Upload
calin-campianu
View
254
Download
7
Embed Size (px)
Citation preview
Patologia endometrului
Atrofia endometrului
• Se decelează linia hiperecogenă a vacuităţii cavităţii uterine
• Imaginea endometrului este de grosime redusă, inadecvată fazei menstruale
Hipertrofia endometrului
• Creştere a grosimii endometrului, fără a se putea diferenţia caracterul benign sau malign al acesteia
Cancerul de endometru
• Cel mai frecvent cancer genital
• Apare mai ales la femeia în menopauză
• Prognosticul şi tratamentul depind de - gradientul histologic
- invadarea miometrului
- existenţa metastazelor ganglionare
Aspecte ecografice• ecografia endovaginală
- creştere peste 5 mm a grosimii endometrului în menopauză- endometrul - slab delimitat, hiperecogen, heterogen
• extensia miometrială a proliferării endometriale
FIGO clasifică cancerul de endometru
în funcţie de profunzimea penetrării miometrului în
● stadiul Ia - fără penetrare miometrială
● stadiul Ib – penetrarea jumătăţii interne a miometrului
● stadiul Ic – penetrarea jumătăţii externe a miometrului
• Ecografia Doppler evidenţiază anumite caracteristici ale fluxurilor sanguine la nivelul arterelor uterine, intramiometriale sau endometriale, sugestive pentru malignitate
- valori scăzute ale rezistenţelor vasculare
- creşterea vitezei sistolice maximale
-vase de sânge neregulate, subţiri, dispuse anarhic
Examenul ecografic 2D şi Doppler poate fi utilizat ca o metodă de screening pentru cancerul de endometru
Polipii endometriali
• ecografia endovaginală
- formaţiune intracavitară, bine delimitată, hiperecogenă, înconjurată de ecourile endometrului
Anomaliile cavităţii uterine
Sinechiile uterine
• Ecografia poate obiectiva doar sinechiile calcificate, sub forma unei linii hiperecogene în interiorul cavităţii uterine
Retenţiile intracavitare
Hidrometria în postmenopauză- persistenţa secreţiei endometriale, asociată unei stenoze cervicale- mucoasa apare fină, regulată iar lichidul este transonic
Hematometria- cauze - malformaţii genitale
- polip- cancer de col uterin
- ecografic - dimensiuni crescute - linia vacuităţii cavităţii uterine este înlocuită de o
zonă hipoecogenăPiometria
- cauze - cancer de col uterin sau istmic stenozant şi suprainfectat - ecografic este heterogen, fără întărire posterioară
Malformaţiile uterine
• Momentul diagnosticului- menarha- sarcină - malformaţii a aparatului urinar
• Cele mai frecvente malformaţii uterine care pot fi decelate prin examen ecografic sunt
- aplaziile uterine- hemiuterele- uterele cloazonate- uterele comunicante- imperforaţia himenală
Dispozitivul intrauterin - DIU
Indicaţiile examenului ecografic● Depistarea contraindicaţiilor inserării
- malformaţii uterine- polipi endometriali- mioame submucoase
● Controlul DIU în cavitatea uterină- în secţiune sagitală - în secţiune transversală
● Diagnosticul complicaţiilor - migrarea- prezenţa unei sarcini ca un eşec al contracepţiei prin DIU
● Diagnosticul diferenţial ecografic- metaplazia osoasă a endometrului- sinechia calcifiată- polipul intracavitar calcificat- o lamă aerică intracavitară (postchiuretaj,
posthisterosalpingografie)
Patologia ovariană
• Clinic - tulburări ale ciclismului menstrual, dureri pelviabdominale, simptome generale (modificări endocrine, astenie, slăbire, inapetenţă, tulburări digestive)
• Examenul obiectiv decelează formaţiunea tumorală
- dificil de diferenţiat clinic o formaţiune tumorală benignă de cea malignă
• Ecografia transabdominală şi endovaginală 2D şi Doppler deţin un rol esenţial în diagnosticul afecţiunilor ovariene
Aspecte care trebuie analizate în cazul unei formaţiuni anexiale
• Unilateralitatea sau bilateralitatea leziunilor
• Dimensiunea fiecărei leziuni în parte
• Forma – sferică sau polilobată
• Aspectul conturului extern – bine delimitat, imprecis delimitat
• Aspectul peretelui – fin sau îngroşat, neted sau neregulat, cu vegetaţii sau pseudocloazonări
• Ecostructura – transonică, ecogenă, mixtă
• Prezenţa septurilor suple sau rigide, a vegetaţiilor sau îngroşărilor nodulare
• Prezenţa calcifierilor intratumorale
• Prezenţa ascitei, a adenopatiilor sau a metastazelor
• Mobilitatea anselor intestinale
• Evaluarea modificărilor endometriale asociate
• Criteriile care pledează pentru o formaţiune tumorală benignă
- Unilateralitatea tumorii- Conturul regulat, tumora fiind bine delimitată - Ecostructura predominant lichidiană sau aspect hipoecogen, omogen în cazul tumorilor solide- Prezenţa septurilor fine, regulate- Existenţa calcifierilor intratumorale- Rezistivitate crescută a fluxurilor vasculare- Localizarea periferică a vascularizaţiei tumorale- Viteza sistolică maximală scăzută- Prezenţa „notch-ului” diastolic
• Criteriile care pledează pentru o formaţiune tumorală malignă - Bilateralitatea leziunii- Dimensiunile peste 50 mm- Conturul imprecis delimitat- Ecostructura solidă, chistică multiloculară sau mixtă- Prezenţa septurilor dense, neregulate şi a vegetaţiilor interne- Prezenţa ascitei, adenopatiilor, metastazelor- Rezistivitate scăzută a fluxurilor vasculare- Localizarea fluxului sanguin în interiorul tumorii- Viteza sistolică maximală crescută- Absenţa „notch-ului” diastolic
Examenul ecografic permite un diagnostic pozitiv şi diferenţial al principalelor tumori ovariene
• Tumorile organice epiteliale (seroase, mucinoase, endometroide, tumori cu celule clare)
• Tumorile mezenchinale ( tumorile granuloasei, tumorile fibrotecale, tumorile Sertoli-Leyding)
• Tumorile germinale (chistul dermoid, chistele endometriozice)
Chistele ovariene funcţionale
• Corespund dezvoltării patologice a unui chist pornind de la un folicul ovarian sau corp galben
• Creşterea şi evoluţia - se află sub influenţa factorilor hormonali locali şi sistemici
• Pot involua spontan sau sub tratament estro-progestativ
Chistul folicular
- formaţiune cu dimensiuni de până la 50- 100 mm, transsonică, cu întărire posterioară, de formă rotund-ovalară
- peretele este subţire putând prezenta pseudocloazonări
Chistul luteal
- formaţiune cu dimensiuni de 20-50 mm, localizată în centrul ovarului
- se constituie postovulator
- peretele este gros
- ecostructura este inomogenă, heterogenă datorită sângerărilor intrachistice
Sindromul ovarelor microchistice
• Elemente de diagnostic
- spaniomenoree sau amenoree
- hiperandrogenemie
- obezitate
- sterilitate
• Examenul ecografic- Creşterea volumului sau
dimensiunilor ovarelor
- Ovarul pierde forma sa alungită, devenind sferic
- indicele de sfericitate - l/L
- valoare patologică > 0,7
- La periferia ovarului există numeroase microchiste dispuse „în şirag de perle
- Stroma ovariană hipertrofică, hiperecogenă
Diagnosticul diferenţial ecografic al formaţiunilor tumorale ovariene
• În situaţia unei formaţiuni pelvine pur lichidiene
- chist ovarian funcţional
- structură a tubului digestiv
- colecţie la nivelul trompei
- chist mezoovarian
- ascită localizată
- diverticul vezical
• În situaţia unei formaţiuni pelvine chistice atipice mixte sau solide
- sarcină extrauterină
- segment colic
- adenopatie inflamatorie
- cancer ovarian
- rinichi pelvin displazic
• În situaţia unei formaţiuni tumorale gigante cu dezvoltare pelviabdominală
- megavezică
- tumoră gigantă digestivă
- fibromiom uterin gigant
Patologia trompei uterine
• Afecţiunile inflamatorii - patologia cea mai frecventă la nivelul trompei uterine
• Simptomatologia cuprinde: dureri pelviabdominale, febră, modificarea ciclului menstrual, sterilitate
• Examenul obiectiv decelează o formaţiune pseudotumorală anexială, dificil de diferenţiat de o tumoră ovariană
• Diagnosticul este susţinut de markeri ai procesului inflamator – VSH, leucocite, proteina C reactivă
Hidrosalpinxul - transudat la nivelul lumenului tubar produs prin obstrucţia ostiumurilor tubare
• Aspecte ecografice - formaţiune pseudotumorală, ovoidă, bine delimitată, unilaterală, transonică, cu perete fin, asemănătoare unui chist seros- formaţiune pseudotumorală alungită, transonică cu
o segmentare perpendiculară, care creează dificultăţi în diagnosticul diferenţial cu un chist cloazonat
- formaţiune pseudotumorală, transonică, alungită cu aspect de „roată dinţată” datorită remanierilor
fibroase care pornesc de la perete spre lumenul tubar
Piosalpinxul - colecţie purulentă la nivelul trompei, înglobând adesea şi ovarul (abces tuboovarian)
• Aspecte ecografice - formaţiune latero-uterină,
piriformă cu perete îngroşat şi imprecis delimitat datorită aderenţelor realizate cu organele învecinate
- ecostructura este heterogenă, mixtă – poate conţine zone transonice şi
parenchimatoase, cloazonări şi septe determinate de pliurile de flexiune ale trompei
- conţinutul poate sedimenta determinând un nivel hidric evocator pentru diagnostic
Sarcina extrauterină
• Localizările ectopice ale oului în afara uterului
• Cea mai frecventă localizare (98%) este cea tubară • Oul implasat în trompă este înconjurat de trofoblast - penetrează peretele
trompei - erodează vasele – hematosalpinx
• De obicei embrionul moare, dar chiar şi după acest moment trofoblastul îşi menţine potenţialul invaziv cu posibilă ruptură tubară secundară
• Alături de examenul clinic, examenul de laborator (titrul seric de β HCG, progesteronul seric), examenul ecografic endovaginal contribuie la realizarea unui diagnostic precoce al sarcinii extrauterine
Semne ecografice • Cavitatea uterină
- Cavitatea uterină virtuală
- Prezenţa sângelui proaspăt sub forma
unei bande hiperecogene, heterogene
- Prezenţa pseudosacului gestaţional determinat
de sângele vechi cu aspect transonic şi endometrul
• Anexele
- Corpul galben – de obicei sub formă cavitară fiind localizat de aceiaşi parte cu SEU. În 15 % din cazuri localizarea este contralaterală, ceea ce susţine migrarea peritoneală a oului, cauză a SEU
- Sacul ovular localizat extrauterin. Identificarea extrauterină a sacului ovular care conţine ecou embrionar cu activitate cardiacă permite un diagnostic de certitudine a SEU
- Hematosalpinxul – formaţiune pseudotumorală hipoecogenă, heterogenă cu dimensiuni de 40-60 mm/ 10-20 mm, localizată laterouterin
- Anexele normale – nu exclud prezenţa SEU
• Peritoneul- Hemoperitoneul
- colecţie la nivelul fundului de sac Douglas
- ecogen sau transonic în funcţie de prezenţa sângelui proaspăt sau vechi- Hematocelul peritubar sau retro-uterin
- colecţia hematică peritoneală - se poate organiza în cheaguri determinând o formaţiune
latero sau retro-uterină, hipoecogenă, heterogenă
- dificil de diferenţiat de un hematosalpinx