:

CHRIS KYLE

AUTOBIOGRAFIA CELUI MAI EFICIENT LUNETIST

DIN ISTORTA ARMATEI AMERICANE

ffirp{-}n ffifr

CU RAUL iru cArnnrSFARS|TUL LUNil MARTTE 2OO3.

IN RECIUNEA NASIRIYA, IRAI(

M-am uitat prin luneta pugtii, scrutAnd cu privireadrumul din oriqelul irakian. La vreo cincizeci de metrimai lncolo, o femeie deschise uga unei cisufe gi ieEi afard

cu copilul ei.

Nu mai era nimeni pe stradi. Localnicii se adirpos-

tiseriL iniuntru, speriafi ln marea lor parte. CAteva per-

soane mai curioase trigeau cu ochiul de dupi perdele,

agteptdnd. Puteau auzi deja duduitul unitifii americane

de lupti. Pugcagii marini nipidiri drumul, mirglluindspre nord, ca s[ elibereze lara de sub jugul lui Saddam

Hussein.

Treaba mea era si-i apir. Plutonul meu cucerise cli-direa pufin mai devreme in acea zi, ocupdndu-qi pozifi-ile pentru a oferi ,,acoperire" -, astfel incit s[ impiediceinamicul de a prinde in ambuscadl pugcagii marini care

inaintau pe acolo.

Nu pirea o sarcini prea dificili - in orice caz, elJ,

unul, mi bucuram cI luptam de partea pugcagilor. Vi-zusem cu ochii mei puterea armelor lor qi.nu mi-ar ficonvenit deloc s[ lupt lmpotriva lor. Armata irakianl nu

l* (hris i{yi*

avusese, practic, nicio gansi. De fapt, se pirea ci abando-

nase deja zona respectivl.

Rizboiul incepuse cu vreo doui siptimAni in urm[.Plutonul meu,,,Charlie" (rebotezat mai apoi,,Cadillac"),

din Echipa a 3-a SEAL, a contribuit la prima lui fazd, indimineala zilei de 20 martie. Am debarcat in peninsula

al-Faw gi am securizat terminalul petrolier de acolo pen-

tru ca Saddam sd nu-i poatl da foc aEa cum procedase

in Primul R[zboi din Golf. in acea perioadi fuseserim

ins[rcinafi cu asistarea pugcagilor marini in inaintarea

lor cdtre Bagdad.

Eu eram membru SEAL, trupa de comando a Marinei

Militare, antrenati pentru operafiuni speciale. SEAL este

un acronim pentru ,,Sea, Air, Land"r, o descriere destul

de adecvati a gamei vaste de operaliuni pe care le desfi-guri'm. in cazul de fa!i, ne aflam mult in interiorul us-

catului, mult mai departe de zonele in care aclioneazd

in mod normal trupele SEAL, degi, pe mlsuri ce rdzbo-

iul impotriva terorismului avea sI continue, acest lucru

urma si devini ceva comun. imi petrecusem aproape trei

ani antrenAndu-mi qi invllAnd cum s[ devin rdzboinic;

eram pregitit pentru aceasti lupti sau m[car cit poate ficineva de pregitit pentru a$a ceva.

Pugca pe care o fineam era un model WinMag de cali-

bru .300, o pugcl previzutd cu o luneti de mare precizie,

cu buton zimlatde reglaj, ce-i aparlinea plutonierului. El

acoperise pdni atunci strada gi voia si faci o patzd. Fap-

tul c[ mI alesese pe mine era un semn de mare incredere

din partea lui. Eu eram inci nou, un novice sau rican in

lSea, Air, Land = Mare, Aer, Uscat (engl.) (n.tr.)

l*un*ristr^rlameriran il

Tiup6. Conform standardelor SEAL, nu fusesem incipus la incercare.

in plus, nici nu fhcusem antrenament de lunetist

SEAL. imi doream cu disperare si fiu lunetist, insi mai

aveam mult de agteptat. Plutonierul alesese si m[ testeze

dAndu-mi pugca in acea diminea(d.

St[team pe acoperigul unei clidiri ddripinate de la

marginea unui orag prin care aveau si treacd puqcagii

marini. Vdntul in61[a praful gi hArtiile de pe drumul bi-tucit de dedesubt. Locul duhnea ca o hazna - nu m-am

obignuit niciodati cu mirosul din Irak.

- Vin puqcaqii, rosti plutonierul cAnd clidirea incepu

si vibreze. Fii atent!

M-am uitat prin luneti. Singurii oameni care se mig-

cau erau femeia gi vreo doi copii din apropiere.

Am v[zut cum ap[reau trupele noastre. Zece puqcagi

tineri gi mAndri, in uniforme, au coborit din vehicule Ei

au format o patruli pedestri. in timp ce americanii se

organizaq femeia scoase ceva de sub haine qi trase de

obiectul respectiv.

Tocmai armase o grenadi. La inceput, nu mi-am dat

seama.

- Pare galben, i-am zis eu plutonierului, descriindu-i

ce vedeam. E galben, culoarea trupului...

- Are o grenadi, precizit plutonierul. Aia-i o grenadichinezeasci.

- Rahat!

- Trage!

- Dar...

- Trage. Scapi de grenadi. Pugcagii...

12 Chris l(yle

Am ezitat. Cineva incerci si-i contacteze pe pugcagi

prin radio, flri succes insi. Soldafii inaintau pe stradi,drept spre femeie.

- Trage! strigi plutonierul.Am apisat degetul pe tregaci. Am tras. Glon{ul a

lAEnit. Grenada a cdzurt. Am tras din nou cind grenada

a explodat.

Aceea a fost prima dati cAnd am omorit pe cineva

cu pu$ca previzuti cu lunetl. Totodati, a fost prima (Ei

singura) dati cand am omordt un combatant care nu era

birbat.

Era de datoria mea si trag. Nu regret decizia luati.Femeia, oricum, era moarti. N-am frcut decAt si"mi asi-

gur ci nu avea si ia gi nigte pugcagi marini cu ea pe lumea

cealalti.

Era clar ci nu voia doar s[-i omoare, ci ci nici nu-ip[sa de persoanele aflate in apropiere, care ar fi fost ucise

in explozie sau in schimbul de focuri. Copiii de pe stradi,oamenii din case, poate chiarpropriul siu copil...

Era prea orbiti de r[u ca si se mai gindeasci la toate

astea. Voia doar si omoare americani, indiferent de con-

secin[e.

Gloan(ele mele au salvat vie{ile cdtorva americani,

care prefuiau mai mult decAt sufletul pervertit al femeii.

Pot merge cu congtiinfa impicatd in fala Domnului, pen-

tru c[ mi-am fhcut treaba. insi am urdt din adAncul su-

fletului riul care a pus stipAnire pe acea femeie. il uriscgi in ziua de azi.

Lunetistul american 13

Un riu silbatic Ai demn de dispre{. Asta am avut de

infruntat in Irak. Iati gi motivul pentru care mulli oa-

meni, inclusiv eu, le spuneam inamicilor ,,salbatici". Purgi simplu nu exista o alti descriere mai potrivitl pentruce am intiLlnit acolo.

Lumea mi intreabi mereu: ,,CA[i oameni ai omorit?"Rispunsul meu standard este: ,Ce conteazl? Numirul lormi face mai om sau mai neom decAt sunt in realitate?"

Numirul nu conteazi pentru mine. Eu imi doresc

doar si fi omorit mai mul1i. Nu ca si mi laud apoi cu

asta, ci deoarece cred ci lumea este un loc mai bun f[rlsilbaticii care iau viefile americanilor. To[i cei pe care

i-am impugcat in Irak incercau si le faci riu americani-lor sau irakienilor loiali noului guvern.

Aveam sarcina mea, ca membru SEAL. Omoram ina-

micul - pe care il vedeam zi gi noapte striduindu-ses[-mi ucidi compatriofii. Me bAntuie succesele

inamicului. Nu au fost ele prea multe, dar chiar gi o sin-

guri via{6 de american pierduti este o risipi.Nu imi bat capul in privinfa pirerii altora despre mine.

Asta-i unul dintre lucrurile pe care le-am admirat intot-deauna la tatil meu. il durea in cot de ce credeau ceilal1i.

El era aga cum era. Punct. Este una dintre calitilile care

m-a ajutat sI nu imi pierd minfile.Chiar gi acum, cdnd aceastd carte a ajuns la tipografie,

mi simt ugor stdnjenit la gAndul ci povestea viefii mele

va fi publicati. in primul rind, am fost dintotdeauna de

pirere ci, daci wei si' vezi cum e viafa in trupele SEAL,

ar trebui si te inrolezi gi si afli pe pielea ta: si cAgtigi me-

dalia noastri, simbolul a ceea ce suntem. SI treci prin

t* Chris idyi*

instrucfia noastre, si faci toate sacrificiile cerute, atAt pe

cele frzice, cdt gi pe cele mentale. Doar aga vei afla.

in al doilea rAnd, gi mai important, cui ii pasi de viafa

mea? Nu-i ca qi cum ag fi diferit de restul lumii.

S-a intAmplat s[ ajung in cdteva situatii limit[. Lumea

mi-a spus ci asta-i interesant. Mie nu mi se pare ci ar

fi. Am arzit cL alli oameni intenfioneazd si scrie cir]idespre viafa mea sau despre unele lucruri pe care le-am

frcut. Mi se pare ciudat, insiL consider ci este totugi via-

fa Ei povestea mea, aga c[ mi s-a pirut mai indicat s[ oconsemnez chiar eu in scris, a$a cum s-a intAmplat cu

adevlrat.

De asemenea, sunt mulli oameni care meriti pome-

nili gi, dacd nu scriu chiar eu povestea, acegtia ar putea

fi trecu{i cu vederea. Iar asta nu mi-ar face deloc plicere.

Bniefii mei meriti mai multe laude decAt merit eu.

Marina Militari m[ crediteaztr cu mai multe flnteeliminate ca lunetist decAt orice alt soldat american, din

trecut sau din prezett. Probabil c[ au dreptate. Nu au re-

uEit si cadd de acord asupra cifrei exacte. Azi e 160 (ci-

fra ,,oficiallJ' la data scrierii acestor rAnduri), mAine urcifoarte mult, apoi coboari undeva pe la mijloc. Dac[ vre{i

si aflafi cifra, intrebali marina - ali putea primi chiar

adevlrul in cantl in care ii prindefi intr-o zi buni. Oa-

menii vor mereu o cifri. Chiar daci marina m-ar lisa,

tot nu a$ prezenta una. Nu mi pasioneazi cifrele. Mem-

brii SEAL sunt rlzboinici silen]iogi, iar eu sunt un SEAL

pdn[ in miduva oaselor. Dacd vre(i povestea complet[,

luafl-vi medalia, cum vi ziceam. Daci vreli si mi verifi-

ca{i, intrebafi un alt membru SEAL.

t-.uileLr$tulafiterr{&t} l5

Daci vi intereseazl doar ce sunt eu dispus si implr-tdgesc, plus unele lucruri pe care le dezv[lui cu inima in-doit6, atunci citili mai departe.

Mereu am spus cd nu sunt cel mai bun trdgdtor gi nicimdcar cel mai bun lunetist din istorie. Nu weau s5' imi baga-

telizez abilit{ile. Am muncit din greu ca si le perfeclionez.

Am fost binecuvdntat cu nigte instructori excelenfi, care

meriti multi recunoqtinld. Iar bliefii mei - camarazii meidin SEAL, pugcagii marini gi soldafii armatei care au lup-tat alituri de mine gi m-au ajutat s6-mi fac treaba - au

avut o contribufie esenfiali la succesul meu. insi ciframea ridicatl qi aga-zisa mea ,,legend[" au mult de-a face

cu faptul ci eram mai mereu in mijlocul acliunii.Cu alte cuvinte, am avut mai multe oportunitili decAt

mulfi a\ii. Am legat misiunile intre ele inci de dinainteainceperii Rizboiului din Irak gi pAn[ la retragerea mea

din armati, in 2009. Am avut destul noroc lncAt si fiutrimis direct in focul acfiunii.

Iati gi o alti intrebare pe care lumea mi-o pune des:

,,Nu te-a deranjat si omori atilia oameni in Irak?"Rispunsul meu este ,,Nu".

$i nu glumesc. Prima dati cdnd impugti pe cineva, teagili pufin. Te gAndeqti: ,,Chiar pot s5-l impugc pe omullsta? Chiar este in reguli si fac asta?" insd, dupl ce ifiomori inamicul, constientizezi cd este in regull. $i spui:

,,Grozav!"Apoi o faci din nou. $i din nou. O faci pentru ca ina-

micul si nu te omoare pe tine sau si nu-fi ucidi compa-

triofii. O faci pAnd nu mai rimAne nimeni de ucis.

La asta se rezumi rizboiul.

i6 Chris l{ytr

Mi-a plicut ce am fbcut. inci imi place. Daci impre-jurlrile mi-ar fi permis-o - gi familia mea nu ar fi avut

nevoie de mine -, m-a$ fi intors acolo cAt aizice peEte. Numint gi nu exagerez cind spun cdL a fost distractiv. M-amdistrat pe cinste cAt am fost SEAL.

Lumea incearci s[ mi categorizeze drept dur, biiatbun, nemernic,lunetist, SEAL qi, probabil, in multe alte

feluri ce nu pot fi consemnate in scris. S-ar putea ca toa-

te sI fie adevirate, la un moment dat. in cele din urmi,povestea mea, cea din Irak gi cea de dup6, nu se rezumldoar la omorAtul oamenilor gi nici micar la lupta pentru

lara mea.

E vorba gi despre cum si fii om. $i mai este vorba des-

pre iubire, dar gi despre uri.

INlt SLRINZI REA CAI LoR sALeRrIcI9I ALTE FELURI DE A TE DISTRA

Doar un cowboy in ad6ncul sufletului

Fiecare poYeste are un inceput.

Povestea mea incepe in partea centrali de nord a

Texasului. Am crescut in origele unde am invilat impor-tanla familiei gi a valorilor tradilionale, precum patrio-tismul, increderea in propriile puteri gi ajutorarea fami-liei qi a vecinilor. Pot afirma cu mAndrie ci inci incerc sd

imi triiesc viafa in conformitate cu acele valori. Am unsimf al dreptilii foarte dezvoltat. Vid lumea in alb gi ne-

gru; pentru mine, nu sunt prea multe nuanfe de gri. Cred

ci este important si ii apir pe al1ii. Nu mi dau in l5turide la munc6. Totodat[, imi place si mi distrez. Viafa este

prea scurtd ca si n-o facem.

Am fost crescut in credinla cregtini qi nu mi-arn pier-

dut-o inci. Dac[ ar fi si imi precizez prioritifile, acestea

ar fi. Dumnezeu, Patria, Familia. Ag avea un pic de furci inprivinfa ultimelor doui - ln prezent am ajuns si consider

ci Familia, in anumite imprejuriri, poate fi mai importan-

ti decAt Patria. Dar este o lupti strAnsi.