Upload
others
View
19
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
CupnrNSPovestea unui om lenes
de Ion Creangi ...... 4
MoE Ion Roatl (Anecdotl)de Ion Creangl ...... 8
Ioan Roati gi Vod[ Cuzade Ion Creangi.... .................... 15
Hagi-Tudosede B. $t. Delavrancea ................ ................ 24
Buniculde B. $t. Delawancea ................ ................ 49
Bunicade B. $t. Delavrancea ................................ 55
D-l Goe...de L L. Caragiale .................... 62
Yizltd...de I. L.,Caragiale ....................71
Cioc! Cioc! Cioc!de Emil Girleanu ...................79
CAnd stipinul nu-i acasi!de Emil GArleanu ................... g4
Fricosulde Emil Girleanu ................... 8g
Calulde Emil Girleanu ................... 91
PovBsrEA UNUI oM LENES
de lon Creanga
icl era odat[ intr;un sat un om grozav de
leneg; de leneg ce era, nici imbucltura dingurl nu gi-o mesteca. $i sitenii,vlzind cb
acest om nu se d[ la munci nici in ruptulcapului, hotlriri s[J spinzure, pentru a nu
mai da pildl de lenevire gi altora. $i aga,
se aleg vreo doi oameni din sat gi se duc la casa leneqului,
il umfll pe sus, il pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc
nesimfitor, gi hai cu dinsul la locul de spinzuritoare!
Aga era pe vremea aceea.
Pe drum se intAlnesc ei cu o trisuri in care era o cucoani.
Cucoana, vivindin carul cel cu boi un om care s[rnlna a fibolnav, intreb[ cu mill pe cei doi firani, zicind
- Oameni buni! Se vede ci omul cel din car e bolnav,
slrmanul, qi-l duceli Ia vro doftoroaie undeva, s[ se caute.
- Ba nu, cucoanl, rispunse unul din ![rani; s[ ierte
cinstiti fala dumneavoastrl, dar aista e un leneq care nu
credem s[ fi mai avind plreche in lume, gi-l ducem la
spAnzur[toare, casi curilim satul de-un trindav.
- Alei! oameni buni, zise cucoana infiorAndu-se; picat,
slrmanul, s[ moari ca un cAne, frri de lege! Mai bine duce{i-l
la mogie la mine; iaciti curtea pe costiqa ceea. Eu am acolo un
hambar plin cu posmagi, ia aga, pentru imprejuriri grele,
Doamne feregte! A mAnca la posmagi E-a trli gi el pe lingicasa mea, ci doar gtiu c[ nu m-a mai pierde Dumnezeu
pentr-o buc[!ic[ de pane. D[, suntem datori a ne ajuta uniipe a\ii.
- I-auzi, mii lenegule, ce spune cucoana: c[ te-a pune
la cote!, intr-un hambar cu posmagi, zise unul dintre slteni.
Iaca peste ce noroc ai dat, bat6-te intunerecul s[ te bat[,
uriciunea oamenilor! , Sai degrabi din car 9i mul![meqte
cucoanei c[ te-a sc[pat'de la moarte g-ai dat peste belqug,
luindu-te sub aripa dumisale. Noi gAndeam s[-!i dimsopon gi frAnghie. Iar cucoana, cu bunitatea dumisale, i1i
d[ adipost gi posmagi; s[ tot trliegti, s[ nu mai mori! S5-9i
puie cineva obrazul pentru unul ca tine qi si te hrlneasci
ca pe-un trintor, mare minune-i 9i asta! Dar tot de noroc
s[ se plAngi cineva... Bine-a mai zis cine-a zis cd,,Boii arigi caii mlninci". Hai, d[ rispuns cucoanei, ori aga, ori aga,
ci n-are vreme de stat la vorbl cu noi.
- Dar muieli-s posmagii? zise atunci lenequl, cu jumitate
de gur[, fbrl s[ se cirneascl din loc.
- Ce-a zis? intrebi cucoana pe slteni.
- Ce s[ zicl, milostivi cucoani, rlspunde unul. Ia,
intreab[, c[ muiefi-s posmagii?
- Vai de mine gi de mine, zise cucoana cu mirare, inciasta n-am auzrt! Dd el nu poate s[ qi-i moaie?
- Auzi, mii lenegule: te prinzi s[ moi posmagii singur,ori ba?
- Ba, rispunse lenegul. Trageli mai bine tot inainte! Ce
mai atita griji pentru astl pustie de guri!Atunci, unul din siteni zise cucoanei:
- Bunitatea dumneavoastri, milostiv[ cucoani, dardegeaba mai voili a strica orzul pe gigte. Vedeli bine ci nu-lducem noi la spanzur[toare numai aga de flori de cuc, si-ilulm nlravul. Cum chitili? Un sat intreg n-ar fi pus oare minlde la mAnI ca s[ poati face dintr-lnsul ceva? Dar ai pe cine
ajuta? Doar lenea-i imp[rlteas[ mare, ce-fl bali capul!
Cucoana, afunci, cu toati bunavoin{L ce avd, se lehlme-tegte gi de binefacere. gi de tot, zicind:
- Oameni buni, facefi dar cum v-a lumina Dumnezeu!Iar sitenii duc pe leneq la locul cuvenit qi-i fac felul.
$i iaca aqa au sclpat gi lenequl acela de slteni, gi siteniiaceia de dAnsul.
Mai pofteascl de-acum qi alli lenegi in satul acela, dacile d[ mana qi-i line cureaua.
$-am incilecat pe-o ga qi v-am spus povestea aqa.