.r.l,l!::

. . -' lli:r': ..i ,' .., . '

.rl:il'i,l lt.,r:f iil:,. ''.r:t:.,,'tl

f:.. .

ij. .:. :.r. .l: I I e.

- :'::.::. '.:

CUPRINS

Partea I.Variante delucru ..........sA. Genul epic. Specii epice ..........6

l.Genulepic, .......62, Basmul popular ...123. Schi1a .. .. . ..1,74. Fabula . .... .245. Baladapopulari. ........296.Nuvela ..,...357.Romanul...., .....40B. Scrierea despre textul epic - semnificafia/mesajul textului. ........449. Scrierea despre textul epic - semnificafia titlului. . . . . . .48

10. Scrierea despre textul epic - caracterizarea personajului .. . .Sz11. Scrierea despre textul epic - descrierea artisticd in prozl . . . .56

B. Genul liric. Specii lirice. . . . .59l-. Genulliric,. .......S92.Pastelul .....643. Doina populard ...694. Scrierea despre textul liric - semnificalia/mesajul textului . . .T 45.Scriereadespretextulliric*semnificatiatitlului .......TB

3[.x.1',?J,il,*;::: ::: :: :: :: :: :::: ::: : :: : 3:,

Partea a il-a. Variante si subiecte oficiale CNEE .......117

Parteaa III-a. Fige-sinteze.... ......159A.LimbaromAni ....160B. Sernne de punctualie gi ortografie . . .169C. Teorie iiterarS. . . ..1,72

illt,

=:,(J

:lQ.

iil:i-t..+r:.i',iq)'

' lar.t:{.. .t.

.>,.r(.<

a.n.:{,..;:jU.ra

,|<z{<,=

<.

14

rI]F.FI

ra,,{.E'FlI

rd.*I,dZtr<.

Zfrl l

<

rI]

VARIANTE

DE LUCRTJ

A. GENUL EPIC.

SPECII EPICE

E &.<@r,sH & ES-EA*Sg& MH9{*

Genul epic cuprinde operele in care ideile, impresiile, pdrerile suntexprimate in mod indirect, prin intermediul acliunii la care iau partepersonaje, intAmplirile fiind relatate de un narator.

Trisiturile operei epice:. in opera epici sunt relatate o serie de evenimente, intAmpldri,

care constituie acfiunea. De cele mai multe ori, acliunea esterelatati respectAndu-se cele cinci momente ale subiectului(expozigiunea, intriga, desfigurarea acfiunii, punctul culminant,deznodimAntul).

. La acliune iau parte personaie [principale, secundare, episodice,figuranfi).

. Vocea din textele epice se numegte narato[ acesta putAnd relataintAmplsrile la persoana a III-a fnarator obiectiv, naratiune lapersoana a III-a) sau la persoana I (narator-personai, naraliunela persoana I).

. Apar cele trei moduri de expunere: narafiunea, descrierea gidialogul.

Specii epice [din programa pentru Evaluarea Nafional5): basmulpopular; schila, fabula, balada populari, nuvela, romanul.

L)zilL)

Et{+Jo

a

I

a*lal

ar{z.<

t-

&t-"J(,r1,

Ja

,<-]ZF*z

J

VARIANTA DE LUCRU 1

Citegte textul dat gi rdspunde la cerinlele date.

intdmplarea fdcu sd fiu odatd de fald cdnd intrd un ldran intr-un magozin de fierdrie.

- Bund ziua! zise ddnsul.

- Ce doreSti?

- AS vrea sd cumpdr o coasd...

Negustorul se repezi Si ffAnfi pe tejghea un mdnunchi de coase.

fdranul se uitd la ele chiords, cu niste priviri duSmdnoase, apoi, tntorcdndu-se cu disprel Si

strAmbAnd din nas, murmurd:

- AS cumpdra d-alea cu pajura tunului.

Negustorul dddu la o parte coasele cu cap de taur Si aduse vreo cArcva din cele cu pajura

tunului.

- Da'parcii mai sunt ocolo, mormdi ldranul peste umdr.

Prdvdliasul, om rdbddtor, aduse indatd toate coasele insemnate cu pajura tunului. fdranuli5i alunecd ochii peste marfd, dar nici n-o atinse. Cldtind din cap gAnditor.

- Ei, ce mai pofteSti?

- De, md gdndesc cd tot mai bine o fi sd aleg una din cele cu cap de taur...

Negustorul n-avu tncotro; fncdrcd tejgheaua din nou cu coasele cele dintdi. Acuma tnsd,,,azu Si ldrnnul cd-Si face de cap Si deci lud din grdmadd o coasd la nimereald. inchise intdiochiul drept Si cercetd coasa cu de-amdnuntul, apoi lnchise pe cel stAng, gindnd-o inainte, cu

vdrful in jos. Pe urmd o ridicd in sus Si o mai privi aSa o bucatd bund de vreme.

- CAt ai cere pe ea? gdfni, fn sfdrSit, cdtre neguston aSa ca cu gura altuia.

- Patru lei.

- Pe coasa osta? intrebd ldranul batjocoritor. Nu se poate!

0 indepdrtd pulin Si trase cu mdna o linie tn aer, sd vazd cum ar veni dac-ar avea coderiste,

apoi o cioctini cu degetul ardtdtor Si, in cele din urmd, o tndoi pe genunche.

- Hm... ei,.. va sd zicd, nu glumeSti?

Negustorul se jurd pe tot ce ore mai scump cd nu i-o poate da mai ieftin deoarece Si pe el ilcostd patrt leiin cap.

(JZ

(J

lil-Jo

a

I

cJ)

Jrla

r{z,<

drd

rtlFJ(.r},

EJa

r{*]Zrr.

zE]

J

H

- Dar bine, domnule, nu vezi d-ta cd nu-i cdlitd cumsecade?

- Te tnSeli, e fabricatd din cel mai fin ofel englezesc.

- Ia nu te mai face caraghios! Trebuie sd fii orb sd nu vezi cd e fdcutd dintr-una veche...

- E o marfd minunatd, care o sd gie pdnd la moartea d-tale.

- Dacd cumva nu s-o rupe tn otavd, zise ldranul rAzdnd.

- Coasd ca asta n-oi avut d-ta de cdnd eSti pe lume. Md rog, n-oi decAt s-o cercetezi maibine Si sd vezi.,.

- AS, ce sd mai cercetez? Coasa-i coasd, una ca Si alta. O iau pe care imi cade in mAnd. Ei,

spune-mi verde, cdt ceri pe ea, cd n-am vreme de pierdut. Am o mulgime de treburi prin tdrg...

- fi-om spus o datd: patru lei.

- Dar bine, domnule, pe ce ceri d-to patru lei, pe ce?...

$i, zicAnd aceasta, tncepu sd cerceteze coasa din nou, iar ca sd o vazd mai bine, ie;i lnstradd. in prag, tnsd, se intoarse Si strigd:

- Ia seama, cd mi-am ldsatfnlduntru pdldria!

fliviu Rebreanu, fdranul Si coasa)

LIVIU REBREANU (27 noiembrie 1885 - l septembrie 1944)

Opere reprezentativenuvele: Pro;tii, Catastrofa, $ic $trul, dezertorromane: Ion, Rdscoala, Pddurea spdnzurafilor, Ciuleandra

Liviu Rebreanu este considerat a fi intemeietorul romanuluiromAnesc modern, una dintre personalit5lile marcante aleperioadei interbelice, membru al Academiei RomAne, in scrierilesale a tratat teme variate, reugind si surprindi viala incomplexitatea ei sociali gi psihologici.

Z

UEtlJ(.)

O.a

I

(A

J(Ja

x(z.<

t-

g

FJ(.r].

=1

ar{J

zF.

Z

-ls

,1iffii$fiiiiitr1iil*i1

1. Noteazd cAte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: odatd,rdbddtor, sd cerceteze.

2. Scrie cAte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor scrise ingrogat: sd

cumpdr, acolo, veche.

3. Transcrie din textul dat trei cuvinte oblinute prin derivare cu sufix.4. Desparte in silabe cuvintele: mdnunchi, negustor, pdldria.5. Explicd rolul semnelor de punctualie din enunlul:

- Dar bine, domnule, nu vezi d-ta cd nu-i cdlitd cumsecade?

6. Explici ce rol are cratima in cuvAntul d-ta.7. Transcrie un indice temporal gi unul spalial din textul dat,

B. Precizeazi doui moduri de expunere prezente in textul dat.

9. Formuleazi doui idei principale/secundare din textul dat.

10. Prezintd in 30-50 de cuvinte semnificalia secvenfei:

- E o marfo minunatd, care o sd gie pdnd la moartea d-tale.

- Dacd cumvo nu s-o rupe ln otavd, zise lSranul rAzAnd.

,,:rr1i[1iit[i,;!]i,

Redacteazl o compunere de 150-250 de cuvinte in care sI motivezi apartenenla textuluidat la genul epic.

?In compunerea ta, trebuie:

- si precizezi patru trdsdturi ale genului epic;

- sf, ilustrezi doul trisituri ale genului epic, valorificAnd textul dat;

- si ai un conlinut adecvat cerinlei;

- si respecli precizarea privind numirul de cuvinte.

o Introducere + definifia genului epic, in care sunt cuprinse cele patru trf,situri aleacestuia, respectiv enuntarea ipotezei - de exemplu: In tex[ul dat apar trisituri aleacestui gen literar.

o Cuprins + dezvoltarea celor doui argumente pentru incadrarea textului in genulepic - vor fi scrise doui paragrafe, fiind utilizate formulele specifice textuluiargumentativ:Inprimulrdnd../In aldoilearfrnd,,; Pedeoparte.../Pe de altdparte... etc.

Cele doud argumente vorvizadoui trdsdturi ale genului epic prezente in textul da!de exemplu: relatarea unor intdmpldri de cdtre narator (se realizeazi un rezumat),participarea personajelor Ia intdmpldri (care sunt personajele, ce relafii se stabilescintre acestea etc.), ideile ;i pdrerile reies din ac,tiune (evidenfierea acestora, apel latext).

o incheiere + concluzia prin care se reia ipotez,a, demonstratii prin argumenteleprezentate anterior - structuri specifice concluziei: A;adar...; Prin urmare...; Inconcluzie... etc.

(JzI!

(J

eF<+)

D.aI

V)

JL)a

,<Z,<

F

FI

Lr},

FA

AJa;{Jzrr.

Z

-]rrl

I

VARIANTA DE LUCRU 2

Citegte textul dat gi rispunde la cerinlele date.

in revdrsat de zori, pe boltd, lumina face minuni. Pe faga opei sclipesc, ici, ffirmdturi de

oglinzi; colo, pldci de ofel; comori de galbeni tntre trestii. in nuferi, ca-n niste potire plutitoare,curg raze de aur. Un colb de argint dd strdlucire stufdrisului. Peste tot liniste neclintitd, de roi.

Cocostdrcul s-a sculat cu nooptea-n cop. A intrat in baltd, Pe picioarele lungi, subgiri ca

niste lujere, trupul lui se leagdnd agale. Din c1nd fn cAnd iSi udd pliscul; uneori se opreste

de se uitd, ispititor, in fundul apei, ca Si cum ar fi dat peste cevo ce cduta de mult. E rdcoore,

Si rdcoarea tl tncdntd. Nu simte nicio altd doringd decAt sd-Si scalde picioarele fn unda rece,

care-i trimite fiori pdnd sub oripi.Deodatd se opreSte; fncordeazd gdtul Si prive;te. Pe frunza unui nufdr, o brosculd se bucurd

Si ea de frumuselea Si rdcoarea dimine{ii. Cdnd l-a vdzut, biata brosculd a incremenit pe

picioruSele de dinapoi; cu ochii mari deschisi, catd la cumplitul dusman, in spoima ei, tl vede

uriaS, cu capul atingdnd cerul, cu pliscul lung,larg, sd soarbd dintr-odatd bolta Si, dimpreundcu balta, pe ea. Inima i s-a oprit.

fSi astepta sfdrSitul.

Cacostdrcul o vede Si tnfelege. Dar dimineala e mdrimimos. $-apoi i se pore atdt de nticd,

atdt de netnsemnatd aceastd vietate a bdryii, cd, de la o vreme, parcd o pierde din ochi fn fundulapei, Si nici n-o mai zdreSte. Ridicd piciorul, o pdseSte dispreluitor Si trece, mdref, mai departe.

Broscufei nu-i vine sd creadd. Mai std oSa c(iteva clipe. Apoi, de bucurie, sare pe o altd

frunza; Si-ntr-un av1nt de recunoStinfd, ea, cea dintdi, taie tdcerea diminelii:

- Oaac!

[Emil GArieanu, Mdrinimie)

J

L.)zHr./

r)Uco

l-!q

a

I

(n

JUa

r{z,<Ha(JH

&g

-)F-

../frlFJ(.r)'

ca

-]a

r{JzoE+\-14\zrl]^/

J

rrl

1. Noteazi cAte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: trupul,ct vdzut, neinsemnatd.

2. Scrie cAte un sinonim potrivit pentru urmitoarele loculiuni: ctL noaptea-n cap, dintr-odatd.3. Noteazi cAte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor scrise ingrogat:

I in i ;te, dus inan, mdrinimo s.

4. Explici rolul cratimei din structura ,,gi nici n-o mai zdreSte".

5. Explicl rolul semnului exclamlrii din fragmentul dat.

6. Transcrie doud cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referl la locul acfiunii.7 . Precizeazi doui moduri de expunere prezente in textul dat.

B. Formuleazd doui idei principale/secundare din textul dat.

9. Transcrie un epitet gi o comparalie din textul dat.

l-0, Prezinti in 30-50 de cuvinte semnificalia secvenlei: in spaima ei, fl vede uriaS, cu

:ctpttl otingdnd cerul, cu pliscul lung,larg, sd soarbd dintr-odotd balta gi, dimpreund cu balta,'Je e0. Inima i s-a oprit.

Redacteazi o compunere de 150-250 de cuvinte in care sI motivezi apartenenla textului:at la genul epic.

in compunerea ta, trebuie:

- si precizezi patru trdsituri ale genului epic;

- sd ilustrezi doui trisdturi ale genului epic, valorificAnd textul dat;

- sd ai un conlinut adecvat cerinfei;

- sI respecli precizarea privind numdrul de cuvinte.

EMII GARLEANU (5 ianuarie 1B7B - 2 iulie L9L4)

A fost un prozator, regizor, scenarist de film gi jurnalist romAn.Chiar daci s-a spus despre Emil GArleanu ci ar fi un autor pentrucopii, scrierile acestuia transmit emolii puternice, in ele putind fisesizate semnificalii profunde, ascunse in spatele intAmpl5riloraparent simple.

Volumul Din lumea celor care nu cuvdntd cuprinde intAmpllrialegorice din viala gizelor, a pisirilo4, a animalelor gi a plantelor.

i

zt4

U

5i+Jq)

a

I

aJ(Ja;(Z,<z

E-

FJV).

Ja

t{J

ZF+

zI!

*]

rrl