CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR … · centrul national de monitorizare a factorilor determinanti din mediul de viata si munca - 2019 5 cuprins calitatea apei potabile

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANTI DIN MEDIUL DE VIATA SI MUNCA - 2019 2

INSTITUTUL NAŢIONAL

DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN

MEDIUL COMUNITAR

RAPORTUL PENTRU

SĂNĂTATE ŞI MEDIU

2018

Material efectuat prin Programul National de Monitorizare a Factorilor

Determinanti din Mediul de Viata si Munca


COMITET ŞTIINŢIFIC

ANDRA NEAMŢU

MIRELA NEDELESCU

SILVIA TEODORESCU

FELICIA POPESCU


Multumim tuturor colaboratorilor din

Ministerul Sanatatii, Institutul National de

Sanatate Publica- Sectiile de Sanatate in Relatie

cu Mediul si Directiile de Sanatate Publica

Judetene si a Mun. Bucuresti si apreciem

efortul depus pentru indeplinirea tuturor

obiectivelor mentionate in acest raport


Cuprins

CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE CU PESTE

5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM DE APĂ DISTRIBUIT DE PESTE 1000MC/ZI ......................................14

Cadrul legislativ ............................................................................................................................................ 14

Rezultate sintetice anul 2018 ...................................................................................................................... 16

Concluzie ...................................................................................................................................................... 23

EVALUAREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE ...........................................................................................24

Scopul proiectului ........................................................................................................................................ 24

Obiective specifice ....................................................................................................................................... 24

Legislaţie ...................................................................................................................................................... 25

Metodologie ................................................................................................................................................ 25

Rezultate și discuții privind zonele de îmbăiere raportate de către DSP-urile teritorale ............................ 26

Concluzii ...................................................................................................................................................... 30

SCREENING-ul CALITĂŢII APEI DE FÂNTÂNĂ ŞI A APEI ARTEZIENE DE UTILIZARE PUBLICĂ .............................31

Cadru legislativ ............................................................................................................................................. 31

Metodologie ................................................................................................................................................. 31

Rezultate şi discuţii ...................................................................................................................................... 32

Măsuri corective .......................................................................................................................................... 32

MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT APELE MINERALE NATURALE SAU DECÂT

APELE DE IZVOR ................................................................................................................................................33

Cadru legislativ ............................................................................................................................................ 33

Scopul sintezei ............................................................................................................................................. 33

Obiective propuse ........................................................................................................................................ 33

Material şi metodă ....................................................................................................................................... 34

Rezultate ...................................................................................................................................................... 34

Rezultate ...................................................................................................................................................... 36

Recomandări ................................................................................................................................................ 36


SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE

APROVIZIONARE MICI.......................................................................................................................................36

Scopul metodologiei .................................................................................................................................... 36

Cadrul legislativ ........................................................................................................................................... 37

Metodologia utilizată ................................................................................................................................... 37

Concluzii ....................................................................................................................................................... 46

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL AMBIANT ÎN MEDIUL URBAN ...48

SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ 2018 ...............................66

Introducere ................................................................................................................................................... 66

Scop ............................................................................................................................................................. 66

Obiective specifice ....................................................................................................................................... 66

Responsabilitati ............................................................................................................................................ 66

Progresul tehnic legislativ la nivel European din anul 2018 ........................................................................ 67

Actiuni si activitati tematice ........................................................................................................................ 67

Indicatori fizici .............................................................................................................................................. 68

Rezultate, discutii si interpretare.................................................................................................................. 70

Formaldehidă........................................................................................................................................... 70

Parabeni ................................................................................................................................................... 72

p-fenilendiamina (PPD)............................................................................................................................ 75

Metale grele ............................................................................................................................................ 76

Evaluarea unor indicatori de impact ai metodologiei .................................................................................. 78

MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACUTE CU MONOXID DE CARBON, BĂUTURI ALCOOLICE, CIUPERCI,

DROGURI ŞI ALTELE / 2017–2018 (INTOXICAŢII CARE NU FAC OBIECTUL RETOX) ...........................................81

EVALUAREA ACTIVITĂȚII BACTERICIDE ȘI FUNGICIDE A ANTISEPTICELOR ȘI DEZINFECTANTELOR CHIMICE

DIN CATEGORIA TP 2 .......................................................................................................................................83

Material si metoda ....................................................................................................................................... 84

Rezultate ...................................................................................................................................................... 85

MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA ...86

Introducere ................................................................................................................................................... 86

Metoda de lucru ........................................................................................................................................... 86

Rezultate ...................................................................................................................................................... 87


Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor medicale .......................................................................... 87

Transportul intern al deşeurilor medicale ................................................................................................... 88

Stocarea temporara a deseurilor medicale ................................................................................................... 90

Tratarea si eliminarea a deşeurilor medicale ............................................................................................... 92

Eliminarea deşeurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale privind prevenirea infectiilor ....... 93

Instruirea si formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea deseurilor rezultate din

activitatea medicala ..................................................................................................................................... 94

Raportarea cazurilor de boală si accidente in randul personalului unităţii sanitare implicat in manipularea

deseurilor ..................................................................................................................................................... 94

Evaluarea la nivel national a echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la temperaturi

scazute a deseurilor periculoase medicale, atat la nivelul unitatilor sanitare cat si cele care functioneaza

in sistem centralizat ..................................................................................................................................... 95

Centralizarea finala a datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate din activitatea medicala, la

nivel national, anul 2018 .............................................................................................................................. 99

Reprezentarea procentuala (%) a cantitatii de deseuri (raportata de catre DSP-uri si ministere cu retea

sanitara proprie) pe coduri la nivel national – anul 2018 ........................................................................... 100

RADIOPROTECŢIA ÎN EXPUNEREA MEDICALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE .........................................................102

MONITORIZAREA RADIOPROTECŢIEI PACIENTULUI ÎN EXPUNEREA MEDICALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE .....102

Introducere ................................................................................................................................................ 102

Rezultate şi discutii .................................................................................................................................... 103

SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PERSONALULUI MEDICAL LA RADIAŢII IONIZANTE .........................................117

MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT CLINIC AL ACTIVITĂȚII MEDICALE CU RADIAȚII IONIZANTE...........118

Scopul metodologiei .................................................................................................................................. 118

Obiectivele specifice .................................................................................................................................. 118

Legislaţie în domeniu ................................................................................................................................. 119

Recomandări internaţionale ...................................................................................................................... 119

ELABORAREA STRATEGIEI DE COMUNICARE PRIVIND EXPUNEREA LA RADON .............................................123

SUPRAVEGHEREA NIVELURILOR DE REFERINŢĂ ÎN DIAGNOSTIC ÎN EXPUNERILE MEDICALE LA RADIAŢII

IONIZANTE ......................................................................................................................................................125

Introducere ................................................................................................................................................ 125

Rezultate şi discutii ................................................................................................................................... 127

SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV NATURAL AL ALIMENTELOR ŞI AL APEI POTABILE CONFORM

RECOMANDĂRII 2000/473/EUROATOM ........................................................................................................136




Legislaţia în domeniu ................................................................................................................................. 136

Metode folosite ......................................................................................................................................... 137

Rezultate şi discutii .................................................................................................................................... 137

Conţinutul radioactiv în apa potabilă .................................................................................................... 137

Conţinutul radioactiv în aliment ............................................................................................................ 138

Conţinutul radioactiv în laptele de consum .......................................................................................... 138

Conţinutul radioactiv în dieta mixtă ...................................................................................................... 140

Estimarea dozelor din ingestie ................................................................................................................... 142

Concluzii .................................................................................................................................................... 143

Indicatori de impact ................................................................................................................................... 143

SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ........................................................143



Legislaţia în domeniu ................................................................................................................................. 144

Metode folosite .......................................................................................................................................... 144

Rezultate .................................................................................................................................................... 144

Concluzii .................................................................................................................................................... 147

Indicatori de impact ................................................................................................................................... 147

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE ÎN RELAŢIE CU RADIOACTIVITATEA ANTROPICĂ: SUPRAVEGHEREA

STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR NUCLEARE ..................................................147

SUPRAVEGHEREA RESPECTARII CERINTELOR MINIME LEGISLATIVE PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN

MUNCA A LUCRATORILOR EXPUSI LA RISCURI GENERATE DE VIBRATII ........................................................154

EVALUAREA EXPUNERILOR PROFESIONALE LA TRICLOROETILENĂ ŞI TETRACLOROETILENĂ

(PERCLORETILENĂ) .........................................................................................................................................156

ELABORAREA MODELULUI DE RAPORT DE MEDICINA MUNCII CA INSTRUMENT DE COLECTARE

STANDARDIZATĂ A DATELOR PRIVIND SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR ............................................................158

EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE SI NEIONIZANTE - 2018 ..............................................160

MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI A ABSENTEISMULUI MEDICAL PRIN BOALĂ

PROFESIONALĂ - Anul 2018............................................................................................................................163

RISCUL CONTRACTARII TUBERCULOZEI PULMONARE (CA BOALA PROFESIONALA) LA PERSONALUL ANGAJAT

IN UNITATILE MEDICALE DIN ROMANIA ........................................................................................................167


Scop ........................................................................................................................................................... 167

Oportunitate ............................................................................................................................................... 167

Rezultate .................................................................................................................................................... 167

Concluzii .................................................................................................................................................... 168

EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A POPULAŢIEI ÎN RELAŢIE CU CONSUMUL ALIMENTAR ............................170

Cadrul legislativ .......................................................................................................................................... 170

Scop ........................................................................................................................................................... 170

Obiective generale .................................................................................................................................... 171

Evaluarea stării de nutriţie ......................................................................................................................... 171

Rezultate .................................................................................................................................................... 173

Aportul energetic, de macro și micronutrienți ......................................................................................... 180

Obiceiuri alimentare – frecvenţa consumului pe grupe de alimente ....................................................... 184

Tendinţe în comportamentul alimentar a populaţiei în ultimii 5 ani ....................................................... 189

Concluzii ..................................................................................................................................................... 197

Recomandări .............................................................................................................................................. 199

MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI .............................................................................202

Fundamentare – Cadru legislativ ............................................................................................................... 202

Probleme identificate ................................................................................................................................ 205

Scopul sintezei ........................................................................................................................................... 205

Obiectivul sintezei ...................................................................................................................................... 205

Rezultate .................................................................................................................................................... 208

Concluzii ..................................................................................................................................................... 210

Recomandări .............................................................................................................................................. 211

MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE .........................................................................211

Obiective .................................................................................................................................................... 212

Cadrul Legislativ ......................................................................................................................................... 212

Metode folosite ......................................................................................................................................... 214

Rezultate .................................................................................................................................................... 214

Concluzii ..................................................................................................................................................... 222


Propuneri ................................................................................................................................................... 223

Evaluarea unor indicatori de impact .......................................................................................................... 223

MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII ................................................................................224

Scopul sintezei ........................................................................................................................................... 224

Obiective .................................................................................................................................................... 225


Metodologia de lucru................................................................................................................................. 229

Concluzii ..................................................................................................................................................... 234

Măsuri propuse, justificarea şi importanţa sintezei .................................................................................. 234

MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, ..........................................................................235

MINERALE ŞI ALTE SUBSTANŢE ......................................................................................................................235

Obiective .................................................................................................................................................... 235

Cadru legislativ .......................................................................................................................................... 236

Rezultate .................................................................................................................................................... 238

Concluzii ..................................................................................................................................................... 240

Propuneri ................................................................................................................................................... 241

MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE ...................................................................242

Scopul proiectului ...................................................................................................................................... 242

Obiective generale ..................................................................................................................................... 242

Obiective specifice ..................................................................................................................................... 242

Beneficiari .................................................................................................................................................. 243

Grupul ţintă ................................................................................................................................................ 243

Rezultate .................................................................................................................................................... 243

Surse .......................................................................................................................................................... 244

Sortimente .................................................................................................................................................. 244

Concluzii .................................................................................................................................................... 244

MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA..............................................................................245

PENTRU CONSUMUL UMAN ...........................................................................................................................245

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR: .......................................................................................................253


EVALUAREA CONTINUTULUI DE SARE IN UNELE PRODUSE ALIMENTARE .....................................................253

Premize ...................................................................................................................................................... 253

Scopul proiectului ...................................................................................................................................... 253

Material de analiza .................................................................................................................................... 253

Rezultate .................................................................................................................................................... 254

Concluzii .................................................................................................................................................... 258

EVALUAREA RISCULUI CHIMIC SI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR DESTINATE UNOR GRUPURI SPECIALE

........................................................................................................................................................................259

Problemele identificate ............................................................................................................................. 259

Scop ............................................................................................................................................................ 263

Obiective .................................................................................................................................................... 263


Rezultate .................................................................................................................................................... 266

Nitraţi ......................................................................................................................................................... 267

Metale grele ............................................................................................................................................... 269

Tendinţele de evoluţie a riscului chImic al alimentelor cu DESTINATE UNOR GRUPURI specialE în

perioadA 2015 – 2018 (indicatori medii PE REGIUNI) ............................................................................... 276

REZIDUURI DE PESTICIDE ÎN ALIMENTE DESTINATE SUGARILOR ȘI COPIILOR DE VÂRSTĂ MICĂ .............. 278

Introducere ................................................................................................................................................. 278

Scop ........................................................................................................................................................... 279


Metoda folosita .......................................................................................................................................... 279

Rezultate .................................................................................................................................................... 280

Concluzii .................................................................................................................................................... 280

EVALUAREA RISCULUI BACTERIOLOGIC .................................................................................................... 280

Determinari de micotoxine ........................................................................................................................ 282

Concluzii ..................................................................................................................................................... 283

ROLUL ALIMENTULUI IN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECTII ALIMENTARE DIN ROMANIA ...............................284

Cadru legislativ .......................................................................................................................................... 284

Scop ........................................................................................................................................................... 284


Obiectiv ...................................................................................................................................................... 284

Metode folosite .......................................................................................................................................... 284

Rezultate .................................................................................................................................................... 285

Alimentele incriminate in focarele TIA .................................................................................................... 286

Locul de consum al alimentului ................................................................................................................. 288

Etiologia focarelor TIA .............................................................................................................................. 288

Factori favorizanti ai focarului TIA ........................................................................................................... 289

Concluzii .................................................................................................................................................... 290

EVALUAREA APORTULUI DE SUBSTANŢE EXCITANTE DIN BĂUTURI ENERGIZANTE ......................................291

Compoziţia băuturilor energizante ............................................................................................................. 292

Reglementări legislative ............................................................................................................................ 293

Obiectivul sintezei ..................................................................................................................................... 294

Metodologia de lucru ................................................................................................................................. 294

Metode de determinare folosite ................................................................................................................. 295

Rezultate şi discuţii .................................................................................................................................... 298

Concluzii .................................................................................................................................................... 299

EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE VIN ÎN CONTACT CU ALIMENTELE .......................299


PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA

IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN

MEDIUL DE VIATA


CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE

DE APROVIZIONARE CU PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM DE APĂ

DISTRIBUIT DE PESTE 1000MC/ZI

Dr. ANCA TUDOR, medic primar Igienă, CPIII – coordonator naţional

Analist IT Cătălin STAICU - administrare bază de date națională

DSP teritoriale

Cadrul legislativ

Directiva apei potabile 98/83/CE reprezintă un act derivat din Directiva Cadru privind Apa

2000/60/CE. Directiva 98/83/CE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea calităţii apei

potabile 458/2002 R1. Directiva 1787/2015 a Comisiei Europene din 6 octombrie 2015, care

modifică Anexele II şi III ale Directivei 98/83/CE, a pus accent pe integrarea informaţiilor din

planurile de management ale bazinelor hidrografice în evaluarea riscului pentru sănătatea populaţiei

consumatoare de apa potabilă. În acest sens, va apare ca noutate abordarea într-un singur act

legislativ a informaţiilor ce sunt colectate în baza Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE.

Directiva 1787/2015 a fost transpusă în legislaţia naţională prin OG 22/2017.

Efectuarea supravegherii calităţii apei potabile în zonele mari de aprovizionare (ZAP),

respectiv zone cu peste 5000 de locuitori aprovizionați sau cu un volum de distribuţie a apei

potabile în sistem centralizat de peste 1000 mc/zi, se realizează în baza prevederilor din Legea

calităţii apei potabile 458/2002 Republicată şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările

ulterioare.

Dat fiind că este necesar să se atingă o calitate corespunzătoare a apei destinate consumului

uman, prin toate măsurile impuse de Directivele menţionate anterior şi actele legislative naţionale

subsecvente, stabilirea programelor/calendarelor de monitorizare, efectuarea analizelor din cadrul

monitorizărilor la nivelul tuturor zonelor de aprovizionare cu apă în sistem centralizat, trebuie să se

bazeze în viitor pe considerente de sănătate publică, pe evaluarea riscului la nivel de bazin

hidrografic, totul având drept finalitate punerea în aplicare a Planurilor de Siguranță a Apei.

Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate Publică

judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de

producătorii/distribuitorii de apă potabilă care efectuează Monitorizarea operaţională, conform


prevederilor Legii calităţii apei potabile 458/2002R1 şi a HGR 974/2004 cu modificările şi

completările ulterioare

Parametrii obligatorii a fi monitorizaţi în cadrul monitorizării de audit sunt următorii:

E.coli, Enterococci, Stibiu, Arsen, Benzene, Benz(a)piren, Bor, Bromaţi, Cadmiu, Crom total,

Cupru, Cianuri libere, Cianuri totale, 1,2dicloretan, Fluoruri, Plumb, Mercur, Nichel, Nitraţi, Nitriţi

la ieşirea din staţia de tratare, Nitriţi în reţeaua de distribuţie, Nitraţi/nitriţi formula, Pesticide –

Totale, Hidrocarburi Policiclice Aromatice, Seleniu, Tetracloretena şi Tricloretena, Trihalometani –

Totali, Desethylatrazine, Atrazine-Desethyl CAS 6190-65-4, Atrazine CAS 1912-24-9,

Terbutylatrazine CAS 5915-41-3, Bentazon CAS 25057-89-0, 2,6-dichlorbenzamide CAS 2008-58-

4, S-Metachlor CAS 87392-12-9, 2.4 D CAS 94-75-7, Simazine CAS 122-34-9, Diuron CAS 330-

54-1, MCPA CAS 94-74-6, Bromacil CAS 314-40-9, Mecoprop CAS 7085-19-0, Isoproturon CAS

34123-59-6, alte pesticide individuale presupuse a fi prezente în sursa de apă, Aluminiu, Amoniu,

Cloruri, Clor rezidual liber la capăt de reţea, alt parametru reprezentativ pentru procesul de

dezinfecţie, Clostridium perfringens (specia,inclusiv sporii), Conductivitate, pH, Fier, Mangan,

Oxidabilitate, Sodiu, Bacterii Coliforme,Tritiu, Doza efectivă totală de referinţă, Culoare, Miros,

Gust, Număr de colonii la 22 grd.C, Număr de colonii la 37grd.C, Carbon Organic Total (COT),

Turbiditate, Activitatea Alfa Globală, Activitatea Beta Globală, Radon, Zinc, Duritate totală,

Acrilamida, Epiclorhidrina, Clorura de vinil, Sulfat, Sulfuri şi Hidrogen Sulfurat.

Macheta de raportare a fost întocmită conform Ghidului de raportare elaborat şi revizuit de

către Comisia Europeană, iar pesticidele individuale menţionate pentru a fi monitorizate, au fost

solicitate de către Comisia Europeană, drept pentru care au fost incluşi în calendarele de

monitorizare.

Raportarea către CNMRMC a tuturor datelor de monitorizare intră în atribuţia DSP

teritoriale. Analiza parametrilor din cadrul planurilor de monitorizare se efectuează doar în

Laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătăţii în Registrul laboratoarelor care efectuează

controlul oficial al apei potabile. Monitorizarea de AUDIT intră doar in atribuţia reţelei de

laboratoare din cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv DSP teritoriale şi Institutul Naţional de

Sănătate Publică. Efectuarea Monitorizării operaţionale este atributul exclusiv al operatorului de

apă, conform prevederilor legale din domeniu.

Direcţiile de Sănătate Publică au derulat în anul 2018 următoarele activităţi:

1. Efectuarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile conform legislaţiei în vigoare.

2.Colectarea datelor monitorizării operaţionale (monitorizare efectuată de producătorul/operatorul

de apă potabilă).

3. Integrarea datelor monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale în macheta de raportare.


4. Transmiterea Machetelor cu datele aferente monitorizării calităţii apei potabile către CNMRMC,

conform metodologiei din cadrul PN II.

CNMRMC întocmeşte în baza raportărilor DSP teritoriale, Raportul calităţii apei

potabile distribuite în sistem centralizat în zonele mari de aprovizionare (ZAP).

Acest Raport este parte integrantă, din momentul aderării României la Uniunea

Europeană (anul 2007), a Raportului Trianual de Ţară, document care trebuie

transmis către Comisia Europeană. Macheta de raportare a fost alcătuită pe baza

cerinţelor din Ghidul de Raportare al Comisiei Europene, Ghid apărut prima dată în

anul 2008, şi care ulterior a suferit actualizări pe care CNMRMC le-a preluat şi

integrat în machetele de raportare trimise către DSP-urile teritoriale.

Menționez că am considerat util a fi incluse în machetele de raportare coloane suplimentare, cu

informații care să permită o evaluare aprofundată și țintită, atât la nivel local, cât și la nivel

național) a calității apei potabile distribuite în sistem centralizat în Zonele Mari de Aprovizionare.

Beneficiarii Raportului sunt reprezentaţi de: populaţia rezidentă şi aprovizionată din ZAP mari,

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor climatice,

Agenția Națională de Protecția Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Fondurilor

Europene, alte instituţii publice centrale şi locale, operatorii de apă potabilă în sistem centralizat,

Comisia Europeană.

Rezultate sintetice anul 2018

Conform documentului strategic privind Dezvoltarea durabilă a României până în anul

2030, resursele de apă ale țării noastre prezintă particularitatea că o proporţie de 97,8% din reţeaua

hidrografică este colectată de fluviul Dunărea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul ţării (din

totalul de 2.860 km). Resursa hidrologică (naturală) exprimată prin stocul mediu multianual al

apelor curgătoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din râurile

interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine României din stocul mediu multianual al Dunării.

Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. De-a lungul anilor,

activităţile antropice au afectat calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, îndeosebi a celor freatice.

Doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ de către Apele Române reprezintă

ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă. Din totalul resurselor

potenţiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special din cauza contaminării resurselor. Ca

urmare, resursa de apă utilizabilă este în România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (faţă de

potenţialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în comparaţie cu media Europeană de peste 4.000


metri cubi/an/locuitor, ceea ce plasează România printre statele cu resurse utilizabile de apă

relativ scăzute.

In urma integrării în baza naţională de date a informațiilor trimise de către DSP teritoriale

prin machetele de raportare, și în urma prelucrării datelor au rezultat sintetic următoarele informații

pentru anul 2018:

Numărul de ZAP mari: 341

Populaţie totală a României însumează ca urmare a raportărilor efectuate de DSP-uri:

19,549,717 locuitori.

Volumul de apă furnizat în ZAP Mari a fost de : 2.242.924 mc/zi şi 775.560.608,8 mc/an.

Sursa de apă folosită pentru potabilizare a fost distribuită procentual astfel: 63,58% - apă

de suprafaţă; 33,58% - apă de profunzime; 2,62% - apă filtrată prin banc; 0,02% - alte surse

de apă.

În cadrul monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale, probele de apă supuse

analizei au fost prelevate după evacuarea apei cu jet puternic şi după dezinfecţia robinetului,

aşa cum a fost specificat în Ghidul CE.

Majoritatea neconformităţilor s-au datorat defecţiunilor/accidentelor/incidentelor apărute în

sistemul de distribuţie a apei potabile, perioadele de remediere variind de la o zi, până la o

lună de zile, în majoritatea cazurilor. În cazul în care depăşirile CMA au fost datorate

calității sursei de apă din zona de captare, perioadele de remediere au fost şi de un an sau

mai mult de un an de zile. La fel am constatat și în cazul modernizărilor uzinelor de apă, sau

îmbunătățirea treptelor de tratare, au necesitat intervale de timp de peste un an de zile.

În anul 2018, o singură zona Mare, respective ZAP Buhuși din județul Bacău deține

autorizație de funcționare cu derogare (prima derogare),pentru o perioadă de 3 ani, pentru

parametrul NITRAT ce are CMA depășită datorită sursei, sistemului de tratare, etc.

(perioada pentru care este acordată derogarea este cuprinsă în intervalul 27.12.2016 –

27.12.2019).

PARAMETRII Monitorizaţi în anul

2018

(Monitorizare de audit şi Monitorizare

operaţională)

Număr total de

analize efectuate în

cadrul

Monitorizării de

audit şi a

Monitorizării

operaţionale

Număr total de

analize neconforme

Escherichia coli (E.coli) 80.778 128

Enterococci 80.085 127

Stibiu 824 0

Arsen 2.833 29

Benzene 412 0

Benz(a)piren 396 0


Bor 1.185 3

Bromati 211 0

Cadmiu 1.503 0

Crom total 1.388 0

Cupru 1.531 0

Cianuri libere 2.440 0

Cianuri totale 749 0

1,2-dicloretan 619 0

Fluoruri 1.334 0

Plumb 1.476 0

Mercur 725 0

Nichel 1.430 0

Nitrati 32.977 127

Nitriti la iesire din statia de tratare 64.559 195

Nitriti in reteaua de distributie 63.917 231

Nitrati/nitriti formula 19.492 19

Pesticide – Total 1.632 8

Hidrocarburi Policiclice Aromatice 368 0

Seleniu 1.193 0

Trihalometani – Total 987 101

Tetracloretena si Tricloretena 826 0

Aluminiu 23.082 96

Amoniu 128.477 781

Cloruri 92.873 20

Clor rezidual total 9.559 1.614

Clor rezidual liber la capat de retea 161.569 2.147

Clostridium perfringens(specia,inclusiv

sporii) 28.421 21

Conductivitate 56.082 0

pH 150.199 3

Fier 27.726 360

Mangan 7.623 55

Oxidabilitate 121.253 10

Sulfat 7.615 9

Sodiu 2.657 24

Bacterii Coliforme 68.621 286

Doza efectiva totala de referinta 347 0

Culoare 111.526 97

Gust 106.226 18

Miros 109.921 18

Numar de colonii la 22 grd.C 49.099 186

Numar de colonii la 37grd.C 47.528 179

Carbon organic total 3.449 0

Turbiditate 187.836 739

Tritiu 167 0

Activitatea Alfa Globala 872 0

Activitatea Beta Globala 815 0

Zinc 1.008 0


Duritate totala 48.781 469

Sulfuri si Hidrogen Sulfurat 3.825 0

Radon 194 23

Acrilamida 211 0

Epiclorhidrina 914 0

Clorura de vinil 215 0

1.921.078 8.123


TENDINȚE


Caracterizare generală a monitorizării calității apei potabile



Concluzie


În schema prezentată anterior, am încercat să concentrez planificarea preventivă în

domeniul siguranței și elementele bazate pe riscuri care au fost avute în vedere în Directiva

98/83/CE și în Directiva (UE) 2015/1787, act ce a introdus primele elemente ale unei abordări

bazate pe riscuri. Astfel, statelor membre li se va putea permite să acorde derogări de la programele

de monitorizare pe care le-au instituit, cu condiția să fie efectuate evaluări ale riscului credibile,

care se pot baza pe Orientările OMS privind calitatea apei potabile. Orientările respective, care

instituie așa-numita abordare bazată pe principiul planificării în domeniul siguranței apei, împreună

cu standardul EN 15975-2 privind securitatea alimentării cu apă potabilă, sunt principii recunoscute

la nivel internațional care stau la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei parametrilor

de calitate a apei destinate consumului uman.

Pentru a se asigura că aceste principii nu se limitează la aspectele legate de monitorizare,

pentru a concentra timpul și resursele doar asupra riscurilor importante și asupra măsurilor care sunt

eficiente din punctul de vedere al costurilor și care intervin la sursă și pentru a evita efectuarea de

analize și depunerea de eforturi pe subiecte irelevante, este adecvat să se introducă o abordare

bazată pe riscuri completă în ceea ce privește siguranța apei, care să acopere întregul lanț de

alimentare, de la bazinul hidrografic până la punctul de conformitate, trecând prin captare, tratare,

depozitare și sistemul de distribuție.

Scopul final îl reprezintă diminuarea până la eliminarea tuturor riscurilor posibile asupra

sănătății consumatorului de apă, respectarea dreptului fundamental al oricărui cetățean de acces la

o APĂ SIGURĂ.

EVALUAREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE

dr. Ioana-Rodica Lupşa

Scopul proiectului

Protejarea sănătăţii populaţiei prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din apele de

îmbăiere.

Obiective specifice

-monitorizarea calităţii apei de îmbăiere (inspecţie şi analize) din zonele amenajate şi neamenajate

de pe teritoriul României;

-evaluarea calităţii apei de îmbăiere din zonele amenajate şi neamenajate de pe teritoriul României;

- evaluarea existenţei unor posibile riscuri de îmbolnăvire prin activitatea de îmbăiere în zonele

amenajate şi neamenajate de pe teritoriul României;

-raportarea la CE a calităţii apei de îmbăiere din zonele amenajate de pe teritoriul României;

-elaborarea raportului naţional privind evaluarea calităţii apei de îmbăiere zonele amenajate şi

neamenajate de pe teritoriul României.


Legislaţie

Obligaţia României, ca stat membru UE, de a raporta anual la CE calitatea apei de îmbăiere din

zonele naturale de îmbăiere, conform legislaţiei:

- HG nr. 88/2004;

- Legea apelor nr. 107/1996;

- HG nr. 546/2008, modificată şi completată cu HG nr. 389/2011;

- Ord. MS nr. 1030/2009, modificată şi completată cu HG nr. 251/2012;

- Ord. MS nr. 183/2011 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare și evaluare a

zonelor de îmbăiere..

Metodologie

DSP-urilor teritorale, în prima etapă, înaintea începerii sezonului de îmbăiere, au desfăşurat

activitatea de identificare a zonelor de îmbăiere naturale amenajate (autorizate şi neautorizate) şi a

celor neamenajate, cu localizarea lor geografică (consemnarea coordonatelor GPS a fiecărei zone de

îmbăiere identificate), conform unor machete preformate transmise. Zonele identificate au fost

evaluate şi inspectate conform anexei 1 din HG nr.88/2004, cu stabilirea duratei sezonului de

îmbăiere, cât şi a numărului de persoane care utilizează zona în sezonul de îmbăiere. Apoi, s-a

stabilit calendarul de monitorizare a calităţii apei de îmbăiere pentru fiecare zonă naturală de

îmbăiere amenajată şi neamenajată, punctele de prelevare a probelor de apă, frecvenţa recoltărilor.

Datele din activităţile de mai sus trebuiau transmise până la data de 15 mai 2018 la CRSP

Timişoara. Calendarul recoltărilor a fost transmis MS pentru a fi postate pe site.

În etapa a doua - 1 iunie – 15 septembrie 2018, s-au desfăşurat activităţile de recoltarea de probe de

apă din punctele stabilite şi efectuarea determinărilor indicatorilor microbiologici şi fizico-chimici

conform calendarului stabilit. DSP Constanţa şi Tulcea au postat datele monitorizărilor pe site-urile

proprii şi le-au transmis către CRSPT.

În etapa a treia - 15 septembrie – 15 octombrie 2018, DSP-urile teritoriale care au identificat zone

de îmbăiere naturale pe teritoriul lor (conform machetelor indicate), au transmis datele obţinute în

urma monitorizării zonelor naturale de îmbăiere către CRSP Timişoara.

Înainte de data de 15 mai 2018 CRSP Timişoara a întocmit şi transmis INSP şi MS lista cu zonele

naturale de îmbăiere amenajate, identificate, cât şi calendarul de monitorizare a calităţii apei de

îmbăiere.

În perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2018 s-a realizat baza de date privind calitatea apei de

îmbăiere din zonelor naturale de îmbăiere amenajate şi a fost postată pe site-ul EIONET.

Activitatea de elaborare a raportului naţional anual privind calitatea apelor din zonele naturale de

îmbăiere amenajate şi neamenajate a continuat şi în primele trei luni ale anului 2018, cu

identificarea de neconformităţi specifice domeniului şi a propunerilor de măsuri în vederea

eliminării riscurilor posibile şi a evitării posibilului impact asupra sănătăţii populaţiei ţintă.


Rezultate și discuții privind zonele de îmbăiere raportate de către DSP-urile teritorale

Pentru sezonul de îmbăiere 2018 (1 iunie – 15 septembrie) 11 DSP-uri teritoriale au raportat

prezenţa de zone de îmbăiere.

Inventarierea zonelor naturale de îmbăiere a decelat pe teritoriul României un număr de 74 zone.

Dintre acestea 50 zone de îmbăiere au avut o monitorizare conformă ca frecvență și valori

determinate și se situează în județele Constanța și Tulcea, astfel, fiind declarate ca zone de îmbăiere

la Comisia Europeană (CE). Pe lângă acestea s-au mai identificat 24 zone de îmbăiere (tabel 1) pe

teritoriul României.

În continuare, aceste două categorii de zone vor fi tratate separat.

Zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE

Nr

crt judeţ

Nr.

zonei

Denumirea zonei de

imbăiere Tip de apă Tip zonă

Calitatea apei –

indicatori

microbiologici

1 Călăraşi 1 Plaja Mare Calarași

SC LAZY GARDEN

SRL

Râu -Bratul

Borcea al

Fluviului

Dunarea

amenajată,

autorizată

VO doar 5 probe

recoltate

2 Plaja Podul 4 - Călărași Râu -Bratul

Borcea al

Fluviului

Dunarea

amenajată,

autorizată

VO doar 5 probe

recoltate

2 Constanţa 1 Vadu apă de mare neamenajată VO - 9 probe

2 Corbu apă de mare neamenajată VO - 9 probe

3 Covasna 1 Lacul Moacșa –

Padureni Zona Moacsa

Lac de

acumulare

amenajată,

neautorizată VO doar 7 probe

2 Lacul Moacșa –

Padureni Zona Padureni

Lac de

acumulare

amenajată,


3 Lacul Reci lac

amenajată,


4 Dolj 1 Bașcov râu neamenajată NU 4 probe

5 Harghita 1 Lac de agrement

RUGĂNEȘTI –

comuna Simionești, sat

Rugănești

Lac de

acumulare neamenajată VG doar 6 probe

2 Lac acumulare ZETEA,

comuna Zetea lac neamenajată VG doar 6 probe

6 Ialomiţa 1 Lac Amara - Plaja

Mircesti lac, apă sărată

amenajată,

autorizată VO doar 7 probe

2 Lac Amara - Plaja

Splendid Beach lac, apă sărată

amenajată,

autorizată VO doar 7 probe


3 Lac Amara – Plaja

Zorilor (Lebada) lac, apă sărată neamenajată, VO doar 7 probe

7 Ilfov 1 Lac Buftea lac neamenajată NU 3x2 probe

2 Lac Clinceni – complex

Belvedere lac neamenajată VO doar 3 probe

3 Lac Snagov lac neamenajată VO doar 3x2 probe

8 Olt 1 Râul Vedea –

localitatea Nicolate

Titulescu

Râul Vedea neamenajată NU - 1 probă presezon

2 Râul Olt - Teslui Râul Olt neamenajată NU - 1 probă presezon

3 Gropile Tiței - Seaca lac neamenajată NU - 1 probă presezon

9 Satu-Mare

1 Lac Balastiera, comuna

Apa SC Apa Nord –

Vest SRL

Lac balastieră neamenajată VG doar 7 probe

2 Lac balastiera ”Iojib”,

comuna Medieșul

Aurit; SC Agro Prod

Turism SRL

Lac balastieră neamenajată VG doar 7 probe

3 Lac Mujdeni, comuna

Orașu Nou - Primaria Lac balastieră neamenajată VG doar 7 probe

10 Tulcea 1 Plaja Sfintu –Gheorghe apă de mare neamenajată VO doar 1 probă

2 Plaja Sulina apă de mare neamenajată VO doar 1 probă

Legenda: VG = rezultatele se încadrează la valorile ghid; VO= rezultatele se încadrează la valorile obligatorii; NU = rezultatele nu se încadrează nici

la valorile obligatorii

DSP-urile județelor nemenționate în tabelul nr. 1 au raportat faptul că pe teritoriul județului lor nu

au identificat zone de îmbăiere.

DSP București, care în anii anteriori au inventariat și monitorizat apa din salba de lacuri: Lac

Griviţa -Straulesti, Lac Baneasa, Complex Apa Nova, Complex Radet, Strand Floreasca,

Strand Cutezatorii, Strand Studentesc, au raportat telefonic faptul că aceste lacuri au fost secate

în anul 2015 pentru a putea permite lucrările de amenajare și igienizare, dar nu s-au finalizat în anul

2017, astfel că nu s-au declarat ca zone de îmbăiere. Pentru anul 2018 nu s-a raportat nimic.

Zonele raportate la CE

Doar în judeţul Constanţa (48) şi Tulcea (2) există zone monitorizate cu o frecvenţă corectă şi sunt

calitative bune pentru a fi utilizate ca ape de îmbăiere fără a periclita sănătatea populaţiei care le

utilizează. Datele aferente acestor zone au fost raportate la CE în luna decembrie 2018 (postate pe


EIONET – EEA), conform cerinţelor din legislaţia română şi a indicaţiilor grupului de experţi CE

responsabil. Raportul a fost transmis INSP-CNMRMC pentru evaluare şi transmitre către MS.

Interpretarea rezultatelor probelor analizate

Pentru judeţele Constanţa și Tulcea - Situaţia clasificării zonelor naturale de îmbăiere

amenajate şi raportate la CE din judeţul Constanţa, din punct de vedere al calităţii apei de

îmbăiere pe baza rezultatelor din buletinele de analize microbiologice (Enterocici intestinali şi

E. coli) din anul 2018, cât și din perioada 2015-2017 este prezentată mai jos

Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere raportate de România pe

platforma EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform Directivei 2006/7/CE,

respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi a dispozițiilor anexei nr. 2, a permis

clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere în următoarele categorii de calitate :


Clasificarea Număr zone %

excelentă 28 56,00

bună 20 40,00

satisfăcătoare 2 4,00

nesatisfăcătoare 0 0,00

TOTAL 50 100

Evaluarea zonelor naturale de îmbiere amenajate pentru prevenirea apariţiei unui posibil risc

de îmbolnăvire la populaţia care frecventează zonele

Posibilele riscuri de îmbolnăvire ce ar fi putut apare la populaţia care frecventează zonele de

îmbăiere naturale amenajate a fost evaluat prin interpretarea datelor obţinute din (1) monitorizarea

calităţii apei de îmbăiere, (2) Fişa 1 de evaluare şi inspecţie sanitară (Anexa 1 din HG nr.88/2004),

(3) profilurile zonelor de îmbăiere şi (4) patologia conexă îmbăierii.

Informarea publicului

Ministerul Sănătăţii a postat pe site-ul său la adresa http://www.ms.ro/organizare/directia-generala-

de-asistenta-medicala-si-sanatate-publica-2/ clasificarea apelor de îmbăiere pe anii 2015- 2018 și pe

site-urile DSP Constanţa și Tulcea.

Colaborarea institutională

Colaborarea cu DSP-urile Constanţa şi Tulcea a făcut posibilă realizarea obligaţiei României de

raportare a datelor privind calitatea apelor de îmbăiere la CE, cât şi informarea rapidă a publicului

prin mijloacele prezentate la pct.5.

Colaborarea cu MMAP - Având în vedere că obligaţia de implementare a Directivei privind

gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere (2006/7/EC) aparţine atât Ministerului Sănătăţii (care are

în responsabilitate implementarea din punct de vedere tehnic şi efectuarea raportării către Comisia

Europeană), cât şi Direcției Managementul Resurselor de Apă, Ministerul Mediului, Apelor și

Pădurilor (care are în responsabilitate implementarea acquis-ului de mediu), în anul 2018 am

colaborat cu responabilul din partea MMAP pentru coordonarea implementării Directivei privind

gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere.


Concluzii

În sezonul de îmbăiere 2018 (1 iunie – 15 septembrie) au fost inventariate 74 de zone naturale de

îmbăiere pe teritoriul României.

Concluzii evaluare zone raportate la CE

România ca ţară membră a Uniunii Europene a monitorizat şi raportat la CE într-o formă

standardizată şi unitară calitatea apei de îmbăiere din sezonul 2018. Astfel, s-a îndeplinit scopul de

protejare a sănătăţii populaţiei în relaţie cu apele de îmbăiere din zonele amenajate din România.

Toate zonele naturale amenajate pentru îmbăiere raportate de România la CE în anul 2018, pentru

care acestea au efectuat analiza apei de îmbăiere, au fost conforme ca frecvenţă de prelevare şi

valori determinate, cu valorile obligatorii din legislaţia în vigoare în România.

Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere și clasificarea a 50 zone naturale de îmbăiere inventariate și

raportate de România pe platforma EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform

Directivei 2006/7/CE, respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi a dispozițiilor anexei

nr. 2, a permis clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere cu categoriile de

calitate prewzentate în Tab. 3.

Consecutiv efectuării clasificării apelor de îmbăiere s-a creat posibilitatea grupării a doar două

zone de îmbăiere, ccea ce arată fluctuația de calitate a acestor ape de la un sezon la altul.

Pe parcursul sezonului de îmbăiere 2018 s-a semnalat o poluare cu produse petroliere în largul

Mării Negre în dreptul plajei Mangalia care a fost închisă preventiv. ABADL Constanța a luat

măsuri de salubrizare/ecologizare a plajei și a apei de mare prin mijloace specifice, asftfel că apa

din zona de îmbăiere nu a suferit modificări calitative care să depășească normele Directivei

2006/7/CE.

Nu s-au identificat riscuri de apariţie a unor consecinţe negative asupra sănătăţii utilizatorilor

zonelor de îmbăiere.

Fișierul prvind lista cu zonele de îmbăiere identificate pentru 2018 și cel privind monitorizarea și

clasificarea apelor de îmbăiere pentru anul 2018 a fost postat în folderele preformate pe platforma

EIONET la data de 14.06.2018, respectiv 04.12.2018.

Concluzii evaluare zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE

Pentru sezonul de îmbăiere 2018 (1 iunie – 15 septembrie) 10 DSP-uri teritoriale au raportat

prezenţa a 24 zone de îmbăiere natural (4 amenajate autorizate, 3 amenajate neautorizate și 17

neamenajate).

Chiar dacă calitatea apei pentru cele 4 zone amenajate s-a încadrat la valorile obligatorii (a

indicatorilor microbiologici), niciuna nu a fost monitorizată la o frecvență conformă legislației

pentru a putea dovedi stabilitatea calității apei și a o putea înscrie pentru raportarea la CE.


Evaluarea şi inspecţia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere efectuate de către DSP-urile judeţelor

care au identificat zone de îmbăiere pe teritoriul lor a dus la o mai bună cunoaştere a zonei de

îmbăiere pentru prevenirea apariţiei eventualelor riscuri ale sănătăţii populaţiei care frecventeză

zonele.

Neconformităţile observate trebuie discutate cu decidenţii din administraţia locală şi reprezentanţii

ABA pentru a se stabili un management corect al ariilor geografice în care se află zonele de

îmbăiere și pentru a lua măsurile adecvate îmbunătăţirii calităţii apelor de îmbăiere.

Pentru anul 2020 se impune revizuirea profilelor apelor de îmbăiere din toate zonele naturale

amenajate.

SCREENING-ul CALITĂŢII APEI DE FÂNTÂNĂ ŞI A APEI ARTEZIENE DE

UTILIZARE PUBLICĂ

Dr. Oana Iacob, Dr. Ioan Chirilă, Inf. IA Lidia Rusu

Cadru legislativ

Legea nr. 458/r1 din 2012 privind calitatea apei potabile; HG nr. 974/2004 pentru aprobarea

Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii

de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, completată de HG nr. 342 din 2013;

Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă; Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr.

11 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Ordin nr.

377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.

Metodologie

Proiectul pilotează un studiu descriptiv, cu referire la teritorii delimitate administrativ (comune,

oraşe, judeţe) şi vizând identificarea, catagrafierea și determinarea calității surselor individuale

(fântâni publice) şi arteziene de apă utilizată pentru consum uman. DSP județene catagrafiază

sursele și analizează chimic și microbiologic calitatea apei din sursele menționate, raportând

rezultatele obținute către CRSP Iași. Raportarea se realizează pe baza Fișei de raportare care conține

date despre calitatea chimică și microbiologică a apei analizate. CRSP Iași realizează baza de date

și prelucrarea analitică a acestora, anual, în vederea unui screening şi a unei supravegheri sanitare

eficientă a surselor individuale și arteziene de apă la nivel naţional, pentru a realiza prevenţia

riscurilor posibile de îmbolăvire identificate, adresată populaţiei care utilizează aceste surse, și

urmărind creşterea capacităţii INSP de a furniza informaţii instituţiilor naţionale şi comunitare

interesate.


Rezultate şi discuţii

În anul 2018 s-au înregistrat 1758 fișe de raportare a indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici

din 39 judeţe din cele 41 ale României și municipiul București. A fost analizată apa destinată

consumului uman din 1047 fântâni publice (61.3%) și 661 surse arteziene (38.7%).

Măsuri corective

Majoritatea județelor unde s-au înregistrat neconformități ale apei din surse arteziene și fântâni

publice, au dispus următoarele măsuri: notificarea UAT cu privire la neconformitățile înregistrate,

cu obligativitatea ca acestea să informeze DSP despre măsurile întreprinse, precum și populația

despre faptul că apa din aceste surse nu este bună de băut; instalarea de plăcuțe de avertizare cu

inscripția ”apa nu este bună de băut” sau ”apa nu este bună de folosit pentru sugari și copii mici”,

după caz; curățarea și dezinfecția fântânilor a căror parametri microbiologici nu sunt conformi;

asigurarea cu apă potabilă pentru sugari și copii până în 3 ani, în cazul depășirii parametrului nitrat;

reanalizarea probelor de apă după remedierea deficiențelor. Concluzii: Comparativ cu anul 2017,

nu se constată o ameliorare semnificativă a calităţii apei destinate pentru consum uman, având ca

surse fântânile publice şi sursele arteziene. Prelucrarea analitică a datelor din 2018 a condus la

următoarele concluzii: concentrațiile parametrilor monitorizați au înregistrat varianțe mari, atât între

județe, cât și în cadrul aceluiași județ. calitatea apei potabile a fost conformă în județele Argeș,

Bihor, Dâmbovița și Satu Mare. calitatea apei potabile prezintă concentrații ale parametrilor fizico-

chimici peste CMA după cum urmează: un nivel crescut de azotați s-a observat în județele Iași

(79,1%), Vrancea (64%), Călărași (54%), Vaslui (53,8%), Botoșani (53,1%), Constanța (50%),

Galați (48,1%) Ialomița (42%), Teleorman (40%) și Tulcea (40%); Iași (40%) și Bihor (36,7%) au

un nivel al fierului peste CMA; în județele Brașov (50%), Argeș (47,8%), Hunedoara (46,6%) și

Teleorman (44%) s-a înregistrat un nivel crescut al manganului. În majoritatea cazurilor, apa

analizată din sursele luate în discuție nu este conformă din punct de vedere microbiologic. Studiul

desfășurat începând cu anul 2017 va fi continuat cu screening-ul calităţii apei de fântână şi a apei

arteziene de utilizare publică și în 2019, urmărindu-se in primul rand identificarea fantanilor publice

a caror apa nu este potabila in vederea prevenirii imbolnavirii populatiei prin consumul de apa care

poate aduce prejudicii sanatatii publice.


MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT APELE

MINERALE NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR

dr. Orban Antonia

Cadru legislativ

Conform prevederilor HG nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate

pentru anii 2017-2018, OAP nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a

programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, cât şi Anexei nr.3. la OAP nr.

377/2017 publicat în MO 223/31.03.2017. Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş este

responsabil pentru elaborarea Sintezei naţionale “Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele

decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor”.

1. HG nr. 155/2017 privind aprobarea PN de sănătate pentru 2017-2018.

2. Ord. MS nr. 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a PN

3. Anexa nr.3. la Ord. MS nr. 377/2017 apărut în MO nr. 223/31.03.2017.

4. Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile

5. HG 974/2004

6. HG nr. 342/2013 privind modificarea şi completarea HG nr. 974/2004

7. Ord. MS 341/2007

8. Ord. MS nr. 1030/2009

9. Ord. MS nr. 251/2012

10. Ord. MS nr. 1185/2013

11. HG 857/2011

12. Lege nr. 301/2015

Scopul sintezei

Scopul sintezei este catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare de apă potabilă îmbuteliată

pe teritoriul ţării, evaluarea implementării legislaţiei, şi efectuarea unui control de calitate în

vederea depistării unei posibile contaminări cu metale.

Obiective propuse

I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate

II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin

determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate

Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi populaţia ţintă


Populaţia ţintă: populaţia care consumă apă potabilă îmbuteliată

Material şi metodă

Activităţile s-au derulat:

1. La nivel de INSP: Transmiterea metodologiei la DSP judeţene şi a Mun. Bucureşti;

2. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti: Trimiterea chestionarelor completate şi a rezultatelor

de analiză a metalelor la CRSP Tg. Mureş pentru centralizarea şi prelucrarea datelor;

Trimiterea probelor de apă potabilă la Laboratorul de analiză a apei din CRSP arondate;

3. La nivel CRSP Tg, Mureș și București: Efectuarea analizei a 11 metale.

4. La nivel de CRSP Tg. Mureş: Întocmirea metodologiei şi transmiterea la CMRMC;

Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi CRSP regionale;

Întocmirea sintezei anuale, transmiterea la CMRMC.

Rezultate

I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate

Au trimis raportări 42 DSPJ, din care 2 DSPJ au trimis raportare incorectă și neinterpretabilă; 21

DSPJ a raportat că pe teritoriul judeţului nu funcţionează producător/importator de apă potabilă

îmbuteliată. În final au fost prelucrate datele de monitorizare a 48 produse de la 31 producători

din 18 judeţe.

Unităţile producătoare în funcţie de autorizaţia sanitară de funcţionare

Prezenţa/absenţa autorizaţiei sanitare Nr. producători % producători

Cu autorizaţie 29 93,54%

Fără autorizaţie 2 6,45%

Total operatori economici 31 100,00%

Unităţile producătoare în funcţie de implementarea sistemului HACCP

Prezenţa/absenţa HACCP Nr. producători % producători

Cu HACCP 31 100,00%

Fără HACCP 0 -

Total operatori economici 31 100,00%


Numărul şi procentajul produselor în funcţie de notificarea produselor

Prezenţa/absenţa notificării Nr. produse % produse

produse notificate 43 89,58%

produse fără notificare 5 10,42%

Total produse 48 100,00%

Numărul şi procentajul produselor în funcţie de înregistrarea produselor

Prezenţa/absenţa înregistrării Nr. produse % produse

produse înregistrate 42 87,50%

produse neînregistrate 6 12,50%

Total produse 48 100,00%

Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate

Monitorizarea de control înainte şi după îmbuteliere

În cadrul monitorizării de control înainte de îmbuteliere s-au raportat 23 valori neconforme la 5

parametri (Nr.col la 22°C, Nr.col la 37°C, Pseudomonas aer., Amoniu, Duritate tot.) din 9

produse

În cadrul monitorizării de control după îmbuteliere s-a raportat 26 valori neconforme la 7

parametri (Nr.col la 22°C, Nr.col la 37°C, Bacterii coliforme, Pseudomonas aer., Duritate tot., pH,

Nitrați) din 7 produse.

Monitorizarea de audit înainte şi după îmbuteliere

În cadrul monitorizării de audit la sursă s-a raportat 22 valori neconforme la 4 parametri (Nr.col

la 22°C, Nr.col la 37°C, Bact. colif, Duritate tot.) din 4 produse.

În cadrul monitorizării de audit înainte de îmbuteliere s-a raportat 14 valori neconforme la 5

parametri (Nr.col la 22°C, Nr.col la 37°C, Bact. colif, Pseudomonas aer., Sodiu) din 5 produse.

În cadrul monitorizării de audit după de îmbuteliere s-a raportat 26 valori neconforme la 8

parametri (Nr.col la 22°C, Nr.col la 37°C, Bact. colif, E.coli, Enterococi, Pseudomonas aer.,

Duritate tot., Sodiu) din 8 produse.

II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin

determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate.


În anul 2018, s-a efectuat un controlul de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări,

prin determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate. Determinarea cantitativă a

11 metale - As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment îmbuteliat s-a efectuat

în Laboratoarele de analiză a apei din CRSP Bucureşti şi Tg. Mureş.

Rezultate

16 DSPJ au trimis 39 probe la CRSP Bucureşti şi Tg. Mureş pentru determinarea conţinutului de

metale.

Din cele 39 probe controlate 1 probă (2,56% din probe) este neconformă; din cele 399 analize

efectuate 1 analize (0,25% din analize) este neconformă (Tabel 15.): parametrul Mn la un produs

Toate situaţiile privind parametrii cu valori neconforme au fost remediate.

Probleme identificate

1. Deficienţe în implementarea legislaţiei în domeniu: notificarea, înregistrarea, aplicarea

principiilor sistemului HACCP şi monitorizarea produselor raportate.

2. Prezenţa pe piaţă a unor produse denumite ca “Apă de masă” care nu sunt notificate şi

înregistrate la MS în Registrul Naţional al Apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele

minerale naturale sau decât apele de izvor.

3. Ineficienţa monitorizării de control şi de audit a produselor, mai ales în privinţa parametrilor

controlaţi la monitorizarea de control.

Recomandări

Având în vedere prezenţa în continuare a deficienţelor în implementarea legislaţiei în domeniu

(notificarea, înregistrarea, aplicarea principiilor sistemului HACCP şi monitorizarea produselor

raportate – ineficienţa în privinţa parametrilor controlaţi la monitorizarea de control, dar mai ales de

audit), se propune: continuarea sintezei naţionale, inclusiv controlul de calitate în vederea depistării

posibilelor contaminări şi în următorii ani, scopul principal fiind creşterea numărului produselor

evaluate, creşterea numărului produselor controlate în cadrul programului naţional şi astfel

conştientizarea operatorilor economici privind obligativitatea monitorizării calităţii apelor potabile

îmbuteliate.

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM

CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI

Dr. Edit Vartic, Dr. Marta Bajureanu, Dr. Mariana Vlad, Dr. Carmen Tulbure

Scopul metodologiei


Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei apei potabile distribuite de sistemele mici de alimentare cu

apă potabilă din România în vederea controlări riscurilor la adresa sănătăţii umane.

Protejarea sănătăţii împotriva efectelor adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate

consumului uman, prin asigurarea salubrităţii şi a purităţii acesteia.

Obiectivul principalul al metodologiei a fost cel de colectare de date privind calitatea apei

potabile distribuite de sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din România în vederea

întocmirii Raportului naţional/2018 precum şi realizarea recomandărilor de raportare ale

României la UE în domeniul apei potabile furnizate în sistem centralizat, în localităţile cu o

populaţie sub 5.000 de locuitori.

Obiectivele specifice ale metodologiei propuse au fost următoarele:

1. Screening al calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în localităţile cu o

populaţie mai mică sau egală cu 5.000 de locuitori pentru parametrii chimici:

HAP: benz (a) piren şi (benzo (b) fluorantren, benzo (k) fluorantren, indeno (1,2,3-cd)

piren şi benzo (ghi) perilen) ca sumă.

COV: Trihalometani, 1,2 Dicloretan, Tetracloretan şi Tricloretenă.

2. Studiu pentru identificarea localităţilor aprovizionate din surse de apă carenţate în iod, situate

în zone endemice pentru deficitul de iod, prin determinarea iodurilor anorganice din apă.

3. Evaluarea contaminării cu bacteria Legionella pneumophila a apei potabile distribuite în

sistem centralizat de sistemele mici de alimentare cu apă potabilă.

4. Asigurarea unei baze de date în vederea raportării către organismele guvernamentale MS,

Ministerulul Mediului şi internaţionale: Comisia Europeană, UNECE (Protocolul Apă şi Sănătatea).

Cadrul legislativ

Legea nr.458/2002, Hotarâre de Guvern nr. 974/2004, Hotarâre de Guvern nr. 124/2013,

Ordonanţa nr. 95/29.08.2000, Directiva 98/83 CE, Ordonanţa nr. 95/29.08.2000.

Metodologia utilizată

Raportul prezintă o sinteză a următoarelor informaţii privind sistemele mici de alimentare cu

apă potabilă din România:

1. Datele referitoare la sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din România în

anul 2018, colectate pe formatele existente în anexa I a metodologiei au fost raportate de către

DSP-urile judeţene.

Datele raportate pe anexa I a metodologiei au cuprins informaţii privind calitatea apei potabile

distribuite prin prisma parametrilor de calitate microbiologici: E. Coli şi Enterococi, chimici:

antimoniu, arsen, benzen, benzo (a) piren, bor, bromaţi, cadmiu, crom, cupru, cianuri, 1,2-

dicloretan, fluoruri, plumb, mercur, nichel, nitrat, nitrit la ieşirea din uzina de apă, nitrit la robinetul

consumatorului, pesticide totale, hidrocarburi aromatice policiclice, tetracloretan şi tricloretenă,

parametrii indicatori: aluminiu, amoniu, cloruri, Clostridium perfringens, conductivitate, pH, fier,


mangan, oxidabilitate, sulfaţi, sodiu, bacterii coliforme, tritiu, turbiditate parametrii indicatori fără

valoare numerică: culoare, miros, gust, colonii la 220C, TOC.

2. Rezultatele screeningului calităţii apei potabile furnizate în sistem centralizat în

localităţile cu o populaţie sub 5 000 de locuitori pentru următorii parametrii chimici ai apei

potabile: hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi organici volatili şi metale (mangan şi fier)

3. Evaluarea calităţii apei potabile furnizate populaţiei în sistem centralizat în localităţi cu o

populaţie sub 5 000 de locuitori pentru parametrii de interes pentru sănătatea publică:

ioduri anorganice şi bacteria Legionella pneumophila.

Datele privind parametrii analizaţi (HAP, COV, metale, Legionella pneumophila, ioduri) au

fost furnizate de către Centrele Regionale de Sănătate Publică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş şi

Timişoara.

Acestea reprezintă rezultatele analizării unui număr de 644 probe de apă potabilă şi 28 probe

de biofilm prelevate din zonele de alimentare selecţionate conform criteriilor enunţate în

metodologie.

I. Raportul Naţional privind sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din

România în anul 2018.

1. Datele generale privind sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din România în

anul 2018 au fost sintetizate pe baza informaţiilor raportate de Direcţiile de Sănătate Publică din 41

de judeţene ale ţării prin completarea machetelor incluse în metodologie. În anul 2018, DSP

judeţene din România au raportat un număr total de 2647 sisteme mici de aprovizionare cu apă

potabilă. Volumul total de apă furnizat a fost de 157440826,45m3/an (431344,73m3/zi) iar

populaţia totală aprovizionată a fost de 3123898 locuitori.

2. În 2018 a fost raportat un număr de 36 de sisteme mici de aprovizionare cu apă potabilă

care au funcţionat cu autorizaţie sanitară cu derogare. Astfel: 20 de derogări au fost acordate pentru

situaţii de neconformare la parametrul nitrat şi 16 pentru neconformare la parametrul arsen. S-au

acordat derogări pentru neconformare la parametrul nitrat în judeţele: Constanţa (13), Bacău (1) şi

Tulcea (6), iar pentru neconformare la parametrul arsen în judeţul Bihor (16).

3. Situaţia monitorizării parametrilor: microbiologici, chimici şi indicatori din apa potabilă a

sistemelor mici de aprovizionare întocmită pe baza raportărilor transmise de 41 de Direcţii de

Sănătate Publică judeţene pentru anul 2018 este prezentată mai jos

S

Situaţia monitorizării calităţii apei potabile furnizate de sistemele mici de aprovizionare din Romania

în 2018 (pt. parametrii cei mai reprezentativi)

PARAMETRII Nr. ZAP

monitorizate

Nr. ZAP

neconforme

Nr. total

analize

efectuate

Nr total analize

neconforme

Procent analize

conforme


Escherichia coli 2525 401 44380 1224 97,24%

Enterococi 2523 451 44203 1409 96,82%

Arsen 827 20 1332 44 96,7%

Bor 246 10 663 41 93,02%

Cadmiu 1071 0 1223 0 100%

Crom 1072 0 1166 0 100%

Cupru 932 6 1103 0 100%

Nichel 1071 3 1230 3 99,76%

Nitraţi 2505 177 16816 1226 92,7%

Nitriţi robinet 2459 72 12152 125 98,98%

Pesticide - Total 295 0 555 0 100%

Plumb 1066 3 1242 3 99,76%

Seleniu 203 0 271 0 100%

Stibiu 284 0 438 0 100%

Aluminiu 438 6 1532 11 99,29%

Amoniu 2497 285 18268 1302 92,88%

Bacterii

coliforme 2520 656 32014 2610

91,85%

Cloruri 2168 62 8957 133 98,52%

Clostridium

perf. 309 32 2461 96

96,1%

Cl rez lb -

capăt r. 1352 475 17233 3237

81,22%

Conductivitate 2209 17 14911 41 99,73%

Culoare 1751 26 11065 73 99,34%

Duritate totală 1318 53 6300 99 98,43%

Fier 1999 215 8572 666 92,23%

Mangan 1448 161 5157 765 85,17%

Gust 1550 25 9580 111 98,85%

Miros 1602 8 10558 17 99,84%

Oxidabilitate 2031 21 12632 33 99,74%


pH 2296 10 16189 31 99,81%

Sodiu 573 63 1606 149 90,7%

Sulfat 686 4 2900 12 99,6%%

Turbiditate 2346 130 25080 362 98,53%

In graficul de mai jos au fost reprezentate procentele de analize neconforme raportate la

numărul total de analize efectuate pentru parametrii microbiologici (Escherichia coli, Enterococi,

Bacterii coliforme şi Clostridium perfringens).

In grafic se observă că parametrii pentru care s-au înregistrat cele mai mari procente de

neconformare au fost: Bacteriile coliforme (8,15%) şi Clostridium perfringens (3,9%). Procente mai

mici de neconformare s-au înregistrat pentru: E. Coli (2,76%) şi Enterococi (3,18%). Numărul de

sisteme monitorizate pentru parametrul Clostridium perfringens a fost mult mai mic decât numărul

celor monitorizate pentru ceilalţi trei parametri microbiologici

In urmatorul grafic sunt reprezentate procentual analizele neconforme raportate de DSP

judeţene pentru parametri: nitriţi, nitraţi, amoniu, cloruri şi sulfaţi.

Procente de analize neconforme raportate de DSP judeţene

pentru parametrii microbiologici

Bacterii coliforme

8,15%

Enterococi 3,18%

Escherichia coli

2,76%

Clostridium

perfringens 3,9%


Se remarcă procentul crescut de neconformare pentru amoniu (7,12%) şi nitraţi (7,3%)

comparativ cu procentul mai mic de neconformare în cazul nitriţilor (1,02%), clorurilor (1,48%) şi

sulfaţilor (0,4%). Atât numărul de sisteme de aprovizionare monitorizate cât şi numărul total de

analize raportat a fost mult mai mic în cazul parametrilor cloruri şi sulfaţi

Procentele de analize neconforme raportate în urma monitorizării unor metale din probele de

apă potabilă ale sistemelor mici de aprovizionare din ţară sunt reprezentate pe graficul urmator

Este evidenţiat procentul crescut de analize neconforme rezultate în urma monitorizării:

manganului (14,83%), sodiului (9,3%), fierului (7,77%), borului (6,18%) şi arsenului (3,3%)

comparativ cu procentul mic de analize neconforme rezultate la monitorizarea aluminiului (0,71%),

nichelului (0,24%) şi plumbului (0,24%). Numărul de sisteme de aprovizionare monitorizate pentru

concentraţia de fier şi mangan a fost mult mai mare decât a celor monitorizate pentru bor, arsen,

sodiu şi aluminiu.

Machetele de raportare completate de DSP judeţene au cuprins şi informaţii cu privire la

cauzele care au generat situaţiile de neconformare pentru anumiţi parametri ai calităţii apei furnizate

7,3%

1,02%

7,12%

1,48%

0,4%

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Nitraţi

Nitriţi

Amoniu

Cloruri

Sulfat


pentru câţiva parametrii chimici şi indicatori din apa potabilă

14,83%

9,3%

7,77%

6,18%

3,3%

0,71% 0,24% 0,24%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Mangan Sodiu Fier Bor Arsen Aluminiu Nichel Plumb


pentru câteva metale din apa potabilă


de sistemele mici de aprovizionare, precum şi cu privire la măsurile de remediere care s-au aplicat.

În urmatorul tabel nr. sunt prezentate cauzele şi măsurile de remediere raportate.

Nr. Parametri Cauze de

neconformare Măsuri de remediere

Perioada de

interzicere a

consumului de apă

1. Escherichia coli T, P, S, D, C T, P1, P2, D1, D2, E1, E2 I, V

2. Enterococi T, P, D, S T, P1, P2, D1, D2, E1, E2 I, V

4. Arsen C T

6. Bor C C2, T,

13. Plumb P P1, , P2

16. Nitrat C, T C1, C2, T, E1, E2 V, L

17. Nitrit la robinetul cons T , C T V, S

18. Trihalometani T T

20. Aluminiu T T V

21. Amoniu C, C1, T

22. Cloruri C C2, T

23. Clostridium Perf. C, T T I

24. Conductivitate C T, C2,

25. pH C T

26. Fier C, T T

27. Mangan C, T T

28. Oxidabilitate C, T T

29. Sulfați C, T C2, T

30. Sodiu C T L

31. Bacterii coliforme T, P, S, C, D T, P1, P2, D1, D2, C, E1, E2 I, V

32. Culoare T C1, T

34. Gust D D1

35. Turbiditate C, T, P T, P1, I

36. Clor rezidual liber T T I

Având în vedere cauzele de neconformare înregistrate pentru parametrii microbiologici,

chimici şi parametrii indicatori analizaţi din probele de apă potabilă prelevate în cursul anului 2018

din sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, se impun următoarele:


modernizarea/îmbunătăţirea tratării apei distribuite în cazurile de depăşirea CMA în special pentru

parametrii: microbiologici, nitraţi, nitriţi, mangan, fier, amoniu precum şi curăţarea, spălarea,

dezinfectarea componentelor contaminateşi a instalaţiilor exterioare/interioare

II. Analiza calităţii apei potabile distribuite de sistemele mici de alimentare cu apă în 2018

prin prisma concentraţiilor parametrilor Hidrocarburi Aromatice Policiclice

În cursul anului 2018 au fost prelevate probe de apă potabilă de către reprezentanţi ai DSP

judeţene din zone mici de alimentare cu apă potabilă din 40 de judeţe de pe teritoriul României în

scopul determinării hidrocarburilor aromatice policiclice. Cu excepţia DSP Botoşani, toate DSP

judeţene din ţară au prelevat probe de apă pentru determinarea HAP.

Sistemele de aprovizionare din care s-au prelevat probe de apă pentru determinarea

concentraţiei de HAP au fost selectate pe baza criteriilor stabilite în metodologie. Numărul de probe

prevăzut pentru a fi prelevate a fost de 5/judeţ, câte o probă de apă din fiecare sistem de

aprovizionare inclus în program, iar analiza probelor s-a efectuat la CRSP Bucureşti şi CRSP Cluj.

În total au fost analizate 192 probe de apă potabilă (110 la CRSP Cluj şi 82 la CRSP Bucureşti).

Au fost determinaţi următorii compuşi: benzo(a) piren, benzo(b)fluorantren,

benzo(k)fluorantren, bezo(ghi)perilen şi indeno(1,2,3-cd)piren. Rezultatele analizelor au demonstrat

că în toate probele de apă potabilă prelevate, valoarea concentraţiei HAP s-a situat sub nivelul

CMA, marea majoritate situânduse sub limita de detecţie a metodei de analiză.

Limitele de detecţie pentru HAP prin metoda HPLC la CRSP Cluj au fost: pentru Benzo(g,h,i)

perylene, Indeno(1,2,3-c,d)pyrene: 0,0018 µg/l, pentru Benzo(b) fluoranthene Benzo(k)

fluoranthene: 0,0009 µg/l.

III. Analiza calităţii apei potabile distribuite în zonele mici de alimentare cu apă în 2018 prin

prisma concentraţiilor parametrilor Compuşi Organici Volatili

În cursul anului 2018 au fost prelevate probe de apă potabilă din zone mici de aprovizionare

cu apă de către reprezentanţi ai DSP judeţene din 39 de judeţe în scopul determinării compuşilor

organici volatili. Cu excepţia: DSP Buzău şi DSP Harghita, toate DSP judeţene din ţară au recoltat

probe pentru determinarea COV.

Compuşii organici volatili care au fost analizaţi în cadrul metodologiei au fost:

trihalometanii, 1,2 dicloretanul, tetracloretanul şi tricloretena. Sistemele de aprovizionare din care s-

au prelevat probe de apă pentru determinarea concentraţiei de compuşi organici volatili au fost

selectate pe baza criteriilor stabilite în metodologie.

Numărul de probe propuse pentru a fi recoltate a fost de maxim 10/judeţ, câte o probă de

apă din fiecare sistem de aprovizionare inclus în program. Analiza probelor s-a realizat la CRSP

Bucureşti (73), Cluj (60), Timişoara (90), Iaşi (75) şi Târgu Mureş (26). A fost analizat un număr

total de 324 probe de apă potabilă.


Rezultatele obţinute au arătat că în majoritate probele de apă potabilă recoltate valoarea

concentraţiei COV s-a situat sub nivelul CMA.

La determinarea parametrului total THM, din 324 de probe de apă analizate, 6 au prezentat

depăşiri ale concentraţiei faţă de valoarea admisă de 100μg/l. Pentru determinarea parametrilor: 1,2

dicloretan, tetracloretan şi tricloretenă au fost analizate un număr de 298 probe de apă potabilă.

La analiza parametrului 1,2 dicloretan nu s-au înregistrat concentraţii care să depăşească

CMA (3μg/l) în niciuna din probele de apă prelevate.

Rezultatele obţinute la analiza parametrilor tetracloretan şi tricloretenă au demonstrat că în 3

situaţii suma concentraţiilor a depăşit CMA de 10μg/l.

III. Implementarea în laboratoarele CRSP Iaşi şi CRSP Timişoara a metodei de

detecţie a bacteriei Legionellei pneumophila din apa potabilă distribuită în sistem centralizat

în comunităţi rurale

În anul 2018 s-a urmărit determinarea prezenţei bacteriei Legionella pneumophila în sisteme

de aprovizionare cu apă potabilă situate în comunităţi rurale selectate pe baza următoarelor cerinţe:

ZAP mici (volum de apă furnizat între 10-1000 m³/ zi), vechime de exploatare a sistemului de

aprovizionare > 5-10 ani, vechime de exploatare a sistemului de aprovizionare > 5-10 ani, vechime

de exploatare a sistemului de aprovizionare > 5-10 ani.

Au fost identificate 34 puncte de prelevare de unde s-au recoltat 68 de probe de apă potabilă

şi 28 de probe de biofilm. Analiza probelor a fost efectuată la CRSP Iaşi (40 probe de apă) şi CRSP

Timişoara (28 probe de apă, 28 probe de biofilm). Judeţele din care au fost selecţionate sistemele de

aprovizionare pentru prelevarea probelor au fost: Bacău, Botoşani, Brăila, Dolj, Gorj, Galaţi, Iaşi,

Vâlcea, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Suceava, Vaslui şi Vrancea.

Rezultatele analizelor nu au evidenţiat prezenţa bacteriei Legionella pneumophila nici în

probele de apă potabilă nici în cele de biofilm, cu excepţia probei de apă potabilă recoltată de la

robinetul consumatorului dintr-o localitate din jud. Suceava. Astfel, în proba iniţială au fost

evidenţiate un număr de 24 CFU/l iar în proba finală 20 CFU/l. Nivelul de contaminare obţinut în

singura probă de apă pozitivă indică un risc foarte scăzut pentru sănătatea populaţiei dar care

necesită totuşi acţiuni corective (curăţarea, spălarea, dezinfectarea componentelor contaminate,

instalaţiilor interioare) şi repetarea determinării Legionellei pneumophila în apa distribuită de

sistemul de apă respectiv după un an de la prima prelevare.

IV. Analiza calitatăţii apei potabile distribuite de 60 de sisteme mici de aprovizionare cu apă

potabilă din Transilvania prin prisma concentraţiilor parametrilor fier şi mangan


În anul 2018 au fost prelevate 60 de probe de apă potabilă din localităţi aprovizionate de

sisteme mici aparţinând judeţelor: Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu

Mare pentru determinarea concentraţiilor de fier şi mangan. Analiza probelor a fost efectuată la

CRSP Cluj.

La analiza parametrul fier s-au obţinut valori crescute faţă de CMA (200µg/l) în cazul a 4

din totalul de 60 de sisteme mici selecţionate . Cea mai mare concentraţie de fier (380,1µg/l) a fost

determinată în apa potabilă a unei localităţi din judeţul Maramureş.

La analiza parametrul mangan s-au obţinut valori crescute faţă de valoarea legiferată (50

µg/l) în cazul a 8 din totalul de 60 de sisteme mici selecţionate. Localităţile cu sisteme de distribuţie

care s-au evidenţiat pentru concentraţiile crescute de mangan în apa potabilă furnizată sunt: Seini

(371,3 μg/l) din judeţul Maramureş, Ardud (165,71 μg/l) din judeţul Satu Mare şi Sântion (127,5

μg/l) din judeţul Bihor.

V. Rezultatele determinărilor de iod anorganic.

În cursul anului 2018 au fost prelevate probe de apă potabilă de către reprezentanţi ai DSP

judeţene din zone mici de alimentare cu apă potabilă din 5 judeţe în scopul determinării iodului din

apă. Sistemele de aprovizionare din a căror apă potabilă s-a determinat concentraţia de ioduri au

fost selectate pe baza următoarelor criterii: localităţi situate în zone endemice pentru distrofia

endemică tireopată endemică tireopată şi surse de apă de mare adâncime sau cu duritate mare( > 20

grade germane)

Numărul de probe prevăzut pentru a fi prelevate a fost de maxim 10/judeţ, câte o probă de

apă din fiecare sistem de aprovizionare inclus în program, iar analiza probelor s-a efectuat la CRSP

Tg.Mureş, în conformitate cu STAS 11003-77.

Metoda folosită este o metodă colorimetrică, cu o sensibilitate mare, care se bazează pe

efectul catalitic accelerator al iodului în reacţia de oxidoreducere dintre ionii de ceriu şi arsenit.

Au fost analizate 43 de probe de apă potabilă, prelevate din judeţele: Bistriţa-Năsăud,

Braşov, Covasna, Mureş şi Sibiu. Rezultatele analizelor au evidenţiat valoarea scăzută a iodului în

apă, marea majoritate situându-se sub nivelul limitei de determinare a metodei (< 1,6 µg/L). În

judeţul Bistriţa-Năsăud rezultatele au fost < 1,6 µg/L, exceptând localiatea Mâgura Ilvei cu valoarea

iodului de 6,5 µg/L. În judeţul Braşov valorile iodului s-au situat între < 1,6 – 9,1 µg/L, în judeţul

Sibiu între < 1,6 – 4,0 µg/L, în judeţul Mureş toate rezultatele au fost < 1,6 µg/L, exceptând Zaul de

Câmpie unde valoarea înregistrată a fost de 22 µg/L. Valorile obţinute din probele de apă prelevate

din judeţul Covasna s-au situat între < 1,6 – 2,1 µg/L iod, exceptând localitatea Ghidfalău, care s-a

evidenţiat cu o valoare a iodului de 16,3 µg/L. Rezultatele obţinute pentru probele de apă analizate

indică faptul că în judeţele respective apa potabilă distribuită este deficitară în iod.


Ţara noastră se află într-o zonă endemică pentru deficitul de iod moderat clinic manifest,

condiţionată de poziţia sa geografică. Un indicator global al zonei endemice îl constituie conţinutul

de iod din sursele de apă, care în România este în medie sub 5 μg/l în peste 50% din sursele de

alimentare cu apă şi reflectă nu doar conţinutul de iod în apă, dar şi cel din sol şi în produsele

alimentare autohtone.

Concluzii

I. În anul 2018, 41 Direcţii de Sănătate Publică judeţene au raportat un număr total de 2647

sisteme mici de aprovizionare cu apă potabilă. Volumul total de apă furnizat de acestea a fost de

157440826,45m3/an (431344,73m3/zi) iar populaţia aprovizionată de 3123898 locuitori.

Datele privind monitorizarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă din România în

2018 au relevat faptul că parametrii pentru care s-au înregistrat cele mai mari procente de analize

neconforme faţă de valorile legiferate au fost: Bacterii coliforme (8,15%), amoniu (7,12%), nitraţi

(7,3%), mangan (14,83%), sodiu (9,3%), fier (7,77%) şi bor (6,18%).

În anul 2018 în România a fost raportat un număr de 36 de sisteme mici care au funcţionat

cu autorizaţie sanitară cu derogare (20 pentru neconformare la nitrat şi 16 pentru neconformare la

arsen). Judeţele care au acordat derogări pentru neconformare la parametrul nitrat au fost: Constanţa

(13), Bacău (1) şi Tulcea (6). Derogări pentru neconformare la parametrul arsen a acordat numai

judeţul Bihor.

II. În cursul anului 2018 au fost prelevate 192 probe de apă potabilă în scopul determinării

hidrocarburilor aromatice policiclice. Rezultatele screening-ului au demonstrat că în toate probele

de apă potabilă recoltate, valoarea concentraţiei HAP s-a situat sub nivelul CMA.

III. În cursul anului 2018 au fost prelevate 324 probe de apă potabilă în vederea

determinării compuşilor organici volatili: trihalometani, 1,2 dicloretan, tetracloretan şi tricloretenă.

Rezultatele screening-ului au demonstrat că 1,85% din totalul probelor analizate au prezentat

depăşiri ale CMA pentru parametrul total THM. Pentru parametrul 1,2 dicloretan nu s-au înregistrat

depăşiri ale concentraţiei în probele analizate.

S-au evidenţiat prin concentraţii crescute atât pentru THM cât şi pentru suma concentraţiilor

tetracloretan şi tricloretenă, sistemele de aprovizionare cu apă potabilă din localităţile: Scânteia,

Iazu şi Smirna din jud. Ialomiţa.

IV. În anul 2018 s-a urmărit determinarea prezenţei bacteriei Legionella pneumophila în

sisteme de aprovizionare cu apă potabilă situate în comunităţi rurale selectate conform unor criterii

bine stabilite. Au fost analizate 68 de probe de apă şi 28 de probe de biofilm. Rezultatele analizelor

au evidenţiat prezenţa Legionellei pneumophila într-o singură probă de apă potabilă prelevată din

sistemul de distribuţie a localităţii Siminicea, jud. Suceava. Nivelul de contaminare obţinut în

această probă indică un risc foarte scăzut pentru sănătatea populaţiei. Totuşi această situaţie


necesită acţiune corectivă de tipul spălarea şi decontaminarea componentelor interioare ale

sistemului şi determinarea Legionellei pneumophila în apa distribuită de sistemul respectiv după un

an de la prima prelevare.

V. În anul 2018 la CRSP Cluj au fost analizate 60 de probe de apă potabilă din localităţi

aprovizionate de sisteme mici aparţinând judeţelor: Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş,

Sălaj şi Satu Mare pentru determinarea concentraţiilor de fier şi mangan. La analiza parametrului

fier s-au obţinut valori crescute faţă de valoarea legiferată în cazul a 4 din totalul de 60 sisteme mici

selecţionate. La analiza parametrului mangan, 8 din totalul de 60 de sisteme mici selecţionate au

prezentat depăşiri ale CMA.

S-a evidenţiat prin concentraţia crescută de fier în apa potabilă localitatea Suciu de Sus

(380,1μg/l) din judeţul Maramureş. Prin concentraţia crescută de mangan în apa potabilă s-au

evidenţiat localităţile Ardud (165,7μg/l) din judeţul Satu Mare şi Sântion (127,5μg/l) din judeţul

Bihor.

VI. Având în vedere cauzele de neconformare înregistrate pentru parametrii microbiologici,

chimici şi parametrii indicatori analizaţi din probele de apă potabilă prelevate în anului 2018 din

sistemele mici de alimentare cu apă potabilă se impune modernizarea/îmbunătăţirea tratării apei

distribuite în cazurile de depăşire a CMA în special pentru parametrii: microbiologici, nitraţi, nitriţi,

mangan, fier şi amoniu.

VII. Rezultatele analizelor au evidenţiat valoarea scăzută a iodului în apă, marea majoritate

situându-se sub nivelul limitei de determinare a metodei (< 1,6 µg/L). Astfel, în judeţul Bistriţa-

Năsăud rezultatele au fost < 1,6 µg/L, exceptând localiatea Mâgura Ilvei cu valoarea iodului de 6,5

µg/L. În judeţul Braşov valorile iodului s-au situat între < 1,6 – 9,1 µg/L, în judeţul Sibiu între < 1,6

– 4,0 µg/L, în judeţul Mureş toate rezultatele au fost < 1,6 µg/L, exceptând Zaul de Câmpie unde

valoarea înregistrată a fost de 22 µg/L. Valorile obţinute din probele de apă prelevate din judeţul

Covasna s-au situat între < 1,6 – 2,1 µg/L iod, exceptând localitatea Ghidfalău, care s-a evidenţiat

cu o valoare a iodului de 16,3 µg/L. Rezultatele obţinute pentru probele de apă analizate indică

faptul că în judeţele respective apa potabilă distribuită este deficitară în iod.

VIII. Evaluare indicatori de impact:

Îmbunătăţirea sistemului de raportare în vederea îndepliniri sarcinilor de raportare la MS:

1.În anul 2018, pentru un mare număr de parametri a crescut procentul de ZAP monitorizate

raportate comparativ cu 2017.

Parametru

Procent cu care a

crescut nr. de ZAP

monitorizate raportate

în 2018 faţă de 2017

Parametru

Procent cu care a crescut nr. de ZAP

monitorizate raportate în 2018 faţă

de 2017

Escherichia coli 5,82% Amoniu 8,14%

Enterococi 5,78% Bacterii coliforme 10,80%

Arsen 30,44% Cloruri 47,20%


Nichel 8,90% Fier 5,59%

Nitraţi 7,20% Mangan 74,66%

Nitriţi 8,20% Sodiu 37,74%

Aluminiu 49,00% Sulfat 47,52%

2. În anul 2018 a crescut şi procentul de analize conforme raportate comparativ cu anul 2017 pentru

unii dintre parametri monitorizaţi. Astfel pentru Escherichia coli a crescut cu 0,23%, pentru

enterococi cu 0,13%, pentru arsen cu 1,31%, pentru nitriţi cu 0,66%, pentru amoniu cu 1,71%,

pentru aluminiu cu 0,34%, pentru fier cu 1,04%.

Identificarea unor probe neconforme şi luarea măsurilor care s-au impus:

În perioada 2017-2018, determinările de fier şi mangan efectuate la C.R.S.P Cluj au pus în evidenţă

un număr de 19 sisteme de distribuţie cu depăşiri ale concentraţiei de fier şi 23 de sisteme de

distribuţie cu depăşiri ale concentraţiei de mangan în apa potabilă, în localităţi din judeţele: Alba,

Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare. Valorile concentraţiilor s-au situat

între 224-2230µg/l pentru fier şi 52,2-662µg/l pentru mangan. S-au remarcat prin numărul mare de

sisteme cu depăşiri judeţele: Bihor (8 sisteme cu depăşiri la fier şi 13 sisteme cu depăşiri la

mangan) şi Satu Mare (4 sisteme cu depăşiri la fier şi 7 sisteme cu depăşiri la mangan)

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL

AMBIANT ÎN MEDIUL URBAN

Neamţu Andra, Angelica Voinoiu; Catalin Staicu; Georgeta Botin

În colaborare cu toate DSP Judeţene şi a Mun. Bucureşti

Politica și legislația UE privind aerul curat impun îmbunătățirea semnificativă a calității

aerului în Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să se apropie de calitatea recomandată de

Organizația Mondială a Sănătății. Poluarea aerului și impactul său asupra sănătății oamenilor, a

ecosistemelor și a biodiversității trebuie reduse și mai mult, obiectivul pe termen lung fiind acela de

a nu se depăși cantitățile și nivelurile critice. Pentru aceasta este necesar să se intensifice eforturile

în vederea conformării depline cu legislația UE în domeniul calității aerului și să se definească

obiectivele și acțiunile strategice relevante pentru perioada de după 2020.

Poluarea aerului este o cauză majoră a morții premature și a bolii cauzând aproximativ

400 000 de decese premature pe an. Mortalitatea cauzată de expunerea la poluarea aerului este

estimată ca „decese premature” și ca „ani de viață pierdută”. Boala cardiacă și accidentul vascular

cerebral sunt cele mai comune boli pentru moartea prematură care poate fi atribuită la poluarea

aerului, urmată de boli pulmonare și cancerul de plămâni1.

1 OMS,2014


Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al

energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării. România ar putea

înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme prin:

restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin

favorizarea integrării surselor regenerabile și trecerea la gaze naturale, la încălzirea

centralizată și la controlul poluării),

măsuri de trafic ,

alte măsuri de control și prevenire a poluării.

Problema calității slabe a aerului continuă să persiste în România. În același timp, au fost

identificate deficiențe în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din

România și raportate Comisiei Europene2.

Conform unui raport special întocmit de Curtea de Conturi Europeană3, acțiunile întreprinse

de UE pentru a proteja sănătatea umană împotriva poluării atmosferice nu au avut impactul așteptat.

Există riscul ca poluarea atmosferică să fie subestimată în unele cazuri, deoarece este posibil să nu

fie monitorizată întotdeauna în locurile potrivite. În prezent, statele membre au obligația de a

raporta Comisiei date validate și în timp real privind calitatea aerului.4

Raportul precizează că în anul 20175 s-au înregistrat depășiri ale valorii-limită anuale pentru

dioxidul de azot (NO2) în 5 (din 54) zone de control al calității aerului (printre care București, Cluj-

Napoca și Iași). De asemenea, s-au înregistrat depășiri și în ceea ce privește particulele în suspensie

(PM10) în 4 (din 54) zone de control al calității aerului (printre care Iași, București și Brașov),

precum particulele fine în suspensie (PM2,5) în 2 (din 54) zone de control al calității aerului (Iași și

Brașov). A se vedea figura 1 privind numărul de zone de control al calității aerului în care s-au

înregistrat depășiri în ceea ce privește NO2, PM2,5 și PM10.

Zone de control a calității aerului care au depășit standardele UE

de calitate a aerului în 2017 6

2 https://ec.europa.eu/romania/news/20190405_politica_mediu_comisia_ajuta_state_membre_ro 3 Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 23/2018 https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR18_23/SR_AIR_QUALITY_RO.pdf,p 41 4Articolul 5 din Decizia 2011/850/UE de punere în aplicare a Comisiei din 12 decembrie 2011 de stabilire a normelor pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește schimbul reciproc de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător (JO L 335, 17.12.2011, p. 86) prevede obligația statelor membre de a prezenta date actualizate. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011D0850 5 Agenția Europeană de Mediu, Registrul centralizat de date 6 http://cdr.eionet.europa.eu - AEM, Registrul centralizat de date EIONET. Datele reflectă situația raportărilor din 26 noiembrie 2018.


Din datele raportate de către DSP Judeţene, în colaborare cu alte autorităţi de la nivel teritorial, în

urma centralizării acestora, rezultă urmatoarele :

Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător pentru

anul 2018, pentru oraşele capitală de judeţ

NO2


Se poate observa concentraţia medie/an a NO2 în aerul atmosferic a fost depaşită în :

Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara.

SO2


Concentraţia medie/an a SO2 în aerul atmosferic nu a fost depaşită în principalele oraşe ale

ţării.

PM10


Concentraţia medie/an a PM10 în aerul atmosferic a fost depaşită în Municipiul Iaşi, mai exact

la staţia IS1- Podu de Piatră.

Pentru anul 2018 numărul de zile în care s-au înregistrat depăşiri pentru PM10 în Municipiul Iaşi

au fost:

Staţia Anul Nr. zile cu conc.

PM10 > 50µg/m³

IS1- Podu de Piatră 2018 105

IS2- Decebal Cantemir 2018 60

Menţionăm că numărul permis conform legii al depăşirilor valorii limită zilnice este de

35 ori/an.


Se poate observa cea mai mare creștere la statia IS1- Podu de Piatră numărul zilelor cu

conc. PM10 > 50µg/m³ au fost de 105.

Toţi poluanţii analizați fac parte din categoria poluanţilor cu acţiune iritantă asupra

aparatului respirator.

Indicatori de sănătate

Datele analizate se referă la indicatorii corespunzători pricipalelor orașe din România

(orașe capitale de județ)



La nivelul tuturor DSP judeţene a fost aplicat şi un chestionar tuturor reprezentantilor DSP.

Acest chestionar a conţinut întrebări legate de atribuţiile pe care le are MS în conformitate cu,

conţinutul Legii aerului atmosferic.

La chestionar au răspuns aproximativ toate DSP judeţene mai puţin DSP Bucureşti şi Giurgiu.

La întrebarea “Consideraţi că, în judeţul dvs. este necesară elaborarea unei strategii în domeniul

prevenirii îmbolnăvirilor determinate de poluarea atmosferei?” - un numar de 12 DSP-uri au

răspuns afirmtiv - 28% şi anume : Alba, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Harghita,

Maramureș, Olt, Prahova, Sibiu, Timiș,Vâlcea


În cazul județelor care au răspuns afirmativ (cele listate), specialiștii consideră necesară

elaborarea unei astfel de strategii datorită depășirii valorilor limită ale concentrațiilor anumitor

poluanți atmosferici, creșterii poluării aerului de cause industrial și/sau intensificarea traficului,

modificări ale indicatorilor de sănătate.

În toate cazurile autoritățile care trebuie să elaboreze această strategie trebuie să fie: Agenția

locală de protecția Mediului; Garda de Mediu locală; Consiliile Județene și Primăriile în colaborare

cu DSP Județeană și a Mun. București.

La întrebarea “considerați că este necesară o evaluare suplimentară a riscurilor asupra stării de

sănătate a populației, vizând și protecția grupurilor sensibile ale populației, inclusiv sau cu accent

pe populația infantilă, într-o anumită localitate din județul dumneavoastră?” , au răspuns afirmativ

urmatoarele județe: Alba, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Harghita, Iași, Maramureș,

Prahova,Timiș,Vâlcea.


La întrebarea “Considerați că în județul dvs. sunt necesare activități suplimentare de

monitorizare a calității aerului înconjurător de catre DSP, față de cele care sunt asigurate de

Autoritatea locala de Mediu ?”, au răspuns afirmativ doar 3 judete (aprox 7%) și anume: Harghita;

Olt (Mun. Slatina pentru TSP și COV); Prahova (Mun. Ploiești- pentru benzene).

La întrebarea “A fost necesară în județul dvs. în anii 2016 și/sau 2017, într-un anumit moment,

informarea populației cu privire la riscurile pentru sănătatea populației în relație cu calitatea aerului

înconjurător ?” au raspuns afirmativ doar 7 județe (17%) :Alba (poluare Mun. Sebeș); Bacău


(autoaprindere groapa de gunoi Bacău); Constanța (accident Rafinarie PetroMidia; Harghita

(incendii de turba Miercurea Ciuc); Iași (creșterea conc. PM10 în Mun Iași; Prahova (depașirea

conc. Benzen în aer în orașul Ploiești; Vâlcea (autoaprindere depozit deșeuri Maldaresti).

Privind existența în anul 2018 a unor , episoade de disconfort olfactiv datorate funționării unor

anumite obiective, au răspuns afirmativ 15 județe (36%). Sursele care au provocat apariția

disconfortului olfactiv au fost:f erme; depozite de deșeuri; activitățile de fertilizare a solului;

operatori economici și gospodării individuale; deversări în rețeaua de canalizare.

Dintre cele 15 judete, în 7 dintre acestea sursele care au determinat apariția disconfortului

olfactiv au fost depozitele de deșeuri menajere.


La ultima întrebare a chestionarului “A intervenit vreo schimbare în completarea chestionarului

față de cel din anul precedent?” Un număr de 8 județe aproximativ (19%) au considerat o creștere a

numărului de petiții, urmare a disconfortului olfactiv creat pe areale restrânse.

Poluarea aerului atmosferic reprezintă principalul factor care poate duce la apariția fenomenelor

extreme și a schimbărilor climatice.

În Hotărârea nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și

creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului

național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și


creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, MS are

următoarele acțiuni propuse:

1. Politici specifice privind detectarea, evaluarea, notificarea, validarea și răspunsul la toate

evenimentele de sănătate ce pot fi datorate schimbărilor climatice - Număr de sisteme de

avertizare precoce existente/ implementate

2. Asistență Tehnică pentru dezvoltarea capacității de depistare precoce a evenimentelor

climatologice cu efect asupra sănătății publice; acțiunea se va realiza pe baza cartografierii

fiecărui tip de amenințare privind schimbările climatice - Harta zonelor cu risc pentru

sănătatea umană

Pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în politici specifice privind detectarea, evaluarea,

notificarea, validarea și răspunsul la toate evenimentele de sănătate ce pot fi datorate schimbărilor

climatice - Număr de sisteme de avertizare precoce existente/ implementate- INSP prin CNMRMC

a creat Registrul electronic Riscuri de Mediu (ReSanMed) care printre cele patru module dezvoltate

se află doua care se referă la problema enunțată:

- Modulul schimbări climatice

- Modulul notificări evenimente de mediu

În vederea aplicării în acest registru electronic, toate DSP teritoriale au cel puțin o persoană

care deține parolă de acces și care a fost instruită pentru a accesa registrul și a introduce date

corespunzatoare din județul pe care îl reprezintă.

Ghidul ReSanMed este postat pe site-ul INSP- CNMRMC.

Acțiunea de asistentă tehnică pentru dezvoltarea capacității de depistare precoce a

evenimentelor climatologice cu efect asupra sănătății publice s-a realizat prin cartografierea

fiecărui tip de amenințare privind schimbările climatice .

Din datele raportate de catre DSP-uri, centralizate și prelucrate la nivelul CNMRMC au rezultat

urmatoarele:

PERICOL LA INUNDATII

Inundații

Judet Localitati Populatia la risc

Alba 4 780

Arad 10 3864

Bacău 69 513

Bihor 5 278478

Bistrița-Năsăud 11 9731

Botoșani 23 99077

Buzău 23 1123

Caraș-Severin 30 87537

Călărași 19 37391


Cluj 51

Covasna 2 339

Dâmbovița 62

Dolj 5 6860

Galați 3 1314

Harghita 2 20000

Hunedoara 3 8783

Ialomița 7 24201

Iași 221 435

Ilfov 3 300

Maramureș 55 2

Mehedinți 12 132

Mureș 6 2696

Olt 5

Prahova 17 855

Sălaj 11 1300

Sibiu 7

Suceava 85

Timiș 6 7800

Vaslui 1 150

Vâlcea 62 191662

Vrancea 30 90300


PERICOL LA SECETĂ

Seceta


Alba judet 328311

Bacău 16

Botoșani 20 75312

Caraș-Severin 4


Cluj 4 1467

Dâmbovița 45

Dolj 3 21290

Harghita judet 305000

Iași 4 4732

Maramureș 6 2213

Timiș 10 11000

Vaslui 86 395499


PERICOL LA ÎNZĂPEZIRE/ÎNGHEȚ

înzăpezire/îngheț


Bacău 11

Buzău 21 98763


Dâmbovița 1

Gorj 1 1500

Harghita 305000

Iași 25 52

Mehedinți 12 20500

Olt 7

Suceava 20

Timiș 16 100000

Vaslui 20 60922

Vrancea 27 91000


PERICOL LA ALUNECĂRI DE TEREN

Alunecări de teren


Bacău 10 980

Botoșani 51 55059

Buzău 19 210

Caraș-Severin 7 87537

Cluj 1 3

Dâmbovița 28

Iași 4 109

Maramureș 2 8

Mehedinți 1 4

Prahova 3

Suceava 29

Timiș 14 9000

Vâlcea 39 242300

Vrancea 4 9600


SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU SĂNĂTATEA

UMANĂ 2018

Biochim Irina Tanase

Introducere

Ministerul Sanatatii este autoritatea nationala competenta in indeplinirea responsabilitatilor ce revin

prin Regulamentul (CE) nr.1223/2009 privind produsele cosmetice (denumit in continuare – RPC)

impune responsabilitati suplimentare pentru autoritati si industrie, legate de protectia sanatatii

umane in raport cu utilizarea produselor cosmetice.

Pe baza notificarilor transmise de statele membre prin Sistemul European de Alerta pentru

Produsele Nealimentare (RAPEX) au fost selectati in vederea monitorizarii indicatori si categorii de

produse, astfel:

- identificarea "urmelor inevitabile" de metale grele (cadmiu, plumb) care pot să apară în

produsele cosmetice;

- identificarea conservanţilor utilizați în practică în produsele cosmetice pe piața din

Romania, care fac obiectul noilor reglementãri comunitare de introducere pe piaţã

(parabeni);

- verificarea altor substante reglementate (formaldehida si p-fenilendiamina)

- supravegherea contaminanţilor microbiologici (NTG, tulpini bacteriene si levuri patogene)

- locul de provenienţã al produselor (ţări terţe)

Scop

→ Supravegherea produselor cosmetice plasate pe piaţã, în relaţie cu expunerea consumatorului la

contaminantii si substantele care prezinta risc pentru sanatate din compozitia produselor cosmetice,

potrivit cerintelor Regulamentului no. 1223/2009 (denumit in continuare Regulament)

Obiective specifice

Supravegherea post-comercializare a

o substantelor implicate in raspunsul dermal acut (puternic sensibilizante si iritante);

o contaminantilor chimici si microbiologici

Responsabilitati

Activitatea de supraveghere a produselor cosmetice reprezinta o componenta a PROGRAMULUI

NAŢIONAL SECTORIAL DE SUPRAVEGHERE A PIEŢEI stabilit prin Regulamentul (CE) nr.

765/20087.

Autoritatea nationala pentru supravegherea pe piata a cosmeticelor este Ministerul Sanatatii, care

exercita controlul de specialitate al tuturor activitatilor de punere la dispozitie a produselor

7 Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de

acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului

(CEE) nr. 339/93


cosmetice desfasurate de unitati, de persoane juridice si fizice in domeniul producerii, importului,

distributiei, depozitarii, vanzarii.

Institutul National de Sanatate Publica este responsabil cu :

- elaborarea procedurii operationale de lucru,

- elaborarea metodologiei pentru derularea actiunilor tematice

- asistenta permanenta de specialitate pentru campaniile tematice, suport tehnic al MS pentru

luarea deciziilor de implementare a regulamentelor,etc

o analiza esantioanelor

o colectarea si prelucrarea datelor

o evaluarea dozei de expunere sistemica (SED) si calculul Marjei de siguranta pentru

substantele chimice si evaluarea riscului microbiologic la produsele esantionate.

Progresul tehnic legislativ la nivel European din anul 2018

Commission Regulation (EU) 2018/1847 of 26 November 2018 amending Annex V to Regulation

(EC) No 1223/2009 of the European Parliament and of the Council on cosmetic products (O-

Phenylphenol)

Corrigendum to Commission Regulation (EU) 2018/978 of 9 July 2018 amending Annexes II

andIII to Regulation (EC) No 1223/2009 of the European Parliament and of theCouncil on cosmetic

products (Tagetes)

Commission Regulation (EU) 2018/978 of 9 July 2018 amending Annexes II and III to Regulation

(EC) No 1223/2009 of the European Parliament and of the Council on cosmetic products (Tagetes)

Commission Regulation (EU) 2018/885 of 20 June 2018 amending Annex VI to Regulation (EC)

No 1223/2009 of the European Parliament and of the Council on cosmetic products (MBBT (nano)

Actiuni si activitati tematice

Nr. Actiune Activitate

Urme de substante interzise (art. 17 a Regulamentului (UE) NR. 1223/2009)

1 Plumb si cadmiu8 in

produsele de machiaj

Esantionare, determinari analitice, prelucrarea rezultatelor, evaluarea si

comunicarea riscului

Categorie de produs esantionata: creioane contur ochi sau buze

Substante interzise / restrictionate (art. 17 a Regulamentului (UE) NR. 1223/20093)

2 Parabeni9 10 in produsele

pentru copiii mai mici de 3

ani



Categorie de produs esantionata: gel de sus, sampon, crème pentru

scutec, servetele umede, pasta de dinti

4 Formaldehida libera in

produsele de ingrijire a

unghiilor11



Categorie de produs esantionata: tratament pentru intarirea unghiilor, lac

de unghii

p-Fenilendiamina din Esantionare, determinari analitice, prelucrarea rezultatelor, evaluarea si

8 Reglementati la poz. 68 (cadmiu) si 289 (plumb) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 9 Reglementati la poz. 12 - 0,4 % (ca acid) pentru un singur ester 0,8 % (ca acid) pentru amestecuri de esteri- si 12a -

0,14 % (ca acid) pentru suma concentrațiilor individuale 0,8 % (ca acid) pentru amestecurile de substanțe menționate

la rubricile 12 și 12a, caz în care suma concentrațiilor individuale ale butilparabenului și propilparabenului și ale

sărurilor acestora nu depășește 0,14 % -din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 10 Isopropylparaben si sarea de sodiu sau săruri ale izopropilparabenului , Isobutylparaben, Sarea de sodiu sau săruri ale

izobutilparabenului, Benzylparaben, Pentylparaben reglementati in anexa II poz. 1374-1378 substante interzise a fi

folosite in compozitia produselor cosmetice 11 Reglementati la poz. 13 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 - 5 % (ca formaldehidă)


Nr. Actiune Activitate

5 produse colorare12 comunicarea riscului

Categorie de produs esantionata: Produse cu henna colorare a părului si a

sprâncenelor

“Calitate microbiologică” din pct.3 Anexa I a Regulamentului (UE) NR. 1223/2009

6

Contaminanti

microbiologici13 →

Pseudomonas aeruginosa,

Staphylococcus aureus si

Candida albicans

numar total de

microorganisme mezofile

aerobe viabile


comunicarea riscului. Categorii de produs esantionate:

Categoria 1 de risc microbiologic

- produselor aplicate pe buze (ruj si balsam)

- produselor pentru machiajul ochilor (rimel si liner)

Categoria 2 de risc microbiologic

- produse pentru. curatarea tenului (lapte demachiant, solutii sau

geluri de demachiere)

- de spalare (şampoane, preparate pentru baie şi duş)

Indicatori fizici

Nr

.

crt

Determinari chimice/

microbiologice

Nr.

prob

e

Metoda Responsabil / stadiu acreditare

RENAR

1

Determinarea plumbului si a

cadmiului in produsele

cosmetice

35

spectrometrie de

absorbţie atomică cu

cuptor de grafit –

GFAAS după digestie

sub presiune / cu

microunde

CRSP Cluj

Certificatul de Acreditare nr. LI

696

2 Determinarea formaldehidei

libere in produsele cosmetice 37

-Ordinul

nr.1.504/138/200714 CRSP Iaşi

in curs de acreditare

3

Determinarea p-

fenilendiaminei in produsele

cosmetice

29

Analiza colorimetrica

rapida, agreata de

statele membre din

grupul COS-OCCL al

Comitetului Expertilor

pentru Produse

Cosmetice din cadrul

Directoratului

European pentru

Calitate in Medicina

(EDQM)- Consiliul

Europei

DSP Buzău in curs de acreditare

4

Determinarea parabenilor in

produsele cosmetice 25

Ordinul

nr.1.504/138/200715

DSP Buzau


637

Data emiterii: 24.03.2016

5 Enumerarea si detectarea

bacteriilor aerobe mezofile

(NTG) in produsele

cosmetice

113

SR EN ISO

21149:2009

DSP Buzau


637


12 Reglementati la poz. 8a, 8b din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 - 13 Standard EN ISO 17516:2014 Cosmetics – Microbiology – Microbiological limits 14 Metodă de determinare cantitativă pentru formaldehidă liberă în produsele cosmetice, anexa nr. 14. 15 Anexa 37, Anexa 39 PS-01-22


Nr

.

crt

Determinari chimice/

microbiologice

Nr.

prob

e

Metoda Responsabil / stadiu acreditare

RENAR

DSP Ialomiţa


531


CRSP Timisoara, DSP Vâlcea


6

Detectia E.coli in produsele

cosmetice 113

SR EN ISO

21150 :2009

DSP Buzau


637


DSP Ialomiţa


531




7

Determinarea numarului de

Stafilococ coagulaza pozitiv

in produsele cosmetice

113 SR EN ISO

22718:2009

DSP Buzau


637


DSP Ialomiţa


531




8

Detectarea Pseudomonas

aeruginosa in produsele

cosmetice

113 PS 02-32- SR EN

SR ISO 22717 :2009

DSP Buzau


637


DSP Ialomiţa


531




9

Detectarea Candida albicans

in produsele cosmetice 113

PS 02-32- SR EN

SR ISO 18416:2009

DSP Buzau


637


DSP Ialomiţa


531





Rezultate, discutii si interpretare

Supravegherea ingredientelor reglementate din produsele cosmetice

În caracterizarea riscului, ultima etapă în evaluarea siguranței unei substanțe cosmetice, este

aplicarea un factor de incertitudine. Pentru produsele cosmetice, acest factor este numit MoS și se

calculează prin împărțirea valorii NOAEL a substanței cosmetice, la valoarea SED estimata.

Formula de calcul a Marjei de Siguranta este:

Pentru ca un produs cosmetic sa fie sigur pentru sanatatea utilizatorului, valoarea MoS trebuie sa fie

≥100

Doza de expunere sistemica (SED) a fost calculata potrivit formulei

Formaldehidă

Recomandarea Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de clasificare a formaldehidei

este de agent mutagen din categoria 2 (poate provoca mutații ereditare) și de agent cancerigen de

categoria 1B (presupus cancerigen la om). Formaldehida are utilizări în produse pentru îngrijirea

unghiilor, într-o concentrație maximă permisă în prezent limitată la 5%. Este un ingredient cunoscut

pentru proprietățile sale de legare cu keratina, care este baza efectului său de întărire a unghiilor. O

altă problemă privind interzicerea acestei substanțe în UE este lipsa alternativelor posibile, pentru

produsele de întărire a unghiilor. Avizul SCCS privind acest ingredient menționează faptul că

sensibilizarea după utilizarea formaldehidei poate fi redusă la minim când este utilizată conform

instrucțiunilor și când este urmată recomandarea din Regulament privind "protejarea cuticulelor cu

grăsime și ulei".

A fost masurata concentratia de formaldehida in produsele cosmetice pentru intarirea unghiilor.

Esantionarea s-a realizat dupa cum urmeaza: Au fost recoltate 37 probe din produse pentru intarirea

unghiilor, cu provenienta din Romania (29), si ţări UE (9). Nu au fost identificate neconformităţi,

legate de depasirea concentratiei maxim admise (5%). Concentrațiile de formaldehida au variat de

la nedetectabil la 4,49%. In eşantioanele (17) in care valoarea concentratiei de formaldehida a fost


mai mica de 1,5% s-a considerat ca formaldehida nu indeplineste functie de întăritor pentru unghii,

ci de conservant.

1.1.1. Evaluarea riscului pentru sanatatea umana

Concentrația formaldehidei endogene în sângele uman este de aproximativ 2 - 3 μg / ml (2-3 ppm, ~

0,1 mM); concentrații similare au fost determinate la maimuțe și șobolani. Calculele modelului,

având în vedere timpul de înjumătățire plasmatică și distribuția largă in organismi și sânge, au

estimat că nivelul total din organismi în orice moment este de aproximativ 122,5 mg, cu un nivel

mediu al nivelului din țesut de 1,75 mg / kg corp. Timpul de înjumătățire de 1,5 minute, ceea ce

înseamnă că jumătate din doza de 122,5 mg va fi consumată fie prin transferarea în grupa C1, fie

prin excreție sub forma de CO2 și formarea unei cantități egale de formaldehidă de către organism

pentru a menține starea de echilibru în sânge. Acest lucru sugerează că organismul uman produce

2,450 mg pe oră sau 58,000 mg pe zi de formaldehidă (Cascieri et al., 1992). Owen și colab.

(1990)16 au calculat că ficatul umauin adult poate converti 22 mg formaldehidă per minut (1320 mg

/ h) direct în CO2. Deși contribuția produselor cosmetice la expunerea agregată a consumatorilor la

formaldehida pare destul de scăzută, aplicarea produselor de întărire a unghiilor cu un conținut

maxim de formaldehidă liberă de 4.49%17 este probabil să conducă la expunerea inhalatorie pe

termen scurt a consumatorilor la peste 200 μg / m3. Nivelurile maxime posibile depășesc într-o

anumită măsură, nivelul indicativ al calității aerului OMS de 100 μg / m3, acest lucru va dura doar

câteva minute. Valoarea limită cea mai restrictivă în vigoare în prezent este de 500 μg / m3 pentru

orice perioadă de expunere ocupationala pe termen scurt de 15 minute pe parcursul unei zile de

lucru.

16 Owen BA, Dudney CS, Tan EL, Easterly CE (1990) Formaldehyde in drinking water: comparative hazard

evaluation and an approach to regulation. Regul. Toxicol. Pharmacol. 11: 220-236 17 Cea mai mare concentratie determinata in produsele supravegheate

Distributia

concentratiilor de

formaldehida din

esantioanele

produselor pentru

intarirea unghiilor,

prelevate


Pe baza materialului generat în acest proiect, cea mai mare concentrație determinate in produsele

esantionate (4.49%)% este evaluată astfel încât să reprezinte un risc de inducere a alergiilor la

persoanele sănătoase și un risc ridicat de apariție a alergiilor la persoanele sensibile la formaldehidă.

Pe baza literaturii existente, o concentrație maximă de 0,01% formaldehidă în produsele pentru

întărirea unghiilor este considerată a fi o concentrație sigură comparativ cu riscul de alergie atunci

când este aplicată atât de persoane sănătoase, cât și de persoane deja suferind de alergii. Dacă

obiectivul este de a împiedica persoanele sănătoase să dezvolte alergii la formaldehidă, se poate

argumenta o limită superioară de concentratie. Totuși, acest lucru este dificil de stabilit deoarece nu

există o valoare limită existentă pentru inductia alergiei la formaldehidă pentru acest tip de

expunere. Supravegherea a arătat că mai mai multe produse pentru intarirea unghiilor care au fost

esantionate pe piața din Romania conțin mai puțin de 1% formaldehidă (14 din 34 testate). Prin

urmare, există alternative la produsele care conțin cantități mai mari de formaldehidă.

In concluzie, la cea mai mare valoare a concentratiei (4,72%) de determinata in produsele

esantionate, nu sunt previzionate efecte asupra sanatatii consumatorului, in conditiile utilizarii

acestora in camera ventilate in momentul aplicarii.

Parabeni

Concentrația maximă în preparatul gata de utilizare pentru acid 4-Hydroxybenzoic, methylparaben,

potassium ethylparaben, potassium paraben, sodium methylparaben, sodium ethylparaben,

ethylparaben, sodium paraben, potassium methylparaben, calcium paraben este:

- 0,4 % (ca acid) pentru un singur ester, si

- 0,8 % (ca acid) pentru amestecuri de esteri

Respectiv pentru Butylparaben, propylparaben, sodium propylparaben, sodium butylparaben,

potassium butylparaben, potassium propylparaben de:

- 0,14 % (ca acid) pentru suma concentrațiilor individuale, si

- 0,8 % (ca acid) pentru amestecurile de substanțe menționate anterior, caz în care suma

concentrațiilor individuale ale butilparabenului și propilparabenului și ale sărurilor acestora

nu depășește 0,14 %

De asemenea, este interzisa utilizarea Butylparaben, propylparaben, sodium propylparaben, sodium

butylparaben, potassium butylparaben, potassium propylparaben în produsele fără clătire destinate a

fi aplicate pe zonele corpului acoperite de scutec la copiii cu vârsta mai mică de trei ani.

Au fost prelevate 25 de esantioane din produse cosmetice, dintre care:

- 7 produse care se indeparteaza prin clatire (sampon, gel de dus, sapun lichid), cu proveninta

din Romania (1), UE (4) si terţe ţări (2) _

- 18 care nu se indeparteaza prin clatire (servetele umede, crème, lotiuni, pasta de dinti, pudra,

produse de protectie solara, cu proveninta din Romania (6), UE (6) si terţe ţări (6)-


- Au fost gasite neconformitati pentru 2 esantioane (provenienta terţe ţări), legate de

prezenta butilparabenului (concentratie 0,039%) în produsele fără clătire destinate a fi

aplicate pe zonele corpului acoperite de scutec la copiii cu vârsta mai mică de trei ani

Distributia

concentratiilor de

metilparaben din

esantioanele

produselor

cosmetice care se

indeparteaza prin

clatire, destinate

copiilor mai mici

de 3 ani

Distributia

concentratiilor de

metilparaben din

esantioanele

produselor

cosmetice care nu

se indeparteaza prin

clatire, destinate

copiilor mai mici

de 3 ani

Evaluarea riscului pentru sanatatea umana

S-a efectuat un calcul specific pentru produsele utilizate pentru zona de piele acoperita de scutec.

Pentru această zonă este de așteptat ca, în special în cazul pielii iritate, absorbția cutanată ar putea fi

mai mare decât cele de 3,7% utilizate în calculul de mai sus. În combinație cu incertitudinea

asociată cu datele privind expunerea, utilizarea probabilă a șervețelelor și a cremelor pe zona

scutecului și faptul că, pentru copiii cu vârsta sub 6 luni, sistemul metabolic al pielii poate fi imatur,

valoarea MOS calculată de 49 nu este considerată acceptabilă pentru această grupă de vârstă. Au

fost utilizați următorii parametri pentru calculul final al MoS pentru metilparaben:

Următoarele cantități de produse sunt folosite zilnic pentru copii:

- pentru produsele care nu se indeparteaza prin clatire:

0,063 g / zi pentru produsele pentru îngrijirea corpului,

1,34 g / zi pentru produse utilizate in zona scutecului,


0,55 g / zi pentru servetele utilizate in zona scutecului

- pentru produsele care se clătesc:

1 g / zi pentru produse de clătire pentru îngrijirea corpului

2,4 g / zi pentru produse de clătire pentru zona scutecului,

Aceasta are ca rezultat expunerea următoare, având în vedere un copil de 3 luni (5,3 kg / greutate):

Parametru implicit Produse care nu se indeparteaza prin clatire Produse care

se

indeparteaza

prin clatire

Produse pentru

corp

Produse pentru

zona fesiera

Servetele

umede

Absorbția cutanată

(%): 3,7 3,7 3,7 3,7

Concentrație

maxima determinata

in esantion (%)

0.256 0.115 0.01 0,17

Greutate corporală

(kg) 5.3 5.3 5.3 5.3

SED18 (mg/kg

corp/zi) 0.0011264 0.010731 0.0004 7,7 x 10-6

Factor de retentie 1 1 1 0.01

Valoare NOEL19

(mg/kg/zi) 2 2 2

Marja de siguranta

(MoS)

NOEL/SED

1775,56 ≥ 100 186 ≥ 100 5000 ≥ 100 259740 ≥ 100

Valorile marjei de siguranta (MoS) calculate pentru copiii mai mici de 3 ani au variat de la

aproximativ 186 pentru produsele aplicate in zona scutecului, pana la aproximativ 259740 pentru

produsele care se indeparteaza prin clatire, ceea ce reflecta o protectie corespunzatoare fata de

riscurile generate de aceasta categorie de conservanti.

Studiul a arătat că cei mai frecventi utilizati dintre parabeni sunt metil- și propilparaben. Desi,

utilizarea majoră este în indistria cosmetic,.parabenii sunt controlați în UE în reglementările

referitoare la REACH, produse cosmetice, produse farmaceutice și alimente. O legislație mai strictă

a UE a fost avută în vedere pentru parabeni în produsele cosmetice și farmaceutice, datorită

potențialului substanțelor de perturbare a sistemului endocrin. SCCS a efectuat o evaluare a

siguranței diferitelor parabeni de la caz la caz. Deși siguranța utilizării în cosmetice a anumitor

tipuri de parabeni a fost confirmată de SCCS (Methylparaben, ethylparaben, propylparaben si

butylparaben), SCCS nu a putut exclude riscul pentru sănătatea umană a altor categorii de parabeni

(Isopropylparaben, isobutylparaben, phenylparaben, benzylparaben si pentylparaben). Pe baza

evaluării siguranței SCCS, Comisia a luat măsurile adecvate pentru a restricționa sau a interzice

utilizarea anumitor parabeni în cazul în care există un risc potențial pentru sănătatea umană,

inclusiv utilizarea unor parabeni în produse. Pe baza evaluării siguranței SCCS, Comisia a luat

18 Doza de expunere sistemica 19 Nivelul la care nu se observa niciun efect


măsurile corespunzătoare pentru a restricționa sau a interzice utilizarea anumitor parabeni în cazul

în care există un risc potențial pentru sănătatea umană, inclusiv utilizarea unor parabeni în produse

destinate aplicării pe zona de scutece a copiilor sub vârsta de trei ani; în timp ce utilizarea altor

parabeni a fost confirmată ca fiind sigură. În consecință, substanțele identificate drept disruptoare

endocrine sunt în prezent supuse evaluării generale a siguranței SCCS. Acestea sunt tratate ca

substanțe care prezintă motive de îngrijorare pentru sănătatea umană și fac obiectul unei acțiuni de

reglementare de la caz la caz bazată pe cerințele generale ale legislației care vizează siguranța

produselor.

p-fenilendiamina (PPD)

PPD este unul dintre principalele precursori primari ai coloranților de păr oxizi utilizați ca culori

întunecate în produsele permanente de colorare a părului. În produsele de vopsire permanentă a

părului, acesta este utilizat întotdeauna în combinație cu un agent oxidativ. După amestecare în

condiții de oxidare, concentrația maximă aplicată pe păr nu trebuie să depășească 2 % calculat ca

bază liberă (în produse oxidante pentru vopsirea părului) si 2% (in produse pentru vopsirea genelor

cu utilizare exclusiv profesionala)

Au fost prelevate 29 de esantioane din produse cosmetice, cu proveninta din UE (8) si terţe ţări

(21).

Au fost gasita o conformitate la un esantion (provenienta terţe ţări), legată de depasirea

concentrației maxime aplicată pe păr de p-fenilendiamina (2.36 ± 0.20%) calculata ca bază liberă

Distributia

concentratiilor de

p-fenilendiamina

din esantioanele de

produse oxidante

pentru vopsirea

părului

Evaluarea riscului pentru sanatatea umana

Avertismente specifice sunt necesare pe etichetă. Cantitatea totală de fenilendiamină utilizată este

controlată. După amestecarea în condiții oxidante, concentrația maximă aplicată pe păr nu trebuie să

depășească 3% calculată ca bază liberă.

Scenariu de expunere


Populatia tinta: adulti

Absorbția prin piele A (media + 1SD) = 4,47 μg / cm²

Suprafața zonei de piele expuse SAS = 580 cm2

Absorbția cutanată pe tratament SAS x A x 0,001 = 2,6 mg

Greutatea corporală tipică a omului = 60 kg

Doza de expunere sistemică (SED) SAS x A x 0,001 / 60 = 0,04 mg / kg corp / zi

Nivelul fara de efecte adverse observate NOAEL = 8 mg / kg greutate corporală / zi (toxicitate

subcronică, oral, șobolan)

MoS = 200

Abordarea generală acceptată pentru toxicitatea sistemică (abordarea MoS) în conformitate cu

notele de orientare ale Comisiei Europene are ca rezultat o valoare MoS de 200 și nu se ridică nici o

preocupare în ceea ce privește toxicitatea sistemică, atunci când se utilizează PPD în produsele de

colorare oxidativă a părului la concentrații de utilizare până la 2,0%.

Colorarea părului este asociată cu efecte secundare locale asupra pielii și părului. Creșterea

conștientizării publice a acestor riscuri ar putea contribui la informarea alegerilor consumatorilor și

la reducerea utilizării excesive. Studiile de piață privind modelul expunerii la componente active ale

coloranților de păr oxidativi au fost efectuate în diferite țări. Prevalența prezenței PPD în produsele

de colorare a părului s-a dovedit a fi foarte scăzută în Germania (0,3%) și scăzută în Suedia (16%)

și Danemarca (22%).

Analiza chimică cantitativă a fost efectuată pentru o selecție a coloranților de păr. Datorită

numărului redus de produse analizate, nu exista o concluzie solidă pe această bază. Rezultatele

analizei chimice indică faptul că nuantele închise au avut o concentrație mai mare de PPD,

comparativ cu culorile mai deschise.

Mai mult, produsele din acest studiu au fost evaluate numai în ceea ce privește conținutul lor de p-

fenilendiamina pentru colorarea părului și pot conține alte substanțe colorante sau alte ingrediente

cum ar fi parfum, care în unele cazuri pot provoca sensibilizarea pielii.

Metale grele

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1223/2009, utilizarea compusilor pe baza de metalele

grele este interzisa in produsele cosmetice, dar acestea pot conține "urme inevitabile punct de

vedere tehnic", in conditiile implementarii principiilor BPF (Bunei Practici de Fabricatie). Această

definiție este prea vagă. Autoritățile ar trebui să stabilească limite bine definite, având în vedere

riscurile asociate cu contaminarea cu metale grele a produselor de îngrijire personală. Studiile de

supraveghere20 derulate in unele state membre pentru determinarea nivelelor de fond aferente

20 Bundesgesundheitsblatt (Federal Health Journal, Germany), 28, 1985, Nr. 7, 216


conţinutului de metale grele in pastele de dinţi si alte produs cosmetice, au evidenţiat valorile pot fi

considerate inevitabile din punct de vedere tehnic:

Plumb:20 ppm (200ppb)

Cadmiu:5 ppm (50 ppb)

Au fost prelevate 35 de esantioane din creioane pentru machiajul ochilor si a buzelor.

Rezultatele sunt prezentate în Graficul 11 arat valori ale concentrațiilor de metale grele intre 0.081-

43.41 ppb sau μg/kg (Cd) respectiv 0.24 – 133.94 ppb (Pb), cu o valoare medie de 25.09486 (Pb), si

7.0086 ppb (Cd).

Distributia

nivelelor de Cd din

esantioanele de

creioane pentru

machiajul buzelor

si a ochilor

Distributia

nivelelor de Pb din

esantioanele de

creioane pentru

machiajul buzelor

si a ochilor

Rezultatele acestui studiu indică faptul că Cd, Pb, și Hg au fost prezente, la concentrații sub limitele

de control de reglementare pentru impuritățile din produse cosmetice și au sugerat existenta bunelor

practici de fabricație (BPF). Marja estimată de siguranță (MoS) a indicat faptul că nivelele de

metale grele în aceste produse cosmetice nu prezintă risc potențial pentru utilizatori

1.2.Contaminanti microbiologici in produsele cosmetice

Esantionarea pentru controlul microbiologic s-a realizat dupa cum urmeaza:


- 34 esantioane din produse pentru demachierea tenului

- 34 esantioane din produse pentru spalare (geluri de dus, sampoane)

- 8 esantioane din produse destinate aplicarii pe buze

- 37 esantioane din produse pentru machiajul ochilor (tus, rimel, liner)

Tabel Limitele microbiologice pentru produse cosmetice. Standardul european EN ISO 17516:

2014 Cosmetică - Microbiologie - Limite microbiologice

Tipuri de microorganisme Produsele destinate în mod

special copiilor sub vârsta de

trei ani, zonei oculare sau

membranelor mucoase

Alte produse

Microorganisme aerobe

mezofile totale (bacterii plus

drojdii și mucegaiuri)

≤ 1 x 102 UFC per g sau ml a ≤ 1 x 103 UFC pe g sau ml b

Pseudomonas aeruginosa, Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml

Staphylococcus aureus Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml

Escherichia coli Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml

Candida albicans Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml

Datorită variabilității inerente a metodei de numărare in plăca, în conformitate cu USP Capitolul

61 sau EP Capitolul 2.6.12, Interpretarea rezultatelor, rezultatele sunt considerate inafara

limitelor dacă a > 200 UFC / g sau ml, b > 2 000 UFC / g sau ml .

NOTĂ

Când se detectează colonii de bacterii pe agar Sabouraud Dextrose, se poate utiliza agar

Sabouraud Dextrose care conține antibiotice

Ca urmare a analizei esantioanelor prelevate, nu au fost identificate neconformitati.

Evaluarea unor indicatori de impact ai metodologiei

1.3.Identificarea unor produse neconforme si luarea masurilor de notificare prin sistemul

RAPEX

In anul 2018, nu au existat produse cosmetice neconforme cu provenienta din Romania21, avand

impact transfrontalier, notificate prin sistemul de alerta rapida RAPEX22 al Uniunii Europene.

Pe de alta parte, in cadrul campaniei de supraveghere pentru produsele aplicate pe unghii -

Romania a notificat23 un produs pentru intarirea unghiilor pentru neconformitate legata de prezenta

dibutilftalatului, o substanta interzisa in temeiul art. 15 din Regulament, deoarece este toxic pentru

reproducere in categoria 1B. Produsul a fost retras de pe piata din ordinul autoritatilor de control ale

Ministerului Sanatatii.

1.3.1. Situatia comparativa a campaniilor de supraveghere pentru produsele cosmetice care

contin parabeni desfasurate in 2016 si 2018

21 fabricate in Romania sau importate in Uniunea Europeana prin Romania 22 https://ec.europa.eu/consumers/consumers_safety/safety_products/rapex/alerts/?event=main.search&lng=en#searchResults 23 https://ec.europa.eu/consumers/consumers_safety/safety_products/rapex/alerts/?event=main.search&lng=en#searchResults


Monitorizarea parabenilor in produsele cosmetice a evidentiat o situatie comparabila intre cei 2 ani

de supraveghere (s.a. 5/55 probe neconforme in 2016, respectiv 2/25 probe neconforme in 2019).

Produsele cu neconformitati legate de parabeni care au fost notificate in UE prin sistemul RAPEX

au fost urmatoarea: 5 produse (machiaj pentru copii, crèma, fard de ochi, masca de par, peeling) in

anul 2016, respectiv 2 produse (produse aplicate pe unghii) in anul 2018.

Intr-o oarecare masura acesta scadere a neconformitatilor legate de prezenta parabenilor in

compozitia produselor cosmetice se datoreaza interesului scazut al industriei de a folosi aceasta

categorie de ingredienti deoarece unii conservanți tradiționali, cum ar fi parabenii și agenții de

eliberare a formaldehidei, sunt percepuți nefavorabil de către unii consumatori, rezultând în faptul

că producătorii de produse cosmetice folosesc din ce în ce mai mulți conservanți "netradiționali".

Gestionarea riscului - Alternative la parabeni pentru conservarea produselor cosmetice

Se discută diferite aspecte legate de conservarea produselor cosmetice și se poate concluziona că

stabilitatea microbiologica a produselor cosmetice este o sarcină dificilă. Cel mai adesea,

conservantii sunt utilizați în combinație pentru a asigura o spectru larg de actiune față de diferite

tipuri de microorganisme. Aproape niciodată nu este posibilă o înlocuire simplă a parabenilor cu o

alta substanță cu, ci mai degrabă o necesitate de reformulare a întregului produs folosind un nou

sistem de conservare. Atunci când se selectează substanțe care sunt permise în UE pentru

conservarea produselor cosmetice în raport cu baza de date cu substanțe periculoase în conformitate

cu criteriile de selecție SUBSPORT (SDSC), multe dintre aceste alternative îndeplinesc aceste

criterii. Au fost evaluate în continuare următoarele substanțe care au intrunit criteriile: fenoxietanol,

acid sorbic, acid benzoic.Fenoxietanolul este un conservant care se afla in dezbatere; dovezile

limitate ale efectelor neurotoxice au redus popularitatea substanței. Cei doi acizi (benzoic si sorbic)

nu prezintă toxicitate ridicata, dar faptul că pot fi iritanți poate fi o problemă pentru utilizarea în

cosmetică. De asemenea, acizii pot fi utilizați drept conservanți numai pentru produsele cu un pH

acid. Având în vedere alte opțiuni, acizii organici pot fi considerați o opțiune relativ sigură.

Există o cerere în creștere și disponibilitate de ambalaje și soluții specializate care permit

formularea produselor cosmetice fără conservanți. Aceasta este o perspectivă viitoare foarte

promițătoare, totuși poate fi dificil să se găsească ambalaje adecvate pentru toate tipurile de produse

cosmetice. Ambalarea in monodoze ar putea fi o modalitate de a evita conservanții, însă această

soluție are și alte dezavantaje ecologice, deoarece este foarte intensă din punct de vedere material.

Există, totuși, un număr de soluții cu mai multe doze disponibile, iar pe măsură ce crește cererea de

produse fără conservanți, aceste soluții sunt dezvoltate și diversificate.

Masuri propuse:

- Continuarea monitorizarii parabenilor din produsele cosmetice (includere in planul de

monitorizare din anul 2019)


- Monitorizarea sistemelor de conservare alternative celor bazate pe parabeni: acid sorbic si

acid benzoic (includere in planul de monitorizare din anul 2019)

- Elaborarea unor materiale informative legate de siguranta utilizarii parabenilor in produsele

cosmetice pentru creșterea gradului de conștientizare a publicului

1.3.2. p-fenilendiamina din produsele pentru colorarea parului

In anul 2018, au existat 3 produsele pentru vopsirea parului cu neconformitati legate de depasirea

concentratiei de PPD (intre 4,9 so 10%) care au fost notificate in UE prin sistemul RAPEX.

Prezenta actiune tematica reprezinta primul demers national de supraveghere a p-fenilendiaminei

din vopselele de par, astfel incat rezultatele in dinamica nu pot fi comparate cu anii anteriori de

supraveghere.

Masuri propuse:

Continuarea monitorizarii p-fenilendiaminei din produsele cosmetice (includere in planurile viitoare

de monitorizare)

Selectarea altor substante de colorare a parului in vederea monitorizarii (stabilirea metodei de

analiza, participare la exercitii de intercomparare, stabilirea criteriilor de esantionare)

Elaborarea unor materiale informative legate de siguranta utilizarii vopselelor de par pentru

creșterea gradului de conștientizare a publicului

1.3.3. Formaldehida

Formaldehida poate provoca alergii, acestea fiind observate la persoanele sensibile la formaldehidă,

în concentrații de până la 0,05% formaldehidă. Cel mai mare risc de alergie este de așteptat să apară

dacă întăritorul de unghii intră în contact cu pielea. Este de așteptat ca expunerea pielii prin

aplicarea întăritorului de unghii să fie limitată, însă aplicarea unui întăritor de unghii pe cuticulă și

pe pielea din jurul cuticulei este periculoasă și poate provoca reacții alergice. Iritarea și alergia pot

apărea, de asemenea, dacă se aplică diluanți unghiilor pe unghii rupte. În acest caz, formaldehida

poate intra în contact cu țesutul de sub unghie și riscul de iritare și alergie va crește.

Masuri propuse:

Continuarea monitorizarii formaldehidei din produsele pentru intarirea unghiilor (includere in

planurile viitoare de monitorizare)

Elaborarea unor materiale informative legate de siguranta utilizarii produselor pentru intarirea

unghiilor pentru creșterea gradului de conștientizare a publicului

1.3.4. Metale grele.(PB si Cd)

Rezultatele globale au evidențiat concentratii de Cd și Pb a fost mai mici decât valoarea permisă

în unele produse cosmetice. Rezultatele supravegherii pe parcursul a 4 ani, au evidentiat variatii


de fond relative constante ale acestor contaminanti care fac parte din categoria substantelor PBT

(persistente, bioacumulabile,toxice) pentru monitorizarea produselor pentru machiaj

Anul 2014 - Pb (SLD-58.76 ppb); Cd (SLD-32.1 ppb)

Anul 2016 - Pb (15-221 ppb); Cd (SLD-55,6 ppb)



Masuri propuse:

Continuarea monitorizarii metalelor grele din produsele cosmetice destinate copiilor (includere in

planul de monitorizare din anul 2019)

1.4.Contaminantii microbiologici

A fost evaluata contaminarea microbiană a produselor cosmetice (emulsii (demachiante),

tensiolitice (produse de spalare), paste neapoase (produse destinate aplicarii pe buze si pentru

machiajul ochilor) și eficacitatea protecției sistemelor de conservare utilizate cel mai frecvent în

formulele de cosmetice analizate.

Sistemele de conservare utilizate sunt eficace, deoarece nu a existat contaminare bacteriana si

levuricida.

Prezentele rezultate obtinute in urma determinarilor de contaminanti (bacterii si levuri (drojdii) se

aliniaza celor obtinute in anii anteriori (2014-2018) de monitorizare microbiana a produselor

cosmetice din categoria 1 de risc microbiologic

Masuri propuse:

Continuarea monitorizarii bacteriilor si levurilor din produsele cosmetice din categoria 1 de risc

microbiologic (includere in planul de monitorizare din anul 2019)

MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACUTE CU MONOXID DE CARBON, BĂUTURI

ALCOOLICE, CIUPERCI, DROGURI ŞI ALTELE / 2017–2018 (INTOXICAŢII CARE NU

FAC OBIECTUL RETOX)

chimist Albu Gabriela

Metodologia ,,Intoxicaţii acute cu monoxid de carbon, băuturi alcoolice, droguri, ciuperci,

alte produse”, din cadrul PN II - privind protejarea sănătății publice prin prevenirea îmbolnăvirilor

asociate factorilor de risc determinanți din mediul de viață - vizează identificarea expunerilor la

compuși chimici/sau contaminanţi. Intoxicațiile acute necesită adesea tratament specializat de

urgență, cheltuielile medicale cu îngrijirea pacienților în spital/UPU fiind proporţionale cu numărul

şi gravitatea lor.

Scopul principal al monitorizarii intoxicaţiilor acute este de a atrage atenţia autorităților asupra unor

pericole şi găsirea unor măsuri mai bune de prevenire.


Obiectiv: reducerea incidenței intoxicațiilor, implicit reducerea cheltuielilor cu spitalizarea.

Metoda: Cazurile de intoxicaţie au fost colectate de către DSP-uri de la nivelul spitalelor de

urgență, CPU și de la IML prin completarea unei fișe tip de declarare/centralizate în tabel (de la

DSP Brăila). Fişele au fost centralizate la CRSP Iași pentru sinteza națională. Metodologia/2018 a

fost modificată începând cu trimestrul II 2018, de aceea tendințele trebuie analizate şi interpretate

cu atenție.

În 2017-2018, la nivel național naţional au fost colectate şi analizate aprox. 15000 cazuri.

Centralizarea cazurilor înregistrate pe ani, pe județe, au fost prezentate în sinteza naţională în 4

tabele și 6 grafice. Mai jos sunt evidenţiate unele aspecte mai relevante (distribuţia cazurilor după

categoria de produs, pe ani):

În 2017, numărul total de intoxicaţii - 8328 cazuri, dintre care: 193 cazuri cu ciuperci (2

decese) - 7 cazuri în famile, câte 2-3 persoane (reprezentând 2,2 % din numărul total/2017); 221

cazuri cu monoxid de carbon (42 decese) reprezentând 2,7 % din numărul total raportat/2017); 496

- intoxicaţii cu droguri (6,0 % din numărul total/2017); cu medicamente - 1072 cazuri (24 decese) -

12,9% din numărul total pe 2017, prin abuz de băuturi alcoolice/asociat cu alte substanţe - 5732

cazuri (reprezentând cca. 68,8 % din numărul total/2017); alte fişe au fost cu chimicale (728, 23

decese) - 8,7 % din numărul total /2017.

În 2018, au fost centralizate în total 6273 cazuri de intoxicaţie, dintre care: 354 cu ciuperci

(16 cazuri în familiem câte 2-3 persoane) – reprezentând 5,6 % din numărul total de cazuri raportate

în 2018 - în număr mai mare față de 2017, mai multe cazuri grave, 8 soldate cu deces; 500 cazuri cu

monoxid de carbon (57 decese) - 8,0 % din numărul total/2018 ; 406 cazuri cu droguri - 6,5 % din

numărul total/2018; intoxicaţiile cu medicamente - 826 cazuri (10 decese) - reprezintă 13,2 % din

numărul total /2018 ; cu băuturi alcoolice/alcool asociat cu alte substanţe 3628 cazuri (57,8 % din

numărul total raportat/2018); alte fişe primite (559) au fost cu chimicale (18 decese) - 8,9 % din

numărul total /2018.

DSP Brăila a raportat cele mai multe intoxicaţii, 1113 cazuri în 2017 şi 1791 cazuri în 2018 -

majoritatea intoxicaţii acute etanolice (bărbaţi, adulţi ş.a. vârste), începând cu luna iunie 2017. Cu

un număr mare de cazuri în 2018 vs. 2017, după judeţul Brăila, se situează judeţele: Bihor cu 372 /

581, DSP Bucureşti - 996 / 445 cazuri, Mureş - 358 / 310 cazuri, Argeş - 597 / 273, Iaşi – 389 /186,

Ialomiţa - 344 / 206, Cluj - 218 / 115. Au fost şi alte judeţe cu un număr mare de cazuri în 2017: de

ex. Galaţi – 725, Iaşi - 389, Caraş Severin – 365, Prahova – 327, Maramureş - 151, Covasna – 144,

Constanţa - 138, Buzău şi Botoşani cu câte 137 cazuri, şi altele.

Cele mai multe intoxicaţii cu ciuperci de pădure şi de câmp, au fost raportate în judeţele

Bihor, în 2017 şi în 2018 (61/70), Mureş (52 persoane), Hunedoara 24, Bistriţa-Năsăud (11/19),

Arad (40/ 1), Sibiu (5/18), Covasna, Harghita 17, Botoşani (6 /16), Iaşi (8/15 cazuri), Bacău

(6/10), Vaslui, Timiş, Caraş-Severin, unele în famile.


Intoxicaţii cu droguri la adolescenţi de 13-18 ani şi la tineri au fost înregistrate în număr mai

mare în 2017/2018, în judeţele Călăraşi (15/65), Cluj ( 27/60), Brăila (16/56), Mureş (51/34), Bihor

(48/30), Sibiu (7/19), Vaslui (5/16), Iaşi (31/14), Prahova (22/17), Arad (13/15), şi în municipiul

Bucureşti peste 46 cazuri.

Concluzii:

Bazele de date privind intoxicațiile accidentale/voluntare, sinteza anuală, informările trimestriale,

pot constitui baza pentru luarea deciziilor de către autorități fiind astfel în cunoștință de cauză.

Lipsa de informare şi educaţie a populaţiei, sunt influenţate adesea de starea de precaritate şi de

sărăcie. Pentru conştientizarea populaţiei privind pericolele și efectele unor substanțe, alcool, tutun,

droguri, medicamente, chimicale, sunt necesare acţiuni de informare şi campanii educative a

copiilor, ore dedicate acestor teme, potrivit vârstei, precum şi pentru părinţi/adulţi, prin pliante/afișe

și prin mass-media, de ex. pentru prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci de pădure/câmp. Consecinţele

dăunătoare a abuzului de alcool şi droguri asupra sănătăţii individului, familiei şi a comunităţii sunt

incomensurabile.

EVALUAREA ACTIVITĂȚII BACTERICIDE ȘI FUNGICIDE A ANTISEPTICELOR ȘI

DEZINFECTANTELOR CHIMICE DIN CATEGORIA TP 2

Biolog sp. Neagu Liliana; Dr. Minea Luminita

În societatea modernă, ameninţările asupra sănătăţii şi siguranţei populaţiei sunt multiple şi

complexe şi nu ţin doar de sfera domeniului medical. Printre factorii de risc pot fi incluse si

produsele biocide.

Pentru asigurarea unui nivel crescut de protecţie, actuala legislaţie europeană impune ca

autorizarea unui produs să fie acordată numai dacă este dovedit a fi ”…suficient de eficace, nu

prezintă riscuri pentru oameni, animale sau mediu şi nu dezvoltă alte efecte inacceptabile ..”

(Directiva 98/8/EC, art. 5 alin. 1, litera b).

Aceasta activitate din cadrul PN II, şi-a propus să demonstreze prin teste de eficacitate

“cidă” că substanţele active incluse în compoziţia biocidelor sunt capabile să inhibe dezvoltarea

microorganismelor-ţintă, în condiţiile specifice de utilizare indicate pe etichetă şi la nivelurile de

concentraţie pentru care a fost obţinută autorizaţia de plasare pe piaţa românească.

Obiectivele principale ale metodologiei sunt: ƒ

- asigurarea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea unei bune sanatatii publice in mod

echitabil si imbunatatirea protectiei imptriva amenintarilor asupra sanatatii.; ƒ

- imbunatatirea sistemului legislativ; ƒ

- monitorizarea şi evaluarea permanentă a produselor biocide.

Descrierea activitatilor


1. recoltarea probelor - personalul desemnat din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică - Inspectie și

Control în Sănătate Publică Județene, care va recolta 1 probă de produs dezinfectant/județ;

2. testarea cantitativa a suspensiei pentru evaluarea activitatii bactericide a dezinfectanților la

nivelul LNRSCA din cadrul INSP- CRSP București și a Laboratorului de Diagnostic și Investigare

în Sănătate Publică din cadrul DSP – Ialomița;

3. testarea cantitativa a suspensiei pentru evaluarea activitatii fungicide a dezinfectanților la nivelul

Centrului Regional de Sănătate Publică Iași din cadrul INSP;

4. începerea procesului de extindere a acreditării pe metodele de testare, în conformitate cu

standardele specifice pentru produsele biocide ce vor fi analizate.

În vederea eliminării riscului expunerii populaţiei la un potenţial agresional microbian divers, a

fost evaluată conformitatea a 37 produse biocide destinate utilizării în domeniul medical ce au fost

recoltate de către reprezentaţii DSPJ în intervalul 15.07.2018 -15.08. 2018. Menţionăm că din cele

37 probe biocide recoltate doar 34 au fost testate si pentru determinarea eficacităţii fungicide.

Probele au fost recoltate de către personalul desemnat din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică

și Control în Sănătate Publică Județene, care au recoltat 1 probă de produs dezinfectant/județ,

ținand cont de următoarele aspecte :

Produsele biocide să aibă efect bactericid și fungicid sau cel puțin una dintre acestea.

Să se încadreze în categoria TP 2 care cuprinde ,,Produse utilizate pentru dezinfectarea

suprafețelor, materialelor, echipamentelor și mobilierului și care nu sunt utilizate în contact

direct cu produsele alimentare sau cu hrana pentru animale”, respectiv produse biocide TP2

cu aplicatie in sectorul medical si anume antiseptice si dezinfectante chimice folosite pentru

dezinfectia dispozitivelor medicale/instrumentar.

Produsele biocide recoltate să fie avizate de Comisia Națioanala de Produse Biocide.

Produsele recoltate să fie identice, etichetate, ambalate, sigilate, din același lot, același

producator.

Produsele biocide trebuie sa fie recoltate cu cel putin 9 luni inainte de data de expirare.

Material si metoda

În perioada 09.2018-02.2019, în laboratoarele din cadrul INSP Bucuresti, INSP/CRSP Iaşi şi DSP

Ialomiţa s-a analizat din punct de vedere a activităţii bactericide şi fungicide 38 de probe de biocide

din categoria TP2.

In ceea ce privește metodele de lucru, pentru testarea celor două eficacități, există metode

standardizate, astfel:

- testarea cantitativă a suspensiei pentru evaluarea activității bactericide a dezinfectanților se

realizează conform SR EN 13724, Antiseptice si dezinfectante chimice. Testarea cantitativa a


suspensiei pentru evaluarea activității bactericide a antisepticelor si dezinfectantelor chimice

utilizate în domeniul medical. Metoda de testare și prescripții (faza 2, etapa 1);

- testarea cantitativă a suspensiei pentru evaluarea activității fungicide a dezinfectanților,

conform SR EN ISO 13624/2014, Antiseptice si dezinfectante chimice. Testarea cantitativa a

suspensiei pentru evaluarea activității fungicide a antisepticelor si dezinfectantelor chimice utilizate

în domeniul medical. Metoda de testare și prescripții (faza 2, etapa 1);

Testarea produselor biocide pentru determinarea activității bactericide și fungicide s-a

realizat utilizand metoda diluție - neutralizare. De asemenea, in alegerea concentrațiilor de lucru si a

timpilor de contact pentru determinarea eficacității produselor biocide s-a ținut cont de specificațiile

din avizul eliberat de Comisia Națională de Produse Biocide.

Conform cerinţelor SR EN 13724, demonstrarea eficacităţii bactericide s-a realizat utilizand

urmatoarele tulpini de referinta: Pseudomonas aeruginosa ATCC 15442, Enterococcus hirae

ATCC 10541 si Staphylococcus aureus ATCC 6538 iar pentru demonstrarea eficacităţii fungicide s-

a utilizat Aspergillus brasiliensis ATCC 16404 şi Candida albicans ATCC 1023, conform SR EN

ISO 13624/2014.

Probele au fost analizate în laboratoarele de microbiologie din cadrul Institutului Național

de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică București și Iași, precum și în

Laboratorul de Diagnostic și Investigare în Sănătate Publică din cadrul DSP Ialomița. Astfel,

determinarea activității bactericide s-a realizat în cadrul LNRSCA- CRSPB si in Laboratorul de

Diagnostic și Investigare în Sănătate Publică – DSP Ialomița iar testarea pentru determinarea

activității fungicide în cadrul Laboratorului de Microbiologie – CRSP Iași.

În perioada septembrie 2018 – februarie 2019, în cele 3 laboratoare s-au analizat un numar

de 34 de produse biocide care au fost testate pentru determinarea activității bactericide și fungicide.

Rezultate

Rezultatul principal al metodologiei privind evaluarea eficacități produselor biocide este

implementarea metodelor de testare pentru analiza din punct de vedere a activității bactericide şi

fungicide a produselor biocide, comercializate pe teritoriul țării și ulterior acreditarea

laboratoarelor din cadrul DSPJ și a INSP. Acreditarea laboratoarelor care testează aceste produse

biocide, va reprezenta unul dintre instrumentele necesare efectuării unui control oficial

corespunzător al acestor produse.


MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR REZULTATE

DIN ACTIVITATEA MEDICALA

Ing. Oana Curea; Ing. Ana-Maria Bratu, Ing. Madalina Constantin

Introducere

Institutul National de Sanatate Publica Bucuresti prin Centrul National de Monitorizare a Riscului

din Mediul Comunitat, elaboreaza anual sinteza nationala “Monitorizarea sistemului de gestionare a

deseurilor rezultate din activitatea medicala” si actualizeaza baza nationala de date privind deseurile

rezultate din activitatea medicala. Sinteza face parte din PN II - Programul national de monitorizare

a factorilor determinanti din mediul de viata si munca, respectiv domeniul - Protejarea sanatatii si

prevenirea imbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viata, activitatea – in

conformitate cu Ordinul nr. 451/2019 pentru prelungirea aplicabilitatii Ordinului ministrului

sanatatii nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de

sanatate publica pentru anii 2017 si 2018 pana la data de 30 iunie 2019.

Metoda de lucru

Actualizarea bazei de date a deseurilor medicale se realizează prin raportare lunara, trimestrială si

anuala a datelor colectate de unităţile sanitare publice si private, sub coordonarea directiilor de

sănătate publică locale, a centrelor regionale de sanatate publica si ministerelor cu retea sanitara

proprie.

Culegerea si raportarea datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea

medicala s-a realizat pe baza Metodologiei de culegere a datelor, reprezentata de Anexa 2 a

Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de culegere a datelor

pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitati medicale. Sunt raportate

urmatoarele sectiuni, conform ordinului:

Sectiunea 5.2. Raportari – Raportul privind evidenta deseurilor si a activitatii de gestionare a

deseurilor;

Sectiunea 5.3. Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenta gestiunii deseurilor rezultate din

activitatile medicale raportate de catre unitatile sanitare arondate judetului respectiv;


Sectiunea 5.4. Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenta gestiunii deseurilor rezultate din

activitatile medicale raportate de catre directiile de sanatate publica arondate centrului regional de

sanatate publica respectiv;

Rezultate

In anul 2018 au raportat date, in medie 832 unitati sanitare cu si fara paturi, dintre care 62%

sunt unitati sanitare publice, iar 32% isi desfasoara activitatea in mediul si privat. Raportarea

datelor privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala s-a efectuat prin intermediul

celor 41 de Directii de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti, cat si prin

Ministerele cu retea sanitara proprie, care reprezinta un procent de 6% in randul unitatilor

sanitare raportoare. In cadrul acestei sinteze, mediul privat este reprezentat de centre de dializa,

policlinici, laboratoare, centre paleative si spitale.

Datele transmise reprezinta tipuri si cantitati de deseuri rezultate din activitatea medicala (conform

HG nr. 856/2002 – clasa 18 01), precum si evaluarea modului de gestionare a acestei categorii de

deseuri, la nivelul unitatilor sanitare publice si private.

Referitor la cantitatile de deseuri medicale pe cele 9 categorii, din clasa 18 01, generate de

unitatile sanitare publice si private, acestea se regasesc in urmatoarele Anexe, astfel:

- Centralizarea finala a datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate din activitatea

medicala, la nivel national, anul 2018 - Anexa I;

- Grafic - Reprezentarea procentuala (%) a cantitatii de deseuri rezultate din activitatea

medicala raportate de DSP-uri si alte ministere, pe coduri la nivel national, anul 2018 -

Anexa II;

- Grafic privind evoluatia cantitatii de deseuri infectioase periculoase, in raport cu numarul

unitatilor sanitare, pentru anii – 2013 – 2018 – Anexa III.

Evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor medicale la nivelul unitatilor sanitare publice si

private

In urma centralizarii si prelucrarii datelor raportate de catre directiile de sanatate publica judetene,

cuprinse in Sectiunea 5.2. – Raportul privind activitatea de gestionare a deseurilor rezultate

din activitatea medicala, s-au conturat o serie de date procentuale privind modul in care unitatile

sanitare gestioneaza aceste deseuri, pe care le prezentam in continuare. Raportarea datelor privind

activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala, a fost realizata de catre un

numar 758 de unitati sanitare publice si private.

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor medicale

Unitatile sanitare investigate separa si colecteaza deseurile medicale, pe categorii, utilizand

urmatoarele recipiente, si anume:

pentru colectarea deseurilor infectioase - cod 180103*, 95% din unitatile sanitare

investigate au precizat ca utlizeaza sac galben;


pentru colectarea deseurilor infectioase – cod 180103* si a deseurilor anatomo-patologice si

partilor anatomice – cod 180102(180103*), 89% din unitatile sanitare folosesc cutie de

carton cu sac galben in interior;

pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare – cod 180101(180103*), 96% din unitatile

sanitare folosesc recipiente din material plastic rigid rezistente la actiuni mecanice, cu

inchidere temporara si definitiva;

pentru colectarea deseurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale de prevenire a

infectiilor – cod 180104, 90% din unitati folosesc sac negru sau transparent din plastic.

iar 25% din unitatile au precizat ca utilizeaza alte tipuri de ambalaje (recipiente din

plastic/metal cu inchidere temporara si definitiva, portsac, europubele de diferite capacitati)

pentru celelalte categorii de deseuri medicale, respectiv deseuri chimice periculoase,

medicamente expirate, deseuri chimice nepericuloase.

Transportul intern al deşeurilor medicale

Transportul deseurilor medicale in incinta unitatilor sanitare se realizeaza cu utilizarea

echipamentelor de transport, astfel: 65% au raportat ca deţin si utilizeaza containere mobile in

spatiul de stocare temporara a deseurilor, 24 % nu utilizeaza containere iar restul de 11% nu au

specificat. De mentionat faptul ca din cele 65% din unitati sanitare care utilizeaza containere

mobile, mai mult de jumatate utilizeaza si carucioare, respectiv 42%.


Referitor la dezinfectia containerelor utilizate de catre unitatile sanitare, acestea au precizat in

proportie de 80% ca se realizeaza, ponderea mai mare fiind pentru cea zilnica sau la 48 h. In general

aceasta dezinfectie a containerelor este efectuata de catre operatorii autorizati de transport,

utilizandu-se produse biocide autorizate in acest scop.

In ceea ce priveste situatia mijloacelor de transport din cadrul unitatilor sanitare, acestea au raportat

ca utilizeaza un lift special pentru transportul deseurilor, in proportie de 19%. Un procent de 58%

din unitatile sanitare au precizat ca nu detin un lift special, 2% dintre unitati au specificat faptul ca

nu este cazul, 1% nu detin lift conform caracteristicilor constructive ale unitatii sanitare, iar restul

de 20% nu au oferit informatii referitoare la acest aspect. De mentionat faptul ca transportul

deseurilor in cadrul unei unitati sanitare poate fi diferentiat in functie de optiunile existente.

Exista in continuare unitati sanitare care doresc o imbunatatire a transportului intern (16%), la

nivelul unitatii sanitare, prin achizitionarea de carucioare/containere etanse noi si inlocuirea celor

uzate fizic si moral, crearea unor circuite separate privind transportul deseurilor medicale fata de

traseul personalului medical/pacientilor/vizitatorilor (acolo unde permite infrastructura cladirii),

asfaltarea aleilor (in special, in situatia unor constructii pavilionare) si achizitionarea/reabilitarea

lifturilor.


Stocarea temporara a deseurilor medicale

Unitatile sanitare au mentionat faptul ca detin spatii de stocare tempora a deseurilor generate.

Situatia existenta a dotarii spatiilor de stocare temporara a deseurilor in cadrul unitatilor sanitare,

este urmatoarea:

- sistem de securizare a spatiului: (94%) din unitati;

- dotare cu apa curenta: (76%) din unitati;

- sistem de evacuare a apelor uzate: (77%) din unitati;

- sistemul de ventilatie:


- sursa de curent: (85%)

- existenta unor echipamete frigorifice la aproximativ (58%) din unitatile sanitare

(sistem frigorific/frigider special destinat/lada frigorifica):

- (3%) incinta frigorifica

- (22%) frigider

- (22%) lada frigorifica

- (10%) doua alternative (frigider/lada frigorifica)

- (3%) trei alternative (incinta frigorifica/frigider/lada frigorifica)

- (28%) nu detin nimic

- (10%) nu au specificat

- (2%) nu este cazul

- alte dotari in incinta spatiului de stocare central (6%): materiale si ustensile de

curatenie si dezinfectie, chiuvete, lampa UV si termometre, balanta electronica, rampa

acces, registru evidenta deseuri, gratare, plasa insecte;

- cantar verificat metrologic: (63%) din unitati au precizat ca detin cantar, (1%) au

specificat ca detin cantar dar nu este verificat metrologic; (20%) din unitatile sanitare

au specificat ca activitatea de cantarire este asigurata de agentul economic care preia

deseurile, restul nu au completat (16%);

- (18%) din unitatile sanitare au raportat ca se doreste o imbunatatire a spatiului de

stocare temporara in ceea ce priveste atat sistemele de alimentare sau evacuare a apei,

sursa de curent electric sau renovarea/extinderea spatiului, cat si achizitionarea de

cantare, termometre, sisteme frigorifice/aer conditionat.

- (11%) din unitatile sanitare au precizat ca au in vedere proiecte de imbunatatire a

spatiului de stocare temporara a deseurilor, totul raportandu-se la fonduri. In principal,


activitatile constau in: igienizarea trimestriala, achizitionare de echipamente

frigorifice, rampe hidraulice sau chiar construirea unui spatiu nou.

Tratarea si eliminarea a deşeurilor medicale

La nivel national exista si functioneaza urmatoarele statii de tratare/eliminare finala

destinate procesarii deseurilor medicale: 11 incineratoare ce functioneaza in sistem

centralizat, 14 statii de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a

deseurilor medical ce functioneaza in sistem centralizat, 23 echipamente de tratare ce

functioneaza in cadrul unitatilor sanitare. Exista si 5 statii de transfer utilizate pentru

anumite categorii de deseuri medicale.

Ca urmare a analizei datelor cantitative privind modalitatea de tratare şi eliminarea a

deşeurilor provenite din activitatea medicală, au rezultat următoarele:

65% din unitatile sanitare investigate au

contract cu firme specializate în vederea

eliminarii prin incinerare a deseurilor

periculoase generate;

15% din unitatile sanitare investigate au

contract cu firme specializate in vederea

tratarii prin decontaminare termica la

temperaturi scazute a deseurilor periculoase

generate;

6% din unitatile sanitare investigate, trateaza

deseurile in propria instalatie de

decontaminare termica la temperaturi scazute,

amplasata la nivelul unitatii sanitare;

14 % din unitatile sanitare investigate elimina

deseurile considerate nepericuloase prin

depozitare.


Repartitia la nivel national privind tratarea/eliminarea finala a deseurilor periculoase

medicale (statii de incinerare/statii de tratare prin decontaminare termica la temperaturi

scazute/echipamente de tratare amplasate in unitatea sanitara), precum si existenta statiilor de

transfer deseuri medicale

Eliminarea deşeurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale privind

prevenirea infectiilor

Eliminarea deşeurilor nepericuloase, care nu necesita masuri speciale privind prevenirea

infectiilor se realizează pe bază de contract cu firme specializate, deşeurile fiind transportate

în depozitele de deşeuri municipale aproximativ 95% sau incinerate - 5%.


Instruirea si formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea deseurilor

rezultate din activitatea medicala

In cadrul unitatilor sanitare, instruirea pe parcursul anului 2018 s-a distribuit astfel: un

procent de 61% din unitati sanitare realizeaza un numar de instruiri de 1 – 4/an, 19% din

unitati au realizat instruiri intre 5-12/an, 8% au precizat ca s-au realizat instruiri intre 13-

50/an, 2% au specificat un numar de instruiri intre 51-100/an, 2% au precizat ca realizeaza

instruiri mai mult de 100/an, un procent destul de mic (1%) nu au realizat instruiri, iar restul

de (7%) nu au completat.

Aproximativ 80% din unitatile sanitare au declarat ca timpul alocat cursului de instruire este

pana in 2 ore. Personalul participant la curs este reprezentat de: medici, asistenti medicali,

infirmieri, ingrijitoare, personal auxiliar si personal administrativ.

Reprezentarea procentuala (%) privind efectuarea instruirilor la nivelul unitatilor

sanitare

Raportarea cazurilor de boală si accidente in randul personalului unităţii sanitare

implicat in manipularea deseurilor

La nivelul anului 2018, precizam ca (4%) din unitatile sanitare investigate, publice si private

au raportat cazuri de boala, (82%) au raportat ca nu au cazuri de boala iar restul de (14%) nu

au specificat. Astfel, s-au înregistrat 604 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat

în gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare, dintre care 292 cazuri sunt

reprezentate de Hepatita B (48%), 202 cazuri de Hepatita C (34%), iar alte infectii virale cu

transmitere sanguina - 110 (18%).


Cu privire la, numarul total de accidente, au fost raportate in anul 2018, 1651 de cazuri

din aproximativ 114 de unitati sanitare (15%), dintre care 1564 accidente cu seringi sau

alte obiecte ascutite si 87 cazuri accidente din care poate rezulta transmiterea unei infectii

serioase sau vatamarea, in randul personalului medicale, implicat in manipularea deseurilor

medicale.

Evaluarea la nivel national a echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la

temperaturi scazute a deseurilor periculoase medicale, atat la nivelul unitatilor sanitare

cat si cele care functioneaza in sistem centralizat

Institutul National de Sanatate Publica - CNMRMC deruleaza anual evaluarea

echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor

periculoase medicale cu implicarea directiilor de sanatate publica judetene, prin care se

solicita o situatie actuala la nivel teritorial. In conformitate cu Ordinul MS nr. 1279/2012,

Art. 4, privind aprobarea criteriilor de evaluare, a conditiilor de functionare si monitorizare a

echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor

periculoase medicale, directiile de sanatate publica teritoriale au responsabilitatea de a

verifica conditiile de functionare si monitorizare a echipamentelor de neutralizare aflate in


faza de operare, localizate atat in unitatea sanitara, cat si pe un amplasament independent

(statie de tratare) apartinand agentului economic.

In urma centralizarii datelor primite a rezultat ca exista 68 de echipamente la nivelul

unitatilor sanitare, dintre care 23 sunt functionale, iar 45 sunt nefunctionale. De mentionat

faptul ca pe parcursul anului 2018 s-au achizitionat 3 instalatii noi. In mediul privat opereaza

14 statii de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute utilizate pentru

neutralizarea deseurilor periculoase medicale, in sistem centralizat.

In ceea ce priveste cele 45 de echipamente nefunctionale amplasate in cadrul unitatilor

sanitare (nivelul a 26 de judete), principalele cauze ale nefunctionarii acestora sunt:

ineficienta economica, costuri mari pentru consumabile si mentenanta, deficiente tehnice

frecvente, lipsa maruntitor/tocator, buletine de analiza necorespunzatoare privind eficacitatea

microbiologica a procesului de tratare, uzura fizica si morala avansata a echipamentelor, lipsa

autorizatiei de mediu a unitatii sanitare.

Concluzii

In anul 2018, au raportat date privind deseurile rezultate din activitatea

medicala un numar de 832 unitati sanitare publice si private, cu si fara paturi.

Comparativ cu anul 2017 unde numarul unitatilor sanitare a fost de 807, se

constata o mica crestere de aproximativ 3%. Cresterea gradului de raportare se

atribuie unitatilor sanitare din mediul privat, ceea ce reprezinta o constientizare

mai adanca si o responsabilizare a personalului medical in ceea ce priveste

problematica gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala.

In urma prelucrarii datelor raportate la nivelul anului 2018, se poate

constata că unităţile sanitare realizeaza colectarea si separarea deşeurile

generate, pe categorii, pastrandu-se in continuare procente ridicate in ceea ce

priveste utilizarea recipientelor de colectare specifice categoriilor deseurilor

medicale, in cadrul unitatilor sanitare. Deseurile rezultate din activitatea

medicala sunt colectate la sursa si separate pe categorii (9 coduri) confom


Ordinului MS nr. 1226/2012 si HG nr. 856/2002 cu modificarile si completarile

ulterioare.

Referitor la etapa – transport intern al deseurilor in cadrul unitatii sanitare, acesta se

realizeaza prin utilizarea mijloacelor de transport specifice pe care le detine unitatea

sanitara, respectiv 65% utilizeaza containere mobile. Dintre acestea, aproape jumatate,

utilizeaza pe langa containere mobile si carucioare speciale pentru transportul deseurilor

medicale. De mentionat faptul ca un procent de 19% din unitatile sanitare raportoare detin

si utilizeaza un lift doar pentru transportul deseurilor, fara a se permite si o alta utilizare.

In continuare sunt unitati sanitare care doresc o imbunatatire a transportului intern prin

achizitionarea de carucioare/containere etanse si inlocuirea celor uzate, crearea de circuite

separate pentru transport, precum si achizitionarea/reabilitarea lifturilor destinate

activitatii de transport a deseurilor medicale.

In ceea ce priveşte etapa de stocarea temporara a deşeurilor in incinta unitatilor sanitare,

exista o preocupare continua pentru imbunatatirea conditiilor de stocare, prin securizarea

spatiului 94% din unitati si existenta unor echipamente frigorifice (incinta

frigorifica/frigider/lada frigorifica) de aproximativ 58% din unitati. Sunt unitati sanitare care

precizeaza faptul ca sunt necesare imbunatatiri privind sistemele de alimentare/evacuare a

apei, sursele de curent electric, renovarea, igienizarea spatiului si dotarea spatiului de stocare

cu cantare, termometre.

La nivelul anului 2018, s-au înregistrat 604 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul

implicat în gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare investigate, dintre

care 292 cazuri sunt reprezentate de Hepatita B (48%), 202 cazuri de Hepatita C (34%), iar

alte infectii virale cu transmitere sanguina - 110 (18%). Comparativ cu anul precedent,

numarul cazurilor noi de imbolnavire a crescut cu 17%. Referitor la numarul total de

accidente, s-au raportat 1651 de cazuri, de catre 114 (15%) unitati sanitare, dintre care

1564 accidente cu seringi sau alte obiecte ascutite si 87 cazuri accidente din care poate

rezulta transmiterea unei infectii serioase sau vatamarea, in randul personalului medicale,

implicat in manipularea deseurilor medicale. Comparativ cu anul 2018, accidentele prin

intepare-taiere (seringi cu ac sau alte obiecte ascutite) au crescut cu 4%, fata de 2017.


Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza prin

incinerare sau depozitare in depozitul de deseuri, dupa tratare prealabila. Deseurile

infectioase si intepatoare – taietoare care au fost in prealabil tratate prin decontaminare

termica la temperaturi scazute (inclusiv procesate mecanic prin maruntire/tocare) pot fi

depozitate intr-un depozit de deseuri nepericuloase sau incinerate. O altă alternativă privind

tratarea deseurilor este reprezentată de decontaminarea termica la temperaturi scazute a

anumitor categorii de deşeuri periculoase medicale in incinta unităţii sanitare (echipamente

proprii). Din datele prezentate in raport se poate observa faptul ca incinerarea este o optiune

de eliminare a deseurilor intr-un procent de 65% din unitatile sanitare publice/private,

deoarece aceasta se adreseaza unei game largi a deseurilor periculoase medicale. Cu toate

acestea, exista totusi categorii de deseuri care nu se recomanda a fi procesate prin aceasta

metoda. Unitatile sanitare care au optat catre metoda de tratare prin decontaminare termica la

temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase pe care le genereaza sunt intr-un

procent de 21%. Astfel, 15% din unitati trateaza deseurile pe baza de contract printr-un

operator economic autorizat, iar 6% trateaza deseurile in echipamente proprii in incinta

unitatii sanitare. In Romania, la nivelul anului 2018, exista un numar de 11 incineratoare

zonale de deseuri periculoase care proceseaza si deseuri medicale, 14 statii de tratare prin

decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase ce

functioneaza in sistem centralizat si 23 de echipamente functionale de tratare in incinta

unitatilor sanitare.

Educarea si formarea personalului reprezinta o etapa esentiala in procesul de eficientizare a

gestionarii deseurilor medicale, fiind necesara pentru implementarea corecta a legislatiei si a

bunelor practici de gestionare in acest domeniu. Principalul scopul al educarii il reprezinta

constientizarea personalului asupra problemelor legate de sanatate, siguranta si mediu, in

cazul nerespectarii normelor de gestionare a deseurilor medicale.

In anul 2018, Institutul National de Sanatate Publica prin Centrul National de Monitorizare a

Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) a eliberat un numar de 124 de certificate

pentru coordonatori ai activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul. Certificatele au

fost eliberate in baza instruirii efectuate de catre directiile de sanatate publica judetene si a

municipiului Bucuresti, conform Metodologiei de instruire a personalului medical implicat in

gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala. Certificatul de formare are o

valabilitate de 3 ani de la data eliberarii.


In anul 2018, la nivelul unitatilor sanitare publice si private care au raportat date, cantitatea

totala de deseuri rezultate din activitatea medicala generata si raportata a fost de 15424

tone/an, comparativ cu anul precedent se constata o crestere de aproximativ 4%. Din aceasta

cantitate, aproximativ 13031 tone/an reprezinta cantitatea totala de deseuri periculoase.

Din cantitatea totala de deseuri periculoase, aproximativ 12309 tone/an sunt deseuri

periculoase infectioase rezultate din activitatea medicala a celor 832 de unitati sanitare

publice si private. Numarul unitatilor sanitare raportoare a crescut cu 3% fata de anul

2017. In ceea ce priveste cantitatea estimata de deseuri medicale periculoase, provenita de la

cabinetele medicale (rezultata in urma studiului din 2014) respectiv 5132 t/an, cumulata cu

cantitatea finala de deseuri periculoase, rezulta o cantitate totala de aproximativ 18163

tone/an deseuri periculoase, pentru anul 2018.

Centralizarea finala a datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate din

activitatea medicala, la nivel national, anul 2018

Cod deseu

(DSP+alte

ministere)

2018

Ramasa in

stoc anul

precedent

t/an

Generata

t/an

Tratata

t/an

Depozitata

t/an

Incinerata

t/an

Ramasa

in stoc

t/an

Cantitatea

estitmata2de

deseuri generata de

cabinetele medicale

– Nr de cabinete la

nivel national (

27936)2

Suma

(2+7) t/an

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

180101(180103*)

0.145 952.36 252.99 0.00 699.38 0.13 531.61 1483.97

180102(180103*) 0.067 561.85 0.00 0.00 561.85 0.06 1707.24 2269.09

180103* 2.280 10795.00 2864.21 0.00 7931.14 1.93 2027.19 12822.19

180104 0.041 2340.66 1.86 2228.40 110.12 0.33 2273.89 4614.55

180106* 2.139 574.35 37.53 0.62 534.41 3.94 769.67 1344.02

180107 0.001 40.00 0.53 0.44 38.97 0.06 253.20 293.2

180108* 0.012 145.70 0.00 0.00 145.58 0.13 0.86 146.56

180109 0.011 12.65 0.00 0.00 12.66 0.00 58.39 71.04

180110* 0.000 1.22 0.93 0.00 0.29 0.00 95.30 96.52

Suma 15423.80 3158.05 2229.46 10034.40 7717.35

23141.15

Cod deseu (DSP+alte

ministere)

2018

Ramasa in stoc

anul precedent

t/an

Generata

t/an

Tratata

t/an Depozitata t/an

Incinerata

t/an

Ramasa in stoc

t/an

Deseuri

periculoase 180101(180103*)

180102(180103*) 180106*

180108*

180110*

4.64 13030.48 3155.65 0.62 9872.65 6.19


Cod deseu (DSP+alte ministere)

2018

Ramasa in

stoc anul

precedent

t/an

Generata

t/an

Tratata

t/an

Depozitata

t/an Incinerata t/an

Ramasa in stoc

t/an

Deseuri

nepericuloase 180104

180107

180109

0.05 2393.32 2.39 2228.84 161.75 0.39

Reprezentarea procentuala (%) a cantitatii de deseuri (raportata de catre DSP-uri si

ministere cu retea sanitara proprie) pe coduri la nivel national – anul 2018

Grafic privind evolutia cantitatii de deseuri infectioase periculoase, in raport cu

numarul unitatilor sanitare, pentru anii 2013 - 2018


II. PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR

ASOCIATE RADIATIILOR IONIZANTE


RADIOPROTECŢIA ÎN EXPUNEREA MEDICALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE

MONITORIZAREA RADIOPROTECŢIEI PACIENTULUI ÎN EXPUNEREA

MEDICALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE

Fiz. Dr. Olga Gîrjoabǎ

Introducere

Componentǎ a serviciilor medicale, având consecințe direct mǎsurabile asupra sǎnǎtǎții

populației, expunerea medicalǎ ca factor creat de om, poate fi modificatǎ în sensul creşterii

beneficiilor aduse societǎții şi minimizǎrii riscului asociat.

Sinteza naționalǎ „Monitorizarea radioprotecției pacientului în expunerea medicalǎ la radiații

ionizante” prezintǎ anual rezultatele procesului de monitorizare a nivelului expunerii

populației datorat examinǎrilor medicale cu radiații ionizante şi are drept scop reducerea

riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiații X, prin optimizarea calitǎții actului

radiologic, constând în obținerea unei imagini radiologice de bunǎ calitate cu minimum de

expunere pentru pacient. Obiectivul sintezei este estimarea contribuției principalelor tipuri de

expuneri medicale la consumul radiologic total, aceasta fiind evaluatǎ prin numǎrul de

echipamente radiologice implicate în expunerea medicalǎ, numǎrul examenelor radiologice şi

de tratament efectuate per tip de examinare/procedurǎ medicalǎ, frecvența anualǎ a diferitelor

tipuri de expuneri medicale de diagnostic şi de tratament pe grupe de vârsta şi grupe de gen,

valorile mǎrimilor de dozǎ (produsul dozǎ-arie DAP, produsul dozǎ-lungime scanatǎ DLP,

kerma în aer la suprafața de intrare ESAK, doza medie glandularǎ MGD, activitatea

administratǎ de substanțǎ radioactivǎ) şi dozele efective medii pe tip de examinare/procedurǎ

de diagnostic.

Cadrul legislativ național, reprezentat prin Ordinul ministrului sǎnǎtǎții, al ministrului

educației naționale şi al preşedintelui CNCAN nr. 752/3.978/136/2018 pentru aprobarea

Normelor privind cerințele de bazǎ de securitate radiologicǎ, ca parte a programului de

transpunere şi implementare în România a Directivei Europene 2013/59/EURATOM,

prevede obligativitatea şi responsabilitatea rețelei de sǎnǎtate publicǎ de a asigura protecția

radiologicǎ a pacientului în cazul expunerii medicale la radiații ionizante.

Sinteza prezintǎ situația centralizatǎ a datelor înregistrate în anul 2018 de cǎtre furnizorii de

servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ, medicinǎ nuclearǎ şi radioterapie din România

şi raportate conform metodologiei realizatǎ pe baza prevederilor Ordinului M.S. nr.

1255/2016 privind aprobarea Normelor privind înregistrarea, centralizarea şi raportarea

informațiilor privind expunerea medicalǎ a populației la radiații ionizante. Prelucrarea şi


centralizarea datelor este realizatǎ la nivel local de cǎtre Laboratoarele de Igiena Radiațiilor

din cadrul DSP teritoriale, iar la nivel național de cǎtre Institutul Național de Sǎnǎtate Publicǎ

prin Laboratorul de Igiena Radiațiilor din cadrul Centrului Regional de Sǎnǎtate Publicǎ

Bucureşti.

Rezultate şi discutii

Numǎrul instalațiilor radiologice pentru care au fost raportate date privind expunerea

medicalǎ a populației la radiații ionizante este de 2361 de echipamente pentru practica de

radiologie de diagnostic şi intervenționalǎ, reprezentând 73.5% din totalul echipamentelor de

radiologie aflate în utilizare, 24 de echipamente pentru medicinǎ nuclearǎ, reprezentând

77.4% din totalul echipamentelor de medicinǎ nuclearǎ aflate în utilizare, respectiv 52 de

echipamente pentru radioterapie şi brahiterapie, reprezentând 76.5% din totalul

echipamentelor de radioterapie aflate în utilizare. Raportarea la nivelul întregii țǎri este cu

mult mai bunǎ fațǎ de anii anteriori, 37 de județe şi municipiul Bucureşti participând la

aceasta sintezǎ. Din pǎcate nu existǎ raportari privind expunerile medicale ale pacienților din

județele Giurgiu, Ialomița, Ilfov şi Teleorman. Semnalǎm şi în acest an lipsa raportǎrilor

unora dintre cei mai importanți furnizori de servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ,

medicinǎ nuclearǎ şi radioterapie din Bucureşti, unitǎți care deservesc atât populația din

Bucureşti, cât şi din întreaga țarǎ.

Au fost raportate un numǎr de 6.111.694 de proceduri radiologice, 14.674 proceduri de

diagnostic de medicinǎ nuclearǎ, 1998 proceduri terapeutice de medicinǎ nuclearǎ, precum şi

16.003 de proceduri de radioterapie şi 791 de proceduri de brahiterapie. Distribuția

procedurilor radiologice raportate în funcție de tipul practicii este prezentatǎ în Fig de mai

jos.


Distribuția procedurilor radiologice raportate în funcție de tipul practicii

Frecvența examinǎrilor radiologice în funcție de regiunea investigatǎ pǎstreazǎ în general

aceeaşi distribuție ca şi în anii precedenți. Astfel radiografia toracicǎ rǎmâne cea mai

frecventǎ examinare (30.7% din totalul examinǎrilor radiologice), urmatǎ de radiografia

membrelor şi articulațiilor (24.0%). Acestea sunt urmate la distanțǎ de radiografia coloanei

lombare (8.2%) şi a coloanei cervicale (6.2%), mamografia şi tomosinteza sânului (5.0%),

radiografia pelvisului (4.8%), radiografia craniului (4.2%) şi fluoroscopia toracicǎ care are o

frecvențǎ egalǎ cu radiografia coloanei toracale (3.6%). De remarcat, din punctul de vedere al

frecvenței de examinare, este poziția importantǎ ocupatǎ de osteodensitometrie, cu o

frecvențǎ de 3.0% din totalul examinǎrilor radiologice.

În general, cu excepția examinǎrii sinusurilor şi craniului, frecvența cea mai mare (>60%) o

au examinǎrile pacienților cu vârsta de peste 40 ani, cu ponderi foarte ridicate (80-90%) în

cazul explorarii pelvisului şi a soldurilor, colonului şi a tractului gastro-duodenal,

fluoroscopia toracelui, precum şi a procedurilor de osteodensitometriei (95%). Pentru grupa

de vârstǎ 15-39 ani, în raport cu frecvența de examinare pentru celelalte grupe de vârstǎ, cele

mai numeroase investigații sunt ale sinusurilor (36%) şi craniului (30%), coloanei toracale

(26%), lombare (24%) şi cervicale (24%), dar şi a toracelui (22%), pe lângǎ

histerosalpingografia care deține cea mai mare pondere (75%), aşa cum era şi de aşteptat.

Pentru pacienții pediatrici, în general cele mai frecvente sunt examinǎrile membrelor,

toracelui şi capului. Examinarea toracelui este cea mai frecventǎ pentru grupele de vârstǎ 0-

12 luni şi 1-4 ani, iar examinǎrile membrelor sunt cele mai frecvente pentru grupele de vârstǎ

5-9 ani şi 10-14 ani.


Frecvența examinǎrilor radiografice în funcție de genul pacientilor este în general echilibratǎ,

doar în unele cazuri cu ponderi puțin mai mari, pe care le menționam în continuare pentru

fiecare grupǎ de vârstǎ. Astfel, în cazul pacienților pediatrici, pentru toate grupele de vârstǎ,

se remarcǎ procente mai ridicate (52-60%) pentru genul masculin în cazul radiografiei

toracelui, capului şi membrelor, pacienții de gen feminin fiind mai numeroşi în cazul

examinarilor coloanei toraco-lombare (58-59%), pentru grupa de vârstǎ 10-15 ani. Procente

similare (56-58%) se remarcǎ şi pentru pacienții de gen masculin din grupa de vârstǎ 15-39

ani în cazul radiografiei toracelui, membrelor şi capului. În cazul pacientilor de gen feminin,

pentru grupa de vârstǎ 15-39 ani, existǎ unele procente mai ridicate (53-61%) pentru

explorarea tractului gastro-duodenal, colonului şi intestinului subtire, dar şi pentru

examinǎrile renovezicale simple (54%), pentru sinusuri (56%), abdomen şi pelvis (53%) şi

osteodensitometrie (80%). În cazul grupei de vârstǎ peste 40 ani, în general distribuția pe

grupele de gen este echilibratǎ, cu excepția unor investigații pentru care existǎ ponderi mai

ridicate pentru pacienții de gen feminin. Astfel, se remarcǎ, pe lângǎ mamografie (98%) şi

osteodensitometrie (94%), ponderi mai ridicate pentru examinarea coloanei toraco-lombara

(57%), pelvisului (58%), sinusurilor (58%), membrelor (57%), tractului gastroduodenal

(55%) şi respectiv toracelui prin fluoroscopie (53%).

Valorile medii pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi kerma în aer la suprafața de intrare sunt

prezentate în urmatorul tabel, iar dozele efective medii estimate pentru grupele de vârstǎ şi

incertitudinile implicate în calculul acestora (în funcție de numǎrul de instalații radiologice

care au raportat datele şi acuratetea determinǎrii coeficienților de conversie) sunt prezentate

în Tabelul de ma jos

Valorile de dozǎ medii pentru produsul doza-arie (DAP) şi kerma în aer la suprafața de

intrare (ESAK) în funcție de grupele de vârstǎ, pentru fiecare tip de examinare

radiologicǎ

Examinari în funcție de

localizare

Cod

procedura

Valorile de doza medie per tip de examinare

DAP mediu (Gy x cm2) ESAK (mGy) sua MGD (mGy)

0-12

luni

1-4

ani

5-9

ani

10-14

ani

≥15

ani

0-12

luni

1-4

ani

5-9

ani

10-14

ani

≥15

ani

RADIOGRAFIE

Craniu AP/PA C1

0.14 0.19 0.26 0.33 0.63 0.03 0.07 0.08 0.11 0.59

Craniu LAT C2

0.15 0.19 0.25 0.30 0.50 0.01 0.04 0.20 0.52 0.74

Sinusuri S1

0.16 0.19 0.33 0.60 0.60 1.15 1.07 2.21

Coloana cervicala AP/PA CC1

0.07 0.19 0.22 0.27 0.43 0.02 0.02 0.48 0.49

Coloana cervicala LAT CC2

0.13 0.25 0.25 0.30 0.59 0.04 0.44 0.52

Coloana lombara AP/PA CL1

0.04 0.25 0.58 0.97 1.68 0.05 0.06 0.29 0.47 1.63

Coloana lombara LAT CL2

0.08 0.45 0.79 0.99 2.13 0.06 0.39 0.60 2.40

Coloana lombara JLS CL3

0.07 0.13 0.46 0.71 2.25 0.18 0.12 0.39 0.67 2.81


Coloana toracala AP/PA CT1

0.04 0.17 0.45 0.55 1.12 0.03 0.17 0.79 0.87

Coloana toracala LAT CT2

0.26 0.47 0.48 2.03 0.17 0.89 1.16

San (mamografii bilaterale

CC)

SMB1

3.26

San (mamografii bilaterale

MLO)

SMB2

3.29

San (mamografii unilaterale

CC)

SMU1

1.53

San (mamografii unilaterale

MLO)

SMU2

1.55

San (tomosinteza bilateral) STB

8.68

San (tomosinteza unilateral) STU

3.86

Torace AP/PA T1

0.06 0.10 0.15 0.21 0.37 0.03 0.06 0.11 0.24 0.26

Torace LAT T2

0.06 0.08 0.20 0.37 0.58 0.08 0.09 0.09 0.13 0.27

Abdomen A1

0.15 0.22 0.37 0.61 1.63 0.12 0.14 0.47 0.54 1.99

Pelvis şi sold P1

0.24 0.29 0.55 0.62 1.63 0.20 0.40 0.53 1.22 1.27

Histerosalpinografie H

0.94 1.54

Renovezicala simpla RRVS R

0.01 0.38 0.52 0.64 1.75

Membre şi articulatii M

0.05 0.10 0.10 0.15 0.28 0.08 0.08 0.09 0.25 0.45

Osteodensitometrie OS

0.08

Tract gastroduodenal

(esofag)

TG1

0.49 0.78 1.07 1.14 2.93

Tract gastroduodenal

(stomac/duoden)

TG2

0.22 0.24 1.49 1.98 4.07

Explorare colon TG3

0.08 0.27 0.47 2.22 2.77

Urografie U2

0.09 0.37 1.87 1.32 5.41

FLUOROSCOPIE

Torace - fluoroscopie T3

0.02 0.08 0.24 0.37 0.82

Esofag şi gastroduoden -

fluoroscopie

TG4

0.55 0.65 0.72 1.91 3.96

Colon - fluoroscopie TG5

0.37 0.58 0.61 3.13 8.42

Pansdorf (intestin subtire) -

fluoroscopie

TG6

0.75 2.13

Dozele efective medii (mGy) pe tip de examinare radiologicǎ, în funcție de grupele de

vârstǎ

Examinari în funcție de localizare Cod exam.

Doza efectiva medie (mSv)

0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani ≥15 ani

Craniu AP/PA C1 0.007±0.001 0.010±0.001 0.013±0.002 0.017±0.002 0.031±0.004

Craniu LAT C2 0.007±0.001 0.010±0.001 0.013±0.002 0.015±0.002 0.025±0.004

Sinusuri S1 0.008±0.001 0.010±0.001 0.016±0.002 0.030±0.004 0.030±0.004

Coloana cervicala AP/PA CC1 0.014±0.002 0.035±0.005 0.042±0.006 0.051±0.007 0.082±0.011

Coloana cervicala LAT CC2 0.025±0.003 0.048±0.007 0.048±0.007 0.057±0.008 0.113±0.016

Coloana lombara AP/PA CL1 0.009±0.001 0.052±0.007 0.121±0.017 0.204±0.029 0.353±0.049

Coloana lombara LAT CL2 0.017±0.002 0.095±0.013 0.166±0.023 0.208±0.029 0.448±0.063

Coloana lombara JLS CL3 0.014±0.002 0.027±0.004 0.097±0.014 0.150±0.021 0.473±0.066

Coloana toracala AP/PA CT1 0.007±0.001 0.031±0.004 0.086±0.012 0.105±0.015 0.213±0.030

Coloana toracala LAT CT2

0.050±0.007 0.090±0.013 0.092±0.013 0.386±0.054


San (mamografii bilaterale CC) SMB1 0.163±0.023

San (mamografii bilaterale MLO) SMB2 0.164±0.023

San (mamografii unilaterale CC) SMU1 0.077±0.011

San (mamografii unilaterale MLO) SMU2 0.077±0.011

San (tomosinteza bilateral) STB 0.434±0.061

San (tomosinteza uniateral) STU 0.193±0.027

Torace AP/PA T1 0.010±0.001 0.019±0.003 0.028±0.004 0.038±0.005 0.067±0.009

Torace LAT T2 0.011±0.002 0.015±0.002 0.036±0.005 0.066±0.009 0.105±0.015

Abdomen A1 0.040±0.006 0.057±0.008 0.097±0.014 0.159±0.022 0.424±0.059

Pelvis şi sold P1 0.069±0.010 0.084±0.012 0.161±0.023 0.179±0.025 0.472±0.066

Histerosalpinografie H 0.273±0.038 0.448±0.063

Renovezicala simpla RRVS R 0.002±0.001 0.098±0.014 0.134±0.019 0.166±0.023 0.454±0.064

Membre şi articulatii M 0.001±0.001 0.001±0.001 0.001±0.001 0.002±0.001 0.003±0.001

Osteodensitometrie OS

0.004±0.001

Tract gastroduodenal (esofag) TG1 0.098±0.014 0.157±0.022 0.215±0.030 0.229±0.032 0.586±0.082

Tract gastroduodenal (stomac/duoden) TG2 0.043±0.006 0.049±0.007 0.298±0.042 0.395±0.055 0.813±0.114

Explorare colon TG3 0.023±0.003 0.075±0.010 0.131±0.018 0.622±0.087 0.776±0.109

Urografie U2 0.016±0.002 0.066±0.009 0.337±0.047 0.238±0.033 0.974±0.136

Torace - fluoroscopie T3 0.004±0.001 0.014±0.002 0.044±0.006 0.067±0.009 0.147±0.021

Esofag şi gastroduoden - fluoroscopie TG4 0.110±0.015 0.129±0.018 0.144±0.020 0.381±0.053 0.791±0.111

Colon - fluoroscopie TG5 0.104±0.015 0.162±0.023 0.170±0.024 0.876±0.123 2.357±0.330

Pansdorf (intestin subtire) - fluoroscopie TG6

0.165±0.023 0.468±0.066

Pentru procedurile de tomografie computerizatǎ, la nivel global, din analiza rezultatelor

obținute se constatǎ aceleaşi procente ca şi în anii precedenți, cea mai mare frecvențǎ de

examinare fiind pentru cap nativ (fǎrǎ substanțǎ de contrast) (36%), urmatǎ la distanțǎ de

examinǎrile cu substanțǎ de contrast ale toracelui şi abdomenului (10%), pelvisului (6%),

capului (5%) şi a regiunii abdomen+pelvis (4%), torace nativ (4%) şi trunchi cu substanțǎ de

contrast (3%). În ceea ce priveşte frecvența de examinare pe fiecare grupǎ de vârstǎ, aşa cum

era de aşteptat, majoritatea investigațiilor (peste 70%) sunt efectuate pentru pacienții de peste

40 de ani, aceştia deținând ponderi importante (89-90%) din totalul investigațiilor cu

substanțǎ de contrast ale toracelui şi abdomenului, precum şi a trunchiului. Pentru pacienții

pediatrici, pentru toate grupele de vârstǎ specifice, cele mai frecvente examinǎri sunt cele

native (fǎrǎ substanțǎ de contrast) ale capului. În ceea ce priveşte distribuția examinǎrilor CT

în funcție de genul pacienților, se constatǎ o frecvențǎ relativ echilibratǎ la nivel global,

pacienții de gen masculin fiind mai numeroşi (52%) pentru grupa de vârstǎ 15-39 de ani dar

şi în cazul paciențiilor pediatrici (57%), raportul inversându-se insa în cazul grupei de vârstǎ

de peste 40 de ani.


Valorile medii pentru produsul dozǎ-lungime scanatǎ (DLP) în funcție de grupele de

vârstǎ şi dozele efective medii estimate pentru fiecare tip de examinare CT

Examinari în funcție de localizare

Cod proc.

DLP mediu (mGy x cm) Doza efectiva medie (mSv)

0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14ani ≥15 ani 0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14ani ≥15 ani

Cap (nativ) C 240 371 443 528 904 0.50±0.24 0.78±0.37 0.93±0.25 1.11±0.30 1.90±0.27

Cap (contrast) CSC 287 500 684 1034 1424 0.60±0.28 1.05±0.49 1.44±0.39 2.17±0.59 2.99±0.42

Sinus (nativ) S 82 90 296 510 0.17±0.08 0.19±0.05 0.62±0.17 1.07±0.15

Sinus (contrast) SSC 346 995 0.73±0.20 2.09±0.29

Gat (parti moi) (nativ) G 109 175 441 0.64±0.17 1.03±0.28 2.60±0.36

Gat (parti moi) (contrast) GSC 282 477 1298 1.66±0.45 2.81±0.76 7.66±1.07

Coloana cervicala (nativ) CC 110 140 324 478 656 0.65±0.31 0.83±0.39 1.91±0.52 2.82±0.76 3.87±0.54

Coloana cervicala (contrast) CCSC 483 573 883 1309 2.85±1.34 3.38±0.91 5.21±1.41 7.72±1.08

Coloana toracala (nativ) CT 238 366 540 638 3.33±1.57 5.12±1.38 7.56±2.04 8.93±1.25

Coloana toracala (contrast) CTSC 650 981 9.10±2.46 13.73±1.92

Coloana lombara (nativ) CL 173 178 353 677 2.60±1.22 2.67±0.72 5.30±1.43 10.16±1.42

Coloana lombara (contrast) CLSC 433 1688 6.50±1.75 25.32±3.54

Torace (nativ) T 48 121 223 257 499 0.72±0.34 1.69±0.80 3.12±0.84 3.60±0.97 6.98±0.98

Torace (contrast) TSC 123 266 329 559 913 1.85±0.87 3.72±1.75 4.61±1.24 7.83±2.11 12.79±1.79

Abdomen (nativ) A 52 135 239 283 529 0.78±0.37 2.03±0.95 3.59±0.97 4.24±1.15 7.93±1.11

Abdomen (contrast) ASC 108 346 363 441 981 1.63±0.76 5.19±2.44 5.45±1.47 6.62±1.79 14.72±2.06

Pelvis (nativ) P 191 382 673 2.87±0.77 5.73±1.55 10.10±1.41

Pelvis (contrast) PSC 336 519 1087 5.04±1.36 7.79±2.10 16.30±2.28

Trunchi (nativ) TR 111 322 411 759 1.67±0.78 4.83±1.30 6.16±1.66 11.39±1.59

Trunchi (contrast) TRSC 668 852 961 1682 10.02±4.71 12.78±3.45 14.42±3.89 25.23±3.53

Torace+abdomen (nativ) TA 360 437 824 5.40±1.46 6.55±1.77 12.35±1.73

Torace+abdomen (contrast) TASC 521 1324 1370 7.82±2.11 19.86±5.36 20.55±2.88

Abdomen+pelvis (nativ) AP 358 426 738 5.37±1.45 6.39±1.73 11.07±1.55

Abdomen+pelvis (contrast) APSC 633 849 945 1501 9.50±4.46 12.74±3.44 14.17±3.83 22.52±3.15

Cap+torace+abdomen (nativ) CTA 920 952 1163 10.12±2.73 10.47±2.83 12.79±1.79

Cap+torace+abdomen (contrast) CTASC 847 1866 1971 3397 9.32±4.38 20.53±5.54 21.68±5.58 37.37±5.23

Cap+torace+abdomen+pelvis (nativ) CTAP 458 966 974 1230 5.04±2.37 10.63±2.87 10.71±2.89 13.53±1.89

Cap+torace+abdomen+pelvis (contrast) CTAPSC 2018 3434 22.20±5.99 37.77±5.29

Extremitati E 39 74 84 565 0.04±0.02 0.07±0.02 0.08±0.02 0.57±0.08

Cele mai frecvente proceduri cardiologice intervenționale sunt coronarografia (44%) şi

angioplastia coronarianǎ (PTCA) (32%), urmate la distanțǎ mare de angiografiile membrelor

inferioare (6%) şi implantul de stimulatoare cardiace (5%), precum şi de angioplastia

periferica (3%). Din datele raportate, 98% dintre procedurile interventionale cardiologice sunt

efectuate pentru pacienții cu vârstǎ mai mare de 40 de ani. Distribuția procedurilor

interventionale cardiologice în funcție de genul pacientilor, prezintǎ din punct de vedere

global, o pondere mai mare a pacienților de gen masculin: 60% pentru grupa de vârstǎ 15-39

ani şi 63% pentru grupa de vârstǎ de peste 40 ani.


Cele mai frecvente proceduri intervenționale non-cardiologice sunt cele ortopedice (50%),

urmate la distanțǎ de colangiopancreatografia endoscopicǎ retrogradǎ (ERPC) (25%) şi de

procedurile urologice (24%). În cazul procedurilor ortopedice şi ERPC, pacienții de gen

masculin sunt mai numeroşi, indiferent de grupa de vârstǎ, cu o singurǎ excepție - grupa de

vârstǎ de peste 40 ani, unde intervențiile ortopedice sunt efectuate într-o pondere mai mare

pacienților de gen feminin. Pacienții de gen feminin sunt mai numeroşi (53%) şi în cazul

procedurilor intervenționale urologice.

În cazul procedurilor non-cardiologice, 77% dintre acestea sunt efectuate cu precǎdere

pacienților din grupa de vârstǎ de peste 40 de ani, cele mai frecvente proceduri non-

cardiologice efectuate pacienților din grupa de vârstǎ 15-39 ani fiind cele urologice (22%).

De remarcat în cazul pacienților pediatrici, pentru grupa de vârstǎ 0-12 luni, frecvența

crescutǎ a procedurilor ERPC. Icterul colestatic la nou-nascut şi sugar reprezintǎ o problemǎ

realǎ de diagnostic, funcția biligenetica a ficatului (de formare a bilei) fiind vitalǎ. În

condițiile prezentei semnelor clinice sau paraclinice de colestaza, trebuie urmat un protocol

pentru identificarea etiologiei într-un timp cât mai scurt şi cu costuri minime. Dacǎ testele de

laborator sunt neconcludente, urmǎtorul pas în depistarea cauzelor acesteia sunt biopsia

hepaticǎ, scintigrafia hepatobiliarǎ şi respectiv ERCP (colangiopancreatografia endoscopicǎ

retrogradǎ).

Valorile medii DAP şi dozele efective medii estimate pentru pacienții adulți, per tip de

procedurǎ de radiologie intervenționalǎ

Examinare în funcție de localizare

Cod

proc.

DAP mediu

(Gy x cm2)

Doza

efectiva

(mSv)

CARDIOLOGICE

Coronarografie C1 38.91 4.67±1.26

Ventriculografie V1 65.40 7.85±2.12

Coronarografie + ventriculografie CV1 66.32 7.96±2.15

Implant stimulator cardiac IS 8.22 2.14±0.58

Angiografie cerebrala A1 21.04 1.83±0.49

Angiografie carotidiana A2 26.61 2.32±0.63

Angiografie abdominala (renala, mezenterica, aortografie) A3 29.59 7.69±2.08

Angiografie pelvina A4 21.62 6.27±1.69

Angiografie membre inferioare A5 19.90 5.17±1.40

Angiografie membre superioare A6 9.31 2.42±0.65

Flebografie F 16.43 1.64±0.44

Angioplastie coronariana (PTCA) Ap1 79.41 19.85±5.36

Angioplastie carotidiana Ap2 89.07 17.81±4.81

Angioplastie renala Ap3 32.93 8.56±2.31


Angioplastie periferica Ap4 76.78 19.96±5.39

Embolizare cerebrala EC 31.58 8.21±2.22

Embolizare abdominala (chemoembolizare hepatica etc) EA 67.40 17.53±4.73

TIPSS TIPSS 32.65 8.49±2.29

NON- CARDIOLOGICE

Vertebroplastie Vp 14.23 2.85±0.77

Nucleoplastie Np 12.26 2.45±0.66

Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERPC) ER 19.14 4.98±1.34

Ortopedice O 6.44 0.06±0.02

Urologice U3 10.34 1.86±0.50

Examinǎrile RX dentare prezintǎ aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți, 52% dintre acestea

fiind radiografii intra-orale/retroalveolare, 42% panoramice şi 6% examinǎri 3D/CBCT. În

cazul examinǎrilor intraorale şi panoramice, ponderea cea mai mare (47-50%) o deține grupa

de vârstǎ de peste 40 de ani, urmatǎ la distanțǎ foarte micǎ de grupa de vârstǎ 15-39 ani cu un

procent de 43%, pacienții pediatrici având un procent puțin mai ridicat (10%) în cazul

examinǎrilor panoramice. În cazul CBCT/3D, se remarcǎ un procent destul de ridicat (60%)

pentru pacienții din grupa de vârstǎ 15-39 ani fațǎ de grupa de vârstǎ de peste 40 de ani care

deține un procent de doar 36%. Pacienții de gen feminin sunt majoritari, pentru toate grupele

de vârstǎ, reprezentând 55% din numǎrul total de examinǎri intraorale (retroalveolare) şi

panoramice, respectiv 52% în cazul CBCT/3D, pǎstrând aceleaşi tendințe ca şi în anii

precedenți. Dozele medii estimate pentru investigațiile dentare pe baza valorilor DAP sunt de

8 µSv pentru expunerea dentarǎ intraoralǎ (DAP mediu 45 mGy x cm2), de 26 µSv pentru

expunerile panoramice (DAP mediu 147 mGy x cm2) şi respectiv 68 µSv pentru tomografia

dentarǎ CBCT/3D (DAP mediu 376 mGy x cm2).

Din perspectiva sǎnǎtǎții publice, pentru evaluarea mǎsurilor de radioprotecție în radiologia

de diagnostic şi intervenționalǎ şi optimizarea expunerilor medicale este util sǎ se estimeze

dozele efective colective, exprimate în om·mSv/1000 de locuitori, pe baza dozelor efective

medii per procedurǎ şi a numǎrului de pacienți care au efectuat procedurile respective. Pe

baza datelor raportate în anul 2018 au fost calculate dozele efective colective pentru toate

procedurile radiologice, contribuțiile principalelor proceduri radiologice de diagnostic şi

intervenționale fiind prezentate în Fig. de mai jos.


Dozele efective colective exprimate în om·mSv/1000 de locuitori pentru principalele

proceduri radiologice de diagnostic şi intervenționale

Din analiza structurii contribuțiilor dozelor efective colective se constatǎ ca ponderea cea mai

însemnatǎ o înregistreazǎ, precum şi în anii precedenți, examinǎrile CT cu un procent de

81.8% din doza colectivǎ totalǎ datoratǎ tuturor examinǎrilor radiologice de diagnostic şi

intervenționale, urmate de procedurile intervenționale cardiologice şi non-cardiologice în

proporție de 11.6% şi de radiologia conventionalǎ cu 6.3%. Radiologiei dentare îi revine un

procent extrem de mic (0.3%) din doza colectivǎ totalǎ, aşa cum era de aşteptat, deşi numǎrul

examinǎrilor este important, cu rezerva cǎ multe unitǎți de radiologie dentarǎ cu flux foarte

mare de pacienți nu au fost prinse în aceastǎ sintezǎ, neexistând raportari ale datele privind

expunerile medicale, iar contribuția realǎ poate fi mai însemnatǎ.

Cele mai importante proceduri CT, din punctul de vedere al contribuției la doza colectivǎ,

sunt procedurile CT cu substanțǎ de contrast pentru abdomen, torace, pelvis,

abdomen+pelvis, trunchi, urmate de CT cap nativ. De abia pe pozitia 7 şi 8 din topul

examinǎrilor cu cele mai mari contribuții la doza colectivǎ se remarcǎ procedurile

intervenționale, respectiv angioplastia coronarianǎ PTCA şi coronarografia. În ceea ce

priveşte contribuția examinǎrilor radiografice convenționale la doza colectivǎ, de abia pe

locul 14 se gǎseşte radiografia coloanei lombare şi pe locul 19 radiografia toracelui, proceduri


care sunt caracterizate printr-o frecvențaǎ de examinare foarte mare, dar cu doze efective

foarte scǎzute în raport cu procedurile CT şi intervenționale.

Având în vedere cǎ examinǎrile de tomografie computerizatǎ contribuie cu un procent foarte

mare la doza colectivǎ, este foarte important ca examinarea fiecǎrui pacient în parte sǎ fie

corect justificatǎ, iar protocoalele de tomografie computerizatǎ sǎ fie optimizate astfel încât

dozele primite de pacienți sǎ fie cât mai scǎzute posibil. De altfel, o temǎ de actualitate

propusǎ de IAEA privind expunerea pacienților la radiații ionizante, se referǎ la utilizarea

repetatǎ, la intervale scurte de timp a procedurilor puternic iradiante precum tomografia

computerizatǎ şi radiologia intervenționalǎ, pentru urmǎrirea evoluției bolii în cazul

pacienților cu condiții cronice, dozele efective cumulate pentru aceşti pacienți depǎşind 100

mSv în intervale scurte de timp, cel puțin 0,5% dintre pacienții supuşi examenelor CT

primind aceastǎ dozǎ într-un singur an, 10-20% dintre aceştia având sub 50 de ani. Raportul

IAEA solicitǎ acțiuni de îmbunǎtǎțire a protecției împotriva radiațiilor în expunerile medicale

din noua perspectivǎ:

1. Implementarea de cǎtre autoritatile din domeniul sanatatii a politicilor pentru aplicarea

unor solutii tehnologice pentru monitorizarea expunerii pacienților şi integrarea acestora în

dosarele electronice de sǎnǎtate: un sistem electronic de înregistrare individualǎ, pe baza

CNP, a tuturor procedurilor de diagnostic şi intervenționale care utilizeazǎ radiații

ionizante şi a dozelor de radiații primite în cadrul fiecǎrei proceduri efectuate.

2. Importanța justificǎrii individuale a expunerilor medicale şi constientizarea riscului în

cazul repetǎrii acestora de cǎtre medicii ordonatori de diferite specialitǎți medicale, care

prescriu efectuarea examinǎrilor/procedurilor cu radiații ionizante.

3. Revizuirea ghidurilor de prescriere a examinǎrilor/procedurilor cu radiații ionizante, astfel

incat sa fie incurajata utilizarea procedurilor non-iradiante (RMN, ecografii) în locul

procedurilor care utilizeaza radiații ionizante.

În ceea ce priveşte medicina nuclearǎ, în anul 2018 au fost raportate 9.824 de proceduri de

medicinǎ nuclearǎ de diagnostic, 4850 proceduri PET/SPECT-CT şi 1998 proceduri de

medicinǎ nuclearǎ de tratament. Din analiza distribuției celor mai frecvente proceduri de

medicinǎ nuclearǎ de diagnostic, se constatǎ cǎ ponderea cea mai ridicatǎ este deținutǎ de

scintigrafia osoasǎ (radiofarmaceutic HDP) 44.5%, urmatǎ de procedurile hibride PET-CT

28.0%, scintigrafia tiroidiana (radiofarmaceutic Tc-99m pertechnetat) 5.5% şi procedurile

hibride SPECT-CT 5.1%. Pentru aceste proceduri de medicinǎ nuclearǎ, în cazul grupei de

vârstǎ de peste 40 de ani, pacienții de gen feminin sunt majoritari: 84% pentru scintigrafia

tiroidiana, 73% pentru SPECT-CT şi 55% pentru scintigrafia osoasa, cu excepția procedurilor


hibride PET-CT pentru care distribuția pe grupe de gen este echilibratǎ. Pentru grupa de

vârstǎ 15-39 de ani, cele mai frecvente proceduri sunt cele hibride de PET-CT, de asemenea

cu o distribuție echilibratǎ pe grupe de gen. Tot pentru grupa de vârstǎ 15-39 ani, femeile sunt

mai numeroase şi în cazul scintigrafiei osoase. Cele mai frecvente proceduri efectuate

pacienților pediatrici sunt scintigrafiile renale, în proporție de 82%, atât cu radiofarmaceutic

DTPA, cât şi cu DMSA, urmate la distanțǎ mare de procedurile hibride PET-CT (12%) şi

scintigrafia osoasa (5%), pacienții pediatrici de gen masculin din grupa de vârstǎ 0-4 ani fiind

cei mai numeroşi. De altfel, luând în considerare toate grupele de vârstǎ, atât pentru copii cât

şi pentru adulți, scintigrafiile renale efectuate pacienților pediatrici din grupa de vârstǎ 0-4 ani

sunt cele mai frecvente

Distribuția procedurilor de scintigrafie renalǎ (radiofarmaceutic DTPA şi DMSA)

Activitatea minimǎ, maximǎ şi medie (MBq) de substanțǎ radiofarmaceuticǎ

administratǎ pacienților, în funcție de grupa de vârstǎ


Dozele efective medii pentru procedurile de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic

Activitatea minimǎ, medie şi maximǎ administratǎ pacienților şi produsul dozǎ-lungime

scanatǎ DLP în cadrul procedurilor PET-CT şi SPECT-CT, pe grupe de vârstǎ şi gen

0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani

Perfuzie cerebrala Tc-99m HMPAO SC1 270 300

Tiroidiana Tc-99m pertechenat ST1 33 30 67 80 33 30 67 223 33 30 67 134

Tiroidiana I-131 NaI ST2 2 3 3

Functie tiroidiana I-131 NaI ST3 2 3 3

Functie tiroidiana Tc-99m pertechenat ST4 64 150 105

Pulmonara perfuzie Tc-99m MAA SP1 74 74 74

Cardiovasculara Tc-99m MIBI SV3 456 1164 655

Renala Tc-99m DTPA SR2 35 65 101 59 69 116 147 173 48 94 120 138

Renala Tc-99m DMSA SR4 25 42 71 80 55 78 99 106 38 50 73 96

Osoasa Tc-99m MDT SO2

Osoasa Tc-99m HDP SO3 93 366 345 93 377 852 93 370 620

Paratiroidiana Tc-99m tetrofosmin SPT1

Paratiroidiana Tc-99m pertechenat SPT2 599 777 688

Paratiroidiana Tc-99m SESTAMIBI SPT3 443 630 521

Limfoscintigrafie Tc-99m Nanocoloid SL1 35 71 45

Altele SA 56 666 56 740 56 700

Activitate administrata (MBq)

Minima Maxima MedieTip Scintigrafie/Radionuclid/RadiofarmaceuticCod

proc.


Perfuzie cerebrala Tc-99m HMPAO SC1 2.51 ± 0.68 2.79 ± 0.75

Tiroidiana Tc-99m pertechenat ST1 0.42 ± 0.12 0.38 ± 0.10 0.87 ± 0.23 1.03 ±0.28 0.43 ±0.12 0.38 ± 0.10 0.87 ± 0.23 2.90 ± 0.78 0.43 ± 0.12 0.38 ± 0.10 0.87 ± 0.23 1.74 ± 0.47

Tiroidiana I-131 NaI ST2 0.53 ± 0.14 0.68 ± 0.18 0.60 ± 0.16

Functie tiroidiana I-131 NaI ST3 0.49 ± 0.13 0.63 ± 0.17 0.55 ± 0.15

Functie tiroidiana Tc-99m pertechenat ST4 0.83 ± 0.22 1.95 ± 0.53 1.37 ± 0.37

Pulmonara perfuzie Tc-99m MAA SP1 0.81 ± 0.22 0.81 ± 0.22 0.81 ± 0.22

Cardiovasculara Tc-99m MIBI SV3 4.11 ± 1.11 10.48 ± 2.83 5.90 ± 1.59

Renala Tc-99m DTPA SR2 0.17 ± 0.05 0.32 ± 0.09 0.50 ± 0.13 0.29 ± 0.08 0.34 ± 0.09 0.57 ± 0.15 0.72 ± 0.19 0.85 ± 0.23 0.24 ± 0.06 0.46 ± 0.12 0.59 ± 0.16 0.67 ± 0.18

Renala Tc-99m DMSA SR4 0.22 ± 0.06 0.37 ± 0.10 0.62 ± 0.17 0.70 ± 0.19 0.49 ± 0.13 0.68 ± 0.18 0.87 ± 0.24 0.94 ± 0.25 0.33 ± 0.09 0.44 ± 0.12 0.64 ± 0.17 0.84 ± 0.23

Osoasa Tc-99m HDP SO3 0.53 ± 0.14 2.09 ± 0.56 1.97 ± 0.53 0.53 ± 0.14 2.15 ± 0.58 4.86 ± 1.31 0.53 ± 0.14 2.11 ± 0.57 3.53 ± 0.95

Paratiroidiana Tc-99m pertechenat SPT2 7.79 ± 2.10 10.10 ± 2.73 8.95 ± 2.42

Paratiroidiana Tc-99m SESTAMIBI SPT3 3.98 ± 1.08 5.67 ± 1.53 4.69 ± 1.27

Limfoscintigrafie Tc-99m Nanocoloid SL1 0.38 ± 0.10 0.78 ± 0.21 0.49 ± 0.13

Tip

Scintigrafie/Radionuclid/Radiofarmaceutic

Cod

proc.

Doza efectiva (mSv)

Minima Maxima Medie


Dozele efective totale pentru procedurile PET-CT şi SPECT-CT, pe grupe de vârstǎ şi

gen

În ceea ce priveşte procedurile de medicinǎ nuclearǎ de terapie, au fost raportate 1887 de

proceduri pentru tratarea tumorilor maligne ale tiroidei, cu valori ale activitǎților administrate

pacienților între 1.68 GBq şi 4.77 GBq, valoarea medie fiind de 3.07 GBq. De asemenea au

fost raportate 111 proceduri de terapie pentru hipertiroidism, activitǎțile administrate

pacienților în aceste cazuri situandu-se între 166.5 MBq şi 333 MBq, cu o valoare medie de

259 MBq.

Din analiza graficului structurii contribuțiilor dozelor efective colective estimate pentru

procedurile de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic (Fig. 4), exprimate în om·mSv/1000 locuitori,

se remarcǎ o pondere foarte importantǎ (65.3%) datǎ de procedurile hibride PET-CT, urmate

de scintigrafia osoasa cu Tc99m HDP (23.2%) şi la distanțǎ mare de scintigrafiile

cardiovasculare cu radiofarmaceutic MIBI şi SPECT-CT.

0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani

PET-CT PCT 56 123 128 227 62 135 158 688 59 128 144 419 60 145 156 532

SPECT-CT SCT 20 740 407 70

Examinare Cod

Activitate administrata (MBq)DLP CT (mGy x cm)

Minima Maxima Medie


PET-CT PCT 1.96 ± 0.53 4.50 ± 1.22 4.77 ± 1.29 12.28 ± 3.32 2.08 ± 0.56 4.73 ± 1.28 5.35 ± 1.44 21.05 ± 5.68 2.02 ± 0.55 4.60 ± 1.24 5.08 ± 1.37 15.94 ± 4.30

SPECT-CT SCT 1.24 ± 0.34 8.44 ± 2.28 5.11 ± 1.38

Examinare Cod

Doza efectiva (mSv)

Minima Maxima Medie


Dozele efective colective exprimate în om·mSv/1000 locuitori pentru principalele

proceduri de medicinǎ nuclearǎ de diagostic

Pentru radioterapie, au fost raportate în anul 2018 un numǎr de 16.003 de proceduri de

radioterapie efectuate cu acceleratoare liniare - LINAC (84.2%), instalații de RX-terapie

(ortovoltaj) (11.2%) şi instalații de telecobaltoterapie (4.6%). Distribuția procedurilor de

radioterapie evidențiazǎ ca 93.3% din cazuri aparțin grupei de vârstǎ de peste 40 de ani şi

6.7% grupei de vârstǎ 15-39 ani, pacienții de gen feminin fiind mai numeroşi, deținând un

procent de 52.9% în cazul grupei de vârstǎ 15-39 ani, respectiv 60.9% în cazul grupei de

vârstǎ de peste 40 de ani.

Analizând distribuţia procedurilor de radioterapie în funcție de tipul instalaţiilor, se constatǎ

ca cele mai numeroase tumori maligne sunt tratate, aşa cum era de aşteptat, utilizând

acceleratoarele liniare. Distribuția frecvențelor de tratament în funcție de localizare pǎstreazǎ

aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți: cele mai multe tumori maligne sunt cele localizate la

sân, urmate de cap şi gât, tumorile din sfera ginecologicǎ, metastazele osoase, tumorile de

rect şi cele pulmonare, metastazele şi tumorile cerebrale şi tumorile de prostatǎ. O pondere

relativ importantǎ (locul 10 în topul celor mai frecvente proceduri de tratament) este deținutǎ

de tratarea tumorilor benigne, inclusiv a procedurilor anti-inflamatorii, cu instalațiile de RX

terapie (ortovoltaj), aceste instalații fiind utilizate şi în tratarea tumorilor maligne ale pielii.

Toate tratamentele de brahiterapie afterloading cu debit de doza mare - HDR raportate sunt

pentru tumori ale aparatului genital.


SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PERSONALULUI MEDICAL LA RADIAŢII

IONIZANTE

Ing. Anca Sorescu, Fiz. Nicoleta Mozăceanu, Chim. Vasilica Ion

Activitatea de supraveghere a expunerii profesionale la radiaţii ionizante a personalului

medical face parte din programul naţional de sănătate publică, PN II, de monitorizare a

factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi de muncă şi este necesară în vederea menţinerii

nivelului de expunere la radiaţii în limitele prevazute de normele de radioprotecţie ale

personalului expus profesional.

Supravegherea dozimetrică a personalului expus profesional din domeniul medical este

efectuată de către Laboratoare de dozimetrie individuală şi are ca scop principal înregistrarea

şi menţinerea dozelor în limitele de doză impuse de normele CNCAN.

Obiectivele lucrării vizează supravegherea personalului medical expus profesional la radiaţii

ionizante şi determinarea nivelului expunerii profesionale individuale pentru personalul

reţelei MS de igiena radiaţiilor.

Metododologie: Informaţiile privind unităţile nucleare din domeniul medical au fost furnizate

de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti. Determinarea

nivelului expunerii profesionale individuale pentru personalulul reţelei MS de igiena

radiaţiilor prin dozimetrie individuală a fost realizată prin metoda film-dozimetrică. Mărimea

operaţională utilizată pentru evaluarea dozei la nivelui întregului organism este echivalentul

de doză Hp(10) pentru toate tipurile de activitate.

Rezultatele supravegherii au evidenţiat:

numărul unităţilor nucleare din domeniul medical de 3278 ȋn anul 2013, 3587 ȋn anul

2014, 3718 ȋn 2015, 3537 ȋn 2016, 3618 ȋn 2017 ajunge la circa 3715 ȋn 2018, iar

distribuţia teritoriala cu cele mai multe unitaţi nucleare medicale se află ȋn zona de

asistenţă a DSP Bucureşti, Dolj, Galaţi, Mureş, Iaşi.

În ceea ce priveşte instalaţiile utilizate ȋn cadrul unitaţilor nucleare din domeniul medical,

acestea sunt ȋn majoritate de ultima generaţie, produse şi instalate ȋn ultimii ani( mici

exceptii ȋnsă mai există instalaţii fabricate ȋn jurul anilor 1970 ( Rx grafie clasică ȋn

spitale de stat).

Din perspectiva personalului expus profesional la radiaţii ionizante din cadrul unităţilor

medicale, ȋn continuare se remarcă o uşoară creştere an de an: de la 9345 ȋn anul 2011 la

9759 ȋn anul 2012, de la 9763 ȋn anul 2013 la 10796 ȋn anul 2014 şi de la 11328 ȋn 2015

la circa 11757 ȋn anul 2017, 12562 ȋn 2018.


Distribuţia expusului profesional din domeniul medical evidenţiază un plus de activitate

pentru majoritatea Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor, ȋn special pentru cele din

teritoriul de competenţă al DSP Bucureşti, Dolj si Iaşi.

Ȋn cursul anului 2018 au fost raportate de către serviciile de dozimetrie individuala cazuri de

depaşire de doză ale monitorizării personalului medical expus la radiaţii ionizante ȋn Brăila (

1 caz) şi Dolj ( 68 cazuri); persoanele expuse la radiaţii ionizante sunt supravegheate medical

conform legislaţiei ȋn vigoare.

Ȋn privinţa valorilor interpretate ale echivalentului de doză, Hp(10), din rezultatele activităţii

de dozimetrie individuală ale Laboratorului de dozimetrie din cadrul Laboratorului de Igiena

Radiaţiilor, CRSPB – INSP, ȋn anul 2018 pentru un număr de 1837 expuşi monitorizaţi prin

metoda film-dozimetrică, din care 1635 persoane din sectorul sanitar, observăm că

frecvenţa mai mare a dozelor mari se ȋnregistrează ȋn medicina nucleară, radiologia

intervenţională şi de diagnostic.

MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII DE AUDIT CLINIC AL ACTIVITĂȚII

MEDICALE CU RADIAȚII IONIZANTE

fiz. Loredana Bogdan, Dr. Rita Burkhardt

Scopul metodologiei

Îmbunatăţirea calităţii îngrijirii pacientului prin asigurarea suportului informaţional în

vederea implementării şi monitorizării la nivel naţional a activităţilor de audit clinic în

practicile radiologice medicale.

Obiectivele specifice

În anul 2018, în cadrul prezentului proiect, s-au urmărit ca obiective principale:

- Creşterea gradului de conştientizare, la nivel naţional, în randul furnizorilor de

servicii medicale, a asociaţiilor profesionale şi a personalului de specialitate cu privire

la importanţa efectuării auditului clinic

- Oferirea de resurse informaţionale specifice pentru instruirea personalului

- Oferirea de instrumente utile în aplicarea auditurilor clinice personalizate

- Dezvoltarea metodologiei de monitorizare la nivel naţional a activităţilor de audit

clinic în practicile radiologice medicale.


Legislaţie în domeniu

Legislaţie naţională

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi

completările ulterioare

- Legea 111/1996 cu modificările şi completările ulterioare (Legea 63 din 9 martie

2018)

- Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică aprobate prin Ordinul

comun MS, MEN si CNCAN Nr. 752/3978/136/2018 din 13 iunie 2018, publicate in

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 bis din 25 iunie 2018

- Ordinul comun MSF si CNCAN, nr. 285/79/2002, M.O. Partea I, nr. 446 bis din 25

iunie 2002 de aprobare a Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul

expunerilor medicale (NSR-04)

- Ordinul CNCAN nr. 173/16.10.2003, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 924

/ 23.12.2003 de aprobare a Normelor de securitate radiologica in practicile de

radiologie de diagnostic si radiologie interventionala (NSR-11)

- Ordinul presedintelui CNCAN nr. 94/14.04.2004 de aprobare a Normelor de

securitate radiologica in practica de radioterapie (NSR-12)

- Ordinul presedintelui CNCAN nr. 358 din 18 octombrie 2004 de aprobare a Normelor

de securitate radiologica pentru practica de medicina nucleară (NSR-14)

Recomandări internaţionale

- Directiva 59/2013/Euratom de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia

împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a

Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi

2003/122/Euratom.

- RP 159/2009 – Recomandările Comisiei Europene privind auditul clinic pentru practice-le

medicale radiologice (RDG, MN, RT)

1. Metode folosite

În vederea atingerii obiectivelor specifice stabilite s-au desfășurat urmatoarele activități,

conform planului strategic privind implementarea auditului clinic în practicile radiologice

medicale:

Analiza celor mai recente informatii din literatura de specialitate privind

implementarea si monitorizarea auditului clinic in practicile radiologice medicale


Comunicarea cu autorităţile competente în vederea finalizarii cadrului legislativ de

implementare a auditului clinic în practicile radiologice medicale

Realizarea de instrumente specifice, utile în efectuarea auditurilor clinice in practicile

radiologice medicale (ex.: ghiduri, template-uri audit clinic)

Elaborarea de materiale de instruire a personalului furnizorilor servicii medicale

Elaborarea metodologiei de monitorizare a activităţilor de audit clinic in practicile

radiologice medicale, la nivel naţional

2. Rezultate

Ca urmare a comunicării cu autorităţile competente, în vederea finalizării cadrului legislativ

de implementare a auditului clinic în practicile radiologice medicale, s-au revizuit propunerile

de:

- “Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în practicile radiologice medicale”

- care transpune Articolul 58 (e) din Directiva 2013/59/Euratom și

- “Normele privind auditul clinic în practicile radiologice medicale” - care transpun

Recomandările Comisiei Europene privind auditul clinic pentru practicile medicale

radiologice (RP 159/2009).

Noua variantă a propunerii de “Norme privind auditul clinic în practicile radiologice

medicale” are următoarea structură:

“Capitolul I. Scop, Domeniul de aplicare și definiții

Capitolul II. Cerințe privind activitatea de audit clinic (obiectivele auditului clinic,

sfera auditului clinic, tipuri de audit clinic - intern, extern, parţial, complet, de nivel

1, 2 și 3, frecvența activităților de audit clinic, standarde și criterii de bună practică)

Capitolul III. Implementarea auditului clinic în practicile radiologice (cerințe privind

organizarea auditului clinic, responsabilități privind activitățile de audit clinic - pentru

managementul/conducerea unităților, grupul de lucru pentru auditul clinic în practicile

radiologice, echipa de audit clinic, medicul coordonator al departamentului /

laboratorului radiologic auditat, întreg personalul unității medicale, cerințe privind

auditorii clinici, monitorizarea și raportarea activităților de audit clinic în cadrul

organizației în care se desfășoară practici radiologice medicale, principalele

documente utilizate în activitățile de audit clinic - programul anual de audit clinic,

raportul de audit, planul de îmbunătățire a calității, raportul de progres, raportul anual

de audit clinic)


CAPITOLUL IV. Coordonarea, monitorizarea, verificarea și susținerea activităților de

audit clinic în practicile radiologice medicale (coordonarea națională, monitorizarea la

nivel național)

CAPITOLUL V. Dispoziții finale

Anexa nr.1 la norme: Criteriile generale minime prioritare de bună practică în

practicile radiologice medicale”

Deoarece la momentul prezent nu există un organism de audit clinic recunoscut la nivel

național, propunerea de norme doar definește auditurile clinice externe și cere efectuarea lor

cu o frecvență de minim cinci ani.

S-au pastrat propunerile ca:

1. Institutul Național de Sănătate Publică să efectueze:

- coordonarea națională a activităților de audit - prin elaborarea și revizuirea periodică

de recomandări specifice și materiale informative privind punerea în aplicare a auditului

clinic în practicile radiologice medicale, materialele suport urmând a fi disponibile pe site-ul

insp.gov.ro.

- monitorizarea la nivel național a activității de audit clinic în practicile radiologice

medicale conform metodologiei elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică și

aprobată de Ministerul Sănătății, disponibilă pe site-ul insp.gov.ro și revizuită ori de câte ori

va fi nevoie;

2. verificarea implementării auditului clinic în practicile radiologice medicale să fie realizată

de către:

- Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București, prin

Laboratoarele de Igiena Radiațiilor Ionizante - în cadrul procesului de vizare anuală a

autorizației sanitare de funcționare;

- Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) - pentru

unitățile medicale care prestează servicii în relație cu sistemul public de asigurări de sănătate

- în cadrul procesului de acreditare, conform actelor normative în vigoare.

3. Societățile profesionale și stiințifice să participe la susținerea activitătii de audit clinic prin:

- elaborarea standardelor, ghidurilor și criteriilor de bune practici pentru toate tipurile

de proceduri radiologice medicale;

- sprijinul și stimularea profesioniștilor în vederea implementării activităților de audit

clinic – eventual prin oferirea de puncte de educație medicală continuă pentru implicarea în

activitățile de audit clinic.

http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/

http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/


S-au elaborat modele pentru programul anual de audit clinic, raportul de audit, planul de

îmbunătățire a calității, raportul de progres, raportul anual de audit clinic - ca instrumente de

apliccare în practică a auditului clinic.

S-au elaborat draft-uri pentru “Ghidul privind auditul clinic în practicile radiologice

medicale” și “Metodologia de monitorizare a activităţii de audit clinic la nivel

național”, urmănd ca forma finală să fie stabilită după aprobarea Normelor privind auditul

clinic în practicile radiologice medicale, în scopul oferirii unor informații coerente și unitare.

““Ghidul privind auditul clinic în practicile radiologice medicale” conține exemple de criterii

generale de bună practică și de criterii specifice de audit referitoare la toate cele trei elemente

principale ale practicilor medicale: structură- misiunea şi viziunea, structura organizatorică

și managerială, personalul şi formarea profesională, spaţiile, echipamentele şi materialele;

proces - procesul de trimitere si justificarea, practicile de examinare și tratament şi

recomandările, calitatea managementului, fluxul de informaţii si controlul documentelor și

rezultatul expunerilor medicale.

Conform propunerii de “Metodologie de monitorizare a activităţii de audit clinic la nivel

național”:

- Institutul Național de Sănătate Publică stabilește anual câteva teme de audit clinic în

practicile radiologice medicale prioritare și obligatorii la nivel național, pe baza propunerilor

primite de la Comisiile Consultative ale MS, Societaților profesionale, unitățile medicale sau

pacienți

- unitățile medicale întocmesc și transmit către Institutul Național de Sănătate Publică, în

format electronic, până la data de 20 februarie a anului următor celui pentru care se face

raportarea, un raport anual privind activitățile de audit clinic efectuate conform programului

anual de audit clinic aprobat de managementul unității, care include atat tematicile de audit

obligatorii la nivel național, cât și prioritățile unității medicale.

- Institutul Național de Sănătate Publică centralizează și analizează rapoartele anuale de audit

clinic transmise de unitățile medicale și întocmește un raport anual care este înaintat

Ministerului Sănătății până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se face

raportarea. Pe baza analizării acestui raport anual la nivel național, Comisiile consultative în

practicile radiologice (radiologie, radiologie intervențională, medicină nucleară, radioterapie)

propun noi teme de audit clinic de interes național.

Proiectul revizuit de “Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în practicile

radiologice medicale”, împreună cu nota de fundamentare și tabelul cu concordanta dintre

articolele Directivei EURATOM 59/2013 și transpunerea lor în proiectul de ordin au fost

transmise spre consultare catre specialiștii INSP.


3. Concluzii

Activitățile desfășurate în cadrul prezentului proiect duc la creşterea capacităţilor furnizorilor

de servicii medicale de implementare a activitatilor de audit clinic în practicile radiologice

medicale in vederea monitorizarii lor la nivel naţional.

În vederea creării unui mediu adecvat la nivel naţional şi local, se impune implicarea atât a

societăților profesionale cât şi a organismelor de reglementare pentru:

- adoptarea ghidurilor de bună practică specifice pentru fiecare tip de procedura care implică

expunerea medical, general acceptate la nivel național;

- crearea unor structuri pentru pregătirea şi certificarea personalului implicat in activitățile de

audit clinic, atât intern cât și extern.

Toate acestea răspund necesităţii implementării în practică a recomandarilor Directivei

59/2013/Euratom privind audit clinic în practicile radiologice medicale, a respectării 391

litera d) din Legea 63/2018 pentru modificarea și completarea Legii 111/1996 privind

desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea si controlul activităţilor nucleare, dar

mai ales nevoii de îmbunătăţire a calităţii serviciilor de sănătate din punctul de vedere al

siguranţei, eficienţei, eficacitaţii rentabilităţii şi orientării spre pacient, în vederea creşterii

gradului de satisfacţie al pacientului.

Indicatori de impact:

Elaborarea de “Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în practicile

radiologice medicale” și “Normele privind auditul clinic în practicile radiologice medicale”.

ELABORAREA STRATEGIEI DE COMUNICARE PRIVIND EXPUNEREA LA

RADON

Fiz. Alina DUMITRESCU, Chim. Doina Obreja

La data de 5 decembrie 2013, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva

2013/59/Euratom de stabilire a normelor de securitate de bază privind protectia impotriva

pericolelor asociate cu expunerea la radiatii ionizante. Cerintele Directivei 2013/59/Euratom,

trasnpuse în România prin Legea nr. 63/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.

111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul

activităților nucleare, stabilesc ca si cerinta pentru statele membre elaborarea unui plan de

masuri care sã abordeaze riscurile pe termen lung prezentate de expunerile la radon în


locuințe, clădirile cu acces public și în locurile de muncă, cerinţã indeplinitã prin adoptarea la

12 iulie 2018 a HG. 526 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon.

In cadrul Planului National de Actiune pentru Radonul de Interior (PNAR) este prevazutã ca

directie stragicã DS5: Realizarea Strategiei de informare, educare și comunicare pentru

sensibilizarea populației și informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor și a

angajaților cu privire la riscurile prezentate de radon. Aceasta activitate este in sarcina

Ministerului Sănătăţii, a Institutului Naţional de Sănătate Publica/Centrul Naţional de

Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, a structurilor de specialitate de la nivel

regional şi local şi a autorităţilor locale.

Proiectul de faţã a avut scopul de a crea o structurã cadru a Strategiei Nationale de

Comunicare pentru Radon (SNCR), având la bazã abordarea de schimbări sociale și

comportament, fiind în acelaşi timp de naturã participativã pentru toate pãrţile implicate şi

interesate. In acest sens, a fost dezvoltat GHIDUL SNCR-KIT, cu scopul de a oferi

îndrumări practicã celor implicaţi în dezvoltarea, implementarea sau sustinerea efortului

privind comunicarea de risc în relaţie cu expunerea la radonul de interior. Ghidul are la bazã

ideea că, comunicarea strategică eficientă se bazează pe convergența "emiţãtorului" și

"receptorului" de mesaj în care diferențele dintre cele două încep să dispară. Accentul este

pus pe dezvoltarea unei abordãri cuprinzătoare, pe termen lung, a comunicării privind riscul

expunerii populaţiei Romãniei la radonul din interiorul clãdirilor, locurilor de muncã şi

clãdirilor cu acces public, care să răspundă în mod adecvat necesităților audienței.

GHIDUL SNCR-KIT

GHIDUL SNCR-KIT include opt pași care vor fi utilizaţi în procesul de dezvoltare a

strategiei și, respectiv a instrumentelor necesare compilãrii informațiilor caracteristice şi

necesare unei strategii de comunicare instersectoriale. Dezvoltarea lui s-a bazat pe rezultatele

cercetãrii ştiinţifice din anii precedenţi, și descrie în mod tipic publicul prioritar, obiectivele

de comunicare, abordările strategice, poziționarea și mesajele, împreună cu planurile de

implementare și monitorizare și evaluare. Cu toate acestea, strategia de comunicare nu este

un produs static. Trebuie să răspundă la un mediu în continuă schimbare. Prin urmare,

adaptările pot fi necesare pentru a răspunde noilor rezultate și date de cercetare, evenimente

neașteptate, schimbări de priorități sau rezultate neprevăzute.

Informațiile colectate în acest proces vor constitui baza Strategiei Nationale de Comunicare

pentru Radon (SNCR) şi contribuie la realizarea procesului de planificare intersectoriale a

SNCR.


Strategia de proiectare încorporează rezultate;e obţinute în etapa informativã și folosește

informațiile culese pentru a dezvolta un plan strategic pentru atingerea obiectivelor PNAR.

Acest pas se concentrează pe dezvoltarea Strategiei de comunicare, care include informații

din analiza situației, obiectivele comunicării, segmentarea audienței, abordări ale

programului, un plan de lucru și un plan de monitorizare și evaluare. Pe baza informaţiilor

completate unitar, pe baza acestui ghid, permit creionarea unei strategii de comunicare care

sã reprezinte “vocea unicã” a implementãrii PNAR, şi care, sa evidenţieze natura colaborativ

unitarã a instituţiilor implicate în implementare.

SUPRAVEGHEREA NIVELURILOR DE REFERINŢĂ ÎN DIAGNOSTIC ÎN

EXPUNERILE MEDICALE LA RADIAŢII IONIZANTE

Fiz. Dr. Olga Gîrjoabǎ

Introducere

Sinteza naționalǎ intitulatǎ: “Supravegherea nivelurilor de referințǎ în diagnostic în

expunerile medicale la radiații ionizante“ are drept scop stabilirea la nivel național a

nivelurilor de referințǎ în radiodiagnostic şi medicinǎ nuclearǎ de diagnostic (DRL/NDR) şi

revizuirea acestora ori de câte ori este cazul, în funcție de evoluția cunoştințelor în domeniu şi

tendințele internaționale stabilite de IAEA şi Comisia Europeanǎ.

Ordinul ministrului sǎnǎtǎții, al ministrului educației naționale şi al preşedintelui CNCAN nr.

752/3.978/136/2018 pentru aprobarea “Normelor privind cerințele de bazǎ de securitate

radiologicǎ” explicǎ necesitatea stabilirii şi revizuirii periodice a nivelurilor de referințǎ în

diagnostic la nivel național şi totodata stabileşte cadrul generic pentru monitorizarea

radioprotecției pacientului în expunerea medicalǎ la radiații ionizante. Acesta reprezintǎ actul

legislativ de transpunere şi implementare a prevederilor Directivei Europene

2013/59/EURATOM în care existǎ prevederi speciale privind stabilirea şi revizuirea

nivelurilor de referințǎ în diagnostic.

Nivelurile de referințǎ în diagnostic constituie un set de valori pentru examinǎrile RX

standard, stabilite pe un eşantion tipic de pacienți, care sunt aplicabile pentru procedurile de

diagnostic, atât în practicile de radiologie cât şi de medicinǎ nuclearǎ. Nivelurile de referințǎ

în diagnostic împreunǎ cu rezultatele monitorizǎrii radioprotecției pacienților în expunerea

medicalǎ sunt utilizate în optimizarea practicilor de radiologie şi de medicinǎ nuclearǎ.


Nivelurile de referințǎ în diagnostic nu se aplicǎ expunerilor individuale, ci grupurilor tipice

de pacienți. Dacǎ valorile medii ale mǎrimilor de dozǎ obținute la nivelul unui laborator de

radiologie sau medicinǎ nuclearǎ depǎşesc constant nivelurile de referințǎ stabilite, atunci

este necesarǎ revizuirea procedurilor/protocoalelor de expunere şi/sau verificarea

echipamentelor radiologice şi trebuie luate mǎsuri corective.

Nivelurile de referințǎ în diagnostic trebuie stabilite la nivel național pe baza distribuției

dozelor primite de pacienți pe tipuri de examinǎri/proceduri de radiologie de diagnostic şi

intervenționalǎ şi medicinǎ nuclearǎ de diagnostic, acestea fiind raportate şi la nivel

internațional.

Majoritatea statelor membre UE au reglementate la nivel național nivelurile de referințǎ în

diagnostic, acestea fiind revizuite la fiecare 3-5 ani.

În vederea îndeplinirii cerințelor EURATOM, a fost emis Ordinul MS nr. 1255/07.11.2016

privind aprobarea Normelor privind înregistrarea, centralizarea şi raportarea informațiilor

privind expunerea medicalǎ a populației la radiații ionizante, conform cǎruia toate unitǎțile

care furnizeazǎ servicii medicale de radiologie de diagnostic, radiologie intervenţionalǎ şi

medicinǎ nuclearǎ de diagnostic trebuie sǎ transmitǎ anual înregistrarile din Registrele

parametrilor individuali de expunere, pentru câte 20 de pacienți examinați în perioada

februarie-martie a anului în curs, pentru fiecare tip de examinare de radiodiagnostic şi pentru

fiecare echipament de radiologie sau medicinǎ nuclearǎ. INSP este instituția abilitatǎ cu

supravegherea nivelurilor de referințǎ în diagnostic pentru expunerile medicale la radiații

ionizante, activitate ce urmǎreşte stabilirea şi revizuirea la nivel național a nivelurilor de

referințǎ în radiologia de diagnostic, radiologia interventionalǎ şi medicinǎ nuclearǎ de

diagnostic, pe baza datelor raportate de unitǎți.

În anii 2017 şi 2018 au fost derulate acțiuni în cadrul programului național de sǎnǎtate PN II

prin care au fost estimate valorile de referințǎ pentru investigațiile RX standard exprimate în

termeni de produs dozǎ-arie DAP (Gy x cm2) pentru echipamentele care au DAP-metru,

kerma în aer la suprafața de intrare ESAK (mGy) pentru echipamentele care nu au DAP-

metru, doza medie glandularǎ MGD (mGy) pentru echipamentele de mamografie, produsul

dozǎ-lungime scanatǎ DLP (mGy x cm) pentru echipamentele de tomografie computerizatǎ şi

respectiv activitatea administratǎ (MBq) în cazul procedurilor de medicinǎ nuclearǎ,

rezultate în urma prelucrǎrii curbelor de dozǎ pentru fiecare tip de procedurǎ, respectiv pentru

nivelul de referințǎ în diagnostic (care reprezintǎ 75% din curba de distribuție a valorilor de


doza), valoarea medianǎ (care reprezintǎ 50% din curba de distribuție a valorilor de doza) şi

medie aritmeticǎ.


Actualul raport se bazeazǎ pe datele colectate în perioada 2017-2018 de la furnizori de

servicii de radiologie şi medicinǎ nuclearǎ din 28 de judete, procentul de raportare fiind însǎ

scǎzut la nivelul întregii țǎri (24.1%). Au fost prelucrate datele raportate pentru un numǎr de

40226 de examinǎri RX, respectiv 27253 de radiografii şi fluoroscopii, 2022 mamografii,

6846 examinǎri CT, 2571 examinǎri dentare, 454 proceduri intervenționale cardiologice şi

448 proceduri intervenționale non-cardiologice şi 632 examinǎri de osteodensitometrie,

precum şi 425 proceduri de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic.

Numǎrul de echipamente care au participat la sintezǎ raportate la numǎrul total de

echipamente radiologice autorizate la nivelul întregii țǎri reprezintǎ 15.8% pentru radiologia

convenționalǎ (490 echipamente participante), 31% pentru tomografia computerizatǎ (94 de

echipamente CT participante), 17.9% pentru radiologia intervenționalǎ (50 echipamente

participante) şi 17.6% pentru medicinǎ nuclearǎ (9 echipamente participante).

Distribuția numǎrului de echipamente participante la sintezǎ, pe tip de practicǎ, în

funcție de consumul radiologic şi de tipul finanțǎrii unitǎții sanitare


Distribuția instalațiilor radiologice convenționale (grafie şi fluoroscopie) participante la

sintezǎ, în funcție de anii de fabricație

Distribuția instalațiilor de tomografie computerizatǎ participante la sintezǎ, în funcție

de anii de fabricație


Pentru a asigura o reprezentativitate cât mai bunǎ a rezultatelor obținute în cadrul sintezei,

baza de date pentru evaluarea nivelurilor de referințǎ în diagnostic a fost constituitǎ din date

raportate de diferite tipuri de unitǎți sanitare, cu finanțare privata sau de la bugetul de stat,

atât spitale cu un flux mare de pacienți, precum spitalele județene sau de urgențǎ, cât şi unitǎți

medii, precum spitale municipale/oraşeneşti sau spitale mici, de profil, precum spitale de

pneumoftiziologie.

Din punctul de vedere al anului de fabricație al echipamentelor radiologice utilizate, pentru

radiologia convenționalǎ (radiografie, flurosocopie şi mamografie) o pondere însemnatǎ este

reprezentatǎ de echipamentele cu o vechime de 15-20 de ani, spre deosebire de echipamentele

utilizate în tomografia computerizatǎ, radiologia intervenționalǎ şi radiologia dentarǎ unde au

fost fǎcute investiții şi au fost achiziționate în ultimii 10 ani echipamente mai noi şi mai

performante.

Datele colectate şi raportate de cǎtre unitǎțile sanitare nu au putut acoperi toate grupele de

vârstǎ pentru toate procedurile de examinare, astfel încât în tabelele de mai jos sunt

prezentate doar grupele de vârstǎ pentru care a existat reprezentativitate. În acest sens, în

cazul pacienților pediatrici, din cauza numǎrului foarte mic de date colectate pentru fiecare

grupa de vârstǎ, nu au putut fi evaluate nivelurile de referințǎ în diagnostic, cu excepția

examinǎrilor radiografice pentru torace, cap şi membre.

Radiologia convenționalǎ

Rezultatele obținute pentru indicatori în cazul radiologiei convenționale (grafie şi

fluoroscopie) sunt prezentate în tabelele nr. 1 şi 2. Valorile de dozǎ pentru aceste examinǎri

sunt reprezentate de produsul dozǎ-arie DAP (Gy x cm2) pentru instalațiile radiologice dotate

cu DAP-metru (vezi Tabel 1) şi respectiv kerma în aer la suprafața de intrare ESAK (mGy)

pentru instalațiile radiologice care nu sunt dotate cu DAP-metru (vezi Tabel 2). În tabelele nr.

3, 4 şi 5 sunt prezentate valorile obținute pentru doza medie glandularǎ MGD (mGy) pentru

examinǎrile mamografice şi respectiv indicatorii pentru examinǎrile de osteodensitometrie şi

cele dentare.

Nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi mediile aritmetice pentru examinǎrile

radiologice convenționale efectuate cu instalații radiologice dotate cu DAP-metru

TIP EXAMINARE (REGIUNE

ANATOMICA/PROIECTIE

(AP/LAT) - CODIFICARE

GRUPA

DE

VÂRSTǍ

NUMAR PACIENTI INALTIME

MEDIE

(CM)

GREUTATE

MEDIE

(KG)

DRL -

DAP

(Gy x

cm2)

VALOARE

MEDIANA

DAP (Gy x

cm2)

VALOARE

MEDIE

DAP (Gy x

cm2) F M

TORACE AP -T1

0-1 AN 44 47 62 8 0.06 0.04 0.06

1-4 ANI 99 98 86 15 0.10 0.07 0.10

5-9 ANI 63 70 122 24 0.15 0.11 0.13


10-14 ANI 56 81 154 47 0.26 0.15 0.22

>15 ANI 1554 1649 168 74 0.46 0.22 0.75

TORACE LAT - T2 >15 ANI 134 129 168 75 1.13 0.44 0.81

CAP AP - C1

1-4 ANI 29 41 95 32 0.38 0.21 0.41

>15 ANI 581 493 166 71 0.72 0.37 0.62

CAP LAT - C2 >15 ANI 282 252 167 72 0.60 0.35 0.56

SINUS- S1 >15 ANI 432 288 166 73 0.64 0.36 0.81

MEMBRE - M

5-9 ANI 132 128 126 28 0.04 0.02 0.04

10-14 ANI 160 272 151 49 0.06 0.03 0.09

>15 ANI 1340 1289 168 75 0.28 0.11 0.33

COL CERVICALA AP - CC1 >15 ANI 609 512 167 74 0.42 0.23 0.34

COL CERVICALA LAT - CC2 >15 ANI 1066 875 167 74 0.46 0.28 0.77

COL TORACALA AP - CT1 >15 ANI 673 372 166 71 1.33 0.80 1.20

COL TORACALA LAT - CT2 >15 ANI 833 442 167 74 1.84 1.11 1.46

COL LOMBARA AP - CL1 >15 ANI 929 627 167 74 1.97 1.10 1.51

COL LOMBARA LAT - CL2 >15 ANI 527 708 167 75 3.06 1.73 2.33

PELVIS - P >15 ANI 1329 856 167 75 2.18 1.29 1.82

ABDOMEN - A >15 ANI 503 511 167 74 2.17 1.17 1.70

TRACT GASTRODUODENAL -

ESOFAG - TG1 >15 ANI 55 48 164 68 5.10 1.16 3.13

TRACT GASTRODUODENAL -

STOMAC DUODEN - TG2 >15 ANI 143 167 168 72 3.20 1.51 3.99

EXPLORARE COLON - TG3 >15 ANI 48 39 167 73 6.77 3.61 4.48

HISTEROSALPINGOGRAFIE - H >15 ANI 169 0 166 64 1.29 0.73 1.10

UROGRAFIE - U2 >15 ANI 203 150 168 76 4.93 3.15 3.68

TORACE FLUOROSCOPIE - T3 >15 ANI 295 237 166 73 0.76 0.41 0.63

TRACT GASTRODUODENAL

FLUOROSCOPIE - TG4 >15 ANI 424 311 165 74 7.19 3.26 5.31

EXPLORARE COLON

FLUOROSCOPIE - TG5 >15 ANI 86 53 167 74 7.04 3.67 6.27


radiologice convenționale efectuate cu instalații radiologice care NU sunt dotate cu

DAP-metru

TIP EXAMINARE (REGIUNE

ANATOMICA/PROIECTIE

(AP/LAT) - CODIFICARE

GRUPA

DE

VÂRSTǍ

NUMAR PACIENTI

INALTIME

MEDIE

(CM)

GREUTATE

MEDIE

(KG)

DRL

ESAK

(mGy)

VALOARE

MEDIANA

ESAK

(mGy)

VALOARE

MEDIE

ESAK

(mGy) F M

TORACE AP -T1 0-1 AN 70 81 49 3 0.05 0.03 0.06

>15 ANI 419 409 167 75 0.64 0.23 0.48

TORACE LAT - T2 > 15 ANI 31 25 168 74 2.61 1.23 1.84

CAP AP - C1 >15 ANI 116 101 168 73 1.73 1.09 1.63

CAP LAT - C2 >15 ANI 62 60 167 75 1.44 0.93 1.15

SINUS- S1 >15 ANI 62 40 167 69 2.62 1.15 1.79

MEMBRE - M >15 ANI 251 199 167 76 0.75 0.16 0.67

COL CERVICALA AP - CC1 >15 ANI 91 79 166 73 1.07 0.52 1.18

COL CERVICALA LAT - CC2 >15 ANI 173 123 166 73 1.22 0.53 0.88


COL TORACALA AP - CT1 >15 ANI 69 43 164 72 2.48 0.91 1.71

COL TORACALA LAT - CT2 >15 ANI 148 61 165 73 2.89 1.47 2.00

COL LOMBARA AP - CL1 >15 ANI 115 74 167 75 3.03 1.84 2.42

COL LOMBARA LAT - CL2 >15 ANI 160 78 167 74 4.52 2.96 3.29

PELVIS - P > 15 ANI 253 131 167 75 3.71 2.09 2.62

ABDOMEN - A >15 ANI 89 97 167 73 3.78 2.62 2.77


mamografice

TIP EXAMINARE /

PROIECTIE

GRUPA

DE

VÂRST

Ǎ

NUMAR

PACIENTI INALTIM

E MEDIE

(CM)

GREUTAT

E MEDIE

(KG)

DRL -

MGD

(mGy

)

VALOAR

E

MEDIANA

MGD

(mGy)

VALOAR

E MEDIE

MGD

(mGy) F M

MAMOGRAFIE - CC > 15 ANI

101

1 163 73 2.35 1.75 2.01

MAMOGRAFIE -

MLO >15 ANI

101

1 163 73 2.68 2.01 2.13

Nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi mediile aritmetice pentru examinǎrile de

osteodensitometrie

TIP EXAMINARE

GRUPA

DE

VÂRST

Ǎ

NUMAR

PACIENT

I INALTIM

E MEDIE

(CM)

GREUTAT

E MEDIE

(KG)

DRL

(mGy

)

VALOAR

E

MEDIAN

A (mGy)

VALOAR

E MEDIE

(mGy) F M

OSTEODENSITOMETRI

E >15 ANI 632 43 160 72 0.053 0.041 0.045

Nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi mediile aritmetice pentru DAP şi doza

efectivǎ (µSv) corespunzǎtoare în cazul examinǎrilor dentare

TIP

EXAMINARE-

CODIFICARE

GRUP

A DE

VÂRST

Ǎ

NUMAR

PACIENTI

DR

L -

DA

P

(Gy

x

cm2

)

DOZA

EFECTI

VA ( Sv)

VALOA

RE

MEDIA

NA DAP

(Gy x

cm2)

DOZA

EFECTI

VA ( Sv)

VALOA

RE

MEDIE

DAP (Gy

x cm2)

DOZA

EFECTI

VA ( Sv) F M

INTRAORAL -

D1

>15

ANI 467 311

0.02

8 5.0 0.009 1.5 0.017 3.1

PANORAMIC -

D2

>15

ANI 837 665

0.14

2 25.6 0.121 21.7 0.119 21.3

3D/CBCT - D3

>15

ANI 158 133

0.68

1 122.6 0.387 69.6 0.442 79.5

Tomografia computerizata

Rezultatele obținute pentru tomografia computerizatǎ sunt prezentate în tabelul nr. 6.

Valoarea de dozǎ pentru procedurile CT este reprezentatǎ de produsul dozǎ-lungime scanatǎ

DLP (mGy x cm). Valorile obținute pentru nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi mediile


aritmetice se referǎ la o singurǎ secvențǎ de scanare (de exemplu examinǎrile native) şi nu se

aplicǎ procedurilor multisecventiale (de exemplu examinǎrile cu substanțǎ de contrast care

presupun scanǎri multiple).

Valorile per secvențǎ de examinare pentru nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi

mediile aritmetice pentru procedurile de tomografie computerizate

TIP EXAMINARE

GRUPA

DE

VÂRSTǍ

NUMAR

PACIENTI INALTI

ME

MEDIE

(CM)

GREUT

ATE

MEDIE

(KG)

DRL

DLP

(mGy X

cm)

VALOAR

E

MEDIAN

A DLP

(mGy X

cm)

VALOAR

E MEDIE

DLP

(mGy X

cm)

F M

CAP > 15 ANI 898 722 168 75 1122 836 947

SINUS > 15 ANI 261 185 169 73 638 342 453

GAT PARTI MOI > 15 ANI 157 330 169 76 1180 757 915

COL CERVICALA > 15 ANI 182 238 168 75 1042 502 701

COL TORACALA > 15 ANI 79 73 169 76 814 513 628

COL LOMBARA > 15 ANI 274 196 168 76 715 521 589

TORACE > 15 ANI 378 444 168 73 448 340 367

ABDOMEN > 15 ANI 220 198 168 72 522 381 424

PELVIS > 15 ANI 199 138 167 71 642 385 511

TORACE-ABDOMEN > 15 ANI 176 147 167 73 776 521 633

ABDOMEN+PELVIS > 15 ANI 343 221 166 72 769 580 610

TRUNCHI > 15 ANI 173 159 167 72 924 708 749

CAP+TORACE+ABDO

MEN > 15 ANI 58 64 167 72 1781 1497 1479

CAP+TORACE+ABDO

MEN+PELVIS > 15 ANI 39 41 167 71 2073 1796 1925

EXTREMITATI > 15 ANI 114 139 169 77 454 253 334

Radiologia interventionala

Rezultatele obținute pentru indicatorii sintezei în cazul procedurilor de radiologie

intervenționalǎ cardiologicǎ şi non-cardiologicǎ sunt prezentate în tabelele nr 7 şi 8. Valorile

de dozǎ în aceste cazuri sunt reprezentate de produsul dozǎ-arie DAP (Gy x cm2).

Nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi mediile aritmetice pentru procedurile

intervenționale cardiologice

TIP EXAMINARE

GRUPA

DE

VÂRSTǍ

NUMAR

PACIENTI INALTIME

MEDIE

(CM)

GREUTATE

MEDIE

(KG)

DRL

-

DAP

(Gy

x

cm2)

VALOARE

MEDIANA

DAP (Gy x

cm2)

VALOARE

MEDIE

DAP (Gy x

cm2) F M

CORONAROGRAFIE > 15 ANI 82 124 168 80 48.61 31.59 37.29

ANGIOGRAFIE

MEMBRE

INFERIOARE > 15 ANI 37 99 169 78 33.54 14.20 21.41


IMPLANT

STIMULATOR

CARDIAC > 15 ANI 47 65 168 76 10.70 5.15 7.65

Nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi mediile aritmetice pentru procedurile

intervenționale non-cardiologice

TIP EXAMINARE

GRUPA

DE

VÂRSTǍ

NUMAR

PACIENTI INALTIME

MEDIE

(CM)

GREUTATE

MEDIE

(KG)

DRL

-

DAP

(Gy

x

cm2)

VALOARE

MEDIANA

DAP (Gy x

cm2)

VALOARE

MEDIE

DAP (Gy x

cm2) F M

UROGRAFIE -

LITOTRIPTIE > 15 ANI 58 58 168 78 4.48 1.99 3.34

ORTOPEDICE > 15 ANI 167 165 157 72 2.71 1.16 1.86

Medicina nucleara

Rezultatele obținute pentru indicatorii sintezei în cazul procedurilor de medicinǎ nuclearǎ de

diagnostic sunt prezentate în tabelul nr. 9. Valoarea de doza în aceste cazuri este reprezentatǎ

de activitatea administratǎ de substanțǎ radioactivǎ exprimatǎ în MBq.

Nivelurile de referințǎ, valorile mediane şi mediile aritmetice pentru procedurile de

medicinǎ nuclearǎ de diagnostic

TIP EXAMINARE -

COD EXAMINARE

RADIO

NUCLI

D

FORMA

CHIMICA

GRUP

A DE

VÂRS

TǍ

NUMAR

PACIEN

TI INALTI

ME

MEDIE

(CM)

GREUTA

TE

MEDIE

(KG)

DRL -

ACTIVIT

ATE

(MBq)

VALOA

RE

MEDIAN

A

ACTIVI

TATE

(MBq)

VALOARE

MEDIE

ACTIVITA

TE (MBq) F M

SPECT CT - SCT1

Tc -

99m HDF

>15

ANI 15 9 169 84 600 600 593

Tc -

99m MIBI

>15

ANI 21 0 158 67 500 400 436

Tc -

99m NANOCOLOID

>15

ANI 25 0 167 70 20 20 20

LIMFOSCINTIGRAFIE

- SL1

Tc -

99m NANOCOLOID

>15

ANI 26 164 77 20 20 37

SCINTIGRAFIE

OSOASA - SO3

Tc -

99m HDP

>15

ANI 71 59 167 75 715 614 607

SCINTIGRAFIE

PARATIROIDIANA -

SPT3

Tc -

99m SESTAMIBI

>15

ANI 24 8 167 77 731 725 644

SCINTIGRAFIE

RENALA - SR2

Tc -

99m DTPA 0-1 AN 16 10 72 11 50 40 48

Tc -

99m DTPA

>15

ANI 34 19 165 74 222 185 196

SCINTIGRAFIE

TIROIDIANA - ST1

Tc -

99m

PERTECHNETA

T

>15

ANI 43 5 164 80 116 105 111

SCINTIGRAFIE

CARDIOVASCULARA

Tc -

99m SESTAMIBI

>15

ANI 14 26 171 77 650 628 619

Calculul valorilor de dozǎ ESAK (kerma în aer la suprafața de intrare) pe baza parametrilor de

expunere şi a randamentului tubului RX, în cazul echipamentelor care nu au DAP-metru,

implicǎ mai multe surse de incertitudine şi din acest motiv nu recomandǎm stabilirea

nivelurilor de referințǎ pentru aceastǎ mǎrime de dozǎ.


Pentru o monitorizare cât mai corectǎ a dozelor primite de pacienți şi reducerea erorilor de

masurǎ, subliniem încǎ o datǎ importanța dotǎrii instalațiilor de radiologie (radiografie şi

fluoroscopie) cu DAP-metre, în special în cazul instalațiilor destinate pacienților pediatrici.

Valorile medii de dozǎ stabilite trimestrial în cadrul fiecǎrui laborator de radiologie conform

prevederilor Ordinului MS nr. 1255/2016, pentru fiecare tip de procedurǎ efectuatǎ, trebuie

comparate cu nivelurile de referințǎ în diagnostic stabilite pentru acele tipuri de proceduri

imagistice. Procedurile de examinare pentru care valorile medii de doza stabilite trimestrial

depǎşesc în mod constant nivelul de referințǎ (valoare stabilit la 75% din curba de dozǎ),

trebuie optimizate. În cazul în care toate valorile medii de dozǎ stabilite trimestrial în cadrul

unui laborator de radiologie depǎşesc constant nivelurile de referințǎ în diagnostic, trebuie

avutǎ în vedere starea tehnicǎ a instalației radiologice pentru care se constatǎ o astfel de

situație şi trebuie întreprinse mǎsuri de remediere a acesteia.

Rezultatele prezentate în cadrul sintezei, deşi se bazeazǎ pe un procent de raportare relativ

scǎzut, permit totuşi stabilirea unui prim set de valori pentru nivelurile de referințǎ în

diagnostic (DRL) pentru principalele tipuri de examinǎri de radiologie şi tomografie

computerizatǎ, pentru pacienții peste 15 ani. Valorile propuse pentru România ca niveluri de

referințǎ în diagnostic (tabelele nr. 10-13) sunt comparabile cu cele stabilite în alte state

membre, precum Austria (2017), Franta (2012) şi Marea Britanie (2018).

Niveluri de referințǎ în diagnostic (DRL) pentru proceduri de radiologie de diagnostic şi

intervenționalǎ

Tip examinare/procedurǎ

radiologie

DRL propuse

Produs dozǎ - arie DAP

(Gy x cm2)

Valori DRL stabilite în

Austria(2017) Valori DRL stabilite

în Franta (2012) Valori DRL stabilite

în UK (2018)

Cap – AP 0.7 0.6 3.0 -

Cap – LAT 0.6 0.5 3.0 -

Torace - AP 0.4 0.15 0.25 0.15

Torace - LAT 1.0 0.5 1.0 -

Col. Cervicala (AP/LAT) 0.5 - 0.75 -

Col. Toracala – AP 1.4 - 1.75 1.0

Col. Toracala - LAT 1.9 - 2.75 1.5

Col. Lombara - AP 2.0 2.0 4.5 1.5

Col. Lombara - LAT 3.1 3.2 8.0 2.5

Abdomen - grafie 2.2 2.1 7.0 2.5

Pelvis - grafie 2.2 2.1 7.0 2.2

Torace - scopie 0.8 - - -

Tract gastroduodenal -

scopie

15.0 20 - 12

Explorare colon - scopie 20.0 25 - 21

Coronarografie 50 45 70 31-47

Angiografie membre

inferioare

40 - 200 56

Implant stimulator cardiac 11 - - 7

PTCA 80 130 100 40

Interventionale urologice 8 9 - 14


Niveluri de referințǎ în diagnostic (DRL) pentru mamografie

Tip examinare - mamografie DRL propuse

Dozǎ medie glandularǎ MGD (mGy)

Mamografie - CC 2.4

Mamografie - MLO 2.7

Niveluri de referințǎ în diagnostic (DRL) per secventa de scanare, pentru proceduri de

tomografie computerizatǎ

Tip examinare - tomografie

computerizatǎ

DRL propuse

Produs dozǎ-

lungime scanatǎ

DLP (mGy x cm)

Valori DRL

stabilite în

Austria(2017)

Valori DRL

stabilite în

Franta (2012)

Valori DRL

stabilite în UK

(2018)

Valori DRL

stabilite în

Slovacia (2015)

Cap - Nativ 1100 1100 1050 970 1060

Sinus - Nativ 350 90 200 - -

Torace - Nativ 450 400 475 610 650

Abdomen - Nativ 530 400 650 910 750

Pelvis - Nativ 650 500 450 - 570

Abdomen şi pelvis - Nativ 770 650 800 745

Trunchi - Nativ 930 800 1000 1000 1200

Niveluri de referințǎ în diagnostic (DRL) pentru proceduri de medicinǎ nuclearǎ

Tip examinare - medicina nuclearǎ DRL propuse

Activitate radiofarmaceutic administrat (MBq)

Scintigrafie Osoasǎ (radionuclide Tc-99m; radiofarmaceutic HDP) 700

Scintigrafie Renalǎ– (radionuclide Tc-99m; radiofarmaceutic DTPA) 230

Scintigrafie Tiroidianǎ (radionuclide Tc-99m; radiofarmaceutic Pertechnetat) 110

Scintigrafie Cardiovascularǎ (radionuclide Tc-99m; radiofarmaceutic

SESTAMIBI) 700

PET CT (radionuclide F-18; radiofarmaceutic FDG) 400

Având în vedere cǎ furnizori de servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ foarte

importanți, din punctul de vedere al consumului radiologic, în special din Bucureşti, nu au

participat la actuala sintezǎ, ne propunem continuarea procesului de colectare şi raportare a

datelor şi în anii urmǎtori, în vederea revizuirii nivelurilor de referințǎ în diagnostic.

Totodatǎ, numǎrul examinǎrilor raportate pentru pacienții pediatrici a fost foarte mic pentru a

determina valori de dozǎ credibile. În consecințǎ valorile obținute pentru nivelurile de

referințǎ în diagnostic pentru grupele de vârstǎ asociate pacienților pediatrici trebuie evaluate

printr-o acțiune de colectare dedicatǎ exclusiv acestora. O situație similarǎ este şi în cazul

procedurilor intervenționale cardiologice şi non-cardiologice şi a celor de medicinǎ nuclearǎ.


SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV NATURAL AL

ALIMENTELOR ŞI AL APEI POTABILE CONFORM RECOMANDĂRII

2000/473/EUROATOM

Dr. Alexandra Cucu, Dr. fiz. Toro Laszlo, fiz. pr. Teodora Dan

Scopul metodologiei

Scopul aplicării acestei metodologii este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea

îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin supravegherea conţinutului radioactiv al apei

potabile și alimentelor, factori de mediu al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea

la radiaţii a populaţiei. Activitatea de supraveghere a radioactivităţii apei potabile și

alimentelor asigură menţinerea dozei efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme și

face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate publică ca răspuns la cerinţele

Recomandării 2000/473/Euratom privind monitorizarea nivelurilor de radioactivitate în

mediu în scopul evaluării expunerii populaţiei


Evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin ingestia alimentelor şi apei

potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări accidentale ale

acestora.

Legislaţia în domeniu

Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu prevăd

obligativitatea şi responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea

radiologică a apei potabile şi alimentului.

Cadrul legislativ comunitar: Tratatul EURATOM, art. 35 si 36, Recomandarea

2000/473/Euratom cu privire la aplicarea Art. 36 din Tratatul EURATOM privind

monitorizarea nivelurilor de radioactivitate în mediu în scopul evaluării expunerii populaţiei,

OMS Guidelines for drinking-water quality, chapter 9 Radiological aspect

Cadrul legislativ naţional: Legea nr. 95, privind reforma în domeniul sănătăţii, Legea nr. 111,

privind desfășurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, cu modificări și completări prin

Legea nr. 63/2018, Ord. MS 431/2004, privind organizarea și funcţionarea laboratoarelor și

compartimentelor de igiena radiaţiilor ionizante în reteaua Ministerului Sănătăţii, Ordinul

381/2004 privind aprobarea normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranţă a

activităţilor nucleare


Metode folosite

Programul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii apei potabile şi alimentului prevede

acţiuni la nivelul întregului teritoriu al României, presupunând participarea laboratoarelor de

igiena radiaţiilor din DSP judeţene cu determinări ale radioactivităţii apei potabile si

alimentului.

Rezultatele sintezei sunt bazate pe prelucrarea datelor raportate de 16 Laboratoare de Igiena

Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene: Arges, Bacău, Bihor, Brașov,

Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Iași, Maramureș, Mureş, Prahova,

Sibiu, Suceava, Timiș şi a Municipiului Bucureşti care au desfăşurat această activitate în

cadrul programului naţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, conform metodologiei

unitar aplicate.

Au fost analizate 1268 probe, din care 1171 probe de apă, 44 probe de lapte şi 53 probe

dietă mixtă.


Conţinutul radioactiv în apa potabilă

În figura de mai jos sunt reprezentate valorile medii ale concentraţiilor: alfa global este de

0.0216 Bq/l, beta global de 0.1143 Bq/l, pentru H-3 este 6.514 Bq/l, Rn-222 este 1.621 Bq/l.

Intervalul de valori al concentraţiilor alfa global este situat între 0.0004 - 0.277 Bq/l, beta

global 0.0016 - 0.992 Bq/l. Nivelurile valorilor rezultate din determinările alfa şi beta global,

s-au situat sub valorile de referinţă în evaluarea calităţii apei potabile, cu exceptia unei valori

alfa global de 0.277 Bq/l pentru care, ulterior, s-a mărit frecvenţa de monitorizare, s-a

determinat doza efectivă totală de referinţă (DETR) pe baza concentraţiilor de activitate a

radionuclizilor naturali Ra-226, Po-210 și suplimentar s-au determinat valorile concentraţiilor

H-3 și Rn-222. Valorile obtinute se încadrează în valorile maxime admise de legea 301/2015.

In probele de apă potabilă au fost determinate concentraţiile radionuclizilor artificiali Cs 137

şi Sr- 90 pentru care s-au obţinut următoarele valorii medii: 0.0324 Bq/l Cs 137 intervalul

concentraţiilor este cuprins între 0,001-0,090 Bq/l respectiv 0,0551 Bq/l Sr-90, intervalul

concentraţiilor este cuprins între 0,004 - 0,090 Bq/l. Pentru Ra-226 valorile concentraţiilor

sunt cuprinse între 0,002 - 0,084 Bq/l, cu valoarea medie de 0,0297 Bq/l, valori aflate sub

concentraţia maxim admisă. Nu au fost evidenţiate depăşiri ale nivelelor maxime admise:

doza medie anuală de 0.1 mSv/an şi concentraţia de H-3 de 100 Bq/l.


Valori medii ale radioactivităţii naturale si artificiale în apa potabilă

Conţinutul radioactiv în aliment

În figurile de mai jos sunt reprezentate valorile medii ale concentraţiilor de radionuclizi

naturali şi artificiali în diferite tipuri de aliment din România.

Prezenţa radionuclizilor artificiali Cs-137 şi Sr-90 este monitorizată datorită depunerilor

radioactive în România apărute în urma accidentului de la Cernobâl. Acesti radionuclizi sunt

în acelaşi timp urmăriţi şi în zonele de impact a centralelor nucleare CNE Cernavoda şi CNE

Kozlodui.

Toate valorile concentraţiilor de radionuclizi naturali şi artificiali sunt situate sub nivelele de

referinţă.

Conţinutul radioactiv în laptele de consum

După cum se observă în figura de mai jos, în nici una din probele de lapte nu au fost

înregistrate depăşiri ale nivelelor de raportare pentru radionuclizii artificiali. Prezenţa

radionuclizilor artificiali Cs-137 şi Sr-90 sunt o consecinţă a depunerilor radioactive în

România în urma accidentului de la Cernobâl. Prin urmare se urmăreşte evoluţia

concentraţiilor acestor radionuclizi în timp, fiind evidentă descreşterea concentraţiilor acestor

radionuclizi în lapte, ajungând să aibă concentraţii medii pe ţară sub limita de raportare. În

ceea ce priveşte concentraţiile pentru Cs-137 şi Sr-90 în lapte în zonele de impact a

centralelor nucleare CNE Cernavoda (Constanţa) şi CNE Kozlodui (Dolj, Olt) în 2018 sunt

de asemenea sub limita de raportare.


Valorile concentraţiilor de radionuclizi artificiali în lapte

In urmatoarele figuri sunt reprezentate valorile concentraţiilor alfa şi beta global, Unat,

Ra226, Po210, Pb210 şi Th nat în lapte. In nici una din probele de lapte nu au fost înregistrate

depăşite nivelele de referinţă pentru radionuclizii naturali.

Valorile concentraţiilor alfa şi beta global în lapte


Valorile concentraţiilor Unat, Ra-226, Po-210, Pb-210 în lapte

Conţinutul radioactiv în dieta mixtă

Pentru a evalua cantitatea de radionuclizi ingerată, s-a determinat conţinutul radioactiv în

dieta mixtă zilnică în conformitate cu recomandările CE. În figura de mai jos sunt

reprezentate valorile concentraţiilor alfa si beta global, în figura urmatoare valorile

concentraţiilor de Cs137 şi Sr90, iar în figura urmatoare valorile concentraţiilor

radionuclizilor naturali, în dieta mixtă, măsurate pe parcursul anului 2018.

Valorile concentraţiilor alfa şi beta global în dieta mixtă


Valorile concentraţiilorde radionuclizi artificiali în dieta mixtă

Valorile concentraţiilor de radionuclizi naturali în dieta mixtă

În nici una din probele de dietă mixtă nu au fost înregistrate depăşiri ale nivelelor de

referinţă, atât pentru radionuclizii naturali, cât şi pentru cei artificiali.


Estimarea dozelor din ingestie

Potrivit datelor colectate şi estimate de reţeaua de Igiena Radiaţiilor din cadrul Ministerului

Sănătăţii, valoarea dozei medii de ingestie pentru aliment la categoria de vârstă ≥ 18 ani este

de 0.024 mSv/an.

Valorile dozei medii anuale de ingestie pentru aliment la categoria de vârstă ≥18 ani

Doza efectivă totală de referinţă datorată ingerării apei potabile este de 0.027 mSv/an.

Valorile dozei medii anuale de ingestie pentru apa potabila la categoria de vârstă ≥18 ani


Concluzii

Calitatea apei potabile a fost monitorizată prin determinarea valorilor alfa si beta global,

urmate de efectuarea analizelor privind concentraţiile de Sr-90, Cs-137 si H-3, conform

recomandării Euratom. Valorile obţinute asigură conformitatea cu valorile parametrilor

indicatori de calitate prevăzuţi în legislaţia naţională. De asemenea, valorile concentraţiilor de

tritiu, în zona de impact a CNE Cernavoda s-au situat sub 100 Bq/l. Laptele, produsul cu

ponderea cea mai mare în dieta copilului 1-2 ani, categorie ce constituie de fapt şi grupul la

risc în cazul unei contaminări a alimentului, este alimentul indicat în mod special de

Recomandarea 2000/473/Euratom, în a fi monitorizat şi raportat.

Din determinările efectuate în anul 2018, în apa potabilă și aliment, pe teritoriul Romaniei nu

a fost evidenţiată nici o contaminare care să conducă la o creştere semnificativă a dozei prin

ingestie.

Indicatori de impact

Întocmirea şi actualizarea bazei de date naționale referitoare la conţinutului radioactiv al apei

potabile și alimentului a condus la ȋmbunatățirea sistemului de raportare a datelor către

Comisia Europeană, prin ANPM. Aplicarea metodologiei supravegherea conţinutului

radioactiv al apei potabile și alimentului asigură menţinerea dozei efective totale anuale

datorate ingestiei sub 0,1 mSv/an.

SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE

Chim. Edda Prodan, Dr. Burkhardt Rita

Scopul metodologiei

Scopul aplicării acestei metodologii este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea

îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin supravegherea conţinutului radioactiv al

apelor minerale naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar.

Activitatea de supraveghere a radioactivităţii apelor minerale destinate consumului

alimentar este necesară pentru menţinerea dozei efective prin ingestie în limitele recomandate

de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate publică.


- Inventarierea apelor minerale naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar;

- Analiza radioactivităţii apelor minerale naturale îmbuteliate;

- Evaluarea contribuţiei apelor minerale la doza efectivă totală anuală;


- Stabilirea măsurilor pentru menţinerea dozei efective prin ingestia de apă în limitele

recomandate de norme.

Legislaţia în domeniu

Cadrul legislativ naţional armonizat cu cel comunitar, prevede obligativitatea analizei

radioactivităţii apelor minerale naturale. Legislatia referitoare la radioactivitatea apelor

destinate consumului alimentar recomandă doza efectivă totala anuală datorată ingestiei de

apă < 0,1 mSv/an.

Cadrul legislativ comunitar: Directiva 2009/54/EC privind exploatarea şi

comercializarea apelor minerale naturale; Directiva 2003/40/EC privind apele minerale

naturale îmbuteliate

Cadrul legislativ naţional: Hotarare nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor

tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale ; Ordinul nr.22/2016 privind

aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute în România.

Metode folosite

In anul 2018 sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul

Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor din cadrul DSP teritoriale acreditate Bihor,Cluj, Galaţi,

Harghita, Iaşi, Prahova, Sibiu şi CRSP Cluj, centralizate, sistematizate şi interpretate la

centrul coordonator. Analiza radioactivităţii alfa si beta globale a apelor minerale naturale

îmbuteliate destinate consumului alimentar s-a efectuat utilizând ca referinţe SR ISO

9696/2013 respectiv SR ISO 9697/2013. Analiza concentrației de activitate a Ra-226 s-a

efectuat pentru o probă de apă minerală naturală carbogazoasă utilizând ca referință SR

10447-3:1996. Pe baza rezultatelor acestor analize s-a evaluat contribuţia apelor minerale la

doza efectivă totală anuală prin ingestia de apă.

Rezultate

În anul 2018 au fost analizate 43 probe de ape minerale naturale îmbuteliate

reprezentative în ceea ce priveşte consumul alimentar.

În graficul de mai jos sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa

globală (Bq/l) şi concentrația de activitate a Ra-226 (Bq/l) a apelor minerale naturale

carbogazoase îmbuteliate.


În graficul urmator sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea beta

globală (Bq/l) a apelor minerale naturale carbogazoase îmbuteliate analizate.

Reprezentarea grafică oferă informații despre: valoarea rezultatului şi a incertitudinii

asociate masurătorilor de radioactivitate, valoarea activității minim detectabile (Bq/l) pentru

cazul rezultatelor sub limita de detecție.

În graficul de mai jos sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa

şi beta globale (Bq/l) pentru apele minerale naturale decarbogazificate (plate).


În cazul apelor puternic mineralizate, metoda radiometrică a determinării

concentrației de activitate alfa şi beta globală are o sensibilitate redusă, incertitudinile

experimentale asociate măsuratorilor radiometrice sunt relativ mari deoarece valorile

măsuratorilor probelor sunt foarte apropiate de cele de fond.

În cazul în care concentraţia de activitate α globală < 0,1 Bq/l şi concentraţia de

activitate β globală < 1 Bq/l doza efectivă totală anuală datorată ingestiei de apă este

inferioară valorii maxim admise de 0.1mSv/an. Valorile de referință 0,1 Bq/l pentru

activitatea alfa globală şi respectiv 1Bq/l pentru activitatea beta globală nu sult valori

limitative, nu reprezintă concentrații de activitate maxim admise, depăşirea acestor valori

indică doar necesitatea determinării valorii dozei efective totale anuale ȋn urma analizei

radiochimice.

În anul 2018 pentru o probă de apă minerală naturală carbogazoasă s-a efectuat o

comparare interlaboratoare pentru analiza concentrației de activitate alfa globale, beta globale

şi pentru concentrația de activitate a Ra-226 (Bq/l) la care au participat LIR DSP Bihor, Cluj,

Harghita şi LIR CRSP Cluj. La recomandarea DSP Harghita s-au efectuat analizele

concentrațiilor de activitate a radionuclizilor naturali, doza efectivă totală anuală calculată

este inferioară valorii maxim admise şi astfel sunt ȋndeplinite condițiile de potabilitate.

In cazul unei alte probe activitatea minim detectabilă pentru activitatea beta globală

este superioară valorii de referința datorită conținutului mineral mare, activitatea beta se

datorează ȋn principal conținutului de K-40, radionuclid natural cu factor de conversie

ȋncorporare- doza mic. Doza efectivă datorată ingestiei de apă este inferioară valorii maxim

admise, astfel fiind ȋndeplinite condițiile de potabilitate.

În cazul apelor minerale naturale plate concentraţia de activitate α globală < 0,1 Bq/l


şi concentraţia de activitate β globală < 1 Bq/l asigura o doza efectivă totală anuală datorată

ingestiei de apă inferioară valorii maxim admise de 0.1mSv/an

Concluzii

Pe baza rezultatelor obţinute pentru cele 43 de sortimente de ape minerale naturale

îmbuteliate analizate se estimează o doză efectivă totală anuală datorată ingestiei de apă

minerală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de potabilitate.

Indicatori de impact

Întocmirea şi actualizarea bazei de date naționale referitoare la conținutul radioactiv al

apelor minerale naturale ȋmbuteliate a condus la ȋmbunatățirea sistemului de raportare ȋn

cadrul Programului Național de Control Unic Integrat , sarcină ce revine INSP.

Aplicarea metodologiei supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale

naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar asigură menţinerea dozei efective totale

anuale datorate ingestiei de apă sub 0,1 mSv .

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE ÎN RELAŢIE CU

RADIOACTIVITATEA ANTROPICĂ: SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE

A POPULAŢIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR NUCLEARE

Dr. Cristina May

Metodologia de lucru include următoarele componente: analiza stării de sănătate a

populaţiilor supravegheate;

supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale

obiectivelor nucleare majore

Populaţie : Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din

vecinătatea obiectivelor nucleare din ţara noastră. Aceste zone sunt: Zona Bechet, aflata în

aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui; Zona Cernavodă - în jurul

centralei nuclearo-electrice; Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R; Zona Mioveni - în aria

de influenţă a FCN Piteşti

Analiza datelor

Sunt urmărite o serie de variabile: structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe; mortalitatea

generală şi mortalitatea specifică prin tumori maligne solide şi mortalitatea specifică prin

leucemii şi limfoame; incidenţa tumorilor solide şi incidenţa leucemiilor.


Rezultate

Zona Cernavoda

Distribuţia acestei populatiei pe grupe de vârstă evidenţiază predominenţa grupelor de copii şi

tineri (0 – 24 ani) faţă de structura populaţiei pe întreaga ţară si o proportie mai mica de

persoane cu varste peste 60 de ani.

Rata standardizata de mortalitate generală pentru anul 2018 a fost de 6.49/1000 locuitori

(mortalitatea generală la nivelul întregii ţări în anul 2018 a fost de 11.74/1000 de locuitori),

raport decese observate/decese asteptate de 0.54.

Rata standardizata a mortalităţii prin tumori solide în zona Cernavoda in anul 2018 a fost de

111.74/100.000 locuitori (în anul 2018, mortalitatea prin tumori în România a fost de

231.99/100.000); raportul decese observate/decese asteptate a fost 0,48.

Rata standardizata a mortalitatii specifice prin afectiuni maligne ale tesuturilor limfatice si

hematoformatoare a fost de 1.11/100.000 (in anul 2018, rata mortalitatii prin

leucemii/limfoame pentru intreaga tara a fost de 11.30/100.000); raportul decese

observate/decese asteptate a fost 0,10.

Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 136.90 cazuri noi/100.000 de

locuitori (in anul 2018, incidenta tumorilor solide pentru intreaga tara a fost de

246.23/100.000).

Raportul standardizat al incidentei tumorilor solide în anul 2018 în zona Cernavoda (cazuri

noi observate/cazuri noi aşteptate) este de 0,54.

Evolutia incidentei tumorilor solide in zona Cernavoda si Romania, 1999-2018

La bărbaţi cele mai frecvente localizări au fost la nivel digestiv (27%), pulmonar (23%), uro-

genital (17%), ORL (16%). La femei, localizările cele mai frecvente au fost înregistrate la

nivel uro-genital (26%), mamar (24%), digestiv (20%), pulmonar (9%). La nivelul intregii


tari, cumulat pentru barbati si femei, cele mai frecvente localizari maligne sunt aparatul

digestiv (26%), pulmonar (11%), mamar la femei (11%), genito-urinar.

Pentru anul 2018, rata standardizata a incidenţei leucemiilor si limfoamelor a fost 8.92 cazuri

noi/100.000 de locuitori (la nivelul intregii tari, incidenta leucemiilor a fost de 16.75/100.000

de locuitori); raportul cazuri observate/cazuri asteptate a fost 0.56.

Evolutia incidentei leucemiilor si limfoamelor in zona Cernavoda in perioada 1999-2018

Zona Bechet

Structura pe grupe de varsta a populatiei din zona supravegheata Bechet comparativ cu

structura populatiei generale din Romania, arata o populatie varstnica, cu predominenta

varstelor peste 65 de ani si cu deficit de populatie activa de 25-50 de ani.

Rata standardizata a mortalităţii prin toate cauzele de deces a fost de 10.71/1000 de locuitori

(mortalitatea pe ţară în anul 2018 a fost de 11.74/1000); raportul decese observate/decese

asteptate a fost de 0.93.

Rata standardizata a mortalităţii prin tumori a fost de 155.72/100.000 locuitori. Rata de

mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 231.99/100.000. Raportul standardizat al

mortalităţii prin tumori solide în anul 2018 în zona Bechet (decese observate/decese

aşteptate) este de 0.65.

Rata standardizata a mortalităţii prin afectiuni maligne ale tesuturilor limfatice si

hematoformatoare a fost de 2.65/100000 de locuitori (in anul 2018, rata mortalitatii prin

leucemii/limfoame pentru intreaga tara a fost de 11.30/100.000); raportul decese

observate/decese asteptate a fost 0,18.

Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 172.63/ 100.000 de locuitori.

Raportul standardizat al incidentei tumorilor solide în anul 2018 în zona Bechet (cazuri noi

observate/cazuri noi aşteptate) este de 0.69.


Evolutia incidentei tumorilor solide in zona Bechet comparativ cu Romania in anii

1999-2018

La bărbaţi, cele mai frecvente localizări au fost la nivel digestiv (40%), pulmonar (17%),

genito-urinar (18%)si ORL (12%). La femei cele mai frecvente localizari ale neoplasmelor au

fost la nivel genito-urinar (28%) digestiv (25%) si mamar (24%).

Rata standardizata a incidenţei leucemiilor si limfoamelor a fost de 9.65 cazuri noi/100.000

de locuitori (la nivelul intregii tari, incidenta leucemiilor a fost de 16.75/100.000 de

locuitori); raportul cazuri observate/cazuri asteptate a fost 0.57.

Evolutia incidentei leucemiilor/limfoamelor în zona Bechet, 1999 - 2018

Zona Mioveni

Structura pe grupe de varsta evidentiaza o predominanta a populatiei active 20-54 de ani si

proportii mai mici de populatie cu varsta peste 60 de ani in zona supravegheata fata de

valorile de la nivelul tarii.

Rata standardizata de mortalitate generală pentru zona Mioveni a fost de 4.26/1000 locuitori

(mortalitatea generală la nivelul întregii ţări în anul 2018 a fost de 11.74/1000 de locuitori).


Rata standardizata a mortalităţii prin tumori a fost de 87.33/100.000 locuitori. Rata de

mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 231.99/100.000. Raportul standardizat al

mortalităţii prin tumori solide în anul 2018 în zona Mioveni este de 0.36.

Rata standardizata a mortalităţii prin afectiuni maligne ale tesuturilor limfatice si

hematoformatoare a fost de 3.58/100000 de locuitori. In anul 2018, rata mortalitatii prin

leucemii/limfoame pentru intreaga tara a fost de 11.30/100.000; raportul decese

observate/decese asteptate a fost 0.32.

Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 208.36/ 100.000 de locuitori (in anul

2018, incidenta tumorilor solide pentru intreaga tara a fost de 246.23/100.000). Raportul

standardizat al incidentei tumorilor solide în anul 2018 în zona Mioveni (cazuri noi

observate/cazuri noi aşteptate) este de 0.82.

Evolutia incidentei tumorilor solide in zona Mioveni comparativ cu Romania in anii

1999-2018

La bărbaţi cele mai frecvente localizări au fost la nivel digestiv (26%), pulmonar (23%), genito-

urinar (22%) si ORL (12%).

La femei cele mai frecvente localizari ale neoplasmelor au fost la nivel mamar (30%),

digestiv (23%), genito-urinar (22%).

Rata standardizata a incidenţei leucemiilor/limfoamelor a fost de 14.09 cazuri noi/100.000 de

locuitori (la nivelul intregii tari, incidenta leucemiilor a fost de 16.75/100.000 de locuitori);

raportul cazuri observate/cazuri asteptate a fost 0.77.


Evolutia incidentei leucemii/limfoame in zona Mioveni, 1999 – 2018


III. DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SANATATII SI

PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE

RISC DIN MEDIUL DE MUNCA


SUPRAVEGHEREA RESPECTARII CERINTELOR MINIME LEGISLATIVE

PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA A LUCRATORILOR

EXPUSI LA RISCURI GENERATE DE VIBRATII

dr. Eugenia Herlea

Studiul acesta si-a propus analiza expunerii profesionale la vibratii intr-un interval

limitat (2015-2017) la nivelul intregii tari, intregita de supravegerea starii de sanatate a

lucratorilor expusi si analiza bolilor profesionale declarate legate de vibratii din perioada

investigate. Vibratiile nu sunt singurele riscuri de la locurile de munca luate in studiu. Pe

langa vibratii si zgomot, care frecvent le insoteste fiind si el o unda, mai apar si alte noxe

fizice, predominand microclimatul rece, cu o actiune sinergica asupra organelor tinta, dar si

riscuri fizico-chimice/pulberi, sau chimice.

Numarul bolilor profesionale produse de vibratii care afecteaza atat sistemul

mana-brat, cat si intregul corpul a fost mic, de ordinal zecilor. In 2015 au fost declarate 22

boli profesionale: 3 boli profesionale generate doar de vibratii si 19 afectiuni in care vibratiile

erau enumerate la alti factori cauzali; in 2016 s-au inregistrat 8 boli profesionale: o boala

profesionala generata doar de vibratii si 7 afectiuni date de vibratii si alti agenti cauzali; in

2017 au fost24 boli profesionale: 6 boli profesionale date doar de vibratii si 18 avand drept

cauze vibratiile si alti factori cauzali.

Ramurile industriale sau domeniile de activitate in care s-au concentrate cele mai

multe boli profesionale declarate au fost transporturile si constructiile in 2015, constructiile

de masini in 2016 si anul cu cele mai numeroase boli profesionale declarate este 2017, avand

pe primul loc constructiile, apoi transporturile si domeniul agro-alimentar. Comparand


domeniile de activitate in care s-au inregistrat boli profesionale generate de vibratii cu

domeniile de activitate ale obiectivelor luate in studiu se constata ca acestea din urma au pe

primele locuri: constructiile cu 41%, ind. de prelucrare a lemnului cu 17%, domeniul agro-

alimentar cu 10% urmat de transporturi si ind.chimica cu 6%. Astfel domeniile sunt

respectate doar ordinea este alta.

In perioada 2015 – 2017 cele mai multe afectiuni profesionale cauzate de vibratii au

fost declarate in judetele Mures (7 boli profesionale in 2017), in municipiul Bucuresti (6 in

2015) si 5 in Bacau si Maramures (cate 5 in 2017).

Tipurile de afectiuni care au foat inregistrate ca afectiuni profesionale in perioada

2015 – 2017 au fost: discopatiile (18 in 2015, 7 in 2016 si 17 in 2017) care ocupa primul loc,

urmate de sindromul Raynaud (2 in 2015 si 4 in 2017), 2 artroze declarate in 2015 si 2

sindroame de tunel carpian in 2017, si cate o tenosinovita in 2016 si o artrita scapulo-

humerala in 2017.

Agentul cauzal al acestor boli profesionale a fost cel legat de pozitia de lucru:

pozitia sezand prelungita in 41% din cazurile declarate in 2015, alte pozitii vicioase

adoptate de lucrator in proportie de 38% in 2016 si 54% in 2017.

Ocupatia cea mai frecventa a lucratorilor cu boli profesionale generata de vibratii

este aceea de conducator de vehicule: la 50% dintre lucratori in 2015 si 2017 si la 37,5% in

2016. Urmatorul loc este ocupat de masinistul de pod (8% in 2015, 25% in 2016 si 8% in

2017).

Lucratorii afectati sunt in majoritate de gen masculin, cu studii primare sau medii, cu

varste cuprinse intre 32 si 61 de ani predominand in decadele de varsta de 40 si 50 de ani si

in grupele de vechime de peste 15 ani, ceea ce corespunde perioadei adecvate de expunere

pentru dobandirea unor boli profesionale.

Masurarea si evaluarea deficitara a riscului a condus la o identificare redusa a

prezentei noxei la locurile de munca concretizata in final printr-o subapreciere si in planul

declararii bolilor profesionale generate de vibratii. Acest lucru il arata si analiza comparativa,

pentru perioada 2015 – 2017, intre numarul total de boli profesinale declarate in tara cu

numarul de boli profesionale generate de vibratii se observa in graficul urmator.


EVALUAREA EXPUNERILOR PROFESIONALE LA TRICLOROETILENĂ ŞI

TETRACLOROETILENĂ (PERCLORETILENĂ)

Corneliu NEAGU, Mihaela NEGRU, Maria VOICU, D. BĂLGRĂDEAN, C. SAVA, DSP-urile judeţene : Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa Năsăud, Botoşani, Caraş Severin, Cluj,

Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Sibiu,Vâlcea, Vrancea.

Lucrarea a urmarit cunoaşterea expunerilor profesionale la doua dintre cele mai

utilizate hidrocarburi alifatice clorurate ( tricloroetilena şi tetracloroetilena sau

percloretilena).

Activitaţile desfaşurate în cadrul acestei metodologii au fost:

- determinari de indicatori biologici de expunere la tricloroetilenă şi/ sau

tetracloroetilenă

( percloroetilenă) în probele trimise de catre unele din DSP-urile judetene;

- analiza raspunsurile la chestionarele aferente. Investigarea comportamentelor la

persoanele cu expunere indelungata la hidrocarburi clorurate (tricloretilena si tetracloretilena)

cu impact asupra calitatii vietii acestora, a fost realizata prin aplicarea chestionarului

euroquest ;

- analiza datele de expunere profesionala (concentraţiile din mediul de muncă) primite

de la unele DSP-uri judetene.


- concluziile rezultate din activitatea desfasurată în cadrul acestei metodologii.

Rezultate

Determinarea indicatorului biologic de expunere (acidul tricloracetic urinar) s-a efectuat

pentru personalul expus la tetracloroetilena si/sau tricloretilena din urmatoarele domenii de

activitate:

operaţii de spălare şi curăţare chimică;

operaţii de degresare;

activitate de laborator

alte activitati.

S-au efectuat un numar de 148 de analize de acid tricloracetic urinar , din care în 56 de probe

(38%) valorile au fost sub valoarea limitei de cuantificare a metodei (˂ 1.6 mg/l) şi în 17

(11.%) s-au gasit valori ce depăşesc valoarea limită biologică de 7 mg/l, restul de 75 de probe

(51%) avand valorile între limita de cuantificare şi valoarea limită biologică.

In graficul urmator sunt prezentate valorile medii ale acidului tricloracetic urinar (in mg/l)

In ceea ce priveste aplicarea chestionarului euroquest, acesta a masurat frecventa si

intensitatea simptomelor neurotoxice, si este conceput pentru a identifica starea sau evolutia

simptomatologiei in cazul expunerii profesionale la substante neurotoxice (metale, solventi,

pesticide, anestezice etc.). Studiul a fost realizat prin completarea chestionarelor de catre

persoanele expuse profesional, in care s-a urmarit impactul hidrocarburilor clorurate din

mediul de munca asupra sistemului nervos central si periferic

Concluzii si recomandari

Concentraţiile acidului tricloracetic urinar exprimat in mg/l au avut valori cuprinse ˂

1.6 (limita de cuantificare a metodei) şi 12.7 mg/ l, cu 17 valori peste valoarea limită

biologică de 7 mg/l.


Acolo unde s-au efectuat şi determinari de mediu şi determinari de acid tricloracetic ,

acestea, în general, s-au corelat. In aceste condiţii consideram că este necesar ca la locurile

de munca cu expunere la cele doua hidrocarburi alifatice clorurate sa se efectueze ambele

tipuri de determinari pentru a avea o privire generala referitoare la expunerea personalului de

la respectivele locuri de muncă.

In cadrul controlul medical periodic al personalului expus la tricloroetilenă şi /sau

tetracloroetilenă (percloroetilenă) considerăm că trebuie determinat şi acidul tricloracetic

urinar care poate să dea informaţii privind nivelul de expunere profesională .

Interpretarea statistica a rezultatelor chestionarului pe scale de simptome a intregului

lot, ne sugereaza ca exista diferente semnificative pentru sensibilitate, anxietate, tulburari de

somn, simptome acute (sindrom de iritatie a mucoaselor conjunctivale si cailor respiratorii),

tulburari de memorie, oboseala (somnolenta, oboseala la trezirea din somn).

Se recomanda:

- realizarea periodica a unor studii de analiza a impactului hidrocarburilor clorurate

asupra starii de sanatate a angajatilor expusi, utilizand metode de inregistrare a

parametrilor psihofiziologici;

- promovarea activitatii fizice, managementul stresului, facilitarea unui orar de

somn regulat, reducerea oboselii, imbunatatirea starii de sanatate fizica si psihica.

ELABORAREA MODELULUI DE RAPORT DE MEDICINA MUNCII CA

INSTRUMENT DE COLECTARE STANDARDIZATĂ A DATELOR PRIVIND

SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR

Dr. Dana Mates

Raportarea națională a datelor privind starea de sănătate a lucrătorilor este sustinuta

de mai multe acte din cadrul legislativ: Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,

Legea nr. 418 din 18 octombrie 2004 privind statutul profesional specific al medicului de

medicina a muncii, Hotărârea de Guvern nr. 355 din 11 aprilie 2007 (actualizată) privind

supravegherea sănătăţii lucrătorilor, Hotararea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind

stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva

riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca,

Hotararea de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii

lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest, Ordinul nr 127/10.02.2009, privind

aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică a direcţiilor


de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Serviciul de evaluarea factorilor de

risc de mediu din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti asigură

organizarea activităţilor de colectare şi raportare a datelor necesare identificării problemelor

de sănătate ocupaţională şi a operatorilor specializaţi în intervenţii eficiente din piaţa de

servicii medicale de medicina muncii, Ordinul nr. 1363 pentru modificarea si completarea

Ordinului ministrului sanatatii nr. 261/2010 privind aprobarea organigramei si a

Regulamentului de organizare si functionare ale Institutului National de Sanatate Publica

Bucuresti.

S-a constatat că implementarea practică a prevederilor legislative este deficitară: la nivelul

direcțiilor de sănătate publică nu sunt trimise în mod sistematic rapoartele anuale de medicina

muncii iar atunci când sunt trimise ele conțin date fără relevanță pentru evaluarea stării de

sănătate a lucrătorilor la nivel național. Ca urmare, la nivel județean nu există o situație

unitară privind starea de sănătate a lucrătorilor în relație cu factorii de risc profesionali, nu se

cunoaște numărul lucrătorilor expuși la noxe specifice. De asemenea, nu se poate aprecia

starea de sănătate și expunerea grupurilor cu risc special cum sunt tinerii, femeile gravide,

persoanele în vârstă, lucrătorii angajați la locuri de muncă încadrate în condiții speciale și

deosebite de muncă.

Există două cauze principale care determină această situație:

1. Lipsa unui model de raport standard de medicina muncii care să conțină datele

minime pe care medicul de medicina muncii trebuie să le aibă în vedere la evaluarea

stării de sănătate a lucrătorilor

2. Lipsa unei prevederi legislative clare care să stabilească modul de raportare a acestor

date către autoritățile competente (Direcții de Sănătate Publică, CNSISP și Ministerul

Sănătății).

Scopul activității este de a elaborara un instrument standardizat pentru colectarea sistematică

a datelor rezultate ca urmare a activității de supraveghere a sănătății lucrătorilor de către

serviciile de medicina muncii, în vederea analizei periodice a starii de sănătate a populației

active profesional din România.

Au fost analizate 38 de chestionare standard. A fost calculat un scor ponderat pentru fiecare

factor de risc evidentiat de respondenți și s-a obținut în final o listă a celor mai frecvente

riscuri profesionale/activități cu risc pentru care s-a considerat că este necesară colectarea de

date la nivel național.


Rezultate pe domenii de activitate

Unitățile de asistență medicală și socială – lucrătorii sunt expuși la unul (sau mai mulți)

factori de risc profesional în proporție de 73,1%.

Unități economice din industria prelucrătoare

Au fost colectate date de la 101 unități; ponderea lucrătorilor expuși la la unul (sau mai mulți)

factori de risc profesional a fost de 78,9%.

Unități economice din domeniul construcțiilor

S-au obținut date pentru 1525 de lucrători din aceste unități. 27,6% au fost expuși la unul sau

mai mulți factori de risc, pe primul loc aflându-se zgomotul (543 persoane), vibrațiile (217),

suprasolicitarea locomotorie (182) și SiO2 (162).

A fost formulata opinia ca trebuie continuata colectarea datelor prin intermediul

birourilor de statistica din DSP- CNSISP dar pe baza unor formulare actualizate si a unei

metodologii mai clare și unitare.

S-a facut elaborarea propunerilor de modificare a legislatiei de SSM pentru

armonizare cu celelalte prevederi legale privind culegerea şi prelucrarea informaţiilor

statistice medicale primite de la unităţile sanitare publice sau private - propunere de includere

a modelului de raport unic de medicina muncii ca prevedere distincta in cadrul proiectului de

modificare a HG 355/2007.

EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE SI NEIONIZANTE -

2018

Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu, Fiz. Violeta Calota

Expunerea profesională la radiații ionizante reprezintă toate expunerile lucrătorilor ce

apar în cursul muncii lor, cu excepţia expunerilor excluse de Standardele de Bază de

Securitate şi expunerile din practici sau surse exceptate de Standarde. Expunerea profesională

este expunerea la radiaţii a lucrătorilor, ucenicilor, persoanelor în curs de pregătire şi a

studenţilor în timpul procesului de muncă, ca rezultat al unor situaţii care, în mod rezonabil,

pot fi privite ca fiind in responsabilitatea titularului de autorizatie.

Scopul studiului este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la

nivel naţional a urmatoarelor aspecte: evidenţa personalului expus profesional la radiații

ionizante; analiza stării de sănătate a personalului expus profesional la radiații ionizante;

evidenţa datelor de dozimetrie individuală în cazurile de supraexpunere, anchete şi raportari.


Lucrarea de faţă ilustrează sinteza comentată a datelor primite din partea Directiilor de

Sănătate Publica Judetene si a Municipiului Bucureşti.

In ceea ce priveşte repartiția medicilor de medicina muncii abilitați in supravegherea

medicala a expusului profesional la radiații ionizante situația este prezentata in tabelul nr. 1.

In total sunt 218 medici abilitati din care 11 sunt plecati din tara. In 39 de judeţe (faţă de 31

in 2013) avem medici de medicina muncii abilitați în supravegherea medicala a expusului

profesional la radiații ionizante. In continuare nu exista medici abilitati in judetele Covasna,

Giurgiu, Tulcea si Vaslui. Distributia este neuniforma in tara. Cel mai mare număr de medici

abilitați este in București (83), urmat la mare distanta de judeţul Constanta (11), judetul

Timis (10), judeţul Dolj (9), judetul Prahova (9) si Cluj (7) judetele Bacau (7), judetul

Arges (7), Iasi (7). Am constat ca fişele de aptitudine pentru expusii profesional la radiatii

ionizante sunt semnate de catre doar 42 medici care au aceasta abilitare si de catre 22 medici

care nu au aceasta abilitare. 11403 de fise de aptitudine au fost incheiate, din care 8898 cu

APT, 202 apt conditionat, si 27 inapt (cele mai multe pentru starea de graviditate). Din

acestea 1143 sunt incheiate pentru expusi care lucreaza in radiologie interventionala. Iesiti

din evidente sunt 282 – 18 din motive medicale, 68 prin pensionare, 1 deces, 161 din alte

cauze (incetare contract de munca, schimbare loc de munca , etc).

Am observat o mare variatie a numărului de unități faţă de anii anteriori (4422 in

2002, 2992 in 2003, 1678 in 2006, 2060 in 2008, 2149 in 2009, 3691 in 2011, cu o mica

diferenta in 2012 – 3607, 3891 in 2014, 4022 in 2015, 3908 in 2016, 2053 in 2017 si 3880 in

2018). Numărul de expuși raportaţi diferă mult de la un an la altul, dupa cum urmează: 14161

în 2002, 9371 în 2006, 15267 în 2008, 15086 în 2009 , 14853 ăn 2011 , 14914 în 2012,

15731 în 2013, 16445 în 2014, 17159 în 2015, 17210 in 2016, 13180 in 2017 si 16048 in

2018.

In anul 2018 s-au raportat un număr total de obiective in evidenţă laboratoarelor de

igiena radiațiilor de 3880 (fata de 3799 in 2013, 3810 in 2014, 4022 in 2015, 3908 in 2016,

2105 in 2017), un număr total de expuși profesional la radiații ionizante de 16048 , din care

5338 (4996 in 2017) bărbaţi si 8006 (6056 in 2017) femei. Din totalul expușilor raportaţi

doar 13344 (adica 83,15%) au fost clasificaţi pe sexe. Din totalul expușilor raportaţi doar

13122 (adica 81,77%) au fost clasificaţi domenii de activitate (10103, respectiv 77 % - in

domeniul medical si 3019 respectiv 23% domeniul nemedical).

In ceea ce priveşte supraexpunerile raportate am primit informari despre 1 caz, insotit de fişa

de ancheta epidemiologicã


Pentru expunerea la radiatii neionizante ne-am propus colectarea informatiilor

referitoare la locurile de munca in care exista o expunere semnificativa la campuri

electromagnetice, in care este necesara o evaluare prin raportare la nivelurile de declansare a

actiunii si/sau la valorile limita de expunere (pentru efecte senzoriale si pentru efecte asupra

sanatatii) folosind Ghidul facultativ de bune practici pentru punerea in aplicare a Directivei

2013/35/UE privind campurile electromagnetice – vol.1 pentru identificarea acestor locuri de

munca.

Etapele au fost urmatoarele:

- Au fost identificate unitatile cu expunere profesionala la campuri electromagnetice in

care este necesara o evaluare specifica in sensul celor mentionate mai sus, conform

HG 520/2016

- S-au centralizat datele: unitati, echipamente generatoare de campuri electromagnetice,

profesii expuse, evaluarea riscului, verificarea implementarii HG 520/2016.

In aceasta sinteza nationala ne-am propus identificarea unitatilor cu expunere profesionala

la campuri electromagnetice in care nivelul expunerii este suficient de mare pentru a fi

necesara o evaluare specifica fata de valorile de declansare a actiunii sau fata de valorile

limita senzoriale sau pentru sanatate.

Al doilea obiectiv al sintezei a fost identificarea unitatilor cu echipament RMN si a

celor in care este necesara o derogare de la limitele prevazute in HG 520/2016.

In nici una din unitati nu sunt lucratori cu riscuri deosebite (cu exceptia celor 3

angajate gravide de la Penitenciarul Arad).

Au fost raportate 65 unitati medicale care au in dotare echipamente RMN. Sursele de

date utilizate pentru evaluarea riscului au fost datele tehnice furnizate de producator si

buletinele de determinari. Valorile masurate sunt mai mici decat AL(E) sau (B) sau mai mici

decat ELV senzoriale. 15 judete nu au raspuns solicitarii (Alba, Brăila, Brașov, Buzău,

Constanța, Covasna, Giurgiu, Gorj, Harghita, Neamț, Olt, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui).

Multe raspunsuri sunt incomplete sau incorecte. Din rezultatele obtinute se observa ca cele

mai multe masuratori s-au efectuat la unitatile in care, conform Ghidului, nu era necesara o

evaluare de acest tip. Mai mult, rezultatele masuratorilor au indicat depasirea AL(E) sau

AL(B) sau chiar a ELV. Subliniem importanta efectuarii corecte a masuratorilor, conform

standardelor in vigoare si necesitatea verificarii acestor masuratori, mai ales in situatia in care

rezultatele sunt in contradictie cu legislatia din domeniu. Pentru echipamentele RMN din tara

nu este necesara solicitarea unei derogari de la limitele specificate in HG 520/2016.


MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI A

ABSENTEISMULUI MEDICAL PRIN BOALĂ PROFESIONALĂ - Anul 2018

Dr. Lavinia Delia Călugăreanu, Dr. Felicia Steliana Popescu

Scopul metodologiei este realizarea evidenţei bolilor profesionale care va constitui

documentaţia de bază în evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor în raport cu factorii de risc

profesional, precum şi în vederea stabilirii unor măsuri eficiente de profilaxie.

Obiective generale sunt: evaluarea morbidităţii profesionale la nivel naţional, pe

activităţi, profesii, judeţe, nivel de expunere); evaluarea riscului de îmbolnăvire prin

expunerea la factorii de risc profesional de la locul de muncă.

Obiective specific sunt: întocmirea bazei de date privind cazurile noi de boală

profesională

conform metodologiei europene (EODS) European Occupational Diseases Statistics;

completarea corectă a fişelor de raportare a bolilor profesionale conform legislaţiei în

vigoare; prelucrarea lunară şi interpretarea datelor cuprinse în formularele de declarare a

cazurilor noi de îmbolnăvire profesională; întocmirea rapoartelor anuale privind evoluţia

morbidităţii profesionale în România; comunicarea, la solicitarea beneficiarilor, a datelor

privind morbiditatea profesională la nivel naţional şi informarea solicitanţilor (lucrători,

angajatori, mass-media, s.a.).

Situaţia numărului de cazuri de boli profesionale declarate în România, în perioada

anilor 2005-2018, cu menţiunea că în anul 2018 se menţine tendinţa de scădere a numărului

de cazuri înregistrată în ultimii ani


Situaţia numărului de cazuri nou declarate, repartizate pe tipuri de diagnostic este

prezentată în tabelul următor:

Boala 20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

TOTAL

CAZURI

10

02

91

0

13

53

12

86

13

66

10

65

92

9

87

9

98

2

10

36

85

4

62

7

55

3

56

8

BP prin

suprasolici

tare prof.

din care:

46 49 13

3

21

8

39

4

30

8

30

1

26

3

33

6

27

4

34

2

31

4

25

8

27

1

– ap.

locomotor 34 47

11

7

19

7

38

4

30

0

29

6

25

8

33

6

27

3

33

3

31

3

25

7

26

9

– alte

aparate/sist

eme

2 1 0 0 0 0 0 1 0

1

0 1

1 2

Silicoză si

silico-tbc

20

9

26

8

26

8

30

8

28

2

30

5

23

7

20

3

28

8

29

3

24

6

14

6

16

7 14

9

Bronşită

cronică si

BPOC

71 62 15

2

19

3

17

4 64 23 29 83 73 72 29 25 20

Astm

bronşic 98

10

5

11

9 90

14

9 43 32 26 29 17 30 20 24 22

BP

determinat

e de

zgomot

21

3

15

3

30

2

17

8

14

5 90 67 44 48 23 19 27 21 23

Intoxicaţii 20

0

14

6

12

2 87 58 16 16 12 16 16 35 13 2 14

Boli prof.

determinat

e de

vibraţii

56 32 35 43 30 28 5 4 7 5 3 5

5 21

Azbestoză 12 10 10 8 24 37 10

9

17

3 72

24

9 20 11 5 11

Boli

infecţioase

, parazitare

42 20 42 23 22 46 8 31 16 7 3 18 24 21

Afectiuni

dermatolo

gice

23 10 25 19 8 12 5 13 9 8 8 5 2 10

Rinita

alergică 0 3 4 3 8 3 4 9 8 4 9 5 0 1

Cancer

profesional 1 3 1 3 2 7 6 3 5 4 7 3 0 0

Afecţiuni

oculare 0 5 6 3 2 3 1 2 0 3 2 0 0 2


Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor au crescut

numeric în comparaţie cu anul precedent (269 faţă de 257), situându-se, în concordanţă cu

tendinţele mondiale, pe primul loc ca şi pondere în morbiditatea generală.

Silicoza înregistrează o uşoară scădere ca şi număr total de cazuri: 149 faţă de 167 în

anul 2017 şi se situează pe locul doi în structura morbidităţii generale.

Patologia pulmonară, incluzând bronşita acută şi cronică, BPOC, astmul bronşic

alergic şi non-alergic, precum şi alte afecţiuni pulmonare benigne reprezintă 11,79% din

total, cu un număr de 67 de cazuri. Au fost declarate 11 cazuri de azbestoză, faţă de un numar

maxim inregistrat de 249 de cazuri în 2014.

In anul 2018, pentru a doua oară consecutiv in perioada luată în consideraţie, nu a fost

declarat nici un caz de cancer profesional.

Situaţia pe judeţe a bolilor profesionale arată faptul că în anul 2018, un număr de 9

judeţe au declarat mai mult de jumătate dintre cazuri – 402 cazuri (70,77%) dintre cazurile de

boală profesională– Hunedoara (90 de cazuri), Olt (57 de cazuri), Bucureşti (52 de cazuri),

Bacău (47 de cazuri), Sălaj (43 de cazuri), Mureş (38 de cazuri) şi Maramureş (28 de cazuri).

Un număr de 9 judeţe nu au declarat niciun caz de boală profesională: Alba, Călăraşi, Caraş,

Covasna, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Satu-Mare, Teleorman, Tulcea, Vaslui şi Vrancea.

Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe ocupaţii evidenţiază faptul că

profesiile la care s-au înregistrat cele mai numeroase cazuri de boală profesională au fost

reprezentate de: miner în subteran (83 de cazuri), lăcătuş mecanic de întreţinere (60 de

cazuri), turnător formator (30 de cazuri), şofer de autobuz (23 de cazuri), fasonator cherestea

(22 de cazuri), sudor (16 cazuri), maşinist pod rulant (15 cazuri), pe primele doua locuri

menţinându-se aceleaşi ocupaţii ca şi în anii precedenţi.

Analiza repartiţiei numerice a cazurilor pe ramuri de producţie arată că în România,

în 2018, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura extracţiei

Ulcer,

perforaţie

de sept

nazal

(crom)

1 1 0 0 1 2 0 0 1 0 0 0 0 0

Alte

afectiuni

pulmonare

benigne

- - - - - - - - - - - 25 21 25

Alte boli

profesional

e

30 43 13

4

10

9 67

10

1

11

5 67 8 50 58 6 - 1


cărbunelui superior şi inferior (112), în industria metalurgică (72), în domeniul fabricării

produselor din minerale nemetalice (52), activităţi referitoare la sănătatea umană (48),

silvicultura si exploatare forestiera (41). Se remarcă menţinerea pe primele locuri a aceloraşi

ramuri de activitate ca şi în anii precedenţi.

Clasificarea în funcţie de agentul cauzal al îmbolnăvirilor profesionale nou înregistrate arată

faptul că în anul 2018, suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme se menţine pe primul loc

printre cauze, urmată de expunerea la SiO2l.c.

AGENT CAUZAL

Nr. de

boli

Suprasolicitare 271

Siliciu 150

Iritanti respiratori 28

Zgomot 23

Agenţi patogeni 21

Alte pulberi 17

Mercur 11

Vibraţii 11

Iritanţi/alergizanţi piele 10

Studiul actual oferă informaţii utile atât medicilor de medicina muncii, cât şi celorlalţi

specialişti care alcătuiesc echipa de sănătate şi securitate în muncă, şi constituie un

instrument util de identificare a relaţiei dintre factorii de risc din mediul de munca şi

afectarea sănătăţii lucrătorilor.

In această prezentare regăsim datele preluate şi prelucrate din fişele BP2 primite în

cursul anului 2018. Numărul final de boli profesionale declarate în România în 2018 va fi

modificat în funcţie de modul de rezolvare a contestaţiilor, fie din partea angajatorului, a

asiguratorului, sau a lucrătorului însuşi.

Statistica europeană a bolilor profesionale (EODS), sistem la care participă şi

România, are drept scop crearea unei largi baze de date, comparabile la nivel european şi

reprezintă un element important în strategia Comisiei Europene, pentru a putea evalua

eficienţa legislaţiei privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă. Cunoaşterea numărului

de boli profesionale şi frecvenţa acestora în diferite sectoare de activitate şi profesii, stă la

baza monitorizării şi a implementării acţiunilor de prevenire.


RISCUL CONTRACTARII TUBERCULOZEI PULMONARE (CA BOALA

PROFESIONALA) LA PERSONALUL ANGAJAT IN UNITATILE MEDICALE DIN

ROMANIA

Dr. Micaela Margineanu

Scop

In concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale de Control al Tuberculozei in

Romania 2015-2020 proiectul a urmarit identificarea riscului de contractare a tuberculozei la

personalul din unitatile sanitare si propunerea unor masuri de protejare a sanatatii si

prevenirea imbolnavirilor in relatie cu expunerea profesionala.

Oportunitate

In ultimul deceniu, conform Global tuberculosis report 2018, TB se situeaza intre

primele 10 cauze de deces pe plan mondial. Desi incidenta globala in tara noastra a scazut

aproape la jumatate, Romania se situeaza intre primele 5 tari cu cea mai mare incidenta a

cazurilor de tuberculoza activa (ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/ecdc-

tuberculosis-surveillance-monitoring-Europe-2018-rev1.pdf). Se estimeaza ca personalul

care lucreaza in unitatile sanitare prezinta un risc crescut de aparitie a tuberculozei de 2 - 3

ori mai mare comparativ cu populatia generala (Clin Infect Dis. 2016 May 15;62 Suppl

3:S255-61), iar un cadru sanitar avand TB constituie o sursa potentiala de contaminare,

protectia personalului din sectorul medical aflandu-se in atentia organismelor internationale

(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC122064/).

Rezultate

Desi grupul tinta, care prezinta risc ocupational major de contaminare este reprezentat de

personalul medico-sanitar din unitatile de pneumologie, am extins aria de colectare a datelor

la toate unitatile medicale de stat, intrucat poate exista riscul ca un pacient sa circule prin

diverse unitati sanitare pana la stabilirea diagnosticului de tuberculoza.

In analiza statistica am grupat datele primite pe specialitati: medicale, chirurgicale,

alte structuri si, ca o categorie separata, pneumologia (stiut fiind faptul ca aici incarcatura

bacteriana este mare si deci riscul de contaminare crescut) dar si pe zone de dezvoltare

economica (Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est, Centru, Vest, Sud-Vest şi Sud). Frecventa cea

mai mare a cazurilor de angajati cu TB manifesta a aparut la specialitatea pneumologie

(44,44%), urmata de cele medicale (27,78%), chirurgicale (16,67%) şi alte structuri

(11,11%), iar procentul cel mai mare de angajati cu TB s-a inregistrat in zona de Sud-Vest a

tarii (33,33%). In ce priveşte numarul de zile de concediu medical observam ca din totalul de

3304 zile de concediu medical (cu o medie de 157,33 zile pe angajat), 45,49% s-au inregistrat

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27118855


la specialitatea de pneumologie, 21,76% la specialitatile medicale, 16,37% la specialitatile

chirurgicale şi 16,37% la alte structuri. Desi in unitatile de pneumologie au fost internati

majoritatea pacientilor cu TB (N:9148=88,37% din total) s-au inregistrat doar 8 cazuri de

angajati cu TB, in timp ce la celelalte specialitati unde au fost internati 1203 (11,62%)

pacienti cu TB s-au diagnosticat doar 10 angajati cu TB manifesta. Putem presupune ca

diferenta vine din faptul ca personalul angajat in sectiile de pneumologie, fiind permanent

constient de riscul existent, utilizeaza mijloace de protectie individuale si colective,

comparativ cu celelalte sectoare unde riscul existentei unui pacient cu TB este neglijat.

Reamintim faptul ca aceste rezultate au fost obtinute prin analiza statistica a datelor pe care

le-am primit din teritoriu si le prezentam ca atare, sub rezerva ca ele ar putea fi modificate

daca am detine date exacte de la toate unitatile sanitare din teritoriu asa cum am solicitat in

momentul initierii acestei activitati.

Concluzii

Desi pe plan mondial riscul de aparitie a TB la personalul care lucreaza in unitatile

sanitare este de 2-3 ori mai mare comparativ cu populatia generala, numarul cazurilor

inregistrate in Romania raportat la numarul total al pacientilor cu TB nu este foarte mare.

Explicatia acestui fenomen ar putea fi data de constientizarea riscului de contractare a bolii si

implementarea eficienta a masurilor de prevenire, dar nu excludem nici posibilitatea unei

slabe raportare a cazurilor de TB la personalul medical. In scopul unei mai bune colaborari ar

fi foarte util ca in toate DSP-urile sa fie medici de medicina muncii angajati si nu doar

medici cu Contracte de prestari servicii prin care se contracteaza selectiv anumite activitati.


IV. DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SANATATII PUBLICE PRIN

PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE

RISC ALIMENTARI SI DE NUTRITIE (PARTICIPA TOATE DSP

JUDETENE)


EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A POPULAŢIEI ÎN RELAŢIE CU

CONSUMUL ALIMENTAR

Dr. Mariana Vlad, Dr. Horaţiu Zăpîrţan

Cadrul legislativ

Derularea programelor naționale de sănătate este reglementată prin Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. Structura

programelor naţionale de sănătate, obiectivele acestora, condiţii şi termene necesare

implementării şi derulării lor în perioada 2017-2018 sunt reglementate prin HG nr. 155/2017

privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017-2018 și normele

tehnice de realizare a acestora aprobate prin Ordinul MS nr. 377/2017.

In contextul legislației de reglementare a Programelor Naţionale de Sănătate s-a

derulat „Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi

muncă”, (PNII) finanţat de la bugetul Ministerului Sănătăţii.

Implementarea PNII s-a realizat prin următoarele unităţi de specialitate:

a) Direcţiile de Sănătate Publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti/ CRSPCluj

Scop

Alimentația sănătoasă, parte componenta a stilului de viață sănătos – care induce și

menține starea de sănătate, prevenind îmbolnăvirea, mai ales patologia cardiometabolică,

definește acel tip de alimentație care este adaptată și echilibrată energetic și nutrițional

fiecărei persoane, ce-i asigură dezvoltarea optima a organismului, îi menține starea de

sănătate, previne îmbolnăvirile și astfel îi crește speranța de viață cât și calitatea acesteia.

Caracteristicile esențiale ale alimentației sănătoase sunt: moderația, diversitatea și calitatea.

Evaluarea la nivel naţional a alimentației, a stării de nutriţie, a obiceiurilor alimentare

şi cuantificarea lipsurilor și exceselor din alimentaţia populaţiei în legătură cu starea de

sănătate se impune cu scopul de a puncta riscurile determinate de dezechilibrele alimentare în

vederea conturării de măsuri profilactice, de limitare şi reducere a acestora.

Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor care o condiţionează reprezintă o etapă,

obligatorie, în elaborarea oricărei strategii, identificarea problemelor majore de sănătate şi

ierarhizarea lor, a factorilor condiţionali şi a constrângerilor, permiţând formularea de

alternative politice, obiective strategice şi măsuri în vederea realizării lor. Analiza stării de

nutriţie a populaţiei, a obiceiurilor alimentare se realizează în fiecare an și este menită să le

ofere factorilor de decizie politică, grupurilor de interese și personalului din domeniul


sănătății informații și analize factuale, comparative, cu privire la sănătate și la sistemele de

sănătate.

Obiective generale

Complexitatea relaţiei om-aliment, se evidenţiază pe multiplele căi prin care nutriţia

afectează fiinţa umană. Că este vorba de metabolism, homeostazie, imunocompetenţă,

echilibrul energetic și termic, dezvoltarea celulară, activitatea motorie şi comportamentul,

nutriţia exercită o mare influenţă asupra acestora şi în final modifică organismul uman.

Dezechilibrul dintre aport și necesarul de substanţe biologic active determină profunde

modificări metabolice care influențează patologia omului modern. Interacţiunea complexă

dintre alimentaţie şi starea de sănătate au determinat relevarea unor aspecte deosebite şi noi

orientări în nutriţie cu consecinţe majore în cercetare.

Cunoaşterea nivelului şi structurii alimentaţiei populaţiei, a deprinderilor şi

comportamentului alimentar, pe zone teritoriale, pe mediu urban, rural, pe grupe de vârstă, pe

ocupaţie, în scopul depistării unor greşeli alimentare și implementarea unei diete sănătoase.

Evaluarea stării de nutriţie

Nutriția este un important factor de risc modificabil pentru apariția bolilor cronice, de

aceea, o alimentație echilibrată este primul pas ce trebuie luat în calcul dacă discutăm despre

prevenția bolilor cronice netransmisibile.

Pentru a evalua starea de nutriţie a unui individ trebuie realizate mai multe investigaţii

şi examinări şi anume :

indicatorii antropometrici

examenul clinic general

examinări de laborator

evaluarea dietei

monitorizarea consumului de alcool, tutun şi a activităţii fizice.

Supravegherea stării de nutriţie și a alimentatiei populației luate în studiu a presupus:

►Estimarea consumului alimentar la nivel individual

►Investigaţia alimentaţiei pe o perioadă de 24 de ore

►Investigaţia consumului alimentar prin metoda interviului prin aplicarea unui

chestionar pentru fiecare persoană în parte în mediul familial

Cantităţile de nutrienţi şi aportul energetic al raţiei s-au calculat cu ajutorul tabelelor

de compoziţie a alimentelor.


Gospodăriile care au fost investigate au fost alese în mod aleatoriu.

► În fişa de anchetă s-au înscris: numele, sexul şi vârsta împlinită la data

investigaţiei, profesiunea şi intensitatea efortului

► Eşantionul populaţional investigat a fost grupat în funcţie de vârstă, sex şi categorii

de efort

►Fişa de anchetă individuală a cuprins şi un chestionar ce vizează alimentaţia

persoanei intervievate pe parcursul unei zile.

D.S.P-urilor judeţene le-a fost pus la dispoziţie, în format electronic un tabel în

Excel şi s-a folosit un program pentru calcularea cantităţilor de macronutrienţi şi

micronutrienţi.

► Calcularea nivelului şi structurii raţiei reale a fiecărui subiect investigat a permis

aprofundarea suplimentară a alimentației care, limitată doar la obţinerea unor valori ,,de

medie”, poate include tendinţe nivelatoare de compensaţie.

► Analiza datelor privind alimentaţia şi starea de sănătate a permis caracterizarea

stării de sănătate și de nutriţie a populaţiei la nivel național

Activităţile la nivelul unităților implicate în derularea programului au fost:

Alcătuirea eşantionului inclus în studiu în raport cu particularităţile de

reprezentativitate (50 subiecţi/an/judeţ - toate DSP-urile judeţene şi 100

subiecţi/an/CRSP Cluj)

Evaluarea stării de nutriţie prin examinări de laborator (în limita posibilităţilor

existente din teritoriu : Hb, colesterolemie (HDL-colesterol, LDL-colesterol), lipide

serice, TG serice, electroliţi serici - Ca, Mg, Fe), sau prelevarea datelor din fişele

medicale ale subiecţilor.

Evaluarea stilului de viaţă indicatori, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool,

consumul de suplimente alimentare, prin aplicarea chestionarelor

Evaluarea aportului energetic şi de micro şi macronutrienţi în corelaţie cu

recomandările naţionale şi internaţionale

Evaluarea unor factori determinanţi ai stării de sănătate ca supraponderea şi

obezitatea

Evaluarea obiceiurilor alimentare, la nivel naţional

Introducerea datele primare în format Excel

Expedierea datelor primare - toate DSP-urile judeţene


Organizarea de acţiuni de promovare a unui stil de viaţă sănătos, la nivel judeţean şi

naţional

Rezultate

Pentru anul 2018 celor 41 DSP judeţene + municipiului Bucureşti le-a fost pusă la

dispoziţie metodologia de lucru a sintezei «Supravegherea stării de nutriţie şi a alimentaţiei

populaţiei». La realizarea sintezei şi-au adus aportul 31 DSP-uri judeţene care ne-au furnizat

date la care se adaugă DSP municipiul Bucureşti, CRSP Cluj, precum și 4 DSP județene a

căror date nu au fost prinse în sinteza din 2017 și anume: Bihor, Mehedinți, Prahova și

Tulcea.

Alba - DA

Arad - DA

Arges - DA

Bacau - DA

Bihor - DA +2017

Bistrita Nasaud - DA

Botosani - NU

Brăila - DA

Brasov - DA

Bucureşti - DA

Buzău - DA

Călăraşi - NU

Caras Severin - NU

Cluj - DA

Constanta - DA

Covasna - NU

Dambovita - DA

Dolj - DA

Galati - DA

Giurgiu - NU

Gorj - DA

Harghita - DA

Hunedoara - DA

Ialomita - DA

Iasi - DA

Ilfov - NU

Maramures - DA

Mehedinti - DA +2017

Mures - DA

Neamt - DA

Olt - DA

Prahova - DA +2017

Salaj - NU

Satu Mare - NU

Sibiu - DA

Suceava - DA

Teleorman - NU

Timis - NU

Tulcea - DA +2017

Valcea - DA

Vaslui - DA

Vrancea - DA

http://www.dtr.ro/arad

http://www.dtr.ro/arges

http://www.dtr.ro/bacau

http://www.dtr.ro/bihor

http://www.dtr.ro/bistrita-nasaud

http://www.dtr.ro/botosani

http://www.dtr.ro/braila

http://www.dtr.ro/brasov

http://www.dtr.ro/bucuresti

http://www.dtr.ro/buzau

http://www.dtr.ro/calarasi

http://www.dtr.ro/caras-severin

http://www.dtr.ro/cluj

http://www.dtr.ro/constanta

http://www.dtr.ro/covasna

http://www.dtr.ro/dambovita

http://www.dtr.ro/dolj

http://www.dtr.ro/galati

http://www.dtr.ro/giurgiu

http://www.dtr.ro/gorj

http://www.dtr.ro/harghita

http://www.dtr.ro/hunedoara

http://www.dtr.ro/ialomita

http://www.dtr.ro/iasi

http://www.dtr.ro/ilfov

http://www.dtr.ro/maramures

http://www.dtr.ro/mehedinti

http://www.dtr.ro/mures

http://www.dtr.ro/neamt

http://www.dtr.ro/olt

http://www.dtr.ro/prahova

http://www.dtr.ro/salaj

http://www.dtr.ro/satu-mare

http://www.dtr.ro/sibiu

http://www.dtr.ro/suceava

http://www.dtr.ro/teleorman

http://www.dtr.ro/timis

http://www.dtr.ro/tulcea

http://www.dtr.ro/valcea

http://www.dtr.ro/vaslui

http://www.dtr.ro/vrancea


Mărimea eşantionului investigat la nivel național a fost de 1836 subiecţi, faţă de 1104

subiecți în anul 2017.

Analiza lotului pe grupe de vârstă, sex, efort fizic și rezidență

Anchetele alimentare s-au aplicat la nivel naţional la un eşantion populaţional de 1863 de

subiecţi, din care 1138 au fost femei (61,1%) şi 725 bărbaţi (38,9%). Vârsta medie a

lotului a fost de 51,3 ± 15,1 ani.

Persoanele incluse în studiu au fost structurate pe categorii de vârstă, sex (20-45 ani,

45-62 ani şi peste 62 ani la bărbaţi şi 20-45 ani, 45-60 ani şi peste 60 ani la femei) şi efort

(uşor, mediu şi mare).

Structura lotului pe categorii de vârstă a fost următoarea:

VÂRSTA DISTRIBUTIA

SEX MASCULIN FEMININ

număr

subiecţi

% număr

subiecţi

%

20-45 ani 230 31,7 419 36,8

45-62 ani / 45-60

ani

283 39 389 34,2

> 62 ani /

>60 ani

212 29,3 330 29

TOTAL 725 1138

În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 1049 de persoane au

provenit din mediul urban (56,3%), iar 814 au fost din mediul rural (43,7% ).

În funcție de categoriile de efort distribuția lotului a fost următoarea:

CATEGORIA DE

EFORT

DISTRIBUTIA

MASCULIN FEMININ

număr % număr %

MIC 322 44,78 580 51,10

MEDIU 310 43,12 501 44,14

MARE 87 12,10 54 4,76

Lotul investigat a avut în componenţa sa 743 pensionari, casnice, şomeri sau persoane

fără ocupație adică 39,88% din total.


Structura lotului investigat pe sexe

Structura lotului investigat pe locul de rezidenţă

Structura lotului pe categorii de vârstă

Studiul antecedentelor personale patologice (declarate) au dezvăluit următoarele:

hipertensiunea arterială a fost cea mai des întâlnită afecţiune (28,8%), urmată de diabetul

zaharat la (9,8%), dislipidemii la (9,1%) şi de afecţiunile gastro-intestinale (7,1%).


Afecţiunile cronice hepato-biliare au fost prezente la 5,9% dintre subiecți. Analiza

tendințelor arată că toate afecțiunile studiate, mai puțin dislipidemiile au înregistrat un trend

crescător față de anii precedenți.

Antecedentele personale patologice (%) înregistrate în perioada 2015-2018

4,4

4,93,4

6,3

2,72,52,5

5,18,3

8,77,9

8,5

8,9

6,4

8,2

7,9

19,8

21,5

24,1

25,5

0

5

10

15

20

25

30

%

af. gastro-

intestinale

af.hepato-biliare diabet dislipidemii hipertensiune

2015 2016 2017 2018

Valoarea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg a fost depistată la 378 dintre subiecţi

(20,3 % din total subiecți), la 24,8 % dintre bărbaţi şi la 17,5% dintre femei, în timp ce

tensiunea diastolică cu valori peste 80 mmHg a fost întâlnită la 519 dintre subiecţi (27,9 %)

din care la 32,2% dintre bărbaţi şi la 25,2% dintre femei.

Distribuţia procentuală a frecvenţei HTA la subiecţii investigaţi

Măsurătorile antropometrice

Înălţimea medie la populaţia masculină investigată a fost de 174 ±7,3cm, iar la

populaţia feminină a fost de 162,2± 8,1cm. În ceea ce priveşte greutatea medie, aceasta a

fost la lotul de bărbaţi de 84,6±14,9 kg, iar la femei 71,2 ±14,7kg.

Indicele de masă corporală (IMC) la bărbaţi


sub 18,5 la 4 subiecţi (0,55%)

înte 18,5-25 la 188 subiecţi (25,93%),

între 25-30 la 323 subiecţi (44,55%)

peste 30 la 210 subiecţi (28,97%)

din care peste 40 a fost la 7 subiecţi

Indicele de masă corporală (IMC) la femei

sub 18,5 la 25 femei (2,2 %),

între 18,5-25 la 438 femei (38,49 %),

între 25-30 la 357 femei (31,37%)

peste 30 la 318 femei (27,94%),

din care peste 40 a fost la 26 subiecţi

Calculul IMC arată că un procent mare dintre bărbaţi 44,55% sunt supraponderali și

28,97% obezi. În cazul femeilor 31,37 % din eşantionul studiat au fost supraponderale şi

27,94% au fost încadrate la obezitate, cifre în uşoară creștere faţă de anii precedenți (IMC

peste 30).

Variaţia Indicelui de Masă Corporală la populaţia luată în studiu (%)

Indicele abdomino-fesier (IAF) a fost de peste 0,9 la 80,26% dintre bărbaţi

(N=500), respectiv de peste 0,85 la 60,8% dintre femei (N= 615), cu semnificaţie de

sindrom metabolic.

Analiza datelor biochimice

Doar o parte din subiecţii participanţi la studiu (75%) au avut efectuate analize de

laborator, motiv pentru care analiza rezultatelor s-a făcut procentual faţă de totalul subiecţilor

pentru care s-au raportat informaţii pentru fiecare parametru în parte.

Hemoglobina a fost scăzută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi

bărbaţi < 13g/dl) la 11,8% din total subiecţi, respectiv la 11,1% dintre femei şi 12,5%

dintre bărbaţi.


Valori ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120mg/dl) s-au observat la

14,8% din populaţia generală investigată, la 10,7% dintre femei şi la 18,9% dintre bărbaţi.

Distribuţia procentuală a subiecţilor ale căror valori ale hemoglobinei şi ale

glicemiei nu se încadrează în valorile de referinţă

Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în investigaţie a fost crescut

(peste 240mg/dl) la 24,4% din subiecţi, (respectiv la 24,35% dintre bărbaţi şi 24,38% dintre

femei), HDL-colesterolul a fost sub 40mg/dl la 14,7% dintre subiecţi, (la 22,2 % dintre

bărbaţi şi la 7,2% dintre femei), iar LDL colesterol a fost peste 130mg/dl la 47,3% dintre

subiecţi (la 46,7% dintre bărbaţi si la 47,9% dintre femei).

Nivelul lipidelor serice totale peste 800mg/dl a fost înregistrat la 18,7% dintre bărbaţi

şi la 18,6% dintre femei, respectiv la 18,6% din totalul populaţiei (la care s-a efectuat această

determinare). Valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute (peste limitele de

140 mg/dl) la 37,9% din totalul subiecţilor (45,4% dintre bărbaţi şi la 30,4% dintre femei).


Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic în afara

valorilor de referinţă

Electroliţii sanguini studiaţi au arătat câteva deficiențe în rândul populaţiei luate în studiu.

Nivelul calciului seric (Ca) a înregistrat valori sub limitele de referinţă (8,4mg/dl) la 3,6% dintre

bărbaţi şi la 3,2% dintre femei, respectiv la 3,4% dintre subiecţii lotului investigat.

Valorile magneziului seric (Mg) sub 2mg/dl s-a notat la un procent de 35,7% dintre bărbaţi şi de

38,5% dintre femei, respectiv la 37,1% din lotul total.

În cazul valorilor sideremiei se observă că valori sub limita valorilor recomandate de 100μg/dl au

fost notate la peste jumătate dintre subiecţi, în procent de 64,3% dintre femei şi 52,6% dintre

bărbaţi (respectiv 58,5% dintre subiecţii întregului lot).

Procentajul subiecților cu valori ale electroliţilor sanguini sub valorile de referinţă


Aportul energetic, de macro și micronutrienți

Aportul energetic

Calculul aportului energetic a fost realizat ţinând cont de energia furnizată de fiecare

gram din fiecare macronutrient la fiecare subiect în parte. În final s-a făcut sumarea caloriilor,

s-a calculat media pe zi şi apoi media pe fiecare lot în parte. (Aport insuficient sau excedentar

se consideră în cazul în care valorile depăşesc cu +/- 10% normele recomandate. Pentru a

nu influenţa rezultatele s-au exclus din calcul, respectiv din studiu subiecţii cu un consum

caloric exagerat, mai mare de 7000 kcal/zi, respectiv mai mic de 1000 kcal/zi.)

La lotul de bărbaţi s-a constatat un consum alimentar ușor dezechilibrat la toate

categoriile de vârstă, cu o medie pentru întreg lotul de bărbaţi luaţi în studiu de 2760 ± 1039

kcal/zi. Pe categorii de vârstă aportul caloric calculat a fost:

- la grupa de vârstă 20-45 ani - 2837 kcal/zi (cu 363 kcal /zi mai puţin decât valoarea

recomandată de 3200 kcal/zi ),

- la grupa de vârstă 45-62 ani - 2870 kcal/zi ( cu 130 kcal/zi mai puţin decât 3000 kcal/zi,

valoare recomandată) şi

- la grupa de vârstă peste 62 de ani - 2532 kcal/zi (cu 232 kcal/zi peste 2300 kcal/zi

valoare recomandată).

Analiza aportului energetic la bărbați arată că aportul energetic este în limita

recomandărilor, cu excepția grupei de vârstă 20-45 ani.

La lotul de femei s-a observat că aportul energetic are o valoare medie de 2556 ± 994

kcal/zi. Pe grupe de vârstă, aportul energetic a fost :

- la grupa 20-45 ani - 2455 kcal/zi ( -9% faţă de 2700 kcal/zi – recomandări)

- la grupa de vârstă 45-60 ani - 2539 kcal/zi (faţă de 2500 kcal/zi – recomandări)

- la grupa de vârstă peste 60 de ani - 2271 kcal/zi (+8% faţă de 2100 kcal/zi –

recomandări).

La lotul de femei aportul caloric acoperă în general recomandările.

Aportul de macronutrienţi

Aportul lipidic

Studiul aportului de grăsimi în raţia alimentară zilnică a pus în evidenţă că la aproape tot

lotul de subiecţi investigaţi aportul de lipide totale în medie a fost crescut față de recomandări

la 126 ± 59 g/zi la bărbaţi şi la 109 ± 52,5 g/zi în medie la femei.

De asemenea procentul din raţia energetică acoperită de aportul lipidic este foarte

mare, ceea ce înseamnă ca o mare parte din raţia energetică este acoperită de grăsimi. Ca


valoare medie pe lot raţia energetică acoperită de lipide reprezintă 41,5% la bărbaţi şi 40,4 %

la femei, faţă de 15 - 30% recomandat.

Din grăsimile totale consumate zilnic, la lotul de bărbaţi, cea mai mare parte au fost

reprezentate de grăsimile mononesaturate 48,5g (38,5%) şi de grăsimile saturate 43,5g

(34,5%), în defavoarea grăsimilor polinesaturate 25,9g (20,5%). Recomandările

internaţionale arată ca tipurile de grăsimi de mai sus ar trebui să fie în cantităţi aproximativ

egale între ele într-o dietă echilibrată, dar în cazul lotului nostru cantitatea de grăsimi

polinesaturate este mai mica decat 1/3, în alimentaţia subiecţilor fiind mai bine reprezentați

acizii graşi mononesaturaţi şi saturaţi.

La femei, din consumul mediu de grăsimi totale, cel de grăsimi saturate a fost de 37,3g

(34,3%), cel de grăsimi mononesaturate a fost de 41,4 g/ zi (38,1%), iar cel de grăsimi

polinesaturate a fost de 23g/zi (21,2%). Şi în cazul lotului de femei consumul de grăsimi

polinesaturate a fost insuficient reprezentat în raţie.

Aportul de colesterol total adus de alimentele ingerate de subiecţii din lotul studiat a fost

mult crescut, la bărbaţi fiind de 2,35 mai mare faţă de limita considerată tolerabilă în

alimentaţia omului (300mg/zi) iar la femei de 1,93 mai mare faţă de această limită. În medie

aportul de colesterol a fost de 706 mg/zi la bărbaţi şi de 579 mg/zi la femei.

Aportul de proteine la lotul de bărbaţi din eşantionul investigat a fost de asemenea peste

recomandări, notându-se o valoare medie pe lot de 125,3 ± 57,9 g/zi. Aportul proteic s-a

realizat într-o măsură dublă pe seama proteinelor animale, care în medie pe lot au fost de 87,7

g/zi, faţă de aportul de proteine vegetale care a avut o valoare medie pe lot de 37,6 g/zi. Raţia

energetică acoperită de proteine a fost mai mare decât recomandarea nutriţioniștilor, la lotul

de bărbaţi înregistrându-se o valoare medie de 18,7% din raţie faţă de 15% cât este

recomandat.

La lotul de femei aportul de proteine totale în raţie a fost de asemenea crescut, cu o

valoare medie de 105,2 ± 58,7 g/zi.

Aportul proteic s-a realizat în mare măsură ca şi la lotul de bărbaţi pe seama aportului de

proteine animale, care în medie pe lot a fost de 72,3 g/zi depăşind recomandările, în timp ce

aportul de proteine vegetale a fost scăzut la mai puțin ½ față de a celor animale, înregistrând

o valoare medie de 32,8 g/zi, ceea ce arată un uşor deficit faţă de recomandări.

Raţia energetică a fost astfel acoperită de proteine în proporţie de 17,7%, depăşind

recomandările.

Analizând raţia alimentară la populaţia masculină luată în studiu sub aspectul aportului

de carbohidraţi s-a observat că aceasta a avut un aport de 279,5 ± 122g glucide/zi. Procentul


din energie acoperit de aceștia în raţia zilnică a fost în medie de 39,8%, mult sub necesarul

recomandat de 55%.

La eşantionul de femei s-a observat ca şi la lotul de bărbaţi, un aport de glucide sub

valorile recomandate. Aportul mediu pentru toată populaţia feminină luată în studiu a fost de

259,2 ± 117 g glucide/zi. Procentul din energie furnizat de glucide a fost în medie de 41,9%

faţă de necesarul recomandat de 55%.

Dezechilibrele semnalate în anii precedenți în alimentaţia subiecţilor luați în investigație

se păstrează și în acest an, 2018. Astfel se înregistreazăacelași aspect cu aportul crescut de

grăsimi şi proteine totale, cu un raport crescut dintre grăsimile saturate si mononesaturate

faţă de cele polinesaturate, respectiv dintre proteinele animale şi cele vegetale şi un aport

insuficient de carbohidraţi.

Aportul mediu de energie şi nutrienţi faţă de recomandări

BARBATI

CONSUM /

RECOMANDĂ

RI

FEMEI

CONSUM /

RECOMANDĂRI

ENERGIE (kcal) 2760 / 3000 2428 / 2500

GRĂSIMI SATURATE(g) 43,5/ 35 37,3 / 28,5

GRĂSIMI MONONESATURATE

(g)

48,5 / 35 41,4 / 28,5

GRĂSIMI POLINESATURATE (g) 25,9 / 35 23 / 28,5

GRĂSIMI TOTALE (g) 126 / 105 108,7 /85

COLESTEROL (mg) 706 /max.300 579/ max.300

ENERGIE DIN GRĂSIMI% 41,5/ max.30 40,4 / max.30

PROTEINE ANIMALE (g) 87,7 / 55 72,3 / /45

PROTEINE VEGETALE (g) 37,6 / 50 32,9 / 40

PROTEINE TOTALE (g) 125,3 / 105 105,2 / 85

ENERGIE DIN PROTEINE% 18,7 / max.15 17,7 / max.15

CARBOHIDRAŢI (g) 279,5 / 440 259,2 / 360

ENERGIE DIN

CARBOHIDRAŢI%

39,8 / min.55 41,9 / min.55

În studiul alimentaţiei lotului se poate observa că procentul de energie adus de lipide

şi proteine a fost mai mare decât cel recomandat şi implicit procentul de energie adus de

carbohidraţi a fost sub recomandări.


Aportul de fibre alimentare. Fibrele alimentare sunt acele poliglucide care nu sunt digerate de

către enzimele organismului uman şi ele nu degajă energie.

Se recomandă un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1000 kcal ingerate, ceea ce

corespunde unui aport de 25-35 g fibre/zi. Consumul de fibre alimentare în cazul populaţiei

luate în studiu a fost la o treime din recomandări, atât la bărbaţi, (înregistrându-se un consum

mediu de 10,89 g/zi), cât şi la femei (media aportului a fost de 11,15 g/zi).

Aportul mediu procentual din energia totală adusă de macronutrienţii din

alimentaţia subiecţilor faţă de recomandări

Aportul de micronutrienţi

Micronutrient Valori

recomandate/zi

Aportul alimentar lot

Bărbaţi Femei

Calciu mg/zi 800 734 709

Magneziu mg/zi 375 320 282

Fier mg/zi 14 23,5 19,6

Vitamina A mg/zi 0,8 2,2 2,1

Vitamina B1 mg/zi 1,1 1,9 1,5

Vitamina B2 mg/zi 1,4 3,6 3,3

Vitamina C mg/zi 80 73,3 73,2

Seleniu µg/zi 55 72,2 60,3

Consumul de sare adăugată în alimentație faţă de cea existentă în produsele alimentare

a fost de 6,9 ± 6,8 g/zi la bărbaţi şi de 6 ±4,5 g/zi la femei, fiind în uşoară creştere faţă de

anul 2017. Acest consum adăugat de sare ar duce la un consum total (împreună cu sarea din

alimentele procesate) estimat de peste 10g/zi, ceea ce ar fi dublu faţă de cel recomandat

(5g/zi).


Aportul mediu zilnic în grame al principalelor grupe de

alimente din dieta zilnică a lotului studiat

Aliment g/zi Bărbaţi Femei Aliment g/zi Bărbaţi Femei

CARNE PORC 83,7 55 LEG.10% 119 121,3

CARNE VITĂ 24,5 17,3 LEGUME US. 21,4 15,7

CARNE PASĂRE 91,1 88 FRUCTE 142 166

CARNE OAIE 8,5 4,2 FR.USC. 3,7 4,9

PREP.PROASPETE 27,6 23,7 PÂINE 218 170

PREP.

SEMIAFUMATE

42,3 25,2 MĂLAI 29,2 25,7

PEŞTE +

CONSERVE P.

46 42,5 DER. CEREAL 35,2 36,3

CONSERVE MIXTE 8 4,5 FR. OLEAGIN. 7,5 9,5

OUĂ 51,5 36,7 CONSERVE LEG. 37,7 24,5

LAPTE (ŞI PROD.) 102 106,3 ZAHĂR 14 13,6

BRÂNZET. (ŞI

PROD.)

67,5 67,8 PROD. ZAH. 80% 7 9,8

UNT 7,7 7,6 PROD. ZAH. 60-

80%

14,1 19,3

UNTURĂ 4,4 2,5 PROD. ZAH. 40-

60%

18,1 22,9

ULEI 26,1 24,9 COMPOT 28 26,7

CARTOFI 115 98 SUCURI NAT. 20,3 26,5

LEG.5% 66 68,8 SARE adăug. 6,9 6

Obiceiuri alimentare – frecvenţa consumului pe grupe de alimente

Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat în studiu s-a realizat prin cercetarea

frecvenţelor alimentelor folosite uzual în alimentaţie. Astfel s-au folosit chestionare cu liste

de alimente (27 de poziţii) şi cu un set de posibilităţi de frecvenţă a consumului de alimente.

Frecvenţele investigate au fost: rar, o dată pe săptămână, de 2-3 ori pe săptămână şi zilnic.

Frecvenţa consumului la diferitele alimente in procente la lotul investigat a fost

declarat după cum urmează:

● carne de porc

frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar

% din populație 6,3 40,8 29,7 23,1

● carne de pasăre


% din populație 10,2 63,8 19,1 6,9

În ceea ce priveşte consumul de carne de vită acesta a fost menţionat în cele mai

multe cazuri (65,2%) ca fiind rar, iar carnea de oaie și mai rar (92,4%)


● preparatele de carne


% din populație 6 25,6 28,5 39,9

Este de remarcat frecvența redusă la consumul de peşte: rar la 41,5% din subiecti şi o

dată pe săptămână la 36,9%. Ca și în anii precedenți s-a înregistrat o relativă scădere a

frecvenței consumului cărnii de porc şi o înlocuire parţială a acesteia cu carnea de pasăre. De

subliniat că a cescut procentul subiecților care consumă o dată pe săptămână pește la 37%, și

rămâne constant consumul redus ca frecvenţă a peștelui la 2-3/ ori pe săptamână, la 19,3%

din populație.

●consumul de untură :


% din populație 4,1 8,2 8,1 79,6

● unt a apărut în raţia subiecţilor chestionaţi în procent de


% din populație 10,5 19,1 21,1 49,2

● grăsimi vegetale, ulei:


% din populație 66,8 23,5 4,4 5,4

Frecvenţa consumului de grăsimi la lotul în studiu arată că un procent relativ mic din

populaţie (14,6%) folosesc grăsimi saturate (unt+untură) în mod zilnic și consumă uleiuri

vegetale ce conţin grăsimi mono şi polinesaturate cu o frecventă zilnică în proporție de 66,8

% dintre subiecţi.

● lapte şi produse lactate (în această categorie s-au inclus consumul de lapte, la

care s-a sumat consumul de iaurt, sana şi alte produse similare şi consumul de brânzeturi

unde s-au inclus brânzeturile fermentate, proaspete, topite, etc).

Frecvența lactatelor în raţia alimentară ne arată că acestea sunt alimente preferate de

un număr mare de subiecţi.


% din populație 26,3 37,9 17,4 18,4

● brânzeturile


% din populație 31,8 50,4 12,7 5

Frecvenţa consumului de ouă

Oul s-a dovedit a fi un alt aliment preferat de subiecţi.


% din populație 10 58,5 25,2 6,3

Frecvenţa consumului de legume şi fructe


Legumele şi fructele sunt alimentele care nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic al fiecărui

subiect, ele fiind furnizorii esenţiali de vitamine, săruri minerale, acizi organici, fibre

alimentare şi macronutrienţi de calitate. Având în vedere aceste considerente, frecvenţa

optimă de consum al acestor produse ar fi zilnic, sau chiar de mai multe ori pe zi.

În studiul nostru s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe folosite

de nutriţionişti şi anume: legume cu 5% hidraţi de carbon (HC), legume cu 10% HC,

leguminoase uscate, cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de legume, compoturi,

bulion şi sucuri naturale de fructe şi legume.

● Consumul de legume 5% HC :


% din populație 22,4 35,6 24,9 17,1

● Legumele cu 10% HC au fost consumate


% din populație 42,1 46,1 8,2 3,6

● Cartofii au fost consumaţi în proporţie de


% din populație 14,4 62,5 17,3 5,9

● Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia) au fost folosite în alimentaţia

lotului investigat:

frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. Rar

% din populație 2,9 11,4 33,9 51,8

Frecvenţa consumului de fructe a fost adecvată, lotul de subiecţi a avut un consum mai

frecvent de fructe, dar tot insuficient cantitativ.

● fructe:


% din populație 60,8 26,4 6,2 6,7

Cu toate acestea, deşi la lotul de subiecţi am înregistrat un consum destul de frecvent de

legume şi fructe, cantităţile consumate au rămas însă sub cele recomandate.

● Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 87,8 % dintre subiecţi.

● Mălaiul a fost consumat de 2-3 ori pe săptămână de 22,5% dintre subiecţi şi o dată

pe săptămână în procent de 32,6%.

● Derivatele cerealiere au fost consumate către subiecţii investigaţi la modul:


% din populație 4,7 21,9 32,9 40,5


Ca şi frecvenţă, consumul de produse cerealiere se înscrie în recomandările

nutriţioniştilor, marea majoritate a subiecţilor consumă cereale şi derivate de mai multe ori pe

săptămână. Recomandările sunt pentru existenţa în dieta zilnică a cerealelor, dar a celor din

făină de grâu integrală, din ovăz sau din orez brun.

● Frecvenţa consumului de zahăr a fost :


% din populație 61,7 12,7 5,4 20,1

● produsele zaharoase au fost consumate:


% din populație 21,8 25,9 23 29,4

Consumul de băuturi alcoolice. La lotul luat în studiu s-a investigat frecvenţa

consumului de alcool pentru trei tipuri de băuturi alcoolice şi anume bere, vin şi băuturi

distilate şi s-au considerat 3 tipuri de frecvenţe în consum: rar sau deloc, ocazional

(săptămînal/lunar) şi zilnic.

Consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse. Astfel

bărbații au consumat băuturi distilate la frecvenţele rar sau deloc în proporţie de 67,53%,

vin în proporţie de 48,79%, iar bere în proporţie de 45,52%, iar femeile au consumat

rar sau deloc: distilate 94,25%, vin 83,63 % și bere 80,28% De menționat că pe langă

consumatorii ocazionali care sunt marea majoritate există și o proporţie variabilă în funcţie de

preparatul alcoolic care consumă alcool zilnic, care este destul de importantă în rândul

bărbaților: 8 % distilate, 11% vin și 12,2% bere.

În ceea ce priveşte frecvenţa consumului de sare, se observă că 11,7% din subiecţi

adaugă rar sare în mâncare, în schimb 70,7% dintre subiecţi o folosesc zilnic, frecvenţele cât

și cantitatea de sare consumată zilnic fiind în scădere faţă de anul trecut.


Din punct de vedere al suplimentelor alimentare se poate constata că 25,6% din lotul

total folosesc suplimente alimentare, pe sexe procentul ar fi de 20,4% dintre bărbaţi și 30,9%

dintre femei, procente în creştere faţă de anii trecuţi.

Alţi indicatori ai stilului de viaţă

Fumatul. Din cei 1770 subiecţi care au răspuns în chestionar la acest indicator un

procent de 23,73 % din total sunt fumători ( 28,5 % bărbaţi şi 19 % femei), procent în scădere

ușoară la bărbați și în ușoară creștere la femei, faţă de anul 2017

Activitatea fizică suplimentară. Activitatea fizică suplimentară se referă la activitatea

care se adaugă efortului fizic realizat în cadrul ocupaţiei de bază, ea referindu-se strict la

activităţi sportive sau alt efort fizic, gen plimbări sau drumeţii.

Activitatea fizică este considerată insuficientă dacă este practicată de mai puțin de 5

ori 30 de minute activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 ori 20 de minute

activitatea susținută pe săptămână,

În studiul nostru s-a constatat la lotul de bărbaţi că 9,7% din repondenţi nu fac nici o

activitate fizică suplimentară, 41% depun o activitate fizică uşoară, 39% au o activitate fizică

medie și 10,3% au o activitate fizică intensă. Din punct de vedere al timpului alocat activităţii

fizice suplimentare subiecţii care au facut sport s-au defalcat astfel: deloc 9,5%, sub 30

min./zi au făcut sport 35,7% dintre bărbaţi, între 30 şi 60 min./zi s-a înregistrat un procent de

22,5% , iar peste 1 oră/zi au făcut sport 9,5% din subiecţi.

La lotul de femei am constatat următoarele preocupări pentru activatea fizică

suplimentară: 9,8% nu au deloc activitate fizică, 49,8% depun o activitate fizică uşoară,

34,3% au o activitate fizică medie și 6,1% au o activitate fizică intensă, iar din punct de

vedere al timpului alocat: nu au alocat timp pentru sport 9,5%, iar 44,2% au făcut mişcare sub

30 min./zi, între 30 şi 60 min./zi s-au încadrat 29%, iar peste 1 oră/zi au făcut sport 17,3%

dintre femei.


Tendinţe în comportamentul alimentar a populaţiei în ultimii 5 ani

Pentru a evidenţia tendinţele în comportamentul alimentar al populaţiei s-a realizat o

comparare a ingestei principalilor nutrienţi, a valorilor energetice aduse de alimente la

loturile studiate și a procentelor din energia furnizată de diferiţii nutrienţi faţă de

recomandări, pe ultimii 5 ani, perioada 2014-2018.

De asemenea s-a realizat o comparaţie în timp a valorilor consumului mediu a

principalelor alimente din meniul zilnic al populaţiei, evidenţiind tendintele în

comportamentul alimentar.

Totodată s-a comparat în timp variaţia indicilor de masă corporală, variaţia numărului

de subiecţi cu valorile patologice ale metabolismului lipidic şi dinamica celor mai frecvente

afecţiuni legate de nutriţie.

Din punct de vedere al conţinutui caloric adus de alimentele consumate de către subiecţii din

studiul nostru se poate observa că variaţia în timp este mică, uşor sub nivelurile recomandate

de 3000 kcal/zi la bărbaţi si 2500 kcal/zi la femei.

Variaţia consumului de nutrienți la loturile studiate arată că atât la bărbaţi cât şi la

femei aportul alimentar de glucide este insuficient în raţia subiecţilor şi acesta rămâne scăzut

în mod aproape constant în perioada studiată, înregistrându-se un trend în platou. În paralel se

înregistrează faţă de recomandări un aport crescut de grăsimi şi de proteine, cu o tendință cu

aspect de platou.


La eșantionul investigat procentul de energie din rație acoperit din glucide scade în

timp, deşi ar trebui să crească pentru a asigura în mod corect raţia calorică, în timp ce

procentul acoperit de grăsimi are o tendinţă crescătoare.

În reprezentările grafice de mai jos s-a prezentat tendinţa în consumul principalelor

alimente în perioada 2014-2018

În intervalul evaluat consumul de carne roşie este constant mare, atât la bărbaţi cât şi

la femei. Consumul de carne de pasăre înregistrează un trend ascendent, cu un vârf

descendent în anul 2017 la ambele sexe. La ambele sexe, consumul de pește are tendință de

creștere cu un vârf de consum în 2018. Tendința consumului de ouă este în general de

creștere la ambele sexe, cu o scădere a consumului în 2015.



Consumul de lapte şi preparate înregistrează un trend descrescător, scădere mai

evidentă la femei, iar cel de brânzeturi este relativ constant, cu un trend în platou.



În perioada analizată, la ambele sexe atât consumul de fructe cât şi cel de legume

înregistrează un trend ușor descrescător.

Consumul de pâine, cu o tendință de scădere faţă de anii precedenţi, explică aportul

scăzut din raţie al carbohidraţilor. Consumul de cartofi rămîne constant în timp la ambele

sexe.


Pentru anii 2014-2018 consumul de zahăr şi produse zaharoase (considerate de

nutriţionişti a fi cele mai catastrofale ingrediente pentru o alimentaţie sănătoasă)

înregistrează un trend crescător la lotul de femei, cu excepția anului 2017, în timp ce la

lotul de bărbaţi consumul are un trend descendent, cu un pic în 2018.

Din păcate și consumul de sare adăugată înregistrează un trend crescător la ambele sexe.


Aportul de colesterol din alimentele ingerate este mare, înregistrând un nivel relativ

constant in timp.

Dinamica populaţiei cu indicele de masă corporală cuprins între 25-30 (supraponderali)

şi peste 30 (obezi) în intervalul 2014-2018 în procente faţă de total


Variația procentului de supraponderali din totalul populaţiei (IMC între 25 şi 30) și a

celui de obezi (IMC> 30) este relativ constant atât la bărbaţi cât și la femei în perioada

2014- 2018, dar cu medii foarte mari păstrate în timp.

Dinamica celor mai frecvente afecțiuni în intervalul 2014-2018 (%)

În perioada 2014-2018 se observă o constanţă în procentul populaţiei care suferă de

diabet sau de dislipidemii, şi o tendință ascendentă a procentului de subiecţi diagnosticați cu

HTA.

Concluzii

● Greșelile din alimentaţia subiecţilor participanţi la acest studiu se reflectă în

următoarele observaţii la nivelul grupului analizat:

► din punct de vedere al aportului caloric, lotul luat în studiu are o raţie medie în

general în limita recomandărilor.

► aportul mare de grăsimi totale şi în special de grăsimi saturate (20% peste

recomandări) şi colesterol, care face ca procentul din raţia energetică acoperită de grăsimi

să fie de 41% faţă de 15-30% recomandat, iar aportul de colesterol să fie mai mult de

dublu (660g/zi) faţă de limita considerată tolerabilă în alimentaţie (300 mg/zi).

► aportul insuficient de carbohidraţi, doar 40,8% din raţia energetică este acoperită

de aceștia faţă de 55% cât ar fi raţional.

► aportul de fibre alimentare de doar 11g/zi faţă de 25-30g/zi cât ar fi necesar.

► aport crescut de proteine faţă de recomandări, predominant de origine animală,

cu raţia energetică acoperită în procent de 18,2% de proteine, faţă de 15% recomandat.


► aport crescut de sare, peste 6,45 g/zi - sare adăugată- care conduce la un cosum total

estimat de peste 11g/zi consum total.

► aport insuficient de calciu, magneziu şi vitamina C, din punct de vedere al

micronutrieţilor.

● Analiza obiceiurilor alimentare prin frecvenţele de consum arată preferinţele

subiecţilor pentru anumite produse pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi

preparatele de carne, ouăle şi produsele din lapte şi brânzeturile, pâinea şi produsele

zaharoase, iar la polul opus pe cele pe care le consumă rar şi anume: leguminoasele,

fructele oleaginoase şi sucurile naturale, preferinţele rămînând în principal aceleaşi ca în

anii precedenţi. O îmbunătățire s-a constatat la consumul de pește care a crescut destul de

mult față de anul precedent.

● Ca stil de viață s-au constat următoarele

► deși consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse

există o proporţie variabilă a populației care consumă alcool zilnic, destul de importantă în

rândul bărbaților: 8 % distilate, 11% vin și 12,2% bere.

► 23,73 % din total populație luată în studiu sunt fumători ( 28,5 % bărbaţi şi 19 %

femei)

► s-a constatat că la lotul de bărbaţi că 9,7% din repondenţi nu fac nici o

activitate fizică suplimentară, iar la lotul de femei 9,8%.

● Dezechilibrele alimentare, anume o alimentaţie axată pe produse bogate în grăsimi

și proteine de origine animală și stilul de viață nesănătos se transpun în indicii antropometrici

studiaţi, cu procente mari de supraponderali (44,5% la bărbați, respectiv 31,4% la

femei), şi de obezi (29% la bărbaţi, respectiv 28% la femei).

● Efectul pe starea de sănătate a subiecților investigați a fost regăsit în procentul

crescut de hipertensivi (28,8%), de diabetici (9,8%) și de cei cu dislipidemii (9,1%).

● De asemenea aportul zilnic crescut de grăsimi saturate şi de proteine de origine

prepoderent animală din consumul alimentar a avut efecte asupra valorilor parametrilor

biochimici ai subiecţilor, parametrii metabolismului lipidic fiind la 24% dintre subiecţi în

afara limitele normale. Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în studiu a

fost crescut la 24,4% din subiecţi, HDL-colesterolul a fost scăzut la 14,7% dintre

subiecţi, nivelul lipidelor serice totale crescut a fost înregistrat la 18,6% din totalul

populaţiei în studiu, iar valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute la 37,9%

din totalul subiecţilor.


● Aportul scăzut de minerale din alimentaţia lotului se transpune în procentaje de

37,1% subiecţi cu hipomagnezemie şi de 58,5% subiecţi cu hiposideremie.

Recomandări

Importanţa primordială a hranei este de a satisface necesităţile organismului în

nutrienți şi de a asigura consumatorului un simţ de satisfacţie şi bunăstare prin gust. Mai

mult, modulând anumite funcţii specifice în organism, în afară de efectele nutriţionale bine

cunoscute, hrana, poate avea şi efecte benefice fiziologice şi psihologice. Prin aceasta ea nu

numai că poate asigura sănătatea și nutriţia diferitor grupuri de populaţie, dar poate juca şi un

rol important în reducerea riscului de boală. Se poate trece astfel, de la conceptul de „nutriţie

adecvată”, la „nutriţie optimă”, de la fostul scop de a asigura numai supravieţuirea la

folosirea potenţialului alimentelor pentru a promova sănătatea. O asemenea plasare a

accentului are importanţă deosebită pentru societate. Sortimentul vast de produse alimentare,

disponibile consumatorului modern, oferă o varietate exprimată de componente alimentare

complexe, cu şi fără valoare nutritivă. În aceasta constă de fapt potenţialul alimentelor de a

ameliora sănătatea şi bunăstarea individuală şi probabilitatea de a reduce sau de a îndepărta

riscul îmbolnăvirilor de boli cardio-vasculare, diabet, cancer, osteoporoză, etc.

Ministerul Sănătății organizează și finanțează programe naționale de sănătate, unele

vizând prevenirea și combaterea obezității la adulți și copii. Astfel, în cadrul Planului de

acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale de sănătate, se

evidențiază următoarele direcții strategice:

1. Creşterea eficacităţii şi rolului promovării sănătății în reducerea poverii bolii în

populaţie în domeniile prioritare, în care printre indicatorii de performanță se numără

elaborarea unui plan multianual privind promovarea unui stil de viaţă sănătos, număr de

parteneriate instituţionale funcţionale (cu media, ONG-uri ş.a.), număr campanii de informare

implementate, număr de școli şi grădinițe în care sunt implementate intervenţii pentru copii

şi adolescenţi, unităţi educaţionale acoperite de program de prevenţie primară la copil (% și

număr).

2. Îmbunătăţirea stării de sănătate și nutriţie a mamei şi copilului şi reducerea riscului

de deces matern şi infantil. 7 II. Cadrul legal al intervenţiilor la nivel naţional Ordonanța nr.

13 din 18 august 2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al

Uniunii Europene: Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a

consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Laptele și cornul” (implementate la

nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-


2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene,

ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate de Guvern.

Comisia Europeana a lansat o campanie în favoarea unei alimentaţii sănătoase în

rândul şcolarilor europeni din Belgia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Estonia, Lituania şi

Polonia, potrivit unui comunicat transmis de Executivul european. Campania pentru o

alimentaţie sănătoasă se va derula în paralel cu programul de încurajare a consumului de

fructe în şcoli şi cu cel de distribuire a laptelui în şcoli, demarate de UE. Mesajul care

urmează să fie transmis este “Mâncaţi sănătos, deoarece este distractiv să fii în formă”.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

• distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate

fără adaos de lapte praf;

• măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor. Actul normativ prevede crearea

cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui

program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății. Acest program urmărește

crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație

pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse

locale. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an

şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern. Programul pentru școli al Uniunii

Europene se derulează începând cu anul școlar 2017-2018, ca urmare a adoptării

Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Ministerul Sănătății organizează și finanțează programe naționale de sănătate care s-

au derulat în perioada 2017-2018, cum ar fi Programul Național de Evaluare și Promovare a

Sănătății și Educație pentru Sănătate, conținând Subprogramul de evaluare și promovare a

sănătății și educație pentru sănătate, care are ca și domenii specifice intervenții pentru un stil

de viață sănătos și evaluarea stării de sănătate a populației generale.

În anul 2015 a fost editat un Ghid de intervenție pentru alimentație sănătoasă și

activitate fizică în grădinițe și școli, având ca promotor Institutul Național de Sănătate

Publică. Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului: „Intervenţii la mai multe niveluri pentru

prevenţia bolilor netransmisibile asociate stilului de viaţă în România“ – Programul RO 19

„Iniţiative în sănătatea publică“, prin revizuirea materialului elaborat în cadrul proiectului:

„Creşterea accesului la servicii de prevenţie medicală primară pentru copiii şi adolescenţii din

România. Alimentaţia sănătoasă și activitatea fizică în rândul copiilor şi adolescenţilor din

România“. Ghidul oferă modele și instrumente pentru realizarea de acțiuni în sprijinul


alimentației sănătoase și al activității fizice în grădinițe și școli. El este destinat tuturor

cadrelor didactice care își asumă rolul esențial de a contribui la educația pentru sănătate a

copiilor, dar și altor profesioniști, precum asistenților medicali și medicilor școlari care

desfășoară activități ce pot contribui la o mai bună educație pentru sănătate în școli și

grădinițe.

Unele sfaturi discutabile privind dieta și agendele comerciale discreditează adesea

recomandările științifice obiective cu privire la ce trebuie să consumăm. Din acest motiv,

experții de la Școala de Sănătate Publică Harvard au colaborat cu Harvard Health

Publications pentru a crea o abordare vizuala a alimentației sănătoase bazata pe datele

adunate de la mii de bărbați si femei înscriși în studii bine concepute, de lungă durată. Masa

sănătoasă Harvard clarifică și extinde MyPlate realizată de Departamentul de Agricultura al

SUA, subliniind cele mai sănătoase alegeri dintre grupele de alimente majore.

Revenim asupra conceptelor de alimentaţie raţională care trebuie să corespundă

cerinţelor nutriţionale şi să corecteze lipsurile sau plusurile observate în studiul populaţional

realizat ar trebui să cuprindă următoarele :

1. Hrana populaţiei trebuie să conţină toate principiile alimentare în cantităţi optime

2. Formarea unei proporţii adecvate între principiile alimentare care să asigure 55%

glucide, 15-30% lipide, din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate şi 1/3 polinesaturate şi 15

% proteine, în proporții de 1/2 animale şi 1/2 vegetale;

3. Alcătuirea unei raţii alimentare complete şi echilibrate şi realizarea unei

concordanțe între nevoi şi aport;


4. Repartizarea raţională a raţiei alimentare în cursul zilei.

5. Educație pentru sănătate, mai ales la nivel şcolar. Implementarea în şcoli a unor

cursuri legate de o nutriţie sănatoasă.

6. Asigurarea unui mediu şi oportunităţi pentru activitate fizică.

7. Reorientarea sistemului de sănătate în vederea abordării prevenirii şi controlului

bolilor netransmisibile legate de dietă, subnutriţiei şi a deficienţelor de micronutriente.

8. Adoptarea de măsuri de reglementare a publicităţii comerciale a alimentelor şi

băuturilor.

9. Dialogul susţinut cu reprezentanţii industriei alimentare, în vederea reducerii

disponibilităţii grăsimilor saturate, creşterii consumului de fructe şi legume, etichetării

riguroase şi eficiente a produselor alimentare, precum şi stimulării iniţiativelor de producţie şi

comercializare a unor produse alimentare sănătoase;

10. Campanii de comunicare având scop informarea, convingerea, influențarea,

motivarea persoanelor pentru adoptarea unor schimbări comportamentale utile în menținerea

și îmbunătățirea stării de sănătate.

11. Îmbunătăţirea supravegherii, monitorizării, evaluării şi cercetării în domeniul

sănătăţii nutriţionale și statutului nutriţional.

12. Promovarea sănătăţii nutriţionale trebuie considerată o prioritate. Acţiunile de

informare a populaţiei referitor la consumul alimentar sănătos trebuie realizate constant şi

profesionist. Nutriţia trebuie sa devină parte componentă obligatorie a curriculei de educaţie

în instituţiile de învăţămînt.

MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI

Dr. Ana Maria Fárr

Fundamentare – Cadru legislativ

Conform prevederilor Ordinului MS nr. 377/30.03.2017 pentru aprobarea Normelor tehnice

de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017- 2018, Centrul

Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş este responsabil pentru elaborarea Sintezei naţionale

“Monitorizarea consumului de aditivi alimentari”.

Regulamentul care armonizează utilizarea aditivilor alimentari în produsele alimentare din

cadrul Comunităţii Europene este Reg. (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi


al Consiliului privind aditivii alimentari - cu modificările ulterioare - a intrat în vigoare

din 20.01.2009 şi se aplică de către toate ţările membre ale Uniunii Europene începând cu 20

ianuarie 2010 Conform art. 27 al acestui Regulament fiecare stat membru are obligativitatea

monitorizării consumului de aditivi alimentari.

Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 de modificare a anexei II la Reg. (CE) nr. 1333/2008

prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari – cu modificările ulterioare –

stabileşte o nouă listă, o nouă categorizare, respectiv condiţiile de utilizare a acestora în

categoriile de produse alimentare; a intrat în vigoare la 01.12. 2011 şi se aplică începând cu

01.06.2013. Produsele care au fost introduse legal pe piaţă înainte de 1 iunie 2013, dar nu

sunt conforme cu prezentul regulament, pot continua să fie comercializate până la data de

valabilitate minimă a acestora sau până la data limită de consum (Art. 2 alin (5)).

Regulamentul CE nr. 1130/2011 de modificare a anexei III la Reg. (CE) nr. 1333/2008

stabileşte o listă a Uniunii a aditivilor alimentari autorizaţi pentru utilizarea în aditivii

alimentari, în enzimele alimentare, în aromele alimentare şi în nutrienţi; a intrat în vigoare din

11.11 2011. şi se aplică de la 02.12.2011.

Autorizarea aditivilor alimentari este reglementată prin Regulamentul CE nr.

1331/2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii

alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare, şi prin Regulamentul UE nr.

234/2011 de punere în aplicare a Reg. Nr. 1331/2008.

Regulamentul UE nr. 234/2011 al Comisiei din 10 martie 2011 de punere în aplicare a

Regulamentului ( CE) nr 1331/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de instruire a

unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi

aromele alimentare.

Regulamentul UE nr. 257/2010 stabileşte programul de reevaluare al aditivilor

alimentari autorizaţi în conformitate cu Reg. CE nr. 1333/2008.

Regulamentul (CE) Nr. 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privinţa categoriilor de produse

viticole, a practicilor oenologice şi a restricţiilor care se aplică acestora.

Hotărâre Guvern nr. 769/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 şi

modificările ulterioare, respectiv

Hotărâre Guvern nr. 2014/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărâre Guvern nr.

769/2010.


Hotărâre Guvern nr. 512/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015.

Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr.164/2015,

modificată prin legea nr. 41/2017.

Directiva 79/112/CEE a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare

la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare destinate vânzării către

consumatorul final.

Directiva 2008/5/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2008 privind indicarea pe etichetele

anumitor produse alimentare a altor menţiuni obligatorii decât cele prevăzute de Directiva

2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind

apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor

alimentare, precum şi la publicitatea acestora.

Directiva 2003/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 noiembrie 2003 de

modificare a Directivei 2000/13/CE privind indicarea ingredientelor prezente în produsele

alimentare.

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25

octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de

modificare a Regulamentelor (CE) 1924/2006 şi (CE) nr 1925/2006 ale Parlamentului

European și ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei

90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/12/CE a

Parlamentului European și a Consiliulu, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei

şi a Regulamentului ( CE) nr 608/2004 al Comisiei.

Regulamentul (UE) nr. 471/2012 al comisiei din 4 iunie 2012 de modificare a anexei II la

Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce

privește utilizarea lizozimului (E 1105) în bere.

Etichetarea alimentelor trebuie să corespundă HG nr. 1870/2005 pentru modificarea

şi completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr.

1 la HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor şi HG nr. 1357/2006 pentru

modificarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1

la HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.

Aditivii alimentari trebuie să respecte specificaţiile aprobate, care trebuie să includă

informaţii pentru identificarea corectă a aditivului alimentar, inclusiv originea acestuia, şi să

descrie criteriile acceptabile de puritate reglementate în Directivele mai sus menţionate.


Respectarea normelor în vigoare, care reglementează aditivii alimentari destinaţi

produselor alimentare pentru consumul uman, este importantă şi necesară în supravegherea

calităţii alimentelor şi prevenirea riscurilor asupra sănătăţii.

Probleme identificate

Metodele performante de analiză instrumentală, pentru identificarea şi determinarea

cantitativă a aditivilor alimentari utilizaţi în procesarea alimentelor în prezent sunt slab

aplicate la nivel naţional. În afară de scopul pur tehnologic, aditivii alimentari sunt utilizaţi şi

pentru conferirea culorii dorite şi/sau mascarea defectelor de calitate.

Având în vedere misiunea Comisiei Europene desfăşurat în România în perioada 01-

09.02.2009, respectiv Auditul Specific DG(SANCO)/2010/8573 în vederea evaluării

sistemelor de control oficial pentru aditivii alimentari şi materialele în contact cu alimentele,

cât şi raportul preliminar al auditului, în care se recomandă continuarea implementării

sistemului de monitorizare a consumului de aditivi alimentari conform prevederilor art. 27

Regulamentul CE nr. 1333/2008, şi în contextul legislativ mai sus amintit, este necesară

introducerea mai largă a monitorizării cantitative a aditivilor utilizaţi în produsele alimentare.

Scopul sintezei

Scopul sintezei este introducerea mai largă în controlul oficial a monitorizării cantitative a

aditivilor utilizaţi în produsele alimentare, ca urmare protejarea populaţiei împotriva efectelor

datorate consumului inadecvat de aditivi alimentari, depistarea precoce şi înlăturarea sau

limitarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei.

Metodele de analiză care vor fi elaborate servesc asigurării şi creşterii calităţii băuturilor şi

alimentelor controlate, a siguranţei şi securităţii acestora, precum şi protecţia consumatorului.

Obiectivul sintezei

Determinarea cantitativă a grupului de aditivi alimentari „E 220-228 Dioxid de sulf - Sulfiţi”

din bere și vin.

Utilizarea anhidridei sulfuroase, denumită şi dioxid de sulf, a bisulfitului de potasiu sau

metabisulfitului de potasiu, denumit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu cu efect

conservant şi antioxidant, este permisă ca practică oenologică conform Regulamentului (CE)

Nr. 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008

al Consiliului în privinţa categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice şi a

restricţiilor care se aplică acestora, şi Hotărârii Guvern nr. 769/2010 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a

pieţei vitivinicole nr. 244/2002 şi modificările ulterioare.


Obiectivul sintezei din anul 2018 este de a determina cantitativ dioxidul de sulf liber şi total

din bere și din vinuri, produse în România.

Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi populaţia ţintă

Populaţia ţintă: populaţia generală

Activităţile proiectului - Metodologia de aplicare

Activităţile s-au derulat:

1. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti

- Organizarea şi pregătirea personalului pentru efectuarea metodologiei;

- Recoltarea probelor de bere și vin: de către inspectorii sanitari în colaborare cu medicul

responsabil pentru derularea PN II din cadrul Serviciului de supraveghere;

- Completarea chestionarelor referitoare la produs;

- Trimiterea probelor pentru efectuarea analizelor şi trimiterea chestionarelor completate

la CRSP Tg. Mureş pentru centralizarea şi prelucrarea datelor;

- Trimitetera Buletinelor de analiză DSPJ, pentru ca în cazul apariţiei unor

neconformităţi Serviciul de control în sănătate publică din cadrul DSP-urilor să dispună

măsurile legale care se impun, conform competenţelor.

- În cazul apariţiei unor neconformităţi comunicarea de către inspectorii sanitari a

măsurilor legale care s-au impus producătorilor.

2. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş

- Întocmirea metodologiei şi transmiterea la DSPJ şi Mun. Bucureşti;

- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;

- Efectuarea analizelor prin determinarea cantitativă a sulfiţilor din probele de bere și vin

recoltate;

- Înregistrarea, centralizarea rezultatelor analizelor;

- Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi întocmirea sintezei

anuale.

Recoltarea probelor

Directiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au recoltat şi trimis

probele de bere și de vin specificate în metodologie la CRSP Tg.Mureş, pentru efectuarea

analizelor.

În metodologie s-a menționat clar că se vor recolta probe de bere și de vin de la producătorii

autohtoni pe raza judeţului respectiv.


Probele au fost recoltate din următoarea categorii de alimente (descriere din Codex

Alimentarius):

Bere şi băuturi pe bază de malţ definite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008;

Vin şi alte produse definite în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 şi omologii fără alcool în

ambalaje de sticlă închise ermetic (îmbuteliate), în cutii de aluminiu, gata pentru

comercializare.

S-a cerut prin metodologie recoltarea la fiecare DSPJ în total a 5 sortimente de bere/județ, și

1 sortiment de vin/județ, câte 2 probe/sortiment (bere și vin) – pentru analiză și cu 1

contraprobă care vor fi păstrate la DSP-uri (!!!), în ambalaje închise ermetic, gata pentru

comercializare, cu termen de valabilitate cel puțin 31.12.2018.

La recoltarea produselor au fost cerute următoarele date privind identificarea produsului:

În cazul probelor de bere:

- denumirea producătorului;

- denumirea comercială a produsului recoltat;

- clasificarea berii;

- concentraţia alcoolică; fermentația (primară, secundară)

- aditivii (sulfiţii) utilizaţi în cursul procesării;

- aditivii (sulfiţii) specificați pe etichetă.

În cazul probelor de vin

- denumirea producătorului;

- denumirea comercială a produsului recoltat;

- clasificarea vinului (vin de masă, ig, doc) :

- tipul produsului (alb, roze, roşu), (sec, demisec, demidulce, dulce)

- conţinutul natural de zahăr al probei

- aditivii (sulfiţii) utilizaţi (în cursul practicilor oenol.)

- aditivii (sulfiţii) specificaţi pe etichetă

Efectuarea analizelor

Analizele s-au efectuat prin metoda validată conform SR EN 1988:2-2003 –

Partea 2 – Metoda enzimatică.

Interpretarea rezultatelor

S-a realizat conform Regulamentului (UE) nr. 1129/2011 care modifică anexa II al Reg.

(CE) nr. 1333/2008 (CE), valoarea maximă admisă de sulfiţi totali în bere sunt:


i. Bere, inclusiv bere cu o concentraţie scăzută de alcool şi bere

nealcoolică – 20 mg/l;

ii. Bere la a doua fermentaţie, în butoiaş – 50 mg/l;

iii. Un conţinut de SO2 până la 10 mg/l nu este semnificativ.

Conform Hotărârii Guvern nr. 512/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015.

Capitolul III secţiunea a 4-a. Calitatea vinurilor, Anexa nr. 4 IB la normele metodologice.

Limitele conținutului de anhidridă sulfuroasă în vinuri.

A. Conținutul de anhidridă sulfuroasă în vinuri.

1. Conținutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor, în afara vinurilor spumante și

licoroase,

nu poate depăși, în momentul consumului uman direct:

a. 150mg/L pentru vinurile roșii

b. 200 mg/L pentru vinurile albe și rose

2. Prin excepție de la pct. 1 lit. a și b, limita maximă a conținutului de anhidridă

sulfuroasă, pentru vinurile al căror conținut de zaharuri exprimat prin suma

glucoză+fructoză este egal cu sau mai mare de 5g/L, se ridică la:

a. 200 mg/L pentru vinurile roșii

b. 250 mg/L pentru vinurile albe și rose

c. 350 mg/L pentru vinurile albe care au dreptul la una dintre următoarele D.O.C.:

Murfatlar, Cotnari, Târnave, Pietroasa, Valea Călugărească.

B. Conținutul de anhidridă sulfuroasă în vinurile licoroase.

Conținutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor licoroase nu poate depăși, în momentul

consumului uman direct:

a. 150 mg/L, când conținutul în zaharuri este mai mic de 5g/L

b. 200 mg/L, când conținutul în zaharuri este mai mare sau egal de 5g/L

Rezultate

Metodologia sintezei naţionale a fost trimisă către toate cele 42 DSP-uri (41 DSP-uri judeţene

şi DSP Bucureşti) din ţară în format electronic pe e-mail.

Au raportat 41 de DSP-uri, DSP Olt nu a trimis raportări.


8 DSP-uri au menționat că pe teritoriul județului respectiv nu există producători care se

încadrează în metodologie, acestea sunt: Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Covasna,

Dâmbovița, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș.

19 DSP-uri au trimis probe de bere în vederea determinării sulfiților, acestea sunt: Alba,

Bacău, Bihor, Brașov, București, Buzău, Cluj, Galați, Harghita, Iași, Ilfov, Mureș, Neamț,

Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vrancea. În total au fost analizate 84 probe de

bere, provenind din județele anterior menționate.

39 probe de bere nu au fost analizate, deoarece nu s-au încadrat în cerințele metodologiei,

nefiind recoltate de la producători locali, acestea fiind trimise de următoarele DSP-uri: Caraș-

Severin, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Mureș, Sălaj, Suceava, Teleorman,Vâlcea.

Rezultatele a trei probe de bere nu pot fi corect interpretate deoarece în momentul analizei,

probele nu se încadrau în termenul de valabilitate stabilit în cadrul metodologiei pentru

elaborarea sintezei naționale. Acestea sunt: bere Amistad Patrior Ale de la DSP Ilfov, bere

Lager Zabana Kutuma de la DSP Cluj și bere de casă Buturuga de la DSP Suceava.

26 DSP-uri au trimis probe de vin în vederea determinării sulfiților, acestea sunt: Alba, Arad,

Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, București, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dolj, Galați,

Gorj, Ialomița, Iași, Mehedinți, Mureș, Prahova, Sălaj, Satu-Mare, Teleorman, Timiș, Tulcea,

Vâlcea, Vaslui, Vrancea. În total au fost analizate 29 probe de vin provenind din județele

anterior menționate.

6 probe de vin nu au fost analizate, deorece nu s-au încadrat în cerințele metodologiei, nefiind

recoltate de la producători locali, acestea fiind trimise de următoarele DSP-uri: Caraș-

Severin, Dâmbovița, Ilfov, Sibiu, Maramureș, Teleorman.

Rezultatul unei probe de vin - Vin alb Dorel, de la DSP Gorj, nu poate fi corect interpretat

deoarece în momentul analizei, proba nu se încadra în termenul de valabilitate stabilit în

cadrul metodologiei pentru elaborarea sintezei naționale.

Depășiri ale cantității admise de sulfiți au fost constatate în cazul a 5 probe de bere din

Buzău, Bacău, București şi Suceava.

Măsuri luate la nivelul DSP-urilor respective:

Cele două probe de bere provenind din Bacău au fost analizate și în laboratorul DSVSA

Vrancea, rezultatele fiind contradictorii cu cele ale laboratorului CRSP Tg. Mureș, ca urmare

am cerut trimiterea contraprobelor la CRSP Tg.Mureș pentru o nouă determinare. Probele

cerute urmează să ajungă în laborator.

DSP Buzău a menționat că în urma primirii rezultatelor societatea producătoare a notificat

toate unitățile care au achiziționat pentru comercializare sortimentul de bere One Beer Later


american Ipa, iar în urma notificării conducerea unității a prezentat documentele transmise de

societățile din lista de distribuție din care rezultă că stocul de produs este 0.

DSP București a menționat că în urma rezultatului primit a aplicat o sancțiune

contravențională producătorului conform HG nr.857/2011 în valoare de 10.000 lei.

DSP Suceava a menționat că în urma rezultatului primit au fost aplicate sancțiuni-

avertismente- și dispuse măsuri corective în vederea încadrării parametrului de calitate

”sulfiți totali” în limitele prevăzute de Ordinul nr. 438/2002.

Depășiri ale cantității admise de sulfiți au fost constatate în cazul a 2 probe de vin alb din Iaşi

şi Bistrița-Năsăud.

Măsuri luate la nivelul DSP-urilor respective:

DSP Iași a menționat că la producătorul de vin stocul în depozit pentru lotul respectiv este 0,

la fel și rețeaua de distribuție și se dorește trimiterea contraprobei la un alt laborator acreditat.

DSP Bistrița-Năsăud a menționat că s-a procedat la scoaterea de la comercializare a cantității

de vin rămasă în stoc și s-a aplicat o amendă de 20.000 lei, conform HG 857/2011, art.44,

lit.d

Concluzii

1. Au raportat 41 de DSP-uri, din care 8 DSP-uri au menționat că pe teritoriul județului

respectiv nu există producători care se încadrează în metodologie.

2. 19 DSP-uri au trimis probe de bere, 26 DSP-uri au trimis probe de vin în vederea

determinării sulfiților.

3. La laboratorul CRSP Tg.Mureș au fost analizate 113 probe, din care 84 probe de bere

și 29 probe de vin.

4. 39 probe de bere și 6 probe de vin nu au fost analizate din deorece nu s-au încadrat în

cerințele metodologiei, nefiind recoltate de la producători locali.

5. Depășiri ale cantității admise de sulfiți au fost constatate în cazul a 5 probe de bere și

2 probe de vin.

6. Au fost înregistrate și mai sus menționate măsurile luate de către DSP-uri, în județele

în care au fost constate depășiri ale cantităților de sulfiți.

7. La nivelul județelor unde au fost constate depășiri ale limitei maxim admise de sulfiți

din probele de bere sau vin, DSP-urile respective au intervenit și au transmis

informații privind măsurile luate.


Recomandări

La nivelul Ministerului Sănătăţii, pentru întărirea capacităţii de control oficial în acest

domeniu este necesară:

- introducerea controlului sistematic şi permanent, respectiv monitorizarea aditivilor

alimentari utilizaţi în procesarea alimentelor urmărind:

o utilizarea aditivilor alimentari în reţeta de fabricaţie, şi etichetarea corectă a acestora,

conform normelor în vigoare;

o determinarea cantitativă a aditivilor alimentari prin analize chimice acreditate;

- elaborarea unei strategii de acreditare a laboratoarelor aparţinând Ministerului Sănătăţii

(la nivelul INSP, DSP) pentru monitorizarea aditivilor alimentari;

- creşterea treptată a numărului de aditivi alimentari monitorizaţi (inclusiv determinarea

cantitativă) prin metode acreditate, respectiv diversificarea gamei de produse alimentare

din care se fac determinări.

Aceste măsuri şi metodele de analiză care vor fi elaborate, respectiv acreditate, vor asigura

creşterea calităţii băuturilor şi alimentelor controlate, creşterea siguranţei şi securităţii

acestora, depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc pentru sănătate,

protecţia populaţiei împotriva efectelor datorate consumului inadecvat de aditivi alimentari,

în conformitate cu normele Europene în vigoare.

MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE

Dr. Gabriela Gârban, Dr. Ioana Lupşa, Chim Liliana Sîrb, As.Felicia Toartă,

As. Florentina Ardelean

În calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și România trebuie să monitorizeze

comercializarea pe plan naţional a suplimentelor alimentare. Atât micro-nutrienţii principali

(vitamine, minerale) menţionaţi în Directiva CE/2002/46 (cu completările ulterioare) cât şi

alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic prezintă interes din compoziţia acestei

categorii de alimente. În ultima perioadă s-a pus accent şi pe prezenţa aditivilor în

suplimentele alimentare, mai ales acelea cu recomandare pentru copii. Şi pentru că

producătorii de suplimente alimentare realizează mai nou produse destinate anumitor grupe

de populaţie (copii, gravide, persoane de vârsta a treia, reprezentând populaţia ţintă

vulnerabilă) monitorizarea acestora pe piaţa naţională reprezintă o prioritate a Ministerului

Sănătăţii.


În metodologia elaborată şi difuzată specialiştilor de la DSPJ-uri şi a DSP-ului

Municipiului Bucureşti a fost prevăzută şi determinarea concentraţiei de Pb şi Cd, metale

considerate contaminanţi principali în suplimente alimentare. Rezultatele analizelor sunt

raportate anual cu specificarea numărului de probe conforme şi probe non-conforme, precum

şi măsurile luate în cazul probelor non-conforme.

Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare se bazează pe o metodologie

elaborată în vederea obţinerii de informaţii necesare pentru raportare la Comisia Europeană.

Obiective

A. Generale

informarea corectă a consumatorilor privind ingredientele prezente în compoziţia

suplimentelor alimentare în vederea achiziţionării acestora pentru optimizarea

stării de sănătate;

etichetarea suplimentelor alimentare în conformitate cu legislaţia în vigoare – cu

detalii în vederea alegerii corespunzătoare;

respectarea condiţiilor igienico-sanitare în procesarea, transportul, depozitarea şi

comercializarea suplimentelor alimentare;

comercializarea de suplimente alimentare conforme cu prevederile legislative,

adică fără contaminanţi

B. Specifice

catalogare suplimente alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie;

determinarea din suplimentele alimentare a cantităţii de Pb şi Cd pentru a

verifica dacă concentraţiile acestora nu depăşesc nivelul max admis

Cadrul Legislativ

General

Sinteza naţională „Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare” s-a derulat în

2018 pe baza HG Nr. 155 / 2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru

anii 2017 şi 2018 pe baza căreia s-a emis Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 377 / 2017 privind

aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programelor Naţionale de sănătate publică pentru

anii 2017 şi 2018 .

În acest sens, în conformitate cu Ordinul MS nr. 377 / 2017 s-a derulat:

II. Programul naţional de sănătate publică de monitorizare a factorilor determinanţi din

mediul de viaţă şi muncă / Domenii specifice - pct.4. Domeniul privind protejarea sănătăţii

publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie –


pct. 4.1. Activităţi - 4.1.2.1 Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare ; Unităţi de

specialitate care implementează – INSP.

Specific

A. Acte legislative naţionale

Legea nr. 57/2002

Legea nr. 150 /2004 modificată şi completată prin Legea 412/2005

Legea nr. 239 din 7 decembrie 2010 privind modificarea şi completarea

Legii 491/2003

Ordonanţa de urgenţă nr. 97 din 21 iunie 2001

Ordin MSF şi MAAP nr. 438/295/2002

Ordin MSP nr. 1744 / 2008

Ordin comun ANSVSA/MADR/MSP/ANPC nr. 121/530/ E.N. 7289 / 351 /

2007

Ordinul MS nr. 1069 / 2007

Ordinul comun nr. 244 / 401 / 2005

Ordinul comun nr. 1228 / 2005 / 244/63 / 2006

B. Acte legislative UE

REGULAMENT (CE) NR. 178/2002






REGULAMENT (UE) NR. 1129/2011




REGULAMENT(UE) NR. 231/2012




REGULAMENT (UE) Nr. 2283/2015

DIRECTIVA 2002/46/CE

DIRECTIVA 2006/37/CE


În colaborare cu Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcţia de Sănătate

Publică a Municipiului Bucureşti, începând din anul 2006, la nivelul INSP-CRSP Timișoara

se realizeazîă o bază de date cu suplimentele alimentare comercializate în România. Anual au

fost transmise informaţii privind unităţile de producţie, import/depozitare şi desfacere din

teritoriu; au fost catalogate numeroase suplimente alimentare cu precizarea ingredientelor

active din compoziţie şi ingredientele alimentare cu specific de aditivi şi cu atribute de arome

utilizate în producerea suplimentelor alimentare. În cadrul laboratorului de igiena alimentaţiei

şi nutriţiei de la CRSP Timişoara începând din 2008 au fost efectuate analize toxicologice

(Pb, Cd) pentru suplimente alimentare.

Metode folosite

În semestrul I al anului 2018 specialiştii DSPJ-urilor şi de la DSP a Municipiului

Bucureşti au început identificarea suplimentelor alimentare în funcţie de ingredientele din

compoziţie. Au fost completate tabelele 1-3 din Anexa I a metodologiei elaborată în 2018.

Datele astfel obţinute au fost raportate până la 30 iunie 2018 la CRSPT. De asemenea, a

început din 15 iunie 2018 prelevarea de probe de suplimente alimentare pentru analiza Pb și

Cd și trimise la CRSPT.

În semestrul II - până în 15 iulie 2018 au fost prelevate probe de suplimente

alimentare pentru analize şi expediate la CRSP Timişoara.

Probele sosite la CRSP Timişoara de la DSPJ-uri şi DSP-ul Municipiului Bucureşti

au fost analizate de specialiştii din cadrul Laboratorului de igiena alimentaţiei şi nutriţiei. În

caz de non-conformităţi se instituie acţiuni corective.

Rezultate

Datele primite de la DSP-urile judeţene şi DSP-ul Municipiului Bucureşti au fost

centralizate şi prelucrate.

Catalogarea suplimentelor alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie s-a

obţinut de la 41 DSPJ-uri precum şi de la DSP-ul Municipiul Bucureşti. În tabelul 1 sunt

redate numeric suplimentele alimentare catalogate la nivelul fiecărui judeţ.

Tabel 1. Suplimente alimentare catalogate de DSPJ-urile judeţene


Nr.

crt Judetul

Suplimente

alimentare

(SA) cu vit.

şi/sau

minerale

SA cu

vitamine

şi/sau

minerale +

alte

substanţe cu

rol şi/sau

nutriţional

Suplimente

alimentare

cu alte

substanţe

cu rol şi/sau

nutriţional

Total

1 Alba 10 10 12 32

2 Arad 15 27 23 65

3 Argeş 6 37 39 82

4 Bacău 27 35 87 149

5 Bihor 20 15 8 43

6 Bistriţa

Năsăud 2 3 3 8

7 Botoşani 10 22 24 56

8 Braşov 4 5 6 15

9 Brăila 9 11 10 30

10 Buzău 11 8 11 30

11 Mun.

Bucureşti 6 8 10 24

12 Caraş

Severin 2 6 5 13

13 Călăraşi 2 9 1 12

14 Cluj 4 3 8 12

15 Constanţa 9 10 12 31

16 Covasna 4 3 4 11

17 Dâmboviţa 6 8 12 26

18 Dolj 17 19 36 72

19 Galaţi 10 10 10 30

20 Giurgiu 2 2 2 6

21 Gorj 16 14 20 50

22 Harghita 7 6 5 18

23 Hunedoara 1 5 24 30

24 Ialomiţa 3 3 3 9

25 Iasi 31 47 54 132

26 Ilfov 3 1 8 12

27 Maramureş 6 6 7 19

28 Mehedinţi 11 20 34 65

29 Mureş 4 8 8 20

30 Neamţ 16 32 20 68

31 Olt 8 4 15 27

32 Prahova 18 15 29 62

33 Sălaj 2 4 3 9

34 Satu Mare 9 15 12 36

35 Sibiu 0 11 9 20


36 Suceava 13 6 18 37

37 Teleorman 7 8 6 21

38 Timiş 10 10 14 34

39 Tulcea 5 6 6 17

40 Valcea 11 3 12 26

41 Vaslui 23 27 28 78

42 Vrancea 21 14 34 78

Total 401 516 692 1609

Din datele prezentate în tabel reiese că cele mai multe suplimente alimentare au fost

catalogate în judeţele: Bacău, Iași, Argeș, urmate de Vaslui și Vrancea.

După o iniţială centralizare au fost eliminate dublurile, adică 1097 de suplimente

alimentare, situaţia reală arată astfel: 220 suplimente alimentare cu vitamine şi minerale sau

amestecul acestora; 318 de suplimente alimentare cu vitamine, minerale, vitamine/minerale

în amestec cu alte substanţe; 521 suplimente alimentare cu alte substanţe

Se subliniază faptul că cele mai numeroase au fost suplimentele alimentare cu alte

ingrediente.


Distribuția numerică a suplimentelor alimentare care conțin doar: vitamine,

minerale sau alte substanțe. :

Distribuţia numerică cât și distribuția procentuală a suplimentelor alimentare cu

vitamine, minerale şi amestecul acestora.

Din datele centralizate reiese că majoritarea suplimentelor alimentare comercializate

în conformitate cu Ordin MS nr. 1069/2007 sunt cu amestec de vitamine și minerale (59 %),

urmate de suplimente alimentare doar cu vitamine (24%) şi, în final, numărul cel mai redus

de suplimente alimentare cu ingrediente minerale (14%).

Distribuţia numerică a suplimentelor alimentare conţinând în amestec vitamine

şi alte substanţe; vitamine cu minerale şi alte substanţe, sau alte

vitamine+minerale+alte substanțe în amestec,


distribuția numerică cât și cea procentuală.

În funcţie de provenienţa suplimentelor alimentare cu ingrediente de vitamine,

minerale şi/sau vitamine/minerale s-a constatat că majoritatea sunt din State Membre UE,

urmată de cele din producția autohtonă şi în cea redusă măsură din ţări terţe.


Suplimentele alimentare de provenienţă autohtonă, din UE și din țări terțe.

Distribuţia numerică și procentuală a provenienţei suplimentelor alimentare pe

bază de vitamine, minerale sau amestecul acestora


Suplimentele alimentare conţinând ca ingrediente doar alte substanţe cu rol nutriţional

sau fiziologic (extracte botanice, amino acizi, diferite enzime, probiotice, substanţe biologic-

active), din totalul celor catalogate, sunt în mare parte produse în România.


datele despre provenienţa suplimentelor alimentare comercializate în România.

Conform metodologiei revizuite în 2018 toate probele de suplimente alimentare

prelevate de către specialiştii DSP-urilor participante la acest program de sănătate au fost

trimise la CRSP Timişoara spre a fi analizate, recte determinarea contaminanţilor Pb şi Cd

(Metoda SR 14082-2003 Metoda AAS GF). Au fost planificate 84 de probe şi analizate un

număr de 84 probe de suplimente alimentare.

Nu au existat depăşiri ale valorilor maxime admise pentru Pb și Cd în suplimentele

alimentare analizate în anul 2018.

Se menţionează că probele de suplimente alimentare prelevate pentru determinarea

concentraţiei de Cd şi Pb din compoziţie au provenit din producţia autohtonă, din import

State membre UE precum şi din ţări terţe.


Repartiţia numerică şi procentuală a probelor de suplimente alimentare

analizate

Din datele prezentate mai sus reiese că majoritatea suplimentelor alimentare analizate

sunt din producţia autohtonă (72%) urmate de produsele importate din State Membre UE

(20%) şi cele mai puţine din ţări terţe (8%).

Datele confirmă faptul că la nivel naţional există numeroşi producători care respectă

toate prevederile legislative privind punerea pe piaţă a unor suplimente alimentare sigure.

Concluzii

1 Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare în 2018 s-a realizat pe baza

informaţiilor raportate de toate DSP-urile din ţară.

2 Catalogarea suplimentelor alimentare a relevat faptul că, în funcţie de ingredientele din

compoziţie, majoritatea suplimentelor alimentare comercializate în România, conţin

alte substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic.

3 Piaţa autohtonă este dominată de suplimente alimentare conținând ca ingrediente alte

substanţe (i.e. extracte de plante, aminoacizi, enyime etc.), urmată de cele în amestec de

vitamine, minerale şi alte substanţe. Suplimentele alimentare care au ca ingrediente

doar vitamine sau minerale au fost în număr redus.

4 Provenienţa suplimentelor alimentare comercializate în România şi catalogate în 2018,

indiferent de ingredientele din compoziţie, a fost din State Membre UE, urmată de cele

din producţia autohtonă.

5 S-a determinat concentraţia de Cd şi Pb din compoziţia unui număr de 84 suplimente

alimentare prelevate de toate DSPJ-urile. Rezultatele analizelor nu au evidenţiat


depăşiri ale limitelor maxime admise. De asemenea, se menţionează faptul că cele mai

multe probe analizate au provenit din producţia autohtonă.

Propuneri

Achiziţionarea în timp a necesarului pentru SAA din cadrul laboratorului CRSP

Timişoara în vederea efectuării analizelor planificate.

Întâlnire odată pe an, la Bucureşti, a tuturor specialiştilor implicaţi în realizarea

implementării metodologiei

Revizuirea legislaţiei naţionale privind suplimentele alimentare.

Însuşirea de către producătorii autohtoni, importatori şi/sau distribuitori, prin participare

la cursuri privind suplimentele alimentare, a legislaţiei în domeniu pentru a nu încălca

prevederile legale, iar consumatorii să fie informaţi corect.

Evaluarea unor indicatori de impact

1. Apariția unor proiecte legislative care vor reglementa și/sau reglementează un anumit

domeniu, proiecte care au apărut în urma aplicării metodologiei, rezultatele acesteia

făcând parte din nota de fundamentare a proiectului

Există în cadrul Parlamentului României, în dezbatere, un Proiect de Lege privind

suplimentele alimentare pentru a adopta prevederile din actele legislative din

domeniu de la nivelul UE şi pentru a veni în ajutorul operatorilor din sectorul

alimentar, pentru protejarea consumatorului.

2. Scăderea cazurilor printr-o anumită patologie cu un anumit procent

Nu este cazul.

3. Apariția sau identificarea nevoii de apariție a unor ghiduri, protocoale, materiale

informative

A fost elaborat un Ghid privind suplimentele alimentare.

4. Îmbunătățirea sistemului de raportare și/sau de îndeplinire a unor sarcini care revin

MS/INSP

Asigură pentru MS/INSP o raportare corectă la Comisia Europeană. Vine în

sprijinul expertului în domeniul suplimentelor alimentare, care participă la întânirile

Grupului de lucru din cadrul ComisieI UE de la Bruxelles, cunoaşterea situaţiei pe

plan naţional, putând oferi informaţii pertinente.

5. Punerea la punct / implementarea unor metode de laborator noi, cu un viitor impact

pozitiv asupra sănătății populației


Se analizează anual un număr de 84 suplimente alimentare, primite de pe întreg

teritoriul României, pentru determinarea concentraţiei de Pb şi Cd (contaminanţi

posibili) şi astfel

are un impact pozitiv supra sănătăţii consumatorilor.

6. Instruirea unor specialiști din domeniu și creșterea capacității profesionale, elaborare

de materiale de instruire

Instructaj cu specialiștii din domeniu de la DSPJ-uri s-a ţinut la INSP Bucureşti şi la

Predeal. Materialele prezentate au fost transmise şi participanților.

7. Identificarea unor probe neconforme și luarea măsurilor care s-au impus

În ceea ce priveşte concentraţiile de Pb şi Cd din probele prelucrate se menţionează

că acestea nu au fost depăşite.

MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII

Dr. Cristina Otilia Cîmpeanu

Sinteza naţională „Monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii” - 2018 a fost efectuată

sub coordonarea dr. Cristina Otilia Cîmpeanu, medic primar Igiena alimentaţiei şi nutriţie -

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi, în baza ordinului MS nr. 377/30.03.2017 pentru

aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru

anii 2017- 2018, fiind parte integrantă din PN II de monitorizare a factorilor determinanţi din

mediul de viaţă şi muncă, Domeniul specific 4: Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea

îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie.

Sinteza a fost realizată cu sprijinul şi colaborarea specialiştilor din Serviciul de

Supraveghere în Sănătate Publică din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a

municipiului Bucureşti.

Scopul sintezei

Supravegherea pieţei de desfacere a produselor alimentare/ingredientelor alimentare tratate

cu radiaţii ionizante, în vederea asigurării securităţii alimentare şi protejării sănătăţii

consumatorilor.


Obiective

Obiectiv general: Verificarea respectării legislaţiei Uniunii Europene şi a celei naţionale

în ce priveşte comercializarea produselor /ingredientelor alimentare iradiate, provenite din

import.

Obiective specifice: Verificarea respectării legislaţiei comunitare şi naţionale în ce

priveşte domeniul iradierii alimentelor, prin verificarea etichetării categoriilor de produse

alimentare permise a fi tratate cu radiaţii ionizante (condimente, plante aromatice uscate şi

ingrediente vegetale uscate) precum şi prin detectarea iradierii la unele produse/ingrediente

alimentare aflate pe piaţa autohtonă de desfacere, importate din ţări terţe.

Cadrul legislativ

Legislaţia europeană:

1. Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 februarie 1999

de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind produsele şi ingredientele

alimentare tratate cu radiaţii ionizante; face referire la normele privind alimentele şi

ingredientele alimentare supuse tratamentului respectiv;

2. Directiva 1999/3/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 februarie 1999

de stabilire a unei liste comunitare cu produsele şi ingredientele alimentare tratate cu

radiaţii ionizante; conform acestei liste, singura categorie de produse alimentare ce

poate fi iradiată este reprezentată de plantele aromatice uscate, condimentele şi

ingredientele vegetale, până la o doză totală medie de 10 kGy.

Alte regulamente europene:

1. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28

ianuarie 2002 de stabilire a principiilor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a

Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul

siguranţei produselor alimentare (“Food Law”);

2. Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29

aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu

legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate

animală şi de bunăstare a animalelor.

Conform prevederilor de mai sus, autorităţile competente din statele membre trebuie să

efectueze controale oficiale conform unor proceduri documentate şi să elaboreze rapoarte cu


privire la controalele respective, care să includă descrierea scopului controalelor oficiale,

metodele de control aplicate, rezultatele controalelor oficiale şi după caz, măsurile pe care

trebuie să le ia operatorii în cauză.

De asemenea, statele membre trebuie să transmită anual Comisei Europene următoarele

date:

→ rezultatele verificărilor efectuate în unităţile de iradiere, în special cele referitoare la

categoriile şi cantităţile de produse alimentare/ingrediente alimentare tratate precum şi

dozele administrate;

→ rezultatele verificărilor efectuate în stadiul de comercializare a produselor;

→ metodele folosite pentru detectarea tratării cu radiaţii ionizante. (art. 7 alin. (3)

Directiva 1999/2/CE).

Comisia Europeană publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

→ detalii cu privire la unităţile de iradiere autorizate în statele membre, precum şi cu

privire la orice modificări referitoare la statutul acestora;

→ un raport bazat pe informaţiile furnizate de autorităţile naţionale de control. (art. 7

alin. (4) Directiva 1999/2/CE).

Un produs alimentar tratat cu radiaţii ionizante nu poate fi importat din ţările terţe decât

dacă a fost tratat într-o unitate de iradiere autorizată de către Comunitatea Europeană (art. 9

(2) din Directiva 1999/2/CE). Lista unităţilor de iradiere autorizate din statele membre a fost

publicată de către Comisie

(http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/irradiation/comm_legisl_en.htm)

ca urmare a Deciziei Comisiei 2002/840/CE privind adoptarea listei unităţilor din ţări terţe,

autorizate pentru iradierea produselor alimentare cu modificările sale ulterioare

(2004/691/CE, 2007/802/CE, 2010/172/CE şi 2012/277/CE).

În prezent, 7 state membre îşi menţin în uz autorizaţiile naţionale pentru anumite produse şi

ingrediente alimentare; lista autorizaţiilor naţionale a fost publicată de către Comisia

Europeană (art. (4) alineatul (4) din Directiva 1999/2/CE).

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ:

1. Ordinul comun al MSF/MAAP/CNCAN nr. 855/98/90/2002 pentru aprobarea Normelor

privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante (Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 281/25.04.2002)– transpune Directiva CE 2/1999;


2. Ordinul MSP nr. 870/2006 privind aprobarea listei cu alimentele şi ingredientele

alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante, în vederea

autorizării introducerii lor pe piaţă (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 632/21.07.2006) –

transpune Directiva CE 3/1999.

Ministerul Sănătăţii controlează prin autorităţile competente executarea controlului

oficial al alimentelor desemnate şi respectarea prevederilor normelor legale, în principal

referitor la categoriile şi cantităţile de produse alimentare tratate prin iradiere, dozele

administrate şi tehnologiile de iradiere; comercializarea produselor alimentare iradiate,

inclusiv respectarea etichetării produselor alimentare tratate cu radiaţii ionizante.

Etichetarea alimentelor iradiate trebuie să respecte prevederile Ordinului comun al

MSF/MAAP/CNCAN nr. 855/98/90/2002:

(1) Etichetarea produselor alimentare tratate cu radiaţii ionizante, destinate

consumatorului final sau alimentaţiei publice trebuie să respecte prevederile

următoare:

a) dacă produsele alimentare sunt vândute la bucată, pe etichetă vor apărea cuvintele

“iradiat” sau “tratat cu radiaţii ionizante”;

b) dacă produsele alimentare sunt vândute în vrac, cuvintele prevăzute la lit. a) vor

apărea odată cu denumirea produselor pe o plăcuţă sau pe o notă plasată deasupra ori

alături de recipientul care le conţine;

c) dacă un produs alimentar este utilizat ca ingredient, cuvintele prevăzute la lit. a)

trebuie să însoţească denumirea sa în lista de ingrediente;

d) cuvintele prevăzute la lit. a) trebuie să însoţească denumirea ingredientelor iradiate

utilizate în ingredientele compuse din alimente, indiferent de ponderea acestora în

produsul finit.

(2) Etichetarea produselor alimentare tratate cu radiaţii ionizante, care nu sunt destinate

consumatorului final sau alimentaţiei publice, trebuie să respecte următoarele

prevederi:

a) cuvintele prevăzute mai sus la lit. a) vor fi utilizate pentru indicarea tratării cu radiaţii

ionizante atât a alimentelor, cât şi a ingredientelor conţinute de un aliment neiradiat;

b) se indică identitatea şi adresa unităţii care a efectuat iradierea sau numărul autorizaţiei

prin care se permite introducerea pe piaţă a respectivului produs iradiat.


(3) Atât în cazurile prevăzute la alin. (1), cât şi în cele prevăzute la alin. (2) indicarea

tratării trebuie să figureze pe documentele care însoţesc produsele alimentare iradiate sau care

se referă la acestea.

Detecţia iradierii alimentelor – are drept scop identificarea unor produse iradiate în

unităţi de iradiere neautorizate de Comisia Europeană/identificarea unor produse

iradiate în unităţi autorizate dar neetichetate conform legislaţiei comunitare şi

naţionale în vigoare şi se efectuează în baza standardelor Comitetului European de

Standardizare, standardele echivalente româneşti fiind următoarele:

SR EN 1784:2000 – Produse alimentare. Detecţia alimentelor iradiate care

conţin lipide. Analiza prin cromatografie în fază gazoasă a hidrocarburilor;

SR EN 1785:2000 – Produse alimentare. Detecţia alimentelor iradiate care

conţin lipide. Analiza prin cromatografie în fază gazoasă/ spectrometrie de

masă a 2-alchilciclobutanonelor;

SR EN 1786:2003 – Produse alimentare. Determinarea iradierii la alimente

care conţin oase. Metoda prin spectrometrie ESR;

SR EN 1787:2003 – Produse alimentare. Detecţia alimentelor iradiate

continând celuloză prin spectrometrie ESP;

SR EN 1788:2004 – Produse alimentare. Detecţia prin termoluminescenţă a

alimentelor iradiate din care se pot izola silicaţi minerali;

SR EN 13708:2002 – Produse alimentare. Detecţia prin spectroscopie ESR a

alimentelor ionizate care contin zahăr cristalizat;

SR EN 13751:2009 – Produse alimentare. Detecţia alimentelor iradiate prin

fotoluminescenţă;

SR EN 13783:2002 – Produse alimentare. Detecţia alimentelor ionizate

utilizând tehnica epifluorescenţei după filtrare şi numărarea florei aerobe pe

mediul de geloză (DEFT/APC). Metoda prin criblare;

SR EN 13784:2002 – Produse alimentare. Detecţia alimentelor ionizate

utilizând testul cometei ADN. Metoda prin criblare;

SR EN 14569:2005 – Produse alimentare. Investigare microbiologică pentru

alimente iradiate folosind proceduri LAL/GNB.


Metodologia de lucru

Activităţile incluse în metodologia de lucru pentru anul 2018 au fost:

verificarea etichetelor şi după caz, a documentelor însoţitoare ale unor produse

alimentare/ingrediente alimentare aflate pe piaţa de desfacere, pentru

identificarea menţiunii tratamentului de iradiere;

detectarea iradierii la unele produse alimentare comercializate pe piaţa

românească, provenite din ţări terţe, în special asiatice.

Etapele de lucru:

1. Verificarea etichetării unor produse/ingrediente alimentare şi după caz, a documentaţiei

însoţitoare ale acestora:

- se verifică prin sondaj, categoriile alimentare permise a fi iradiate (în unităţi autorizate de

UE): plante aromatice uscate, condimente, ingrediente vegetale uscate, precum şi suplimente

alimentare vegetale (care pot avea în compoziţia lor cele enumerate mai sus ca şi

ingrediente), produse preambalate, provenite din import, în special din state membre UE;

- se verifică prezenţa pe etichetele acestora a menţiunii tratamentului de iradiere: “iradiat”

sau “tratat cu radiaţii ionizante” fie a întregului produs fie a ingredientului respectiv;

- în cazul identificării menţiunii de iradiere, se va verifica buletinul de calitate a iradierii,

conform Ord. MSF/MAAP/CNCAN nr. 855/98/90/2002);

- pentru această etapă de lucru, se aleg unităţi de desfacere reprezentative din judeţ (ex.

hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste), asigurându-se un număr semnificativ de

unităţi alese pentru control şi nu mai puţin de 10 % din totalul unităţilor;

- este obligatorie specificarea numărului unităţilor controlate precum şi a numărului

produselor alimentare verificate, rezultatele fiind incluse în anexa 1 din metodologie- aprilie-

decembrie 2018;

- evaluarea condiţiilor igienico-sanitare în unităţile selectate pentru control

- în cazul constatării nerespectării prevederilor legale naţionale şi comunitare privind

etichetarea şi/sau documentele însoţitoare ale produselor tratate cu radiaţii ionizante, se

sesizează imediat Serviciul Control în Sănătate Publică (pentru adoptarea măsurilor în

consecinţă, ex.: iniţierea SRAAF, retragerea loturilor de pe piaţa de desfacere ş.a.);

2. Detecţia iradierii - pentru această etapă s-au recoltat probe de condimente, plante

aromatice uscate, ingrediente vegetale uscate, ca atare (sub formă de pulbere, nepastilate),

provenite din import (state ne-membre UE, în special asiatice);


- s-au recoltat în mod aleator, probe care nu prezintă pe etichetă nicio menţiune referitoare la

tratamentul de iradiere, câte două probe/an/DSP, din două loturi diferite, (total 84 probe)-

perioada mai- octombrie 2018.

2. REZULTATE

Verificarea etichetării efectuată de către specialiştii Departamentului Supraveghere în

Sănătate Publică din 32 DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti în unităţi de

desfacere a produselor alimentare de tip super/hipermarket, în magazine alimentare şi

în unităţi de desfacere a produselor naturiste/farmacii, la categoriile de produse

alimentare permise a fi iradiate în Uniunea Europeană (condimente, plante aromatice

uscate şi ingrediente vegetale uscate- prezente ca atare sau ca ingrediente), nu a

evidenţiat prezenţa menţiunii tratamentului cu radiaţii ionizante la niciunul din cele

4599 de produse verificate.

La etapa de detecţie a iradierii, 36 DSP au recoltat şi trimis spre analiză 73 de probe

(un număr uşor mai redus comparativ cu numărul probelor din anii 2015-2017). DSP

Bacău nu a efectuat această etapă. În cazul DSP Giurgiu, cele două probe recoltate

(paprika iute, piper negru- India) au fost respinse la analiză datorită lipsei integrităţii

ambalajului (recipiente de sticlă sparte) astfel, prin neefectuarea verificării etichetării,

DSP Giurgiu nu a efectuat sinteza.

În urma analizării probelor, s-a constatat că acestea nu au fost tratate cu radiaţii

ionizante (rezultate negative), probele fiind 100% conforme.


Unităţi controlate şi produse alimentare verificate, pe judeţe în anul 2018

TENDINŢĂ indicatori de impact:

În baza rezultatelor probelor analizate în perioada 2008- 2018, perioadă în care a fost

efectuată analiza de detecţie a iradierii, se constată o tendinţă de scădere a procentului de

probe neconforme (acestea necesitând la momentul respectiv iniţierea SRAAF şi luarea

130

63

37

72

23

12

18

62975

12

108

103

62

53

91

18351

22

10345

131

5589

104

33050

51

2

17598

403

0 200 400 600 800 1000 1200

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Botosani

Braila

Bucuresti

Buzau

Caras-Severin

Constanta

Dambovita

Dolj

Galati

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Maramures

Mehedinti

Mures

Olt

Prahova

Sibiu

Suceava

Teleorman

Tulcea

Vaslui

Valcea

Vrancea

nr. produse alimentareverificate

nr. total unitati


măsurilor în consecinţă, de ex. retragerea loturilor incriminate de pe piaţa de desfacere)

ajungându-se la 100% probe conforme începând cu anul 2016; astfel, anul 2018 este al treilea

an consecutiv cu 100% probe conforme ceea ce sugerează faptul că importatorii/distribuitorii

şi-au însuşit prevederile legale în vigoare; în acelaşi timp se constată totuşi o uşoară scădere a

numărului de probe analizate în decursul ultimilor trei ani

Detecţia iradierii- probe analizate/neconforme între 2008- 2018

Anul în care s-au

efectuat analizele de

detecţie a iradierii

Nr. probe analizate

Nr. probe neconforme

(iradiate în instalaţii

neautorizate de CE)

Nr. probe neconforme

%

2008 15 2 13,33

2009 29 3 10,34

2010 50 11 22,00

2011 52 4 7,69

2012 37 1 2,70

2013 49 0 0

2014 31 1 3,22

2015 77 2 2,60

2016 82 0 0

2017 78 0 0

2018 73 0 0

Probe analizate între anii 2008- 2018


Rezultatele probelor analizate între anii 2008- 2018

Fig. 6 Probe neconforme (%) între anii 2008- 2018


Concluzii

Verificările efectuate de către specialiştii din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a

municipiului Bucureşti în anul 2018, într-un număr semnificativ de unităţi de desfacere a

produselor alimentare/naturiste, având drept scop identificarea prezenţei la raft a

categoriilor de produse alimentare permise a fi iradiate conform prevederilor legale din

Uniunea Europeană (condimente, plante aromatice uscate şi ingrediente vegetale uscate-

ca atare sau incluse în lista de ingrediente a unor suplimente vegetale) şi verificarea

modului de etichetare a acestora, nu au identificat prezenţa pe piaţa de desfacere de pe

teritoriul României, a produselor alimentare/ ingredientelor alimentare pe ale căror

etichete să fie menţionat tratamentul cu radiaţii ionizante; acest aspect sugerează

faptul că importul/comercializarea unor astfel de produse sunt reduse în România;

Analiza de detecţie a iradierii efectuată la cele 73 de probe, nu a identificat nicio probă

iradiată (100 % probe conforme), ceea ce semnifică faptul că importatorii/distribuitorii

de produse alimentare provenite din ţări terţe (în special din ţări asiatice care prezintă

instalaţii de iradiere neautorizate de către Comisia Europeană) se conformează

prevederilor legale din domeniul iradierii alimentelor, aspect observat şi în ultimii trei

ani;

Se impune continuarea efectuării sintezei de către toate cele 42 DSP judeţene şi a

municipiului Bucureşti, cu respectarea de către acestea a celor două etape de lucru din

metodologie, pentru asigurarea respectării prevederilor legale din domeniul iradierii

alimentelor cât şi pentru asigurarea unei corecte informări a consumatorilor asupra

calităţii şi siguranţei alimentului şi pentru asigurarea dreptului acestora de a alege liber şi

în cunoştinţă de cauză aliment iradiat versus aliment neiradiat.

Măsuri propuse, justificarea şi importanţa sintezei

Sinteza naţională contribuie la supravegherea pieţei naţionale de desfacere în ce priveşte

produsele/ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante, în vederea respectării

legislaţiei comunitare şi naţionale din domeniu, având drept scop final informarea şi

protejarea sănătăţii consumatorilor.

Conform Directivei 1999/3/CE (art. 7 (3)), România, ca şi celelalte state membre ale

Uniunii Europene, este obligată să transmită anual Comisei Europene, rezultatele verificărilor

efectuate în stadiul de comercializare a produselor, precum și metodele folosite pentru

detectarea tratării cu radiații ionizante; în acest sens, datele sintezei naţionale stau la baza

elaborării Raportului anual de ţară, inclus alături de rapoartele celorlalte state membre în


Raportul Comisiei Europene. De asemenea, rezultatele sintezei sunt incluse în Raportul

Planului Naţional Unic Integrat de Control (PNUIC) a României, raport solicitat anual de

către Comisia Europeană.

MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE,

MINERALE ŞI ALTE SUBSTANŢE

Dr. Gabriela Gârban, Dr. Ioana Lupşa, As. med. Florentina Ardelean

Pentru a obţine date referitoare la: categoriile de alimente care au fost îmbogățite cu

vitamine, minerale şi alte substanţe (numite şi alimente fortificate); cantităţile de vitamine,

minerale şi alte substanţe adăugate; evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, minerale

şi alte substanţe a fost concepută Metodologia pentru Monitorizarea alimentelor cu adaos de

vitamine, minerale şi alte substanţe în vederea cunoaşterii situaţiei la nivel naţional şi pentru

raportare la Comisia Europeană.

Prin implementarea acestei metodologii operatorii economici din sectorul alimentar

vor fi monitorizaţi de către autorităţile competente să respecte legislaţia naţională în vigoare,

adică notificarea acestor alimente care urmează a fi comercializate pe piaţa autohtonă.

Obiective

Generale

Informarea corectă a consumatorilor privind alimentele cu adaos de vitamine,

minerale şi alte substanţe oferite spre comercializare.

Specifice

a) identificarea şi catalogarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte

substanţe

b) verificarea ingredientelor din compoziţie – să fie în conformitate cu cele

menţionate în Anexa din Regulamentul UE nr. 1925/2006 cu modificările şi

completările ulteriore;

c) clasificarea acestor alimente pe categorii aşa cum este stabilită de “European

Food Safety Authority - The food classification and description system FoodEx 2

(draft-revision 1), 2011:215”

d) obligarea operatorilor economici din domeniul alimentar de a notifica această

categorie de alimente


Cadru legislativ

1. General

Sinteza națională intitulată “Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine,

minerale şi alte substanţe” s-a derulat în 2018 pe baza HG Nr. 155 / 2017 privind aprobarea

programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 pe baza căreia s-a emis Ordinul

Ministrului Sănătăţii nr. 377 / 2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a

Programelor Naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018 cu modificările şi

completările ulterioare.

În acest sens, în conformitate cu Ordinul MS nr. 377 / 2017 s-a derulat:

II. Programul naţional de sănătate publică de monitorizare a factorilor determinanţi din

mediul de viaţă şi muncă / C. Domenii specifice - pct.4. Domeniul privind protejarea sănătăţii

publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie –

pct. 4.1. Activităţi – 4.1.2.3 Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte

substanţe; Unităţi de specialitate care implementează – INSP.

Specific

Legislaţia naţională în vigoare

a) Legea nr. 57/2002

b) Legea nr. 150 /2004 modificată şi completată prin Legea nr. 412/2005

c) Legea nr. 239 din 7 decembrie 2010 privind modificarea şi completarea Legii

491/2003

d) Ordonanţa de urgenţă Nr. 97 din 21 iunie 2001

e) Ordin MSF şi MAAP 438/295/2002

f) Ordin MSP nr. 1744 / 2008

g) Ordin comun ANSVSA/MADR/MSP/ANPC Nr. 121/530/ E.N. 7.289/351/2007

h) Ordinul comun MADR/MS nr. 244 / 401 / 2005

i) Ordin MSF şi MAAP nr. 438/295/2002 pentru Normele privind aditivii alimentari

destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman forma consolidată în

10 iunie 2011

j) Ordinul comun MS/ANSVSA/ANPC nr. 369/61/291 din 22 aprilie 2010 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind introducerea pe piaţă a alimentelor la care

s-au adăugat vitamine, minerale şi alte substanţe

Legislaţia existentă în vigoare la nivelul Uniunii Europene

a) Regulament (UE) Nr. 2283/2015 al Parlamentului European şi al Consiliuilui din 25

noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr.


1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și a

Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei

b) Regulament (CE) Nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28

ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei

alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de

stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare – modificat prin:

a. Regulament (CE) Nr. 1642/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 22 iulie 2003

b. Regulament (CE) Nr. 575/2006 al Comisiei din 7 aprilie 2006

c. Regulament (CE) Nr. 202/2008 al Comisiei din 4 martie 2008

d. Regulament (CE) Nr. 596/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 18 iulie 2009

c) Regulament (CE) Nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20

decembrie 2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la

alimente – modificat prin:

d) Regulament (CE) Nr. 108/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15

ianuarie 2008

e) Regulament (CE) Nr. 1170/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de modificare a

Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului

(CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte

listele de vitamine şi minerale şi formele sub care pot fi adăugate în produsele

alimentare, inclusiv în suplimentele alimentare

f) Regulament (UE) Nr. 1161/2011 al Comisiei din 14 noiembrie 2011 de modificare a

Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului

(CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului

(CE) nr. 953/2009 al Comisiei în ceea ce privește listele substanțelor minerale care

pot fi adăugate în produsele alimentare

g) Regulament (UE) Nr. 119/2014 al Comisiei din 7 februarie 2014 de modificare a

Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului

(CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește

drojdia îmbogățită cu crom utilizată la producerea suplimentelor alimentare și lactatul

de crom (III) trihidrat adăugat în produsele alimentare


h) Regulament (UE) Nr. 1203/2017 al Comisiei din 5 iuliue 2017 de modificare a

Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului

(CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește

siliciul organic (monometilsilanetriol) și oligozaharidele de calciu fosforil (POs-Ca®)

adăugate în produsele alimentare și utilizate la producerea suplimentelor alimentare

Reglementarea comercializării alimentelor fortificate (adică adăugarea de vitamine şi

minerale şi de alte substanţe la alimente) la nivelul Uniunii Europene (UE) este realizată în

conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 20 decembrie 2006 cu completările ulterioare. Acest act legislativ

armonizează prevederile stabilite prin legi, regulamente și/sau activităţi administrative

adoptate de Statele Membre UE în legătură cu adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte

substanţe la alimente, pentru a asigura funcţionarea eficientă a pieţei. Asigură, în același

timp, şi protecţia consumatorilor.

Vitaminele şi mineralele sunt adăugate în alimente de către producători pentru

restabilirea conţinutului, în cazurile în care acesta a fost redus, prin procesul de fabricaţie sau

depozitare, sau pentru a oferi o valoare nutritivă similară alimentelor pentru care sunt

destinate ca alternativă.

Vitaminele şi mineralele adăugate la alimente trebuie să fie prezente în acestea în

cantitate semnificativă (minim 15% din Valoarea Nutriţională de Referinţă - dacă este

stabilită), pentru că un adaos în cantităţi prea mici sau infime nu oferă nici un beneficiu

consumatorilor.

Rezultate

Direcțiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcția SP-ul municipiului Bucureşti au

catalogat un număr de 1179 alimente cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe. Detalii

se redau în Tabel 1.

Tabel 1. Alimente fortificate catalogate de DSP-uri

Nr.

crt. Judeţ

Nr. alimente identificate

cu adaos de vit.

Nr.

crt. Judeţ

Nr. alimente identificate

cu adaos de vit.

1 AB 16 22 HG 10

2 AR 30 23 HD 18

3 AG 23 24 IL 10

4 BC 85 25 IS 42

5 BH 21 26 IF 7


6 BN 10 27 MM 27

7 BV 11 28 MH 55

8 BR 10 29 MS 16

9 BT 20 30 NT 46

10 B 80 31 OT 15

11 BZ 18 32 PH 200

12 CS 10 33 SM 14

13 CL 10 34 SJ 10

14 CJ 13 35 SB 44

15 CT 23 36 SV 16

16 CV 10 37 TR 23

17 DB 18 38 TM 10

18 DJ 40 39 TL 17

19 GL 10 40 VS 29

20 GR 10 41 VL 25

21 GJ 46 42 VN 31

Total - 1179

Cele mai multe alimente fortificate au fost raportate de DSPJ-urile din Prahova,

Bacău, DSP-ul municipiului București și DSP Mehedinți au catalogat.

După centralizarea iniţială a datelor au fost excluse dublurile şi alte categorii de

alimente (e.g. suplimente alimentare, alimente cu destinaţie medicală specială ş.a.m.d.).

Astfel, s-a ajuns la un total de 606 alimente fortificate existente. În graficul de mai jos sunt

prezentate numeric alimentele cu adaos identificate si catalogate, respectiv numărul real al

alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe comercializate la nivel naţional.

În urmatorul grafic sunt redate numeric şi procentual categoriile de alimente

fortificate identificate şi catalogate în 2018.


Analizând compoziţia alimentelor fortificate s-a constatat că: la majoritatea

categoriilor de astfel de alimente au fost adăugate vitamine, vitamine în amestec cu minerale,

vitamine în amestec cu alte substanţe având rol nutriţional sau fiziologic. În cea mai mică

măsură se regăsesc mineralele în amestec cu alte substanțe având rol nutrițional sau fiziologic

ca şi adaos.

Întrucât în metodologie a fost specificată şi raportarea de non-conformităţi, adică

comercializarea alimentelor fortificate fără notificare prealabilă la Ministerul Sănătăţii, după

finalizarea identificării acestora în diverse unităţi de desfacere alimente, numărul firmelor

care a solicitat în urgenţă notificarea acestor alimente a crescut semnificativ.

Concluzii

1. Specialiştii tuturor DSPJ-urilor precum şi ai DSP-ului Municipiului Bucureşti au

participat la realizarea acestui raport (sinteză) anual, prin transmiterea datelor

solicitate în metodologie.

2. Unele alimente cu adaos de vitamine, minerale și alte substanțe catalogate la nivelul

DSPJ-urilor și raportate au fost în dubluri pentru că unele alimente fortificate,


aparţinând unor firme mari, sunt distribuite pe întreg teritoriul ţării. Pentru a avea o

evidență cât mai corectă cu referire la numărul şi categoria de alimente fortificate și

comercializate în România, dublurile au fost eliminate la întocmirea acestui raport.

3. Alimentele cu adaos de vitamine, minerale și alte substanțe, cu respectarea

prevederilor din Regulamentul (UE) 1925/2006, au fost îmbogățite, în special, cu

vitamine şi amestec de vitamine cu minerale în cantităţi semnificative – adică minim

15% din Valoarea Nutriţională de Referinţă.

4. Majoritatea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte subtanţe identificate au

fost cele pe bază de cereale, urmate de sucuri de fructe, legume, nectaruri, lapte și

produse lactate, margarine, dulciuri etc.

5. Alte substanţe adăugate au fost aminoacizi, carnitina, omega 3, acid linoleic, diverse

extracte botanice (e.g. măceșe, urzică, guarana), care se regăsesc pe lista plantelor

pozitive din lista Europeană.

Propuneri

Cel puţin o întâlnire anuală, la Bucureşti, cu toţi specialiştii implicaţi în realizarea

sintezei.

Întâlniri ale specialiştilor cu producătorii autohtoni, importatori şi/sau distribuitori

pentru a clarifica diverse aspecte legate de alimentele cu adaos de vitamine, minerale

şi alte substanţe şi respectarea legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene.

Evaluarea unor indicatori de impact

1. Apariția unor proiecte legislative care vor reglementa și/sau reglementează un anumit

domeniu, proiecte care au apărut în urma aplicării metodologiei, rezultatele acesteia

făcând parte din nota de fundamentare a proiectului

Metodologia a fost elaborată pentru a obține date despre alimentele fortificate

comercializate în România, în vederea raportării unor detalii solicitate de Comisia

Europeană.

2. Scăderea cazurilor printr-o anumită patologie cu un anumit procent

Nu este cazul.

3. Apariția sau identificarea nevoii de apariție a unor ghiduri, protocoale, materiale

informative


Materiale informative au fost trimise la Comisia Europeană. Se are în vedere

elaborarea unui ghid pentru operatorii din domeniul alimentar.

4. Îmbunătățirea sistemului de raportare și/sau de îndeplinire a unor sarcini care revin

MS/INSP

Asigură pentru MS/INSP o raportare corectă la Comisia Europeană.

5. Punerea la punct / implementarea unor metode de laborator noi, cu un viitor impact

pozitiv asupra sănătății populației

În vederea protecției consumatorului se va începe implementarea unor metode de

laborator pentru verificarea concentrației substanțelor adăugate și menționate pe

etichetă.

6. Instruirea unor specialiști din domeniu și creșterea capacității profesionale, elaborare

de materiale de instruire

Au fost ținute instructaje cu specialiștii din domeniu de la DSPJ-uri, iar materialul

prezentat a fost transmis participanților.

7. Identificarea unor probe neconforme și luarea măsurilor care s-au impus

Au fost identificate și produse neconforme, adică fără notificare la MS.

Operatorii economici din domeniu au fost atenționat spe a se conforma, au fost oprite

de la comercializare anumite produse și au fost aplicate amenzi.

MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE

Dr. Klara Jeszenszky, Chim. CSISZÉR Attila Csiszer, Chim. Andrea Szasz, Dr.

Anna Orsolya Vitalyos; Chim. Nicoleta Muntean

Scopul proiectului

Monitorizarea şi supravegherea calităţii apei minerale naturale îmbuteliate;

Obiective generale

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din

mediu;

Obiective specifice

Continuarea catagrafierii surselor, producătorilor şi sortimentelor de AMN;

Monitorizarea calităţii apei minerale naturale la sursă;

Monitorizarea calităţii apei minerale naturale la după îmbuteliere;

Monitorizarea neconformităţilor constatate în anul 2018 şi rezolvarea acestora;


Completarea „Bazei de date naţionale – sursele de AMN” - privind calitatea

surselor şi a sortimentelor de AMN;

Beneficiari

Ministerul Sănătăţii: prin asigurarea calităţii apei minerale naturale îmbuteliate

comercializate;

Consumatorii de apă minerală naturală îmbuteliată, factor important în

menţinerea şi promovarea sănătăţii.

Grupul ţintă

Populaţia cunsumatoare de apă minerală naturală îmbuteliată.

Rezultate

Conform OAP 139/2018 a Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale în România

sunt recunoscute oficial 71 de sortimente de apă minerală naturală;

Conform ordinului cele 71 de sortimente de apă minerală naturală sunt

îmbuteliate din 78 de surse, localizate în 16 judeţe;

Conform raportărilor DSPJ în anul 2018 din cele 78 de surse au fost exploatate 41

de surse de apă minerală naturală, 37 surse fiind neexploatate sau în conservare;

Din cele 41 de surse exploatate au fost monitorizate toate cele 41 surse (100 %);

Din cele 41 de surse exploatate se îmbuteliază 54 sortimente de apă minerală de

către 25 unităţi de producţie;

Din cele 54 de sortimente s-a prelevat probă pentru analize din toate sortimentele

(100 %);

Conform Metodologiei de lucru s-a prevăzut efectuarea a 8 de parametrii din cele

41 de surse (în total 328 analize) şi 17 parametri din cele 54 de sortimente

prelevate (918 analize), în total 1246 analize;

Au fost efectuate 328 analize din surse (100 %) și 918 analize din sortimente (100

%), în total 1246 analize (100 %), în laboratoarele acreditate ele DSP județene,

CRSP Mureș și CRSP Cluj, conform metodologiei de lucru;


Surse

4 analize (1,22 %) din 328 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform

HG 1020/2005 Hotărâre pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi

comercializare a apelor minerale naturale;

Valori depăşite ale CMA s-au constatat la parametrii la parametrii microbiologici

din 3 surse (Numărul de Esherichia coli și bacterii coliforme, Numărul de

enterococi intestinali);

Sortimente

4 analize (0,43 %) din 918 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform

HG 1020/2005 Hotărâre pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi

comercializare a apelor minerale naturale;

Valori depăşite ale CMA s-au constatat la parametrii: bariu (3 sortimente), nichel

(1 sortiment;

4 sortimente au fost neconforme prezentând valori depăşite ale CMA la

parametrii examinaţi;

Concluzii

S-a monitorizat calitatea apelor minerale naturale la sursă şi după îmbuteliere;

Numărul analizelor neconforme prezintă o tendinţă de scădere faţă de anii

anteriori;

Inspectorii Serviciului de Control de Sănătate Publică din cadrul DSP-urilor

judeţene au anunţat producătorii despre neconformităţile constate;

Producătorii au luat măsuri de remediere pentru rezolvarea neconformităţilor în

timp util;

Se recomandă continuarea sintezei, scopul principal fiind creşterea numărului

produselor controlate în cadrul programului naţional, creşterea eficacităţii

controlului oficial prin stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din

domeniul sănătăţii publice din partea DSPJ.


MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA

PENTRU CONSUMUL UMAN

Dr. Daniela Nuţă

Iodul este un oligoelement necesar la functionarea normala a glandei tiroide,

intervenind in sinteza hormonilor tiroidieni (T4 tetraiodotironina si T3 triiodotironina). Acesti

hormoni au un rol "cheie" in metabolismul celular, in procesul de crestere si diferentiere a

tuturor organelor si in particular a creierului. Etapa hotaratoare a dezvoltarii creierului la

specia umana este reprezentata de viata fetala si primii 3 ani post-natali. Deficitul iodat in

aceasta perioada critica produce alterari ireversibile in dezvoltarea creierului, consecinta

clinica fiind retardul mintal, cu forma extrema de manifestare cretinismul tiriodian.

Deci, se impune de departe un aport corespunzator de iod, aport care trebuie sa

provina in mare parte din alimente deoarece s-a demonstrat ca 80-90% din iodul necesar

organismului provine din alimente, restul fiind adus de apa potabila si chiar de aer in unele

zone cu aerosoli de iod.

Inca din anul 1950 s-a demonstrat ca deficitul de iod reprezinta o problema de

sanatate publica si in Romania, ca dealtfel in multe alte tari europene si din lume. Din

experienta tarilor din Europa de Vest s-a dovedit ca sarea este cel mai comod si mai eficient

“vehicul” pentru aportul de iod in organism, avand la baza mai multe considerente, si anume:

- este consumata intr-o cantitate relativ uniforma in tot cursul anului;

- este folosita continuu in alimentatia omului;

- echipamentul si tehnologia tratarii sarii cu iod sunt destul de simple;

- iodul nu modifica gustul, culoarea sau aroma sarii;

- costurile nu sunt foarte crescute

Pentru a nu-si pierde iodul, sarea trebuie sa fie cat mai pura, sa se pastreze in spatii uscate si

racoroase si sa se consume in perioada termenului de valabilitate.

Asa se justifica aparitia legislatiei in acest domeniu inca din anii 1950-1960 cand s-a

reglementat distribuirea obligatorie de sare iodata in 30 de judete din Romania, declarate

gusogene. In momentul de fata, trebuie respectata Hotararea Guvernului nr. 568/2002,

republicata in 2009, privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei

animalelor si utilizarii in industria alimentara, care prevede ca “pe teritoriul Romaniei este

interzisa comercializarea cu amanuntul a sarii neiodate, atat pentru uzul personal, cat si

pentru utilizarea in alimentatia publica si colectiva” si ca “in hrana animalelor si in industria

alimentara utilizarea sarii iodate este optionala, cu exceptia fabricarii painii si a produselor de


panificatie”. De asemenea, “sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv

50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca limita

minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau

32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare,

respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg de sare”.

“Inspectia si controlul aplicarii prezentei hotarari se efectueaza de catre reprezentantii

Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Autoritatii

Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si Autoritatii Nationale pentru

Protectia Consumatorilor, conform competentelor”.

Rezultatele investigatiilor din anul 2018 privind controlul sarii iodate fac obiectul

prezentei sinteze. Controlul sarii iodate s-a efectuat dupa o metodologie stabilita de Institutul

National de Sanatate Publica Bucuresti si difuzata catre toate Directiile de Sanatate Publica

judetene si a Municipiului Bucuresti. Controlul sarii iodate recoltata, analizata si raportata s-a

efectuat conform urmatorilor parametri din metodologie:

1. Locul recoltarii (salina, depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare).

2. Locul fabricatiei (salina/tara –pentru cea din import)

3. Data iodarii (fabricatiei).

4. Conditii de depozitare.

5. Tipul ambalajului.

6. Eticheta

7. Continutul de iodat de potasiu (determinat prin metoda directa).

8. Continutul de iod total (determinat prin metoda oxidativa).

Metodologia prevede recoltarea a 20 de probe de sare iodata din depozite de

distributie, unitati comerciale, unitati de ambalare provenita numai din import si de la salina

Slanic Prahova, iar pentru judetele care au pe teritoriul lor saline se recolteaza trimestrial cate

10 probe de sare iodata provenite de la aceeasi salina.

Determinarea iodului total (prin metoda oxidativa) indiferent sub ce forma s-ar afla, ca

iodat de potasiu sau ca iodura de potasiu reprezinta aportul real de iod suplimentar in hrana si

este valoarea care se ia in considerare la aprecierea continutului de iod din sare (organismul

utilizand iodul, independent de forma chimica in care se afla).

Recomandarile pentru nivelul de iod in sare au fost facute tinand cont ca de la producator la

consumator pierderile de iod din sarea iodata au fost intre 25 % si 50 % iar media ingestiei

de sare este cuprinsa intre 5 si 10 g de persoana/ zi.

Recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatiipentru aportul de iod zilnic sunt:


50 µg/ zi – pentru copii (in primele 12 luni de viata);

90 µg/ zi – pentru copii (intre 2 – 6 ani);

120 µg/ zi – pentru copii scolari (intre 7 – 12 ani);

150 µg/ zi – pentru adulti;

200 µg/ zi – pentru femeile insarcinate si in perioada de alaptare.

Pentru a ajunge la un aport 150 µg iod/ zi prin alimentatie, concentratia de iod in sare

la punctul de productie ar trebui sa fie intre 20 – 40 mg de iod (34 – 66 mg iodat de potasiu)

pe kg de sare.

Rezultate

In anul 2018 au raportat rezultatele privind controlul sarii iodate 40 de judete si

Municipiul Bucuresti, conform tabelului nr.1: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita,

Botosani, Brasov, Braila, Municipiul Bucuresti, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj,

Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita,

Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Sibiu,

Suceava, Teleorman,Tulcea, Vaslui, Valcea si Vrancea. Judetul Timis nu a raportat niciun

rezultat.

In anul 2018 s-au raportat un numar de 948 probe privind controlul sarii iodate.

Total probe de sare iodata raportate pe anul 2018

Nr.crt. Judetul Nr. probe

1 Alba 20

2 Arad 20

3 Arges 20

4 Bacau 60

5 Bihor 20

6 Bistrita Nasaud 20

7 Botosani 20

8 Brasov 20

9 Braila 20

10 Bucuresti 20

11 Buzau 11

12 Calarasi 20

13 Caras-Severin 20

14 Cluj 61

15 Constanta 20

16 Covasna 19

17 Dambovita 20

18 Dolj 20

19 Galati 20


20 Giurgiu 20

21 Gorj 20

22 Harghita 20

23 Hunedoara 20

24 Ialomita 20

25 Iasi 18

26 Ilfov 17

27 Maramures 20

28 Mehedinti 20

29 Mures 20

30 Neamt 20

31 Olt 20

32 Prahova 59

33 Salaj 20

34 Satu Mare 7

35 Sibiu 20

36 Suceava 60

37 Teleorman 16

38 Timis 0

39 Tulcea 20

40 Valcea 20

41 Vaslui 20

42 Vrancea 20

Total probe 948

Repartitia dupa provenienta a probelor de sare iodata analizate, recoltate din saline,

din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare in anul 2018 este indicata in tabelul nr. 2.

Din tabelul nr. 2 se apreciaza ca sarea iodata analizata, recoltata din saline, si din

reteaua de desfacere raportata in anul 2018 provine dupa cum urmeaza:

65,61 % import Ucraina, Belarus, Grecia, Turcia, Austria, Italia, Pakistan,

Israel, Belgia, Ungaria, Republica Moldova, Compania Indiilor Orientale

21,73 % de la Salina Slanic Prahova

4,22 % de la Salina Targu Ocna

4,22 % de la Salina Ocna Dej

4,22 % de la Salina Cacica.

In procent de 83,33% (790) probele de sare iodata provin din depozite, unitati

comerciale, unitati de ambalare si 16,67 % (158) din probe direct din saline.

S-au raportat conditii de depozitare corespunzatoare la toate probele de sare iodata

recoltate. Probele de sare iodata recoltate sunt ambalate in cutii de carton sau pungi de

polietilena, recipiente de sticla (0,070-0,090 kg, 0,4 kg, 0,5 kg, 1 kg, 2 kg) si saci.


In tabelul nr. 3 se prezinta situatia probelor de sare iodata provenita direct din saline

(numar de probe analizate, continutul mediu de iod exprimat in mg KIO3/ kg, nr. de probe

sub 42 mg KIO3/ kg, numar probe intre 42 – 67,2 mg KIO3/ kg, numar probe peste 67,2 mg

KIO3/ kg).

Situatia probelor de sare iodata recoltate direct din Saline in 2018

Salina

Nr.

probe

Continutul

mediu de

KIO3/ KG

Probe sub 42

mg KIO3/

KG

Probe intre

42-67,2 mg

KIO3/ KG

Probe peste 67,2

mg KIO3/ KG

Slanic Prahova 38 44,60 18 15 5

Ocna Dej 40 62,31 - 32 8

Cacica 40 59,00 1 37 2

Tg. Ocna 40 57,47 3 37 -

Total 158 55,98 22 121 15

Din analiza tabelului rezulta ca in cursul anului 2018 s-au analizat 158 probe de sare

iodata provenita direct de la salinele:

Slanic Prahova 38 probe (24,04 %);

Ocna Dej 40 probe (25,32 %);

Cacica 40 probe (25,32 %);

Tg.Ocna 40 probe (25,32 %).

Continutul mediu in iodat de potasiu pentru probele de sare iodata provenite direct din

saline este de 55,98 mg/kg, procentul probelor corespunzatoare (intre 42-67,2 mg/KIO3/kg)

fiind de 76,58 % (121 probe), 13,92% (22 probe) sub 42 mg/KIO3/kg si 9,50% (15 probe)

peste 67,2 mg/KIO3/kg. Este de remarcat ca majoritatea probelor subiodate provin de la

Salina Slanic Prahova (18 de probe din 22).

Sarea iodata provenita din import

Din totalul celor 622 de probe de sare iodata analizate, 402 probe (64,63%) sunt

corespunzatoare, 172 probe (27,65%) contin sub 42 mg KIO3/kg si 48 probe (7,72%) contin

peste 67,2 mg KIO3/kg.

Cele 622 probe de sare iodata luate in calcul provenite din import Ucraina, Belarus,

Grecia, Turcia, Austria, Italia, Pakistan, Israel, Belgia, Ungaria, Republica Moldova,

Compania Indiilor Orientale au un continut mediu de iod total de 46,75 mg KIO3/ kg.

Continutul cel mai mic a fost de 34,52 mg/ KIO3/kg pentru judetul Mures, iar cel mai mare

de 87,52 mg KIO3/kg pentru judetul Iasi.

Sarea iodata provenita de la Salina Slanic Prahova


Din totalul de 137 probe de sare iodata analizate, 96 probe (70,07%) sunt

corespunzatoare avand un continut de iod cuprins intre 42-67,2 mg KIO3/kg, 29 probe

(21,17%) contin sub 42 mg KIO3/ kg si 12 probe (8,76 %) contin peste 67,2 mg KIO3/ kg

Continutul mediu in iod total pentru cele 137 probe de sare iodata luate in calcul,

recoltate din depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare este de 50,22 mg KIO3/kg,

fiind cuprins intre 30,67 mg KIO3/kg (judetul Maramures) si 86,00 mg KIO3/kg (judetul

Iasi).

In urmatorul tabel este prezentat procentul probelor corespunzatoare (42 – 67,2 mg

KIO3/ kg), procentul probelor cu un continut mediu de iod total sub 42 mg KIO3/kg si peste

67,2 mg KIO3/ kg pentru salina Slanic Prahova si pentru import.

Situatia probelor de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de

ambalare de la salina Slanic Prahova si din import

Salina

Nr.

probe

Continut

mediu in

iod mg

KIO3/ kg

Variatia

continutului

mediu de iod

mg KIO3/ kg

%

probe

corespu

n-

zatoare

% probe

sub 42

mg

KIO3/ kg

% probe

peste

67,2 mg

KIO3/ kg

Import 622 46,75 34,52-87,52 64,63 27,65 7,72

Slanic Prahova 137 50,22 30,67-86,00 70,07 21,17 8,76

Total 759 47,37 30,67-87,52 65,62 26,48 7,90

Din cele 759 rezultate privind controlul probelor de sare iodata luate in calcul

recoltate din depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare provenite de la salina Slanic

Prahova si din import, 498 probe (65,62%) sunt corespunzatoare (intre 42 -67,2 mg

KIO3/kg), procentul de probe sub 42 mg KIO3/kg este de 201 probe (26,48%), iar procentul

de probe de sare iodata cu continutul in iod de peste 67,2 mg KIO3/kg este de 60 de probe

(7,90%). Raportat la provenienta sarii de la aceeasi sursa si la numarul de probe analizate,

semnalam urmatorul aspect :, pentru sarea provenita din import 35,37% din totalul probelor

de import au fost necorespunzatoare iar pentru cea de la Slanic Prahova, 29,93% din probele

recoltate de la salina Slanic Prahova au fost necorespunzatoare.

In ceea ce priveste abaterile privind etichetarea probelor de sare iodata, nu s-au

constatat neconformitati.

In schimb, referitor la nerespectarea iodarii sarii cu KIO3, au fost luate urmatoarele

masuri:


- s-au trimis adrese de informare catre DSP-urile din teritoriul carora proveneau

salinele respective;

- s-au trimis adrese catre DSP-urile care au pe teritoriul lor producatori, importatori,

ambalatori si distribuitori de sare iodata;

- s-au emis avertismente;

- s-au recontrolat unitatile respective in care s-au gasit probe necorespunzatoare;

- s-au blocat stocurile neconforme, s-au notificat unitatile de desfacere;

- s-au scos din consum aproximativ 113 kg de sare;

- s-au dat sanctiuni contraventionale in valoare de aproximativ 6000 de lei;

- s-au retras de la comercializare stocurile neconforme;

- uneori, la recontrol, un a mai fost gasita sare din lotul neconform

In legatura cu masurile luate pentru neconformitatile legate de iodarea sarii putem

semnala ca 10 judete care au semnalat probe neconforme nu au raportat respectivele masuri,

mai ales ca pentru unele din judete continutul mediu in iod a fost chiar sub 42 mg KIO3/kg de

sare

Concluzii generale

In anul 2018 au raportat rezultatele controlului sarii iodate toate judetele din tara si

Municipiul Bucuresti, cuprinzand un numar de 948 de rezultate, dintre care s-au prelucrat

numai 917 deoarece s-au luat in calcul un minim de 4 probe de sare iodata pentru fiecare

judet, provenite de la aceeasi salina.

Sarea iodata analizata si raportata in anul 2018 provine astfel: 65,61% import

Ucraina, Belarus, Grecia, Turcia, Austria, Italia, Pakistan, Israel, Belgia, Ungaria, Republica

Moldova, Compania Indiilor Orientale; 21,73 % de la Salina Slanic Prahova; 4,22 % de la

Salina Ocna Dej; 4,22 % de la Salina Tg. Ocna si 4,22 % de la Salina Cacica.

Recoltarea probelor s-a facut in procent de 83,33 % din depozite, unitati comerciale si

unitati de ambalare si 16,67 % direct din saline.

Directiile de Sanatate Publica din judetele Prahova, Bacau, Suceava si Cluj au

controlat modul de iodare a sarii din salinele de pe teritoriul lor. DSP Suceava a raportat ca

valoarea scazuta a iodului la una din probele recoltate de la salina Cacica s-a datorat

defectarii dozelor de la instalatia de iodare, situatie care ulterior a fost remediata.

Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform legislatiei

precizata in partea introductiva este de 76,58 % pentru probele provenite direct din saline si


de 65,62% pentru probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale si unitati de

ambalare.

Recomandari

1. Probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare

de la salina Slanic Prahova si din import sunt in procent de 34,38 % necorespunzatoare,

dintre care 26,48 % subiodate si 7,90 % supraiodate, constatandu-se o crestere a numarului de

probe necorespunzatoare fata de anul trecut, respectiv 25,70 % necorespunzatoare, dintre care

17,26 % subiodate si 8,44 % supraiodate. Cele mai multe probe subiodate in raport cu

numarul celor analizate provin din judetul Giurgiu si Maramures pentru care si continutul

mediu in iod este de 36,88, respectiv 30,67 mg KIO3/kg, iar cele mai multe supraiodate au

provenit de pe teritoriul judetului Iasi, cu un continut mediu al iodului de 86 mg KIO3/kg

pentru probele provenite de la Salina Slanic Prahova, respectiv de 87,52 mg KIO3/kg pentru

cele din import.

De aceea recomandam ca laboratoarele care efectueaza analiza probelor sa transmita

buletinele de analiza in cel mai scurt timp catre directiile de sanatate publica judetene pe

teritoriul carora se gasesc probe necorespuzatoare iar acestea, prin Departamentul de Control

in Sanatate Publica sa aplice masurile in timp util, astfel incat sa se evite pe cat posibil

epuizarea stocurilor de sare din loturile neconforme.

2. Pentru probele de sare provenite direct de la cele 4 saline, 23,42 % au fost

necorespunzatoare, dintre care 13,92 % subiodate si 9,50 % supraiodate, situatie oarecum

asemanatoare anului trecut ca si numar total de probe neconforme, dar cu raportul celor

subiodate/supraiodate diferit, respectiv 26,76 % necorespunzatoare, dintre care 22,54 %

subiodate si 4,22 % supraiodate. Este de remarcat ca majoritatea probelor subiodate pentru

anul 2018 provin de la Salina Slanic Prahova (18 din 22) si de aceea recomandam ca Directia

de Sanatate Publica Prahova impreuna cu SALROM - Sucursala Slanic Prahova sa gaseasaca

solutii pentru remedierea acestei neconformitati.

3. Recomandam completarea tabelului nr 2 din Anexa nr 2 prevazuta in metodologie

de catre toate directiile de sanatate publica care raporteaza probe neconforme deoarece am

constatat ca 10 dintre acestea nu au compleatat tabelul respectiv care prevede masurile ce

trebuie luate in cazul probelor neconforme.

4. Recomandam ca toate directiile de sanatate publica sa trimita rezultatele pana la

termenul indicat in metodologie, pentru ca datele sa poata fi prelucrate in timp util.


VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR:

EVALUAREA CONTINUTULUI DE SARE IN UNELE PRODUSE ALIMENTARE

Dr. Corina - Aurelia Zugravu

Premize

Sarea reprezinta un ingredient alimentar ubicuu in produsele consumate de omul modern.

Desi a fost initial folosita ca si conservant, tehnicile moderne nu mai necesita adaosul sau,

astfel incat ea ramane de cele mai multe ori un agent strict organoleptizant. La nivel mondial

s-a constatat un consum excesiv la toate grupele de varsta, consum ce reprezinta un factor

serios de risc pentru aparitia hipertensiunii arteriale. In Romania, conform studiului SEPHAR

ale carui rezultate au fost publicate in 2016, prevalenţa hipertensiunii crescuse la 45% faţă de

2011, când era de 40%. Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat scaderea drastica a

consumului, iar Comisia Europeana a inclus sarea inca din din 2007 in randul ingredientelor

al caror consum trebuie redus. Recent, un studiu de mare amploare, efectuat intr-un numar de

195 de tari in perioada 1990-2017 aduce sarea consumata in exces printre primii factori

cauzatori de deces la nivel mondial (3 milioane de decese si 82 de milioane de ani de viata

ajustati la dizabilitate numai in anul 2017). Consiliului Europei a stabilit necesitatea

implementarii unor initiative nationale referitoare la reducerea consumului de sare, directie

care a fost trasata in anul 2008. Astfel, prin EUROPEAN SALT ACTION NETWORK

(ESAN) s-a aratat necesitatea reformularii produselor si atragerii atentiei populatiei asupra

consumului de sare. Sarea, alaturi de zahar si grasimi, este prevazuta si in EU Framework for

National Initiatives on Selected Nutrients, elaborata in 2011 si care presupune stabilirea unui

cadru unitar la nivel european prin care sa se stabileasca tinte precise de reducere a

consumului, sa se educe populatia in acest sens, sa fie reformulate produsele alimentare si sa

fie monitorizat progresul acestor actiuni. Romania a implementat masuri de reducere a

consumului de sare, atat prin punerea la punct de masuri educationale (unul din cele mai

evidente fiind includerea de mesaje de avertizare in mijloacele media), cat si prin stabilirea de

acorduri de colaborare cu Romalimenta, cu care exista un astfel de protocol inca din anul

2011. In aceeasi perioada, in Romania s-a evaluat ingestia de sare a cetatenilor, care a

depasit, in medie, de 2,5 ori recomandarile OMS (de la 5 g/zi, la 12,5g/zi).

Scopul proiectului

Scopul proiectului a fost evaluarea continutului de sare din unele alimente procesate sau

gatite in unitati de alimentatie publica si gospodarie, in scopul compararii cu valori similare

determinate in perioada 2011-2012, pentru a se evalua eficienta masurilor de reducere a

consumului de sare si a se stabili, dupa caz, masuri corectoare (reformulare, educatie).

Material de analiza

Produsele tinta pentru evaluarea din acest an au fost incluse in aceleasi categorii ca si

in determinarile anterioare, la care ne-am dorit sa le raportam. Probele au fost alese aleatoriu

din unitatile alimentare si gospodariile de pe suprafata fiecarui judet si a municipiului

Bucuresti. Principalele categorii au foat urmatoarele si ele au fost selectionate datorita cotei


de piata mari si a preferintelor consumatorilor (in cazul produselor gata de consum) , sau pe

baza modelului traditional de masa al romanului (cu felul 1, ciorba si felul 2, o mancare

gatita):

1.branzeturi: telemea ambalata; cascaval;

2.mezeluri: parizer, cremvurst, carnat uscat (ex: cabanos);

3.snackuri: pufuleti, biscuiti sarati;

4. alimente de fast food: pizza ; burger, shaorma;

5. sosuri (maioneza, ketchup);

6. alimente din unitati de alimentatie publica (restaurante, catering, cantine)- ciorba, felul 2;

7. alimente pregatite in bucataria personala- ciorba, felul 2.

Pentru grupurile 1, 2, 3, 5, cantitatea de sare luata in consideratie a fost cea inscrisa pe

eticheta nutritionala a produselor (g/100g de produs). Din fiecare judet au fost colectate

minimum 3 etichete pentru fiecare produs al fiecarei categorii (total 1163 date introduse cu

produse de pe intreg teritoriul tarii).

Pentru grupurile 4, 6 si 7 cantitatea de sare a fost determinata in laborator, pe probe

recoltate aleator din unitatile ce comercializeaza astfel de produse, din unitatile de alimentatie

publica din judetul respectiv si din gospodarii individuale alese de asemenea aleator de

lucratorii DSP . Numarul de probe a fost de minim 3 pentru fiecare produs din aceste trei

categorii. La nivel de tara s-au recoltat si analizat un numar de 865 de probe.

Rezultate

In cazul produselor din branza si al mezelurilor, cantitatea de sare luata in consideratie

a fost cea inscrisa pe etichete. Remarcam ca in 2 judete s-au facut si analize de laborator, care

au confirmat ca sarea este continuta in cantitatea figurata de producator pe etichete. Pentru

produsele de fast food, de catering si gatite acasa, cantitatea de sare a fostdeterminata in

labpratoarele DSP, din probele recoltate din cantine, magazine, unitati de alimentatie publica,

gospodarii particulare.

Continutul de sare in produse alimentare (% sare)

Categorie

aliment

Valoare

medie 2018

Valoare medie

minima 2018

Valoare medie

maxima 2018

Valoare

medie 2011

Telemea 3 2 5 3,2

cascaval 2,2 1,4 3,2 2

Parizer 2 1,6 2,9 1,9

Cremwurst 2 2 2 1,8

Carnat uscat 3,2 1,6 4,3 2,2

Ketchup 2 1,2 2,6 1,87

Maioneza 1,3 1 1,6 1,3


Pufuleti 1,1 0,2 3 1,2

Crackers 1,85 1,2 3 1,8

Ciorba

catering 0,9 0,5 2 1

Felul 2

catering 1 0,4 2 1,1

Ciorba privat 1 0,4 4 1

Felul 2 privat 1 0,6 2,8 1

Pizza 1,5 0,2 2 1,5

Shaorma 1,1 0,1 1,7 1,3

Burger 1,2 0,2 2,5 1,3

Diferente intre media valorilor maxime si media valorilor minime, pe produse, in 2018

Se poate observa ca exista diferente mari intre media valorilor minime si media

valorilor maxime, pe fiecare categorie de produse, cu exceptia cremvurstilor. In cazul

produselor procesate, cele mai mari diferente se constata la telemea, carnati uscati si pufuleti,

unde anumiti producatori au scazut substantial cantitatea de sare, pe cand altii, nu. O

heterogenitate importanta se observa si la mancarurile gatite in gospodarii , ceea ce ne duce

cu gandul la variatii mari atat de preferinte, cat si de cunostinte referitoare la necesitatea

reducerii sarii in cadrul unui stil de viata sanatos.

Din urmatoarele figuri, se pot observa diferente in plus la cascaval, preparate din

carne si ketchup, cu o diferenta foarte mare in cazul carnatilor uscati. Se remarca faptul ca


exista reduceri de mica amploare, in cazul mancarurilor de catering, shaorma si burgeri si ca

in gospodarie adaosul de sare a ramas, in mare, acelasi, ca si in pizza. Aceste date atrag

atentia asupra necesitatii intensificarii eforturilor de colaborare pe reformulare cu industria pe

intreaga gama de preparate din carne, ca si asupra continuarii punerii la punct de masuri

educative, care sa convinga populatia ca este necesar sa se scada consumul de sare din

mancarea gatita, prin minimalizarea adaosului acesteia cand se gateste la domiciliu. Practic se

poate observa ca atat in ciorbe, cat si in felul 2 cantitatea de sare a ramas la fel, ceea ce

dovedeste ca nu s-a reusit convingerea cetatenilor ca este absolut obligatoriu sa isi reduca

sarea din alimentatie.

Variatia valorilor medii; comparatie intre 2011 si 2018

Diferente intre 2018 si 2011 (2018-2011)


Referitor la gustarile sarate, se poate observa o scadere de mica amploare si la pufuleti.

Tinand seama de faptul ca ei reprezinta o gustare favorita a romanilor si ca de multe ori sunt

consumati de copii (chiar si de varsta mica), consideram acesta ca fiind un aspect pozitiv.

Nu s-au constatat diferente majore intre regiunile principale ale Romaniei, nici in ceea ce

priveste produsele ambalate, dar nici in ceea ce priveste mancarea gatita. Astfel de diferente

nu apar nici macar la nivel de gospodarie , ceea ce arata o uniformitate de preferinte si

obiceiuri de pregatire a alimentelor in intreaga tara.

In ansamblu, insa, trebuie sa se tina seama de faptul ca exista anumite elemente de

toleranta in cazul etichetarii produselor alimentare (in cazul sarii, daca, in conformitate cu

Ghidului EC de la (https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/safety/docs/labelling_nutrition-

supplements-guidance_tolerances_1212_en.pdf), cantitatea este ≥0.5 g per 100 g, se admite

o toleranta de ±20%). In consecinta, lunadu-se in consideratie aceasta toleranta in cazul

produselor unde datele provin de pe etichete (telemea, cascaval, produse din carne, sosuri si

gustari sarate) si faptul ca datele din 2011 provin din determinari de laborator, figura 4 arata

ca in general continutul de sare in 2011 se gaseste intre limitele de toleranta ale valorilor din

2018. Singura categorie unde cantitatea de sare este net mai mare in 2018, este cea a

carnatilor uscati. Concluzia, dupa aplicarea tolerantelor, este ca nu exista diferente

semnificative intre cantitatile de sare din produsele procesate din 2011, fata de 2018, cu

-0,4

-0,2

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

Tele

mea

casc

aval

Par

izer

Cre

mwur

st

Car

nat u

scat

Ket

chup

Mai

onez

a

Puf

ulet

i

Cra

cker

s

Cio

rba

cate

ring

Felu

l 2 cat

erin

g

Cio

rba

priv

at

Felu

l 2 p

riva

t

Pizza

Sha

orm

a

Bur

ger


exceptia anterior amintita. Asadar, desi cantitatea de sare ar fi trebuit sa scada datorita

eforturilor de colaborare cu industria de profil, acest lucru nu s-a intamplat.

Valori sare 2018 in functie de toleranta, comparate cu valorile din 2011

Concluzii

- pentru determinarile din acest an, se observa, ca si in programele anterioare de

determinare a zaharului, ca exista variatii foarte mari ale cantitatii de sare intre

produse. Diferentele intre valorile minime si cele maxime sunt substantiale, ceea ce

duce la concluzia ca producatorii ale caror produse sunt la maximum au inca o marja

foarte mare de manevra prin care pot scadea cantitatea de sare, fara a exista

consecinte asupra calitatii sau acceptabilitatii produselor. Cele mai mari diferente se

constata la branza telemea si carnati uscati. Tehnologiile noi de productie si

conservare a acestui gen de preparate nu mai necesita un nivel de sare atat de mare ca

in trecut, de aceea , in scopul protejarii sanatatii consumatorilor, se impune

modificarea compozitiei cu scaderea cantitatii de sare.

- din pacate, in cazul tuturor produselor putem observa ca diferentele fata de valorile

din 2011-2012 sunt minime sau chiar minim pozitive. Deci nu numai ca producatorii

nu au facut un efort de a scadea cantitatea de sare, ei chiar au neglijat complet acest

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

Telemea cascaval Parizer Cremwurst Carnat

uscat

Ketchup Maioneza Pufuleti Crackers

an 2018

max abatere 2018

min abatere2018

an 2011


aspect. Desigur, exista si probe unde cantitatea de sare a fost mai mica, deci unde

eforturile de reformulare sunt evidente.

- In cazul produselor de catering sau din gospodariile individuale, constatam de

asemenea ca exista diferente mari intre probe.

- Ca masuri corectoare sunt luate in vedere urmatoarele:

o Punerea la punct unor programe educationale eficiente, al caror impact si

eficienta sa fie indeaproape monitorizate astfel incat sa poata fi ajustate in

functie de problemele intampinate

o Stabilirea de unor programe de monitorizare continua a cantitatilor de sare

prezente in produsele procesate, indeosebi prin metode efective si care nu

necesita cheltuieli suplimentare (supravegherea etichetelor nutritionale)

o Intarirea colaborarii cu industria si, in cazul in care nu se vor obtine rezultate

adecvate intr-un interval rezonabil de timp prin intelegere mutuala, se are in

vedere punerea la punct un program legislativ cu limite ce trebuie respectate in

cazul produselor procesate.

EVALUAREA RISCULUI CHIMIC SI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR

DESTINATE UNOR GRUPURI SPECIALE

Dr. Mariana Vlad, Dr. Cristina Viman, Dr. Manuela Luminita Minea

Problemele identificate

Un număr limitat de categorii de alimente reprezintă o sursă parțială de hrană sau

constituie singura sursă de hrană pentru anumite grupuri ale populației. Astfel de categorii de

alimente sunt vitale pentru gestionarea anumitor afecțiuni și/sau sunt esențiale pentru

satisfacerea cerințelor nutriționale ale anumitor grupuri vulnerabile ale populației clar

identificate. Aceste categorii de alimente includ formula de început și formula de continuare,

preparatele pe bază de cereale, alimentele pentru copii și alimentele destinate unor scopuri

medicale speciale. Sugarii și copiii mici sunt două grupuri particulare vulnerabile din punctul

de vedere al siguranței alimentare. Aceștia pot fi la risc de expunere la contaminanți

(anorganici și organici, pesticide, microorganisme) în stadii sensibile ale dezvoltării.

Promovarea la nivel mondial a formulelor pentru sugari și altor preparate alimentare

comerciale pentru sugari și copii mici a condus la o creștere a utilizării acestor produse,


ridicând totodată îngrijorări privind impactul lor asupra sănătății acestei categorii vulnerabile

de consumatori. Aceste produse sunt fabricate și comercializate într-un sistem global care se

extinde peste granițele națiunilor. Contaminanții pot proveni din mediu, din procesarea

alimentelor, aditivi alimentari și substanțe migrate din ambalaje.

Numeroși poluanți din mediul industrial (ex. metale grele toxice – Pb, Cd, Hg și

bifenilii policloruraţi - PCB) pot cauza contaminarea alimentelor. Plantele formează baza

lanțului alimentar, pot absorbi ușor substanțele toxice din sol, contaminând nu numai fructele

și legumele, cât și produsele alimentare de origine marină. Pesticidele utilizate pentru

protecția plantelor pot, de asemenea, să ajungă în lanțul alimentar, iar expunerea umană la

aceste chimicale a arătat o plajă largă de problem de sănătate, cum ar fi supresia imunității,

diminuarea inteligenței, perturbări hormonale, cancer și tulburări de reproducere. Similar

pesticidelor sunt reziduurile medicamentelor veterinare utilizate în fermele de animale care

rămân în carne și care pot amenința consumatorul prin transferul rezistenței la antibiotice și

riscul de alergii.

Implicațiile asupra sănătății a contaminanților alimentari variază de la probleme

gastrice minore la mortalitate. Contaminanții chimici sunt în legătură direct cu apariția unor


consecințe severe și efecte pe termen lung. Metalele grele pot epuiza nutrienți specifici din

organism, conducând la scăderea apărării imunologice, problem psiho-sociale, retard de

creștere, malnutriție, creșterea ratei bolilor gastro-intestinale și cancer. Expunerea la

bifenili policloruraţi poate cauza afectarea dezvoltării neurologice a copiilor și răspunsul

imun. Pesticidele in alimente au determinat implicații severe asupra sănătății: afectare

neurală și a rinichilor, boli congenital, afectarea reproducerii și cancer. Produse industriale

chimice cum ar fi arsenul, PCB-urile și plumbul din alimente și apă pot cauza boli de

dezvoltare neuropsihică, cum ar fi tulburări de atenție, autism, paralizie cerebral și retard

mental.

Prezența hidrocarburilor policiclice aromatice (PAH) în preparatele alimentare pe

bază de cereale este rezultatul metodelor diferite de preparare (de ex. prăjire sau uscare) și al

bioacumulării în semințele oleaginoase. Activitatea carcinogenetică și mutagenică a PAH este

cunoscută și limitarea minimă legală a acestor compuși în alimentele pentru sugari

(Regulamentul 835/2011/EU, un maxim de 1ng/g pentru totalul de benzo(a)piren,

benzo(a)antracen, benzo(b)fluoranten și crisen) este de importanță majoră deoarece PAH pot

avea un efect crescut la sugari.

Siguranța microbiologică a alimentelor pentru copii este extrem de importantă datorită

subdezvoltării relative a microflorei intestinale a sugarului și a sistemului imun. Intestinul

imatur și permeabil al sugarului este mult mai susceptibil la invazia bacteriilor patogene care

pot cauza îmbolnăviri severe. Pentru a asigura sănătatea și siguranța sugarilor și copiilor mici

Commisia Europeană a adoptat Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile

microbiologice pentru produsele alimentare, cu completările și modificările ulterioare, care

solicită fabricanților să analizeze alimentele pentru Enterobacteriaceae, Bacillus

cereus, Salmonella și Enterobacter sakazakii (Cronobacter spp.). În plus pentru alimentele

gata de consum trebuie completate teste pentru Listeria monocytogenes.

De asemenea, printre contaminanții alimentari se găsesc și micotoxinele, între care

aflatoxinele (micotoxine produse de 2 specii de Aspergillus) despre care se cunoaște că sunt

genotoxice și carcinogenice. Aflatoxinele pot apărea în alimente cum ar fi alune de pământ,

nuci, porumb, orez, smochine, mirodenii, uleiuri vegetale crude și boabe de cacao, ca rezultat

al contaminării fungice după recoltare. Aflatoxina B1 este cea mai răspândită în alimente și

cu cea mai potentă toxicitate. Aflatoxina M1 este metabolitul major al aflatoxinei B1 la om și

animale și poate fi prezentă în laptele animalelor hrănite cu furaje contaminate cu aflatoxina

B1.


Studii de cercetare au arătat o creștere a listei de substanțe potențial dăunătoare care

au fost determinate în formule și baby food și, totodată, o creștere a nivelurilor de

contaminare a formulelor cu arsen, aluminiu, metale toxice. Această contaminare este

rezultatul contaminării chimice a mediului (aer, sol, apă). conform OMS, arsenul este asociat

cu defecte de dezvoltare, boli cardiovasculare, neurotoxicitate, diabet și posibil cancer. O

serie de studii conduse in Europa și SUA au demonstrate prezența arsenului în alimentele

pentru copii pe bază de orez, cu concluzia că este necesară reglementarea limitelor pentru As

în alimente, în special pentru orez și produsele pe bază de orez.

În ianuarie 2017 Agenția de Protecție a Mediului (EPA) din SUA a arătat că

alimentația este o sursă important de expunere a copiilor la plumb, iar FDA în studiul Total

Diet Study (pe perioada 2003-2013) a determinat niveluri de plumb în 20% din probele de

baby food, cel mai frecvent în sucurile de fructe, rădăcinoase și biscuiți.

Alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor

scopuri medicale speciale și înlocuitorilor unei diete totale pentru controlul greutății nu

trebuie să conţină substanţe chimice sau microorganisme în cantităţi care prezintă un risc

inacceptabil pentru sănătatea umană. Libera circulaţie a acestor produse, sigure şi sănătoase

contribuie la sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor precum şi la interesele lor sociale şi

economice motiv pentru care restricţionarea pe cât posibil a nitraţilor, metalelor grele,

pesticidelor, acidului erucic, alcaloizilor tropanici, HAP-benzo(a)piren, micotoxine, dioxine

etc. se face prin respectarea nivelurile stabilite de legislaţie, la cel mai mic nivel rezonabil.

Conform sistemului comunitar de monitorizare şi raportare, raportarea nivelurilor de

pesticide din produsele alimentare, (alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică) se

face la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), în conformitate cu art.

32 a Regulamentului CE 396/2005. Se acordă o atenţie deosebită pesticidelor care conţin

substanţe active, agenţi fitoprotectori sau sinergici clasificaţi conform Regulamentului CE

1272/2008 ca fiind mutageni din categoria 1A sau 1B carcinogeni sau toxici pentru

reproducere.

Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic are la bază Regulamentul CE nr. 1881

/2006 (forma consolidata din februarie 2018), de stabilire a nivelurilor maxime pentru

anumiţi contaminanţi din alimente, Regulamentele CE nr. 853/2004 şi 854/2004 şi

Regulamentul CE nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele

alimentare.


Scop

Nici un aliment care nu prezintă siguranță nu poate fi introdus pe piață și în

consecință, orice substanță despre care se consideră că aduce atingere sănătății grupurilor

populației vizate sau că este improprie pentru consumul uman trebuie exclusă din compoziția

acestor categorii de alimente. Prin monitorizarea acestui grup de alimente se asigură

protejarea populaţiei împotriva efectelor datorate consumului inadecvat, depistarea precoce

şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc chimici şi bacteriologici care ar putea modifica

securitatea şi siguranţa produselor.

Obiective

Promovarea unei sănătăți publice bune, pe baza unor condiții egale, și îmbunătățirea

protecției în fața amenințărilor pentru sănătate.

Un număr din ce în ce mai mare de produse alimentare sunt în prezent introduse pe

piață și etichetate drept produse alimentare adecvate unor destinații nutriționale speciale, din

cauza definiției cuprinzătoare stabilite în directive. Alimente asemănătoare pot fi introduse pe

piață în același timp în diverse state membre ca alimente cu destinație nutrițională specială

și/sau ca alimente pentru consum normal, inclusiv suplimente alimentare, destinate populației

generale sau anumitor subgrupuri ale populației, cum ar fi femeile însărcinate, femei ajunse la

postmenopauză, vârstnici, copii în creștere, adolescenți, diverse categorii de persoane care

desfășoară activități fizice solicitante și alții.

În consecință, a apărut nevoia unui sistem comunitar de monitorizare și raportare a respectării

cerințelor compoziționale sau/și a prezenței unor contaminanți în acest grup de produse legat

de asigurarea siguranței.

Obiectivele sunt direct legate de asigurarea siguranței administării acestor produse la

categoria vulnerabilă de persoane cărora le sunt destinate precum și de asigurare a aportului

optim de nutrienți necesari creșterii și dezvoltării fizice și neuro-psihice, sau a restabilirii unor

tulburări metabolice.


Monitorizarea oficială, eficientă, a alimentelor destinate unor grupuri specifice care

să definească conformitatea/neconformitatea produselor cu prevederile legislative

Regulamentul (UE) nr. 609/2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă

mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru

controlul greutății, Regulamentul delegat nr. 127/2016 și Regulamentul Delegat (UE) nr.

128/2016, de completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 în vederea realizării unui nivel


ridicat de protecţie a sănătăţii publice, deziderat al legislaţiei şi acţiunilor în domeniul

produselor alimentare.

Îmbunătățirea protecției populației și în special grupurilor vulnerabile, în particular,

sugarilor și copiilor, în fața amenințărilor pentru sănătate.

Dezvoltarea capacității de determinare a contaminanților chimici și bacteriologici

într-o manieră coordonată

Îmbunătățirea în continuare a legislației privind alimentele și alimentația, inclusiv a

reducerii LMA pentru unii contaminanți, și a actualizării listei Uniunii privind substanțele

care pot fi adăugate, și inclusiv etichetarea corecta pentru acest grup de alimente

Reducerea creșterii îmbolnăvirilor în particular, în anumite areale geografice și

grupuri dezavantajate din punct de vedere economic

Asigurarea că, până în 2020, produsele chimice, inclusiv pesticidele sunt obținute,

manevrate și utilizate într-o manieră care nu reprezintă amenințări semnificative pentru

sănătatea umană și pentru mediul înconjurător

Îmbunatățirea informației privind riscul contaminării alimentului și impactul advers

asupra sănătății.

Cadrul legislativ

Autoritatea competentă în domeniul alimentelor destinate unor grupuri speciale,

Ministerului Sănătăţii, prin structurile sale de specialitate are atribuții în a asigura

notificarea, supravegherea și monitorizarea unor substanţele chimice, și bacteriologice

conform următoarelor reglementări:

1. Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din

12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică,

alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale

pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a

Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a

Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor

(CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei

2. Directiva (CE) nr. 141/2006 care stipulează cerințele compoziționale și informațiile

pentru aceste produse, incluzând o listă cu vitamine, minerale și alte substanțe.

3. Directiva (CE) nr. 2006/125 a Comisiei privind preparatele pe bază de cereale și

alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică


4. Regulamentul Delegat (UE) nr. 127/2016 al Comisiei din 25 septembrie 2015 de

completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea

pentru formulele de început și formulele de continuare și în ceea ce privește cerințele

privind informațiile privitoare la alimentația sugarilor și a copiilor de vârstă mică

5. Regulamentul delegat (UE) nr. 128 /2016 al Comisiei de completare a

Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea

ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea aplicabile alimentelor

destinate unor scopuri medicale speciale

6. Regulamentul (CE) nr.. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23

februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe

produse alimentare și hrana de origine vegetală si animală pentru animale și de modificare a

Directivei 91/414/CEE, actualizat 2019

7. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/660 AL COMISIEI din 6 aprilie

2017 privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2018, 2019 și

2020 vizând asigurarea respectării limitelor maxime pentru reziduurile de pesticide și

evaluarea expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de

origine vegetală și animală

8. Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 actualizat 2018 al Comisiei de stabilire a

nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, cu modificările și

completările ulterioare.

9. Regulamentul (UE) nr. 835/2011 al Comisiei din 19 august 2011 de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime pentru

hidrocarburile aromatice policiclice din produsele alimentare

10. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/555 al Comisiei din 9 aprilie 2018

privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2019, 2020 și 2021

vizând asigurarea respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și evaluarea

expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine

vegetală și animal

11. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/660 al Comisiei din 6 aprilie 2017

privind un program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2018, 2019 și 2020

vizând asigurarea respectării limitelor maxime pentru reziduurile de pesticide și evaluarea

expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine

vegetală și animală


Rezultate

Pentru Sinteza națională privind „Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al

alimentelor cu destinaţie nutriţională specială” au trimis date toate cele 42 DSP-uri (41

DSP judeţene şi DSP a Municipiului Bucureşti).

Numărul total de probe analizate în ceea ce priveşte concentraţiile de metale grele şi

nitraţi a fost 127. Determinarea metalelor grele s-a efectuat în cadrul laboratoarelor CRSP

Cluj din 86 probe. Conţinutul de nitraţi a fost determinat la nivelul laboratoarelor DSP-urilor

județene din 41 de probe.

Evidenţa pe judeţe a expedierii datelor şi probelor privind riscul chimic al alimentelor

cu destinaţie nutriţională specială în relație cu nivelurile metalelor grele și ale nitraților

(2018)

Pb şi Cd Sn Hg Al

Muntenia Argeş

Brăila

Buzău

Mun. Bucureşti nu

Călăraşi

Constanţa

Dâmboviţa

Dolj

Giurgiu

Gorj

Ialomiţa nu

Ilfov

Mehedinţi

Olt

Prahova

Teleorman

Tulcea

Vâlcea

Moldova Bacău

Botoşani

Galaţi

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Vrancea

Transilvania Alba

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Braşov

Cluj

Covasna

Harghita

Maramureş

Mureş

Satu Mare nu

Sălaj

Sibiu

Banat Arad

Caraş-Severin

Hunedoara

Timiş nu

Regiunea Judeţul

Metale grele

Nitraţi


Următoarele categoriile de alimente destinate unor grupuri speciale au fost

analizate :

A Alimente pentru sugari şi copii de vârstă

mică 10%

C Alimente pe bază de cereale prelucrate

pentru sugari şi copii de vârstă mică 54%

L LAPTE - Formule de început şi de

continuare 36%

Nitraţi

În ceea ce priveşte analiza nitraţilor din alimentele destinate unor grupuri speciale au

trimis date 38 DSP-uri judeţene. Patru DSP-uri jud. nu au respectat metodologia prin faptul

că nu au analizat probele pentru determinarea parametrului nitrați (mun. București și

jud.Ilfov, Satu Mare și Timiș). Din cele 41 probe s-au analizat şi raportat un număr de 3

(7%) formule de început şi de continuare, 29 (71%) alimente pe bază de cereale prelucrate şi

9 (22%) alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică.

A Alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică 22%

CAlimente pe bază de cereale prelucrate pentru

sugari şi copii de vârstă mică 71%

L LAPTE - Formule de început şi de continuare 7%


Nivelul maxim pentru nitraţi admis în preparatele pe bază de cereale prelucrate şi

alimentele pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică este prezentat mai jos.

Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din produsele

alimentare - pentru nitraţi (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI de

stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată din 28 iulie

2017)

Regiune nr.probe

media

nitraţi mg/kg

Muntenia 16 27.65

Moldova 8 42.82

Transilvania 14 34.17

Banat 4 1.03

TOTAL 41 30.89


Toate cele 41 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de nitraţi au avut

valori ale concentraţiei nitraţilor cu mult sub limita maximă admisă de 200 mg NO3/kg,

având o valoare medie de 30,89mg NO3/kg.

La cele 14 produse prelevate şi supuse analizei pentru din regiunea Transilvania,

valoarea medie a nitraţilor a fost de 34,17mg NO3/kg, cu valori cuprinse între 0,01 și

133,21mg NO3/kg.

Media concentraţiei nitraţilor pentru cele 8 produse prelevate pentru arealul Moldova

a fost de 42,82mg NO3/kg, cu valori cuprinse între 8,09 şi 126,83mg NO3/kg.

Valorile înregistrate în cele 4 probe din regiunea Banat s-au înscris între 0,02 şi

1,80mg NO3/kg, cu o valoare medie de 1,03mg NO3/kg.

Media valorilor nitraţilor din cele 16 probe din Muntenia a fost de 27,65mg NO3/kg,

cu valori cuprinse între 0 şi 194,50mg NO3/kg.

Metale grele

PLUMB, CADMIU, STANIU, ALUMINIU, ARSEN ŞI MERCUR

Determinarea metalelor grele plumb, cadmiu, aluminiu, arsen şi mercur s-a efectuat

din 86 probe trimise de cele 41+1 DSP-uri

Analiza concentraţiei de metale grele din alimentele cu destinaţie nutriţională

specială s-a făcut din datele raportate de 18 DSP-uri judeţene din Muntenia (36 probe), 8

DSP-uri judeţene din Moldova (18 probe), 12 DSP-uri judeţene din Transilvania (24 probe) şi

4 DSP-uri judeţene din Banat (8 probe), totalizând un număr de 86 probe.

Din cele 86 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială s-au analizat şi

raportat un număr de 43 (50%) formule de început şi de continuare, 40 (47%) alimente pe

bază de cereale prelucrate şi 3 (3%) alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică.


Toate cele 86 probe supuse analizei privind concentraţiile metalelor grele

s-au situat sub limitele maxime admisibile pentru categoriile de produse, ele fiind conforme

(Anexa din Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI forma consolidată din 19 martie

2018).

În urma analizării celor 86 probe au fost calculate următoarele concentrații medii:

0,0025mg/kg pentru plumb, 0,0028mg/kg pentru cadmiu și 0,0546mg/kg pentru aluminiu.

Concentrațiile de staniu, arsen și mercur s-au situat pentru toate probele analizate sub limitele

de detecție ale metodelor de analiză.

1. Pentru parametrul plumb (Pb), nivelurile maxime admisibile diferă în funție de forma

de comercializare, conform tabelului următor.

Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din produsele

alimentare - pentru plumb (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI de

stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată din 19 martie

2018)

Valoarea medie a concentraţiei de plumb determinată din probele prelevate din

Banat a înregistrat cea mai mică valoare, de 0,0013mg/kg, urmată de valoarea medie

calculată pentru probele din Moldova de 0,0022mg/kg. Valoarea medie notată pentru probele

prelevate din Transilvania a fost de 0,0026mg/kg, respectiv pentru Muntenia a fost de

0,0029mg/kg. De menţionat că valorile determinate pentru plumb s-au situat între sld şi

0,0134mg/kg, cu limita de detecţie de 0,00024mg/kg.


Toate cele 86 probe analizate din punctul de vedere al concentrației de plumb au fost

corespunzătoare, fără a exista depășiri ale concentrației maxime admisibile (0,050mg/kg), cu

mențiunea că toate probele de formule de început și continuare au fost sub formă de praf.

2. Pentru parametrul cadmiu (Cd) nivelurile maxime admisibile diferă în funție de

categoria de aliment cu destinație nutrițională specială, conform tabelului de mai

jos. De menţionat că valorile determinate pentru cadmiu s-au situat între sld şi

0,0121mg/kg, cu limita de detecție de 0,000081mg/kg.

Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din

produsele alimentare - pentru cadmiu (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al

COMISIEI de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată

din 19 martie 2018)

Valoarea medie a concentraţiei de cadmiu determinată în cele 43 de probe de

formule de început și formule de continuare a fost de 0,00236mg/kg. În probele prelevate

din Muntenia a fost înregistrată cea mai mică valoare de 0,00092mg/kg, urmată de valorile

medii calculate pentru probele din Moldova de 0,00272mg/kg, din Transilvania de

0,00370mg/kg, respectiv din Banat de 0,00398mg/kg.


Valoarea medie a concentraţiei de cadmiu determinată în cele 43 de probe de

alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică și alimente

pentru sugari şi copii de vârstă mică a fost de 0,00317mg/kg.

Pe regiuni, valorile medii ale concentraţiilor de Cd în alimente pe bază de cereale

prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică și alimente pentru sugari şi copii de

vârstă mică au înregistrat ușoare variații, după cum urmează: cea mai mică valoare

0,00267mg/kg în probele prelevate din Muntenia, urmată de valorile medii calculate pentru

probele din Moldova de 0,00320mg/kg, din Transilvania de 0,00323mg/kg, respectiv din

Banat de 0,00520mg/kg.

3. Determinarea aluminiului (Al) din cele 86 de produse încadrate în alimentele cu destinaţie

nutriţională specială (formule de început şi formule de continuare, alimente pe bază de

cereale prelucrate şi alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică) indică o valoare medie a

Al de 0,0546mg/kg, cu valori cuprinse între 0,0027mg/kg şi 0,1545mg/kg (limita de detecţie

pentru Al este 0,00135mg/kg).

Nivelul aluminiului în cele 18 probe din Moldova analizate s-a situat între

0,0101mg/kg şi 0,1466mg/kg, cu o valoare medie de 0,0638mg/kg, respectiv în cele 8 probe

din Banat analizate s-a situat între 0,0559mg/kg şi 0,1254mg/kg, înregistrându-se o valoare

medie a aluminiului de 0,0946mg/kg.

Valoarea medie pentru Al în cele 24 probe din Transilvania analizate a fost de

0,0329mg/kg și în cele 36 de probe din Muntenia a fost de 0,0556mg/kg, cu valoarea minimă

0,0083mg/kg şi valoarea maximă de 0,0917mg/kg în Transilvania, respectiv o minimă de

0,0027mg/kg şi valoarea maximă 0,1545mg/kg în Muntenia.

De precizat că pentru acest grup de alimente în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 nu

sunt prevăzute LMA pentru Al.

4. Nivelurile de mercur (Hg) și arsen (As) din alimentele cu destinaţie nutriţională

specială au fost sub limitele de detecţie (0,00085mg/kg, respectiv 0,00096 mg/kg) în toate

cele 86 de probe analizate: 36 din Muntenia, 18 din Moldova, 24 din Transilvania și 8 din

Banat. Pentru acest grup de alimente încă nu au fost stabilite limite maxime admisibile

pentru acești doi contaminanți.


5. Staniul (Sn) a fost determinat din 86 probe, toate valorile au fost sub limita de detecție a

metodei (0,01mg/kg), situându-se astfel sub LMA de 50 mg/kg prevăzută în

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

5. HIDROCARBURILE AROMATICE POLICICLICE (HAP)

Alimentele pot fi contaminate de Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP-urile)

din mediu care sunt prezente în aer, sol sau apă, sau provin din prelucrarea produselor

alimentare. Procesele de procesare cum ar fi afumarea, uscarea și gătirea alimentelor sunt

considerate principalele surse de contaminare. EFSA a identificat cerealele şi legumele ca

fiind surse importante de expunere umană la HAP-uri, datorită consumului lor ridicat. Prin

urmare, nivelurile HAP-urilor în aceste două grupuri de produse se impune a fi monitorizate.

Benzo(a)pirenul aparține grupului de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) și este folosit

Regiune nr.probe

media

Hg mg/kg

media

As mg/kg

Muntenia 36 0.00000 0.00000

Moldova 18 0.00000 0.00000

Transilvania 24 0.00000 0.00000

Banat 8 0.00000 0.00000

TOTAL 86 0.00000 0.00000

Regiune nr.probe

media

Sn mg/kg

Muntenia 36 0.0000

Moldova 18 0.0000

Transilvania 24 0.0000

Banat 8 0.0000

TOTAL 86 0.0000


ca indicator al prezenței și efectului hidrocarburilor aromatice policiclice cancerigene în

alimente, pe baza avizului științific al Comitet științific pentru alimentație (SCF) . În avizul

său , încă din 2002 SCF a recomandat efectuarea de analize suplimentare privind proporțiile

relative ale acestor HAP-uri în alimente în vederea realizării, în viitor, a unei reexaminări

privind oportunitatea menținerii benzo(a)pirenului ca indicator.

Conform Regulamentul (UE) NR. 835/2011 AL COMISIEI din 19 august 2011 de

modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime

pentru hidrocarburile aromatice policiclice din produsele alimentare s-a considerat că trebuie

să fie introduse noi niveluri maxime pentru suma celor patru substanțe (HAP4)

(benzo(a)pirenul, benzo(a)antracenul, benzo(b)fluorantenul și crisenul) și trebuie menținut un

nivel maxim separat pentru benzo(a)piren. Un astfel de sistem ar permite menținerea

nivelurilor HAP în alimente la valori care nu reprezintă un pericol pentru sănătate, precum și

controlarea nivelului HAP în acele eșantioane în care benzo(a)pirenul nu este detectabil, dar

în care sunt prezente alte HAP. Nivelul maxim separat pentru benzo(a)piren este menținut

pentru a asigura comparabilitatea datelor anterioare și viitoare.

Benz(a)pirenul conform Regulamentului 1881/2006 actualizat este normat

individual ȋn preparate pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari și copii de

vârstă mică, preparate pentru sugari și preparate de continuare, inclusiv lapte praf pentru

sugari și lapte praf de continuare cât şi ȋn prepartate dietetice pentru utilizări medicale

speciale, destinate în special sugarilor la valoarea LMA de 1,0 µg/kg greutate umedă.

Principiul determinării

Cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC) se bazează pe repartiţia

diferenţiată a componenţilor unui amestec între două faze în contact: faza staţionară,

respectiv faza mobilă. În principiu, PAH-urile sunt extrase din matricile analizate cu hexan;

extractul este concentrat prin evaporare şi reziduul este reluat în acetonitril, după care PAH

(respectiv benz(a)pirenul) sunt separate prin HPLC utilizând eluţia în gradient. Identificarea

şi cuantificarea este realizată cu ajutorul detecţiei prin fluorescenţă cu programarea lungimii

de undă atât pentru excitaţie, cât şi pentru emisie.

Material şi metodă

În Laboratorul de Igiena Alimentaţiei şi Nutriţiei din cadrul CRSP Cluj determinarea

conţinutului de benzo(a)piren s-a realizat pe un sistem HPLC Agilent 1100 (Agilent

Technologies Inc., Palo Alto, USA), constituit dintr-un degazor, o pompă cuaternară, un

injector automat, un termostat de coloane, un detector cu matrice de fotodiode şi un detector

de fluorescenţă; separările au fost realizate folosind o coloană Envirosep PP (125 x 4.6 mm),


Produse pe baza de cereale

Lapte praf

Tipuri produse analizate ȋn anul 2018 - benzo(a)piren

faza mobilă fiind un amestec de acetonitril : apă (45:55 v/v). La un debit de 1,5 ml/ min,

utilizând un volum de injecţie de 20 µl, separarea a benz(a)pirenului din cele 16 PAH s-a

realizat în mai puţin de 30 min.

Rezultate obţinute

Pentru determinarea benz(a)pirenului în anul 2018 au trimis probe toate DSP-urile

judeţene (42 probe). 40 probe au fost produse pe bază de cereale şi 2 probe au fost lapte praf.

Toate probele primite şi analizate au avut valori sub limta de detecţie a metodei,

limită care a fost stabilită la 0,236 µg/kg, valoare care se situează sub valoarea impusă de

Regulamentul 1881/2006 actualizat (1,0 µg /kg greutate umedă).

Perspective

Datorită cerinţelor reglementate (Regulamentul (UE) NR. 835/2011 ) ȋn anii viitori se

vor lua ȋn studiu produse pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii de

vârstă mică pentru a determina atât nivelul de benzo(a)piren (CMA 1µg/kg), cât şi suma

benzo(a)prenului, benzo(a)antracenului, benzo(b)fluorantenului şi crisenului (CMA 1µg/kg).


Tendinţele de evoluţie a riscului chImic al alimentelor cu DESTINATE UNOR

GRUPURI specialE în perioadA 2015 – 2018

(indicatori medii PE REGIUNI)

Analiza tendinţelor concentraţiilor de metale grele Pb, Cd, Al, Sn și nitrați, în

intervalul 2013-2018 din alimentele destinate unor grupuri speciale arată că cele mai mari

niveluri medii s-au înregistrat în produsele prelevate şi analizate în anul 2016, respectiv 2018

pentru nitrați, cu precizarea că toate probele au fost conforme.

Din analiza valorilor medii ale concentrațiilor de nitrați în perioada 2013-2018 se

constată per total o tendință ușor crescătoare datorată în principal probelor din regiunile

Muntenia și Transilvania, unde în 2018 au fost înregistrate valori mai mari decât în anii 2013-

2015, 2016 și 2017. În regiunea Moldova se observă un trend ascendent cu un vârf în 2017,

urmat de o scadere a valorilor medii în 2018. Pentru valorile medii înregistrate în regiunea

Banat trendul este descendent, cu valori mai mici în 2018 față de valorile determinate în cei

6 ani, cu excepția avalorilor din 2014.

Analiza valorilor medii ale concentrațiilor de Pb în anii 2013-2018 arată o tendință

descrescătoare, cu cele mai mici valori înregistrate în 2018 în toate regiunile, cu diferențe

importante față de 2016, și cu încadrarea valorilor în LMA.

media nitraţi mg/kg

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Muntenia 47 18 17 17 13 36 9,14 21,14 13,69 10,80 16,39 27,85

Moldova 11 7 8 8 8 18 25,29 27,03 35,76 57,05 59,75 42,82

Transilvania 26 13 12 13 12 24 18,86 7,45 19,63 27,55 27,88 34,17

Banat 3 4 4 4 4 8 2,92 16,90 3,87 1,69 1,24 1,03

TOTAL 87 42 41 42 37 86 13,87 17,48 18,78 23,93 27,85 30,89

Regiuneanr. probe

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Muntenia 50 39 34 34 37 36 0,0056 0,0035 0,0031 0,0058 0,0030 0,0029

Moldova 17 15 17 17 16 18 0,0041 0,0039 0,0046 0,0047 0,0035 0,0022

Transilvania 31 25 26 26 26 24 0,0068 0,0032 0,0039 0,0062 0,0025 0,0026

Banat 6 8 8 8 8 8 0,0000 0,0036 0,0038 0,0067 0,0037 0,0013

TOTAL 104 87 85 84 87 86 0,0054 0,0035 0,0037 0,0058 0,0030 0,0025

Regiuneamedia Pb mg/kgnr. probe


Analiza valorilor medii ale concentrațiilor de Cd în anii 2013-2018 arată per total un

trend descrescător, în 2018 valorile medii fiind mai mici decât în 2015- 2017 și egale cu cele

din 2013 și 2014. În Muntenia valorile medii din 2016 - 2017 sunt egale, dar sensibil mai

mici în 2018, iar în Moldova valorile sunt apropiate, cu un vârf în 2014. În Transilvania

valoarea medie a Cd în 2018 este mai mică decât în 2015- 2016, dar ușor crescută față de cea

din 2017, în timp ce în Banat valoarea medie a Cd în 2018 este mai mare decât cea

determinată în anii anteriori. Menționăm că toate probele analizate au fost conforme.

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Muntenia 50 39 34 36 37 36 0,0031 0,0025 0,0039 0,0042 0,0042 0,0018

Moldova 17 15 17 15 16 18 0,0018 0,0049 0,0024 0,0031 0,0032 0,0030

Transilvania 31 25 26 25 26 24 0,0035 0,0027 0,0045 0,0046 0,0031 0,0035

Banat 6 8 8 7 8 8 0,0000 0,0054 0,0034 0,0049 0,0033 0,0058

TOTAL 104 87 85 84 87 86 0,0028 0,0028 0,0037 0,0042 0,0036 0,0028

nr. probeRegiunea

media Cd mg/kg


În perioada analizată 2015-2018 concentrațiile parametrului Hg au fost sub limita de

detecție a metodei, de 0,00085mg/kg.

Din analiza valorilor medii ale concentrațiilor parametrului Al în cei 6 ani se constată

în general o tendință descrescătoare raportat la total probe/an, atât la nivel de regiuni cât și la

nivelul întregii țări.

Pentru parametrul Sn variațiile valorilor medii arată în 2016 o creștere față de

valorile din 2013- 2014, urmată de o scădere a valorilor Sn până la sub limita de detecție a

metodei de analiză. Pentru anul 2018 absolut toate probele au avut concentrații de Sn sub

limita de detecție a metodei de analiză și, implicit, s-au situat valoarea maximă admisibilă

pentru Sn de 50mg/kg.

REZIDUURI DE PESTICIDE ÎN ALIMENTE DESTINATE SUGARILOR ȘI

COPIILOR DE VÂRSTĂ MICĂ

Introducere

Pentru a evita riscul de îmbolnăvire a sugarilor și copiilor de vârsta mică este

necesară monitorizarea reziduurilor de pesticide din această categorie de alimente.

Deoarece utilizările pesticidelor prezintă modificări semnificative pe parcursul unei

perioade de trei ani, pesticidele din respectivele produse alimentare se impune a fi


monitorizate pe parcursul unei serii de cicluri de câte trei ani, pentru a permite evaluarea

expunerii consumatorilor și a aplicării legislației Uniunii.

Pentru alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, eșantioanele evaluate

sunt prelevate din produsele prezentate drept gata pentru consum sau reconstituite potrivit

instrucțiunilor producătorilor, luând în considerare LMR-urile stabilite în Directivele

2006/125/CE și 2006/141/CE. În cazul în care astfel de produse alimentare pot fi consumate

atât în starea în care sunt comercializate, cât și în starea reconstituită, rezultatele se raportează

cu privire la produsul nereconstituit astfel cum este comercializat.

Scop

Monitorizarea reziduurilor de pesticide în alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă

mică se impune pentru depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc care ar

putea modifica calitatea acestui tip de produse.


Monitorizarea reziduurilor de pesticide organoclorurate şi organofosforice în alimente

destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică care să stabilească nivelul de conformare

a acestora cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare.

Actualizarea bazei de date privind această categorie de produse şi realizarea unei

raportări unitare a rezultatelor, către organismele competente de la nivel naţional şi

european (MS, EFSA)

Metoda folosita

Analiza reziduurilor de pesticide s-a efectuat după metoda standardizată, SR EN

15662/2009 - Alimente de origine vegetală. Determinarea reziduurilor de pesticide prin GC-

MS şi/sau LC-MS/MS după extracţie/partiţie cu acetonitril şi purificare prin metoda

dispersivă SPE-QuEChERS. Determinarea s-a efectuat prin metoda gaz cromatografică,

folosind gaz cromatograful model Shimadzu GC 2010/ ECD si GCMS-QP2010 Ultra NCI,

CI, EI, model Shimadzu.

Limite admise:

(1) Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină

nici o substanţă în cantităţi ce ar putea pune în pericol sănătatea sugarilor şi a copiilor de

vârstă mică.

(2) Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină

reziduuri de pesticide individuale în concentraţii care depăşesc 0,01 mg/kg.


Rezultate

În anul 2018, în cadrul sintezei naționale privind monitorizarea conţinutului de

reziduuri de pesticide în alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică au fost

analizate 43 probe prelevate de 41 DSP jud. și DSP a municipiului București, dintre care 39

(90,7%) alimente pe bază de cereale prelucrate destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică

și (4) 9,3% alte tipuri de alimente pentru sugari şi copii de vârsta mică (pireuri, sucuri).

Concluzii

În probele de alimente pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de

vârstă mică, analizate în cursul anului 2018 nu s-au detectat reziduuri de pesticide.

Rezultatele analizelor arată că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide prin

consumul acestui grup de alimente la nivelul la care i-ar fi pusă în pericol sănătatea , întrucât toate

probele analizate au fost conforme.

Măsuri propuse:

Este necesară evaluarea respectării limitele maxime pentru reziduurile din alimentele

destinate sugarilor și copiilor cu vârstă mică . Pornind de la cerințele legislative precum şi de

la rezultatele obţinute în anii anteriori, pentru anul 2019 prevedem prelevarea a 42 probe

alimente destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică :

- 32 probe de preparate pe bază de cereale prelucrate pentru sugari și copii de vârstă

mică

- 10 probe de alimente pentru sugari și copii de vârstă mică, altele decât preparatele

pentru sugari, formulele de continuare și preparatele pe bază de cereale prelucrate pentru

sugari și copii de vârstă mică.

Sănătatea sugarilor și a copiilor de vârstă mică poate fi mai bine protejată prin

aplicarea unor cerințe suplimentare privind contaminanții precum și reziduurile de pesticide,

a căror respectare poate fi controlata prin analize, indiferent de originea produsului.

EVALUAREA RISCULUI BACTERIOLOGIC

In perioada iunie-noiembrie 2018 au fost trimise și recepționate la CRSP Iași un

număr de 81 probe, recoltate de reprezentanții DSP-urilor județene în cadrul metodologiei

Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială.

Metodele utilizate pentru determinarea Listeriei monocytogenes (SR EN ISO 11290-

1/AC/2006), Cronobacter sakazakii (SR ISO-TS-22964/2007) și Salmonella spp/SR EN ISO


6579-1/2017 au respectat cerințele prevăzute de Regulamentul CE Nr. 2073/2005 respectiv

Regulamentul CE nr. 1441/2007.

Rezultatele analizelor efectuate nu au dovedit prezența unei contaminări

microbiologice în probele testate, toate probele fiind conforme.

Distribuția teritorială privind selectarea probelor a fost următoarea:

41 judete au respectat cerintelor metodologiei (97,6%);

3 județe nu s-au încadrat în cerințele metodologiei deoarece nu a prelevat decât o

singură probă (DSP jud. Harghita), nu a trimis nici o probă (DSP jud. Ialomița) sau a

prelevat o probă care nu se încadrează în categoria de aliment prevăzut în metodologie (

Legume şi orez cu carne de pui / DSP Tulcea )

In anul 2018, au fost analizate microbiologic 43 probe de formule de început

provenind de la 10 producători, și 38 de probe de alimente destinate unor scopuri medicale

speciale.

Din punct de vedere al formulei, cele mai multe probe analizate din categoria

alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale au fost cele destinate asigurarii

regimului sugarilor cu intoleranta la lactoza (31,6%), pentru dieta post-diaree (18,4%) și

laptele praf hipoalergenic (15,7%), sugarilor cu greutate mică la naștere (7,8%) și reducerea

regurgitațiilor (15,7%).


Rezultatele analizelor efectuate privind Listeriei monocytogenes, Cronobacter

sakazakii și Salmonella spp arată absența unei contaminari microbiologice în probele testate

Determinari de micotoxine

In perioada iulie-noiembrie 2018, au fost recepționate la CRSP Iasi 43 probe de

formule de început, recoltate de reprezentanții DSP jud. in cadrul metodologiei Evaluarea

riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială.

Pentru determinarea aflatoxinei M1 a fost utilizat standardul EN ISO 14501 2008- Milk

and milk powder — Determination of aflatoxin M1 content — Clean‐up by immunoaffinity

chromatography and determination by high‐performance liquid chromatography.

S-a efectuat extractia analitului, urmata de purificare prin coloane de imunoafinitate

AFLAPREP RM, producator R BIOPHARM RHONE LTD.

Analiza cantitativă s-a realizat cu un lichidcromatograf de înalta performanță,

producator Agilent 1100, prevăzut cu detector de fluorescență.

Nivelul admis de aflatoxină M1 în lapte praf conform Regulamentului CE 1881/2006

(forma consolidată din februarie 2016) este de 0,025 µg/kg.

Limita de cuantificare a metodei este de 0,014 µg/kg (conform SR EN ISO 14501: 2008).

Pentru Aflatoxina M1 din lapte praf s-a participat la un test de intercomparare între

laboratoare, desfășurat din 4 octombrie 2018 sub denumirea: Food Chemistry Proficiency


Test 04346 Start Date: 04/10/2018 Aflatoxin M1, Aflatoxin M1 in Milk Powder. La trial-ul

acesta au participat 103 laboratoare și laboratorul din CRSP Iași a obținut un scor z foarte bun

de 0,7.

Concluzii

1. Evaluarea riscului chimic, a siguranţei alimentelor destinate unor grupuri speciale a

permis evidenţierea conformităţii acestor produse alimentare cu reglementările din domeniu

privind contaminanţii/reziduurile analizate

2. Planificarea legată de planul de monitorizare a contaminanților/reziduurilor este în

conformitate cu cerinţele UE, iar politica bazată pe riscuri prin care testarea

contaminanților/reziduurilor se concentrează asupra ADNS permite să evalueze respectarea

LMA pentru substanţele respective.

3. Toate probele prelevate în cadrul planului sunt în prezent analizate în laboratoare

acreditate, cu ajutorul unor metode acreditate/validate în conformitate cu legislaţia UE,

determinând o creştere a fiabilităţii rezultatelor generate şi sprijinind sistemul de control al

contaminanților/ reziduurilor.

4. Monitorizarea contaminanţilor/reziduurilor este o parte importantă a strategiei de

reducere a riscului prezenţei substanţelor nedorite în alimente, motiv pentru care se impune

continuarea ei.

5. Rezultatele obținute, aspectul trendurilor pe perioada 2013-2018 arată că operatorii

de alimente pot reduce nivelurile de contaminanți din produse pe baza auto/verificării şi

printr-o mai bună selecţie a materiilor prime.

6. Monitorizarea acestui grup de alimente s-a dovedit utilă în special la identificarea

problemelor potenţiale ridicate de prezenţa contaminanţilor/reziduurilor, iar pe baza

rezultatelor acestora se pot planifica măsurile necesare.

7. Siguranţa alimentelor destinate unor grupuri speciale trebuie să constituie o

responsabilitate a tuturor celor implicaţi în domeniul alimentar, de la profesionişti la

consumatori cu scopul de a asigura protecţia grupurilor populaţionale cu nevoi speciale.


ROLUL ALIMENTULUI IN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECTII ALIMENTARE

DIN ROMANIA

Dr. Rodica Irina Ferezan, Dr. Mirela Nedelescu,Dr. Eugenia Herlea, As.Viorica Dobre

Cadru legislativ

In conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 377/2017 pentru aprobarea Normelor

tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018 care

derulează “Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă

şi muncă, obiectivul 4. Domeniul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea

îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie, 4.1.2. Monitorizarea calităţii

şi valorii nutritive a alimentelor, la nivelul Institutului National de Sanatate Publica (INSP) ,

Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti (CRSPB), Compartimentul Igiena

Alimentatiei si Nutritiei se elaboreaza sinteza „Rolul alimentului in izbucnirile de

toxiinfectii alimentare din Romania”.

Scop

Scopul aceastei lucrari consta in identificarea cauzelor care produc aparitia toxiinfectiilor

alimentare (TIA), boli transmise prin consumul alimentelor contaminate:

evidentierea rolului pe care il au alimentele contaminate in aparitia izbucnirilor TIA, a

cauzelor care produc sau favorizează contaminarea alimentelor, a principalilor agenţi

etiologici care duc la apariţia focarelor de toxinfecţii alimentare, in vederea protejarea

sănătăţii populaţiei , a prevenirii îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari, implicit

a scăderii morbidităţii si a mortalitatii generale.

Obiectiv

Obiectivul supravegherii toxiinfectiilor alimentare prin sinteza prezenta este de a monitoriza

incidenta si caracteristicile focarelor de toxiinfectii alimentare aparute pe teritoriul Romaniei

pe perioada 2017-2018, printr-o analiza retrospectiva a datelor obtinute din focarele TIA.

Aceasta lucrare evidenţieaza si practicile neigienice în rândul populaţiei – in familie sau in

unităţile de alimentaţie publică - privind depozitarea , achiziţionarea , transportul , pregătirea

prealabila , consumul şi pastrarea dupa preparare a alimentelor , permitand astfel elaborarea

unor programe eficiente de educaţie sanitară ce duc la imbunatatirea starii de sanatatea a

populatiei.

Metode folosite

Sinteza se efectueaza pe baza datelor culese in focarele TIA izbucnite in anii 2017- 2018 in

Romania, date consemnate prin ancheta epidemiologica in focar si inregistrate pe fisa de


raportare TIA (tip OMS) de catre specialistii din Directiile de Sanatate Publica Judetene si a

Municipiului Bucuresti.

Fisele de raportare a focarului TIA sunt transmise prin posta la Institutul National de

Sanatate Publica, Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti – Compartimentul de

Igiena Alimentatiei si Nutritiei, unde sunt analizate.

Rezultate

In perioada 2017 - 2018 au fost inregistrate pe teritoriul Romaniei si raportate la

Institutul National de Sanatate Publica, Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti -

Compartimentul de Igiena Alimentatiei si Nutritiei, un numar de 81 de focare de toxiinfectii

alimentare (TIA); in anul 2017 au fost raportate 34 de focare, iar in anul 2018 au fost

raportate 47 de focare, dupa cum se observa in tabelul urmator.

Nr. total focare 2017 2018

81 34 47

Analiza fiselor de raportare a focarelor TIA s-a efectuat si in perioada 2017- 2018 prin

repartizare pe Centrele de Sanatate Publica Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara care au avut

arondate judetele conform legislatiei in vigoare.

In cele 81 de focare TIA au fost implicati 5130 consumatori de alimente suspecte a fi

contaminate cu agentii patogeni ai TIA. Din numarul total al consumatorilor cu risc a fost

comunicat un numar de 872 bolnavi (16,99 % din totalul consumatorilor) dintre care 389

12

10

10

2

26

8

12

1

0 5 10 15 20 25 30

CRSP Bucuresti

CRSP Iasi

CRSP Cluj

CRSP Timisoara

Numarul focarelor TIA

An 2018 An 2017


internati in spitalele de specialitate (44,61 % din totalul bolnavilor), fara a se inregistra

decese in fisele de raportare TIA analizate in perioada 2017-2018.

CRSP Nr.Total

Consumatori

Nr. Total Bolnavi Nr.Total

Internati

Nr .Total

Decedati

2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018

Bucuresti 946 1393 103 130 37 96 0 0

Iasi 501 181 200 55 61 50 0 0

Cluj 716 1375 185 181 65 64 0 0

Timisoara 13 5 13 5 11 5 0 0

TOTAL 2176 2954 501 371 174 215 0 0

Alimentele incriminate in focarele TIA

Alimentele contaminate

In functie de frecventa maxima cu care au aparut alimentele contaminate in

izbucnirile TIA din 2017- 2018, se poate remarca faptul ca alimentele cel mai frecvent

incriminate in focarele TIA au fost reprezentate de urmatoarele grupe:

lapte si preparate din lapte;

oua si preparate cu ou;

carne de porc si preparatele din carne de porc;

mese gata pentru servit;

carne de pasare si preparate din carne de pasare;

prajituri;

carne de vita si preparate;

altele

peste si preparate;

aliment necunoscut.


Din punct de vedere al locului de contaminare al alimentului, conform codurilor anexate

in metodologie, variantele propuse in fisele de raportare TIA incep cu codul 10 = gospodarie

si se termina cu codul 990 = necunoscut .

Intre aceste 2 coduri exemplificate mai sus, figureaza toate situatiile posibile: restaurant,

cantina, magazin, mijloace de transport diverse (masina, tren, avion), piata sau vanzator

ambulant, casa particulara si chiar biserica, etc.


Locul de consum al alimentului

Din punct de vedere al locului de consum al alimentelor incriminate, situatia este

redata in detaliu in tabelul urmator:

Locul Consumului

Alimentului 2017 2018 TOTAL

%

Gospodarie/casa

particulara 19 24 43 53,1%

Restaurant/cantina 10 20 30 37%

Cresa/gradinita 2 2 4 4,94%

Magazin de

vanzare cu

amanuntul

2 - 2 2,47%

Altele(campus) 1 1 2 2,47%

TOTAL 34 47 81 100

- atat in anul 2017, cat si in anul 2018, in majoritatea focarelor (43 de focare din totalul de 81

de focare TIA), alimentul a fost consumat in gospodarie/casa particulara;

- in 30 de focare alimentul a fost consumat la restaurant/cantina;

- in 4 focare din 81 de focare TIA, alimentul a fost consumat la cresa/gradinita.

Etiologia focarelor TIA

Agentii patogeni care au contaminat alimentele, declansand izbucnirile TIA

inregistrate in anii 2017- 2018 sunt reprezentati de genurile: Staphylococcus Sp. (Aureus),

Salmonella Sp. (Enteritidis, Typhimurium), Escherichia Coli, asocierea de doi sau mai multi

germeni (Staphylococcus, Escherichia, Salmonella), Campylobacter, Clostridium Botulinum,

Trichinella.

Exista in continuare focare cu agenti etiologici necunoscuti (am inclus aici si codurile ”alte

grupe, alti germeni”).

Repartitia pe luni si trimestriala a focarelor TIA

Dupa cum se poate observa din tabelul nr. 12 repartitia pe luni si pe centre regionale a

focarelor TIA ce au evoluat pe teritoriul Romaniei in perioada 2017- 2018 prezinta

urmatoarele caracteristici:

varful numeric al izbucnirilor TIA a fost inregistrat in luna iulie - 19 focare(

dintre care 2/ 2017 si 17/2018), reprezentand 23,48% din totalul focarelor;

in luna august au fost inregistrate 16 focare TIA ( dintre care 11/ 2017 si 5/2018),

reprezentand 19,75% din totalul focarelor;

in lunile mai si iunie au fost inregistrate cate 13 focare TIA reprezentand cate


16,05% din totalul focarelor 2017- 2018.

Factori favorizanti ai focarului TIA

Din analiza fiselor de raportare ale focarelor TIA in 2017- 2018 s-au evidentiat urmatorii

factori favorizanti care au contribuit la contaminarea alimentelor; de remarcat faptul ca in

unele fise a fost completat un singur factor , iar in alte fise au fost completati 2 sau mai multi

factori.

- factorul favorizant cel mai frecvent intalnit in contaminarea alimentului implicat in focarul

TIA, respectiv in 24 de focare a fost încadrat la “existenta persoanelor contaminate “(10

focare TIA/2017 si 14 focare/2018);

- urmeaza “alimentul nesigur ca provenienta” in 18 focare TIA (9 focare/2017 si 9

focare/2018);

- “pastrarea neadecvata a alimentului”apare in 17 focare TIA(7 focare/2017 si 10

focare/2018);

- in 9 focare TIA factorul favorizant a fost “prepararea prealabila a alimentelor” (4

focare/2017 si 5 focare/2018);

- in 8 focare TIA factorul favorizant a fost ”gatire neadecvata” (6 focare/2017 si 2

focare/2018);

- “folosirea ingredientelor contaminate” apare in 6 focare TIA (3 focare/2017 si 3

focare/2018);

- “depozitare nepotrivita” apare in 6 focare TIA (6 focare/2017 si 0 focare/2018);


- “echipament contaminat”este intalnit in 5 focare TIA( 1 focar in 2017 si 4 focare in 2018).

Concluzii

In intervalul 2017- 2018 in Romania s-au inregistrat 81 de focare TIA (34 focare/ 2017 si 47

focare/2018), in care s-a raportat un numar de 5130 consumatori de alimente suspecte a fi

contaminate, dintre care 872 bolnavi, 389 internati, fara a se inregistra decese.

Neconcordanta dintre numarul mare de consumatori fata de numarul de bolnavi din aceleasi

focare se datoreaza focarelor TIA de alimentatie publica/colectiva. In perioada mentionata,

cele mai multe focare au fost raportate de CRSP Bucuresti - 46,91% din totalul de 81de

focare, urmat de CRSP Cluj - 27,16% din totalul focarelor TIA.

Alimentele incriminate care au aparut cel mai frecvent in izbucnirile TIA 2017-

2018 au fost reprezentate de lapte si produse lactate (30,86% din focare) achizitionate in

principal de la producatori particulari cunoscuti sau ambulanti/neautorizati si contaminate cu

Stafilococ(48%);

urmeaza ouale si preparatele cu oua (13,58% din focare) achizitionate in principal de la

producatori necunoscuti si contaminate cu Salmonella( 100%)si carnea de porc si preparatele

din carne de porc ( 13,58% din totalul focarelor TIA) achizitionate de la producatori

cunoscuti sau ambulanti in principal si contaminate cu Salmonella ( 54,55% din focare) .

Modul de comercializare al alimentului in perioada 2017- 2018 in majoritatea focarelor a

fost “Neambalat” (51,85%), urmat de “Necunoscut” (35,80% din focare).

Alimentul a fost servit si consumat “Neprelucrat”in majoritatea focarelor (34,6%), urmat de

aliment servit si consumat”Incalzit”(14,8%), iar in 35,8% din focare a ramas “Necunoscut”.

Tratamentul termic inainte de consum indica in 27,16% din focarele TIA aliment

“Prajit sau copt” urmat in 23,46% din focare de aliment “Sterilizat/fiert”, iar in 38,27 % din

focare nu se cunoaste tratamentul termic al alimentului inainte de consum.

Din punct de vedere al locului de contaminare al alimentului, in procent de 28,39%

s-a produs in gospodaria proprie/casa particulara, urmat in 23,46% din focare la

cantina/restaurant, iar in 35,80% din focare locul contaminarii alimentului nu este precizat .

Locul de consum al alimentelor este in majoritatea focarelor in casa particulara/

gospodarie, respectiv 53,1% urmat de consumul alimentelor la cantina/restaurant (37% din

focarele TIA).

Etiologia focarelor TIA in perioada 2017- 2018 este reprezentata in principal de

Salmonella (Enteritidis, Typhimurium) in 32,10% din focare, urmat de Staphylococcus

(Aureus) in 25,92% din focare; in 22,23% din focarele TIA agentul patogen ramane

necunoscut. N.B. La aceasta rubrica nu s-au completat codurile corect sau au aparut coduri

care ulterior au fost contrazise de textul fisei de raportare; desi in analiza fiselor TIA luam in


calcul codurile completate pe fisa, situatia descrisa mai sus ne obliga uneori sa reinterpretam

fisa de raportare.

Repartitia trimestriala a izbucnirilor TIA ne indica un maxim de focare in trimestrul

al 3-lea, cu temperaturi ridicate (lunile iulie, august, septembrie) care ne explica numarul

mare de focare TIA in judetele in care se inregistreaza un numar mare de turisti la

hotel/restaurant, cantine, sau in conditii de picnic/tabere.

Factorii favorizanti care au contribuit la aparitia focarelor TIA in perioada 2017-

2018, au constat in: “existenta persoanelor contaminate” (manipularea produselor de catre

operatori cu plagi/panaritii pe maini sau care nu au efectuat controlul medical periodic

conform legislatiei in vigoare, nerespectarea regulilor de igiena – spalarea mainilor cu apa

calda si sapun mai ales dupa folosirea toaletei), urmata de”aliment nesigur ca provenienta”

(alimente cumparate din piete, de la vanzatori ambulanti, animale

crescute/sacrificate de particulari care vand carnea fara aviz sanitar veterinar), apoi ”pastrarea

neadecvata a alimentului” (refrigerare necorespunzatoare a alimentelor pana la consum,

mezeluri, carnati si mici pastrate la temperatura camerei) etc. De asemenea, exista un numar

mare de focare - 22 de focare TIA - in care factorii favorizanti in contaminarea alimentului au

ramas nedepistati.

EVALUAREA APORTULUI DE SUBSTANŢE EXCITANTE DIN BĂUTURI

ENERGIZANTE

Dr. Nicoleta Muntean, Dr. Mariana Vlad, Dr. Cristina Viman

Băuturile energizante sunt băuturi de obicei carbogazoase care conţin ȋn mod obişnuit cafeină

şi alte ingrediente (taurină, L-carnitină, zahăr sau concentrate din plante) destinate să

mărească energia consumatorului.

Băuturile energizante sunt preferate de studenţi ȋn timpul perioadelor de examene, lucrătorilor

la birou ȋn zilele de dead-line, sportivilor care doresc performanţa, şoferilor obosiţi şi celor

care frecventează cluburile de noapte şi ȋn general oricărei persoane care este foarte obosită,

dar care trebuie să ramână voioasă şi vivace. Doar o singură cutie şi deja nu se mai simte

nevoia de somn şi persoana poate continua la nesfârşit. Fabricanţii produselor afirmă ca

acestea au numai avantaje şi produc noi sortimente.

Aceste băuturi pot fi consumate doar ȋn doze strict controlate. Maxim 2 cutii pe zi şi aceasta

ocazional. Dacă o persoană bea mai mult ȋi poate creşte ȋn mod semnificativ tensiunea

arterială sau glicemia.


Băuturile energizante sunt interzise ȋn Franta, Danemarca şi Norvegia, sunt vândute doar ȋn

farmacii, deoarece sunt considerate medicamente.

Cafeina, conţinută ȋn tonice, ca orice alt stimulativ, epuizează sistemul nervos. Efectul său

durează ȋn medie 3-5 ore, după care organismul are nevoie de o pauză. În plus, cafeina

determină obişnuinţa. Din literatura de specialitate conținutul de cafeină este următorul:

- 200 ml cafea tip filtru = 90 mg cafeină

- 250 ml energizant = 80 mg cafeină

- 60 ml cafea expresso = 80 mg cafeină

- 335 ml cola = 40 mg cafeină

- 50 g ciocolată = 30 mg cafeină

Băuturile energizante care conţin cafeină şi zahăr sunt periculoase pentru tineri, ei fiind

principalii consumatori. Riscurile legate de consumul de cafeină au fost analizate în cadrul

unui studiu desfășurat între 2013 și 2014 de Agenția Europeană pentru Securitatea

Alimentelor. Conform studiilor făcute consumul recomandat de cafeină este:

- peste 75 ani: 22-417mg

- 65-75 ani: 23-362mg

- 18-65 ani: 37-319mg

- 10-18 ani: 0.4-1.4mg/kg corp

Compoziţia băuturilor energizante

Cafeina. Toate băuturile energizante o conţin. Cafeina are un efect stimulator: 100 mg

cafeină stimulează activitatea mentală, 238 mg cresc rezistenţa la efort a inimii. Pentru a avea

efect sunt necesare a fi consumate cel puţin 3 cutii, dar producătorii recomandă a nu fi

consumate mai mult de 1-2 cutii pe zi, aceasta ocazional şi niciodată ȋmpreună cu cafea sau

alte produse care conţin cafeina.

Taurina. O cutie contine in medie intre 400 si 1000 mg taurina. Acesta este un amoni-acid

care se acumuleaza ȋn ţesutul muscular. Se consideră că ȋmbunătăţeste performanţele

muşchiului cardiac. Totusi, recent medicii au afirmă că taurina nu are nici un efect asupra

organismului uman.

Carnitina. Aceasta este o componenta a celulelor umane, care contribuie la oxidarea rapida a

acizilor graşi. Carnitina creşte metabolismul şi reduce oboseala musculară.

Guarana si ginseng. Sunt plante medicinale cu efect tonic. Frunzele de guarana sunt folosite

ȋn medicină: ele eliberează acidul lactic din ţesutul muscular, ameliorând durerea, protejeaza


de ateroscleroză şi curăţă ficatul. Totusi, medicii consideră că efectele excitatorii, atribuite

guaranei şi ginseng-ului nu sunt confirmate ştiinţific.

Complexul vitaminic B. Ele sunt necesare pentru funcţionarea normală a sistemului nervos

ȋn special a creierului. Organismul poate simţi lipsa lor, dar o creştere a dozelor nu determină

o creştere a productivităţii, capacităţilor mentale sau alte efecte benefice, aăa cum ȋncearca

producătorii sa ne convingă.

Glucide. Acestea au un rol important ȋn funcţionarea organismului uman. În studiile de

specialitate se arată că practic, creierul este dependent de u aport constand de glucoză. Pentru

a funcţiona normal creiereul unui adult are nevoie zilnic de 140 g de glucoză.

Coloranţi sintetici. Coloranţii sintetici sunt acele substanţe care se introduc ȋn

produsele alimentare pentru a restabili culoarea produsului alimentar ce a fost afectată prin

prelucrare, depozitare, ambalare şi distribuţie sau care se introduc ȋn produsele alimentare.

Coloranţii artificiali au o mare putere de colorare, sunt relativ mai ieftini decât cei naturali,

uşor de pastrat şi de ȋntrebuinţat.

Reglementări legislative

Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 25

octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare,

de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 si (CE) nr. 1925/2006 ale

Parlamentului European si ale Consiliului si de abrogare a Directivei 87/250/CEE a

Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei,

a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European si a Consiliului, a Directivelor

2002/67/CE si 2008/5/CE ale Comisiei si a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al

Comisiei

ORDIN Nr. 369/61/291 din 22 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor

metodologice privind introducerea pe piaţă a alimentelor la care s-au adăugat

vitamine, minerale şi alte substanţe

Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare

a anexei II la Regulamentul (CE) nr.1333/2008 al Parlamentului European şi al

Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari

Regulamentul (CE) NR. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28

ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației

alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de

stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare


Obiectivul sintezei

Obiectivul sintezei a fost evaluarea conținutului de cafeina, carnitină, glucide şi coloranţi

sintetici din băuturile energizante, pentru a putea susține sau nu propunerea unor acte

normative de restricționarea a consumului de băuturi energizante sub vârsta de 18 ani.

Implementarea PNII, finanţat de la bugetul Ministerului Sănătăţi, s-a realizat prin următoarele

unităţi de specialitate:

a) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti/ CRSP Cluj

Metodologia de lucru

Prin Ordinul MS nr. 377/2017 ȋn cadrul PN II Programul naţional de monitorizare a factorilor

determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, Domeniul nr.4 privind protejarea sănătăţii publice

prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie

responsabilitate coordonării sintezei naţionale „Evaluarea aportului de substanțe excitante din

băuturi energizante” a revenit Centrului Regional de Sănătate Publică Cluj. Aceasta s-a

realizat ȋn cadrul Secţiei Sănătate ȋn Relaţie, iar analizele s-au efectuat ȋn Laboratorul de

Igiena Alimentaţiei şi Nutriţiei. Activităţile s-au desfăşurat atât la nivelul DSP-urilor judeţene

cât şi la nivelul CRSP Cluj.

Realizarea bazei de date s-a făcut cu sprijinul Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene care au

furnizat probele şi date primare privind locul recoltării şi informaţii privind etichetarea

băuturilor. Sursele de provenienţă a probelor de băuturi energizante au fost unităţi de

desfacere din teritoriul DSP-ului respectiv.

Activităţile la nivel de DSP judeţean şi a municipiului Bucureşti în derularea

programului au fost :

- desemnarea responsabilului local ȋn vederea coordonării activităţilor

- asigurarea resurselor umane şi materiale necesare acoperirii cerinţelor metodologice

- alcătuirea eşantionului inclus în studiu prin trimiterea de probe de băuturi

energizante de către DSP-urile judeţene către CRSP Cluj

- ȋntocmirea şi trimiterea anexelor privind situaţia unităţilor de distribuţie sau import

de unde au fost recoltate probele

Activităţile la nivel de CRSP Cluj în derularea programului au fost :

- dezvoltare şi punere la punct a metodei de determinare a cafeinei prin cromatografie

de ȋnaltă performanţă (HPLC)


- Evaluarea conţinutului de cafeină din băuturi energizante prin analize de laborator la CRSP

Cluj

- dezvoltare şi punere la punct a metodei de determinare a carnitinei prin

cromatografie de ȋnaltă performanţă (HPLC)

- Evaluarea conţinutului de carnitină din băuturi energizante prin analize de laborator

la CRSP Cluj

- dezvoltare şi punere la punct a metodei de determinare a glucidelor prin

cromatografie de ȋnaltă performanţă (HPLC)

- Evaluarea conţinutului de glucide din băuturi energizante prin analize de laborator

la CRSP Cluj, iar pentru confirmare s-a făcut ȋn paralel şi determinarea substanţelor solubile

refractometric

- Evaluarea conţinutului de coloranţi sintetici din băuturi energizante prin analize de

laborator la CRSP Cluj

- expedierea buletinelor de analiză cu rezultatele obţinute către DSP-uri judeţene

- Introducerea datele primare în format Excel

- Expedierea datelor primare - toate DSP-urile judeţene şi a municipiului Bucureşti

Metode de determinare folosite

Pentru determinarea cantitativă a cafeinei, carnitinei, glucidelor şi a coloranţilor sintetici s-a

folosit metoda cromatografiei de ȋnaltă performanţă (HPLC) utilizând un aparat HPLC

Agilent 1100 cu detector DAD, pompa cuaternară, autosampler şi termostat de coloane.

Determinarea substanţelor solubile refractometric s-a efectuat cu refractometru Sper

Scientific.

Prelucrarea probelor s-a făcut ţinând cont de tipul probei folosind ca tehnice de extracţie

extracţia lichid-lichid, metoda cartuşelor de extracţie (SPE) sau filtrare prin filtre membrană

de 0,4 µm.

Metoda de determinare cafeina

Cafeina s-a determinat prin HPLC cu detector DAD ȋn următoarele condiţii: coloana Bonde

Ione 10 microni, 390 x 3,9 mm cu faza mobila ACN:H2O (25:75), temperatura coloanei la

30°C si un debit de 0,8 ml/min. Faza mobilă a fost filtrată prin filtru de 0.45-μm. Detectia s-a

facut la 274 nm.

În aceste condiţii timpul de retenţie al cafeinei a fost la 4,695 min aşa cum se observă ȋn

următoarea cromatogramă a standardului de cafeină:


Metoda de determinare carnitină

Carnitina s-a determinat prin HPLC cu detector DAD la lungimea de undă de 210 nm ȋn

următoarele condiţii: coloana Inertsil ODS 5 microni, 150 x 4,6 mm I.D. cu faza mobila

metanol HPLC şi sarea de sodiu a acidului 1-nonanesulfonic 5 mM, temperatura coloanei la

40°C si un debit de 1 ml/min. Faza mobilă a fost filtrată prin filtru de 0.45-μm.

Cromatograma standardului de carnitina este:

Metoda de determinare coloranţi sintetici

Coloranţii urmăriţi au fost: tartrazina E 102, sunset yellow E110, azorubina E122,ponceau 4R

E124, allura red E129, albastru patent E131 si albastru brilliant E133.

Aceştia s-au determinat cu o coloană C18, prin detecţie UV/VIS la lungimi de undă specifice

fiecărui colorant. Fazele mobile utilizate au fost H2O şi acetat de amoniu, amândouă filtrate


prin filtru de 0.45-μm. Separarea coloranţilor prin HPLC se observă ȋn următoarea

cromatogramă a amestecului de standarde:

Metoda de determinare glucide

Glucidele s-au determinat prin HPLC cu detector indice de refracţie ȋn următoarele condiţii:

coloana Agilent, 250 x 3,9 mm cu faza mobila ACN:H2O, temperatura coloanei la 30°C si un

debit de 1 ml/min. Faza mobilă a fost filtrată prin filtru de 0.45-μm. Glucidele urmărite au

fost: zaharoza (sucroza), fructoza și glucoza.


Rezultate şi discuţii

Ȋn perioada 2017-2018 s-au analizat 126 probe de băuturi energizante provenite din probe

trimise spre analiză de la DSP-urile judeţene (41 judeţe + municipiul București).

Din totalul probelor analizate atât ȋn anul 2017 cât și 2018, conţinut de cafeină a fost

ȋn medie 33,78 mg/100 ml ȋn 2017. Ȋn anul 2018 conţinutul de cafeină s-a situat ȋntre 27,3

mg/100 ml și 38,06 mg/100 ml.

L-carnitina s-a analizat doar ȋn anul 2017 dintr-un număr de 42 probe de băuturi energizante,

valoarea medie găsită fiind de 420,27 mg/l, cu excepţia băuturilor energizante destinate

consumului la sălile de fitness unde valoarea medie a fost de 2052,27 mg/l.

În ceea ce priveşte conţinutul de coloranţi sintetici determinaţi ȋn probele analizate ȋn anul

2017, aceștia nu se regăsesc decât ȋn mică măsură ȋn băuturile energizante şi anume s-au găsit

azorubină E122, brilliant blue E133 sau patent blue E131 ȋn concentraţii sub 10 mg/l.

Prin analizele efectuate am stabilit conţinutul glucidelor solubile prezente ȋn băuturile

energizante investigate utilizând cromatografia de lichide de ȋnaltă performanţă. Această

metodă permite determinarea concentraţiilor individuale de glucoză, fructoză si zaharoză,

fiind superioară metodelor vechi (Bertrand, Schrool, Lane-Eynon), prin care se pot determina

doar clase de glucide, referite ȋn general ca "zahăr". Pentru comparaţii cu date din alte surse,

prin ȋnsumarea concentraţiilor celor trei glucide determinate se obţine cantitatea totală de

glucide (zahăr total).


Concluzii

Consumate în aceste limite, produsele care au cafeină au efecte benefice pentru

organism. Cafeina, până la doze corect administrate, are efecte favorabile atât asupra

capacităţii cognitive cât și asupra capacităţii de efort.

Probele analizate au respectat conţinutul de cafeină şi carnitină menţionat pe etichetă, precum

şi legislaţia ȋn vigoare. Conform Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului

European si al Consiliului din 25 octombrie 2011 „Etichetele băuturilor care conţin cafeină în

proporţie mai mare de 150 mg/l trebuie să conţină menţiunea „Conţinut ridicat de cafeină”,

urmată de cantitatea de cafeină exprimată în mg/100 ml. Această menţiune trebuie să apară în

acelaşi câmp vizual cu denumirea băuturii”

Deoarece ȋn ceea ce priveşte conţinutul de cafeină nu există o limită maximă impusă

ramâne la latitudinea consumatorilor doza maximă consumată. Din acest motiv considerăm

importantă sensibilizarea populaţiei la concentraţiile de cafeină şi a altor substanţe

energizante din băuturile consumate.

Aceste aspecte legate de compoziţia băuturilor energizante sunt ȋn momentul de faţă

probleme actuale, luȋndu-se ȋn calcul limitarea accesului la consum a acestor băuturi pentru

anumite categorii de vârstă (sub 18 ani). Pentru a putea legifera aceasta este necesară o

corectă informare a consumatorilor și ȋn ceea ce privește compoziţia și ȋn ceea ce privește

efectele asupra sănătăţii, cu atât mai mult, cu cât ingredientele cu factor de risc (cafeina,

glucidele, coloranţii) se regăsesc și ȋn alte produse de consum (alimente, medicamente).

EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE VIN ÎN

CONTACT CU ALIMENTELE

Chim. Gabriela Cilincă, Chim. Oana Copoiu, Chim. Elena Luca,

Chim. Florentina Batalu, Asist. Cornelia Fofig, Asist. Georgeta Botin

OBIECTIVUL GENERAL al programului este monitorizarea factorilor de risc care provin

din materiale si obiecte care vin in contact cu alimentele.

Posibilitatea de evaluare a factorilor de risc din materiale şi obiecte care vin în contact

cu alimentele de catre Laboratorul de Referinta National pentru materiale si obiecte care vin

in contact cu alimentele, conduce implicit la asigurarea protejării sănătăţii populaţiei, unul din

principalele obiective ce intră în responsabilitatea autorităţii competente.


Un factor de risc din obiectele care vin in contact cu alimentele il reprezinta cedarea

de metale grele din obiectele din ceramice, emailate si din inox. Avand in vedere impactul

negativ al acestora, este necesara permanenta monitorizare a cedarii metalelor grele. La nivel

national, LNRMCA pentru materiale in contact cu alimentele este acreditat pe metoda de

evaluare a acestor metale cedate.

De asemenea, prin dezvoltarea laboratorului LNR prin acreditare pe metode

performante de determinare a factorilor de risc se asigura unul dintre instrumentele necesare

efectuării unui control oficial corespunzător al materialelor şi obiectelor care vin în contact cu

alimentele, ceea ce conduce şi la îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin României ca Stat

Membru al Uniunii Europene prin Regulamentul Comisiei (EC) nr. 882/2004.

Pe de alta parte, misiunile de audit FVO, anual, solicita informatii cu privire la

numarul de probe efectuate, nr. de metode acreditate in laboratoarele din reteaua Ministerului

Sanatatii, numarul de probe conforme/neconforme efectuate in laboratoare acreditate.

ACTIVITATILE programului. In cursul anului 2018, s-au desfasurat urmatoarele activitati:

- Evaluarea migrarii globale de componenti si a metalelor grele pentru obiectele din

material plastic care vin în contact cu alimentele – 2 probe/judet –

- Evaluarea migrarii specifice de componenti – formaldehida din obiectele de melamina

care vin in contact cu alimentele – 1 proba/judet –

(1 Proba de material plastice care se poate umple + 1 proba de material plastic

flexibil)

- Monitorizarea obiectelor din ceramica. Determinarile de plumb, cadmiu, cupru si

crom în urma extracţiilor acide din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi/sau din

import. – 1 proba/judet –

Monitorizarea obiectelor emailate sau din inox. Determinarile de plumb, cadmiu,

cupru, crom si zinc în urma extracţiilor acide din obiectele de emailate sau din inox

fabricate în ţară şi/sau din import. – 1 proba/judet –

- Evaluarea obiectelor din hartie si/sau carton care vin in contact cu alimentele.

Determinarea migrarii de metale grele si a formaldehidei – 2 probe/judet –

La nivel national, exista 2 laboratoare acreditate pentru determinarea migrarii globale de

component din material si obiecte plastic, si anume:

1. Laboratorul Laboratorul National de Referinta pentru materiale in contact cu

alimentele (LNRMCA) infiintat prin Ordinul nr. 1554/2011 ministrului sanatatii

privind desemnarea Laboratorului de Chimia şi Microbiologia Mediului şi


Alimentului din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional

de Sănătate Publică Bucureşti si acreditat RENAR pentru testarea migrarii globale de

component conform seriei de standard SR EN 1186

2. Laboratorul Directiei de Sanatate Publica Ialomita – Fetesti si acreditat RENAR (LI

531) pentru testarea migrarii globale de component conform seriei de standard SR EN

1186

Concluziile programului derulat in 2018:

1. Valoarea migrărilor globale de componenţi din obiectele de masa plastica testate,

înainte de contactul cu alimentele folosind ca simulant alcool etilic 10% (A), solutie

de acid acetic 3% (B) si etanol/izooctan nu depăşeste limitele impuse de legislaţie de

10 mg/dm2.

2. Din totalul de 83 probe de materiale plastice testate 26.5% au fost din polietilena,

27.71% din polipropilena, 1.2% din pvc, 4.81% material multistrat, 6.02% polistiren,

8.43% din PET si 25.3% materiale necunoscute.

Distribuţia procentuala a tipurilor de materiale plastice utilizate pentru contactul

direct cu alimentele testate in anul 2018

Se observa ca, materialul cel mai des testat pentru contactul cu alimentele ramane

polietilena alaturi de polipropilena, in defavoarea materialelor multistrat cu sau fara bariera

functionala. Avand in vedere limita de cupru de 5 mg/kg aliment, plasticele testate nu au

inregistrat valori depasite pentru 21 probe de masa plastica.


3. Avand in vedere LMS (T) [mg/kg] = 15 pentru formaldehida, nu s-au inregistrat

depasiri ale limitei de migrare specifica mentionata de legislatie pentru 41 probe de

melamina. Formaldehida în simulantul alimentar s-a determinat prin

spectrofotometrie. Formaldehida reacţionează cu acidul cromotropic în prezenţa

acidului sulfuric. Această soluţie a fost analizată într-un spectrometru la o lungime de

undă de 574 nm, cu celule cu o lungime de cale optică de 10 mm. Cuantificarea se

obţine cu ajutorul unui standard extern. Testarea s-a efectuat in cadrul LNR ului

pentru materiale in contact cu alimentul din cadrul Centrului Regional de Sanatate

Publica Bucuresti

4. În cursul anului 2018 s-au analizat un numar de 42 probe de ceramica, 17 probe de

inox si 26 probe de vase emailate. Valorile metalelor grele cedate nu au inregistrat

depasiri

5. Pentru 42 probe de carton ce vin în contact direct cu alimentele, valorile migrărilor

de plumb, cadmiu, şi formaldehida nu au inregistrat depasiri fata de limitele

mentionate in legislatiile specifice ale SM.

Hârtia și cartonul pentru contactul cu alimentele sunt diferite fata de materialele plastice

pentru care majoritatea legislației a fost concentrata până în prezent. De exemplu:

• Au o expunere scăzută la consumator datorită proporției reduse a tuturor produselor

alimentare ce vin in contact direct cu ambalajul, în cazul în care aplicația principală

este contactul cu alimentele uscate.

• Au un proces de fabricație complet diferit față de plastic.

• Polimerul de bază predominant este celuloza al cărei monomer, ß-glucoza, nu este

cunoscut ca fiind cu impact pe sănătate negativ.

• Metodele de testare standard de migrare utilizate pentru materialele plastice nu sunt

ușor de aplicat sau nu sunt potrivite pentru control.

Formaldehida (mg/dm2) Plumb

(mg/kg)

Cadmiu

(mg/kg)

Limite

pentru

carton

1.0 mg formaldehyde/dm2

(sursa - recomandari BFR

Germania XXXVI. Paper and

board for food contact)

3.0 mg/kg

0.5 mg/kg
