8
Cartierul bunicilor Bunicii mei locuiesc în oraşul Buzău, într-un cartier nou de bl de ani. Buzău este municipiu şi reşedinţă a judeţului Buzău. Este situa Carpaţilor de curbură, la confluenţa drumurilor între patru mar $ransilania, #oldoa şi %obro&ea, fiind limitat, în nord, de r documentar încă din anul ()* d.+r., în Eul #ediu a!nd importa episcopal ortodo . ec ea tradiţie de t!r& a Buzăului se păstr Drăgaica ţin!ndu-se în luna iunie, în preajma solstiţiului de ară şi re comercianţi din dierse re&iuni ale /om!niei. Clima este continentală, iar precipitaţiile anuale de 00 mm ad r!ului Buzău. 1lora Buzăului este reprezentată mai ales de o pădure aflată în lăsiei, pădure de stejar de 23 ectare. 5arcul Cr!n& ocupă #are parte din străzile din Buzău au copaci plantaţi pe mar&ine 6icolae Bălcescu şi tei pe Buleardul 7nirii. 5rintre plantele numără trandafiri, zambile, lalele, bujori şi petunia, precum ş umbră. 8n spatele blocului bunicilor mei sunt sălcii. 1auna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate ie înt!lnite păsări sunt rabia şi &u&uştiucul iar rozătoarele su şobolanul cenuşiu. 9acurile sunt populate cu peşti mici, cum ar şi melci. 'tracţii turistice Cele mai frecentate atracţii turistice din oraş sunt parcul Cr construită în sec. : ;;; şi în care funcţionează în prezent o c populară. <e mai pot izita" #uzeul Episcopiei, 5alatul =ustiţi Comunal. %in Buzău se pot face e cursii în alea Buzăului, la ulcanii 6 tabăra de sculptură de la #ă&ura, staţiunea <ărată #onteoru, 5i

Cartierul Bunicilor

Embed Size (px)

DESCRIPTION

referat scolar

Citation preview

Cartierul bunicilor

Bunicii mei locuiesc n oraul Buzu, ntr-un cartier nou de blocuri construite acum circa 40 de ani.Buzu este municipiu i reedin a judeului Buzu. Este situat n centrul judeului, n cotul Carpailor de curbur, la confluena drumurilor ntre patru mari provincii romneti: Muntenia, Transilvania, Moldova i Dobrogea, fiind limitat, n nord, de rul Buzu. A fost atestat documentar nc din anul 376 d.Hr., n Evul Mediu avnd important funcie de trg i sediu episcopal ortodox. Vechea tradiie de trg a Buzului se pstreaz nc, trgul Drgaica inndu-se n luna iunie, n preajma solstiiului de var i reunind mici productori i comerciani din diverse regiuni ale Romniei.Clima este continental, iar precipitaiile anuale de 500 mm aduc fluctuaii frecvente n debitul rului Buzu.Flora Buzului este reprezentat mai ales de o pdure aflat n vestul oraului, rest din Codrii Vlsiei, pdure de stejar de 189 hectare. Parcul Crng ocup 10 hectare din aceast pdure. Mare parte din strzile din Buzu au copaci plantai pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Blcescu i tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici n grdini se numr trandafiri, zambile, lalele, bujori i petunia, precum i vi de vie i ieder pentru umbr. n spatele blocului bunicilor mei sunt slcii.

Fauna slbatic din Buzu este compus din animale adaptate vieii n ora. Cele mai des ntlnite psri sunt vrabia i gugutiucul iar roztoarele sunt reprezentate de dihor i obolanul cenuiu. Lacurile sunt populate cu peti mici, cum ar fi boara i iparul i de guteri i melci.

Atracii turisticeCele mai frecventate atracii turistice din ora sunt parcul Crng i Casa Vergu-Mnil, construit n sec. XVIII i n care funcioneaz n prezent o colecie de etnografie i art popular. Se mai pot vizita: Muzeul Episcopiei, Palatul Justiiei, Vila Marghiloman, Palatul Comunal.Din Buzu se pot face excursii n valea Buzului, la Vulcanii Noroioi, Mnstirea Ciolanu, tabra de sculptur de la Mgura, staiunea Srat Monteoru, Pietroasele.

Cartierul bunicilor este un cartier mare din Buzu, se numete Dorobani i este situat n partea de sud - est a oraului, avnd n componen, la sud, complexul Marghiloman (parcul i castelul), la nord se nvecineaz cu parcul Tineretului, la est cu rul Buzu. Este compus din Dorobani I, Dorobani II i Dorobani extindere.

Blocurile din cartier au fost construite n anii 1980,. pe terenul provenit din demolarea caselor i ocuparea grdinilor de zarzavat ale proprietarilor, cunoscui i sub numele de srbi. Pn atunci, cartierul era brzdat de srbrii.

Istoria bulgarilor srbi de aici ncepe n ultimul deceniu al secolului al XVI lea, cnd 18.000 de srbi s-au stabilit n ara Romneasc. Cteva familii au venit n Buzu, construindu-i casele ntr-o zon de lng rul Buzu, cunoscut pn astzi sub numele de Srbi. Ulterior, n anii 1792-1838, muli refugiai bulgari s-au stabilit n acelai cartier. Datorit similitudinilor ntre limbile vorbite de cele dou grupuri etnice, localnicii au numit i pe noii venii tot srbi. Alte surse afirm c bulgarii de aici s-au declarat de bunvoie srbi, datorit condiiilor istorice, dup 1908, cnd Bulgaria a devenit stat independent i ar fi solicitat repatrierea refugiailor bulgari. Minoritile etnice srbe i bulgare nu i-au pstrat identitatea i limba, recensmntul din 2002 artnd prezena a doar patru srbi i patru bulgari n ora. Amintirea existenei acestor comuniti a rmas, ns, prin faptul c, n ora, legumicultorii sunt nc denumii srbi. Reforma agricol din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a dus la luarea n arend, n 1897 i 1898, de ctre grdinarii bulgari a unor terenuri achiziionate de stat de la episcopie. Acetia i-au dezvoltat sisteme de distribuie a zarzavaturilor att n Buzu, ct i n oraele din apropiere (ca Braov, Ploieti sau Rmnicul Srat), activitatea lor devenind i mai prosper dup mproprietrirea din 1921.

Dup al doilea rzboi mondial, n urma deciziei de naionalizare din 11 iunie 1948, toate ntreprinderile au fost trecute n proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut i la aplicarea politicilor de industrializare forat. n aceast perioad a fost nfiinat ntreprinderea Contactoare aflat n zona de nord-est a oraului, n cartierul Dorobani. n ciuda industrializrii forate, Buzul nu s-a axat pe o singur industrie i nu a existat o singur ntreprindere de care s depind ntreaga economie a oraului. Conform noii legi a societilor comerciale, adoptat n 1990, dup nlturarea regimului communist, ntreprinderile din ora s-au reorganizat ca societi pe aciuni. Doar cteva din aceste societi nu au supravieuit tranziiei spre economia de pia, multe altele, n urma privatizrilor urmate de reorganizri, devenind sau redevenind competitive. n anul 1999, S.C. CONTACTOARE S.A. a fost privatizat integral, actualmente fiind o societate cu capital integral privat romnesc. n urma privatizrii, firma a fost supus unui amplu proces de reorganizare- restructurare, n urma cruia, activitatea a fost rentabilizat, firma nenregistrnd dup aceast dat, datorii ctre bugetul de stat, taxe locale i furnizorii de utiliti.

n cartier se afl cteva coli i gradinte. Printre ele:

1 septembrie 1991 este dat n folosin, n Dorobani I, un nou local de scoal general ce primete numele de coala general numrul 7, care preia aproape jumtate din efectivele colii Ion Creang din cartierul nvecinat Micro V i o parte din cadrele didactice. Unitatea colar cuprinde ciclul primar cu 253 de elevi i ciclul gimnazial cu 237 de elevi.

n cartierul Dorobani, se afl Liceul Teoretic Alexandru Marghiloman. Cuprinde patru clase matematic-informatic, o clas biologie chimie i o clas filologie. Liceul are ca scop promovarea dezvoltrii calitilor i aptitudinilor fiecrui elev pentru a fi capabil s-i aleag viitorul cel mai potrivit i s se adapteze unei societi dinamice.

ntr-o cldire construit iniial cu destinaia de apartamente, s-a deschis n 20 octombrie 2012 cea mai modern grdinia cu program prelungit, Grdinia nr.6, situat n zona complexului Marghiloman.

Casa bunicilor mei este situat la etajul 3 al unui bloc cu 4 etaje. Este un bloc linitit, cu muli copaci n jurul lui, care fac o umbr i o rcoare mult rvnita n zilele caniculare de var.Impresii Mie mi place casa bunicilor pentru c are o buctrie cu mirosuri mbietoare de mncare, un balcon cu flori nmiresmate i o msu mic n sufragerie unde, atunci cnd ajung la bunici mi fac temele.. Casa bunicilor este locul unde mi petrec Crciunul lng bradul mpodobit i cadourile de sub el i Patele cnd, n couleul cu ou vopsite m ateapt un ou special decorat pentru mine.Iat cele trei locuri preferate de mine, din casa bunicilor:Balconul, transformat de ctre bunica, ntr o adevrat grdin de flori. La umbra mulimii de frunze i florilor ochioase, se ascund, ntr o mobil mai veche, nite jucrii rmase de la veriorul meu Sergiu.Preferata mea este un arpe din bucele de lemn, care imit foarte bine micrile unui arpe real . Dup ce m joc cu ele, le aez frumos napoi, s m atepte pn la urmtoarea vizita n casa bunicilor.Buctria bunicii este alt atracie pentru mine, deoarece bunica gtete multe mncruri delicioase. Ceaiul ndulcit cu miere, cldu i delicios, preparat de bunica pentru mine, de fiecare cnd merg la ea, reprezint momentul simplu de relaxare i linite de care m bucur cu aceeai intensitate mereu.Al treilea loc preferat de mine din casa bunicilor este msua de la geam din sufragerie. Acolo, n zilele cnd ajung uneori de la coal la bunica, mi aduc ghiozdanul i mi fac temele pentru a doua zi. Lumina soarelui strecurat hooman printre perdelele dantelate de la geam ale bunicii m nvluie blnd, iar floricica de pe pervaz parc m privete cu mulumire pentru treab bun pe care o fac.Bunicii mei sunt de profesie ingineri n chimie alimentar, iar prinii mei sunt de meserie programatori pe calculator. Bunica este la pensie de civa ani, iar bunicul nc profeseaz. Mama are o sor, aa c, eu i sora mea avem un verior de 18 ani.

De curnd am fost n Parcul Marghiloman, situat n sudul cartierului bunicilor. Este un parc cu copaci tineri, dar care au mai crescut de cnd am fost ultima dat n el, acum 1 an, cu alei ntortocheate ca un adevrat labirint i cu multe, foarte multe flori, n special trandafiri. Face parte din Complexul Marghiloman, care cuprinde: Vila Albatros, parcul dendrologic, heleteul, grajdurile sistematice, atelierul i garajul auto, uzina electric i zidul lui Marghiloman.Castelului Marghiloman a fost construit ntre anii 1882-1887 de ctre Iancu Marghiloman. Mai trziu, fiul su, Alexandru Marghiloman a apelat la serviciile arhitectului francez Paul Gottreau pentru modernizare, palatul devenind astfel o cldire masiv cu arhitectur n stil franuzesc. Astfel, n 1897 este inaugurat Vila Albatros, decorat cu mobilier ce astzi se afl la Muzeul Judeean de Istorie. Vila poart numele calului preferat al omului politic, pasionat de cai i automobile. Caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri i au ctigat 27 de derby-uri.n prezent, complexul se afl n plin proces de renovare, dorindu-se ca zona s-i recapete aerul istoric de alt dat. Aleile vor fi refcute dup modelul celor originale, iar lacul ar putea fi amenajat pentru promenade cu barca.Pn ce renovarea complexului se va fi terminat, pot merge s m plimb cu bicicleta pe aleile ce deja ncep s capete un aer misterios datorit labirintului pe care l formeaz i te fac s te ntrebi unde vei ajunge dup urmtoarea cotitur.mi place cartierul bunicilor, ca de altfel ntreg oraul n care locuiesc. Este plin de copaci i verdea, iar vecintatea munilor i ofer un aer curat, care nc nvinge poluarea zilnic a miilor de maini care par s nu mai aib loc pe strzi.