9
Florucultura Referat Tema : Centaurea angelscui ,Albastreaua Referat Tema : Centaurea cyanus Albastreaua Floricult ura

centaurea cyanus

Embed Size (px)

DESCRIPTION

refrrat pwp

Citation preview

Florucultura

FloruculturaReferatTema : Centaurea angelscui ,Albastreaua

ReferatTema : Centaurea cyanus AlbastreauaFloricultura

Albastreaua este originara din Asia Mica, insa creste peste tot in Europa. O putem intalni atat in lunci, paduri, pe sesuri si marginea drumului, dar si in gradini special amenajate. Florile au culoarea albastra. In popor albastreaua este denumita si albastrica, albastrita, vinetea, vinetica, (reg.) ghioc, zglavoc, floarea-graului, floarea-paiului, clopotel, floare-vanata, iarba frigurilor, maturica, tataisa vanata. In latina aceasta specie este numita Centaurea cyanus.Este o specie deplanteerbacee anual, erect, nalt de 0,51 m, cu peri pe organele aeriene din familiaAsteraceae.Tulpinaeste verde, muchiat, simpl sau ramificat.Frunzelesunt alterne, liniare, lungi pn la 89 cm i nguste doar de 49 mm, alburii datorit perilor mtsoi.Florilesunt albastre, grupate n antodii globuloase terminale; dei toate sunt tubuloase, ele snt difereniate i anume 712 marginale, sterile, cu form de plnie i alte numeroase interne, fertile, mai mici, i cu nuane spre violaceu. Florile sunt dispuse mai multe la un loc, formnd un capitul, nconjurat de bractee de culoare verde, cu marginile acoperite cu dinisori bruni. Florile marginale sunt mai de dimensiuni mai mari, avnd forma unei plnii cu 5 dini. Florile centrale sunt mai mici.Fructelesunt mici achene (3 mm), cu papus

Pe teritoriul tarii noastre poate fi intilnita cel mai des incomunitile pdurilor subaride de stejar pufos. Este o planta introdusa in Cartea Rosie,drept factor limitativ pe teritoriul Republicii Moldova serveste degradarea padurilor de Stejar pufos.

Albastrelele sunt destul de rezistente la insecte si boli. Pot fi afectate de purecii, pianjenii de gradina dar daca apar problemele legate de insecte sau boli trateaza din timp cu substante organice sau chimice impotriva insectelor si cu fungicid. Mai pot fi atacate de putregaiuri si mucegaiuri in anotimpul umed

Ecologie.Moderat termofila. Prefera soluri revene pana la reavan-jilave, adanci, permeabile, lutoase, luto-argiloase si luto-nisipoase. La pH este amfitoleranta

Albastreaua pentru a fi cultivata are nevoie de un sol nisipos, lutos, cu un drenaj bun. Se dezvolta cel mai bine intr-un loc expus razelor directe ale soarelui. Nu are cerinte mari de apa, din contra, umezeala prea mare putrezeste radacinile; in perioadele secetoase, trebuie udate regulat, iar pamantul de la baza trebuie afanat. Se inmulteste prin seminte, direct in locul permanent, in lunile aprilie sau maiAlbstrlele sunt plante care nu necesit o ngrijire deosebit. Se seamn la o adncime de 3 mm, la sfritul toamnei, n zonele unde iernile sunt mai blnde, sau la nceputul primvrii n locuri luminate direct de soare sau semi-umbr. Solul nu trebuie s fie fertil dar trebuie s fie bine drenat.O alt obinere a plantelor se poate face prin plantarea rsadurilor cumprate sau obinute n interior prin semnare cu opt sptmni nainte de data ultimului nghe.

Recoltare.Florile se recolteaza in iulie-august, pe timp uscat, prin ruperea calatidiilor. Uscarea se face la soare sau in poduri acoperite cu tabla, in strat subfire. Uscarea artificiala la maximum 35C. Florile brunificate se indeparteaza. Se pastreaza in saci textili.

Nota : In scopuri medicinale,din florile de albastrele se prepara un ceai care are proprietati diuretice si astringente. Aceasta actiune este atribuita unui glicozid tanin. Pentru prepararea ceaiului, se oparesc o lingurita si jumatate de flori intr o cana cu apa clocotina si se lasa acoperite 20 min. Apoi se strecoara si lichidul se bea indulcit. Pentru marirea actiunii diuretice, florile de albastrele se vor amesteca cu frunze de mesteacan, frunze de merisor, cozi de cirese.In cazul afectiunilor renale si vezicale se bea cate un sfert de pahar de deai, cu 20 minute inainte de masa. Datorita gustului amar, se recomandat ca tonic amar in dispepsie.

Florile se mai folosesc si sub forma de catplasme in compresele odihnitoare pentru ochi , in tratamentul pleoapelor ridate, tonifiant al muschilor faciali.