întreprinderilor).

Start-up-urile sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici cu personalitate juridică, înfiinţate în conformita-te cu Legea 31/1990, cu modificările şi completările ul-terioare, care înregistrează o vechime de maximum 3 ani în anul depunerii proiectului şi au maximum 20 de angajaţi. Spin-off-urile sunt firme care urmează să se înfiinţeze (până în momentul contractării proiectului) pe baza unui rezultat obţinut dintr-un proiect de cer-cetare al unei organizaţii de drept public de cercetare (institut de cercetare sau universitate).

În aceste condiţii, rezultatele obţinute reflectă îmbu-nătăţirea situaţiei cercetării, dezvoltării și inovării în România?Într-adevăr, faptul că, la 30 septembrie 2012, țintele 2015 pentru o serie de indicatori ai Axei Priorita-re 2 – precum: ”Întreprinderi mari asistate financiar în proiecte de CD” (34), ”Întreprinderi start-up dez-voltate” (75), ”Întreprinderi spin-off dezvoltate” (21), „Centre de CD racordate la structuri GRID” (11), „La-boratoare de cercetare nou create” (70), „Laboratoa-re de cercetare modernizate” (90), „Cereri de breve-te rezultate din proiecte” (58), „Număr de specialişti din străinătate angajați” (43), „Număr de articole în publicații ştiințifice” (292) – erau realizate aproxima-tiv în proporție de 100%, şi chiar peste, reflectă clar contribuția investițiilor din domeniul CDI la realizarea obiectivului Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR) privind competitivitatea pe termen lung a eco-nomiei româneşti.

Veți ține cont de interesul diferit pe cele 3 domenii majore pentru negocierea următoarei perioade de programare?Da. Suntem de acord ca priorităţile de finanţare apli-cate în actuala perioadă de programare să continue şi în viitor, acestea corespunzând priorităților din Docu-mentul de poziție al Comisiei Europene privind progra-mele următoare din perioada 2014-2020.

Pentru perioada de programare 2014-2020, Uniunea Europeană/Comisia Europeană pune foarte mare ac-cent pe inovare. Cum credeți că se va reflecta acest lucru la nivelul României?Prioritățile, pe care le susținem privind Obiectivul Te-matic 1 „Consolidarea activității de CDI” pentru peri-oada de programare 2014-2020 sunt în consens cu cele din Documentul de Poziție al Comisiei Europene şi se referă la principalele direcții: •operațiunile de sprijin pentru întreprinderi, promo-

vând transferul de cunoştințe, inovarea, dezvolta-rea de clustere şi colaborarea cu instituțiile de cer-cetare;

• investițiile în infrastructura de CD publică şi priva-tă, concentrându-ne pe excelență şi pe un număr

10-11

mic de sectoare identificate ca având potențial ri-dicat şi avantaje comparative;

•finanțarea fazei a doua a proiectului major pentru construirea infrastructurii paneuropene ELI–NP;

• continuarea operațiunii 2.1.2 a POS CCE „Proiecte de CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate” (deschisă atât benefi-ciarilor publici, cât şi celor privați), care a generat un număr foarte ridicat de locuri de muncă (210 posturi nou create pe 41 de proiecte de până la 6 milioane de lei fiecare). Aceste posturi au vizat personalul tânăr şi contribuie la îmbunătățirea re-surselor din cercetare cu tineri crescuți pe lângă specialiştii cu experiență în străinătate;

•promovarea instrumentelor financiare (capital de risc) pentru stimularea investițiilor private în cer-cetare-dezvoltare şi inovare.

În plus faţă de perioada curentă, ne propunem finanțarea unor operațiuni, în sensul promovă-

rii instituțiilor româneşti de a se integra eficient în rețelele internaționale, alături de parteneri eu-ropeni şi mondiali, prin participarea la programe transnaționale şi la programul UE Orizont 2020.

Cum îi sfătuiți pe cei implicați în cercetare, dezvol-tare și inovare să se pregătească pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020?Pentru o abordare eficientă şi realistă, potenţialii be-neficiari sunt sfătuiţi să se informeze despre condiţi-ile de participare la competițiile existente în actuala perioadă de programare şi să se familiarizeze cu ghi-durile solicitantului.

De asemenea, este bine să-şi pregătească documen-tele necesare pentru viitoarele competiţii, în special planuri de afaceri/studii de piață, analize economice, care pot justifica şi fundamenta propunerile lor de proiecte.

EXEMPLE DE PROIECTE DE SUCCES

DENUMIRE BENEFICIAR TITLU PROIECT VALOAREA TOTALĂ STADIUL PROIECTULUI REZULTATE

Institutul Național de Cer ce tare-Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică – ICMET, Craiova

Modernizarea Laboratoru-lui de Mare Putere pentru atingerea nivelului tehnic şi calitativ corespunzător cerințelor UE-v2

15.411.565 Finalizat1 laborator de înaltă tensiune în domeniul elec-trotehnicii

Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni, Iaşi

Centru de Cercetări Avansate pentru Bionano-conjugate şi Biopolimeri

18.287.602 Finalizat

- Institut nou de cercetare creat prin modernizarea unei clădiri- 9 laboratoare nou create- 104 echipamente

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațtială „Elie Carafoli” – INCAS, Bucureşti

Laborator aeropurtat pen-tru cercetări atmosferice de mediu


- 1 laborator aeropurtat pentru cercetări atmos-ferice, nou creat- 1 laborator modernizat- 5 echipamente de CD; peste 100.000 de euro

Institutul de Bioresurse Alimentare,Bucureşti

Creşterea calității şi a competitivității activității de cercetare-dezvoltare a Institutului de Bioresurse Alimentare


- 5 laboratoare nou create- 5 laboratoare nou moder-nizate- 3 stații pilot nou create- 1 compartiment de CD nou creat- 100 de echipamente de CD

Universitatea Transilvania, Braşov

Institut de Cercetare, Dez-voltare, Inovare: Produse High-Tech pentru Dezvol-tare Durabilă

102.319.178 În curs de finalizare- Clădire nouă cu 11 labora-toare de CD - 68 de echipamente de CD


MB Telecom Ltd. SRL,Otopeni

Centru est-european de cer-cetare aplicativă integrată 27.244.369 Finalizat

- 10 laboratoare de CD nou create, situate într-o clădire nou construită prin proiect- 288 de echipamente de cercetare

SC Softronic SRL,Craiova

Dezvoltarea laborato-rului de CD în domeniul modernizării şi construcției de locomotive electrice

5.159.361 Finalizat- 11 laboratoare moderni-zate- 114 echipamente de CD

SC Elmas SRL,Braşov Laborator de încercări 4.493.509 Finalizat

- 1 laborator complex nou creat în domeniul mecanic şi hidraulic, situat într-o clădire nouă- 48 de echipamente de CD


Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pen-tru tehnologii criogenice şi izotopice, Râmnicu Vâlcea

Izotopi în slujba energeti-cii hidrogenului – către o înțelegere a specificității reacțiilor implicate în sistemele integrate bazate pe pile de combustibil cu hidrogen, utilizând ana-liza izotopică staționar-tranzientă de tip cinetic

5.821.380 Finalizat- Stație energetică de mică putere cu bile de combusti-bil neconvențional

Infrastructură publică de cercetare

Infrastructură privată de cercetare

Proiecte de înalt nivel științific

12-13


SC Mecro System SRL, Bucureşti

Cercetări şi experimentări privind perfecționarea pro-cesului de obținere a apei sărăcite în deuteriu

1.911.849 Finalizat - Instalație de obținere a apei sărăcite în deuteriu


SC Teamnet International SA, Bucureşti

Dezvoltarea unei platforme de cloud computing în scopul creşterii competitivităţii bazate pe inovare a firmei Teamnet International SA

6.373.872 Finalizat

- Platformă de tip cloud computing pentru asigura-rea serviciilor de gestionare a informațiilor

SC MB Telecom-Ltd. SRL,Bucureşti

Sistem mobil neintruziv de inspecţie radiografică 3.874.000 Finalizat - Sistem mobil neintruziv

de inspecţie radiografică

SC UTTIS INDUSTRIES SA, Vidra-Ilfov

Instalaţie prototip pentru ni -trurarea accelerată a piese-lor agabaritice din industria navală, eoliană şi auto

1.256.857 Finalizat

- Instalaţie pentru nitru-rarea accelerată a pieselor agabaritice din industria navală, eoliană şi auto

Proiecte în parteneriat

Proiecte tehnologice inovative

POS CCE, A.P. 2 „COMPETITIVITATE PRIN CERCETARE, DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂŞI INOVARE”Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 – do-cumentul de referință ce stă la baza sprijinului finan-ciar acordat României de Uniunea Europeană – scoa-te în evidență necesitatea dezvoltării competitivității economice în România. Acest obiectiv strategic este finanțat din instrumentele structurale prin Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Eco-nomice (POS CCE).

Obiectivul general al POS CCE este de a reduce decala-jele României faţă de productivitatea medie a Uniunii Europene.

Obiectivul strategic vizează creşterea productivității, investiții în echipamente şi tehnologie performantă, precum şi în eficiență energetică, dezvoltarea spiritu-lui antreprenorial şi a infrastructurii adecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri, creşterea accesului la finanțare şi investiții în cercetare-dezvoltare-inovare şi

tehnologia informației şi comunicării.

Axa Prioritară 2 „Competitivitate prin cercetare, dez-voltare tehnologică și inovare” este destinată finanțării cercetării-dezvoltării-inovării (CDI) cu scopul de:•a încuraja parteneriatul între universităţi/institute

de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi pentru in-tensificarea activităţilor de CDI în sprijinul întreprin-derilor şi al promovării transferului tehnologic, în special în domenii ştiinţifice prioritare la nivel euro-pean sau de interes pentru România;

•a genera rezultate de interes economic şi a stimula transferul rezultatelor cercetării şi cunoştinţelor şti-inţifice în mediul economic;

•a ridica nivelul dezvoltării tehnologice în întreprin-deri ca prim factor pentru creşterea competitivităţii lor;

•a dezvolta capacitatea personalului de CDI prin par-teneriate cu specialişti de nivel internaţional.

14-15

Domenii majore de intervenție Potențiali beneficiari

Cercetare-dezvoltare în parteneriat între univer-sităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi între-prinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplica-bile în economie

Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative

Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare şi inovare

• Universităţi şi instituţii de CDI, calificate ca organizaţii de cercetare;

• Întreprinderi cu sau fără activitate de CDI;•ONG-uri de cercetare.

• Spin-off-uri: firme recent înfiinţate sau care urmează să se înfiinţeze pe baza unui rezultat obţinut dintr-un proiect de cercetare al unei organizaţii publice de cercetare sau al unei universităţi (publice sau private);

• Întreprinderi start-up: întreprinderi mici (inclu-siv microîntreprinderi) înfiinţate de maximum 3 ani la anul depunerii proiectului, care imple-mentează un rezultat obţinut dintr-un proiect de cercetare sau o idee brevetată;

• Întreprinderi cu/fără activitate de CD menţio-nată în statut.

• Universităţi şi instituţii de CDI publice.

Agenţia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) este instituţia abilitată de către Guvernul României drept organizator de competiţii de proiecte destina-te CDI. Încă din 2008, aceasta a lansat apeluri pentru cereri de proiecte în cadrul celor 3 domenii majore de intervenție.

O parte din operațiuni au avut bugetul alocat epuizat după un singur apel, cum ar fi apelul pentru proiecte de

CD de înalt nivel ştiințific la care au participat specialişti din străinătate sau cel pentru dezvoltarea unor rețele de centre de CD, coordonate la nivel național şi racordate la rețele europene şi internaționale de profil (GRID, GEANT). Pentru alte operațiuni însă, apelul de proiecte a trebuit să fie lăsat deschis continuu în perioada 2008-2012, pen-tru a primi suficiente proiecte pentru bugetul disponibil, un astfel de exemplu fiind operațiunea ce oferea sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative.

Contracte semnate la data de 23 ianuarie 2013O.2.1.1 Proiecte de CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi – competiţie 2009 şi 2010 – 52 de contracte; O.2.1.2 Proiecte de CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi – competiţie 2009 – 43 de contracte; O.2.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de CD existente şi crearea de noi infrastructuri de CD laboratoare, centre de cercetare – competiţie 2007 şi 2009 – 53 de contracte; O.2.2.3 Dezvoltarea unor rețele de centre de CD, coordonate la nivel național şi racordate la rețelele europe-ne şi internaționale de profil GRID, GEANT – competiţie 2008 – 11 contracte; O.2.2.4 Intărirea capacității administrative – competiţie 2008 şi 2009 – 77 de contracte; O.2.3.1 Sprijin pentru start-up-uri şi spin-off-uri inovative – competiţie 2008 – 94 de contracte; O.2.3.2 Dezvoltarea infrastructurii de CD a întreprinderilor şi crearea de noi locuri de muncă în cercetare – competiţie 2008 şi 2010 – 52 de contracte; O.2.3.3 Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor – competiţie 2008, 2011, 2012 şi 2013 – 60 de contracte.

CERCETAREA GEODINAMICII ZONEI VRANCEAProiectul derulat de Institutul de Geodinamică al Aca-demiei Române (IGAR) are ca obiectiv major imple-mentarea unei noi direcţii de cercetare în România prin crearea primului centru de geodinamică numeri-că din ţara noastră care să permită, între altele, mode-larea proceselor termodinamice din mantaua superi-oară, responsabile de activitatea seismică subcrustală a zonei Vrancea.

Cu toate că, prin natura sa, proiectul are legături cu multe alte cercetări anterioare sau în curs, el este un concept independent față de acestea, având obiective specifice originale, încercând să simuleze pe compu-ter structura şi dinamica mantalei superioare a zonei seismogene. Regiunea Vrancea are particularităţi dis-tincte, fiind una dintre cele mai active zone seismice din Europa. De mai multă vreme, grupuri de cercetare naționale şi internaționale şi-au concentrat eforturile în direcția înțelegerii dinamicii şi comportamentului acestei regiuni unice. Au fost propuse o serie de scena-rii alternative pentru condițiile geodinamice din zona Vrancea, dintre care pot fi menţionate: subducția unei litosfere oceanice urmată de ruperea plăcii subduse; subducția unei plăci oceanice şi sfâşierea ei laterală; delaminarea unei litosfere continentale sau prezenţa unei triple joncțiuni instabile. Până în prezent nu s-a ajuns la un consens asupra modelului referitor la origi-nea şi regimul geodinamic al zonei seismogene Vran-cea.

Bazat pe o abordare multi- şi interdisciplinară, proiec-tul introduce în Institutul de Geodinamică al Academi-ei Române o direcţie inedită pentru cercetarea din ţara noastră, geodinamica numerică, creând infrastructura necesară pentru studierea unor fenomene complexe, precum evoluția geodinamică pe termen lung a zonei seismogene active Vrancea şi legătura dintre procese-le termodinamice care au loc în mantaua superioară şi apariţia cutremurelor de pământ. Pentru atingerea obiectivelor sale specifice, proiectul se bazează pe rea-lizarea unui puternic sistem de calcul paralel, singurul capabil să ofere posibilitatea validării/invalidării ipo-tezelor actuale, pe baza realizării modelelor geodina-mice numerice 3D de înaltă rezoluție care simulează diversele scenarii de evoluție tectonică, ajutând astfel la avansarea gradului de cunoaştere a structurii şi di-namicii profunde şi a mecanismelor seismicității inter-mediare din această regiune.

În prezent, pretutindeni în lume, oamenii de ştiință au nevoie de accesarea noilor capacități de tehnologie a

informației care pot realiza volume imense de calcule complexe şi de mare rezoluție într-un timp rezonabil. Programe sofisticate de simulare permit studierea fe-nomenelor din adâncul Pământului, care nu ar putea fi observate sau reproduse prin experimente standard de laborator. Modelarea proceselor naturale comple-xe, în general, şi calculele numerice, în particular, re-prezintă o necesitate esențială a cercetării actuale. Centrele moderne de cercetare de pretutindeni utili-zează, într-o formă sau alta, clustere de computere de tipul celui implementat în IGAR (de ex: Computatio-nal Geodynamics Laboratory, CGEO, UNAM, Mexico: www.geociencias.unam.mx/geodinamica; Compu-tational Infrastructure for Geodynamics at CalTech, USA: http://www.geodynamics.org/cig). Puterea com-binată a echipamentului de calcul şi a software-ului sofisticat asociat, a software-ului de vizualizare şi a aplicațiilor ştiințifice produse şi folosite în cadrul gru-purilor de cercetare interdisciplinare fac posibil avan-sul actual spre frontierele cunoaşterii şi deschid noi căi de cercetare ştiințifică.

Proiect finanțat din: Programul Operațional Sec-torial Creşterea Competitivității Economice Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovareOperațiunea 2.1.2 – Proiecte de CD de înalt nivel ştiințific la care vor participa specialişti din străinatateTitlul proiectului: „Infrastructură cibernetică pentru studii geodinamice relaționate cu zona seismogenă Vrancea”Buget: 6.609.104 leiCod SMIS: 12604Beneficiar: Institutul de Geodinamică al Aca-demiei Române

16-17

O structură cibernetică adecvată este esențială pen-tru succesul cercetărilor în domeniul geodinamicii numerice. Până acum nu existau astfel de posibilități tehnice în niciuna din instituțiile româneşti specializa-te în studiul Ştiințelor Pământului, în general, şi pentru Geodinamică, în particular. Proiectul a permis crearea primei structuri cibernetice moderne dedicate studi-ilor geodinamice din România.

Această infrastructură cibernetică, construită în ju-rul unui grup de 1344 de nuclee de calcul conectate printr-o reţea de mare viteză, este formată din trei elemente principale: un Grup de Servere de Calcul de Înaltă Performanță – HPCC (High Performance Com-puting Cluster), un Grup de Servere pentru Vizualizare de Înaltă Performanță – HPVC (High Performance Vi-sualization Cluster) şi un sistem de Vizualizare Stereo în 3D (GeoWall).

Pe lângă contribuția majoră directă a unei astfel de investiții în direcția acumulării de noi cunoştințe indi-

solubil necesare rezolvării problematicii legate de zona seismogenă Vrancea, inițiativa urmăreşte şi obiective pe termen lung:•aducerea infrastructurii de cercetare a IGAR la un

nivel competitiv internațional care să permită extin-derea domeniului de cercetare prin abordarea unei game largi de probleme geodinamice, folosind me-todologii moderne (modelarea numerică a procese-lor termodinamice în mantaua superioară) şi tehno-logie de calcul la zi;

• creşterea prestigiului şi a vizibilității IGAR la scară națională şi internațională;

•deschiderea participării IGAR în diverse proiecte naționale şi internaționale în care se cer capacități de calcul de înalt randament;

• crearea unui grup de specialişti de înaltă calificare în geodinamică numerică în România, prin pregătirea unor cadre tinere în cunoaşterea şi exploatarea sis-temelor de calcul paralel în rezolvarea problemelor complexe cu care se confruntă domeniul din ce în ce mai important al Ştiințelor Pământului.

TEHNICI NOI DE TRATAMENTPRIN TERAPIE CELULARĂObiectivul principal al proiectului BIOREGMED este constituirea, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiințe Biologice Bucureşti (INCDSB Bucureşti), a unui centru de biotehnologii pentru bio-terapii celulare în care să se desfăşoare activități de cercetare-dezvoltare pe bază de celule stem mezenchimale şi modulatori de apoptoză.

Scopul este obținerea unor noi tehnici de tratament prin utilizarea noilor biomateria-le şi biotehnologii de terapie celulară rezul-tate în urma acestor cercetări, cu aplicare clinică imediată.

Proiect finanțat din: Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare, dezvol-tare tehnologică şi inovareOperațiunea 2.1.2 – Proiecte de CD de înalt nivel ştiințific la care vor participa specialişti din străinatate Titlul proiectului: „Centru de biotehnologii pentru tera-pie celulară şi medicină regenerativă pe bază de celule stem şi modulatori de apoptoză” – BIOREGMED Buget: 6.000.000 leiCod SMIS: 12449Beneficiar: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiințe Biologice Bucureşti (INCDSB Bucureşti)

18-19

Rezultatele obținute în acest proiect:•Centrul a fost amenajat şi dotat cu un microscop

electronic de scanare (SEM), cu desktop-uri PC şi monitoare, laptop şi video-proiector şi cu un echipa-ment multifuncțional imprimantă/xerox (color).

•Au fost create 3 noi locuri de muncă (cu contract permanent) şi a început procesul de specializare a tinerilor angajați în domeniul cercetării pentru bio-terapii celulare.

•Rezultatele unor cercetări derulate în cadrul pro-iectului au fost prezentate la manifestări ştiințifice naționale şi internaționale şi valorificate în 6 artico-le ştiințifice (4 publicate şi 2 articole in press);

•Principalele rezultate ştiinţifice fac obiectul a 3 bre-vete în curs de redactare ce vor fi depuse la OSIM până la sfârşitul proiectului. Brevetele naţionale ce vor asigura prioritatea ştiinţifică şi proprietatea in-telectuală a rezultatelor vor fi extinse la brevete eu-

ropene şi internaționale;•Au fost demarate procesele de transmitere de

cunoştințe ştiințifice şi de formare de noi specialişti în domeniul bioterapiilor celulare şi medicinei rege-nerative pentru masteranzi şi doctoranzi, în cola-borare cu instituții de specialitate (Universitatea de Vest „V. Goldiş” din Arad), prin participarea membri-lor echipei de implementare a proiectului în calita-te de profesori invitaţi la Şcoala de vară francofonă „Jean Montreuil” «Pathologies et Pharmacologie moléculaires. Biotechnologies», Arad, 2-7 iulie 2012.

•A început crearea de IMM-uri pentru aplicarea no-ilor biotehnologii şi biomateriale obținute pentru tratamentul patologiei osteoarticulare atât în me-dicina umană, cât şi în clinicile veterinare.

Proiectul este în curs de derulare şi va fi implemen-tat până în iulie 2013. La finalul perioadei sale de im-plementare, proiectul şi-a propus: • să crească potențialul de cercetare al INCDSB prin

crearea centrului de formare de noi specialişti în biotehnologii celulare;

• să stimuleze transferul tehnologic bazat pe coope-rarea dintre INCDSB şi întreprinderi, prin genera-rea de rezultate aplicabile direct în economie;

• să dezvolte un pol de excelență în institut, în do-meniul biotehnologiilor medicale;

• să atragă şi să specializeze tineri în domeniul cer-cetării biotehnologice pentru terapie celulară şi medicină regenerativă; acest lucru va duce impli-cit la crearea de noi locuri de muncă pentru tinerii absolvenți, doctoranzi şi postdoctoranzi;

• să folosească ulterior acest centru de excelență pentru soluționarea altor probleme de medicină regenerativă, pe bază de celule stem şi modulare a apoptozei celulare.

LABORATOARE DE CERCETARE LA SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENȚĂ BUCUREȘTIPRIN INSTRUMENTE STRUCTURALEProiectul derulat de Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti şi-a propus înființarea a trei laboratoare de cercetare:•biologie şi patologie moleculară;• imagistică şi ortopedie;•ginecologie-obstetrică.

S-a urmărit dotarea cu echipamente de CD şi crearea de noi locuri de muncă. Astfel, laboratoarele nou înființate sunt găzdui-te în extensia nou construită a spitalului, sunt pe 3 niveluri, fiecare având aproxima-tiv 80 m². Spațiul laboratoarelor respectă cerințele diferitelor proceduri, fiind dotat cu echipamente auxiliare necesare.

Proiect finanțat din: Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare, dez-voltare tehnologică şi inovareOperațiunea 2.2.1 – Dezvoltarea infrastructurii de CD existente şi crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare) Titlul proiectului: „Dezvoltarea infrastructurii de cercetare transnațională în patologie moleculară şi imagistică a Spitalului Universitar de Urgență Bucureşti”Buget: 10.860.278 leiCod SMIS: 2188Beneficiar: Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti

Inițiativa a venit ca urmare a conştientizării faptului că spitalul este unul dintre cele mai mari din țară, cu o fluctuație de 300.000 de pacienți şi 70.000 de internări anual, are 30 de secții clinice, peste 60 de angajați în cercetare şi o activitate formativă: studenți, rezidenți, doctoranzi.

20-21

Noile aparaturi permit astfel adoptarea procedurii de medicină personalizată: diagnosticarea se face pe particularitățile pacientului (prin caracterizarea mo-leculară a bolii), apoi are loc selecția țintelor terapeu-tice, selecția terapiei şi evaluarea răspunsului clinic.

Echipamentele achiziționate au fost:În domeniul microscopiei: •Microscop confocal Zeiss LSM710 – imaginile

obținute vor fi de înaltă rezoluție spectrală; •Sistem de microdisecție Zeiss PALM – acest instru-

ment permite microdisecții laser.

În domeniul biologiei moleculare:•Sistem real-time PCR Roche LightCycler 480 II

– este un sistem PCR extrem de adaptabil şi ver-satil folosit pentru analiza expresiei genelor şi a variației genetice. Sistemul are încorporat calcula-tor şi software;

•Analizor fragmente Beckman Coulter GeXP – este un sistem care permite analiza genelor cu o mai mare acuratețe şi viteză;

•Sistem microarray Roche NimbleGen MS 200 – acest scanner permite o mai bună înțelegere a genomului şi, prin urmare, a posibilelor cauze ale bolii;

•Sistem pirosecvențare Roche 454 Genome Sequen-cer FLX – este un sistem de secvențare next-gene-ration de mare randament.

În domeniul imagisticii medicale (ortopedie, gineco-logie):•Sistem Rx Ziehm Vision Vario 3D – o capodoperă

a ingineriei, acest sistem 3D asigură o vizualizare intraoperativă maximă a structurilor anatomice. Este ideal pentru proceduri ortopedice şi neurochi-rurgicale şi pentru operații la coloana vertebrală;

•Sistem echo GE Logiq E9 – acest sistem permite, printre altele, livrarea unei calități maxime a ima-ginilor asupra părților corpului; îmbunătățirea flu-xului de lucru;

•Voluson E8 – inovația în calitatea imaginii, auto-matizarea şi analizele de imagine oferă o perspec-tivă excelentă pentru a-i acorda pacientului cea mai bună îngrijire.

Rezultatele obținute în urma înființării acestor labo-ratoare:

•A fost realizat un studiu în colaborare cu Institu-tul de Biochimie al Academiei Române, prezentat într-un articol apărut pentru prima dată online în Journal of Tissue Engineering and Regenartive Medicine, denumit „Dermal cells distribution on laser-structured ormosils”, avându-i ca autori pe: L. E. Sima, E. C. Buruiană, T. Buruiană, A. Matei, G. Epurescu, M. Zamfirescu, A. Moldovan, S.M. Petres-cu, M. Dinescu.

• În colaborare cu Institutul „Victor Babeş”, a fost ela-borat articolul „miR-193 expression differentiates telocytes from other stromal cells”, publicat în Jo-urnal of cellular and molecular medicine. Cercetă-tori au fost: V. B. Cismaşiu, E. Radu, L. M. Popescu.

22-23

CERCETARE – APLICAŢII LASERProiectul se încadrează în domeniul mai larg numit Laseri şi Aplicații. Acest domeniu cunoaşte o puter-nică evoluție în România, mai ales datorită extinderii utilizării laserilor în economie, în apărare şi în cerce-tarea ştiințifică.

Ca urmare a faptului că fasciculele laser intense afec-tează în timp caracteristicile componentelor optice care interceptează fasciculul (lentile, ferestre, oglinzi) şi duc la deteriorarea graduală sau rapidă a acesto-ra, până la nefuncționarea completă, s-au dezvoltat metode care pot estima durata de viață a acestora în condiții concrete de funcționare.

Atât producătorii de componente laser, cât şi utiliza-torii acestora sunt interesați de măsurări certificate din care să afle proprietățile de distrugere sau de rezistență ale acestor componente supuse fascicule-lor laser de putere. De asemenea, din punctul de ve-dere al utilizării radiației laser la diverse aplicații pe diferite materiale situate în planul țintă (tehnologii de prelucrare cu laser, unele aplicații medicale sau biologice ce implică iradierea in vitro a unor țesuturi sau organe cu laser sau unele aplicații în domeniul apărării – telemetrie cu laser, iluminare de obiective), este nevoie să se ştie cât mai precis cu putință carac-teristicile energetice, spațiale şi temporale ale fasci-culelor laser folosite pentru a se calcula parametrii de

Proiect finanțat din: Programul Operațional Sec-torial Creşterea Competitivității Economice Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin cerce-tare, dezvoltare tehnologică şi inovareOperațiunea 2.1.2 – Proiecte de CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate Titlul proiectului: „Facilitate pentru diagnoza de fascicul laser şi caracterizare/certificare ISO a comportării componentelor optice/materialelor sub acțiunea fasciculelor laser de mare putere/ISOTEST”Buget: 5.221.000 leiCod SMIS: 2188Beneficiar: Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiației (INFLPR) Bucureşti

fascicul la nivelul țintei, cât şi nivelurile de densitate de putere/energie pe puls care produc efecte dorite sau nedorite pe ținte din diferite materiale specifice.

Proiectul ISOTEST se derulează în cadrul Laboratoru-lui de Încercări ISO de Componente şi Materiale Op-tice (ISOTEST) din Institutul Național de Fizica Laseri-lor, Plasmei şi Radiației (INFLPR) Bucureşti, laborator înființat în luna decembrie 2012.

Proiectul are 4 obiective majore:O1. Dezvoltarea unei metode şi a unui dispozitiv de

diagnosticat principalele caracteristici ale fascicu-lelor laser de mare putere, conform standardelor ISO 11146-1, 2, 3 şi ISO 11554.

O2. Dezvoltarea unei instalații automate pentru di-agnoza de fascicul şi caracterizarea comportării componentelor/materialelor optice sub acțiunea fasciculelor laser de mare putere, conform stan-dardelor ISO 21254-1, 2, 3, 4.

O3. Elaborarea de proceduri pentru diagnosticarea fas-ciculelor laser şi pentru testarea, măsurarea şi ca-racterizarea componentelor optice şi a materialelor în fascicule laser de mare putere, conform standar-delor ISO.

O4. Acreditarea Laboratorului ISOTEST din INFLPR, prin Asociația de Acreditare din România (RENAR), pen-tru efectuarea de teste/măsurări şi certificări ISO pe instalația de testare automată ISOTEST. Dise-minarea rezultatelor obținute şi a oportunităților oferite de facilitatea dezvoltată în cadrul proiectu-lui sunt măsuri implicite.

RezultateÎn prezent, primele trei obiective sunt în faza finală de realizare. Referitor la obiectivul O4, a fost întocmi-tă documentația tehnică pentru obținerea acreditării RENAR a laboratorului ISOTEST, care să permită elabo-rarea de buletine de test certificate ISO.

Momentan, sunt funcționale trei set-up-uri experi-mentale distincte dezvoltate în cadrul acestui proiect:

1. Stația automată pentru măsurarea pragului de dis-trugere în câmp laser (PDCL) a componentelor optice

iradiate cu pulsuri laser de nanosecunde – pe această stație sunt implementate două proceduri ISO: •Testul S-on-1 pentru măsurarea PDCL în regim mul-

tipuls, conform ISO 21254-2 – care este utilizat, în general, în studii comparative pentru evalua-rea influenței parametrilor de fabricație (calitatea suprafețelor şi a materialelor optice, tehnologii de polizare optică şi de depunere, tehnici de curățare) asupra pragului de distrugere în câmp laser (PDCL). Rezultatele Laboratorului ISOTEST au fost apreciate şi la cea mai importantă conferință internațională anuală din domeniu, Laser Damage, ediția 44, din Colorado, SUA, unde au fost prezentate două lucrări. Mai mult, reprezentanți ai unor firme de compo-nente şi materiale optice din SUA şi-au exprimat, în cadrul conferinței, interesul de a avea materiale sau componente testate la prag de distrugere laser de facilitatea ISOTEST.

•A doua procedură este folosită pentru testarea fiabilității componentelor iradiate la un nivel presta-bilit al densității de putere laser.

2. Stația automată pentru măsurarea pragului de dis-trugere în câmp laser (PDCL) a componentelor opti-ce iradiate cu pulsuri de femtosecunde – pe această stație este implementat testul S-on-1 pentru măsura-rea PDCL.

3. Dispozitivul de diagnosticat caracteristici energe-tice, temporale și spațiale de fascicul laser conform standardelor ISO 11146-1, 2, 3 și ISO 11554 – acesta permite diagnosticarea la nivel ISO a unei game largi de fascicule laser. Diagnosticarea cuprinde măsurarea parametrilor energetici, a celor temporali şi a celor spațiali.

24-25

„Estimăm că proiectul ISOTEST va avea impact atât pe plan naţional, cât și internaţional. Impactul pe plan naţional a început să se manifeste prin testele deja efectuate și care sunt cerute într-un ritm susținut de producătorul de componente optice Ophir Optics SRL. Apreciem că impactul pe plan național va crește substanțial odată cu construcția și punerea în funcțiune a facilităților CETAL (Centru pentru Tehnologii Laser Avansate) din INFLPR și ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) din IFIN, facilități care cuprind laseri cu niveluri de puteri extrem de ridicate, cum doar câteva țări din lume mai posedă. Expertiza câștigată de Laboratorul ISOTEST prin acest proiect va permite extinderea gamelor de teste pentru componente optice specifice acestor

laseri de foarte mare putere. De asemenea, proiectul ISOTEST servește în prezent și ca centru de formare știinţifică a tinerilor cercetători și doctoranzi care sunt deja sau, mai ales, vor fi implicaţi în cercetările viitoare cu laseri de mare putere din România. Pe plan internaţional, Laboratorul ISOTEST, după ce va primi certificarea RENAR, va fi singura facilitate cu o astfel de expertiză și certificare din Europa Centrală și de Est, putând astfel efectua teste și emite buletine certificate ISO pentru diferite laboratoare și firme din Europa și din lume”, au declarat dr. George Nemeş, profesor adjunct la Universitatea Santa Clara, California, Preşedinte al Astigmat, SUA, şi Aurel Stratan, conf. dr. ing. la Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiației.

CONTRIBUȚII PENTRU CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PRIN ALTE PROGRAME OPERAȚIONALEPOS DRU – PROGRAM DE STUDII ȘI CERCETARE POSTDOCTORALĂ SUB PATRONAJUL ACADEMIEI ROMÂNE

Proiectele finanţate prin POS CCE nu au fost izolate în efortul lor de a creşte numărul oportunităţilor de cerceta-re şi formare a cercetătorilor români. Iniţiative complementare au fost dezvoltate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în sprijinul dezvoltării şi integrării cercetării româneşti în infrastructura europeană.

Proiectul Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţi-ei globalizate – dezvoltarea și implementarea progra-mului de studii și cercetare postdoctorală, dezvoltat şi implementat de către Academia Română cu sprijin financiar din cadrul POS DRU, a urmărit crearea unei platforme sociale şi academice concentrate pe con-servarea tradiţiilor şi pe creativitatea modernă. Proiec-tul a promovat dezvoltarea instituţională a studiilor avansate în domeniul ştiinţelor umane, al ştiinţelor sociale şi al moştenirii culturale, sub patronajul Aca-demiei Române şi supervizarea activă a câtorva dintre cei mai distinşi specialişti români şi europeni din do-meniul academic şi universitar, precum Ionel Haiduc, Peter Schreiner, Paolo Odorico, Gilles Veinstein, Kon-rad Gündisch, Alexandru Vulpe, Şerban Papacostea, Victor Spinei, Andrei Pleşu, Vasile Puşcaş, Vintilă Mihă-ilescu, István Horváth, Nicolae Edroiu, Ioan-Aurel Pop sau Marius Porumb.

Proiect finanțat din: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa Prioritară 1 – Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenție 1.5 – Pro-grame doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării Titlul proiectului: „Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorală”Cod SMIS: 61104Beneficiar: Academia Română

Pe parcursul celor 3 ani (1 aprilie 2010 - 31 martie 2013), proiectul şi-a propus îmbunătăţirea componentelor de cercetare avansată şi a oportunităţilor de dezvolta-re a carierei în cercetare a 90 de cercetători postdoc-torali în domeniul ştiinţelor socio-umaniste (SSU), prin facilitarea accesului acestora la resurse competitive de cercetare, acordarea de burse şi integrarea în colec-tive interdisciplinare de cercetare. În mod excepțional, Academia Română a reuşit depăşirea indicatorului anunțat prin sprijinirea a 129 de cercetători postdoc-torali.

Stimularea cercetării postdoctorale finanțate prin pro-iect s-a realizat, pe de o parte, prin asigurarea unei for-mări profesionale continue de calitate, iar pe de altă parte, prin acordarea de suport profesional sub forma activităţilor de mentorat, acordarea de sprijin finan-ciar sub formă de burse şi finanţarea mobilităţilor de cercetare în alte state europene.

26-27

Proiectul a fost conceput sub forma unui amplu consorţiu de parteneri, dintre care 9 entități româ-neşti de prestigiu cu profil de cercetare şi 4 parteneri internaţio nali, după cum urmează:

•Academia Română Bucureşti;• Academia Română, Filiala Cluj-Napoca;• Academia Română, Filiala Iaşi;• Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti;• Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti;• Institutul de Istorie a Religiilor, Bucureşti;• Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților

Naționale, Cluj-Napoca;•New Europe College, Bucureşti;•Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca;•Academia Austriacă de Ştiințe, Viena;•École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris;• Institutul Federal pentru Istoria şi Cultura Germani-

lor din Răsăritul Europei, Oldenburg;•Academia Germană pentru Protecția Monumente-

lor, Görlitz.

Obiectivul imediat al acestui parteneriat a vizat asigu-rarea unui mentorat ştiinţific de înaltă ţinută pentru cercetătorii susținuţi prin proiect.

Pe termen lung, parteneriatul fondat va permite con-struirea unei reţele de cercetare care să faciliteze flu-xul dintre cercetătorii români şi cei străini din Uniunea Europeană.

În procesul de consolidare a rețelei, un punct central a fost constituit de organizarea unor evenimente ştiințifice internaționale care se bucură de o înaltă vi-zibilitate academică ce a permis partajarea rezultate-lor ştiințifice şi în sfera publică:• Recent Studies on Past and Present: New Sources,

New Methods or a New Public?, Bucureşti, 25-28 septembrie 2011;

•Methods, Means and Aims in Socio-Humanities, Roma, 25-27 noiembrie 2011;

•Espace Impérial. Le Sud-Est Europeén entre Empires et Nations, Paris, 2-5 aprilie 2012;

•From Byzantium to Buda: South-Eastern and East-Central European Cultural and Historical Coordina-tes, Viena, 12-16 septembrie 2012;

•Recent Studies on Past and Present: New Sources, New Methods or a New Public? ediția a II-a, Cluj-Na-poca, 28-30 septembrie 2012;

•Recent Researches on the Culture and History of the Germans in Romania, Passau, 30 noiembrie - 1 de-cembrie 2012.

„Tema creierelor care pleacă din ţară e deja un clișeu discursiv pentru România. În ciuda atenţiei de care se bucură problema la nivel declarativ, există totuși foar-te puţine iniţiative care să le permită cercetătorilor sau profesioniștilor de valoare să se poată dezvolta în ţară. Cele care există sunt, în general, de mică anvergură. Având în vedere această stare de fapt, Academia Româ-nă a pornit o iniţiativă pe scară largă, cu fonduri euro-pene și bazată pe parteneriate transnaţionale, care să ofere cercetătorilor de nivel postdoctoral posibilitatea de a studia în România, în condiţii optime.”

Acad. Ioan-Aurel Pop, coordonator cercetare şi forma-re, rector al Universității „Babeş-Bolyai”

„Academia a oferit unui număr de 123 de postdocto-ranzi din domeniul istoriei și arheologiei burse lunare de 4000 de lei și posibilitatea de a desfășura vizite de studiu de 3-6 luni în străinătate (perioadă în care suma oferită creștea la 6000 de lei). Lucrările bursierilor au abordat teme legate de istoria României și, ca atare, au contribuit în mod direct la dezvoltarea studiului acestui domeniu.”

Acad. Nicolae Edroiu, manager de proiect

OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE PENTRU CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVAREPROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE

Program

Axa Prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitateDomeniul Major de Intervenţie 2.1: CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie Operaţiunea 2.1.2: Proiecte de CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate

Beneficiari eligibili

Organizaţiile de cercetare Din această categorie fac parte instituţii de drept public sau privat care au în obiectul

de activitate cercetarea-dezvoltarea, organizate în conformitate cu art. 7 sau art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată prin Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare. O organizaţie de cercetare înseamnă o entitate, precum o universitate sau un institut de cercetare, indiferent de statutul său juridic sau de modul său de finanţare, al cărei scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare/instruire, publicare sau transfer de tehnologie. Toate profiturile/veniturile excedentare trebuie reinvestite în aceste activităţi, în difuzarea rezultatelor sau în predare/instruire. Întreprinderile care pot exercita influenţă asupra unui astfel de organism, de exemplu prin calitatea lor de acţionari sau membri ai organismului, nu se bucură de acces preferenţial la capacităţile de cercetare ale organismului în cauză sau la rezultatele cercetărilor acestuia.

Întreprinderile cu activitate de CD menţionată în statut Este considerată întreprindere orice entitate care desfăşoară o activitate economică,

indiferent de forma juridică şi de dimensiunea acesteia (micro, mică, mijlocie, mare).

Criteriile pe care o întreprindere trebuie să le respecte pentru a fi considerată întreprindere mică sau mijlocie sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare, armonizată cu legislaţia comunitară în vigoare. Microîntreprinderile se încadrează în categoria întreprinderilor mici. Orice întreprindere care nu respectă aceste criterii este întreprindere mare.

Obiective specifice

Se adresează organizaţiilor de cercetare-dezvoltare, precum şi întreprinderilor cu activi-tate de CD menţionată în statut, care doresc să atragă specialişti de nivel internaţional din activitatea de cercetare.

Această operaţiune are ca obiectiv crearea de nuclee de competenţă ştiinţifică şi/sau tehnologică de înalt nivel, la standarde europene, în cadrul unei instituţii de CD, al unei universităţi sau al unei întreprinderi gazdă, prin atragerea de specialişti din străinătate, de orice naţionalitate, cu competenţă recunoscută.

Proiectele vor fi conduse de către specialistul din străinătate, care va fi angajat în instituţia gazdă ca cercetător ştiinţific pe o perioadă egală cu cel puţin durata proiectului.

Specialistul din străinătate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Să aibă cel puţin 5 ani vechime în activitatea de cercetare (titlul de doctor în ştiinţe este obligatoriu);

Să fi lucrat în cercetare (sau să fi fost la studii pentru doctorat sau postdoctorat) cel puţin

3 ani în străinătate, în ultimii 5 ani.

Domenii finanţabile

Sănătate; Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară; Energie; Mediu; Materiale, produse şi procese inovative; Tehnologia informaţiei şi comunicaţii; Biotehnologii; Spaţiu şi securitate.

Activităţi şi investiţii

eligibile

Activităţi de cercetare industrială; Activităţi de dezvoltare experimentală; Activităţi pentru obţinerea şi validarea drepturilor de proprietate industrială (numai pen-

tru organizaţii de cercetare şi pentru IMM-uri); Activităţi de informare şi publicitate pentru proiect (numai pentru organizaţii de cer ce-

tare); Management de proiect (numai pentru organizaţii de cercetare). Cercetare industrială înseamnă cercetare sau investigaţie critică planificată în scopul

dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, procese-lor sau serviciilor existente. Ea cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe, care este necesară pentru cercetarea industrială, în special pentru validarea tehnologiilor generice, cu excepţia prototipurilor.

Dezvoltare experimentală înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe existente de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri şi din alte domenii relevante, în scopul producerii unor planuri, aranjamente sau proiecte pentru produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătăţite. Acestea mai pot include, de exemplu, alte activităţi care vizează definirea conceptuală, planificarea şi documentarea noilor produse, procese sau servicii. Activităţile pot cuprinde elaborarea de schiţe, desene, planuri şi alte documentaţii, numai dacă acestea nu sunt destinate uzului comercial. Dezvoltarea de prototipuri şi proiecte pilot cărora li se poate da o utilizare comercială este, de asemenea, inclusă, în cazul în care prototipul este în mod obli gatoriu produsul comercial final, iar fabricarea sa este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare. În cazul unei utilizări comerciale ulterioare a proiectelor demonstrative sau pilot, orice venit generat de o astfel de utilizare trebuie dedus din costurile eligibile. Producţia experimentală şi testarea produselor, proceselor şi serviciilor sunt, de asemenea, eligibile, cu condiţia ca aceste produse, procese şi servicii să nu poată fi utilizate sau transformate pentru utilizare în aplicaţii industriale sau în activităţi comerciale. Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producţie, proceselor de producţie, serviciilor existente şi altor operaţiuni în desfăşurare, chiar dacă astfel de modificări constituie îmbunătăţiri.

Valoarea maximă

a proiectului

6.000.000 lei Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi echivalentul în lei a 1,5 milioane de euro.

Activitate Tipul întreprinderiiMare Mijlocie Mică

Cercetare industrială 50% 60% 70% Dezvoltare experimentală 25% 35% 45% Obţinerea şi validarea drepturilor de propri-etate industrială (rezultate din cercetarea industrială)

- 60% 70%

Obţinerea şi validarea drepturilor de propri-etate industrială (rezultate din dezvoltarea experimentală)

- 35% 45%

28-29

Durata maximă a proiectului 36 luni

Cheltuieli eligibile

Cheltuieli pentru activităţile de cercetare industrială/dezvoltare experimentală; Cheltuieli de personal (cercetători, tehnicieni şi personal auxiliar în măsura în care

aceştia sunt angajaţi în proiectul de cercetare); Cheltuieli salariale; Cheltuieli de deplasare în scopul realizării proiectului; Cheltuieli pentru achiziţionarea de active corporale, în măsura şi pe durata utilizării

acestora în cadrul proiectului de cercetare (dacă aceste instrumente şi echipamente au o durată de funcţionare mai mare decât durata proiectului de cercetare, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile):

• Echipamente IT şi pentru comunicaţii; • Echipamente şi instrumente pentru cercetare.

Cheltuieli pentru achiziţionarea de active fixe necorporale: • Cunoştinţe tehnice; • Brevete; • Drepturi de utilizare.

Cheltuieli pentru achiziţionarea de servicii: • Servicii de cercetare; • Servicii de consultanţă şi servicii echivalente folosite exclusiv pentru activităţile de

cercetare industrială/dezvoltare experimentală. Cheltuieli de amortizare pentru clădiri şi spaţii, în măsura şi pe durata utilizării acestor

clădiri şi spaţii pentru activităţile de cercetare industrială/dezvoltare experimentală; Cheltuieli pentru închirierea de teren, în măsura în care serveşte realizării activităţilor de

cercetare industrială/dezvoltare experimentală; Cheltuieli generale de administraţie (de regie) implicate direct de activităţile de cercetare

industrială/dezvoltare experimentală: • Servicii de comunicaţii (internet, telefon, servicii poştale şi de curierat); • Plata utilităţilor (energie electrică, apă, canalizare, salubritate, energie termică,

gaze naturale). Cheltuieli salariale pentru personalul administrativ; Cheltuieli pentru achiziţionarea de substanţe, materiale, plante, animale de laborator,

consumabile şi alte produse similare, necesare desfăşurării activităţilor de cercetare industrială/dezvoltare experimentală;

Cheltuieli pentru obţinerea şi validarea drepturilor de proprietate industrială (eligibile numai pentru beneficiarii tip organizaţii de cercetare sau IMM-uri);

Cheltuieli anterioare acordării dreptului de proprietate industrială în prima jurisdicţie, inclusiv cheltuieli legate de pregătirea, depunerea şi examinarea cererii, precum şi costurile suportate pentru reînnoirea cererii înainte de acordarea dreptului;

Cheltuieli pentru traducere şi alte cheltuieli suportate pentru obţinerea sau validarea dreptului în alte jurisdicţii;

Cheltuieli suportate pentru apărarea valabilităţii dreptului pe parcursul examinării oficiale a cererii şi a eventualelor proceduri de opoziţie, chiar dacă astfel de cheltuieli intervin după recunoaşterea dreptului;

Alte cheltuieli eligibile pentru beneficiarii tip organizaţii de cercetare; Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect; Cheltuieli aferente managementului de proiect; Cheltuieli de personal pentru echipa care asigură managementul proiectului (salariale şi

de deplasare): • Transport de bunuri; • Birotică.

Cheltuieli neeligibile

În conformitate cu prevederile art. 12 al HG 759/2007, următoarele categorii de cheltuieli sunt neeligibile:

Dobânda şi alte comisioane aferente creditelor; Cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing; Dezafectarea centralelor nucleare; Achiziţionarea de echipamente second-hand; Amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată; Costurile pentru operarea obiectivelor de investiţii; Taxa pe valoarea adăugată.

Alocare financiară (pe tot programul) 120 milioane lei/2009

Programare (sesiune de lucru) Sesiune închisă

Stare sesiune Sesiune închisă

Program

Axa Prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitateDomeniul Major de Intervenţie 2.2: Investiţii pentru infrastructura de CDI Operaţiunea 2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii de CD existente şi crearea de noi infrastructuri de CD (laboratoare, centre de cercetare)


Instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate, sau structuri ale acestora, inclusiv spitale clinice şi universitare (conform Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi Legii spitalelor nr 270/2003, cu modificările şi completările ulterioare), cu activitate de cercetare în statut/ROF;

Instituţiile de CD de drept public: • Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; • Institutele, centrele sau staţiunile de cercetare ale Academiei Române şi de cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramură; • Institutele, centrele sau staţiunile de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice; • Centrele internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale.

Obiective specifice

Se adresează instituţiilor de învăţământ superior de drept public acreditate şi structurilor acestora (inclusiv spitalelor clinice şi universitare care au activitate de cercetare- dezvoltare) şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept public, calificate ca organizaţii de cercetare.

Această operaţiune sprijină dezvoltarea infrastructurii de CD a instituţiilor de învăţământ superior şi a institutelor de CD de drept public prin dotarea/modernizarea laboratoarelor existente, crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre/institute de cercetare) şi sprijinirea construirii infrastructurilor de cercetare paneuropene în România.


Sănătate; Agricultură şi securitate alimentară; Energie; Mediu; Materiale, produse şi procese inovative.

30-31

Activităţi şi investiţii

eligibile

Proiecte de modernizare a unei infrastructuri existente prin achiziţionarea de noi instrumente şi echipamente şi lucrări de modernizare a locaţiilor de cercetare;

Proiecte cu construcţii/extindere de clădiri pentru crearea de noi centre de cercetare, institute şi laboratoare în cadrul organizaţiilor publice de cercetare existente, care îşi extind aria de activitate sau deschid noi direcţii de cercetare.

Următoarele tipuri de activităţi vor fi finanţate în cadrul acestei operaţiuni: Activităţi privind modernizarea/extinderea/construirea de clădiri (inclusiv, unde este

cazul, realizarea proiectului de execuţie, obţinerea autorizaţiei de construire şi darea în funcţiune a clădirilor);

Achiziţionarea de active corporale (clădiri, aparatură, instrumente, echipamente) şi active necorporale pentru CD, precum şi instalarea/punerea în funcţiune a echipamentelor;

Management de proiect (inclusiv activităţi de informare şi publicitate privind proiectul).

Un proiect include achiziţionarea de echipamente pentru CD, însoţită sau nu de una sau mai multe activităţi privind lucrările de construcţii. Nu este obligatoriu, dar nici interzis ca un proiect să includă toate activităţile enumerate mai sus. Nu vor fi finanţate proiecte care prevăd exclusiv activităţi de construcţie şi/sau modernizare de clădiri. Se urmăreşte dotarea laboratoarelor cu aparatură, instrumente, echipamente pentru cercetare care să funcţioneze într-un mediu adecvat.

Valoarea maximă

a proiectului

4.000.000 lei şi 60.000.000 lei100% din totalul costurilor eligibile

Durata maximă a proiectului

Max. 24 de luni – pentru proiectele de modernizare (fără construcţie sau extindere de clădiri);

Max. 36 de luni – pentru proiectele cu construcţie/extindere de clădiri.


Cheltuieli pentru achiziţionarea de teren (sunt eligibile în limita a 10% din totalul cheltuie-lilor eligibile ale proiectului);

Cheltuieli pentru amenajarea terenului, precum: • Demolări; • Demontări; • Dezafectări (cu excepţia dezafectării centralelor nucleare); • Defrişări; • Evacuări de materiale rezultate; • Devieri de reţele de utilităţi din amplasament; • Sistematizări pe verticală; • Drenaje; • Epuizmente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază).

Cheltuieli pentru amenajarea terenului pentru protecţia mediului, precum: • Lucrări şi acţiuni de protecţia mediului; • Refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum: plantarea de copaci,

reamenajarea de spaţii verzi. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului, precum:

• Alimentare cu apă; • Canalizare; • Alimentare cu gaze naturale; • Agent termic; • Energie electrică; • Reţele de comunicaţii (telefonie, radio-tv, internet); • Drumuri de acces; • Branşare la reţelele de utilităţi.


Cheltuieli pentru proiectare: • Studii de teren (studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrametrice, topografice şi de stabilitate a terenului); • Obţinere de avize, acorduri şi autorizaţii (obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism, obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire, obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţelele publice de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.; obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă; întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului în Cartea funciară; obţinerea acordului de mediu; obţinerea avizului PSI; alte avize, acorduri şi autorizaţii); • Proiectare şi inginerie: studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie, verificarea tehnică a proiectării, elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului; • Cheltuieli efectuate pentru expertize tehnice pentru lucrările de modernizare sau consolidare a construcţiilor existente sau pentru continuarea lucrărilor la construcţiile începute şi neterminate; • Cheltuieli pentru expertize, cercetări şi audit energetic pentru lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirilor, ca urmare a modernizărilor.

Cheltuieli cu organizarea procedurilor de achiziţie publică; Cheltuieli pentru consultanţă şi expertiză:

• Servicii de consultanţă în elaborarea studiilor de piaţă şi evaluare; • Servicii de consultanţă în domeniul managementului execuţiei investiţiei sau administrarea contractului de execuţie, precum şi recepţia lucrărilor; • Servicii de consultanţă pentru studii şi/sau analize necesare pe perioada implementării proiectului; • Servicii de consultanţă şi/sau expertiză tehnică, financiară, contabilă şi juridică.

Cheltuieli pentru asistenţă tehnică: • Asistenţă tehnică din partea proiectantului, dacă nu intră în costurile proiectării; • Plata diriginţilor de şantier; • Servicii pentru instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor (dacă nu sunt cuprinse în costurile de achiziţie); • Servicii de audit financiar şi verificare, cu respectarea prevederilor contractului de finanţare, în cazul în care sunt solicitate de către AM/OI.

Cheltuieli pentru construcţii şi instalaţii: • Execuţie de clădiri; • Consolidări, modernizări, reparaţii de clădiri, în condiţiile în care sunt necesare pentru funcţionarea echipamentelor de cercetare achiziţionate prin proiect; • Construcţii speciale; • Instalaţii aferente construcţiilor, precum: instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, reţele de comunicaţii electronice.

Cheltuieli pentru montarea utilajelor tehnologice;

Cheltuieli pentru achiziţionarea de instalaţii şi utilaje: • Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj; • Utilaje fără montaj (care ţin de procesul tehnologic) şi echipamente de transport tehnologic, inclusiv echipamente mobile amenajate pentru cercetare.

Cheltuieli pentru organizarea de şantier: • Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier (cheltuieli legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale, dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii, branşarea la utilităţi, realizarea de căi de acces, construcţii sau amenajări la construcţii existente, cheltuieli de desfiinţare de şantier);

32-33


• Cheltuieliconexeorganizăriideşantier(obţinereaautorizaţieideexecuţiealucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contracte temporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de salubrizare, taxe de depozit ecologic).

Cheltuieli pentru plata cotelor legale: • Cotaaferentăinspecţieipentrucontrolulcalităţiilucrărilordeconstrucţii; • Cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii; • CotaaferentăCaseiSocialeaConstructorilor.

Cheltuieli diverse şi neprevăzute pentru proiectele de infrastructură – se consideră eligibile, dacă sunt detaliate prin documente justificative, în limita a 10% din valoarea cumulată a categoriilor;

Cheltuieli pentru amenajarea terenului; Cheltuieli pentru amenajarea terenului pentru protecţia mediului; Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 5; Cheltuieli pentru proiectare (5.1+5.2+5.3+5.4); Cheltuieli pentru consultanţă (7.1+7.2); Cheltuieli pentru asistenţă tehnică (8.1+8.2); Cheltuieli pentru construcţii şi instalaţii; Cheltuieli pentru montarea de utilaje tehnologice; Cheltuieli pentru achiziţionarea de instalaţii şi utilaje; Cheltuieli pentru dotări;

Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în următoarele cazuri: • Cheltuielirezultateînurmamodificărilordesoluţiitehnice; • Cheltuieli rezultate în urma costurilor suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări necesare pe parcursul implementării proiectului; • Cheltuielideconservare, încazul întreruperiiexecuţieidinmotive independentede autoritatea contractantă.

Cheltuieli pentru darea în exploatare; • Pregătireapersonaluluideexploatare; • Probetehnologiceşiteste.

Cheltuieli pentru achiziţionarea de clădiri şi spaţii; Cheltuieli pentru închirierea de echipamente şi utilaje (altele decât pentru cercetare),

care contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor proiectului; Cheltuieli pentru dotări ce pot intra în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de

inventar: • EchipamenteITşipentrucomunicaţii; • Instalaţii, echipamente şi instrumente independente pentru cercetare, precum şi componente ale acestora; • Mobilierdelaborator; • DotăriPSI; • Dotărideuzgospodăresc; • Dotăriprivindprotecţiamuncii; • Piesedeschimb.

Cheltuieli pentru achiziţionarea de active fixe necorporale: • Aplicaţiiinformatice; • Licenţe,drepturideutilizare.

Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect; Cheltuieli generale de administraţie: • Serviciidecomunicaţii(comunicaţiielectronice,serviciipoştaleşidecurierat); • Întreţinereşireparaţiidespaţii,echipamente,utilaje,instalaţii;


• Platautilităţilor(energieelectrică,apă,canalizare,salubritate,energietermică,gaze naturale); • Închirieridespaţii(numaipentruînchiriereasediuluibeneficiaruluideproiect); • Cheltuielisalarialepentrupersonaluladministrativ.

Cheltuieli aferente managementului de proiect: • Cheltuielidepersonal(salarialeşidedeplasare); • Transportdebunuri; • Birotică.


Dobânda şi alte comisioane aferente creditelor; Cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing; Dezafectarea centralelor nucleare; Achiziţionarea de echipamente second-hand; Amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată; Costurile pentru operarea obiectivelor de investiţii; Cheltuieli pentru primele de asigurare; Chletuieli cu achiziţionarea de servicii pentru întărirea capacităţii administrative; Taxa pe valoarea adăugată.

Alocare financiară (pe tot programul)

550 milioane lei /2009Buget epuizat

Programare (sesiune de lucru) Sesiune închisă


Program

Axa Prioritară 1: Educarea şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştereDomeniul Major de Intervenţie 1.5: Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetăriiBurse doctorale (strategice)


Universităţile publice şi private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru organizarea programelor doctorale – conform Anexei 1 din Ghidul Solicitantului;

Academia Română şi structurile/institutele din subordinea sau coordonarea sa.

Obiective specifice Sprijin doctoranzi


Sprijin pentru doctoranzi şi cercetători în vederea participării la programe doctorale şi la activităţi de cercetare postdoctorală, inclusiv prin dezvoltarea cooperării transnaţionale şi a mobilităţii.

Activităţi şi investiţii eligibile

Furnizarea de sprijin financiar pentru doctoranzi, pe parcursul ciclului de studii universitare de doctorat, inclusiv mobilităţi interne şi transnaţionale, intrasectoriale/ intersectoriale;

Sprijin financiar pentru participarea doctoranzilor la conferinţe, seminarii internaţionale legate de obiectul cercetării;

Dezvoltarea, actualizarea şi întreţinerea bazelor de date privind programele doctorale; Înfiinţarea, dezvoltarea şi consolidarea de reţele, parteneriate, inclusiv parteneri-

ate şi reţele virtuale, destinate îmbunătăţirii programelor doctorale; îm bu nătăţirea participării la astfel de programe şi elaborarea de proceduri specifice de colaborare, transfer de informaţii, crearea şi utilizarea de baze de date, definirea activităţilor comune, extinderea reţelelor;

34-35

Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor sprijinului financiar acordat doctoranzilor, precum şi a mobilităţilor interne şi transnaţionale, intrasectoriale/intersectoriale;

Crearea şi dezvoltarea de reţele, parteneriate şi cooperare între universităţi, între prin deri, centre de cercetare la nivel regional, naţional şi european, în vederea sprijinirii activităţilor de cercetare a doctoranzilor în cadrul ciclului de studii universitare de doctorat;

Introducerea de sesiuni specifice care au ca tematică egalitatea de gen, egalitatea de şanse, nediscriminarea şi respectarea diversităţii, dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului pentru grupurile ţintă;

Schimburi şi abordare integrată a bunelor practici, vizite de studiu, organizarea de seminarii, conferinţe;

Introducerea unor sesiuni/module specifice privind managementul cercetării în programele de pregătire pentru grupurile ţintă, în situaţia în care acestea nu sunt asigurate din finanţarea de bază;

Activităţi inovatoare, interregionale şi transnaţionale, cu precădere destinate susţinerii caracterului interdisciplinar în programele de formare/cercetare doctorale (inclusiv generare de curriculum emergent).

Valoarea maximă a proiectului 21.327.000 lei (echivalentul în lei a 5.000.000 euro)

Durata maximă a proiectului

36 luni


Cheltuieli cu personalul implicat în implementarea proiectului: • Salariişicheltuieliasimilateacestora; • Onorarii (inclusiv taxele şi contribuţiile sociale aferente, conform legislaţiei în

vigoare); • Contribuţiisocialeaferentecheltuielilorsalarialeşicheltuielilorasimilateacestora

(contribuţii angajaţi şi angajatori). Cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna: • Transportdepersoane(personalpropriu,participanţi,altepersoane); • Transportdematerialeşiechipamente.

Achiziţionarea de publicaţii, cărţi, reviste de specialitate relevante pentru operaţiune, în format tipărit şi/sau electronic;

Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare; Materiale consumabile; Taxe; Taxe de participare la programe de formare/educaţie; Cheltuieli pentru închirieri şi leasing, necesare derulării activităţilor proiectului; Subvenţii (ajutoare, premii) şi burse: • Premiiîncadrulunorconcursuri; • Bursedestudiipentrudoctoranzi.

Cheltuieli indirecte/cheltuieli generale de administraţie; Cheltuieli de informare şi publicitate; Cheltuieli de tip Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).


OIR POS DRU MECTS poate declara neeligibile cheltuielile care privesc activităţi cu caracter transnaţional pentru care beneficiarul NU justifică temeinic legătura DIRECTĂ a activităţilor pentru care s-au prevăzut cheltuielile cu obiectivul proiectului.

Alocare financiară (pe tot programul)

304.997.815,1514 lei (echivalentul a 71.505.091 euro)

Programare (sesiune de lucru)

Sesiune închisă


36-37

ASISTENŢA (HELP DESK)ESTE OFERITĂ SUB URMĂTOARELE FORME:

> la telefon, apelând numărul scurt 021 9340. Numărul este apelabil la tarif normal din orice reţea de telefonie;

> la sediul Centrului de Informare din Bucureşti, situat pe Bulevardul Iancu de Hunedoara nr. 54 B, la parter;

> prin e-mail la adresa [email protected] sau completând formularul de contact de pe website-ul www.fonduri-ue.ro

PROGRAMUL CENTRULUI DE INFORMARE Luni-Vineri 1000 – 1800 Sâmbătă 1000 – 1600

Informaţiile oferite la Centrul de Informare îi ghidează pe potenţialii beneficiari către tipul de finanţare specific iniţiativelor şi profilului lor. În plus, îi ajută pe cei nefamiliarizaţi cu procedurile de finanţare să înţeleagă paşii care trebuie parcurşi pentru obţinerea unei finanţări.

Centrul acoperă o arie largă de teme şi informaţii de actualitate preluate din întregul sistem de gestiune a fondurilor structurale şi de coeziune: autorităţi de management, organisme intermediare, instituţii cu atribuţii de coordonare.

Activitatea Centrului de Informare se axează pe două priorităţi: (1) informează cetăţenii, companiile şi instituțiile publice locale şi centrale cu privire la oportunitățile de finanţare existente, în timp real şi cu informaţii relevante; (2) comunică obiectivele şi realizările în domeniul instrumentelor structurale, prin evidenţierea proiectelor finanţate din fonduri structurale ce pot fi modele de reuşită şi îmbunătăţesc viaţa oamenilor în comunităţile în care au fost implementate. Centrul de Informare oferă asistenţă (Help Desk), derulează campanii de informare şi administrează site-ul www.fonduri-ue.ro. La sediul Centrului de Informare se găsesc materiale realizate de către instituţiile cu atribuţii în gestionarea fondurilor structurale şi materiale realizate de diferiţi beneficiari.

Campanii de informareCampaniile de informare se vor desfăşura trimestrial şi vor conţine evenimente de comunicare atât la nivel local, cât şi naţional. Informarea va fi ţintită, specifică şi cu relevanţă pentru fiecare categorie de beneficiari în parte. Canalele de comunicare prin care se vor transmite informaţiile, altele decât Help Desk-ul, sunt:

> Evenimente de informare, organizate în cele opt regiuni de dezvoltare;

> Buletine informative;

> Broşuri cu proiecte de succes;

> Site-ul www.fonduri-ue.ro;

> Reţelele de socializare Facebook şi LinkedIn.

Pentru a primi informaţii la zi despre fondurile structurale şi de coeziune, despre oportunităţile de finanţare, despre activitatea Autorităţilor de Management şi a altor instituţii publice cu atribuţii în administrarea acestor fonduri, puteţi contacta Centrul de Informare la numărul scurt 021 9340 sau prin intermediul internetului (www.fonduri-ue.ro / [email protected] ).

CENTRUL DE INFORMARE PENTRU INSTRUMENTE STRUCTURALE

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Titlul proiectului:

Organizarea şi susţinerea funcţionării Centrului de Informare pentru Instrumentele Structurale

Editorul materialului:

Ministerul Fondurilor Europene

Data publicării: martie 2013

Proiectul este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013

(Axa Prioritară 3 - „Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor structurale")

Documents

CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE PRIN INSTRUMENTE