Lista lui Secu nu se las`: Structura de comand` a Securit`]ii \n decembrie 89Anul XIV nr. 5 (634) 3- 9 feb ru ar ie 2004 24 + 4 pagini 15.000 lei

Baronul face ce vrea pila lui

|n prim`ria lui Sechelariu secretarele fuck legea

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Ca s` dea Tutunul Romnesc cui trebuie,

Mu[etescu i-a refuzat pe americaniIubesc America, dar mai mult iubesc moneda ei na]ional`!, `sta e crezul oric`rui pesedist normal la cap. Convinge]i-v` de acest refren simplu, citind cum o probabil` [pag` \n dolari pentru un teren, primit` de la un mah`r evazionist, a fost mai dulce pentru administra]ia pesedist` dec\t o sum` corect`, la pre]ul zilei, oferit` de Ambasada SUA. Din p`cate pentru americani, ne\nso]it` de o [pag`. Nici m`car una simbolic`.

Pagina 13

poveste despre secretare [i metodele lor specifice. O mic`, dar vioaie epopee a modului \n care baronii [i vasalii lor, vicebaronii [i, mai ales, viceprimarii fac uz de farmecul lor politic pentru a ocupa ni[te func]ii. A le ocupa, va s` zic`, cu fostele lor secretare, al`turi de care au tr`it un mandat PSD de neuitat. E o poveste pervers`, dar foarte normal`. |n orice ora[ din Romnia, \n fiece prim`rie, \n oricare institu]ie de stat exist` cel pu]in o pi]ipoanc` blond`, cu picioare lungi, c`reia trebuie s` i te adresezi, politicos, cu stimat` doamn`. C` altfel te d` afar`.

O

Pagina 15

Debandad` \n clasa conduc`toare

Guvernan]ii nu [i-au f`cut EmmaTovar`[a, tovar`[a! {tiu eu cine s\nt corup]ii din Romnia: fanario]ii, arenda[ii de la 907, afacerea Skoda, Lupeasca [i... ```... ```... [i {tef`nescuBachus, `la cu vinurile. Ajunge de-un 5? C` dac` iau peste 7 m` bate la partid.

Elev N`stase, dac` [i ast`zi o s`-mi vii cu acelea[i scuze - c` ]i-ai uitat caietu acas`, c` ]i-a morfolit c\inele paginile, c` s-a oprit curentul, c` ]i-a zm\ng`lit Micky compunerea despre Anticorup]ie - s` [tii c` eu la Integrare te las corigent. A, spui c` ]i-a murit bunica? P`i cum, m`, Adriene? C` mi-ai mai zis minciunica asta de patru ori. {i eu m-am \nt\lnit ieri cu Bunica la Cotroceni. Era bine-mersi, \[i a[tepta pensia. M-a \ntrebat c\nd e [edin]a cu p`rin]ii materialismului-dialectic [i istoric.

TMicky, Mitrea [i Adi copiii cu nevoi speciale [i pofte exagerate ai Guvernului N`stase se roag` de doamna profesoar` Nicholson s`-i duc` \ntr-o excursie de pl`cere cu trenul integr`rii la Bruxelles

2

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE{tii ce m` doare, Silvio, de c\nd ne monitorizeaz` Europa, \n privin]a adop]iilor? Noi doi nu putem s` avem copii \mpreun`!

Salva]i Vama Veche!Asocia]ia pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural angajeaz` director de programe. Candida]ii trebuie s` cunoasc` situa]ia zonei Vama Veche-2 Mai, s` fie dinamici, organiza]i [i dedica]i scopului Asocia]iei. Experien]a \n domeniul ONG constituie un avantaj \n recrutare. S\nt necesare studii superioare, cunoa[terea limbii engleze, abilit`]i de operare PC [i permis de conducere cat. B. Trimite]i scrisoare de inten]ie [i CV pe adresele teo@mma.ro [i office@catavencu.ro p\n` cel t\rziu la data de 15 februarie 2004.

Brfe, [menuri, [u[anelePavel, NNN Analistul Danpn` la editorialist la Ziua [i universitar, a declinat urm` oferta de consiliere, altfel avantajoas` financiar, f`cut` de cel mai stelist om politic, Gigi Becali. |n schimb, i-au r`mas de analizat ofertele de intrare \n partid ale celor mai importante partide politice, inclusiv PSD. Dar pasul de la analist [i ziarist \n mocirla politicii este unul foarte riscant. R`mne s` comunice marelui public decizia sa. Unul dintre ferici]ii beneficiari externi ai adop]iei cu cntec este nimeni altul dect unul dintre prim-directorii financiari ai lui Berlusconi la Fininvest, el \nsu[i multimilionar \n dolari. Copilul e bine mersi, dar nu serviciul guvernului N`stase c`tre prietenii lui Berlusconi \l contest` Baroneasa & romnoscepticii din forul european, ci \nc`lcarea unui moratoriu. Candida]ii la prim`riile de sector ale Bucure[tilor sunt \n majoritate noi. Ceea ce era previzibil s-a produs: Vanghelie, primarul \mprizonabil la orice or` din zi [i din noapte, nu mai e l`sat de c`tre PSD s` candideze, cu toate promisiunile de aproape 1 milion de dolari pe care le-a f`cut pentru campanie [i [efii s`i. Pe locul s`u va veni cineva pe care o s`-l dezv`luim \n episoadele urm`toare. Unul dintre candida]ii la func]ia de profesor universitar la catedra de obstetric`-ginecologie de la Spitalul Universitar este numitul Gheorghe Peltecu. Personajul are o dubl` notorietate: c` ar fi un bun ginecolog [i c` este unul dintre cei mai rapace medici. Dup` ce, \n urma unui denun] f`cut de o pacient` revoltat` de dimensiunile preten]iilor, falangele dlui doctor au mu[cat dintr-un plic vopsit de procurori cu vopseaua [p`garului, s-a ales cu un proces de mit`, dar a fost iertat de judec`tori. Istoria lui penal` \l face, totu[i, incompatibil cu func]ia de director de spital, drept care e bine mersi director la Filantropia. A]i \n]eles c` avem de-a face cu un membru al famigliei lui don Lorenzo; don Lorenzo, recte rectorul Lauren]iu Mircea Popescu, l-a propulsat pe Peltecu din practician direct conferen]iar, etapele universitare intermediare fiind depuse \n contul rectorului; acum protejatul concureaz` cu c]iva conferen]iari [i profesori pe bune, dar lumea e convins` c` postul \i este rezervat. Na[ul Lorenzo nu protejeaz` orice papagal onest. Faptul c` Nati Meir, consilierul pe probleme de politic` extern` al PRM, a g`zduit o \ntlnire, \n casa lui din Bucure[ti, \ntre Vadim [i importan]i lideri din PSD nu trebuie s` ne surprind`. |n urm` cu c]iva ani, Nati Meir l-a g`zduit \n cealalt` cas` a lui din Israel, din Haifa, pe premierul de ast`zi al Romniei, Adrian N`stase. Totu[i, e greu de admis c` cei doi consilieri israelieni ai lui Vadim ar fi crti]ele implantate de PSD la PRM. Lucrurile sunt ceva mai complicate dect par la prima vedere, dar promitem c` le vom clarifica \n cel mai scurt timp posibil.

NNN

NNN

NNN

A[ez`m\ntul cultural

Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

(BULE TI NUL ACADE MI EI ) (B ULE TI NUL ACADE MI EI ) {te fa n AGO PI AN {te fa n AGO PI AN I on BAR BU I on B AR B UR E DAC}IA:

NN

Silvio Berlusconi [i Adrian N`stase, doi premieri care viseaz` s` candideze pentru un nou magnat de prim-ministru, respectiv de pre[edinte E inadmisibil s` fiu scos din televiziune! |nc`peam [i pe vremea regretatului Odios. C\nd erau doar dou` ore de program. {i acum, c\nd s\nt at\tea posturi TV, s` nu mai aib` copiii mei unde s` c\nte versurile unui tat` genial? P`i, de-asta am ie[it eu la Revolu]ie cu pieptul gol \n b`taia flegmelor?

Secretar general de redac]ie: Mar u s B O R}E A Mar iiu s BO R}E A Do ru BU {CU Redactor-[ef: Do ru BU {CU Dor u CO STE A Trebi juridice: Dor u CO STE A R `zvan CU CU R `zvan CU CUII Mar iu s D R~G HI CI Birou Investiga]ii: Mar iu s D R~G HI CI Consilier tehnic: F lo rin I ARU F lo rin I ARU A n O NE SCU Allii n IIO NE SCU Eu ge n STO DO R Eu ge n II STO DO R {ef Birou Investiga]ii: Cor ne l I VAN CIU C Cor ne l I VAN CIU C Au gus t n JUL EA Au gus tii n JUL EA Redactor artistic: O cta v M ARD ALE O cta v M ARD ALE Livi u M IH AI U Redactor-[ef adj.: Livi u M IH AI U I o an T. MO R AR {ef Birou Externe: I o an T. MO R AR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V or e M O} OC Vii or ell M O} OC D rago [ M U{AT D rago [ M U{AT B o gda n P ETR Y Grafician: B o gda n P ETR Y Da n STAN CIU Secretar de redac]ie: Da n STAN CIU Birou Investiga]ii: Iu li an T~NAS E Iu li an T~NAS E M ir ce a TO MA {ef Birou Social-Politic: M ir ce a TO MA Reporteri: Al exan dru C~UTI {, Al exan dru C~UTI {, Gab r e D RO GE AN U Dan e G OACE Gab rii ell D RO GE AN U,, Dan ii ell G OACE,, C` t` n M ATE A exan dr u V ~RZ AR U C` t`llii n M ATEII ,, All exan dr u V ~RZ AR U {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drag o[ VAS LE Drag o[ VAS IILE General Manager: So rin VU LPE So rin VU LPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Bula demnitaruluiCATEGORIA

EMIL BOBUNicolae Mischie (baron de Gorj): Dac` mai tr`ia Nicolae Ceau[escu, a[ fi f`cut ce am f`cut [i ast`zi. Poate a[ fi fost mai baron, \n sensul c` eram mai t\n`r [i aveam alt` for]` de munc`. Ovidiu Grecea (prefectul Capitalei): Cred c` ultima fraz` nu este.CATEGORIA

CATEGORIA

LAUDATIO IN INTEGRUMAdrian P`unescu (senator PSD): Subsemnatul a ajuns parlamentar tocmai pentru c` \n ani, cu trud` [i cu harul h`r`zit de divinitate, a reu[it s`-[i formeze un nume \n poezia romneasc`, \n cultura romneasc` [i, nu \n ultimul r\nd,\n poezia romneasc`.CATEGORIA

Alexan d ru U LEA Marketing Director: Alexan d ru U LEA ulea@catavencu.ro D eli a DR ~GU {I N Promotion Manager: D eli a DR ~GU {I N delia@catavencu.ro PR&Events Manager: Lau ra I V ~NCI OI ULau ra I V ~NCI OI UIIO NII }~ O N }~ laura@catavencu.ro Ro xana BO DE A Traffic Manager: Ro xana BO DE A roxana.bodea@catavencu.ro 200 2 Co ncep t Mu lti med i a Design: 200 2 Co ncep t Mu lti med i a V ad AR GH R & F o r n ARU Vll ad AR GH IIR & Fllo rii n II ARU Co ri na M| }~ Tehnoredactare: Co ri na M| }~ Co men zi p ub li citar e l a Co men zi p ub li citar e l a Pu bl im edi a I nte rn atio na l Pu bl im edi a I nte rn atio na l Mi rcea I on es cu Mi rcea I on es cu director publicitate 021 .3 05 .32 .4 0 021 .3 05 .32 .4 0 mi rcea. io ne scu @m pg .r o mi rcea. io ne scu @m pg .r o D IFU ZARE pr in NDC G ro up 200 0 , D IFU ZARE pr in NDC G ro up 200 0 SRL, Tel .: 02 1. 205 .7 2. 00 ; Tel .: 02 1. 205 .7 2. 00 ; Fax: 0 21 .22 3. 21 .0 0 Fax: 0 21 .22 3. 21 .0 0 Ab on am ente p ri n R o di pet S .A. Ab on am ente p ri n R o di pet S .A. Nr. de ca ta lo g 20 02 sa u d ire ct Nr. de ca ta lo g 20 02 sa u d ire ct la la Academia Ca]avencu ADR ES A R EDAC} IEI : ADR ES A R EDAC} IEI : Bu leva rdu l Reg in a El is ab eta 7 -9, e taj 6 , B u leva rdu l Reg in a El is ab eta 7 -9, e taj 6 , Sector 2 , Bu cu re [ti Sector 2 , B u cu re [ti Te l. : 3 14 .0 2. 35; 3 14. 02 .3 8; 31 4. 02. 39 Te l. : 3 14 .0 2. 35; 3 14. 02 .3 8; 31 4. 02. 39 Fa x: 31 4. 02 .58 Fa x: 31 4. 02 .58 I SSN 12 21-5 59 7 I SSN 12 21-5 59 7 Ti p `ri t l a Ti p ogr afia Ti p `ri t l a Ti p ogr afia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Victor Ciorbea (pre[edin- VA FI MAI R~U Gabriel Oprea (ministrutele PN}CD): PN}CD este cel mai puternic adversar politic al delegat, Ministerul AdminisPSD. tra]iei [i Internelor): Vreau s` gestion`m aceast` situa]ie, CATEGORIA s-o ]inem \n m\n`, s` ne facem DIN PU}UL DE AP~ treaba [i eu cred c` o s` reu[im AL G|NDIRII acest lucru. Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Bem ap` \n fie- CATEGORIA care zi, nu putem bea ap` numai VLADIMIR ILICIT LENIN la viituri. Ion Iliescu (pre[edintele CATEGORIA Romniei): Eu nu cred c` PROSTIE fiecare poate s` fac` chiar ce CU PREMEDITARE vrea cu banii lui. Dumitru Sechelariu (primarul Bac`ului): Prim`ria nu CATEGORIA e o institu]ie public`, ci o struc- BARONET, tur` func]ional` cu activitate M|N~RIA }~RII Adrian N`stase (primpermanent`. ministru): Dac`-i pui lui Mischie un micro-

EMIL GOGU

Z|MBE{TE, M|NA

Adrian P`unescu, un candidat calificat pentru Ministerul Unturii [i Cultelor, exclus din grill-ul de programefon \n gur`, \l ia \n din]i. A[a c`, [i se reg`sesc unele \ndemnuri dac` nu-l mai putem sp`la, s`-l chiar \n Biblie. Acolo se spune ascundem pu]in. c` s` d`m Cezarului ce-i al Cezarului [i d`rile c`tre stat. CATEGORIA A[a c` ideal ar fi ca toate obligaNOUL {I VECHIUL ]iile s` fie achitate de bun`voie, TAXAMENT pentru a nu ajunge la sanc]iuni, Valerian Mih`il` ([eful dar [i pentru a fi \n concordan]` Direc]iei Finan]e Neam]): cu preceptele biblice. Fiscalitatea nu a fost inventat` de noi, ea exist` de c\nd lumeaCATEGORIA

MICI IMPREFEC}IUNIGheorghe Martin (prefectul jude]ului Constan]a): Fiecare poate s`-[i spun` o opinie, at\t timp c\t nu deregleaz` un sistem. |ntunericitul

Doamnelor [i doamnelor! Vremea se \nc`lze[te sim]itor: a ap`rut , revista sexului frumos [i de[tept num`rul pe luna februarie! Din sumar: Pictorial: Kitty Cepraga, |nving`toarea; Femeia Tabu a lunii: Doina Levintza; Dosar: Luxul, dulcele r`u necesar; Anchet` despre dezm`]; Radu Moraru [i fanteziile sexuale ale femeilor; Cristi Iacob pe culmile libert`]ii (pictorial); S`n`tate, frumuse]e, sfaturi psihologice, horoscop, adrese Plus suplimentul gratuit

tabu

Inte rne t: Inte rne t: http://www.catavencu.ro E -ma il: E -ma i l: office@catavencu.roacademia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

tabu making of.

Cite[te , revista care \i dezbrac` pe b`rba]i de secrete. Vei afla c` tr`ie[ti \ntr-o lume a b`rba]ilor. Condus` de femei.

tabu

unora le place jaful

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

3

Privatizarea Tutunului Romnesc, argument pentru desfiin]area CNSASRe-reprivatizarea Tutunului Romnesc, consumat` \n huiduielile presei, a fost contemporan` cu un eveniment care a trecut mult mai pu]in observat: un nou atac asupra CNSAS-ului. Propunerea parlamentarilor PSD de reducere a mandatului Colegiului de la 6 la 4 ani \nseamn`, de fapt, eliminarea incontrolabililor membri ai CNSAS care au avut preten]ia exploziv` de a scoate la iveal` dosarele ofi]erilor de Securitate care au f`cut poli]ie politic`. Furia cu care actualii colaboratori ai fostei Securit`]i au reac]ionat pare dispropor]ionat`, dac` ne gndim c` din punct de vedere moral subiectul este de mult dep`[it de performan]ele mafiote ale h`rnicu]ilor no[tri guvernan]i (1990-2004). Mai c`-]i vine s` crezi c` sunt ap`rate interese financiare barosane [i, mai ales, contemporane. Iar ipoteza noastr` chiar asta este. C` \ntre activitatea CNSAS-ului [i privatizarea Tutunului Romnesc exist` o leg`tur` important`: cu ct este mai ineficient CNSAS-ul, cu att mai r`v`[it` va fi economia na]ional` de tutunuri trase de securi[ti. jug`nirii statului? Fiind vorba despre fostul ofi]er de Securitate Ioan Niculae, normal, ne-am gndit \n primul rnd la fo[tii s`i colegi de [coal`.

Viorele, pe mine nu m` duci cu vorba. Mie s`-mi spui clar, c` eu nu mai ]in minte. Ultimul hotel l-ai luat tu sau ]i l-am dat noi, ca de obicei?

{coala de la B`neasa, of courseP`i, mai \nti s` punem la punct cazul Niculae. |ntrebat frontal de colegul meu Cornel Ivanciuc dac` este adev`rat c`, \nainte de 1989, ar fi fost ofi]er de mili]ie, dl. Niculae s-a enervat [i a ripostat demn: Nici vorb`, am fost ofi]er \n Direc]ia de Informa]ii Externe (DIE). M` rog, acolo l-a prins revolu]ia. Dar speciali[tii IRIR ne atrag aten]ia c`, pentru a ajunge la DIE, un absolvent de [coal` de Securitate tot de la pulan trebuia s` \nceap`, adic` de la munculi]a aia de jos, cu ochiul [i urechea pe romni. |n leg`tur` cu aceast` epoc` a existen]ei domniei sale ne-ar interesa dac` \[i aminte[te de dosarul de urm`rire al ]intei Lulu (vezi Lista lui Secu). {i acu hai s`-l c`ut`m de colegi. Reprezentantul statului pentru ultima [i cea mai scandaloas` opera]iune este APAPS-ul. La APAPS, \n func]ia de secretar general a fost uns, dup` alegerile din 2000, dl. general (r) Victor Marcu. Marius Oprea, cercet`tor [i membru IRIR, scrie: Generalul Marcu s-a implicat activ n ac]iuni de poli]ie politic` nainte de 1989. A absolvit n 1968 {coala de ofi]eri de Securitate de la B`neasa, iar din martie 1975 a lucrat la Direc]ia de Informa]ii Externe. n perioada 1980-1985, el a fost [ef de birou [i apoi [ef de serviciu la UM 0103 din DIE, unitate care supraveghea grupurile legionare din diaspora, iredentismul maghiar, iar prin extensie se ocupa de intimidarea [i anihilarea emigra]iei ostile regimului comunist, inclusiv cu luarea de m`suri active mpotriva postului de radio Europa Liber`. Din 1985, a condus efectiv aceast` unitate. Dup` alegerile din 2000 a fost numit de ministrul Privatiz`rii, Ovidiu Mu[etescu, secretar general al Autorit`]ii Na]ionale pentru Privatizare, organism care are statut de minister. Generalul Marcu explica astfel utilitatea lui n noua func]ie: Pentru verificarea bonit`]ii societ`]ilor care particip` la privatizare, ar trebui s` existe cineva. n 2002, n urma dezv`luirilor de pres` privind trecutul s`u securist, Victor Marcu a fost nl`turat din func]ia de secretar general al APAPS. Aoleu, ve]i striga alarma]i, am r`mas f`r` securist la APAPS! P`i, abia ce-am rezolvat primele dou` ieftiniri ale Tutunului, ce ne facem mai departe? Cum ne mai protej`m afacerile? Sta]i lini[ti]i la locurile voastre. A r`mas \nsu[i dl. Ovidiu Mu[etescu, ministrul Privatiz`rii. Despre domnia-sa, cercet`torii de la IRIR evoc` o scen` din diminea]a zilei de 22 decembrie 1989. Atunci, muncitorii au vrut s` porneasc` spre centrul Capitalei unde tocmai auziser` c` se d` revolu]ie. Ei bine, surpriz`: por]ile uzinei erau proasp`t sudate, la ordinul unui oarecare Mu[etescu Ovidiu, secretar de partid la \ntreprindere. Normal c`, dac` n-ar fi fost revolu]ie, omul n-ar fi ajuns niciodat` att de for]os \nct s`-[i permit` s` fac` ni[te cadouri de sute de milioane de dolari, din avutul \ntregului popor, securi[tilor s`i iubi]i.

Dup` albastru de Vorone], negru de OPCFemeia care ne protejeaz` pe noi, consumatorii, Rovana Plumb, [efa cea mare de la Oficiul Na]ional pentru Protec]ia Consumatorilor, a adoptat cele mai moderne tehnici de persuasiune [i succes n munca sa. Un fin observator al activit`]ii Rovanei ar nota c` d\nsa se mbrac` numai n negru. Explica]ia acestei alegeri n domeniul fashion ne-a dat-o un borcan expirat de fasole, ce st`tea r`t`cit pe rafturile OPC. {efa biroului de la rela]iile cu publicul/mass-media a sf`tuit-o pe Mama expira]ilor s` se mbrace numai [i numai n negru pentru c` a[a are mai mult` autoritate. Dup` cum fug prin pie]e ]`ranii [i v\nz`toarele de la tarabe c\nd aud de Plumb, a[a [i este.

Tutunul Romnesc ca misiune a ofi]erilor de Securitate

Am venit [i noi la voiTr`darea politic` face carier` [i la Ia[i. Dup` modelul lui Gheorghe Nichita, fost [ef la RAJAC, carieristul plecat de la PD la Partidul cel Mare [i ajuns n scaunul lui Simirad prin ma[ina]iuni marca PSD, un alt personaj sare din barca lui B`sescu n a lui N`stase. {i asta, chiar de Ziua Unirii. Numele personajului Mihai Baciu nu v` spune nimic. Unii sus]in c` ar fi deputat.

Tutunul Romnesc a fost achizi]ionat de Ioan Niculae de trei ori. Pre]ul companiei a fost evaluat de PriceWaterhouseCoopers la 115 milioane de dolari. La prima tranzac]ie, respectabilul om de afaceri a cheltuit 10 milioane din petrodolarii lui cinsti]i. Suma reprezenta un avans, pre]ul stabilit de ministrul din epoc` Ioan Mure[an pentru Tutunul Romnesc fiind de 50 de milioane. Tranzac]ia a fost contestat` \n justi]ie [i Niculae pierde. Un an mai trziu, noul ministru al Agriculturii Ilie Srbu cedeaz` 55% dintre ac]iunile companiei lui Niculae \n contul celor 10 milioane deja avansate. O solu]ie elegant` din dou` puncte de vedere: mai \nti, pentru c` s-a evitat o nou` licita]ie, deci surprize nepl`cute [i doi, s-a modificat sensibil pre]ul Tutunului (dac` 10 milioane au ajuns pentru mai mult de jum`tate din valoare, se poate calcula c` Srbu a ieftinit la mai pu]in de 20 de milioane valoarea companiei). |n sfr[it, ultimul act \ncepe cu majorarea capitalului Tutunului de c`tre stat, prin includerea terenurilor \n proprietate; unul dintre terenuri este cel de la B`neasa, evaluat numai el la 10 milioane de dolari. |n urma m`ririi de capital, Niculae pierde pozi]ia de ac]ionar majoritar. Pozi]ie pe care o preiau dou` firme micu]e, care achizi]ioneaz` zilele trecute pachetul majoritar cu suma surpriz` de 1,6 milioane de dolari. Dac` e adev`rat c` Niculae este adev`ratul cump`r`tor, atunci procesul derulat \n cei 3 ani a \nsemnat, de fapt, o ieftinire continu` a ]igaretei romne[ti pentru a i-o potrivi dlui Ioan Niculae \n [pi]. Dar sta]i a[a, nu v` gr`bi]i s` crede]i c` stimabilul cump`r`tor a cotizat din buzunarul lui 11,6 milioane de dolari ca s` cumpere ceva de la stat. S-ar fi f`cut grav de rs fa]` de colegi. S` nu uit`m c`, \n perioada \n care a exploatat marea tutungerie cot la cot cu statul, datoriile companiei au crescut de la 55 la 122 de milioane de dolari. E voie s` cred c` asta \nseamn` c` tutunul a fost stors la snge [i c` unde Niculae, plagiatorul pierde statul c[tig` alde Niculae? Relui P`unescu cunoa[te]i c` pentru o asemenea afacere Mecanismul privatiz`rii [i reprivae nevoie de un parteneriat extrem de fidel \ntre Niculae [i reprezentan]ii sta- tiz`rii este testat \nc` din 1990. tului? Ce tip de rela]ie poate garanta o Mul]umit` efortului colegilor de la Capiasemenea solidaritate \n opera]iunea tal, avem chiar o imagine edificatoare

Viorel P`unescu demonstr\ndu-i lui Dan Matei Agathon c` el [i fra]ii s`i n-au \nstr`inat nici un hotel din patrimoniul statului. P\n` [i Interul a r`mas tot la locul lui, \n Pia]a Universit`]ii, vizavi de restaurantul Pescarul.privind produsul acestui proces, \n Lista celor mai boga]i 300 de oameni din Romnia din care nu lipse[te dect indicarea celor 30 care nu sunt securi[ti. Pentru istorie, consider`m c` efortul de deschiz`tor de drumuri al fratelui George Constantin P`unescu (GCP) merit` a fi evocat aici. Asta cu att mai mult cu ct Niculae l-a plagiat. Presa relateaz` c` GCP a fost declarat persona non grata de guvernul italian \n anii 80 [i expulzat, probabil sub acuza]ia de spionaj. Dup` ce a \nregistrat succesul din revolu]ie, sa gndit s` cumpere Intercontinentalul. Confreria a func]ionat [i, f`r` vreun efort financiar, a devenit proprietar al pachetului majoritar de ac]iuni, \nfrngnd grupul Marriott la licita]ie. Apoi a folosit hotelul ca gaj pentru succesive credite ob]inute (sau garantate) de la Bancorex. Cnd banca Securit`]ii statului a fost \nchis` (cu for]a, la presiunile B`ncii Mondiale, pentru a opri devastarea bugetului de hoardele de ofi]eri deveni]i biznismani), gajurile au fost preluate de AVAB, care s-a pus, frate, pe valorificat [i recuperat banii pierdu]i. P`unescu a fost executat: i s-a luat Intercontinentalul. Hotelul a fost scos la vnzare pentru a acoperi datoria de cteva sute de milioane de dolari. La ofert` lansat` cu foarte mare discre]ie a r`spuns o singur` firm`. O firm` mic`, din Luxemburg: RICC. Luxemburghezii `[tia au achizi]ionat hotelul la o sum` de 10 ori mai mic`. C`uta]i dumneavoastr` vreun luxemburghez la conducerea Intercontinentalului [i, dac` nu-l cheam` P`unescu, s` m` da]i la AVAB, poate m` cump`r` cineva.

UCM Re[i]a ultima prad`S`pt`mna trecut` a fost achizi]ionat [i monumentul industriei grele romne[ti, Uzinele Re[i]a. Anun]ul de scoatere la vnzare produs de trupele de Securitate de la APAPS pentru colegii lor din sectorul afaceri a fost citit de o singur` companie, una nu rde]i din Elve]ia: INET AG. Este la fel de cunoscut` ca firma luxemburghez` din povestea lui P`unescu. Ce nevoie are o firmuli]` de buzunar elve]ian` de un mamut industrial romnesc? Dac` v` tenteaz` s` rezolva]i [arada, v` mai oferim o informa]ie: UCM este singurul produc`tor autohton de turbine [i alte acareturi de care are nevoie cineva interesat s`-[i mobileze o hidrocentral`. De aproximativ 5 ani, retehnologizarea hidrocentralelor din Romnia a devenit surs` de sifonat sute de milioane de dolari din bugetul pl`titorilor de energie electric`. Exist` o firm` care controleaz` traseul banilor dinspre Hidroelectrica spre furnizorii de servicii (ave]i informa]ii suplimentare \n pagina de CHIXXL), care controleaz` \ncas`rile din exportul de energie [i nu lipsea dect posibilitatea de a \ncasa bani pentru produc]ia de turbine, \n condi]ii de monopol. Exerci]iu: dac` ]ine]i cont c` [i cump`r`torii UCM s-au bucurat de anularea datoriilor, v` l`s`m s` indica]i voi ce grade au ofi]erii elve]ieni. Mircea TOMA P.S. Pentru o viziune de ansamblu a capitalismului de tip securist, v` recomand`m articolul lui Marius Oprea h t t p : / / w w w. r o m a n i a l i b e r a . c o m / , 22.01.2004.

Poli]ia [i Justi]ia ne arunc` prafuri n ochin 2 noiembrie 2002, sublocotenentul Silviu Negril` de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Timi[ execut` o perchezi]ie la domiciliul lui Claudiu Cristian Popa, din Timi[oara de unde ridic`, printre altele, trei bobi]e de culoare brun` care, cnd ajung la laborator, devin o substan]` pulverulent` de culoare bej n greutate de 0,04 grame, adic` a dou`zeci [i cincea parte dintr-un gram! Cam ct are un fir de praf! La laborator se constat` c` proba (nu bobi]ele, ci praful!) este heroin`. Pe baza acestei probe, Claudiu Cristian Popa este condamnat pentru trafic de droguri! n rechizitoriul Parchetului Timi[ cantitatea devine 0,2 grame, f`r` s` mai fi avut loc o alt` perchezi]ie [i o alt` confiscare! Claudiu Popa este condamnat la un an de nchisoare cu suspendare. La recursul de la Curtea de Apel, surpriz`, aceea[i cantitate, consemnat` [i ca atare n prima parte a deciziei penale, devine 1,2 grame de heroin` [i pedeapsa cre[te la 11 ani de nchisoare! Or fi visat poli]i[tii [i magistra]ii s` prind` marii trafican]i de droguri din Romnia, dar cu asemenea probe nu pot dect s` se fac` de rs, n vreme ce inculpa]ii s\nt condamna]i la plns!

f i n c`Platon [i Aristotel priznd un praf ca vai de el

4

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

R~ZVAN THEODORESCU: Ni[te mangafale au ajuns guvernan]i \n 96Ce [tiu eu despre el? E ministrul pesedist al Culturii [i Cultelor. E iliescian. A fost pre[edintele TVR. Asta \nseamn` c` nu a promovat alte valori dec\t cele existente din timpul ceau[ismului: prietenii. E telectual cu carte. Graseiaz`. E chel. Asta \nseamn` c` se mai poate vorbi cu el. Reporter: Ce m\rl`nie s-ar putea spune despre dumneavoastr`? R`zvan Theodorescu: C` nu am coloan` vertebral`. Rep.: Nu ave]i. R.T.: P`i, nu, tocmai c` o am. Chestia care o am, o am dintotdeauna. Rep.: Face]i politica lui Iliescu! R.T.: Fac politica culturii romne[ti. I-am adus zilele trecute un omagiu lui Ion Ra]iu. Am f`cut-o tocmai \n numele verticalit`]ii. Eu s\nt fiul unui ]`r`nist, nepotul unui liberal, iar \n 89 am fost ultradezam`git de cei din clasa mea. Un amestec de prostie, incultur` [i r`m\nere \n urm`. Rep.: Despre dumneavoastr` eu cred c` s\nte]i tob` de carte, dar [i un tr`d`tor nenorocit. R.T.: Ce-am tr`dat? Rep.: Promova]i scriitori r`ma[i \n urm`: S`raru, F`nu[ R.T.: Dar v-a]i uitat pe partea cealalt` a listei? Blandiana, Doina[ am fost \ntrebat de ce dau premiile Luceaf`rului [i nu Romniei literare. E, uite, eu s\nt tolerant, dar nu s\nt masochist F`nu[ Neagu, poate c` nu v` este simpatic Rep.: E supersimpatic, dar nu mai produce. R.T.: V` \n[ela]i S`raru Rep.: Domle, s\nt prietenii dumneavoastr`! R.T.: Da, s\nt prietenii mei. Am dat [i UNITER-ului Rep.: Dar premiile alea de anul trecut, inventate spre a face concuren]` UNITER-ului R.T.: Sta]i, c` v-am prins aici premiu de teatru a dat \ntotdeauna ministerul. Apoi, faptul c` am c`zut pe acelea[i persoane de c\teva ori nu v` d` de g\ndit? Rep.: Iure[ a zis c` n-are ce face cu premiul dumneavoastr`! R.T.: Vreau s` v` spun c` mie Iure[ nu-mi spune nimic! Rep.: V-a]i enervat acum! R.T.: Nuuu, cunosc al]i actori mai mari. Iure[ e o mod`! Rep.: Al]ii? Olga Delia Mateescu, Tamara Buciuceanu, Ileana Stana R.T.: Nu, domle, Beligan n-a fost recompensat? Rep.: S\nt oamenii PSD-ului! R.T.: De unde a]i inventat? Uite, s` v` spun eu ce ru[ine s-a petrecut acum cinci ani Liviu Ciulei, acest monstru sacru, a fost la nu [tiu ce competi]ie nominalizat, iar altul a luat premiul. Vi se pare normal? Nu era, cred, prietenul nim`nui. Eu nu fac politic`, eu nu fac politic` \n Ministerul Culturii. Dac` este s` aleg \ntre un talentat care-mi este mai aproape ca g\ndire [i mod de a vedea societatea noastr` [i un la fel de talentat care-mi este mai departe, \i dau celui care e mai aproape de mine. |ntotdeauna, domnul meu, se \nt\mpl` asta, \n ]`rile cele mai democratice. Pentru c` partidul la putere are oameni mai apropia]i. Rep.: Domle, dac` \n gr`dina mea nu-l am dec\t pe Theodorescu, zic pas [i-l bag pe R.T.: Pe cine? Vede]i? Rep.: Pe Liiceanu! R.T.: Liiceanu vinde c`r]i. Rep.: Nu se vinde PSD-ului. R.T.: Cum eu nu m` v\nd PN}-ului. P`i, cum? C\nd eu s\nt pe aceea[i pozi]ie de la \nceput, c\nd ni[te mangafale au ajuns guvernan]i \n 96 Rep.: La ce v` trebuie? R.T.: Cred c` social-democra]ia e singura solu]ie \n Romnia. PSD-ul nu e o solu]ie \n cultur`, ci social-democra]ia, cu toate excep]iile \mi vorbea]i de un librar, Liiceanu, mi se pare Din punctul meu de vedere, anul trecut administrat de noi a fost cel mai bun an postdecembrist. Librari, scriitori, compozitori, pictori Rep.: V-au ciugulit din palm` dar TVA-ul acesta pe carte? R.T.: E o chestie exagerat`, dar necesar` pentru marile edituri care vor fi \n c\[tig. Va pierde plevu[ca. {ti]i ce spuneam eu, c\nd eram \n CNA, unui nou post TV? |i urez bine a venit, ca s` arate c` e democra]ie [i la noi, dar \i doresc o \nmorm\ntare c\t mai rapid`. Erau ni[te posturi prin nu [tiu ce or`[ele. Rep.: Cum v-au adus `[tia \n halul `sta cu ce poate fi momit Theodorescu? R.T.: Cu nimic. M-am dus de bun`voie! S` v` spun de ce? Am v`zut personaje \n 90 ridicole pe partea ailalt`! Era hazul de pe urm`! Adev`rat, un singur om: Ra]iu. Rep.: De ce face]i din {tefan cel Mare un nou Ceau[escu? R.T.: |n felul lui, era idealul de conduc`tor romn. Romnii au nevoie de {tefan cel Mare, Carol al II-lea, au nevoie de unul bl\nd, autoritar, dar s` scurteze de un cap. {tefan cel Mare e un mit fondator. Dup` 90 au ap`rut tot soiul de demitizatori f`r` oper` [i [i-au \ncercat [i ei puterea \n zona asta. La ce s-a ajuns? La acele comic`rii de manuale. S\nt cinci sute de ani de la moar-

De m`rg`ritar n-ave]i, domle? C` a[a ne trebuie nou`, \n PSD, \n vederea integr`rii.

Ministrul R`zvan Theodorescu m\ndrindu-se c` a ob]inut pentru Cultur` un buget ceva mai mare dec\t tunsoarea dumnealui: zero [i-un pic, pierdut mult pe la spate.tea lui {tefan. Ce-ar fi trebuit s` facem? S` zicem c` e an electoral [i c\nd s`-l punem? |n 2005? {tia]i c` ]ara condus` de Carol, \n 1904, a organizat fastuoase celebr`ri la patru sute de ani? Adic`, de ce s-a inventat \n Fran]a un minister al Revolu]iei? {ti]i ce e {tefan? Rep.: Un mic dictator. R.T.: V` trimit la [coal`! {tefan e singurul monarh european care a rezistat turcilor. A[ fi ro[it s` nu-l comemorez. An electoral mai este Rep.: Dar {tefan nu mai moare odat`! R.T.: P\n`-n 3004 ce mai facem? Rep.: Domnule Theodorescu, de ce \[i scoate N`stase operele de art` din declara]ia de avere? R.T.: N`stase este cel mai cultural dintre premierii no[tri, iar lucrurile de art` nu apar, \n avere, \n nici o ]ar` civilizat`. Numai papi]oii au inventat asta! P`i, aceast` indiscre]ie mitoc`neasc` d` idei ho]ilor. Rep.: Amanta [i colec]ia s` nu le declare niciodat`! R.T.: A[a e! Rep.: Ave]i o prieten`. Ajut` la ministru de Cultur` femeia t\n`r`? R.T.: Imeeeens!!!! La 65 de ani? Eugen ISTODOR

SEMNA}I AICI!

FINAN}A}I AICI!A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

Pentru monumentul unei femei monumentale|ntotdeauna am crezut cu sfin]enie c`, \naintea Metroului, a literaturii realismului socialist sau a televizorului color mioritic, motivul real de mndrie al romnilor au fost cei 15 ani de rezisten]` anticomunist` \n mun]i. De aceea \i rug`m pe to]i cei care cred c` istoria merit` ceva mai mult dect trufia originii s`n`toase s` telefoneze la redac]ie sau s` semneze la adresa de e-mail: elisabetarizea@catavencu.ro. Ini]iativa noastr` vizeaz` ridicarea unui monument pentru o ]`ranc` eroin`, simbol al rezisten]ei anticomuniste: Elisabeta Rizea, cea pentru al c`rei sat, Nuc[oara, Securitatea a mobilizat timp de zece ani cel mai mare num`r de securi[ti pe cap de locuitor din \ntreaga istorie a represiunii. Locul ar fi piedestalul fostei statui a lui Lenin din Pia]a Presei Libere sau cel al Osta[ului Sovietic de pe Bd. Kiseleff, pentru simplul motiv c` mai \nti a existat Elisabeta Rizea [i, mult mai apoi, libertatea cuvntului. Liviu MIHAIU Au semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, Neagu Djuvara, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Georgescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel Nistorescu, Marius Tuc`, Titus Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvan Ungureanu, Nae Caranfil, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona Kessler, Simona Marinescu, Valentin Nicolau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, Mariana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hrebenciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, Mihai Dobrovolschi, Cristian Boureanu, Rodica Mandache, Mihaela Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina Cacoveanu [i cei 1.500 de membri ai Federa]iei Romne a Fo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Anticomuni[ti (pre[edinte Boronean] Vasile). Le mul]umim din suflet. Lista r`mne deschis`.

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU. Cei care vor dona sunt ruga]i s` telefoneze la redac]ie pentru a fi nominaliza]i. V` mul]umim [i v` vom ]ine la curent cu toate demersurile pe care le vom \ntreprinde.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

5

cuv\ntul care

publireportajeaz`Libertatea de mar]i con]ine un inspirat publireportaj despre externarea ministrului Ilie Srbu. B`nuim c` nu este nici o leg`tur` \ntre plasarea articolului \n pagina 4, pierderea suferit` de stimatul oficial [i rubrica-vecin`, Fata de la pagina 5. Acela[i text se reg`se[te [i \n Adev`rul, doar c` aici e lipsit de eticheta publireportaj. Publireportajul este un gen jurnalistic care, \n schimbul unei anumite sume, face ce vrea clientul. Ilie Srbu, de exemplu, dore[te s` mul]umeasc` echipei de medici, este recunosc`tor, dore[te s` le mul]umeasc` celor care au fost al`turi de d\nsul \n toat` aceast` perioad`. Chestia e c` pare s` fac` toate aceste treburi, care nu ne intereseaz` [i nici nu scad pre]ul p\inii, pe banii ministerului, adic` pe banii no[tri, c\nd putea, foarte bine, s` o fac` pe banii lui, eventual la o partid` de pescuit. Unde, sper`m, integritatea fizic` a guvernului ar fi ceva mai \n siguran]` dec\t l\ng` o pu[c` \nc`rcat`. Ministrul mul]ume[te la final [i mass-media care, \n general, pe parcursul acestei perioade, a \n]eles momentul dificil [i l-a relatat obiectiv, cu profesionalism. Credem c` suna mai pu]in lemnos chiar [i un text scris \n sc\rb`, \ntr-o zi mai slab`, de Micky {p. Ceva colorat, vioi, original, cu idio]ii din pres` [i alte expresii din pu]ul g\ndirii bac[i[iene. Miercuri, \n Evenimentul zilei, Cornel Nistorescu consemneaz` apari]ia acestui publireportaj mare c\t urechea m`garului, conceput pentru a tr\mbi]a externarea ministrului cu un singur, [i observ` c` din peisaj lipse[te doar cercetarea veritabil` a auto\mpu[c`rii. Probabil c` avem mai multe [anse ca, \n loc de cercet`ri, s` pl`tim \ntr-o zi publireportaje \n care echipa de v\n`tori de la Palatul Victoria s` mul]umeasc` public doamnei buc`t`rese pentru profesionalismul de care a dat dovad` c\nd a tr\ntit \n oal` copanele alea voluptuoase de iepure [i gulerul `la viguros de vulpe argintie. Libertatea de mar]i a trecut pe acas` pe la Vadim. Ca s` nu cread` cumva aleg`torii c` este vorba de PR electoral, reporterul se jur` c` senatorul s-a \mpotrivit p\n` \n p\nzele albe, precum halatele doctorilor, acestui demers jurnalistic pur, sincer, imaculat. Am aflat, printre altele, c` omul are 25 de c\ini educa]i, nu ca pramatiile lui Radu Vasile, sau c`, din cauza alarmelor de ma[in` din cartier, Vadim cu greu se poate concentra noaptea la cele 15-20 de c`r]i pe care le studiaz` alternativ. Drept pentru care va promova \n cur\nd un proiect prin care aceste instrumente vor fi interzise. Doar interzise?! Propunem s` fie \mpu[-

cate f`r` mil` pe stadion! Miercuri seara, reporterul PRO TV de la Camera Deputa]ilor s-a jucat din nou cu c\]iva ale[i nevinova]i. Pe unul dintre ei l-a convins s`-[i dezv`luie calit`]ile din pozi]ia \n picioare, pe scaun. Sim]im deja c` urmeaz` un material cu deputa]i comb`t\nd aprig \n patru labe, \n costum de balerin sau c`lare pe stru] \n sala de [edin]e. S`pt`m\na trecut`, Jurnalul Na]ional s-a axat pe [tiri calde dinainte de 89: pagini \ntregi despre via]a lui Ceau[escu, via]a lui Pacepa, leg`turile generalului St`nculescu cu Ceau[escu, misterul sinuciderii fratelui lui Ceau[escu, dest`inuirile unui fost tor]ionar de la Aiud. Iar s\mb`t`, c\nd a[teptam un reportaj de la moartea lui Kennedy, ne-am trezit c` prima pagin` o g`zduie[te pe Lia Roberts [i pe procentul ei de[`n]at. Ciudat e c` articolul nu con]ine nici m`car o vorb` despre [ansele la pre[edin]ie ale lui Nicolae Ceau[escu. Gabriel DROGEANU

A-nceput de ieri s` rad` un tiraj. L-au luat la stat}a]a Fernanda [i tanti Charlotte din jude]ul Bac`u ne scriu de sub n`me]i: Maic`, s\ v` dea Dumniezeu salarii mai mari [\ domnul manager Vulpe mult\ s`n`tate, c` am auzit la Din dragoste c` a]i scris s`pt`m\na trecut` de ce nu s-a desz`pezit la noi \n Moldova. C` cic\ din cauz\ c` ni[te prieteni de ai lu domnu Sechelariu a luat pe firmele lor fondurile de desz`pezire. Noo nu ni-a vinit a credi, finc\ noi [tim c\ domnu Sechelariu e om cari ajut\ oamenii s`rmani [\ d` el bani di la el. P`cat c\ n-a apucat s` citeasc\ [i el ce-a]i scris, dioari[e tiraju lu Ca]avencu pi Bac`u a fost cump`rat di un nenea curios \nainti s\ apar\ pi tarabi [i la chio[cur.

Alb` ca z`pada [i cei 7 mitici

canalul

mass-midia n`vodariq Un ziar, fie [i unul local, sau un post de televiziune snt nu doar adev`rate guri de canal prin care vocea de stat [i de partid se revars` puhoi peste capetele aleg`torilor, ci [i un un mijloc aparent comod de reglare de conturi ntre adversarii din interiorul PSD. Iaca a[a [i cu TELE M la Ia[i, postul cu trandafiri finan]at de preferatul lui Solcanu, D`nu] Prisecariu, c[tig`torul declarat al multora dintre licita]iile de privatizare din lunca inundabil` a Bahluiului. Martor incomod se nume[te emisiunea tun calibru 37 prin care virtualii contracandida]i pesedi[ti ai lui Prisecariu la un loc mai bun pe listele electorale snt lua]i, pe rnd, n vizor. Printre cele dinti victime, Nicolae Apostol, unul din fo[tii prefec]i [i patron al Kosaromului, omul de afaceri Iulian Dasc`lu [i pre[edintele Consiliului Jude]ean, Lucian Flai[er. Tab`ra advers` [i ascute [i ea armele [i se gnde[te la alte ziare, alte televiziuni. q |n toiul unei conferin]e de pres` ]inute de N`stase, s`pt`m\na trecut`, la hotelul Mara din Sinaia, o simpl` pan` de curent a avut darul de a cre[te instantaneu efectivul SPP din sal` de la 10 la 40 de indivizi. Cred c` nici Cicciolina, care-i totu[i mai veche \n politic`, n-a reu[it performan]a s` atrag` at\ta b`rb`]ie \ntr-o camer` \n care se stinge brusc lumina.

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

mama natur` Pang! tat`l Nu-i golaveraj! Pang! 14, 37, 40... Cealcoolicnumere e astea?! E furt pe fa]`! P`i, io joc \ntotdeauna: ziua mea de na[tere, n-o mai [tiu acuma, a[a, mai joc 2 - c\t are petul de 2 litri de la non-stop, 15 [i 1 c\nd e zilele de salariu, [i 250 c\t are litru de Scandic. Da' s` fiu al dracu' dac` `[tia nu bag` ceva \n numere, c` nu-mi iese niciodat`!... Pang! Dom' Doru, n-ave]i 50.000?

Romnia. Mici fragmente de neant.Povestea pove[tilor profesoruluiProfesorul de romn` al fratelui meu din clasa a 10-a e din ce \n ce mai obsedat de sex. Cu ceva vreme \n urm`, la o [edin]` cu p`rin]ii a \nceput s` descrie, cu o fals` indignare, dar cu o real` pl`cere, c\t de ur\t s-au purtat dou` fete care s-au udat \n timpul pauzei [i s\ni[orii li s-au v`zut prin bluzi[oarele umede. Acum dou` s`pt`m\ni, a scos-o la tabl` pe o alt` fat` din clas` [i, tam-nesam, i-a zis urm`toarea chestie: {tii ce? A[ vrea s` ne \nt\lnim \ntr-o sear`, s` nu ne cunoa[tem [i s` te fac s` g\f\i!. Toat` clasa a r`mas f`r` aer, dup` care au \nceput to]i s` caute prin Creang` [i Eminescu citatul `sta interesant.

reportaj cu ]ara de g\t Gauss, dac` tr`ia, la 6 din 49 jucaSe nume[te strada Renvierii [i s`pt`mnal milioane de romni a[teapt` ca aici s` se petreac` o minune. N-a fost s` fie s`pt`mna trecut`, sper ca duminica asta s` se ntmple, mi s-a ar`tat [i semn n vis, Dooamne ajut`!, spune paznicul cl`dirii de la nr. 2A. Mi-a zis n vis o str`fulgerare, o lumin` ca de fulger c` o s` am bucurie mare la locul de munc`. Ce bucurie s` am eu la locul de munc`, dac` nu asta, c` doar n-o s`-mi m`reasc` salariul? E clar, vine! La fel sper` [i ceilal]i angaja]i de pe strada Renvierii nr. 2A, locul unde au loc s`pt`mnal tragerile Loto. Iar pe 1 februarie a fost tragerea cu cel mai mare report din istoria Loteriei Romne. Am v`zut-o \n direct, \mpreun` cu nea Virgil, mentorul Academiei Ca]avencu \n disciplina 6 din 49. S` lucrezi n aceea[i cl`dire unde snt biletele cu noroc e cam emo]ionant. M` ia [i inima uneori de emo]ie. Uite, duminica asta mi-am propus s` m` gndesc c` e smb`t`, ca s` nu mai a[tept cu inima ct un purice. Pentru mine, acum e smb`t`, mine a[tept tragerile la 6 din 49. Hehe. Dou` televiziuni snt gata s` transmit` n direct tragerea. Studioul de unde se transmite e un fel de odaie mai mare, care d` n alte dou` camere, pitite dup` un paravan. ntr-una se cnt`resc bilele, n prezen]a juriului. Snt scoase din ni[te gen]i tip diplomat [i puse pe rnd pe cntar, u[or, ca pe ou`. Dac` una e la diferen]` mare de celelalte, se schimb` tot setul. Pn` acum nu s-a ntmplat, dar cine [tie, fieru tot fier e, se poate modifica greutatea de la temperatur`, explic` un oficial. n odaie, n spatele camerelor de filmat snt [i trei spectatori. Poate participa oricine, n limita locurilor disponibile, adic` vreo [apte scaune. Eu snt profesor de matematic`, joc de 20 de ani. Am jucat [i la 3 din 90, cum era nainte, joc [i la Pronosport, dar cel mai mult mi place la 6 din 49. Trebuie s` [tii s` alegi numerele, e o [tiin]`, snt curbele lui Gauss, s\nt probabilit`]i. Am scheme cu toate numerele care s-au jucat pn` acum, calculez tot, am fost profesor de matematic`. Joc [i eu n limita pensiei, v` da]i seama c` nu am bani s` joc multe variante., spune Z`voianu Cornel, spectator pentru prima dat` la 6 din 49. Dac` e s` c[tig n seara asta, merg pe burt`, nu zic nimic, nu m` dau de gol. Dac` e s`-l vezi c` pleac` pe

Virgil Stoica, cel mai bun portar al Academiei Ca]avencu de la Duckadam \ncoaceburt` de aici, nseamn` c` a c[tigat, rde fiul s`u, care nu-i cu numerele, el e cu fotbalul. Apare Andrei Duban, prezentatorul, cu dou` cravate n mn`: Mi-am adus dou` de data asta, una ca a lu Berlusconi, una ca a lu N`stase, s` vedem care se potrive[te, care e norocoas`. Le ncearc` pe amndou` [i i se indic` s-o opreasc` p-aia a lu Berlusconi, c` merge cu c`ma[a neagr`. ncepe tragerea, ncep emo]iile, un cameraman [i scuip` n sn. Numerele ies rapid, nimeni nu sare n sus de bucurie, [i prive[te fiecare pe furi[ biletul. Andrei Duban, prezentatorul tragerii, [i l-a l`sat pe-al lui acas`. O dat` le aveam cu mine, pe pupitru, cnd prezentam. {i v`d c` mi-au ie[it primele dou` numere. M-a luat durerea de cap, nu puteam s` mai vorbesc. De atunci nu le mai iau, le las acas`, e periculos! Domle, e pe bune! M-am convins, a ie[it 40 [i 42, o pereche rar`, dup` curbele lui Gauss, m` a[teptam totu[i s` ias`, c` eu [tiu, ca matematician. Asculta]i-m` pe mine, dac` vre]i s` v` umple]i de bani, c`uta]i-m`. Am 200 de pagini acas` cu scheme. {tiam c` o s` ias` 40 [i 42!, sare extaziat profesorul. Ambele prezentatoare ale celor dou` televiziuni snt scunde [i ca s` se vad` n camere s-au coco]at fiecare pe cte un sul de cablu. E report. Yes, yes! {tiam eu! Dac` nu joc, nu c[tig` nimeni. De fiecare dat` cnd mi-am luat eu bilet, a c[tigat cineva. Acum nu mi-am luat, n-a c[tigat nimeni. A[a mi se ntmpl` totdeauna. S` vezi, data viitoare dac`-mi iau bilet, c[tig` sigur cineva. A[a e, crede]i-m`! Alexandru C~UTI{

Soamnelor [i somnilor|n metrou am \nt\lnit un tip teribil, pe la 50 de ani, bini[or \mbr`cat, pu]in afumat, care a intrat \n vagon [i a \nceput s` zic`: Doamnelor [i domnilor, da]i-ne [i nou` un ban. Am o oboseal`. S\nt obosit. Nici doctorii nu mai [tiu ce s`-mi fac`. {i [ti]i ce scumpe s\nt medicamentele \n ziua de azi. Am o oboseal`.... V` da]i seama c` [i eu, care abia m` scol [i a[ r`m\ne s` dorm toat` ziua dac` ar fi posibil, a[ putea s` fac bani buni prin metrouri cu oboseala mea? {i nici nu [ti]i ce poten]ial de oboseal` am!

Poli]i[tii de proximitate nu suport` cozile de m@imu]`S`pt`m\na trecut`, lini[tea blocului \n care locuiesc nu a fost tulburat` prea tare de anun]ul prin care ni se aducea la cuno[tin]` c`, \n sf\r[it, avem [i noi un poli]ist de proximitate. Mai mul]i pensionari s-au speriat la \nceput de acest cuv\nt, proximitate, \ns` pe c\]iva dintre ei am reu[it s`-i lini[tesc chiar eu: Nu v` face]i griji, proximitatea e de bine!. De bine era [i num`rul de telefon la care, de acum \ncolo, \l vom putea suna oric\nd pe poli]istul de proximitate. Pensionarii din bloc s-au lini[tit cu to]ii \n cele din urm`, a fost a[a o lini[te \n bloc, s`pt`m\na trecut`, de parc` adresa aceea de E-MAIL (:O.S.-24 h-021) din anun] ar fi fost cea mai normal` adres` de e-mail din lume. Nici un yahoo, nici un ho]mail, nici o coad` de maimu]` sau m`car o vipu[c` de maimu]`, absolut nimic. Eu a[a ceva n-am v`zut de c\nd mama m-a f`cut s`-i trimit un mesaj prin e-mail.

Hai s` d`m ceakr` cu ceakr`, cei cu mintea foarte-nceat`la oamenii care casc` gura [i le \mpart ni[te pliante. Pe prima pagin`, un motto de Eminescu, dup` textul citit ini]ial, apoi un citat din Gregorian Bivolaru, Profesor Yoga: DAC~ NOI, POPORUL ROMN, NU NE TREZIM, VOM TRECE MANIPULA}I {I P~C~LI}I |N MILENIUL TREI, URM|NDU-I CA OILE PE FRANCMASONII SATANIZA}I CARE NE CONDUC DIN UMBR~ |N PR~PASTIE. Deci asta erau yoghini de-ai lui Bivolaru. Pe paginile urm`toare un material despre iluminatul Sundar Singh care a venit \n perioada interbelic` \n Bucure[ti [i a f`cut profe]ii: Basarabia va fi realipit` Romniei... Bucure[tiul va deveni Noul Ierusalim... Poporul romn este cel mai indicat popor din lume (?) etc. Pe ultima pagin`, o rubric` de {tia]i c`: ...\n Spania, originea nobil` dacic` era un titlu de onoare [i c`, de asemeni, danezii confirm` [i ast`zi c` au aceea[i origine?. Senza]ional. Am rude V`rzarufsson \n Danemarca? Vorbesc cu Ovidiu, yoghin t\n`r, cu mintea deschis`: Este un spirit comun, un suflet al tuturor romnilor. Ce-i drept, \l sim]i mai mult la meciuri... noi ne lupt`m cu masonii, cu str`inii care vor s` ne conduc`, ne dirijeaz`... Sfinxul din Carpa]i e mult mai vechi dec\t sfinxul din Egipt, cu 1000 de ani... aici a fost o mare civiliza]ie. |n cele din urm`, cu ma[ina de poli]ie [i Daciile papuc din care se \nal]` un De[teapt`-te, romne! strident, ajungem \n Pia]a Revolu]iei. Aici, oamenii \ncep s` se a[eze dup` zodii. O femeie strig`: Haide]i, ce zodie s\nte]i? Berbecu]ii... berbecu]ii s` vin` aici. O dat` alinia]i, yoghinii patrio]i \ncep s` fac` o spiral`. C\nd spirala e gata, se d` drumul la un fel de muzic` ambiental` patriotic` [i to]i \nchid ochii [i se concentreaz` ca s` intre \n comuniune cu sufletul neamului. Alexandru V~RZARU

Last ketchupAm fost la un fast-food din `sta ieftin, doldora de studen]i [i liceeni. La un moment dat, \n fa]a fast-food-ului a oprit un jeep barosan, din care a cobor\t un domn \n costum \nso]it de doamna lui \n hain` de blan` [i rochie cu decolteu. Imaginea mi s-a p`rut at\t de contrastant` \nc\t am tras tot timpul cu urechea la cuplul bogat care [i-a luat dou` pizza de 60.000. La un moment dat, cucoana o \ntreab` pe femeia de serviciu venit` s` str\ng` t`vile de pe mas`: Cum este ketchupul?. Am mai tras eu cu urechea, dar tot nu am auzit a doua \ntrebare la care m` a[teptam: Ce-mi recomanda]i \n seara aceasta, Cola simpl` sau Cola light?.

Am luat-o pe gogoa[`|l mai [ti]i pe [oferul acela de pe 313 care s-a dat jos din autobuz ca s`-l ajute pe un prieten s`-[i repare Oltcitul? Ei, nu s\nt sigur, da cred c` acuma tipul s-a mutat pe linia lui 70. Miercuri, pe Bdul Baba Novac, [oferul a cobor\t din troleu [i s-a dus s`-[i cumpere gogo[i. Dou` simple [i una cu ciocolat`. {i, ca s` vad` cei 20 de c`l`tori c` nu e lipsit de bun sim], d\nsul nu s-a b`gat ca nesim]itu \n fa]`, ci s-a a[ezat frumos la coad`.

Un b`iat cu o figur` de om bun \mp`r]ea s\mb`ta trecut` ni[te bile]ele la metrou, la Universitate. Trec`torii luau bile]elul [i citeau: Funda]ia Perenitatea Na]ional` Romn` v` invit` s` participa]i la aniversarea a 145 de ani de la Unirea din 1859. Plecare de la Mitropolie, iar la ora 14 o Comuniune Un te duci tu, pe muzic` cu Sufletul Neamului E-mielule? Romnesc (sic!) \n Pia]a Revolu]iei. Vreo 30 de oameni, majoritatea tineri, se adun` la Mitropolie. Au o Dacie papuc \n care e \nc`rcat un generator de curent [i o alta \n care stau ni[te boxe. Acela[i t\n`r cu figur` de om bun \ncepe s` citeasc` un discurs de pe o foaie de h\rtie. Momentul actual prin care trece ]ara noastr` are ca particularitate tendin]a oamenilor de a ac]iona ca ni[te celule separate [i haotice, ceea ce trebuie s` ne dea de g\ndit. Cine or fi oamenii `[tia? Legionari? Na]ionali[ti necunoscu]i? Antiglobali[ti? De la vreun partid? Coloana porne[te, moment \n care o parte dintre participan]i se duc

|n aten]ia celor care au jucat numere magice la marea extragere Loto 6 din 49 de duminic`, 1 februarieTo]i domnii care au jucat s\mb`t` la agen]ia Loto de la Universitate, col] cu libr`ria Eminescu, sper\nd c`, extr`g\nd la \nt\mplare numere din cutia special amenajat` \n acest scop, le vor ie[i numerele c\[tig`toare, s-au \n[elat. M` autodenun]: \n ziua de vineri, 30 ianuarie, seara, am sustras jetoanele metalice cu numerele 49, 10 [i 20 din cutia magic`, astfel c` to]i cei care au mizat pe acest sistem s-au \n[elat cu cel pu]in 3 numere. Precizez c` s\mb`t` seara am dus \napoi cele 3 jetoane cu numere magice. V` mul]umesc. Tuturor, mult succes!

Ethos, Porthos [i Aramis

D. M.

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

7

bursa [p`gilorCum \[i cresc nivelul de trai trei crai din CraiovaPisic`, Iordache [i Arabu s\nt binecunoscu]ii [efi ai Sucursalei PECO Dolj. Toat` Craiova \i [tie [i \i respect`. To]i ar vrea s` le stea \n preajm`. To]i vin s` \i ating`. Angaja]ii sucursalei, de pild`, i-au [tiu s` le fac`. |n 2002, de exemplu, domnul Bic`, [eful biroului Anticorup]ie din IJP Craiova, a fost impresionat p\n` la lacrimi de un gest neasemuit al celor trei: \ntr-o bun` zi, ni[te meseria[i s-au prezentat la poli]ie [i au zis c` domnii de la PECO i-au trimis s` pun` mochete noi [i jaluzele \n valoare de 23 de milioane de lei \n biroul d\nsului din cl`direa poli]iei. {i,

Era nevoie de intelectuali veritabili care s` [tie nu numai s` citeasc` un contor, dar mai ales s` fie dornici s` semneze o adeziune, adic` s` devin` membri de partid. C`ci, s` fim serio[i, [o[onarii `[tia electrici tre s` plimbe toat` ziua doctrina social-democrat` pe la u[ile oamenilor [i e bine s` le mai zic` [i ei acolo, \n treac`t, o vorb` de duh despre dom N`stase, s` le mai ofere fraierilor c\]iva trandafiri. Iar dac` vor trece cu succes de faza eliminatorie [i vor putea prezenta juriului carnetul de membru, vor trece la faza nr. 2 c\nd, probabil, li se va solicita celor admi[i s` aduc` de acas` c\teva file editate de Banca European` pentru completarea fondului de lectur` al bibliotecilor celor care decid. S` ne citeasc` contoarele, evident. Ampre Goriot

Senza]ional:

{oferul primarului Sighi[oarei conduce o vil`!

{p`gi care \]i strepezesc din]iiIntroducere: S` te ui]i \n gura oamenilor [i s` sco]i din ea tot felul de lucruri inutile (cum ar fi: din]i, m`sele, nervi etc.) nu este cea mai pl`cut` meserie din lume. {i, cu toate astea, stomatologia \[i vede mai departe de gurile noastre larg deschise, spre binele m`selelor de minte, inim` [i literatur` de specialitate. Cuprins: S` fii student la Facultatea de Stomatologie nu este cel mai nepl`cut lucru din lumea universitar`. Mai nepl`cut este atunci c\nd, de exemplu, r`m\i cu o restan]` la materia numit` Anatomie. Intrig`: E normal s` fii student la Stomatologie [i s` vrei s` \]i iei, totu[i, examenul de Anatomie, pe care tocmai l-ai picat. Ce faci atunci? Mare lucru nu apuci s` faci, fiindc` exist` o secretar` care face totul [i, exact atunci c\nd crezi c` te-ai \mprietenit cu Anatomia, ea (secretara) \]i apare \n fa]` [i \]i spune c` Epilog: Ce \]i spune? Secretara este mesagerul Anatomiei, mai exact al profesorului de Anatomie, pe nume Podoleanu, [i ceea ce \]i spune ea te las` cu gura c`scat`, exact ca la dentist. Ca s` treci examenul `sta trebuie s` sco]i din buzunar 1.000 de dolari, [i \i sco]i, ce s` faci?! Unde s-a mai pomenit \n lume stomatologie f`r` anatomie? Tartrul Na]ional Bucure[ti

Stima]i telespectatori, doamnelor [i domnilor, bine a]i venit la emisiunea dumneavoastr` preferat`: Vila lux sau necesitate?. |n aceast` s`pt`m\n`, avem ca invitat` de onoare o t\n`r` vil` din Sighi[oara. Bun` ziua, doamn`, [i bine a]i venit \n studioul nostru! Dup` cum pute]i observa, doamna nu vorbe[te, e o mo[tenire de fami-

lie, se pare, ceea ce nu ne \mpiedic` s` vorbim noi \n locul dumneaei. A[adar, doamnelor [i domnilor, invitata era s` zicem invilata noastr` este din Sighi[oara, un ora[ despre care sigur ve]i mai auzi. Dumneaei nu este vila primarului, nici a viceprimarului, nici a lui Benny Hill, ci a [oferului Benic`, pentru cunoscu]i: nea Benic`.

Nea Benic` nu este [oferul lui Bill Gates, ci al primarului Sighi[oarei, D`ne[an. Nea Benic` este un fel de interfa]`, \n]elege]i ce vre]i din asta, fiindc` emisiunea noastr` s-a \ncheiat deja, la revedere, doamn`, v` mul]umim \nc` o dat` c` a]i acceptat invita]ia noastr` publicitate!

Villo tempore

Sim] monstruos [i Duv`z dubluS`pt`m\na trecut`, joi noaptea mai precis, mai mul]i pesedi[ti de la v\rf, printre care Bogdan Niculescu Duv`z [i Alexandru Sassu, au cobor\t \n discoteca din subsolul hotelului Sinaia. Din plictiseal`, \n toiul programului de bluzuri, c\]iva dintre pesedi[tii discotecari au vrut s` m`soare viteza cu care corpul lor solid se poate scufunda \ntr-un lichid mai scump din ramura whisky. F`r` a beneficia de consilierea lui nea Nicu V`c`roiu, aflat \n acele momente critice \n cu totul alte subsoluri, petrec`re]ii au reu[it s` se men]in` nu numai deasupra nivelului de plutire, ci [i, spre cinstea lor, deasupra meselor. Not` discordant` a f`cut Duv`z, posesor, la PSD, al func]iei de purt`tor de cuv\nt [i, de la un anumit gramaj \n sus, de cuvinte u[or \mpleticite. Martorii oculari sus]in c` nu-i at\t vina lui Duv`z, c\t a scaunului pe care acesta a [ezut: obi[nuit cu regimuri mai bl\nde, scaunul a cedat [i a cr`pat \n dou`. Semn c` nici m`car \n PSD nimeni nu e mai presus de legile gravita]iei [i ale echilibristicii.

v`zut de multe ori chiar [i pe Cimino [i Samir, capii lumii interlope din Craiova, b`t\nd respectuo[i la u[a lui Arabu [i intr\nd s` stea de vorb`. Poate... ca s` \l ating` cu ceva, cu o floare, cu o pr`jitur`. Primul, Pisic`, e director general, al doilea, Iordache, e director economic [i Arabu e director comercial. Ei i-au cump`rat casa St`noaiei cu 100.000 de parai. |ntr-o Romnie normal`, s` prime[ti vizitele lui Samir [i Cimino ar putea fi privit cu ochi r`i, \n primul r\nd de c`tre poli]ie. Nici s` cumperi computere de sute de milioane de lei f`r` licita]ie, cum s-a \nt\mplat \n 2002, nu ar fi privit cu ochi buni. P\n` [i afacerea sigiliilor de plumb, unde au zburat din bugetul sucursalei mai mult de 1 miliard [i jum`tate de lei, ar p`rea suspect`. At\ta doar c` cei trei [tiu s` fac` gesturi frumoase, a[a cum numai oamenii adev`ra]i

pentru c` r`m`seser` jaluzele [i mochete destule, meseria[ii s-au dus [i la [eful Serviciului economic \n birou, unde au repetat opera]iunea. Nu v` vine s` pl\nge]i? Partidul PECOlogist

La Giurgiu se caut` lectori de contoareDup` ce a scos contoarele din apartamente [i le-a instalat pe holurile blocurilor, filiala de distribu]ie a curentului, Buleftrica S.A. din Giurgiu, s-a confruntat cu o nou` dificultate. A[adar curentul curgea la priz`, prin blocuri oamenii foloseau tot felul de aparate de combatere a gerului, deci era cald pentru Buleftrica, [i totu[i lipseau intelectualii care s` citeasc` noile contoare. S-a studiat, s-a cercetat [i dintr-o dat` s-au aprins becurile \n mintea celor care decid.

Whisky alpin

Mai am un singur budoar: Nu mai turna la presarLa ]igara de dup` ultimul num`r al Academiei Ca]avencu de anul trecut, \n care s-a povestit despre idila ei cu t\n`rul pesedist Gabriel Vlase, doamnei Oana Chelaru, pre[edinta Casei Jude]ene a Asigur`rilor de S`n`tate Bac`u, i-a venit o idee care nou` ni se pare cel pu]in orgasmic`. A str\ns to]i salaria]ii Casei \ntr-o \nc`pere, a \nchis u[ile [i... [i ce crede]i c-a f`cut? S-a dezbr`cat! |ns`, din p`cate pentru a[tept`rile noastre de oameni ne\nsura]i, s-a dezbr`cat doar de caracter, sf`tuindu-[i angaja]ii s` nu mai flirteze cu presa pentru c`, auzi, fato, toate se r`sfr\ng asupra mea [i asupra partidului meu! P`i, se poate, drag`, s` afle presa a[a minun`]ii tocmai acum, c\nd partidul nostru, al meu [i-al lui G`bi]u, trebuie s` c\[tige alegerile?! Voi nu [tia]i, m`i, fetelor na, iar m` apuc` b\zd\cii c` datoria angaja]ilor e s`-[i sprijine partidul [i [efii [i la bine, [i la... mmm, ce bine?!

Asigur`rile de S`n`tate [i virtute

Premiul Oscar pentru popolaritateS`pt`mna trecut`, cu ocazia unei transmisii televizate pentru romnii din afara ]`rii, Adrian N`stase a trecut la capitolul realiz`rilor guvernamentale [i faptul c` n Romnia s-a filmat Cold Mountain, film care candideaz` la cteva Oscaruri. Modestul premier a uitat s` spun`, de pild`, c` tot n timpul mandatului s`u a mai existat o mare realizare: a fost prins Saddam. Desigur, dac` romnii votau PSD [i n 96, atunci printre realiz`ri s-ar fi num`rat [i eclipsa, fenomen de care [i-au b`tut joc ]`r`ni[tii, ]inndu-ne n ntuneric pn` [i n timpul zilei! CincinAl Pacino

8

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

Anacronica TVCNA cea de tain`Mi-era o foame joi sear` c\nd am ajuns acas` de nu v` spun... Deschid frigiderul: gol! Deschid televizorul: pe Antena 1, la Tuc` Show \n studio, un senvi[ baban! Pe de-o parte st`tea una bucat` halc` de slan` afumat` de B\rca apar]in\nd senatorului Adrian P`unescu, de cealalt` parte pastrama de berbecu] t\n`r a lui Ralu Filip. Pas`mite P`unescului i se umflase mu[chiule]ul \n calitate de pre[edinte al Comisiei de Cultur`. {i acum mi-l tr`gea la pro]ap isp`[itor pe Ralu Filip care-i interzisese calitatea de realizator de emisiuni pe teve. Tuc` nu se b`ga fiind pe post de garnitur` cu m`m`ligu]`. Pe parcurs s-au mai servit a[a: gogonele picante Las c` nici nu f`cea]i audien]`, domle! Avea]i un scremut 0,5 rating!, Ralu Filip, respectiv, fudulii de porc mistre] r`nit S\nte]i ni[te bestii mici de ser`! Ba nu, rectific, nu de ser`, ci de gr`din`!, Adrian P`unescu.

trampa [i ecranul5 Am observat, din genericul de final al emisiunilor de la Realitatea TV, c` machiajul [i coafura s\nt realizate de Igiena. V` pute]i imagina c` o firm` de machiaj care se nume[te Igiena are ca filozofie nu at\t un look pl`cut, c\t o deparazitare temeinic`. 5 {tim cu to]ii c`, dup` miezul nop]ii, exist` reclama aia la linii fierbin]i cu Nico, fata aia care se freac` \n chilo]i cu un celular, dup` care \l scoate de acolo, se uit` la el [i ne z\mbe[te erotic. Ca fost specialist \n celulare, am o singur` explica]ie: degeaba o sun`m pe Nico, pentru c` ea ]ine telefonul pe vibra]ii \n chilo]i [i nu o s` ne r`spund` niciodat`. 5 Am v`zut-o de cur\nd pe Oana S\rbu, f`c\nd playback pe Ani de liceu. S\nt dezam`git: au trecut vreo dou`j de ani de c\nd a c\ntat prima oar` melodia asta, [i tot n-a \nv`]at s` o interpreteze live... 5 Apropo de lumea Occidentului, unde nivelul de civiliza]ie [i de political correctness e sus de tot: la CNN este o prezentatoare de vreme at\t de corpolent` \nc\t acoper` c\nd tot vestul, c\nd tot estul Europei. S` dea, domle, Africa mai spre dreapta c\nd intr` ea \n cadru, c` oricum nu m` intereseaz` dac` ninge \n Oceanul Atlantic. 5 Atomic TV a difuzat ultimul videoclip al lui Fizz, care militeaz` \n continuare \n favoarea hainelor de blan` scumpe, c`lcate cu ma[ini [i mai scumpe. Fizz ne ia la mi[to zic\nd: c\nd nu aveai fix \n cas` eu vorbeam la celular. Dac` Fizz zice c` a fost primul care a vorbit la mobil, e cel mai probabil c` vorbea singur. Cam ca acuma, doar c` pe vremea aia nu avea blan`, c` blocase banii \n celular. 5 Ca de obicei, mai trebuie s` zic ceva despre canalul porno codat pe care \l ascult la televizor. Ultima descoperire pe care am f`cut-o este c` pot s` \mi dau seama c\t se mi[c` actorul spre actri]`. E simplu. Jum`tate de ecran are linii gri [i jum`tate de ecran are linii albe. Trebuie doar s` m` uit s` v`d c\t de repede lovesc liniile gri \n cele albe. Iar dac` apar linii negre, e clar. Actorul a adus un prieten. 5 S\mb`t` diminea]`, la matinalul de la Realitatea TV, Nikita, femeia cu suflet de b`rbat, ne anun]a c`, \n cur\nd, va boxa cu o femeie pugilist`, \ntr-un meci pe via]` [i pe moarte! Seara, la {tirile PRO TV de la ora 19,00, a ap`rut [i challenger-ul Nikitei, care a ]inut s`-i transmit`: Vreau s`-i transmit Nikitei s` se uite bine \n oglind`, c`, dup` meci, n-o s` se mai recunoasc`. De ce? Pentru c-o s`-i sparg fa]a!. Dar oare cum ar fi sunat amenin]`rile fetei la {tirile de la ora 17? Nici nu vreau s` m` g\ndesc ce ne-ar fi auzit urechile: cum o s`-i m`n\nce fica]ii Nikitei, c-o s`-i dea bor[ul pe nas, o s-o calce cu ma[ina, o s` dea cu trenul peste ea [i, ca lovitur` de gra]ie, o s` pun` doi copii minori s-o violeze [i s`-i fure butelia. 5 Constantin Cojocaru, zis Pisica [i Pasaris al Romniei, a fost nu numai capturat, dar [i \mpu[cat de dou` ori, \n v\ltoarea evenimentelor. La Observator, duminic` sear`, reporterii Antenei 1 i-au luat un interviu \n exclusivitate, pe patul de spital. Cu aceast` ocazie, Pisica a ]inut s` precizeze: }in s` felicit poli]ia romn`, c` m-a prins, e cea mai de[teapt` poli]ie!. Totu[i, de la un infractor de talia lu Pisic`, m` a[teptam la ceva de genu: Poli]ia romn` e cea mai poli]ie de[teapt`! Crede]i-m`, am \mpu[cat eu vreo [apte caralii foarte inteligen]i, care \nv\rteau de-o ma[in`, \ncerc\nd s` pun` bec la girofar, [i i-am \nv`]at minte!. 5 Iar am v`zut pe B1 TV reclama aia la Alexandrion, cu Monica B\rl`deanu. Numai c`, de data asta, tocmai citeam, \n nu [tiu ce revist`, o [tire despre cum [i-a schimbat Monica ma[ina [i acum conduce un am`r\t de Renault Mgane Cabrio. {i, normal, m-am \ntrebat de ce dracu cea mai sexy femeie din Romnia nu posed` vreun X5 cu televizor [i jacuzzi sau Meleu cu reactor turbodiesel de la NASA. Poate c` a[teapt` s` fie distribuit` [i-n reclama la coniacul Unirea [i s`-i ia Bobby o basculant` Ferrari decapotabil`, ca s` \ncurce circula]ia pe Calea Victoriei. 5 A ap`rut Sorin Ovidiu B`lan \ntr-un promo la Antena 1, \n care zice c` se \ntoarce [i va realiza un program de [tiri sub genericul Brigada mobil`, \n colaborare cu Zahare[tii de la ora cinci. Sincer, cred c` [i mie, [i Andreei ni se f`cuse dor s`-l vedem pe B`lan cum umple camera de scuipat c\nd zice }ine]i aproape! [i-i bag`-n sperie]i pe infractori c\nd ridic` m\inile ca s` le arate c\te pistoale [i c\te bl`nuri ]ine la subra].

{efu, am un reportaj de dezv`luire la unul care rupea chitan]e false la medici [i le f`cea publicitate mascat`. |n plus, lua tot felul de [p`gi [i are o colec]ie de pantofi primi]i... ceva de groaz`! Partea nasoal` e c` lucreaz` \n televiziune [i prezint` {tirile cu nevast`-sa \n tur` la noi. Ce ordona]i cu plutonierul Zaharescu? |l demasc`m sau \l avans`m?

tunul catodic

Ralu Paris-Dakkar

Frate-frate, da televiziunea-i pe baniEconomia de pia]` a concretizat, pe l\ng` mega-televiziunile publice [i marile afaceri media, [i televiziunile mici, de familie, sau mai bine zis \ntre fra]i, alipite c\te unei fabrici sau unui lan] de hoteluri. Ast`zi vom pune fa]` \n fa]` dou` cazuri, dou` modele diferite de autopromovare: B1 TV [i, mai nou, Na]ional TV. B1 este discret`. Singurele momente \n care te-ai prins c` e vorba de P`une[ti s\nt atunci c\nd o vezi pe B\rl`deanu cum \[i d` aere de Nababbo sau c\nd defuncta Fat` de la miezul nop]ii sp`la geamurile de la Intercontinental. La Na]ional TV, este cu totul altceva. Singurele reclame, dup` at\tea luni de emisie, recomand` vodca firmei, chipsurile firmei [i, mai nou, berea firmei. Ca motto, B1 zice: S\ntem \mpreun` pe Calea Victoriei (asta poate s` o zic` [i magazinul Muzica). Na]ional TV nu are un motto, \ns` dac` ar fi s` dea o replic` gen B1, \n mod cert ea ar fi: S\ntem \mpreun` \n toate barurile [i supermarketurile din Romnia.

Generalul Voiculescu cobor\nd nivelul discu]iei la fraude mici pentru a sta de vorb` cu Gardianul Ovidiu B`lan re\ntors \n garnizoana Antenei 15 |n condi]iile \n care vineri diminea]` m-am uitat la televizor, am v`zut mare parte din emisiunea 100%, \n condi]iile \n care era reluarea ei la Realitatea TV. Invitatul lui Robert Turcescu era Ovidiu Grecea, \n condi]iile \n care Ovidiu Grecea \[i \ncepea r`spunsurile exact a[a: \n condi]iile \n care. 5 Vineri sear` m` uit \n program: pe Antena 1 |nger [i demon cu De Niro [i Micky Rourke. Hai, d`-m` dracu! Pe-`sta chiar nu-l [tiam. C\nd colo, ce s` fie? Angel Heart, `la pe care l-au mai dat deja de o sut` de ori pe Antena 1. Cu detectivul particular angajat de Lucifer s` se g`seasc` pe sine \nsu[i. Bun` idee, asta s` le schimbi titlurile. Abia a[tept s` v`d nout`]ile: Dumbrava nemaipomenit` cu Lizuca [i Patrocle, Ursul indus \n eroare de vulpe [i Frumoasa din P`durea a]ipit`. 5 Cred c` deja v-a]i prins c` la rubricile Meteo, indiferent de starea vremii, apar tot felul de prezentatoare estivale care te mbie cu gnduri de plaj`. Pe B1 TV ns` e un tip urt, scuz`-m`, b`trne, dar acum asta e, cu ochelari, care vorbe[te furtunos [i concureaz` cu alde P`s`rina [i Nadira. Oare nu e posibil s` o transfere nababii pe Gabriela Cristea de la emisiunea aia nou` despre fotbal la Meteo? Mie tipa mi pare a fi o combina]ie Meteo reu[it`, un fel de amestec ntre nordul Nadirei pe unde bate vntul [i sudul P`s`rinei unde e o c`ldur````` 5 PRO TV a programat s`pt`m\na asta filmul Infernul alb \n care e vorba de o avalan[`. M` \ntreb dac` promo-urile au \nceput \nainte sau dup` avalan[a care a omor\t 5 oameni. Dup` afacerea cu fata care [i-a omor\t colega de [coal` inspirat` tot dintr-un promo al PRO TV-ului, m` \ntreb dac` nu cumva avalan[ei i-a venit ideea tot pentru c` se uitase la promourile PRO TV-ului la Infernul alb. 5 L-am v`zut pe Dalai Lama \ntr-un interviu pe PAX TV. La un moment dat mi s-a p`rut c` v`d pe bra]ul drept semnul `la rotund de vaccin care se face \n copil`rie. Cred c` [i Iisus, dac` tr`ia azi, \l duceau p`rin]ii s`-i scoat` amigdalele. 5 Ca s` aud` toat` lumea de ultima lor g`selni]`, b`t`ile din K1, PRO TV-ul \i \ntreab`, la [tirile sportive, pe mai to]i fotbali[tii: te-ai lupta \n K1, cu cine, cum, de ce sau de ce nu? La a[a o promovare agresiv` ne a[tept`m ca la o conferin]` de pres` s` auzim: Domnule Jonathan Scheele, cu cine din K1 v-ar pl`cea s` lupta]i? Pe N`stase nu cred c` au curaj s`-l \ntrebe, c` se las` cu K1 chiar acolo. 5 M` num`r [i eu printre cei 150 de milioane de oameni care s-au uitat la finala campionatului american de fotbal. Bine\n]eles c` n-am \n]eles nimic, \n afar` de faptul c` jucau echipele CAR [i NE, dup` cum scria \n col]ul din st\nga sus al ecranului. Noroc c` meciul (transmis de TV Sport) a fost comentat de ni[te oameni care se pricepeau: doi comentatori sportivi [i, invitatul de onoare, Florian Pitti[. Ca prezentator la Teleenciclopedia, Mo]u mi s-a p`rut cel mai competent din toat` ga[ca [i cel mai nimerit s` vorbeasc` despre c`[tile alea de gladiator [i istoria antic` a Americii, c\nd 30 de secunde de publicitate la Superbawl costau numai 45.000 de dolari. 5 M` g\ndesc c` ar fi cazul de-acum s` \mi cump`r [i eu televizor. Vecinul la care m` duceam s` v`d Teo Show s-a operat de apendicit` [i au ap`rut ceva complica]ii, vecina la care vedeam {tirile de la ora 17 s-a m`ritat cu un negru, iar fosta mea iubit`, unde mergeam s` m` uit la Iart`-m` [i Din dragoste, [i-a luat c\ine. E clar, \mi iau televizor abia a[tept. 5 Costin M`rculescu [i-a scos videoclip \n care el c\nt`, iar modelele lui minore \[i arat` co[urile. Mai trebuie s` se apuce [i Nicu Ghear` de c\ntat [i s` fie acompaniat de fetele lui [i de o list` de pre]uri care s` curg` \n josul ecranului.

Calea Pictoriei

Evadarea lui PapionS-a f`cut vremea s` vin` Ion Dol`nescu la Teo. Cel mai popular deputat a venit tocmai din Parlament ca s` ne \nc\nte urechile cu c\ntul s`u televizat. La melodiile de dor [i jale interpretate live, s-a asortat perfect papionul tricolor \n cel mai pur stil Romnia Mare. Se pare c` nici m`car tricolorul nu l-a mai suportat pe senator [i i-a s`rit la beregat`. Papion Dol`nescu

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

9

Loc de retrocedat cu capul Cine mai trage Joi]ele la CEDOimobile. Cum e posibil ca tot el s` reprezinte statul romn la CEDO?! Ca s` vede]i ce justi]iar sadea este, v` ar`t`m un caz n care domnul procuror general a sprijinit comiterea unui abuz. Este vorba de imobilul din strada 13 Decembrie nr. 2, din G`e[ti, unde comuni[tii au instalat Parchetul de pe lng` Judec`toria G`e[ti. Imobilul a fost confiscat f`r` titlu de proprietate n 1949 [i de drept trebuia restituit proprietarilor, familiei Stoenescu. Pe motiv c` n cas` func]ioneaz` Parchetul, adic` Justi]ia romn`, procurorul general Joi]a T`nase sus]ine neretrocedarea imobilului. Adic` o injusti]ie pe motive de Justi]ie! Apoi, ca s` nu ajung` la Strasbourg t`r`[enia lui Joi]a, Guvernul Romniei, prin reprezentan]ii s`i, Bogdan Aurescu [i Roxana Rizoiu, a ncercat s`-i conving` pe proprietari s` renun]e la plngerea trimis` la CEDO, oferindu-le un bac[i[ de 5.000 de euro. De unde s\nt banii respectivi?! Binen]eles c` nu din salariul de consilier CEDO al lui Joi]a T`nase, ci din bugetul statului. Din fondul de machiaj electoral al Guvernului N`stase. Biroul de Investiga]ii

Un apropiat al Puterii face afaceri imobiliare cu persoane decedateC` Romnia pierde procese la Strasbourg, desigur, e o pat` pentru clasa conduc`toare. Dar cnd s\nt date desp`gubiri de sute de mii de dolari, asta ne afecteaz` [i pe noi, clasa pl`titoare. V` prezent`m un viitor caz de la Strasbourg n caz c` Justi]ia romn` se mi[c` gre[it, ca pn` acum. Iat` cronologia unui abuz. n 1934, Grard J. Duqu a cump`rat proprietatea din strada Popa Nan 123 A. n 1946, ambii mo[tenitori (nepo]i de fiu) p`r`sesc n mod oficial Romnia pentru a-[i continua studiile n Belgia, ]ara de origine a familiei. n 1953, statul romn preia imobilul [i l d` n folosin]` ILL Bucure[ti. n 1992, Grard Vincent Duqu decide s` se ntoarc` n Romnia, stabilindu-se la Ploie[ti. Ca mo[tenitor, ncepe investiga]iile pentru a recupera proprietatea na]ionalizat`. Pn` aici totul este ca n alte sute de cazuri. Numai c`, surpriz`, imobilul revendicat este g`sit demolat par]ial, cu un alt imobil, nou, construit pe teren. Proprietarul este domnul Gheorghe R`ileanu care sus]ine, cu acte, c` ar fi cump`rat imobilul de la o ter]` persoan` care, la rndul ei, l-a cump`rat de la Grard J. Duqu n 1966. Adic` la 10 ani dup` moartea acestuia! Falsul [i uzul

Drag` CEDO, n curtea lu matale s-a aciuat de ceva timp o lighioan` de stirpe romneasc`, care vrea s`-[i bage coada n procesele intentate statului romn de fo[tii proprietari de imobile, deposeda]i de comuni[ti. Numele animalului este Joi]a T`nase [i func]ioneaz` cu titlul de consilier la nalta voastr` poart`. Ocoli]i-l ct de mult pute]i, excluzndu-l chiar din Curtea Dreptu-

rilor Omului, pentru c` are un trecut plin de bube [i sufer` acut de febr` ro[ie. V` poate infesta cu un microb periculos, r`spndit de nsu[i Ion Iliescu! La indica]ia Bunicu]ei, T`nase Joi]a a f`cut s` apar` cele mai multe procese mpotriva Romniei la Strasbourg, dictnd, n calitate de procuror general al Romniei, aberantele recursuri n anulare mpotriva fo[tilor proprietari de

de fals fiind evidente, domnul Grard Vincent Duqu cere instan]elor s` rezolve situa]ia. Cu toate acestea, dosarul, destul de serios, cu toate cele necesare, face drumuri de la Poli]ie la Procuratur`, pierzndu-i-se urma desigur, pentru a t`r`g`na decizia [i pentru a-i da domnului R`ileanu, un apropiat al Puterii,

timp s` se fofileze. n aceast` ac]iune de recuperare, mo[tenitorul legal a cheltuit peste 50.000 de euro cu avoca]i, expertize [i taxe de timbru. To]i ace[ti bani [i mul]i al]ii ne vor fi sco[i nou` din buzunar pentru c`, la Strasbourg, totu[i, domnul R`ileanu nu are nici o pil`!

Ioan T. MORAR

culta noastr` cea de toate zileleMihal] Vitregia istoriei, istoria meschin`rieiE greu ca un ministru s` descurce ce-a \mb\rligat istoria. Dar [i mai greu e s` dez\mb\rligi cea \ncurcat cre[tin`tatea la Mihal]. Acolo, ministrul R`zvan Theodorescu s-a implicat personal. Iat` ce ne-a declarat: L`ca[ul acela a trecut samavolnic de la greco-catolici la ortodoc[i. Un sacrilegiu. Dup` at\ta timp, greco-catolicii au zis: biserica ta e a mea. Ortodoc[ii zic: A fost a ta, acum e a mea. Noi s\ntem cei numero[i. La Mihal] m-am implicat, cu acceptul ierarhilor, [i am rezolvat cazul, d\ndu-le bani greco-catolicilor s`-[i construiasc` o biseric`. P\n` la sf\r[itul acestui an se vor da 6 miliarde. Ei s\nt mul]umi]i! E dificil, dar chestia asta nu poate fi rezolvat` cur\nd!. Acesta e titlul lui de glorie. Dar cum comunismul a am\nat c\t a putut traiul oamenilor, de ce s` nu defaz`m [i noi, un pic, azi, c\t s\ntem la putere? Iat` Mihal]ul preotului greco-catolic Petru St\nea: Lucrurile a[a au stat p\n` \ntr-un punct. Noi, pe baza spuselor ministrului, am vorbit cu un om din Mihal] s` ne dea p`m\ntul lui pe 500 de milioane. Am a[teptat banii. N-au venit. Dar au venit bani ortodoc[ilor. Preotul ortodox a luat banii [i a cump`rat terenul tocmit de noi. A dat 700 de milioane. De sub nasul nostru, dup` ce noi am tratat toate detaliile. Pentru ce-i trebuia preotului ortodox acest teren? Pentru a doua cas` parohial`! Cas` de care nu s-a apucat. Fiindc` iar a[tepta bani. Banii no[tri nu au venit dec\t, \n parte, \n decembrie. Dar s` ne uit`m pu]in pe Monitorul Oficial. C\t a dat ministrul Theodorescu ortodoc[ilor? 5 miliarde! Pentru ce? Continuare lucr`ri capel`. C\t d` acela[i ministru greco-catolicilor? Dou` sute de milioane. Cum e mai bine: s` ]i se fure biserica sau s` fii dus cu z`h`relul? Dac` e s` spui c` nu s\nt bani, nu e adev`rat. Ortodoc[ilor de ce le-a dat at\ta b`net? La ei s\nt cele dou` biserici str`mo[e[ti. Ale noastre!. Cred c` istoria, marea istorie, nu este a cui o face. Ci a cui o face haioas`. Eugen ISTODOR

N`stase ar vrea s-o \mbulineze pu]inPremierul s-a r`stit mai alalt`ieri la conducerea CNA \ntruc\t, a observat d\nsul \ntr-o diminea]` la televizorul dreapta spate din BMW-ul de serviciu, filmele care se difuzeaz` seara cu bulina AP s\nt reluate [i a doua zi, c\nd p`rin]ii s\nt la serviciu [i n-au cum s`-[i mai dea sau, din contr`, s`-[i ia acordul. Neobi[nuit cu sistemul CNA, N`stase ar vrea poate s` impun` publicului propriul s`u sistem de la PSD: ac]iunile, thriller-urile financiare sau western-urile din teritoriu care nu au afi[at simbolul AP, adic` acordul premierului, intr` automat sub inciden]a bulinei 12, 16 sau chiar 18 ani de \nchisoare.

CNA Galilei

10

academia CA}AVENCUNr. 5, 3-9 februarie 2004

oficina cea de tain`

poli]ia presei Un sondaj de opinie din O Lie [i una de nop]i

Crimele de la Abator sunt f`cute de b`c`nieSuplimentul Aldine al Romniei libere din 30 ianuarie a.c. a avut darul s` ne lase f`r` suflare, cu o declara]ie [ocant`. Exact a[a se intituleaz` m`rturia lui Constantin D`r`[teanu, un bt de 90 de ani, strecurat` cu un curaj nebun \n pagina 3, de redactorul coordonator Mihai Creang`. Ce declar` btul? C` \n ianuarie 1941, \n timpul rebeliunii legionare, a v`zut mai multe cadavre atrnate \n crlige la Abatorul Bucure[ti. C` a intrat \n vorb` cu un oarecare Stoica Vasile [i l-a \ntrebat cine sunt mor]ii. {i nea Vasile i-a zis: Nu sunt jidani, domnule, sunt legionari \mpu[ca]i de Antonescu, iar jidanii de la Abator, prin oamenii lor de \ncredere, i-au trt din strad` \n Abator, i-au atrnat \n cinghele [i zic despre ei c` sunt jidani. Ca s` dea [i mai mult` autenticitate declara]iei sale, mo[ D`r`[teanu mai adaug`: Fac men]iunea c` la data aceea Abatorul era o societate administrat` [i controlat` de evrei. Acest fals ordinar a fost g`zduit, repet, de Romnia liber` [i r`stoarn` tot ce [tim despre Holocaust [i crimele de la Abator, justificnd pozi]ia antisemi]ilor Corneliu Vadim Tudor, Ion Coja [i Dumitru Buzatu. De altfel, mo[ D`r`[teanu men]ioneaz` c` a luat leg`tura cu profesorul Ion Coja, pe 20 decembrie 2003, [i i-a relatat cele de mai sus. Iat` c` Romnia Mare n-a r`mas fat` b`trn`, cum se credea, [i s-a logodit la Abator cu Romnia liber`. Cornel IVANCIUC

Ministrul Srbu s-a ales cu ceva semne de \ntrebare pe scrotA[adar, ministrul Ilie Srbu a ie[it din spital. Externarea a fost celebrat` prin apari]ia \n pres`, probabil pe banii ministerului, a unui text \n care demnitarul \mpu[cat \ntre picioare mul]ume[te medicilor, asistentelor, prietenilor [i, dac` insista, \i punea la socoteal` [i pe portari, pe v\nz`torii de semin]e sau pe b`ie]ii cu alba-neagra din fa]a spitalului. Misterul intr`rii \n spital, \n schimb, a fost tratat cu t`cere sau expediat cu o tactic` modern`, de tip Ciocu mic!, elaborat` pe genunchi de strategii partidului. Au zis doar c` arma lui Ilie Srbu s-a ag`]at de copac, a c`zut ca o c`scat` ce era [i s-a desc`rcat ca proasta-n t\rg. Firma care import` pu[tile Beretta nu a halit, \ns`, versiunea servit` de ministru, motiv pentru care a dezv`luit, prin intermediul Ziarului de Ia[i, unele aspecte legate de n`ravurile acestor arme. Pe scurt: astfel de incidente s\nt total excluse la modelele noi de arm`; \n cazul \n care arma s-ar fi desc`rcat de la distan]a de care vorbe[te ministrul, rana ar fi sem`nat mai degrab` cu una produs` de glon]; ca s` ias` o ran` de 80 de centimetri p`tra]i trebuia s` se trag` de la cel pu]in 10 metri distan]` de scrotul lui Srbu. Dar b`nuim c` nu mai au sens acum toate aceste considera]ii, c`ci m\ine-poim\ine se duce iarna, iar ]ara a[teapt` de la ministrul Agriculturii chestiuni mult mai importante, cum ar fi \ns`m\n]`rile de prim`var`!

Dragii mei, am venit la Romania ca s` ajut ]ara mea, m`i! Vreau s` ajut economic la Romania cu: baloane cu Vota]i Lia Roberts! [i dolari, mul]i dolari, c\te 2 dolari pe zi pentru lipitorii de afi[! V` iubesc, m`i, vota]i-m` pe Adrian N`stase pentru prezident, m`i! Lia Roberts, o candidat` la pre[edin]ie care se apropie de marja de inducere \n eroare de 3-5% din electoratul feminin de la ora[A ap`rut \n Romnia un meteorit ridicol. Lia Roberts. |n cele 4-5 apari]ii publice radio-TV americanca produs` \n laboratoarele pensionarilor serviciilor de informa]ii externe n-a reu[it s` propun` dect cteva flapsuri cu pene, arogan]` f`r` suport [i opacitate (la majoritatea \ntreb`rilor unui reporter de la BBC, Lia a r`spuns cu nu r`spund sau c` nu pot s` v` dezv`lui acum sau nu pot s` dau \n vileag). Transparen]a r`spunsurilor d` \n vileag un singur lucru: stilul Virgil M`gureanu, genial strateg al campaniilor electorale autohtone, promotor al magistralei cariere de candidat a lui Marian Munteanu \n 2000. Ei bine, cum orice strategie securist` mizeaz` pe o manipulare masiv` a poporului fl`mnd de experien]e gen Caritas, FNI sau Ion Iliescu, ne-am pomenit smb`t`, \n Jurnalul Na]ional, cu o pagin` 1 plin` de Lia Roberts despre care se scrie c` se bucur` de 10% din op]iunile electoratului, informa]ia provenind dintr-un sondaj CURS. |n ce ne prive[te, credem c` sursa citat` are un S \n plus. Nici un sociolog normal nu ar \nghi]i o asemenea abera]ie (10% procente de sus]inere pentru o para[ut`, scuze, o doamn` para[utat` \n urm` cu cteva zile). Iar ca hazul s` ating` cotele romne[ti, \n acela[i ziar este citat un sondaj IMAS, realizat \n acela[i interval de timp ca presupusul sondaj CURS, cu diferen]a c`, \n cercetarea IMAS, Lia Roberts nu exist`. Fra]ilor, astea-s maniere de anii 90; de ce nu \ncerca]i cu dormi lini[tit, M`gureanu voteaz` pentru tine. M`car formula asta a fost deja testat` pe fraieri.

Se debran[eaz` P`m\ntul de la termoficare?foarte interesant s` se mai spun` ni[te lucruri. De pild`: unde-s oamenii `ia care s` stea pe afar` la -260C? Sau ce diferen]` mai este pentru un om \ntre un infinit de grade Celsius sub zero [i -510C. De[i, la drept vorbind, un pesedist cu obrazul gros cred c` rezist`. Alexandru V~RZARU

Dac` \n dou` localit`]i termometrele arat` -260C, \n acea localitate \n care sufl` [i v\ntul cu 70 de kilometri pe or` oamenii care au curajul s` se aventureze afar` din cas` vor sim]i frigul de parc` ar fi -510C. Aceast` fraz` putea fi citit` \n Evenimentul zilei de miercuri \ntr-un articol interesant intitulat Formula criv`]ului. Genul de articol care te face curios [i nu te satisface fiindc` nu spune Mircea TOMA totul. Pentru mine ar fi fost

Beretta Gratis

Ghici cine vine de la Chin` senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu Adrian N`stase a spus c` unul din proiectele Guvernului pentru acest an este transformarea Romniei \ntr-o destina]ie turistic` pentru China. Evident c` nu puteam trece peste aceast` provocare f`r` un vot mic (max. 1,60 m). Anima]i de ideea c`, dac` planul se va realiza, ne vom transforma din mul]i, dar pro[ti \n exagerat de mul]i, dar la fel de pro[ti, am votat: e bine sau nu e bine s` vin` chinezii peste noi? cunoa[te-o dintr-un miliard, un treia. Astfel, dac` vor veni chimiliard dou` sute de milioane [i nezii s`-[i petreac` vacan]ele \n Romnia, romnii ar putea merceva. ge, la r\ndul lor, s` [i le petreac` Ioan T. MORAR \n Burkina Faso, burkinezii faso Eu s\nt de acord cu invazia de \n Mongolia, mongolii \n Togo, turi[ti chinezi n Romnia pen- togolezii \n Uzbekistan, uzbecii tru c` mi place turismul. Numai \n Trinidad-Tobago, trinidad-tos` nu soseasc` mai mul]i dect bagii \n Albania, albanezii \n putem primi. De[i, v` da]i seama, Papua-Noua Guinee, papua[ii dac` ne-am dubla popula]ia [i fie- nouaguineezi \n Republica Molcare romn cu chef de munc` re- dova, moldovenii \n Coasta de dus ar fi nso]it de un chinez har- Filde[, coastadefilde[enii \n Laos, nic, poate c` s-ar mai urni tre- lao]ienii \n Capul Verde, capulburile [i n ]ara asta [i ar str`luci verzii \n Djibouti. {i tot a[a, p\n` totul de cur`]enie. {i ntr-o ]ar` c\nd se va umple harta de turi[ti curat` ar veni, cu siguran]`, [i tri[ti. turi[ti din alte ]`ri curate! Iulian T~NASE Drago[ MU{AT Nu, nu s\nt \mpotriva venirii S\nt de acord cu venirea chi- chinezilor. Chinezii s\nt at\t de nezilor, cu condi]ia s`-[i pl`teas- mici [i de galbeni [i de dr`g`la[i, c` serviciile \n ascu]itori chine- \nc\t s\nt clar \n favoarea venirii ze[ti. Astfel s-ar putea pune pe lor. A[ merge chiar [i mai departe picioare, \n sf\r[it, industria cu favorabilitatea asta [i a[ pronoastr` na]ional` de creioane pune ca fiecare familie din Rouria[e de la Bran! mnia s` adopte c\te un chinez. S`-i iubim pe chinezi a[a cum Dan STANCIU ne-ar iubi ei pechinezii. Ideea de a ne revigora turismul printr-o transfuzie de chinezi nu e chiar at\t de rea [i, dac` vom cugeta ni]el mai ad\nc asupra ei, vom b`ga de seam` c` ea ar putea crea, \n timp, un cir- Alexandru V~RZARU Chinezii s\nt [mecheri, cred cuit turistic interesant al lumii a

c` niciodat` chinezii nu or s` fac` turism. Chinezii fac afaceri sau trag ]epe. Chinezii v\nd papuci de carton. Am avut adida[i chineze[ti de vinilin \n clasa a opta [i mi s-au cr`pat \n 3 zile. O fat` care m` pl`cea atunci nu m-a mai pl`cut c\nd m-a v`zut cu adida[ii str`lucitori, nou-nou]i, dar cr`pa]i. Nu o s` vedem \n vecii vecilor chinezi f`c\nd trasee prin Retezat-Godeanu. Japonezi, da!

PENTRU{tefan AGOPIAN Da, fiindc` chinezii s\nt micu]i [i m`n\nc` pu]in. Astfel, \ntr-un avion normal \ncap mai mul]i chinezi dec\t suedezi, s` zicem. La fel \n autocar. Pot fi caza]i c\te patru \n pat [i, cum vorbesc o limb` pe care nu o \n]elege nimeni, reclama]iile lor nu vor conta. Despre avantajul c` m`n\c` pu]in nu mai are rost s` argumentez. Fiind at\t de mici, chinezii care vor face turism \n Romnia pot primi ca bonus dreptul de a lua cu ei un alt chinez \n bagajul de m\n`. S\nt sigur c` nu vor rezista \n fa]a acestei oferte. Alexandru DU}U Chit c` ei s-au exprimat tran[ant \mpotriva turismului ridic\nd zidul chinezesc, a[ zice, ca ei, c` nu conteaz` ce culoare

are pisica dac` ne m`n\nc` to]i c\inii vagabonzi [i [obolanii. Dac` vin mul]i, o s` fiu [i eu printre cei mai \nal]i la discotec` la mare, numai s` nu m` trezesc iar, ca la Constitu]ie, c` voteaz` turi[tii, dac` tot i-a chemat N`stase. Marius BOR}EA S\nt categoric pentru invazia de turi[ti chinezi. Dar s\nt curios dac` vin p\n` aici pe biciclete sau iau avionul. {i, dac` iau avionul, vin ca oamenii sau se \nghesuie la bagaje? R`m\ne de v`zut. Cert e c` abia a[tept s` se umple Branul, Vama Veche, Monumentul Eroului Necunoscut, Muzeul Antipa [i Irish Pub-ul de la Unirii de chinezi. C\nd eram mic, am avut o ascu]itoare cu o chinezoaic` ce f`cea cu ochiul c\nd o \nclinai. E prima gagic` mi[to care mi-a f`cut cu ochiul. |n sf\r[it, am s-o \nt\lnesc! A[ re-

lor a[ prefera invitarea a cincizeci de mii de turi[ti francezi sau a dou`zeci [i cinci de mii de nem]i sau a zece mii de suedezi sau a selec]ionatei Australiei la rugby, a unei familii de extratere[tri sau a lui Bill Gates. Viorel MO}OC Din principiu, NU. Avem, oricum, o ]ar` suprapopulat` cu ni[te romni care beau ca ru[ii, fumeaz` c` turcii [i se poart` ca ]iganii. De ce s` ne mai \nghesuim [i cu c\teva milioane de C`t`lin MATEI turi[ti chinezi, care fac poze mai Eu votez contra. De ce? P`i, prost dec\t japonezii, vorbesc ens`-mi zic` [i mie cineva, dac` gleze[te mai stricat dec\t indienii [tie, un mare turist chinez, [i \mi [i au bani mai pu]ini dec\t araschimb p`rerea. bii? Alin IONESCU Votez cu NU deoarece mie mi-e fric` de chinezi. De mic m-a speriat mul]imea lor [i, pe vreamea r`celii dintre URSS [i China, c\nd circula prin fa]a blocului bancul `la cu tactica chinezeasc` de a inunda Rusia cu pipi, eram traumatizat de g\ndul c` viitura va ajunge [i la noi. Iar acum, \n cazul \n care vor veni la noi ca turi[ti, imagina]i-v` ce s-ar \nt\mpla dac` \i trece dintr-o dat`, pe to]i, s` mearg` la toalet`. Oribil. Daniel GOACE Nu prea s\nt pentru venirea celor o sut` de mii de turi[ti chinezi \n Romnia. De fapt, s\nt \mpotriv`. Sincer s` fiu, \n locul Gabriel DROGEANU Nu s\nt de acord s` se umple ]ara cu turi[ti chineze[ti. Va fi greu de controlat afluen]` real`. S\nt \n stare s` vin` to]i cu acela[i pa[aport, iar s`-i amprentezi la grani]` ar fi pierdere de timp, c`ci sigur ar ap`rea v\nz`torii de amprente false pe l\ng` angroul Europa. |n al doilea r\nd, anticipez de un excedent brusc de c`m`[i Braiconf chineze[ti, de covoare maramure[ene chineze[ti, de dolari americani chineze[ti, de manele chineze[ti sau de copii romni chineze[ti.

|MPOTRIV~

Darurile au fost aruncate

tupeu 2004 Guvernul a luat-o pe AROtur`S\ntem acuza]i c` am cump`rat 100 de ARO-uri cu 44 de mii de dolari bucata, \n loc de 19.000. P`i, g\ndi]i-v` numai la ce op]ionale am pus pe ele! Deci, iconi]a de la oglind` ne-a costat 5.000 de dolari. Schimb`torul de viteze cu castel \ncrustat, din plastic veritabil 3.000 de dolari. Volan \mbr`cat cu blan` de iepure artificial 2.000 de dolari. E, faptul c` n-are airbag [i ABS ne-a mai costat 5.000 de dolari \n plus.

Ioan Rus, imaginea firmei Mercedes printre corup]ii din RomniaZiua ninge, noaptea ninge, \n rest, 6 din 49. Profit\nd de faptul c` poporul st` cu nasul \n buletinele de joc, sper\nd s` c\[tige cinstit \ntr-o s`pt`m\n` c\t fur` un parlamentar \ntr-o zi, Puterea \[i face de cap. |n timp ce poporul propune 8 milioane de variante la Loto, Guvernul propune una singur`: furatul. S`pt`m\na asta s-a furat nu cu sacul sau cu portbagajul, ci direct cu Ministerul. S` vedem: Locul I (3 puncte): Ministerul Administra]iei [i Internelor. MAI a achizi]ionat 103 ma[ini ARO pentru uzul propriu, pe care a