Catalog AstraFilm Junior pentru net M...Sonita (de Rokhsareh Ghaem Maghami din Iran) a impresionat juriile mai multor festivaluri. Este povestea unei fete din Afganistan, care trebuie

Organizat de:

Festival EFFE - Europe for Festivals, Festivals for Europe

Cu sprijinul:

>

Acţiune cofinanţată de Consiliul Local Sibiu şi Primăria Municipiului

Sibiu

Parteneri:

Sponsor oficial:

Sponsori:

Maşina festivalului: Clubul festivalului:Partener digital:

Parteneri AF Junior:

În colaborare cu:

Parteneri media:

Cu sprijinul:

Pe aceea§i frecven\[ cu tine

Cel mai îndrăgit eveniment cinematografic dedicat elevilor şi profesorilor revine pentru a 8-a oară la Sibiu, în cadrul Astra Film Festival. Astra Film Junior aduce anul acesta o mulţime de noutăţi şi vă aşteaptă la programele sale în perioada 17-21 octombrie 2016. Viaţa noastră a tuturor, inclusiv a elevilor, este înconjurată de informaţii primite prin intermediul ecranelor, fie ele ale televizoarelor, calculatoarelor sau chiar şi ale telefoanelor mobile, însă experienţa împărtăşită cu prieteni şi colegi, în faţa unui mare ecran, rămâne în continuare un moment magic. Educaţia prin film (film literacy) câştigă tot mai mult teren, fiind susţinută de directivele Europene care promovează educaţia media. Începând din 2009, Astra Film Junior şi-a asumat rolul de promotor al acestei forme de educaţie prin promovarea experienţei de vizionare a filmelor în săli de cinema, prin activităţi de film literacy după vizionare, prin pregătirea cadrelor didactice care să ghideze elevii în aceste activităţi şi, nu în ultimul rând, prin atelierul dedicat iniţierii elevilor în producţia propriilor lor filme.

Anul acesta aducem o serie de schimbări în programele Astra Film Junior, mergem mai departe cu reţetele de succes din anii trecuţi şi adăugăm noi mirodenii pentru a ne diversifica oferta de experienţă de cinema pentru elevi.

Programul Cinema imersiv full-dome aduce, în premieră absolută în România, filme realizate în tehnica full-dome şi proiectate într-un spaţiu special, în formă de emisferă, amplasat în Piaţa Mare din Sibiu. Această tehnică se mai numeşte cinema

360 de grade şi este o experienţă unică. Vizionarea se face pe un ecran în formă de cupolă, ceea ce dă spectatorului sentimentul că face parte din film. Filmele full-dome selectate pentru programul Astra Film Junior 2016 sunt Dorința de a zbura (de Paulina Majda din Polonia), o istorie a maşinilor zburătoare şi a inventatorilor lor, Bătrânul înțelept cu ochi de stele (de Damien Beguet din Franţa), un basm despre importanţa cunoaşterii, şi Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă (de Donovan Zimmerman şi Jan Burger din SUA), o fabulă despre curaj, generozitate şi renaşterea naturii.

Filmele pentru clasele I-VI (Filme 6+) fac parte din seria de documentare despre şi pentru copii produse de canale germane de televiziune, intitulată Schau in meine Welt! (Uită-te în lumea mea). În selecţia din acest an, se prezintă publicului Astra Film Junior copii din Buthan, Germania, Africa de Sud, SUA şi România (protagonistul filmului realizat în România este un băiat de 13 ani din Agârbiciu).

Filmele pentru clasele VII-XII (filme 13+) sunt lungmetraje care au câştigat premii internaţionale importante. Pe urmele lui Sugar Man (de Malik Bendjelloul din Suedia) este povestea incredibilă a unui cantautor american din anii 1970. Filmul a fost lansat în 2013 şi a câştigat un Oscar şi un premiu BAFTA, plus o listă lungă de premii câştigate la toate festivalurile importante. Sonita (de Rokhsareh Ghaem Maghami din Iran) a impresionat juriile mai multor festivaluri. Este povestea unei fete din Afganistan, care trebuie să lupte cu prejudecăţi şi tradiţii învechite ca să-şi realizeze visul de a deveni cântăreaţă de rap.

Bun venit la ASTRA FILM JUNIOR 2016!

3

Prețul plătit (de Andrew Morgan din SUA) a stârnit un adevărat scandal atunci când a fost lansat în 2015, pentru că investighează cu curaj adevăratele costuri pe care le plătesc oameni din tări în curs de dezvoltare pentru ca industria vestimentară să lanseze săptămânal haine cu preţuri tot mai mici.

Pentru elevii din clasele X-XII am pregătit un film despre zonele ascunse şi întunecate ale internetului (Down the Deep Dark Web de Duki Dror şi Tzachi Schiff din Israel), un documentar care cântăreşte avantajele şi dezavantajele respectării dreptului la intimitate pe internet.

Atelierul Primul meu film documentar a continuat şi în acest an, cu o nouă generaţie de liceeni. Cei 10 participanţi au participat la un training intensiv de 10 zile, finalizat cu 6 scurtmetraje. Filmele liceenilor sunt programate în proiecţie de gală duminică, 23 octombrie 2016, în Sala Thalia a festivalului Astra Film.

Re-edităm Concursul de bandă desenată pentru clasele I-IV. Copiii care participă la vizionările din programul de filme îşi vor putea manifesta creativi-tatea transpunând în formă de bandă desenată viziunea lor despre filmul pe care l-au văzut.

Astra Film Junior are un calendar de activităţi care se extinde pe tot parcursul anului, dincolo de perioada festivalului propriuzis, aducând tot mai multe activităţi dedicate educaţiei prin film la Sibiu. Proiecţiile din cadrul ’’Săptămânii altfel’’ sunt foarte populare, la fel şi Caravana Astra Film Junior Călător, un program naţional de film documentar pentru elevi, organizat în oraşe din ţară şi în zona rurală din judeţul Sibiu.

Anul 2016 a însemnat încă un pas important în diversificarea activităţilor de film literacy, prin inaugurarea Clubului de film dedicat liceenilor şi a Cursului de educaţie prin film pentru profesori, învăţători şi educatori.

Clubul de film urmăreşte crearea unui spaţiu pentru vizionarea filmelor documentare deschis tinerilor, unde aceştia îşi pot exprima liber părerea şi discuta cu colegi despre modul de realizare şi subiectul acestora. Tot în acest context ei sunt cei care vizionează filmele propuse pentru următoarea ediţie a festivalului şi fac propuneri pentru programul acestuia.

Cursul de educație prin film, deschide o serie de traininguri care îşi doresc să familiarizeze cadrele didactice cu filmul documentar, subiectele acestora, modul de realizare şi de utilizare a filmelor în procesul educaţional. Cursul organizat în 2016 reprezintă un proiect-pilot, în cadrul căruia Astra Film Junior a invitat un trainer internaţional, cu experienţă în utilizarea filmului documentar în şcoli şi elaborarea şi redactarea de materiale didactice bazate pe film docuentar. Proiectul va continua cu invitarea altor traineri din ţară şi/ sau din străinătate, unul dintre obiective fiind, pe lângă familiarizarea cadrelor didactice din Sibiu cu acest domeniu, formarea de formatori pentru educaţia prin film documentar.

Astra Film Junior este un program acreditat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice şi funcţionează pe baza unui protocol oficial, semnat cu Inspectoratul Școlar Judeţean Sibiu, care susţine şi încurajează activităţile din cadrul programului Astra Film Junior.

Vă așteptăm cu drag la Astra Film Junior 2016!4

Informaţii, proiecţii şi rezervări ...................................................................................................6

Orar proiecţii ...............................................................................................................................8

Filme 6 + (clasele I - VI) ..............................................................................................................10

Concurs de benzi desenate ........................................................................................................16

Filme 13 + (clasele VII - XII) ........................................................................................................19

Cinema imersiv full - dome ....................................................................................................... 28

Sibiul văzut de liceeni ................................................................................................................32

Curs de educaţie prin film ..........................................................................................................34

Materiale didactice ...................................................................................................................37

Cuprins

5

6

1 THALIA 2 UNIVERSITATE 3 GONG

1

5

4

3

7

4 ASTRA FILM CINEMA 5 FULL - DOME

2

REZERVĂRI

Rezervările se fac la numărul de telefon

0770 584 720

Biletele se ridică de la casieria Muzeului Astra

din Piaţa Mică nr. 11

Program casierie: Luni - Vineri

08:00 - 16:00

PROIECȚII

SALA THALIAstr. Cetăţii nr. 3-5

UNIVERSITATE (Medicină)str. Lucian Blaga nr. 2 A

TEATRUL GONGstr. Al. Odobescu nr. 4

ASTRA FILM CINEMAPiaţa Mică nr. 11

FULL-DOMEPiaţa Mare

8

THALIA

Luni17 oct.

Marți18 oct.

Miercuri19 oct.

Joi20 oct.

Vineri21 oct.

08:30 Yangka în Țara Fericirii



12:30 Pe urmele lui Sugar Man

08:30 Max salvează animalele




08:30 Filip şi oraşul negru




08:30 Wilder şi viaţa lui sălbatică




08:30 Philip şi fabrica de vise




Yangka în Țara Fericirii



Sonita

Max salvează animalele



Sonita

Filip şi oraşul negru



Sonita

Wilder şi viaţa lui sălbatică



Sonita

Philip şi fabrica de vise



Sonita




Preţul plătit




Preţul plătit




Preţul plătit




Preţul plătit




Preţul plătit

UNIVERSITATE GONG

09:00 Dorinţa de a zbura09:45 Bătrânul înţelept cu ochi de stele10:30 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă11:15 Dorinţa de a zbura12:00 Bătrânul înţelept cu ochi de stele12:45 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă13:30 Dorinţa de a zbura09:00 Dorinţa de a zbura09:45 Bătrânul înţelept cu ochi de stele10:30 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă11:15 Dorinţa de a zbura12:00 Bătrânul înţelept cu ochi de stele12:45 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă13:30 Dorinţa de a zbura09:00 Dorinţa de a zbura09:45 Bătrânul înţelept cu ochi de stele10:30 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă11:15 Dorinţa de a zbura12:00 Bătrânul înţelept cu ochi de stele12:45 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă13:30 Dorinţa de a zbura09:00 Dorinţa de a zbura09:45 Bătrânul înţelept cu ochi de stele10:30 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă11:15 Dorinţa de a zbura12:00 Bătrânul înţelept cu ochi de stele12:45 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă13:30 Dorinţa de a zbura09:00 Dorinţa de a zbura09:45 Bătrânul înţelept cu ochi de stele10:30 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă11:15 Dorinţa de a zbura12:00 Bătrânul înţelept cu ochi de stele12:45 Noaptea cea mai lungă: Poveste de iarnă13:30 Dorinţa de a zbura

9

FULL - DOMEASTRA FILM CINEMA08:30 Yangka în Țara Fericirii



12:30 Faţa ascunsă a internetului

















Luni17 oct.

Marți18 oct.

Miercuri19 oct.

Joi20 oct.

Vineri21 oct.

10

6+Yangka în țara Fericirii

Documentarul Yangka în Țara Fericirii prilejuieşte o incursiune într-o ţară exotică şi îndepărtată, din perspectiva unui băiat de 13 ani. Când Yangka ţine în mână vopseaua şi pensula, el uită de lumea din jur. În aceste momente, vede doar măştile de lemn de pe masă, pe care le însufleţeşte cu fiecare mişcare a pensulei. Yangka locuieşte în internatul şcolii de pictură Choki, situată la 20 de kilometri de Thimphu, capitala Regatului Bhutan, situat în cei mai înalţi munţi din lume, Himalaya. Această ţară mică are o ambiţie naţională mare, şi anume fericirea tuturor cetăţenilor săi. Pe parcursul documentarului, Yangka dezvăluie ritmul vieţii lui de zi cu zi de la şcoală, aspiraţiile lui de a deveni maestru în pictura tradiţională, bucuriile vacanţei şi emoţiile examenelor. Visul lui Yangka este să ajungă într-o zi să picteze măşti pentru dansatorii de la celebrul Festival de dans din capitala ţării, Thimphu. Cu această ambiţie se prezintă la examenul de artă, în cadrul căruia candidaţii trebuie să creeze patru picturi, fiecare conţinând câte un simbol norocos. Filmul îl însoţeşte şi în acest moment important, de care depinde viitorul lui.

de Irja von Bernstorff / 2016, 25’

Documentarul Yangka în Țara Fericirii face parte din seria de documentare despre şi pentru copii intitulat Schau in meine Welt! (Uită-te în lumea mea), o producţie HR, KiKA, MDR, rbb şi SWR.

Obiectivul principal al guvernului din Buthan este ca toţi cetăţenii regatului să fie fericiţi. Aproape fiecare copil cunoaşte termenul de „fericire naţională brută”. Fericirea naţională se sprijină pe patru piloni: protecţia mediului, dezvoltarea echitabilă şi durabilă a economiei, bunăstarea poporului şi conservarea culturii tradiţionale bhutaneze. Cel din urmă pilon este deosebit de important pentru Yangka, fiindcă cea mai mare dorinţă a lui este să devină maestru al picturii tradiţionale. Astfel, şi-ar transforma pasiunea în carieră, iar câştigurile i-ar permite să îşi întreţină familia.

Filmările cu copii nu sunt mai complicate decât cele cu adulţi. Copiii au întradevăr nevoie de altfel de motivaţii, dar de multe ori sunt mai răbdători şi au un program mai flexibil. A fost foarte interesant să mă raportez la lume din perspectiva copilului şi să privesc prin ochii lui, nu doar în ceea ce ţinea de povestea propriuzisă, ci şi în chestiuni de mişcări şi mânuire a camerei. Yanga e un băiat vesel, are ceva de ştrengar şi a trecut deja prin foarte multe pentru vârsta lui fragedă. M-a impresionat felul în care integra valorile buddhiste în viaţa de zi cu zi şi simţul familiei, extrem de dezvoltat. (Irja von Bernstorff)

11

6+Max salvează animalele

Documentarul Max salvează animale are un protagonist plin de energie şi pasiune. Char dacă are doar 13 ani, Max şi-a asumat o misiune importantă: să salveze animale pe cale de dispariţie. Și nu este vorba despre animale exotice sau necunoscute, ci despre animale care populau până nu demult în număr mare gospodăriile din Europa Centrală. Fie că se adresează direct camerei sau este urmărit de obiectiv în activităţile lui zilnice, Max degajă entuziasm. „Pur şi simplu iubesc animalele”, declară el. „Mereu mi-au plăcut şi nu-mi pot imagina ceva mai frumos decât să am grijă de ele.” În vacanţă, Max ar putea lenevi sau merge cu prietenii la scăldat. În schimb, se îngrijeşte zilnic de 120 de animale şi construieşte „Arca Copiilor” unde, în curând, copiii vor putea să descopere animale domestice pe cale de dispariţie. La început, părinţii şi fraţii lui mai mari au crezut că pasiunea pentru animale este trecătoare. Între timp, şi-au dat seama că e ceva cât se poate de serios şi îl susţin cu tot ce pot.

de Steffi Fehnle / 2016, 26’

Documentarul Max salvează animale face parte din seria de documentare despre şi pentru copii intitulat Schau in meine Welt! (Uită-te în lumea mea), o producţie HR, KiKA, MDR, rbb şi SWR..

Proiectul Arca CopiilorCel mai nou plan al lui Max este „Arca Copiilor”. Este un proiect ambiţios. Max îşi propune să-i înveţe pe copiii din grădiniţe şi şcoli despre speciile pe cale de dispariţie. În acest scop, el a renovat cu ajutorul familiei un vechi hambar, a construit garduri şi echipamente de adăpare pentru animale. Banii necesari provin deocamdată de la propria lui familie. Este binevenit şi sprijinul venit de la prieteni. Finanţarea nu este deloc simplă, dar Max nu se descurajează. Specii rare de iepuri, curcani şi oi sunt doar o parte din rasele de animale îngrijite de el. Multe din aceste rase mai sunt astăzi cunoscute doar de profesioniştii în domeniu. Dar Max citeşte încă din fragedă copilărie, plin de entuziasm, cărţi ştiinţifice despre animale. Camera lui a devenit o mică bibliotecă de specialitate despre animale. El însuşi este un expert, respectat până şi de către crescătorii adulţi cu multă experienţă.

Când lucrezi cu copii, cea mai mare provocare e accea că sunt sinceri, fără menajamente. Dacă nu vor să răspundă la întrebări, vor pauză, nu le place cineva sau ceva, o spun pe loc şi pe faţă, chiar în timpul filmărilor. Aşa că trebuie să ştii să comunici cu ei foarte bine. În privinţa filmelor PENTRU copii, te întrebi mereu: E o temă care îi interesează? Cum pot să spun povestea în aşa fel încât să o înţeleagă, dar să nu aibă ton didactic? Lucrul la acest film a adus cu sine nu una, ci două provocări: filmările cu copii şi filmările cu animale. Când lucrezi cu animale, nu poţi şti niciodată cum reacţionează, dacă îşi vor ‘’juca’’ rolul. Din fericire, Max a avut mereu controlul şi s-a descurcat de minune. (Tanja Nadig, producător)

12

6+Filip şi oraşul negru

Dintre multele filme şi reportaje de televiziune despre Copşa Mică, localitatea purtătoare a nedoritei faime de cel mai poluat oraş al Europei, documentarul de faţă iese în evidenţă datorită protagonistului său, Filip Mădăraş, de 12 ani, din satul Agârbiciu, aflat la mai puţin de 10 km de fostul ‘’oraş negru’’. Urmărind ceea ce spune şi face Filip, filmul creează portretul unui copil care, prin preocupări şi fapte, se arată mai matur decât mulţi dintre adulţii din viaţa lui. Are grijă de animalele din gospodărie, curăţă râul de gunoaie împreună cu colegii lui din organizaţia ‘’Micii ecologişti’’, şi, cel mai important, vrea să îi facă pe ceilalţi să înţeleagă de ce şi cum trebuie protejat mediul înconjurător.

de Annette Wagner / 2014, 25’

Documentarul Filip și Orașul negru face parte din seria de documentare despre şi pentru copii intitulat Schau in meine Welt! (Uită-te în lumea mea), o producţie HR, KiKA, MDR, rbb şi SWR.

Cea mai mare provocare atunci când faci un documentar cu copii e să îi iei în serios. Nivelul privirii tale trebuie să fie acelaşi cu nivelul privirii lor. Lasă-te surprins şi fii pregătit să-ţi răstoarne percepţia de adult asupra lumii. A fost impresionant modul în care Filip, de doar 12 ani, şi prietenii lui au luat atitudine pentru salvarea naturii din România, în faţa distrugerilor provocate de industrii nemiloase şi de oameni nepăsători. „Micii Ecologişti” din Agârbiciu le-au dat părinţilor lor o lecţie despre libertatea de exprimare şi circulaţia informaţiei în România post-comunistă, prin filmele pe care le-au făcut şi publicat. (Annette Wagner)

A vedea, a arăta, a schimba!Împreună cu ceilalţi membri ai organizaţiei şcolare Micii ecologişti, Filip a curăţat de mai multe ori albia râului din sat de gunoaie din plastic. Dar Filip vrea să facă mai mult: să descopere cum este influenţat mediul înconjurător şi să schimbe ceva în conştiinţa celorlalţi. Un atelier video organizat de un realizator de filme împreună cu profesoara lui de artă îi oferă ocazia să pornească într-o misiune de investigaţie, cu motto-ul: „A vedea, a arăta, a schimba!”. Înarmaţi cu mici camere de filmat, Filip si prietenii lui documentează pe video tot ceea ce îi îngrijorează. Videoclipurile lor ridică numeroase întrebări importante: Unde dispar copacii de pe dealul din spatele casei mele? De ce fabrica dăunătoare mediului din oraşul vecin şi-a început din nou producţia? Cine aruncă gunoiul în mod constant în râurile noastre? Întrebări incomode, la care adulţii trebuie să găsească răspunsuri.

13

6+Wilder și viaţa lui sălbatică

Wilder și viața lui sălbatică ilustrează perfect capacitatea documentarului de a dezvălui lumi necunoscute şi vieţi neobişnuite ale oamenilor obişnuiţi. Wilder Ferreira are 12 ani, locuieşte în Cape Town în Africa de Sud, împreună cu părinţii lui şi cei doi fraţi mai mari. Numele lui (Wilder înseamnă sălbatic, nestăpânit), îl carac-terizează pe deplin. Vorbeşte engleză, suedeză (mama luiu e din Suedia) şi limba afrikaans. Iubeşte animalele şi merge în safari pentru a le oberva în sălbăticie. Face scufundări, surfing şi skating. Dar cea mai importantă preocupare a familiei sunt rechinii şi protejarea lor. Wilder a fost crescut să respecte rechinii şi nu i se pare neobişnuit să înoate alături de ei. La fel cum nu i se pare neobişnuit nimic din stilul de viaţă al familiei Ferreira.

de Mark Kaczmarczyk / 2013, 27‘

Documentarul Wilder și viața lui sălbatică face parte din seria de documentare despre şi pentru copii intitulat chau in meine Welt! (Uită-te în lumea mea), o producţie HR, KiKA, MDR, rbb şi SWR.

Wilder și rechiniiPreocuparea pentru rechini şi salvarea lor a început în familia Ferreira în momentul în care bunicul lui Wilder, Theo, s-a transformat din vânător de rechini în protector al lor. Tatăl lui Wilder, Craig, este astăzi unul dintre cei mai buni specialişti în rechini. Jytte, mama suedeză a celor trei băieţi, este fotograf, ecologistă convinsă şi pasionată de animale. Cei trei băieţi au fost educaţi să respecte rechinii şi să îi protejeze. La nivel global, populaţia de rechini e în continuă scădere, iar unele specii sunt deja pe cale de dispariţie. Dintre cele aproximativ 500 de specii de rechini, 120 au intrat pe Lista Roşie a speciilor ameninţate.

Cea mai mare provocare a fost să-l ţin pe Wilder alert. Până atunci nu mai lucrasem cu un protagonist atât de tânăr şi a trebuit să găsesc modalităţi de a-l menţine concentrat pe filmare 8 ore lungi pe zi. Filmările au durat 8 zile consecutive, iar Wilder avea abia 11 ani. Aşa că trebuia să fac în aşa fel încât să nu-şi piardă interesul şi să facem pauze dese. Pentru relaxare, se dădea cu skateboard-ul. Până la urmă, s-a purtat ca un profesionist. Fără să se plângă, fără să comenteze. O provocare a fost şi să mă transpun în mintea unui copil, să încerc să gândesc ca el. Mi-am imaginat că sunt din nou copil şi m-am lăsat condus de Wilder. Munca la acest film pentru copii mi-a dat o libertate necunoscută până atunci, de a explora lumea cu inocenţă şi bucurie deplină. Ceea ce s-a tradus în filmările fantastice pe care le-am reuşit. Sper că va fi câte ceva super-special de păstrat în memorie pentru toţi cei care văd filmul, copii şi adulţi deopotrivă. Wilder şi familia lui au făcut o impresie puternică asupra mea. Sunt unici. Felul cum trăiesc, ceea ce fac, sunt rar de întâlnit la alte familii. Au o pasiune debordantă pentru viaţă şi doresc să o împărtăşească cu toată lumea. Iubesc animalele şi sunt preocupaţi de conservarea oceanelor şi protecţia planetei. Nu e cale pe care să nu o exploreze. Nu e aventură care să-i sperie. Și sunt uniţi, ca un clan. E o familie cum n-am mai întâlnit vreodată. (Mark Kaczmarczyk)

© KiKA - Der Kinderkanal von ARD und ZDF 2016 licensed by ZDF Enterprises GmbH, Mainz

14

6+Philip şi Fabrica de vise

Hollywood a devenit sinonim cu strălucirea şi celebritatea. Gândul se duce automat la vedete sclipitoare, limuzine şi mulţimi de fani care umplu străzile. Documentarul Philip şi fabrica de vise pătrunde dincolo de acest clişeu, în viaţa obişnuită. Povestea lui Philip e povestea multor copii care s-au născut şi trăiesc la Hollywood. Chiar dacă părinţii lor sunt angrenaţi într-un fel sau altul în industria filmului, există o parte a existenţei lor care e la fel ca oriunde: mersul la şcoală, distracţii, hobby-uri. Dar perspectiva unei cariere în lumea filmului e prezentă. La doar 9 ani, Philip este promovat de o agenţie pentru modele şi actori copii şi a avut deja roluri în spoturi publicitare. Cu mult discernământ, el explică cele două feţe ale medaliei în meseria de model sau actor: e plăcut şi distractiv, dar poate deveni foarte obositor.

de Yousif Al-Chalabi / 2014, 25’

Documentarul Philip și Fabruca de vise face parte din seria de documentare despre şi pentru copii intitulat Schau in meine Welt! (Uită-te în lumea mea), o producţie HR, KiKA, MDR, rbb şi SWR.

Cea mai mare provocare este cu siguranţă să nu porneşti cu idei preconcepute în relaţia cu copilul. Ca cineast, eşti conştient că actul tău de a filma nu se rezumă la înregistrarea pe peliculă a unor obiecte şi acţiuni şi că totul capătă semnificaţie. Copiii îşi prezintă viaţa în faţa camerei şi atitudinea corectă este că orice aleg ei să prezinte poate fi interesant. Asta nu înseamnă că tot ceea ce fac şi spun e neapărat bun şi că trebuie lăudaţi tot timpul. Copiii sunt şi ei oameni! Îşi dau foarte bine seama ce merge şi ce nu! Secretul e încrederea reciprocă. Acordă-i credit şi îţi va răspunde cu aceeaşi monedă. Acest proiect mi-a oferit ocazia de a vedea Los Angeles în latura lui umană, dincolo de clişee. Oameni obişnuiţi cu vieţi obişnuite... nu doar Fabrica de vise şi imaginea pe care şi-a auto-construit-o. (Yousif Al-Chalabi)

Toate condiţiile de participare sunt obligatorii şi nerespectarea lor duce la descalificarea benzii desenate înscrise în concurs.

cadrele, decorurile şi acţiunea planificată. Practic, vorbim despre o bandă desenată, care ilustrează ideea iniţială a filmului care urmează să fie realizat, un fel de film stare embrionară.

Astra Film Junior continuă şi în acest an concursul nostru de benzi desenate, proiect demarat la ediţia de anul trecut şi care s-a finalizat cu o colecţie de benzi desenate cu un grad neaşteptat de ridicat de creativitate, semn că acest exerciţiu de imaginaţie şi creaţie vizuală a găsit un teren fertil în copiii din şcolile sibiene.

REGULI DE PARTICIPARE

Concursul de benzi desenate este deschis elevilor din ciclul primar, care participă la vizionările de filme din cadrul programului Astra Film Junior.

Documentar sau ficţiune, orice film porneşte de la o poveste. O poveste adevărată, care stârneşte interesul unui regizor, poate deveni un film documentar. O poveste imaginată, deci fictivă, se poate transforma într-un film de ficţiune.

Un „storyboard” sau, în traducere, „scenariu ilustrat”, reprezintă începutul fiecărui film şi conţine personajele,

Participare și înscrierePot participa la concursul de benzi desenate doar elevii din clasele I-IV care au vizionat filme în cadrul programului Astra Film Junior 2016 destinat şcolilor primare. Învăţătoarele / învăţătorii care doresc să participe cu elevii lor la concurs au obligaţia să se înscrie la adresa de mail: [email protected] şi să precizeze şcoala, clasa şi numărul de elevi care participă la concurs.

SelecțieVor fi acceptate doar lucrări realizate exclusiv de copii. Lucrările care prezintă elemente desenate de adulţi vor fi automat descalificate.

FormatDesenele se realizează pe o singură coală de hârtie de dimensiune A3 şi au o temă bazată pe filmul vizionat de către autor în cadrul Astra Film Junior 2016.Desenele se realizează în format de bandă desenată, cu 6 căsuţe reprezentând tot atâtea secvenţe-cheie din filmul vizionat. Fiecare secvenţă va prezenta un moment diferit din filmul vizionat.Se pot insera texte sub formă de bule de dialog şi alte elemente întâlnite în benzile desenate (de exemplu onomatopee pentru redarea zgomotelor, norişori pentru praf şi alte asemenea accesorii).

Concurs de benzi desenate

JURIZARE ŞI PREMIIDesenele vor fi analizate de o comisie de evaluare Astra Film Junior 2016, care va selecta 40 de finaliste.Benzile desenate din selecţia finală vor fi expuse în spaţiile de desfăşurare Astra Film Junior şi Astra Film Festival.

IdentificareFiecare lucrare va avea înscrisă pe verso următoarele elemente de identificare: Numele şi prenumele elevului Data naşterii elevului Numele şcolii la care este înscris elevul, clasa şi numele + prenumele învăţătorului Numărul de telefon mobil al unuia dintre părinţi

Predarea lucrărilorDesenele se predau personal de către învăţător / învăţătoare cu semnătură, după completarea listei de depunere cu numărul de desene, adresa de e-mail şi numărul de telefon al acestuia.

Important! Benzile desenate nu vor fi returnate.

Vă rugăm să urmăriți website-ul nostru www.astrafilm.ro/astrafilm junior pentru informații la zi legate de concurs, vernisarea expoziției de benzi desenate și programul festivității de premiere.

Important! Benzile desenate trebuie predate la sediul Astra Film din Piața Mică nr. 11 până cel târziu vineri, 21 octombrie 2016, ora 20.00. După acest termen, desenele nu mai pot fi acceptate pentru jurizare.

19

13+

Documentarul este filmul dezvăluirii unui mister fascinant în spatele căruia se ascunde o poveste adevărată incredibilă. Povestea este cea a lui Sixto Rodrigues, compozitor şi cantautor american de origine mexicană. În Statele Unite, cariera lui muzicală trece aproape neobservată, dar la începutul anilor ‘70, ajunge pe culmile succesului în Africa de Sud, unde devine un adevărat fenomen. La scurt timp, dispare fără urmă de pe scena muzicală. Soarta lui e învăluită în mister şi circulă zvonul că s-ar fi sinucis. Filmul lui Malik Bendjelloul suprapune acestei biografii neverosimile povestea căutării pornite de doi fani ai lui Rodriguez, pe care îi urmăreşte printr-un labirint de fragmente de informaţii. Documentarul a fost filmat pe peliculă de 8 mm, pentru a reda patina epocii. Pelicula s-a terminat înainte de înregistrarea ultimelor secvenţe, iar Malik a fost nevoit să le filmeze cu smartphone-ul. După 3 ani de muncă la montaj, filmul a fost lansat în 2013, a câştigat un premiu BAFTA şi premiul Oscar şi o listă lungă de premii la toate festivalurile importante.

Malik Bendjelloul, a fost un cineast şi jurnalist suedez. În copilărie, a fost actor. A produs câteva documentare muzicale pentru o reţea suedeză de televiziune şi a lucrat ca reporter pentru emisiunea „Kobra”, ca apoi să demisioneze şi să călătorească în lumea largă. Într-una din călătorii, i-a venit ideea să realizeze filmul Searching for Sugar Man (2012), laureat cu Oscar, BAFTA şi numeroase alte premii internaţionale. A murit în 2014. Avea 36 de ani.

Pe urmele lui Sugar Man(Searching For Sugar Man)

86’, 2012, Suedia / UK / FinlandaRegia: Malik Bendjelloul

Producător: Malik Bendjelloul, Simon ChinnDirector imagine: Camilla SkagerströmEditor: Malik BendjelloulMuzica originală: Sixto Rodriguez Malik Bendjelloul

24

21

13+

Un documentar bun poate trezi conştiinţe şi poate desfiinţa stereotipii. În cazul de faţă, avem un documentar care a schimbat literalmente destinul unei fete. Sonita e o tânără afgană refugiată în Iran. Chiar dacă a scăpat de talibani, nu e la adăpost de vechile obiceiuri afgane, impuse de propria ei familie. Conform acestora, fetele sunt vândute în căsătorii aranjate celui care dă mai mult. Familia Sonitei are nevoie de bani, pentru că fratele cel mare vrea să se căsătorească, aşa că trebuie, la rândul lui, să-şi cumpere mireasa. Camera o urmăreşte pe Sonita în intimitatea disperării, revoltei şi în momentele în care aproape abandonează lupta şi se resemnează. O asemenea apropiere presupune o relaţie foarte strânsă între regizor şi personaj. De cele mai multe ori, oricât de mare ar fi apropierea, există o linie imaginară între autor şi subiect, care nu e depăşită. Dar de data asta, regizoarea trece peste linie şi intervine direct în viaţa personajului său. Sonita e cântăreaţă de rap şi un clip postat pe youtube ajunge hit. O academie de muzică din SUA îi oferă o bursă, iar autoarea filmului o ajută să ajungă în America. Filmul devine astfel povestea cu final fericit a unei tinere puternice, care îşi foloseşte creativitatea pentru a sparge bariere sociale şi culturale.

După ce a studiat producţia de film şi animaţie la Universitatea din Teheran, Rokhsareh Ghaem Maghami a regizat câteva documentare (Pigeon Fanciers - 2000; Cyanosis - 2007; A loud solitude - 2010; Born 20 minutes late - 2010; Going up the stairs - 2011; Sonita - 2015) şi a câştigat multe premii internaţionale (Premiul pentru cel mai bun film regizat de o femeie la Festivalul Internaţional de Film Documentar Sheffield în 2016 pentru Going up the stairs; Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Sundance în 2016 pentru Sonita).

Sonita

90’, 2015, Germania / Elveția / IranRegia: Rokhsareh Ghaem Maghami

Producător: Gerd HaagDirector imagine: Behrouz BadroujEditor: Rune SchweitzerSunet: Mohammad Salehi, Hadi Saed, Ali AlaviMuzica: Moritz Denis

Rokhsareh Ghaem Maghami

26

23

13+

True Cost e un exemplu de documentar incisiv, care identifică o problematică, dezvoltă o investigaţie şi atacă cu armele cinemaului. În cazul de faţă, problematica e generată de aşa-numita fast-fashion, un fel de fast-food din lumea modei, care nu mai funcţionează după lansarea tradiţionalelor colecţii de vară şi de iarnă, ci într-un ritm săptămânal, adică 52 de colecţii pe an în loc de două. Industria modei, susţinută de forţa de muncă ieftină din ţările în curs de dezvoltare, are un impact devastator asupra mediului înconjurător, fiind cea de-a doua dintre cele mai poluante industrii din lume. Unde va duce acest cerc vicios în care cantităţi colosale de haine se învârt într-o spirală ameţitoare? Povestea din spatele hainelor, o poveste despre lăcomie şi frică, despre putere şi sărăcie, prinde tot mai mult contur în faţa ochilor spectatorului. Documentarul urmăreşte traseul hainelor, începând cu oamenii care lucrează zi-lumină pe mai nimic şi sfârşind cu munţii de deşeuri poluante şi invită la meditaţie şi atitudine.

Andrew Morgan a studiat cinematografia la Los Angeles Film School şi este co-fondator al studioului de film Untold Creative. A lucrat la multe proiecte legate îndeosebi de naraţiune şi documentar. Preocupările lui se îndreaptă către chestiuni controversate ale lumii contemporane, precum drepturile omului sau problemele de mediu. În prezent, este redactor colaborator pentru Huffington Post.

Prețul plătit(True Cost)

92’, 2015, Bangladesh / SUA / Cambogia / China / UK Danemarca / Franța / Haiti / India / Italia / Uganda Regia: Andrew Morgan

Producător: Michael RossEditor: Michael RossSound design: Michael FloweMuzica originală: Duncan Blickenstaff

Andrew Morgan

25

15+

‘’Deep web’’, sau ‘’invisible web’’, sau ‘’hidden web’’ - web-ul ascuns, e o porţiune a internetului neindexată de motoarele de căutare. Ca orice instrument al epocii electronice pe care o trăim, internetul ascuns are avantaje şi dezavantaje. Se spune că e un spaţiu unde traficanţii de arme şi droguri, ucigaşii plătiţi şi proxeneţii îşi pot face afacerile nestingheriţi. Aceştia populează aşa-numitul dark web, webul întunecat. Alţii susţin că e singura platformă de exprimare liberă pentru cei care trăiesc sub dictaturi. Mituri sau realităţi, internetul ascuns e un loc periculos, iar documentarul nu contrazice aceaastă stare de fapt. În schimb, filmul oferă o privire obiectivă asupra a ceea ce se întâmplă în spatele Internetului, în partea lui necunoscută, prin intermediul unor interviuri cu hackeri, criptoanarhişti şi experţi în sisteme de securitate cibernetică.

La început, ne-am concentrat mai mult pe latura întunecată, pe ‘’dark web’’. Am studiat pieţele online de droguri şi arme, forumurile de cărţi de credit furate şi de viruşi cibernetici şi alte lucruri şi mai rele. Până când am ajuns la un punct în care ne-am dat seama că despre toate astea s-a tot vorbit, că pericolele au fost subliniate şi răs-subliniate în toate mediile şi că omul de rând e pe bună dreptate îngrozit de internetul întunecat. Însuşi numele sugerează un loc unde nu-ţi doreşti să te aventurezi. Dar, continuând căutările, ne-am dat seama că internetul ascuns înseamnă mult mai mult. Aşa că, împreună cu cei doi regizori, am schimbat perspectiva radical. În loc să privim partea ascunsă a internetului ca pe o personificare a răului, îi acordăm creditul că ar deţine cheia pentru un viitor mai bun. Până la urmă, tehnologia cuprinde simultan binele şi răul şi direcţia spre care ne îndreptăm depinde de cei care o dezvoltă şi o utilizează. (Scenaristul Yuval Orr în discuţie cu Dan Patterson - extras din articolul publicat în TechRepublic.)

Fața ascunsă a internetului(Down the Deep, Dark Web)

56’, 2016, Israel / FranțaRegia: Tzachi Schiff, Duki Dror

Producător: Duki Dror, Alexandre Brachet, Liat Kamay-Eshed, Margaux MissikaScenariu și lectură: Yuval OrrImagine: Philippe Bellaiche, Gleb VolkovEditor: Dror YaakobovichSound Design: Ronen NagelMuzică: Frank Ilfman

Tzachi SchiffDuki Dror

Cinema imersiv full - dome

Cinema imersiv full - dome

Cinema imersiv full-domeCinema-ul imersiv sau cinema 360 de grade e o experienţă cinematografică completă, cu imagini şi sunete care vin spre spectator din toate părţile şi îl transpun din lumea reală în realitatea filmului proiectat pe un ecran în forma cupolei unui dom, de unde şi numele acestui format: full-dome.

În premieră absolută în România, Astra Film Festival 2016 aduce un program de filme documentare realizate în această tehnologie a viitorului, proiectate într-un cinematograf-dom amplasat în Piaţa Mare din Sibiu. Programul de filme full-dome oferit de Astra Film constă în opt documentare, dintre care trei sunt selectate special pentru Astra Film Junior.

Cinematograful-dom e o construcţie specială, cu ecranul amplasat pe tavanul în formă de calotă. Structura e echipată cu proiectoare şi aparatură de sonorizare care asigură o proiecţie multiplă.

Sursa de inspiraţie este de găsit în vechile planetarii, pe cupola cărora se puteau vizualiza planetele cu orbitele

Prima experienţă de cinema 360° a avut loc în anul 1900, în cadrul Târgului Internațional de la Paris și s-a numit Cinéorama (autor Raoul Grimoin-Sanson) Era un experiment cinematografic prin care se simula un zbor deasupra Parisului, într-un balon cu aer cald. Imaginea era proiectată în jurul platformei de vizionare, construită ca o nacelă, cu o capacitate de 200 persoane. Proiecția circulară le crea spectatorilor o senzaţie de plutire. În anii care au urmat, ulți au adus îmbunătiri, dar primul cinematograf sferic permanent avea să fie construit abia în 1971, la Toronto (Canada).

lor, constelaţiile şi galaxiile de pe harta celestă. Odată cu revoluţia digitală şi cea audiovizuală, tehnologia a evoluat şi tematica spectacolelor din planetarii s-a diversificat. Aşa au apărut cinematografele-dom, al căror repertoriu păstrează în parte filme cu caracter educativ despre cosmos, corpuri cereşti, sau despre lumea subacvatică, la care se adaugă operele cinematografice pe care artiştii vizuali le crează special pentru această tehnologie.

Un ecran care ocupă întregul câmp vizual şi înconjoară spectatorul 360 de grade şi sunetele transmise printr-un sistem care combină o multitudine de canale compun senzaţia de prezenţă nemijlocită în centrul evenimentelor din film.

Filmele în format full-dome sunt încă la început. Sala în care sunt vizionate şi direcţiile multiple din care vine imaginea către spectator impun cineaştilor experimentarea unor limbaje cinematografice diferite de cele folosite până acum. Nimeni nu poate spune deocamdată unde vor duce aceste căutări.

28

Dorința de a zbura

35’, 2013, Polonia

Regia de animație: Maciej SznabelScenariu: Paulina Majda, Maciej Sznabel, Maciej LigowskiAnimație: Maciej Sznabel, Maciej Rasała, Bartłomiej BorawskiProducție: Copernicus Science Centre, Heavens of Copernicus Planetarium, Warsaw

Documentarul animat Dorinţa de a zbura atrage spectatorul într-o experienţă vizuală de excepţie: povestea visului ambiţios al omului de a cuceri cerul, percepţia omului despre zbor şi evoluţia ei în timp, inventatorii şi marile lor invenţii, prezentate în tehnica inovatoare full-dome. Descoperim misterul zborului alături de Leonardo da Vinci, Fraţii Montgolfier, Fraţii Wright şi alţi inventatori celebri. Imaginile, muzica originală şi naraţiunea poetică se împletesc într-o operă cinematografică ce produce o impresie puternică şi transmite un mesaj inspirator: omul trebuie să-şi urmeze visul, oricât de imposibil ar părea.

Dream To Fly (Dorința de a zbura) a câştigat numeroase premii şi a fost proiectat în peste 30 de cinematografe tip planetariu din întreaga lume.

Documentarul Bătrânul înţelept cu ochi de stele este în acelaşi timp o poveste minunată, un prilej de a le da celor mici primele noţiuni de astronomie despre pământ, soare şi stele, şi o invitaţie la meditaţie despre viaţă, cunoaştere şi relaţia omului cu natura. A fost odată un rege-tiran, care îşi dorea tot mai multă putere. Aşa că i-a poruncit celui mai înţelept bătrân din regat să-i spună secretul puterii nemăsurate. Dar oricât l-ar fi întrebat, singurul răspuns pe care îl primea era ‘’Priveşte cerul şi numără stelele’’. În lipsa altui răspuns, regele a început să numere stelele de pe cer. Și tot numărând, setea lui de putere s-a transformat treptat în sete de cunoaştere.

Bătrânul înțelept cu ochi de stele este produs de Planetariul Saint Etienne din Franţa, care oferă proiecţii în sistemul full-dome. Începând din 2013, aici se pot viziona şi filme proiectate în full-dome 3D.

Bătrânul înțelept cu ochi de stele

23’, 2013, FranțaRegia: Damien Beguet

Scenariu: Antoine ChantepyMuzica: Herman BrozProducător: Saint-Etienne Planetarium Productions

Noaptea ceamai lungă:

Poveste de iarnă27’, 2012, SUA

Regia: Zimmerman, Donovan; Burger, Jan; Heinz, Jay

Scenariu: Donovan Zimmerman, Jan BurgerMuzica: The Paperhand BandProducător: Jay Heinz / Morehead Planetarium and Science Center

Filmul este o fabulă despre curaj, generozitate şi renaştere, realizat într-o combinaţie originală de tehnici care se întreţes într-o experienţă vizuală unică. Documentarul porneşte de la conceptul că pământul are perioade de odihnă (iarna) şi de renaştere (primăvara), care alternează ritmic. Personajul principal, fiica unei familii de povestitori nomazi, porneşte într-o căutare care o conduce la un cuib de dragon. Acolo va descoperi ceva important, care ar putea să o ajute să salveze întregul sat.

Pentru realizarea acestui documentar s-au utilizat imagini filmate, animaţii şi marionete mânuite de zeci de păpuşari.

29

Regia: Paulina Majda

Training

32

Sibiul văzut de liceeni

Sibiul văzut de liceeni este un atelier intensiv practic de iniţiere în etapele realizării unui film documentar. Obiecti-vele atelierului sunt formarea de abilităţi în domeniul cercetării de teren şi al documentării sociale, precum şi însuşirea noţiunilor de bază în creaţia audiovizuală: tehnici şi metode de fotografiere şi filmare, concepte şi tehnici de editare etc.

Acest atelier dedicat liceenilor se înscrie în programul de educaţie prin film (film literacy), lansat de Astra Film încă din 2009, program care cuprinde pachete de activităţi concepute pe grupe de vârstă, menite să dezvolte discernămân-tul elevilor, să le trezească gustul pentru proiecţiile în sala de cinema şi să îi iniţieze în interpretarea corectă şi activă a produselor audiovizuale.În organizarea atelierului Sibiul văzut de liceeni, Astra Film continuă colaborarea din anii precedenţi cu Asociaţia Vira, asociaţie care îşi înscrie pe cartea de vizită ani de experienţă şi succese notabile în activitatea de training cinematografic cu liceeni. (notabil este că, pe lângă premii câştigate de scurtmetrajele produse de ei, au avut un film selectat la Short Film Corner din cadrul Festivalului de la Cannes).

Formatul atelieruluiAtelierul este deschis elevilor de liceu din Sibiu. Scopul lui este acela ca participanţii să înţeleagă complexitatea realizării unui film, ceea ce va contribui la înţelegerea mai profundă a produselor cinematografice şi audiovizuale la care sunt expuşi. Totodată, participanţilor li se predau în mod intensiv cunoştinţe de scenaristică, filmare şi editare, iar în modulele practice sunt puşi în situaţia de a aplica pe viu aceste cunoştinţe.

La ediţia din 2016, au participat 10 elevi de la liceele din Sibiu. Atelerul s-a finalizat cu 6 scurtmetraje documentare, a căror proiecţie de gală este inclusă în programul oficial al Astra Film Festival.

ACTIVITĂȚI ALE ATELIERULUI:Participanţii se împart în echipe. După parcurgerea tuturor etapelor, fiecare echipă va fi realizat la finalul atelierului un film documentar.

Modulul‚’’Scenariu’’• crearea unui storyboard (cum se spune cinematografic o poveste?)

Modulul‚’’Filmare’’• noţiuni de încadrări, compoziţie, mişcări ale camerei• luminozitate, timp de expunere, temperaturi de culoare

Modulul‚’’Editare’’• premontajul• tehnici non-lineare de editare

Modulul‚’’Sunet’’• noţiuni de captare şi editare a sunetului

Modul practicÎn prima etapă a atelierului sunt dezvoltate ideile pentru film, este explicat concep-tul de „storyboard”, sunt prezentate şi discutate diferite forme ale filmului documentar şi sunt dezbătute propuneri pentru subiectul filmelor care urmează să fie realizate de participanţi. De asemenea, se discută aspecte tehnice de utilizare a camerei de filmat şi concepte teoretice privind compoziţia unei povestiri şi sunt vizionate filme documentare realizate în cadrul atelierelor din ediţiile anterioare, pentru a se forma o imagine asupra rezultatelor care pot fi obţinute şi pentru a se prezenta modalităţi de descifrare a filmelor. Se prezintă fazele de producţie, de la dezvoltarea ideii, planificare, procesul de producţie şi până la finalul acesteia - proiectarea filmului în faţa publicului.

33

Etapa de Pre-ProducțieÎn această etapă se fac pregătiri pentru filmare, se selectează locaţia sau locaţiile unde urmează să se filmeze, se stabileşte subiectul filmului şi se creează un storyboard prin care se decide direcţia preconizată a filmului.Pe cât posibil, în funcţie de filmul care urmează să fie realizat, se stabliesc aspecte tehnice şi stiluri de filmare cu camera. Procesul de filmare implică aspecte tehnice precum camera, obiectivele, formatul, instrumentele de iluminat, dar şi metode legate de compoziţia imaginii, mişcarea camerei şi modelarea subiectului pentru a putea spune povestea prin film.Sunt prezentate o varietate de concepte, tehnici şi exerciţii aplicate pentru a aprofunda cunoştinţele esenţiale cu privire la camera de filmat, luminozitate şi modul de manevrare a acesteia.

Etapa de ProducțieAceasta este etapa în care sunt realizate filmările brute, în concordanţă cu direcţia stabilită prin storyboard. Acum se discută teoria şi practica pentru stabilirea unei puneri în scenă, se observă în esenţă subiectul şi tot ceea ce compune cadrul de filmare. Participanţii dezvoltă un proces creativ şi metodologic de a relaţiona cu imaginea filmată, îşi descoperă stilul vizual şi îl pun în practică, prin felul în care decid să redea scenele şi emoţiile pe care doresc să le transmită prin materialul filmat. Astfel, liceenii câştigă o experienţă

deosebită prin felul în care aleg să capteze imaginea, crearea unor imagini în mişcare fiind o artă în sine. Tehnica de filmare, setările camerei, alegerea obiectivelor utilizate şi micile diferenţe estetice şi tehnice sunt cele care contribuie semnificativ la rezultatul final. Un rol esenţial îl joacă calitatea şi conţinutul sunetelor captate.Prin această etapă, conceptul unui film este condus de participanţi, pe baza liniilor trasate prin storyboard, de la idee la etapa de post-producţie.

Etapa de Post-ProducțieÎn urma procesului în care s-au luat în calcul luminozitatea, sunetul, compoziţia imaginii, mişcarea camerei, munca într-o echipă de filmare, participanţii intră în faza de editare a filmului şi montare a sunetului.Aceasta este activitatea prin care se dezvoltă cel mai concret abilităţile de comunicare şi colaborare între membrii echipei, acestea fiind indispensabile pentru

a putea lucra împreună eficient într-un mod profesional.În acelaşi timp, se asimilează cunoştinţe de editare digitală a materialelor prin programul Adobe Premiere Pro, de la încărcarea filmărilor în program şi până la realizarea produsului final. Participanţii sunt astfel iniţiaţi în crearea unui proiect, organizarea şi denumirea fişierelor pentru a le uşura munca de editare.Se discută aspecte de bază a editării, tehnica continuităţii, efecte, adăugarea titlurilor, sunet, corecţie a culorilor şi compoziţie de bază. Post-producţia oferă o putere creativă extraordinară prin editarea imaginilor, a sunetelor, mixajul de sunete, muzică şi culori.

ÎNTÂLNIREA CU PUBLICULScopul unui film este să ajungă la un public cât mai numeros. Filmele realizate în cadrul atelierului intră în programul Astra Film Junior şi sunt proiectate în faţa publicului pe ecran mare, în sistem cinema, pentru a asigura cea mai autentică şi plăcută experienţă cinematografică pentru spectator.Participanţii îşi împărtăşesc astfel ideile, visurile, pasiunile, temerile şi, prin felul lor de a vedea lumea, îşi fac vocea auzită în faţa unui public larg şi variat.În afara proiecţiilor pentru elevi din cadrul Astra Film Junior, filmele atelierului Sibiul văzut de liceeni au o proiecţie de gală în cadrul programului oficial al Astra Film Festival, Festivalul internaţional de film de la Sibiu.

34

Cursul de educaţie prin film organizat în cadrul Astra Film Junior 2016 deschide o serie de training-uri care îşi propun să familiarizeze cadrele didactice cu filmele documentare, subiectele acestora, modul de realizare şi de utilizare a filmelor în procesul educaţional. Cursul organizat în 2016 reprezintă un proiect-pilot, în cadrul căruia Astra Film Junior a invitat un trainer internaţional, cu experienţă în utilizarea filmului

documentar în şcoli şi elaborarea şi redactarea de materiale didactice bazate pe film documentar. Proiectul va continua cu invitarea altor traineri din ţară şi/ sau din străinătate, unul dintre obiective fiind, pe lângă familiarizarea cadrelor didactice din Sibiu cu acest domeniu, formarea de for-matori pentru educaţia prin film documentar.

Acest program de educaţie prin film are ca obiectiv punerea la dispoziţia învăţătorilor/ profeso-rilor a instrumentelor necesare conceperii unor activităţi de educaţie prin film pentru clasele lor: vizionarea unui film narativ sub forma proiecţiei de cinema

(experienţa vizionării filmului în comunitate este amplificată prin împărtăşirea trăirilor şi a reacţiilor spontane cu ceilalţi din public), activităţi post - vizionare de tipul lecţie de cinema şi alte activităţi educaţionale, toate reprezentând o experienţă alternativă de învăţare, care a devenit foarte populară în rândul elevilor.

Cursul de educație prin film pentru învățători este proiectat pe format intensiv. Timp de două zile, un trainer internaţional cu experienţă în domeniul proiectelor de film literacy pentru elevi, iniţiază participanţii în principiile de bază ale creării unui conţinut educativ

Curs de educaţie

prin film

35

bazat pe film documentar, cu scopul de a deschide orizontul elevilor către înţelegerea limbaju-lui cinematografic. Cursul este structurat pe module: modulul teoretic şi modulul practic.

La finalul cursului, participanţii dobândesc capacitatea de a organiza şi susţine în clasă lecţii de educaţie non-formală prin film şi capătă noţiuni privind modul de realizare şi decodificare a filmului, acestea reprezentând o cale excelentă de dezvoltare a experienţei într-un domeniu de actualitate. Cursul pune accent pe comunicarea şi exprimarea viziunii proprii, a feedback-ului, pe

La fel ca alte instrumente educaționale, filmele pot fi utilizate în nenumărate moduri și în multe scopuri în sala de clasă, dacă învățătorii au entuziasmul și creativitatea necesare. Există, în opinia mea, o tendință globală de scădere calitativă a procesului educațional. În continuare, acumularea pasivă de cunoștințe prin mecanismul predare - învățare - repro-ducerea lecției învățate este prezentă pe scară largă. Or, scopul principal al educatorilor este să ofere elevilor lor posibilitatea de dezvoltare la maximum a capacităților și aptitudinilor lor creatoare.Convingerea mea puternică este că, privind lucrurile din această perspectivă, filmul este de mare ajutor. Filmul informează, te determină să te pui în locul altor persoane, descrie oameni și situații mai bine decât orice text scris, poate arăta simultan imaginea de ansamblu și detaliile. Dacă știm cum să îl folosim la clasă, filmul ne oferă perspective, dă naștere la întrebări, discuții, dezbateri, cultivă gândirea critică, poate iniția o cercetare, poate declanșa schimbări sociale. Şi, nu în ultimul rând, acesta fiind principalul nostru obiectiv de training, vizionând filme cu conceptul de film literacy în minte, îmbunătățim abilitățile elevilor de a observa și de a „citi” corect filmele, imaginile în mișcare, de vreme ce generația lor este mai expusă ca oricând consumului de conținut audiovizual.

*Sasho N. Alushevski este din Macedonia. De formaţie psiholog, s-a specializat în educaţie non-formală. Are o experienţă de peste 10 ani în film literacy. Este autor şi co-autor de manuale de educaţie vizuală şi materiale didactice pentru educaţie şcolară prin film.

munca în echipă şi pe dezvoltarea abilităţilor creative.

La trainingul din acest an, cei 20 de participanţi, învăţători la şcoli din Sibiu, au făcut primii paşi în înţelegerea şi decodificarea limbajului cinematografic, şi-au clarificat criteriile pe baza cărora se diferenţiază filmele documen-tare de cele de ficţiune şi au primit noţiuni despre metode de evaluare a conţinutului şi personajelor dintr-un film. Pe durata cursului, participanţii au elaborat o serie de exerciţii şi activităţi dedicate claselor primare, care pot sta la baza unor materiale didactice post-vizionare pentru filmele din programul Astra Film Junior 2016.

Mate

riale

didact

ice

SCHIȚĂ DE MATERIAL DIDACTIC - pentru filmul‚’’O viață sălbatică’’Acest material este o propunere succintă de materiale didactice care se pot dezvolta pe baza unui film, cu exemplificare concretă pe filmul, ’’O viață sălbatică’’. Protagonistul filmului este un băiat de 12 ani din Cape Town, Africa de Sud. Pentru detalii despre film, consultați pag. 15.

37

RecomandareÎnainte de proiecţie, explicaţi-le copiilor că trebuie să fie atenţi la următoarelor aspecte din film: prin ce este diferit de alte filme pe care le văd de obicei, cine relatează povestea, ce se aude în film (coloana sonoră), ce le-a plăcut în mod special. Reflecţii despre film (5 min) - în sala de proiecţie. Având în vedere că, de obicei, activităţile descrise în continuare nu se desfăşoară imediat după proiecţie, este de dorit să se aloce câteva minute în care copiii să reflecteze asupra celor văzute – ce au observat, conţinutul şi intriga. Răspunzând la câteva întrebări simple, copiii îşi vor aminti mai bine aspectele principale ale fillmului.

ACTIVITATE PROPUSĂ 1: Redarea filmului prin desen (45 min.)Materiale necesare:Hârtie format A3, culori, pixuri, creioane, pensule

Introducere (5 min)Rememoraţi împreună cu elevii cele mai importante momente din filmul vizionat. Identificaţi momentele-cheie din film prin întrebări adresate clasei. • Când vă gândiţi la filmul vizionat, care este imaginea care vă vine prima dată în minte? • Ce activităţi desfăşurate de protagonistul filmului v-au atras cel mai mult atenţia? • Care sunt, după părerea voastră, cele mai reprezentative momente din filmul pe care l-am văzut?Banda desenată (30 min) După ce aţi identificat o serie de secvenţe din film, explicaţi-le copiilor cum să realizeze o bandă desenată. Explicaţi conceptul şi formatul de bandă desenată. Împărţiţi coli de hârtie de dimensiune A3 şi explicaţi-le copiilor că suprafaţa trebuie împărţită în 6 căsuţe. Ordinea căsuţelor e la alegerea copiilor: pot fi 6 în şir, 2 şiruri de câte 3 sau 3 şiruri de câte 2 căsuţe. În fiecare din ele, ei trebuie să deseneze un moment pe care şi-l amintesc din film. Este important să integreze bule de dialog în desenele lor pentru a reda cadrele din film cu cât mai multe detalii. Explicaţi-le că trebuie să „spună povestea” filmului prin cele 6 imagini pe care le desenează, redând cele mai importante momente din film în fiecare desen, astfel încât cineva care nu a văzut filmul să îşi poată imagina conţinutul acestuia.Încheiere (10 min)Când desenele sunt gata, expuneţi-le într-un loc din clasă unde să poată fi văzute toate în acelaşi timp. Copiii trebuie să treacă prin faţa lor ca la o expoziţie şi să spună primul cuvânt care le vine în minte atunci când văd expoziţia.

ACTIVITATE PROPUSĂ 2: Un film despre noi (45 min.)Introducere (5-7 min)Ce e? Înainte de a începe jocul introductiv, cereţi-le copiilor să spună cuvinte legate de subiectul filmului vizionat. Aveţi nevoie de atâtea cuvinte câte persoane sunt prezente. Pentru copiii mai mici, este indicat ca aceştia să şi deseneze cuvintele propuse pe o bucată mică de hârtie, sau învăţătoarea / învăţătorul să le noteze şi să joace rolul de lider.De exemplu, pentru filmul‚ ’’O viaţă sălbatică’’ (pag. 15), copiii vor numi animale din Africa; pentru filmul‚ ’’Max salvează animale’’ (pag. 13) cuvintele pot fi denumiri de animale domestice; pentru filmul‚ ’’Filip şi Oraşul negru’’ (pag. 14) se numesc elemente din natură etc.Presupunem că au fost alese animale din Africa: leu, tigru, zebră, elefant etc. Se pot pregăti cartonaşe cu animale sau bileţele cu desene mici, care să reprezinte animalele respective. În lipsa acestora, se poate juca cu animale imaginare.Aşezaţi copiii în cerc. Alegeţi un lider. Lideul alege un animal, de ex.‚ ’’leu’’ şi îl dă celui din dreapta sa.

Exerciţiul se desfăşoară astfel:Liderul (mimează că dă animalul celui din dreapta sa): Ăsta este un leu.Copil 1 (mimează că primește): Ce-i ăsta?Lider: Un leu.Copil 1: Aha, un leu! (mimează că dă leul mai departe, copilului din dreapta sa) Ăsta este un leu.Copil 2 (mimează că primește): Ce-i ăsta?Copil 1: Un leu.Copil 2: Aha, un leu! (mimează că dă leul copilului din dreapta sa) Ăsta este un leu. ’’Leul’’ este dat de la unul la altul, pe acelaşi model.Între timp, liderul introduce în joc un animal nou, de ex. un tigru. Dialogurile se repetă ca mai sus. Liderul (mimează că dă animalul celui din dreapta sa): Ăsta este un tigru.Copil 1 (mimează că primește): Ce-i ăsta?Lider: Un tigru.Copil 1: Aha, un tigru! (mimează că dă leul copilului din dreapta sa) Ăsta este un tigru. Etc. etc. etc.Pe măsură ce se introduc animale noi în cerc, dialogul devine mai complicat şi mai rapid. Cel care greşeşte, iese din joc. Cercul se reia până când rămâne un singur participant. La final, toată lumea aplaudă.Un film despre noi (15 min.)Rememorând filmul vizionat prin intermediul cuvintelor alese în activitatea de introducere, întrebaţi-i pe cei mici dacă le-ar plăcea să existe un film despre ei. Împărţiţi clasa în 4-5 grupuri mici. Încercaţi să menţineţi un număr relativ egal de participanţi în grupuri şi să formaţi grupuri echilibrate de băieţi şi fete. În funcţie de vârsta şi preferinţele lor, învăţătorul le dă sarcina să împărtăşească verbal, prin desen sau să convină să scrie despre acordul lor comun privind subiectul: cum ar trebui să arate un documentar de 10 minute despre noi la şcoală? Ce ar trebui să includă, cum trebuie înregistrat. (daţi-le indicii dacă este nevoie: ei pot include interviuri cu elevii, învăţătorii, directorul şcolii sau diferite activităţi şcolare la care participă sport, muzică, etc.. pentru realizarea unui film le puteţi explica instrumentele minime necesare: cameră de filmat cu microfon, calculator pentru editarea materialului filmat - nu tot ce filmăm rămâne în film la finalizarea acestuia, ce coloană sonoră ar alege?). După ce termină, grupurile le prezintă celorlaţi ce au lucrat. Rugaţi-i pe cei din grupurile celelalte să adauge ceva ce ar putea însemna o îmbunătăţire. Fiecare grup primeşte aplauze.Discuție (10 + min.): Credeţi că cineva din Africa de Sud ar manifesta interes faţă de vreunul din filmele voastre? De ce? • Aţi fost tentaţi să nu includeţi unele din laturile nu atât de bune ale şcolii voastre? • Aţi fost tentaţi să arătaţi o imagine a şcolii mai bună decât cea adevărată? De ce? • Este în regulă să realizăm un documentar despre şcoala noastră? Este corect? În ce măsură? • Recunoaşteţi alte încercări, precum cele de la televizor sau din alte conţinuturi media/ filme? • Puteţi să daţi câteva exemple?RecomandareEste normal să simţi nevoia să faci lucrurile să arate mai bine şi este în regulă să recunoşti asta. Este o cale bună de a le explica mai ales elevilor mai mari că este o tendinţă umană, socială să se comporte astfel şi este o modalitate bună de a introduce aspectul eticii în conţinutul media, mai ales în filmele documentare.Reflecție (5min.):Ce am făcut noi astăzi? • Cum v-aţi simţit? • Aţi învăţat lucruri noi? • Putem să folosim câteva dintre ele în viaţa noastră pe viitor? Încheiere (3-5 min.)Împărţiţi clasa în două grupuri mari. Unul va reprezenta surferii şi trebuie să facă mişcări de surfing în aer, iar alţii sunt rechini şi se mişcă precum rechinii (le puteţi da câteva indicii). Rechinii şi surferii pot fi prieteni sau nu. Surferii se pot speria de rechini, iar rechinii ar putea ataca surferii.Nu trebuie să existe contact efectiv între ei şi numai când se realizează contact vizual, surferii pot decide dacă se vor purta ca şi când le-ar fi frică sau vor saluta prietenos, iar rechinii pot decide dacă vor fi agresivi sau prietenoşi. Dacă unii dintre elevi tind să se comporte mai agresiv, ceea ce este posibil la această vârstă, învăţătorul poate evita instrucţiunile sperie/ atacă şi le poate da doar instrucţiunea de a fi prietenoşi. Dacă în timpul acestei activităţi, cei din clasă tind să aleagă mai degrabă tonul agresiv decât cel prietenos, le puteţi spune foarte ferm că rechinii şi surferii îşi dau seama că sunt prieteni, şi unii şi alţii iubesc oceanul şi îşi dau seama că sunt prieteni.

38

ACTIVITATE PROPUSĂ 3: Filmul meu preferat (45 min.)Introducere (5-7 min.)Toată lumea stă în cerc. Fiecare copil va vorbi despre filmul ei / lui preferat, precizând ce fel de film este (ficţiune - actori care joacă un rol prestabilit pentru film, documentar - personaje care desfăşoară aceleaşi activităţi cu sau fără prezenţa camerei de filmat). Dacă cineva nu are un film preferat, el / ea poate doar să spună că-i plac desenele animate sau că nu-i plac filmele. Răspunsurile nu trebuie judecate. La final, toată lumea primeşte aplauze.

Filmul meu preferatDiscuție scurtă (10 min):Putem să conchidem ce fel de filme preferă cei mai mulţi dintre noi? • La ce alte filme / genuri/ tipuri de filme vă puteţi gândi?Ce este un film documentar? De ce îl numim aşa? • Aţi văzut vreun film documentar? Care? Îl / le puteţi descrie?

Discuție despre filmul vizionat la Astra Film Junior (15 min):A fost acest film diferit de alte filme pe care le vizionaţi de obicei? În cel fel? • Ce v-a plăcut la el? • Poate cineva să împărtăşească detalii pe care le-a observat în film şi care i s-au părut importante? Importante pentru întreaga poveste? • Despre ce era vorba? • V-aţi imaginat vreodată că există o persoană ca Wilder? A reuşit acest film să apropie mai mult personajul principal de voi? De ce? • Aţi adăuga ceva la acest film? Hai, am nevoie de idei, ce şi de ce? • Este greu să realizezi un film ca acesta? Un film despre viaţa de zi cu zi a unei persoane? • A încercat cineva asta? • Dacă cineva v-ar întrebadacă aţi învăţat ceva din filmul de astăzi, ce aţi răspunde? Ce am învăţat?RecomandareDiscuţia trebuie să evidenţieze caracteristicile principale ale documentarului: faptul că este vorba despre o persoană reală care este filmată în viaţa ei de zi cu zi şi nu un personaj fictiv. ÎncheiereToată lumea stă în cerc. Învăţătorul le spune că vor da o reprezentaţie împreună. Ei trebuie să facă gesturi non-verbale, în funcţie de ceea ce face personajul principal din film. Învăţătorul citeşte rar următorul text: S-a trezit şi şi-a limpezit ochii (învăţătorul mimează gestul şi îi încurajează pe elevi să procedeze la fel; învăţătorul va mima gesturile pentru toate activităţile descrise în fragment) şi apoi s-a întins. S-a uitat în jur şi s-a gândit: Ce zi! Ce să fac? Să merg să înot sau să fac surfing? Să joc jocuri pe computer? Sau să citesc o carte? Sau să ies pur şi simplu să alerg pe afară? Sau să mă plimb cu bicicleta? Să mă dau cu rolele? Aş putea să sar şi să învăţ câteva mişcări. Poate ar trebuisă joc baschet şi apoi să-mi iau chitara şi să le cânt prietenilor mei? Ei vor dansa, iar eu voi zâmbi. Apoi putem toţi să ne plimbăm şi să mergem să vizionăm un film bun, înainte să mergem la culcare, făcându-i cu mâna lunii?

ACTIVITATE PROPUSĂ 4: Echipa de film (45 min.)Activitate introductivăAfrica cea sălbatică: (5 min.)Cereţi-le elevilor să se gândească la un animal care trăieşte în Africa, la felul cum arată, cum se mişcă şi cum comunică. Alegeţi un elev care să prezinte mişcarea şi comunicarea animalului ales. Toată lumea trebuie, la un moment dat, să imite mişcarea şi sunetele făcute de acel animal, iar ceilalţi trebuie să ghicească ce animal este. Când toată lumea termină, învăţătorul îi roagă să imite sunetul pe care îl face jungla. La un anumit semn, toată lumea trebuie să imite sunetul şi mişcarea în acelaşi timp. Rugaţi-i să imite şi să asculte sunetul junglei în acelaşi timp.Activitatea principală (alegeți una)A. Cine, cu cine, unde, cum? (15 min.)Împărţiţi clasa în 4 sau 8 grupuri mici, în funcţie de numărul celor din clasă. Daţi-i fiecărui grup una din următoarele sarcini. • formulaţi întrebări despre film care să înceapă cu: „Cine?” • formulaţi întrebări despre film care să înceapă cu: „Cu cine?”

39

40

• formulaţi întrebări despre film care să înceapă cu: „Unde?” • formulaţi întrebări despre film care să înceapă cu: „Cum?” *exemple pentru a se înțelege cum se procedează: Cine l-a învăţat pe Wilder să facă surfing? Cu cine face fotografii Wilder? Unde îşi face temele? Cum a reacţionat când a trebuit să îşi facă temele?După ce termină,fiecare grup trebuie să le adreseze altor grupuri o întrebare, iar voluntarii din celelalte grupuri trebuie să răspundă, apoi se întreabă celălalt grup şi tot aşa...

B. Echipele A, B, C (15 min.)Împărţiţi clasa în 6 grupuri şi daţi-le următoarele sarcini: a. Echipele 1+4 Ce alte lucruri aţi vrea să mai aflaţi despre Africa? b. Echipele 2+5 Formulaţi 3 întrebări despre film c. Echipele 3+6 Ce aţi vrea să schimbaţi în acest film?După ce termină, cereţi-le să prezinte ce au lucrat.

Discuție despre film (15 min.):Despre ce a fost vorba în filmul pe care l-am vizionat astăzi? • Ce animale am văzut în film? • Aţi văzut deja unele dintre ele? Unde? • Vă mai amintiţi numele personajelor principale? De ce se numeşte personaj principal? • De ce credeţi că a fost ales Wilder ca personaj principal în film? • V-aţi închipuit vreodată un personaj ca acesta? A reuşit acest film să apropie mai mult personajul principal de voi? De ce? • Vă asemănaţi în vreun fel cu Wilder? Și prin ce vă deosebiţi de el? • Cum ar fi arătat filmul dacă Wilder ar fi locuit în Sibiu? • Aţi adăuga ceva la acest film? Hai, am nevoie de idei, ce şi de ce? • Ce aţi schimba la acest film?Încheiere: Privim prin obiectivul camerei (10 min.)Toată lumea trebuie să formeze perechi. Dacă este un număr impar de elevi, trebuie să se alăture şi învăţătorul. O persoană din pereche trebuie să găsească un loc din clasă şi să ia postura preferată, iar celălalt/ cealaltă trebuie să mimeze că îi face fotografii, folosind mâinile pentru încadrare ca în imaginea alăturată. Apoi, fotograful trebuie să sugereze îmbunătăţiri ca să obţină fotografii mai bune cu persoana respectivă (ridica-ţi bărbia, priveşte în partea cealaltă...). Apoi se schimbă rolurile. RecomandareScopul acestei activităţi este ca elevii să-şi dea seama de prezenţa camerei de filmat într-un film. Întrebaţi-i cum percep şi cum se simt dacă „persoana fotografiată“ resprectiv „fotograful“este aproape sau departe de ei, dacă sunt conştienţi când vizionează un film că există o cameră care surprinde imaginile pe care le văd pe ecran, dacă au găsit „imaginea perfectă” care să redea persoana fotografiată în acelaşi fel în care aceasta este în realitate?

Propunerile de mai sus au doar rol de schiţă pentru activităţi educaţionale care pot fi desfăşurate în clasă după vizionarea filmelor. Ne-am bucura să vă auzim părerea despre implementarea acestora, sau utilizarea altor modele bazate pe educaţia prin film la adresa de e-mail: [email protected] activităţi sunt rezultatul efortului comun al participanţilor la Cursul de educaţie prin film pentru învăţători sub îndrumarea trainerului Sasho N. Alushevski. Cursul de educaţie prin film pentru învăţători s-a desfăşurat în 5 şi 6 septembrie 2016 la Sibiu şi face parte din programul de educaţie prin film (film literacy) Astra Film Junior.

Participanți: Achim Marcel Daniel, Apostu Maria Gabriela, Crețu Mărioara Doina, Dârnescu Emanuela Doina, Dragomir Emilia, Jugar Gabriela Mirela, Kolkhuis Tanke Dorina, Lică Claudia, Micu-Sîrbu Daniela, Mohanu Corina Ioana, Muntean Cioplea Daniela, Niculescu Emilia Florentina, Pădureanu Ştefana Adela, Potcovel Stela, Pui Anamaria Andreea, Sandru Mirela Alexandra, Sasu Maria-Alina, Sorica Gabriela, Sporiș Mădălina, Stângu Florinela Angela.

41

SCHIȚĂ DE MATERIAL DIDACTIC - pentru filmul ‘’The True Cost’’ Aceasta este o propunere succintă de material didactic ce se poate dezvolta pe baza unui film, cu exemplificare concretă pe filmul “The True Cost’” („Prețul plătit”). Pentru detalii despre film, consultați pag. 27.

1. PRE-VIZIONARECu ce mă îmbrac azi? - pentru mulţi, o întrebare mai arzătoare decât ‘’ce mănânc azi?’’A. Sursa hainelorLansaţi, în clasă, întrebări despre haine şi accesorii, notaţi pe tablă răspunsurile care apar cel mai frecvent.Exemple de întrebări: • Cât de des mergeţi la shopping? • De unde vă cumpăraţi hainele? • Vă uitaţi pe etichete, ca să vedeţi unde sunt fabricate? • Cine credeţi că le face? • Care e cea mai veche piesă de îmbrăcăminte pe care o ai şi o mai porţi? Cât de veche e? (ani? luni?)B. Modelul (1)Împărţiţi elevii în grupe mici. Alegeţi un “model” dintre colegi şi analizaţi-i ţinuta: încercaţi să aproximaţi cât a costat fiecare articol şi cât timp a fost necesar pentru confecţionarea lui. Fiecare grup îşi va prezenta concluziile în faţa clasei. Provocaţi discuţii despre efortul şi timpul necesar pentru a face o haină vs. durata de viaţă a acesteia.

2. POST-VIZIONAREA. Povești, personaje, impact • Numiţi trei stări pe care vi le-a provocat vizionarea acestui film documentar. • Descrieţi un moment care v-a produs maximă tensiune. Argumentaţi. • Unde a fost filmat filmul documentar “The true cost” ?Filmul documentar “The true cost” prezintă o serie de interviuri cu personalităţi din diferite domenii, care îşi exprimă opinia şi ideile vizavi de tema prezentată. • De ce credeţi că autorul filmului a intervievat atât de multe persoane din domenii foarte variate? Care este relevanţa, din punct de vedere al impactului filmului? • Ce personaj v-a impresionat cu expunerea sa? De ce? • Cine este naratorul? Unde, în cadrul filmului, puteţi găsi numele lui? Mai are şi alt rol, în afara celui de narator? Care? Pentru prezentarea cât mai obiectivă a impactul fenomenului social al industriei modei, regizorul inserează în film secvenţe din ştiri. • Ce alte exemple ca acestea mai puteţi găsi? • V-a atras atenţia cazul Shimei şi al fetiţei ei? De ce credeţi că a ales regizorul acest caz, pătrunzând intim în viaţa personajului?Naratorul declară, la un moment dat, că cei de la H&M au refuzat să fie intervievaţi. Discutaţi de ce credeţi că acest refuz a fost dezvăluit în film.B. Modelul (2)Reluaţi exerciţiul analizei ţinutei, pe grupe. Rămâneţi la aceleaşi evaluări? Dacă nu, discutaţi schimbările.Discuţie: Câte haine din dulapul vostru sunt fabricate în România?C. Teme din film Formaţi echipe. Pregatiţi bileţele cu diverse teme din film. Fiecare echipă va extrage un bileţel şi va realiza un proiect pe baza filmului documentar “The true cost”. Prezentaţi proiectul şi discutaţi în clasă.Exemple de teme:Conceptul de “fast-fashion” / Reclamele şi media / Impactul ecologic al industriei “fast-fashion” / Despre abuz, exploatare şi drepturile omului / Conceptul de “Fair trade” / Idei şi soluţii pentru a reduce problema socială a industriei vestimentare

Ce se urmăreşte: • Ilustrarea unei teme cu exemple din film • Documentarea suplimentară • Dezvoltarea creativităţii, încurajarea exprimării de idei şi opinii personale • Inventivitate privind tehnica de realizare a proiectului (se pot folosi orice mijloace, forme şi materiale pentru a reda informaţia)D. Follow up: Un viitor mai bun pentru toată lumea! • Faceţi un research pe interenet despre branduri locale şi produse handmade! • Alegeţi câteva piese vestimentare mai vechi şi creaţi ceva nou! • Amintiţi-vă unul dintre cadrele filmului, în care două fete agaţă pe pod un banner cu un slogan. Luaţi un tricou şi re-folosiţi-l: scrieţi pe el un mesaj propriu, prin care să susţineţi “consumul conştient”.

GLOSAR DE TERMENI

CADRU - Cadrul cinematografic (sau planul) este delimitat de momentele în care se porneşte şi se opreşte camera de filmat (start-stop). Termenul ‘’cadru’’

CAPITALISM - mod de producţie bazat pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie, în care toate produsele iau forma de marfă şi în care însăşi forţa de muncă se vinde şi se cumpără ca o marfă.

EXPOLATARE - Însuşirea fără echivalent a unei anumite cantităţi de muncă străină, acaparare a rodului muncii producătorilor de bunuri materiale de către proprietarii particulari ai mijloacelor de producţie.Sclavia este cea dintâi formă a exploatării specifică lumii antice; urmează apoi: iobăgia în evul mediu, munca salariată în epoca modernă (Marx-Engels)

FAIR TRADE - parteneriat comercial bazat pe dialog transparent şi respect, care urmareste o echitate mai mare în cadrul comerţului international. Contribuie la dezvoltarea sustenabilă, prin oferirea de condiţii mai bune pentru comerţ si prin asigurarea drepturilor producătorilor şi muncitorilor marginalizaţi

FAST FASION - Termenul se referă la un fenomen în industria modei, în care procesul de producţie este accelerat pentru a obţine noi trenduri pe piaţă, cat mai repede si ieftin cu putinţă

INTERVIU - Această denumire se aplică filmelor istorice si documentare ca expresie artistică, ce conţine chestionarea unei persoane sau a unui grup cu privire la viaţa lor sau a anumitor evenimente la care au luat parte. Răspunsurile individuale constituie substanţa acestui gen de filme

OBIECTIV - (adj.) care denotă exactitate în procesul de reflectare a realităţii

SHOPAHOLIC - o persoană care face des cumpărături, incapabilă de a controla cheltuielile (cuvând rezultat din combinarea cuvintelor shop şi alcoholic)

TTIP- parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii este o nouă si majoră înţelegre, negociată cu uşile închise, între UE si SUA

Bibliografie• http://truecostmovie.com/learn-more/

• http://www.tansyhoskins.org/• http://www.waronwant.org/teachers-schools (materiale didactice)

• http://wfto.com/

42

Dumitru BudralaDirector - fondator Astra Film Festival

Ciprian Anghel ŞtefanDirector general CNM Astra

Astra Film Junior este un program acreditat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Ştiințifice

și funcționează pe baza unui protocol oficial, semnat cu Inspectoratul Şcolar Județean Sibiu.

Inspector general Prof. dr. Ștefan FiruInspector Şcolar pentru educaţie permanentă şi activităţi extraşcolare Prof. Daniela Muntean

Concept şi coordonare generală Astra Film Junior - Csilla Kató Coordonator program Astra Film Junior 2016 - Cristina Costea

Trainer Curs de educaţie prin film - Sasho N. AlushevskiMaterial didactic 13+ - Ștefana Pădureanu

Workshopul Sibiul văzut de liceeni a fost organizat în colaborare cu Asociaţia Vira

Bogdan Pălici, Andrei Crăciun, Matei Budeş (trainer) Teodor Ioan Vlad Popa, Denisa Zăbavă (asistenţi)

Rezervări şi programări proiecţii Astra Film Junior 2016 - Dorina Kolkhuis Tanke

Redactor şef catalog - Adina MarinTexte - Csilla Kató, Cristina Costea, Adela Muntean

Traduceri şi redactări - Cătălina ȘtefanDTP - Nicoleta Zapciroiu

Filmări, foto, website, tehnicClaudiu Doncuţiu, Adrian Dumitraşcu, Cornel Moşneag, Bogdan Scorţea

Traduceri, subtitrări, dublaje - Empire Video

Bine ați venit în sala de cinema!

să ajung la cinema cu un sfert

de oră înainte de film

...la cinema mă duc ca să

văd filme pe ecran mare,

nu ca să vorbesc, să mă uit pe FB

sau să dau SMS - astea le pot face

oriunde, oricând.

să nu fac gălăgie în

timpul filmului

să mănânc, să beau apă, să merg la toaletă înainte de film

(sau după)

filmul

s-a încheiat

numai după

ce s-a terminat

genericul

vestea bună e că

în timpul genericului

am voie să vorbesc

despre film cu colegii

de lângă mine

să-mi iau toate lucrurile cu care

am venit

să am grijă să nu mă

pierd de clasa mea

să închid telefonul...

(că si asa nu am ce face cu el)

este nepoliticos si lipsit

de respect să te ridici

în timpul genericului

(sunt numele oamenilor

care au lucrat la film, dacă

le întorci spatele,

înseamnă că nu ti-a plăcut)

Documents

Catalog AstraFilm Junior pentru net M...Sonita (de Rokhsareh Ghaem Maghami din Iran) a impresionat juriile mai multor festivaluri. Este povestea unei fete din Afganistan, care trebuie