CEDO-prezentare

Embed Size (px)

Citation preview

Interzicerea deosebirilor de:x x x x x x Sex Rasa Religie Culoare Limba Avere

Opinii politice sau alt gen Origine nationala sau sociala Apartenenta la o minoritate

Principiul nondiscriminarii nu are aceeasi amploare si acelasi impact in reglementarea Conventiei ca in instrumentele ONU de protectie. CEDO se multumeste sa protejeze individul impotriva discriminarii doar in legatura cu drepturile si libertatile prevazute de Conventie

Astfel, curtea a respins teoria potrivit careia orice diferenta de tratament este interzisa, recunoscand existenta unei mari diversitati de solutii legislative si administrative bazate pe diferente de tratament. Principiul egalitatii de tratament este incalcat daca distinctia facuta nu are o justificare obiectiva si rezonabila.

1. existenta unei diferente de tratament in exercitiul drepturilor 2. absenta unei justificari obiective si rezonabile a acestei diferente de tratament

Cauza Darby c. Suediei (1990)- diferenta de tratament fiscal intre rezidenti si nonrezidenti este nejustificata Cauza Boumar c. Belgiei (1988)- diferenta de tratament intre adulti si minori pentru detentie provizorie este justificata Cauza Schmidt c. Germaniei (1994)impunerea unei unei taxe in mod diferentiat pe criteriul sexului nu este justificata, fiind o discriminare.

Este o ruptura a egalitatii, justificata de o situatie inegalitara si destinata sa restabileasca egalitatea mentionata. Nu se recunoaste o obligatie a statelor de a recurge la astfel de mmasuri de discriminari pozitive pentru a repara anumite injustitii sociale, ele fiind lasate la latitudinea legiuitorului national Desi aceasta problema nu a fost abordata direct de Curtea Europeana, se poate impune din 2 puncte de vedere> pentru femei si pentru minoritati.

1. Cauza Karlheinz Scmidt c. Germaniei (1994), Curtea a constatat icalcarea art. 14 coroborat cu art 4, prim impunerea unei atxe alternative la serviciul de pompieri exclusiv in sarcina barbatilor. 2. Cauza Buckley c. Regatului Unit (1996) si apoi in Chapman c. Regatului Unit (2001)Curtea a refuxat sa consacre dreptul nomazilor de a alege o locuinta conforma cu modul lor de iata traditional.

Art. 14 nu are o existenta independenta Discriminarea nu este intezisa decat atunci cand ea este practicata asupra unui drept sau libertate consacrate in text. Art. 14 nu adauga la lista drepturilor, ci le intareste protectia. Cu toata acestea, Curtea a statuat ca nu este imposibila o aplicare oarecum autonoma: daca art. 14 trebuie combinat cu un alt articol al Conventiei ce garanteaza un drept, nu este necesar ca acest drept sa fie el insusi incalcat, ceea ce inseamna ca art 14. poate fi el insusi incalcat.

Art. 14 este invocat mai ales in legatura cu dreptul de proprietate, dreptul la respectul vietii private si familiale, interdictia muncii fortate sau obigatorii Ex: cauza Inze c. Austria (1987), cand Curtea a decis existenta unei violari a art 14. fara a retine insa si incalcarea art. 1 al Protocolului nr. 1 Textul art 14. a fost completat in 2000 de aparitia Protocolului nr. 12 la Conventie, care a avut ca scop inlaturarea dependentei art 14. de celelalte texte ale Conventiei.

Egalitatea intre femei i barbai reprezinta un drept fundamental, o valoare comuna a Uniunii Europene i o condiie necesara pentru indeplinirea obiectivelor de cretere, ocupare a forei de munca i coeziune sociala la nivelul UE. Studiile realizate in Uniunea Europeana in ceea ce priveste egalitatea de sanse arata ca femeile sunt dezavantajate in raport cu barbatii pe piata muncii din UE. Un raport al Comisiei pentru Drepturile Femeii si Egalitate de Gen arata ca cele mai multe locuri de munca create in UE ocupate de femei, sunt joburi in regim part- time, care nu sunt remunerate la fel de bine ca acelea ale barbatilor

In urma alegerilor din iunie 2009, Parlamentul European are cea mai echilibrata componenta din punct de vedere al reprezentarii de gen in comparatie cu legislaturile precedente, incepand chiar de la primele alegeri directe din 1979: 35% femei si 65% barbati. Prezenta femeilor in Parlamentul European este cu 10% mai mare decat media in parlamentele nationale din statele membre. Comisia Europeana numara, in Colegiu, noua femei (33%) si 18 barbati (67%). Din pacate, in Romania, ponderea femeilor in politica este de doar 15 %. Aceste cifre arata totusi un dezechilibru, candidatura femeilor la functii politice importante fiind inca privita prin prisma unor vechi stereotipuri.

In ceea ce priveste statutul femeilor in societatea europeana contemporana, datele statistice la nivel european arata ca ponderea saraciei la nivelul UE este de 22% in cazul femeilor fata de 17% in cazul barbatilor. Chiar si la nivelul de salarizare, femeile au venituri cu 17% mai mici ca barbatii, ca medie in Uniunea Europeana.