Ce e de văzut luna asta! ….Pag 3

Ora Pământului…. Pag 4

Ziua Păcălelilor .…Pag 6

Florii ….Pag 7

Minuni cu aripi ….Pag 8

Marile Sperante …. Pag 10

Descoperirea Angliei …. Pag 12

Cei care au schimbat viitorul ….Pag 14

Exercitii fizice ….Pag 17

Scoala altfel ….Pag 18

Bancuri …Pag 20

Ce e de văzut luna asta!

Aprilie se anunAprilie se anunțță ă a fi una dintre cele maia fi una dintre cele mai…… îîncncăărcate luni, rcate luni, șși nu i nu numai din punctul de vedere al snumai din punctul de vedere al săărbrbăătorilor care coloreaztorilor care colorează ă luna. luna. Ziua PZiua Păăccăălelilor, Floriile lelilor, Floriile șși Pai Pașștele au toate câte tele au toate câte un film, concert sau un film, concert sau spectacol care sspectacol care să ă le marcheze.le marcheze.

Dintre numeroasele premiere de film din aceastDintre numeroasele premiere de film din această ă lunlunăă, amintim anima, amintim animațția ia ““The The PiratesPirates””, un film de aventur, un film de aventură ă care poate fi vizionat care poate fi vizionat îîmpreunmpreună ă cu toatcu toată ă familia familia îîn n cinematografe, cinematografe, îîncepând cu data de 6 aprilie. Un alt film exceptional al acesteincepând cu data de 6 aprilie. Un alt film exceptional al acestei luni luni este este ““HugoHugo””, drama despre un b, drama despre un băăiat siat săărac (Asa Butterfield) rac (Asa Butterfield) șși o fati o fată ă orfanorfană ă (Chloe (Chloe Moretz) care a câMoretz) care a câșștigat 5 Osctigat 5 Oscaruri. Acesaruri. Acesta se lanseazta se lansează ă îîn cinematografe pe 16 n cinematografe pe 16 aprilie.aprilie.

Dar nu numai filmele de calitate din cinematografe ne vorDar nu numai filmele de calitate din cinematografe ne vor îîncânta luna ncânta luna aceasta, ci aceasta, ci șși spectacole precum Kings On Ice (7 aprilie, patinoarul Flamaropi spectacole precum Kings On Ice (7 aprilie, patinoarul Flamaropol din ol din BucureBucureșști) sau concerte ale unor trupe sau artiti) sau concerte ale unor trupe sau artișști renumiti renumițți i șși i îîndrndrăăgigițți de public. i de public. Spre exemplu, vor concerta Spre exemplu, vor concerta îîn Bucuren Bucureșști Hiti Hi--Q (5 aprilie) Q (5 aprilie) șși Horia Brenciu (24i Horia Brenciu (24--30 30 aprilie), dar aprilie), dar șși muli mulțți ali alțții.ii.

AAșșa ca că ă haidehaidețți si să ă profitprofităăm de vremea superbm de vremea superbă ă de afarde afară ă șși si să ă ieieșșim sim să ă ne ne distrdistrăăm: m: dupdupă ă cum se vede, avem de unde alege!cum se vede, avem de unde alege!

Popescu Maria, cls. a VIIPopescu Maria, cls. a VII--a Ca C

Ora Pământului Lăsați planeta să respire!

Oare la ce se gândesc oamenii când aud pentru prima oară

de Ora Pământului?... “Ce să facem? Să îi cântăm La mulți ani?” Nu

chiar…”Poftim? Să ni se ia curentul? Dar o să pierd filmul de pe

Protv! Nu se poate! ”. La urma urmei, este doar o oră…O oră în care

în care trebuie să lăsăm planeta să respire.

Cât de greu este să reziști 60 de minute fără filmul preferat,

luminile aprinse în toata casa și calculatorul deschis?

Ora Pământului trebuie să fie ceva relaxant, fără muzica

vecinilor dată la maxim, fără să ne enervăm că nu mai merge

internetul. Noi asta am făcut, iar în seara de 31 martie am fost în

centru, unde am aprins câteva lumânări și ne-am bucurat de liniștea

din oraș.

Toată treaba cu “Ora Pământului” a început în

2007, la Sydney, Australia, unde autoritățile și

locuitorii au luat poziție față de amenințarea pe care

o reprezintă încălzirea globala pentru planeta

noastră. Drept urmare, pe 31 martie, la ora 20,

clădiri emblematice din Sydney și-au stins luminile

și au deconectat toate aparatele electrice de la prize.

În anul 2010.România s-a alăturat acestui

proiect, numărul de orașe participante și de oameni

impșicați devenind un record.

Noi nu ne dorim ca participantii de anul acesta

să iși piarda ambiția, informând și pe alți locuitori de

proiectul “Ora Pământului”.

Boștiog Maria, cls. a VII-a C

Ziua PăcălelilorFarse, glume, jocuri sunt lucrurile care ne vin Farse, glume, jocuri sunt lucrurile care ne vin îîn n

minte atunci când ne gândim la 1 Aprilie. O zi aparent minte atunci când ne gândim la 1 Aprilie. O zi aparent obiobișșnuitnuităă, , îîn care orice persoann care orice persoană ă poate uita de griji, fie poate uita de griji, fie chiar chiar șșii pentru pentru pupuțținin timp, timp, șșii se poate relaxa al se poate relaxa alăături de cei turi de cei mici. mici.

DeDeșșii originile acestei s originile acestei săărbrbăători sunt neclare, istoricii tori sunt neclare, istoricii au formulat mai multe ipoteze privind au formulat mai multe ipoteze privind semnificasemnificațțiaia șșiiprovenienproveniențțaa acestei zile. acestei zile.

Cea mai cunoscutCea mai cunoscută ă este aceea potrivit ceste aceea potrivit căăreia data de 1 reia data de 1 Aprilie se aflAprilie se află ă îîn strân strânsnsă ă leglegăăturtură ă cu schimbarea cu schimbarea calendarului. Astfel, calendarului. Astfel, îînainte de anul 1582, Anul Nou era nainte de anul 1582, Anul Nou era serbat la data de 1 aprilie, serbat la data de 1 aprilie, îînsnsăă, odat, odată ă cu trecerea la cu trecerea la calendarul Gregorian, aceastcalendarul Gregorian, această ă datdată ă a fost stabilita fost stabilită ă ca fiind 1 ca fiind 1 ianuarie. Oameniiianuarie. Oamenii au avut probleme cu adaptarea la noua au avut probleme cu adaptarea la noua datdatăă, cei care , cei care îîncncă ă o so săărbrbăătoreau pe 1 aprilie fiind toreau pe 1 aprilie fiind numinumițții"nebuni de Aprilie"nebuni de Aprilie””. C. Curând, furând, felicitelicităările de anul nou trimise rile de anul nou trimise pe 1 aprilie au fost considerate farse, devenind mai apoi o pe 1 aprilie au fost considerate farse, devenind mai apoi o traditradițțieie care difer care diferă ă de la un popor la altul. de la un popor la altul.

De exemplu, De exemplu, îîn n FranFranțțaa, Italia , Italia șșii Canada vorbitoare de Canada vorbitoare de francezfranceză ă , , traditradițțiaia spune c spune că ă persoanpersoană ă care a fost pcare a fost păăccăălitlită ă este obligateste obligată ă ssă ă poarte poarte pepeșșteletele lui Aprilie ("lui Aprilie ("poissonpoisson d'avrild'avril””sau sau ““pescepesce d'apriled'aprile””), un peste mic, ), un peste mic, confecconfecțționationat din hârtie din hârtie sau carton colorat, lipit de obicei pe spatele victimei. sau carton colorat, lipit de obicei pe spatele victimei.

1 1 Aprilie este o ocazie unicAprilie este o ocazie unică ă îîn care ne putem distra n care ne putem distra alalăături de cei dragi turi de cei dragi șșii putem putem ieieșșii din monotonia de zi cu zi, din monotonia de zi cu zi, aducând zâmbete pe chipurile aducând zâmbete pe chipurile apropiaapropiațțilorilor șșii cunocunoșștintințțelorelor..

StanciuStanciu Ioana, Ioana, clscls. a VII. a VII--a Ca C

OnomasticOnomasticăă de de FloriiFlorii. Florin . Florin şşii VioricaViorica, , celecele maimai

rrăăspânditespândite numenume

AproapeAproape 1,5 1,5 milionmilion de de româniromâni îîşşii ssăărbrbăătoresctoresc onomasticaonomastica de de FloriiFlorii. . DintreDintre aceaceşştiatia, 856.182 , 856.182 suntsunt femeifemei, , iariar 633.402 633.402 suntsunt bbăărbarbaţţii..

Mai exact, 1.489.584 de Mai exact, 1.489.584 de cetcetăăţţenieni româniromâni poartpoartăă numenume de de floriflori, conform , conform statisticilorstatisticilor DirecDirecţţieiiei pentrupentru EvidenEvidenţţaa PersoanelorPersoanelor şşii AdministrareaAdministrarea BazelorBazelorde Date din de Date din cadrulcadrul MinisteruluiMinisterului AdministraAdministraţţieiiei şşii InternelorInternelor. . DintreDintressăărbrbăătoritoriţţiiii zileizilei, 856.182 , 856.182 suntsunt femeifemei, , iariar 633.402 633.402 suntsunt bbăărbarbaţţii..

CeleCele maimai îîntâlnitentâlnite numenume de de FloriiFlorii îînn rândulrândul româncelorromâncelor suntsunt VioricaViorica(147.753), (147.753), FlorentinaFlorentina (127.756), (127.756), FloricaFlorica (93.821), (93.821), FloareaFloarea (90.448), (90.448), FlorinaFlorina(79.108).(79.108).

La La româniromâni existexistăă îînsnsăă un un numenume care care dedeţţineine supremasupremaţţiaia îînn onomasticaonomasticassăărbrbăătoriitorii. Florin . Florin esteeste celcel maimai rrăăspânditspândit numenume avândavând aceastaceastăă semnificasemnificaţţieie, , existândexistând 332.149 de 332.149 de româniromâni botezabotezaţţii astfelastfel. La mare . La mare distandistanţţăă esteeste numelenumele de de ViorelViorel (147.148), (147.148), FlorianFlorian (54.945), (54.945), FloreaFlorea (30.986), (30.986), FlorentinFlorentin (24.937) (24.937) sausauFlorinelFlorinel (13.873).(13.873).

La La mulmulţţii aniani tuturortuturor celorcelor care care îîşşii ssăărbrbăătoresctoresc onomasticaonomastica cu cu ocaziaocaziaFloriilorFloriilor!!

SSăărbrbăătoareatoarea FloriilorFloriilor marcheazmarcheazăă intrareaintrarea luilui IisusIisus HristosHristos îînn IerusalimIerusalim, , duminicaduminica avândavând o o puternicputernicăă îîncncăărcrcăăturturăă simbolicsimbolicăă. . DeDeşşii oameniioamenii ll--au au primitprimitcu mare cu mare bucuriebucurie şşii cu cu speransperanţţaa îînn sufletesuflete pepe CelCel care care aveaavea ssăă se sacrifice se sacrifice pentrupentru toatetoate ppăăcatelecatele umanitumanităăţţiiii, , IisusIisus era era conconşştienttient de de faptulfaptul ccăă aceaceşştiatia nunuaveauaveau sufletelesufletele pepe deplindeplin deschisedeschise..

FloriileFloriile marcheazmarcheazăă şşii îînceputulnceputul patimilorpatimilor luilui IisusIisus HristosHristos, , SSăăptptăămânamânaPatimilorPatimilor simbolizândsimbolizând durereadurerea şşii chinurilechinurile pepe care care MântuitorulMântuitorul lele--a a îînduratnduratpentrupentru ca ca ppăăcatelecatele oameniloroamenilor ssăă fie fie iertateiertate..

DupDupăă modelulmodelul mulmulţţimiiimii din din cetateacetatea IerusalimuluiIerusalimului care lcare l--a a îîntâmpinatntâmpinat pepeMântuitorulMântuitorul cu cu ramuriramuri de de finicfinic, , BisericaBiserica OrtodoxOrtodoxăă a a rânduitrânduit ca ca îînn aceastaceastăă zizissăă îîmpartmpartăă credinciocredincioşşilorilor ramuriramuri de de salciesalcie binecuvântatebinecuvântate..

CrenguCrenguţţeleele de de salciesalcie amintescamintesc de de faptulfaptul ccăă îînn momentulmomentul îînn care care IisusIisusHristosHristos a a intratintrat îînn IerusalimIerusalim, , oameniioamenii ll--au au îîntâmpinatntâmpinat cu cu ramuriramuri tineretinere, , dardar îînnacelaacelaşşii timptimp acesteaacestea simbolizeazsimbolizeazăă renarenaşştereaterea naturiinaturii sausau biruinbiruinţţaa vievieţţiiiiîîmpotrivampotriva mormorţţiiii..

Savu Alexandra, cls. aVIaSavu Alexandra, cls. aVIa--a Da D

Fluturii sunt insecte ce Fluturii sunt insecte ce aparaparțținin ordinului Lepidoptera, ordinului Lepidoptera, remarcânduremarcându--se prin culorile spectaculoase ale aripilor se prin culorile spectaculoase ale aripilor șșii prin prin ciclul de ciclul de viaviațțăă neobineobișșnuitnuit. . AceAceșștiatia îîșșii îîncep ncep viaviațțaa îîn stadiul larvar n stadiul larvar (omi(omiddăă) evoluând apoi ) evoluând apoi îîn pupn pupăă, iar la final metamorfozându, iar la final metamorfozându--se se îîntrntr--o formo formă ă familiarfamiliară ă de adult. de adult.

Cele mai vechi fosile de fluture dateazCele mai vechi fosile de fluture datează ă din epoca din epoca PaleogenPaleogenăă șșii au aproximativ 50 de milioane de ani. au aproximativ 50 de milioane de ani. DeDeșșii, , iniinițțialial se credea cse credea că ă fluturii au o duratfluturii au o durată ă scurtscurtă ă de de viaviațțăă, un adult poate , un adult poate trtrăăi de la o si de la o săăptptăămâmânnă ă pâpânnă ă la un an, la un an, îîn n funcfuncțțieie de de particularitparticularităățțileile fiecfiecăărei specii. rei specii.

Fluturii se hrFluturii se hrăănesc cu nectarul plantelor sau consumând nesc cu nectarul plantelor sau consumând polenul acestora. Ei jopolenul acestora. Ei joacacă ă un rol important un rol important îîn polenizarea n polenizarea plantelor, chiar dacplantelor, chiar dacă ă nu pot transporta o cantitate la fel de mare nu pot transporta o cantitate la fel de mare de polen precum albinele. Fluturii de polen precum albinele. Fluturii îîșșii folosesc antenele pentru a folosesc antenele pentru a capta aromele florilor din aer capta aromele florilor din aer șșii pentru a le pentru a le diferendiferențțiaia, fiind de , fiind de remarcat faptul cremarcat faptul că ă simsimțțurileurile fluturilefluturile sunt de 200 de ori mai sunt de 200 de ori mai dezvoltate decât ale oamenilor. dezvoltate decât ale oamenilor.

AceAceșștiatia sunt capabili s sunt capabili să ă zboare zboare distandistanțțee lungi sau chiar lungi sau chiar migra. Fluturele migra. Fluturele monarahmonarah ((DanausDanaus PlexippusPlexippus) este cunoscut ) este cunoscut pentru pentru distandistanțțeleele pe care le parcurge pe care le parcurge șșii pentru faptul c pentru faptul că ă nu se mai nu se mai îîntoarce niciodatntoarce niciodată ă îîn locurile natale.n locurile natale. Fluturii monarh tr Fluturii monarh trăăiesc iesc singuri toatsinguri toată ă viaviațțăă, , îînsnsă ă ccăăllăătoresc toresc îîn grupuri atunci cân grupuri atunci când nd migreazmigreazăă. .

Femelele depun ouFemelele depun ouăăle le îîn timpul n timpul migramigrațțiiloriilor, asigurând , asigurând astfel succesiunea speciei.astfel succesiunea speciei.

În afară de frumusețea aripilor, fluturii sunt considerați

reîncarnările suflelelor în culturile chineze și japoneze, iar în limbă

greacă cuvântul fluture ( ψυχή -psȳchē) este sinonim cu “minte” sau

“suflet”.

Chiar și oamenii pot învăța din comportamentul fluturilor.

Eleganța cu care își trăiesc viața și responsibilitatea care îi motivează

să pornească în călătorii fără întoarcere pentru a-și proteja semenii îi

fac unele dintre cele mai respectate creaturi, devenind astfel

simboluri ale frumuseții și renașterii în multe culturi.

Ei ne demonstrează că nu trebuie să fii mare pentru a face

lucruri mărețe. Trebuie numai să crezi în tine și să nu îți pierzi

niciodată speranța.

Stanciu Ioana, cls. a VII-a C

Prof. coord. Alina Porojan

Cartea lui Charles Dickens prezintă

viața greoaie, dar senzațională a lui Pip.

Povestea începe prezentându-l pe el, un copil orfan, cu un

caracter ce stârnește interesul. Se află, de asemenea, într-o

strânsă legătură cu părinții săi care au trecut în neființă,

petrecându-și adesea timpul în cimitir.

Trăiește o viață simplă alături de sora sa și soțul acesteia,

destinul său fiind deja schițat: urma să lucreze la fierăria familiei.

Întalnirea cu domnișoara Havisham îi schimbă radical

viața. Trecutul acesteia implică o viață bogată și fericită la

conacul său, până în momentul căsătoriei când este părăsită.

Marcată de crudul eveniment, adoptă o

fetiță pe nume Estella, o crește pentru a deveni

o Lady, pentru a frânge inimile bărbaților, pentru

a se răzbuna.

Contactul cu Estella îl schimbă pe Pip,

acesta dorindu-și să fie un gentleman. Își păstrează

dragostea pură pentru ea până mai târziu când se vor întâlni.

Pip devine un tânăr bărbat cu

aceleași mari speranțe din copilărie.

Descoperă că o persoană anonimă

se oferă să îi plătească studiile și să

îl transforme într-un gentleman adevărat.

Pip acceptă, crezând că este vorba de domnișoara

Havisham, dar când descoperă cine este cu adevărat

binefăcătorul și cine sunt părinții biologici ai Estellei, viața lui ia

o întorsătură semnificativă.

Cu timpul domnișoara Havisham trece în neființă, iar Pip

se reîntoarce pentru o ultimă privire, la locul ce i-a marcat toți

anii vieții.

Finalul este unul deschis, soarta îi aduce pe cei doi

împreunî, în același loc, la aceeași ora, fiind fericiți pentru că s-

au revăzut.

Constantinescu Sorina, cls. a VIII-a E

12 iunie12 iunie. Autobuzul ne . Autobuzul ne aașșteaptteaptăă îîn n fafațțaa șșcoliicolii, pentru a ne , pentru a ne duce duce îîntrntr--un loc cu o diversitate incredibilun loc cu o diversitate incredibilă ă -- g găăllăăgioasa, plingioasa, plină ă de de vibravibrațțiiii șșii multiculturala Londra este un megalopolis de oameni multiculturala Londra este un megalopolis de oameni șșii energie.energie.13 iunie13 iunie. Prima oprire a fost . Prima oprire a fost îîn Ungaria, n Ungaria, îîn Budapesta unde n Budapesta unde

am vizitat Biserica am vizitat Biserica MatthiasMatthias, Parlamentul , Parlamentul șșii am v am văăzut Podul cu zut Podul cu Lei, cel mai important pod al Budapestei, cu o legendLei, cel mai important pod al Budapestei, cu o legendă ă impresionantimpresionantăă..14 iunie14 iunie. Am ajuns . Am ajuns îîn Germania n Germania șșii am vizitat am vizitat oraorașșulul PassauPassau, ,

Orga Sfântului Orga Sfântului ȘȘtefantefan fiind locul care mfiind locul care m--a impresionat cel mai a impresionat cel mai mult.mult.15 iunie15 iunie. Am trecut . Am trecut granigranițțaa cu cu FrantaFranta, am trecut prin , am trecut prin

EurotunelEurotunel șșii îîn n sfârsfârșșitit am ajuns am ajuns îîn Anglia. Primul loc pe care ln Anglia. Primul loc pe care l--am am „„analizatanalizat”” a fost a fost oraorașșulul DoverDover, apoi , apoi oraorașșulul CanterburyCanterbury a c a căărui rui catedralcatedrală ă este absolut incredibileste absolut incredibilăă, fiind una dintre , fiind una dintre atracatracțțiileiileoraorașșuluiului. . AjunAjunșșii îîn Londra nen Londra ne--am acomodat am acomodat îîn Parcul n Parcul AllhallowsAllhallows..16 iunie16 iunie. Am vizitat . Am vizitat TheThe CityCity, faimosul Big , faimosul Big BenBen, ,

Parlamentul. De asemeneParlamentul. De asemenea, am va, am văăzut Palatul zut Palatul BuckinghamBuckingham ––rereșședinedințțaa oficial oficială ă a reginei.a reginei. Am luat parte la schimbul de g Am luat parte la schimbul de găărzi, rzi, apoi am mers la o plimbare apoi am mers la o plimbare îîn Parcul St. n Parcul St. JamesJames, ale c, ale căărui grrui grăădini dini romantice sunt ideale pentru picnicuri. romantice sunt ideale pentru picnicuri. 17 iunie17 iunie. De . De dimineadimineațțăă am vizitat am vizitat uriauriașșaa, incredibila , incredibila

Catedrala Sfântului Paul, apoi am trecut Catedrala Sfântului Paul, apoi am trecut șșii pe la pe la BritishBritish MuseumMuseum. . Pe Pe OxfordOxford StreetStreet am f am făăcut câtecut câteva cumpva cumpăărrăături, iar pe drumul spre turi, iar pe drumul spre cascasă ă am trecut pe Podul Londrei.am trecut pe Podul Londrei.

18 iunie. 18 iunie. ÎÎn ultima zi petrecutn ultima zi petrecută ă îîn Londra am vizitat n Londra am vizitat

Muzeul de Istorie, Muzeul de Muzeul de Istorie, Muzeul de ȘȘtiintiințțăă, Muzeul Victoria & , Muzeul Victoria &

AlbertAlbert. C. Ca sa să ă luam aer curat am fluam aer curat am făăcut o scurtcut o scurtă ă plimbare plimbare îîn n

HydeHyde ParkPark. D. Dupupă ă toate acestea, am plecat stoate acestea, am plecat să ă descoperim descoperim

lumea starurilor de la Madame lumea starurilor de la Madame ThussaudsThussauds. S. Spre searpre seară ă am am

asistat la ridicarea Podului Londrei asistat la ridicarea Podului Londrei șșii am f am făăcut ultimele poze cut ultimele poze

de de ––La revedere!La revedere!--..

19 iunie. 19 iunie. DimineaDimineațțaa am p am păărrăăsit Londra sit Londra șșii am trecut am trecut îîncncă ă o o

datdată ă prin prin EurotunelEurotunel, am ajuns , am ajuns îîn n FranFranțțaa, unde am vizitat Sacre , unde am vizitat Sacre

CoeurCoeur. S. Spre searpre seară ă am petrecut câteva ore la Turnul am petrecut câteva ore la Turnul EiffelEiffel..

20 iunie. Am 20 iunie. Am îînceput descoperirea Parisului vizitând nceput descoperirea Parisului vizitând

NotreNotre Dame du Paris, apoi am trecut pe la Dame du Paris, apoi am trecut pe la LouvreLouvre șșii nene--am am

plimbat prin parcul plimbat prin parcul uriauriașș. S. Spre searpre seară ă am pam păărrăăsit sit FranFranțțaa..

21 iunie. Am vizitat 21 iunie. Am vizitat VienaViena, Catedrala Sfântului , Catedrala Sfântului ȘȘtefantefan, ,

am fam făăcut o scurtcut o scurtă ă trecere prin centru pentru a pleca apoi trecere prin centru pentru a pleca apoi îîn n

Ungaria.Ungaria.

22 iu22 iunie. Amnie. Am ajuns cu bine acas ajuns cu bine acasăă, mult mai , mult mai bogabogațții pe pe

plan cultural, plini de amintiri plan cultural, plini de amintiri șșii foarte foarte îîncântancântațții, dar , dar șșii

dezamdezamăăgigițții pentru c pentru că ă a durat parca durat parcă ă prea prea putinputin..

ConstantinescuConstantinescu SorinaSorina, , clscls. a VIII. a VIII--a Ea E

Cu toții avem ceva special, ceva ce ne definește, ne

diferențiază de restul lumii. Fiecare om are un eveniment care îi

schimbă definitiv percepția asupra vieții sau care îi modifică întreagă

existența.

Majoritatea oamenilor de cultură au rămas în posteritate prin

faptele pe care le-au făcut sau prin operele pe care

le-au scris, în timp ce artiștii s-au

consacrat prin picturile sau

muzica ce au lăsat-o

generațiilor viitoare.

Era anul 1962. În studiourile “Abbey Roads” din

Londra , 4 tineri băieți își înregistrau primul cântec sub îndrumarea

lui George Martin. Aceasta a devenit curând una dintre cele mai

difuzate piese din Marea Britanie și chiar din Europa. Piesa se numea

“Love Me Do”, iar tinerii erau nimeni alții decât John Lennon, Paul

McCartney, George Harrison și Ringo Starr, membrii mult-premiatei

trupe “The Beatles”.

Totul a început cu un vis.

Deși au fost refuzați de mai

multe ori și chiar vânduți

contra sumei de 50 de cenți,

l-au întâlnit pe Brian Epstein,

deținătorul unei case de discuri,

acesta apreciindu-le imediat prezența scenică și carisma,

transformându-i din niște simpli adolescenți în adevărate celebrități

mondiale.

La fel de timid La fel de timid îîșșii îîncepe cariera ncepe cariera șșii t tâânnăărul rul PicassoPicasso. .

Se face remarcat Se face remarcat îîntre anii 1908ntre anii 1908--1914 prin1914 printrtr--o metodo metodă ă

neobineobișșnuitnuităă de a picta , denumit de a picta , denumită ă mai târziu cubism. mai târziu cubism.

DeDeșșii iniinițțialial operele sale au fost private cu operele sale au fost private cu

scepticism de pictorii din acea vreme, acestea devin scepticism de pictorii din acea vreme, acestea devin

foarte populare datoritfoarte populare datorită ă originalitoriginalităățțiiii șșii a metodei unice a metodei unice

de a reprezenta formele. de a reprezenta formele.

O altO altă ă personalitate deosebit de importantpersonalitate deosebit de importantă ă este românul Constantin este românul Constantin

BrâncuBrâncușșii. R. Remarcânduemarcându--se chiar de la o vârse chiar de la o vârststă ă fragedfragedăă, , BrâncuBrâncușșii ppăărrăăseseșștete

România România îîn anul 1904 profund n anul 1904 profund îîntristat de ntristat de nemulnemulțțumireaumirea consiliului din consiliului din

BucureBucureșștiti legat legată ă de modul de modul îîn care n care BrâncuBrâncușșii a executat bustul lui Carol a executat bustul lui Carol DavilaDavila. .

PornePorneșștete pe jos spre Paris, pe jos spre Paris, îîntrntr--o co căăllăătorie ce avea storie ce avea să ă dureze 2 ani.dureze 2 ani.

CreeazCreează ă îîn 1n 1907 pri907 prima versiune a Sma versiune a Săărutului, tema pe care o va relua sub rutului, tema pe care o va relua sub

diferite forme pâdiferite forme pânnă ă îîn 1n 1940, cu940, culminând cu lminând cu PoartPoartă ă SSăărutului, parte a rutului, parte a

Ansamblului Monumental din TârguAnsamblului Monumental din Târgu--Jiu.Jiu.

Opera sa a Opera sa a influeninfluențțatat profund conceptul modern de form profund conceptul modern de formă ă îîn sculpturn sculpturăă, ,

picturpictură ă șșii desen, desen, îînsnsă ă mare parte dintre operele sale rmare parte dintre operele sale răămân expuse mân expuse îîn n FranFranțțaa. .

Ce au Ce au îîn comun toate n comun toate personalitpersonalităățțileile menmențționateionate anterior? anterior?

Originalitatea Originalitatea șșii dorindorințțaa de a se remarca. de a se remarca. ToToțții au primit o au primit o șșansaansa șșii au au

șștiuttiut s să ă profite din plin de ea. Au crprofite din plin de ea. Au crezut cezut că ă pot avea o pot avea o viaviațțăă mai bun mai bună ă decât audecât au

avutavut--o pâo pânnă ă atunci atunci șșii au au sfârsfârșșitit prin a schimba definitiv istoria modern prin a schimba definitiv istoria modernăă. .

Poate ce aceasta a fost cheia succesului lor: Poate ce aceasta a fost cheia succesului lor: dorindorințțaa de a face cunoscut de a face cunoscut

lumii talentul lor lumii talentul lor șșii de a schimb de a schimbă ă ceva.ceva.

StanciuStanciu Ioana, Ioana, clscls. a VII. a VII--a Ca C

Exercitii fizice pentru

un creier puternic

De De secolesecole, se , se stiestie ca ca exercitiileexercitiile fizicefizice ajutaajuta la la remodelarearemodelarea muschilormuschilor sisi la la

crestereacresterea rezistenteirezistentei la la obosealaoboseala. . AcestAcest lucrulucru se se intamplaintampla deoarecedeoarece exercitiileexercitiile

fizicefizice contribuiecontribuie la la crestereacresterea numaruluinumarului de de mitocondriimitocondrii din din muschimuschi..

MitocondriileMitocondriile suntsunt un un felfel de "motor" care de "motor" care genereazagenereaza energieenergie pentrupentru aproapeaproape

toatetoate activitatileactivitatile din din celulecelule. Cu cat . Cu cat esteeste maimai mare mare numarulnumarul de de mitocondriimitocondrii dintrdintr--

oo celulacelula, cu , cu atatatat vitalitateavitalitatea uneiunei persoanepersoane esteeste maimai mare. Un mare. Un studiustudiu recent, recent,

realizatrealizat pepe soarecisoareci la la UniversitateaUniversitatea South Carolina, a South Carolina, a aratataratat ca ca exercitiileexercitiile fizicefizice, ,

prinprin stimulareastimularea formariiformarii de de mitocondriimitocondrii, , facfac sisi creierulcreierul sasa devinadevina maimai puternicputernic..

AcestAcest lucrulucru se se intamplaintampla deoarecedeoarece celulelecelulele creieruluicreierului suntsunt sisi eleele ""alimentatealimentate

cu cu energieenergie" de " de mitocondriimitocondrii. . AsemeneaAsemenea muschilormuschilor din organism, din organism, multemulte

segmentesegmente ale ale creieruluicreierului au au parteparte de un de un antrenamentantrenament fiziologicfiziologic puternicputernic in in

momentulmomentul in care se in care se practicapractica un sport. un sport. AstfelAstfel, se reduce o , se reduce o nivelulnivelul de de obosealaoboseala

mintalamintala sisi minteamintea devinedevine maimai ageraagera. In plus, . In plus, risculriscul de Alzheimer de Alzheimer sausau Parkinson Parkinson

scadescade simtitorsimtitor, , potrivitpotrivit autorilorautorilor acestuiacestui studiustudiu..

EfortulEfortul necesarnecesar pentrupentru un bun un bun antrenamentantrenament al al creieruluicreierului: 30 de minute de : 30 de minute de

alergarealergare in in fiecarefiecare zizi..

Ion Diana, Ion Diana, clscls. a VII. a VII--a Ca C

Ce a însemnat de fapt școala „altfel”? Ei bine, din perspectiva unui elev, aceasta a fost pur și simplu așa cum și-ar imagina orice copil școala ideală: fără stresul temelor pentru acasă, fără presiunea testelor de orice fel,

fără note, fără uniformă. Și ce profesor și-ar fi imaginat că școala perfectă pentru elevi ar fi ceva atât de folositor pentru ei?

Această săptămână a fost o perioadă limitată care a avut rolul de a-i face pe elevi să vadășcoala... altfel. Adică să descopere că pot învăța lucruri interesante într-un mod diferit, practic, profesorii folosindu-se de activități care să le trezească interesul față de subiecte pe care, în mod normal, nu le abordează la clasă. Aceste activități au fost surprinzător de diferite de ceea ce facem de obicei. De la vizionarea unor documentare până laplantarea florilor în curtea

șșcolii, totul a fost foarte variat. Iacolii, totul a fost foarte variat. Iattă ă unele dintre activitunele dintre activităățțile pe ile pe care lecare le--am fam făăcut:cut:

S Săăptptăămâna mâna altfel a avut o strânaltfel a avut o strânssă ă leglegăăturtură ă cu proiectul cu proiectul „„Tolerance In A Modern EuropeTolerance In A Modern Europe””, astfel , astfel îîncât pncât pentru ora de entru ora de limba englezlimba englezăă, am avut de preg, am avut de pregăătit prezenttit prezentăări PowerPoint despre ri PowerPoint despre traditradițții ii șși obiceiuri specifice unor si obiceiuri specifice unor săărbrbăători românetori româneșști sau ti sau internainternațționale. Deaseionale. Deasemenea, aceastmenea, această ă ssăăptptăămâmânnă ă a avut rolul de a a avut rolul de a ne arne arăăta o altta o altă ă fafațță ă a unor materii pe care niciodata unor materii pe care niciodată ă nu ni lenu ni le--am fi am fi putut imagina putut imagina „„atfelatfel””. .

Am descoperit faptul c Am descoperit faptul că ă pâpânnă ă șși cele mai complicate materii i cele mai complicate materii au o aplicabilitate practicau o aplicabilitate practică ă îîn vian viațța de zi cu zi.a de zi cu zi. Spre exemplu, la Spre exemplu, la matematicmatematică ă am am îînvnvăățțat cum putem determina at cum putem determina îînnăăllțțimea unui imea unui copac fcopac făărră ă a ne urca a ne urca îîn vârful lui. Am avut n vârful lui. Am avut șși momente de i momente de relaxare, cum ar fi vizionarea unui film la limba romârelaxare, cum ar fi vizionarea unui film la limba românnă ă sau a sau a unui documentar la geografie.unui documentar la geografie.

Cert este c Cert este că ă am avut ocazia de a vedea am avut ocazia de a vedea șșcoala coala îîntrntr--o lumino lumină ă diferitdiferită ă de cum o vedeam pâde cum o vedeam pânnă ă acum.acum.

PopPopescu Maria, cls. a VIIescu Maria, cls. a VII--a Ca C

Papagalul...Intr-un magazin intra un negru cu un papagal imens, colorat viu, pe umar.

Vanzatoarea exclama uimita:- Vai, ce frumos este! De unde il ai?

- Din Africa, raspunde repedepapagalul.

E criza!Cafea de criza..... Se ia o boaba de

cafea, se leaga cu o ata, si se scufunda de 2-3 ori în ceasca cu apa

fierbinte. La fiecare 3 cafele se schimba ata...

Castigul...Vine soţul acasă şi-şi întreabă

nevasta:- Ce ai face dacă aş câştiga la Loto?- Aş lua jumătate şi te-aş părăsi,

răspunde soţia.- Perfect, spune soţul. Am câştigat

12 dolari. Ia 6 şi dispari!

Prea mult timp...- Un parlamentar devine subiectul

unei anchete; respectivul'economisise' in numai trei ani peste

cinci milioane de dolari.- Si?

- Si ceilalti parlamentari erau curiosisa stie de ce a durat atat...

Deosebire...- Prin ce se deosebeste un om de o

camila ?- Camila poate sa lucreze o saptamanafara sa bea, iar omul poate sa bea o

saptamana fara sa lucreze.

Soacra...Doi barbati vorbeau. Unuldintre ei ii spune celuilalt:- Soacra mea e un inger. A

ta cum e?!?- Offf... a mea e inca vie!

La scoala...Învatatoarea il intreaba pe Bula:- Ia zi Bula tu stii cine a introdusacupunctura in tara noastra?

- Da, Vlad Tepes!

La biserica...O tânără la spovedanie.

- Părinte eu ăăă...- Ştiu fiica mea ce ai făcut căsuntem prieteni pe facebook, am văzut poze, am citit ce aiscris pe perete... mi-a fost

îndeajuns...- Şi ce trebuie să fac ca să fiu

iertată părinte?- Să dai like la 10 mănăstiri!

De unde are Stefan celMare cizmele??

De la genunchi in jos.

REVISTA ȘCOLII CU CLASELE I-VIII

„SFÂNTA VINERI” PLOIEȘTI

Director: Director: profprof. ANA. ANA--MARIA APETREI MARIA APETREI Director adjunct: Director adjunct: profprof. ION LUPEA . ION LUPEA

COLECTIVUL DE REDACCOLECTIVUL DE REDACȚȚIE: IE: Prof. Cristina Prof. Cristina GrozeaGrozea –– coordonatorcoordonatorEleviElevi: : SavuSavu Alexandra, Alexandra, clscls. a VI. a VI--a D a D

BoBoșștiogtiog Maria, Maria, clscls. a VII. a VII--a C a C Ion Diana, Ion Diana, clscls. a VII. a VII--a C a C

PopescuPopescu Maria, Maria, clscls. a VII. a VII--a C a C StanciuStanciu IoanaIoana, , clscls. a VII. a VII--a C a C

NeacNeacșșuu AndreeaAndreea, , clscls. a VIII. a VIII--a A a A StanciuStanciu Diana, Diana, clscls. a VIII. a VIII--a A a A

Constantinescu Constantinescu SorinaSorina, , clscls. a VIII. a VIII--a E a E RaduRadu SorinSorin, , clscls. a VIII. a VIII--a E a E

GRAFICA: GRAFICA: RaduRadu SorinSorin, , clscls. a VIII. a VIII--a E a E