Dr. PETER J. D'ADAMOimpreuni cu Catherine Whitney

,L'

ALIMENTATIAADECVAIA

celor@,srupe

sangyrne

4 diete individualiz atepentru o sinitate optimi

gi o viala prelungiti

Traducere din englezi deOtilia Tudor

trfg.*,y"|-l

,1,llllil

httwduc*e Da otimani yimuncalor d*o *igi ..,..-,:.,.,.,...,,'n

Partea I. Identitatea gnrpei sangvine... ......27Capitolul I. Grupa sangvini:

Capitolul II. Codul dangyin: ampnin!,? ,

Capitolul III. Grupa'sangvini gi sciderea ln greutate:

Capitolul IV. Solufia grupei sangvine:inainte de a incepe'....-.....,.-...,..........,-..,...:..."..... 115

Partea a II-a. Dii:ta grupei tale sangqine,...... r............. L35

Capitolul V. Dieta grupei O ............... ......137CapitolulVI, Eieta gnfpeiA...-....... ........186Capitolul Vtf' Dieta grupei B .....,........,.-.. :............. ... 236Capitotul !III. Dieta grupei sangvine AB ............... :.. 280Capitolul fX. Provocarea de 10 zile a

Xertea a III-a. Sinitatea in ftrnc.tie degnrpa saryvinii.......-............-:.r....:............ ..............337Capitolul X. Strategii pentru mentinerea sinitilii

lfll[llll

Capitolul X. Gruia sangvini:o armi impotriva bolii........... ............360

Capitolul XIL Grupa sangvini si cancerul:lupta pentru supraviefuire .................................. 4 38

Ep ilo g . Est oludnd imp reun d. U rmdt o are a frontierd . ... . .... .. 4 67

AnexaA. Fisele grupelor sangvine ..............471,Anexa B. Rezultatele conteazi ....................474Anexa C. intrebiri frecvente.... ....................487 ,

Anexa D. Glosar de termeni ......509 l

Anexa E. Note asupra antropologiei

Anexa F. Comunitatea de suport ..... :............................. 519

Anexa G. Dovezi gtiinfifice... .....523

Mulyumii ................533

8

=

Atm€ntalia adewata celor 4 grupe sangvine

rectImafateiiniuniasiipetln-rine

aca

mo017

Introducere

ilt,putldeIro-Eruhda

bti-t-o,nuiiin

ur-rtei

itz

Doi oameni si munca lor de-o viati

Cred cd nu existd doi oameni identici pe pdmdnt; cd nu

existd doi oameni an aceleasi amprente, bwe sauyoci.

Niciunfir ile iarbd saufulg ile nea nu este iilentic cu

altul. Pentru cd am crezut cd toli oamenii sunt difertgi

tn*e ei, mi s-apdrutlogic ca yi alimentagialor sd difere.

Mi-a devenit limpeile cd., ile yreme ce fiecare persoand

s-a ndscut intr-un anumit corp, an o anumitd vigoare,

sldbiciune sau cerin,te nu&pionate specifice, singura cale

de a mentine sdndtatea sau ile a trata boala este sd te

acomodezi nevoilor specifice ale fiecdrui pacient tn parte,

- James D'Adamo, tatil meu

Grupa ta sangvini este cheia care dezviluie misterelesenetatii, bolii, longevititii, vita[tefii fizice si for]ei inte-rioare. Grupa sangvini determini predispozitia la anumiteboli, ce alimente ar trebui si consumi, ce tip de activitatefizici ar trebui si practici. Este un coeficient al niveluluitiu de energie, aI eficientei cu care arzicaloii, alreacfieilastres gi poate chiar al personalitetii tale.

Legitura dintre grupa sangvini gi regimul alimentar arputea pirea radicali, dar nu este asa. Stiam deja, de multivreme, ci existi o verigi lipsi in infelegerea procesuluicare ne conduce fie pe drumul unei sinitili optime, fie pepanta sumbri a imbolnivirii. Trebuia si existe un motivpentru atAt de multe paradoxuri ale studiilor nutri(ionale

-qrikir,uu^.

;i invingerii bolilor. Mai trebuia, de asemenea, si se limu-reasci de ce unii oameni pot slibi cu o anumiti dieti, iarallii nu. De ce unii oameni igi menlin vitalitatea pAni Iavirste inaintate, in timp ce la allii starea psihici gi fizici se

deterioreazi. Analiza grupei sangvine ne-a oferit o moda-

litate de a explica aceste paradoxuri. $i, Pe misuri ce ex-

plorim aceasti legituri, cu atit mai reali se dovedeqte a fi.Grupa sangvini este la fel de fundamentali precum

creafia insigi. tn grandioasa logici a naturii, grupele sang-

vine urmeazi un traseu nezdruncinat de Ia aparifia vielii 9ipini azi. EIe reprezinti amprentele strimoqilor nogtri pe

indestructibilul pergameqt al istoriei.Acum am inceput si descoperim cum si folosim grupele

sangvine ca amprente celulare care dezviluie multe dintreenigmele majore ale incercirii noastre de ne a menlinesinito;i. Aceasti lucrare este o extensie a unor descopeririinovatoare ln ceea ce privegte ADN-ul uman. ln]elegereagrupelor sangvine mai face un pas in dezvoltarea geneticiiafirmAnd firi echivoc ci fiecare individ este unic. Nu existidieti ;i mod de viali gregite sau bune; existi doar alegerigregite sau corecte in funcfie de codurile noastre genetice

individuale.

Cum am descoperit civeriga lipslem grupa sangyine

Cercetirile mele in domeniul analizei slngelui reprezintiimplinirea activitefii de o viafi - nu numai viala mea, ci gi

a tatilui meu. Sunt a doua generalie de medici naturopafi.Dr. James D'Adamo, tatil meu, a abEolvit colegiul natu-ropat (un program postuniversitar de patnt ani) in 1957,

iar mai tirziu a studiat in Europa ln clteva dintre cele mai

L8= Alimetrtatia adewate celor 4 grupc aanlvlna

mari stafiuni balneoclimaterice sau, cum li se mai spune,spa.El a obseryat ci, degi mulli dintre pacienli urmau co-rect unele diete stricte, vegetariene sau cu confinut sci.zutde grisimi - specifice ,,buciteriei spa" -, anumiti pacientinu pireau si inregistreze progrese, iar allii aveau rezultatenesemnificative, ba chiar li se inriuti,tea starea. Un om em-patic, cu capacitifi bine definite de deduc{ie si observatie,tatel meu a ajuns la concluzia ci trebuie si'existe unsistem care l-ar putea ajuta si determine diferenlele dintrenecesititile alimentare ale oamenilor. A concluzionat ci, deweme ce s6ngele este sursa fundamentali a nutriliei orga-nismului, poate o anumiti trisituri a sa ar ajuta la identifi-carea acestor difdlenle. Tatil meu a inceput testarea acesteiteorii analizdnd grapa sangvini a pacienfilor si cercetAndrezultatele specifice dupi prescrierea unor diete.

De-a lungul timpului gi dupi un girlung de pacienti a in-ceput si se contureze un tipar. El a observat ci pacientii cugrupa sangvini A aveau rezultate foarte slabe urmdnd dietabogati in proteine, care consti in por,tii generoase de carne,inregistrAnd, in schimb, rezultate foarte bune daci urmaudietele bazate pe proteini vegetali precum soia ;i tofu.Produsele lactate aveau tendinfa de a provoca o cre;tere anivelului de mucus in glandele sinuzale gi in tractul respi-rator in cazul pacien,tilor cu grupa A. CAnd li s-a recomandatsi depuni mai multi activitate flzicd, pacienlii de tip A aureclamat oboseali gi stiri negative de sinitate. in schimb,cdnd practicau o formi ugoari de migcare, precum yoga, se

simfeau mai vioi gi mai plini de energie.Pe de alti parte, pacienlii cu grupa O pireau si reactio-

neze pozitiv la dieta bogati in proteine si se simteaurevigorali dupi activiti{i fizice intense, cajoggingul saugimnastica aerobici. Pe misuri ce testa grupele sangvine

= 10=

ale pacienplor, tatil meu devenea tot mai convins ci fiecarepacient in parte trebuia si urmeze propria cale spre o sini-tate buni.

Inspirat de zicala,,ceea ce pentru unul e mincare, pentrualtul e otravi', tatil meu gi-a rezumat observafiile gi reco-mandirile nutrifionale in cartea intitulati One Man's Food.

Cind cartea a fost publicati in 1980, eu eram student in anultrei al Colegiului John Bastyr din Seattle, secfia studii na-turopatice. ln acele timpuri qtiinla naturopati se confruntacu descoperiri revolugionare. felul Colegiului Bastyr era de

a pregiti un specialist complet in medicini alternativi -sinonimul intelectualgi gtiinfific al medicului internist, darcu instruire naturopati specializati. Pentru prima oari teh-nicile, procedurile ;i substanfele naturopate au putut fi eva-

luate gtiinlific cu ajutorul tehnologiei moderne. Am agteptato oportunitate ca si verific teoria tatilui meu referitoare lagrupele sangvine. Voiam si fiu sigur ci era validi gtiinfific.

$ansa mea a apirut in 1982, in ultimul an de colegiu, cind,pentru indeplinirea stagiilor clinice, am inceput si risfoiescliteratura medicali penffu a vedea daci gisesc weo legituriintre grupele sangvine ABO gi predispozilia citre anumiteboli, 9i daci informapile gisite suslineau teoria tatilui meu.De weme ce cartea tatilui meu era bazati mai degrabi pe

impresii subiective asupra grupelor sangvine, decit pe ometodi obiectivi de evaluare, nu eram sigur ci voi gisi weobazi gtiin$fici pentru teoriile sale. Dar am rimas uimit de

ceea ce am descoperit.Prima mea mare revelalie a fost ci doui afecfiuni severe

ale stomacului aveau legituri cu grupa sangvini. Prima era

ulcerul peptic, o afecfiune pusi deseori pe seama niveluluicrescut de aciditate din stomac. S-a observat ci boala este

mai rispinditi la persoanele cu grupa sangvini O. Acest

20 ! arimentaEiaaaenatacebr4grupesilgvine

lreBa-

truco-

od.

lulla-rtade

lar3h-

ya-

tat:laEc.

ld,:SC

riite!u.pe

:o€ode

:re

raluiste

Bst

lucru m-a pus pe ginduri imediat, intmcit tatiLl meu obser-vase ci pacienfii cu grupa O aveau rezultate bune urminddietele bazate pe produse gi proteine de origine animali,alimente care necesiti o aciditate gastrici sporiti pentru odigestie corespunzitoare.

A doua corelalie a fost asocierea intre grupa sangviniA si cancerul de stomac, boali care a fost deseori asociaticu un nivel scizut de aciditate gastrici, asemenea anemieipernicioase, o alti afectiune intAlniti mai des la pacienlii:u grupa A de sdnge. Anemia pernicioasi este corelati cu oiipsi a vitaminei Br, care are nevoie de o aciditate gastricisuficienti pentru a putea fi absorbiti.

Studiind aceste dovezi, mi-am dat seama ci, pe de oDarte, grupa sangvini O oferea o predispozilie citre boliasociate unei acidititi gastrice crescute, in weme ce grupasangvini A oferea aceea;i predispozifie citre boli asociate'.mui nivel prea scizut de acid gastric.

Aceasta era legitura pe care o ciutasem. Exista obazistiinfifici in favoarea observatiilor tatdlui meu. Astfe1 a in-:eput nesfAr;ita mea dragoste pentru cercetarea si antropo-logia grupelor sangvine. ln timp, am descoperit ci teoriileiatiLlui meu asupra relafiei dintre grupa sangvini, nutrifie-si sinitate erau mult mai semnificative decit iqi imaginase:hiar el insugi. in anii care au urmat, cercetarea ;tiin!fficiavea si intireasci primele mele descoperiri prin publicareamultor studii care coreleazi gntpa sangvini cu aproapetoate afectiunile metabolice si imunitare.

Munca tatilui meu a supraviefuit prin mine. Cind amurit, in 2013, el inci profesa, promovAnd conceptelenutrifiei personalizate. ln una dintre ultimele sale lucriri,nu cu mult timp inainte de moartea sa, scrisese cu pasiuneasi convingerea care il caracterizau:

=)1

11fl'

Apelul meu drlnd o activitate ite 50 d.e ani este acela;i:

tofi oamenii sunt unici, creali prin mo;tenirea geneticd bi-

valentd apdrinlilorlor, modelagi de cultura, mediul social;igeografic in care au crescut ;i trdit; controlali de gdnduilelor dominante.

Celmaiimportant, grupa sangfind, fie ea O, A, B, AB,

reprezintd ghidul cel mai demn de incredere ofeit de naturdp entnt identificarea nevoilor noasffe nutrifionale.

Patru indicii simple in dezviluireamisterelorviefii

Am crescut intr-o familie in care domini grupa sangviniA, gi, datoriti teoriilor tatilui meu, am adoptat un regimalimentar mediteraneean, compus din alimente precumtofu, fructe de mare, legume preparate la abur, salate. lncopilirie, eram deseori stinjenit ;i intr-o anumiti misurifrustrat, pentru ci niciunul dintre prietenii mei nu consuma

alimente bizate, ca tofu, de exemplu. Dimpotrivi, erau cir

bucurie angajagi in,revolugia nutritionali" care domina anii1950: o alimentalie bazatlpe hamburgeri, hotdogi, cartofiprijili, bomboane, inghetati gi sucuri carbogazoase dinbelgug.

Astizi inci imi mai urmez obiceiurile alimentare dincopilirie, gi le ador. in fiecare zi mininc produse dupicare organismul meu de tip A tinje;te gi am o satisfacfieimensi.

ln cartea aceasta am si vi arit relalia fundamentalidintre grupa sangvini gi alegerile legate de stilul de viafi gi

alimentafie care vi vor ajuta si triili in mod optim. Esenlaconexiunii cu grupa sangvini se regisegte in urmitoriifactori:

22 =

A[mentafia ademti celor 4 gnpe smgvine

AB,turd.

la;i:dbi-'rl

f,mile

gvlniregim€cumLte. inisurilsuma

au cua aniiartofi;e din

e dindupifacfie

ntalihte sisentaitorii

Grupa ta sangvini - fie A, B, AB sau O - este o am-prenti genetice puternici in lantul ADN, mai alescAnd este vorba de nutrilie.Cdnd vei folosi caracteristicile speciflce grupei talesangvine ca pe nigte indicatori de alimentafie ;i stii deviati, vei fi mai sinitos, vei ajunge la greutatea doritiin mod natural gi vei incetini procesul de imbitrAnire.Grupa ta sangvina este un instrument al identitifiimai fiabil decit rasa, cultura sau regiunea geograficidin care provii. Este amprenta genetici a fiinfei tale, ociliuzi care te ghideazi spre un mod de viafi cit maisinitos.Cheia semnificatiei grupei sangvine poate fl gisitiin istoria evolutiei gi rdspi4dirii omului in spafiulgeografic. Grupa O apa4ine stremotilor no;trisupravieguitori: vAnitorii-culegitori; Grupa A a evoluatodati cu dezvoltarea agriculturii; Grupa B a apirutodati cu rnigratia omului spre zonele reci gi ostile alenordului; Grupa AB reprezinti varianta moderni aadaptirii, un rezultat al interferenlei intre grupuri dis-parate de oameni. Istoria evolutiei umane are directilegituri cu nevoile alimentare ale reprezentanfilor deast;zi ai fiecirei grupe sangvine in parte.

Dar ce reprezinti acest remarcabil factor - grupa.angvini?

Grupa sangvini este una dintre cele cAteva variafii recu-:roscute medical, precum pirul sau culoarea ochilor. Multelintre aceste variafii, cum ar fi amprentele digitale sauanalizele ADN, sunt foarte des folosite in criminalistici ginedicina legali, precum gi de citre oamenii de gtiinli care:erceteazi cauzele gi tratamentele bolilor. Grupa sangvini

=ZJ

este la fel de semniflcativi ca orice alt tip de variafie; inmulte cazari, este un instrument mai folositor decAt altele.Analiza grupei sangvine este un sistem logic. Informafia se

invali simplu gi este u;or de urmat. Am predat acest sistemmultor medici care imi spun ci au oblinut rezultate bune incazul unor paciengi care au respectat indica,tiile. Acum am

si te invi! pe tine. invipnd principiile analizei grupei sang-

vine, i1i vei putea intocmi o dieti optimi, speciflci fie sau

membrilor familiei tale. Vei putea si identifici alimentelecare ili fac riu, care contribuie la cregterea ta in greutate sau

te conduc spre o afecfiune cronici.inci de Ia inceput mi-am dat seama ci analiza grupei

sangvine imi oferea mijloace foarte importante de inter-pretare a variafiilor individuale in privinfa sinitefii sibolii. Dati fiind cantitatea de informafie gtiinfifici dispo-nibili, este surprinzitor ciefectele grupei sangvine asuprasinitifii nu au oblinut pini acum atenlia cuveniti. Daracum sunt pregitit si rispindesc aceste informapi nu doarin rdndurile confralilor mei cercetitori sau colegi din comu-nitatea medicaliL, ci gi in beneficiul cititorilor acestei cirfi.

La prima vedere, stiinta grupei sangvine pare descura-janti, dar vi asigur ci este simpli gi fundamentali ca vialainsigi. Am si vi povestesc despre evolufia grupelor sang-

vine (la fel de fascinanti precum istoria speciei umane) gi

vi voi dezvilui aceasti qtiinli penffu a vi oferi un plan clargi simplu, pe care si il puteli urma.

imi dau seama ci este un concept cu totul nou pentrumul1i. Prea pugini oameni se gindesc micar la implicafilegrupei sangvine, degi ele reprezinti o puternici forfi gene-

tici. Gena ABO nu controleazi doar tipul grupei sangvine,ci influenleazi multe alte procese. in particular, genele care

gestioneazi reaclia la stres gi digestia folosesc gena ABO

24= AlimentaFa adesate celor 4 grupe smgvine

rF

FE

[*pe.

Ise

F*Finh"F|aulrt.

F"b.ipr-

IqiFo-Fa

!"'FrF."

E!t"lg-lqiFiF,FteFe-

F,Feht

III

F

ca pe un lntrerupitor, activAndu-se sau dezactivindu-se infunctie de grupa sangvini a individului.

Ati putea fi reticenp si vi aventurali intr-un teritoriu atAtde nefamiliar, chiar daci dovezile gtiinlifice par a fl con-vingitoare. Vi rog si face$ numai trei lucruri: vorbi,ti cumedicul de familie inainte dea incepe, aflaS ce grupi sang-vini aveli - daci nu gtigi deja - gi lncercaf Dieta GrupeiSangvine pentru cel pulin 10 zile. Cei mai mul$ dintrepacienlii mei au sesizat cAteva rezultate in acest intervalde timp - nivel crescut de energie, scidere in greutate,ameliorare a tulburirilor digestive sau imbunitiprea unorprobleme cronice precum astmul, migrenele gi arsurile gas-rice. Dafi Dietei Grupei Sangvine gansa de a vi oferi bene-flciile aduse milioanelor de oameni cgnviryi de rezultateleei. Convingefi-vi singuri ci singele rfii truorporti doar celmai vital suport nutritiv al organismului, el reprezinti chiarvehiculul sinetifii voastre viitoare.

! rr

Partea I. n,

Identitatea grupei sanryine

Capitolul I

Grupa sangvini:adevirata revolutie a evolutiei

Singele inseamni viati. Este principala forti care alimen-:eazi forfa gi misterul nasterii, dar gi ororile bolii, rizbo-:u-lui si ale mortii violente. Civilizapi intregi au fost cldditepe legituri de sdnge. Triburi, clanuri gi monarhii intregi auJepins de ele. Nu putem exista firi sAnge - la modul pro-;r-iu sau figurat, ,

Singele este magic. Este mistic. Este alchimie. Apare:e-a lungul istoriei umanitetii ca profund simbol cultural.i religios. Oamenii din A.ntichitate l-au amestecat gi biut:entm a marca unitatea gi credinfa. Din cele mai vechi tim-:uri vAnitorii au efectuat ritualuri pentru a imblAnzi spiri:=le animalelor ucise, aducAndu-le ofrande de sAnge cu care-si pictau fala gi corpul"

Colibele eweilor inrobiti in Egipt au fost insemnate cu.inge de miel pentru ca ingerul Morlii si le ocoleasci. Ses)une ci Moise a insdngerat apele Nilului in incercarea sa.i: a elibera poporul lui Israel. Simbolul sAngelui lui Isus a:ost, timp de doui mii de ani, factor central in cel mai sacrul:atre ritualurile crestinetetii.

SAngele evoci o imagistici atdt de bogati gi de sacri:enlru ci este, cu adevirat, extraordinar. Pe ldngi faptul:i furnizeazi un sistem complex de apirare gi alimentarenecesar supravieluirii, el reprezinti fundamentul speciei

Zzg

umane - o lupi cu ajutorui cireia putem deslugi ruta sub-

tili a cilitoriei noastre. 'Timp de multe decenii am putut folosi anumili markeri

biologici, cum ar fi grupa sangvini, pentru a face graficulmigrafiei si localizirii strimogilor no;tri. inlelegAnd cums-au adaptat ei provocirilor impuse de schimbirile clima-tice constante, microbi, hrani, aflim lucruri despre noiingine. Schimbirile climei gi disponibilitatea hranei au datnattere unor noi grupe sangvine. Grupa sangvini este in-destructibila legituri care ne une;te.

in final, diferengele dintre grupele sangvine reflectd ca-

pacitatea speciei umane de a se adapta diverselor provociriale mediului. in cea mai mare parte, aceste provociri au

avut impact asupra sistemului digestiv;i a celui imunitar.O bucati de carne stricati ne poate ucide, o tiieturi sau zgA-

rieturi poate si degenereze intr-o infec$e letali. Cu toateacestea, specia umani a supraviefuit. Iar povestea acestei

supraviefuiri este in mod indisolubil legati de sistemul di-gestiv gi cel imunitar. Acestea sunt cele doui zone in care

se gisesc cele mai multe diferenle ale grupelor sangvine.

Povestea speciei umane

Povestea umanitifii este una a supraviefuirii. Mai precis,

este o poveste despre spaliul unde oamenii au triit gi hranade care au putut dispune acolo, despre cum gi-au procurat-ogi cum au migrat ca si gi-o poati asigura. Nu;tim cu exac-

titate cAnd a lnceput evolulia speciei noastre. Omul de

Neanderthal, primul hominid descoperit, ar fi evoluat inurmi cu 350 000-500 000 de ani. Poate chiar mai mult.

$tim ci omul preistoric a apirut inAfrica, unde a evoluatdin flinfe cu trisituri aseminitoare omului. Via(a acestora

*'a sortj:*r,:X9e C

:,a-eaexr-aa.rDc

::=plircl:i. Dili*r,-rsebinr;utudil--re- Ini:,araeoii*roluat i

0rrrr(:nai degt

rau rimi]nul erz

r lereari:3-re eraE

:0munc

'greni- DlkJu coltrtator, su

s: rierr-\{aioriuorganisrin prodtal celortei aveaudobindrg.trtelziritorii, iconditiitari ale t

30= Alimentatia adecvati celor 4 grupe sangvine