Cartea Muncitorului de Instalatii Sanitare Interioare

MUNCITORUWI DE INSTALATII SANITARE INTERIOARE

AUREL SIMONETTI

- - - - - -

MUNCITORULUI DE INSTALATII S A N I T A R E I N T E R I O A R E

EDITURA TEHNICA Bucure~ti

In lucrare sint prezentate si descrise i n a m h u n t operatiile necesni-e esecut ir i i $i montiirii conductelor, armciturilor $i o!~iectelor care iarinenz? i:lsta- lafiile de apB $i canal - instalatii sanitare - din interiorul cliidiri!or s ~ c i a l - culturale, locuinfe, creve, gradinite, internate, cimine, hoteluri etc., CLI deta- lierea aperatiilor de asamblare a conductelor si obiectelor sanitare, precunl ~i a uneltelor intrebuintatc, dupP specificul operatiei ce trebuie esccutat>,.

Lucrarea se adreseazi muncitorilor, maistrilor $i tehnicienilor care lu- crenz5 in domeniul esecutiei, exploatSrii si intretinerii instala!iilor s.~nitnre, preculn $i speciali~tilor a c5ror activitate a re contingent5 cu ace5t.e probieme.

Control qtiintific : ing. MIRCEA ONKGA Redactor : ing. ION RADU Tehnoredactor : VALERIU MORARESCU CopCr t . : arh. ILIE GHEORGHE

Bun de tipor : 07.04.1980 Coli cle tipar : 19,5. P l a n ~ e 1. C.Z. 696.1 (022)

I. P. ,,Oltenia" Craiova Str. Mihai Viteazul, nr. 4 Comanda nr. 27.

P R E F A T A

Lucriirile de instalatii, in marele wolum de cliidiri civile ,si industriale ce se realizeazii in anii construcfiei socialisntului in tara noas- t r l , necesitii ca executia gi ezploalarea, precum gi cunoagterea pre- cisii a materialelor p i aparatelor necesare la executarea ;i ptinerea lor in operii sii f ie cit mai precis6 ; i n acest scop am ciizitat sii e xpun c f t mai clar ,si in mod practic principalele opercfii ;i procedee de montaj , precum ,si metodele de lzicrt~ cele inai potrivite peiltr~i a se ajunge la o executie corectii +i economicii a lucriirilor.

Noile construcf;ii, compleme de locuinfe, cliidiri social-culturale, tntreprinderi industtiale, s fn t previizute cu insta1af;ii sanitare mo- derne, care r e z o l u ~ conditiile cerute pentru realizarea confortului legat de cerintele crescinde ale oameitilor muncii pentru riclicarea niuelului de trai.

Descrierea lucriirilor d in volttm este destinatii problemelor d e executie legate d e introducerea tel~nici i noi in instalafiile de apii $i canalizare.

Pentru a nu se d r i prea mttlt voltsntztl luci.iirii, la tratnrea ma- terialztlui s-a considerat cii alciituirea ~i functionarea instalafiilor, preczim gi materialele acestor i?zstalatii, sint ct~noccute in parte din lucriirile apiirute pin6 in prezent sau care vor nzai apiirea, astfel incit aceste probleme nu a u fost luate i n considerafie. 0 problem6 foarte importanti? ;i de mare actz~alitale este exe-

cutia ind7tstrializatii a l~tcriirilor de instula!ii sanitare prin aplica- Tea bloculz~i sanitar prefabricat, a cabinei sanitare sau a prefabri- ciirii instalatiilor in c l~d i r i l e esecutate din elemente spatiale ; crceste probleme comportl o tratare c z ~ totul separatii, formind obiectul une i 11tcriiri care sii trateze amhz tn t i t tehnologia acestor fel~tri de Zucriiri care sint identice c u cele descrise i n lucrarea de fafii, insii

opeiacl!iile fiind ~ealizate t n ateliere (uzinli), unde se executii # partea co?rstr.ttctivii, zicliiria din beton g i finisajul.

Avind tn vedere cele arlitate, En lucmrea de fati? sfnt tratate metodele de lucru t n vederea crelirii unui produs finit in condigiile cele mai avantajoase din punct de vedere a1 folosirii materialelor, a1 fortei de muncii g i a1 exploatiirii celei mai ragionale a sculelor @ a utilizlirii lor, asigurtnd o bunli functionare p i o u~oarli exploatare, cu cheltuieli ctt mai reduse.

Lucrarea este utilii muncitorilor, maistrilor si tehnicienilor care se ocupii cu executarea, conducerea g i controlul execugiei lucr6rilor pe gantierele de constructii, in atelierul de prefabricare g i industria- lizare a instalatiilor tehnico-sanitare, sau cu probleme de tntretinere p i de exploatare.

Autorul

CUPRINS

. . . . . . . . OAPITOLUL 1 . TEHNOLOGIA LUCRULUI 1 . Procesul tehnologic la executarea lucrarilor de instalatii . . 2 . Documentatia tehnica pentru executarea lucrArilor . . . . 3 . Trasarea instalatiilor interioare . . . . . . . . . 4 . Executarea strapungerilor prin ziduri gi plangee gi a gliturilor

in zidarie a . Executarea stripungerilor . . . . . . . . . . b . Executarea gliturilor . . . . . . . . . . . .

5 . Instrumente de mHsurA gi trasare . . . . . . . . . a . Acul de trasat . . . . . . . . . . . . . b . Punctatorul (chernerul) . . . . . . . . . . . c . Compasul pentru trasat . . . . . . . . . . d . Metrul de lemn sau metalic . . . . . . . . e . Nivela cu bulA de aer (bolobocj . . . . . . . . f . Scindura cu cui . . . . . . . . . . . . . g . Dispozitivul cu furtun cu apA (nivelul cu ap%) . . . .

CAPITOLUL I1 . UTILAJE $1 SCULE . . . . . . . . . . A . Utilaje gi scule comune necesare pentm lucrgri de instalatii

tehnico-sanitare gi lgcHtu$erie pe gantier 1 . Bancul de lucru . . . . . . . . . . . . . 2 . Menghina paralell . . . . . . . . . . . . 3 . Menghina cu picior . . . . . . . . . . . . 4 . Menghina pentru tevi . . . . . . . . . . . 5 . Menghina de cimp (pionier) . . . . . . . . . 6 . Menghina de mina . . . . . . . . . . . . 7 . Suportul (ucenicul) . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . 8 . Forja de cimp B . Scule . . . . . . . . . . . . . . . .

1 . Lampa de lipit . . . . . . . . . . . . . 2 . Cle$ti . . . . . . . . . . . . . . 3 . Chei reglabile ~i fixe . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . 4 Ciocane . . . . . . . . . . . . . . 5 . Surubelnite

. . . . . . . . . . . . 6 Foarfecele de min3 . . . . . . . . . . . . . . 7 . Preducele

. . . . . . . . . . . . . . C TBierea metalelor . . . . . . . . . . . . 1 . TAierea cu dalta . . . 2 . Tlierea cu f ier is l&l pentru metale (bomfaierul)

3 . Tlierea mecanicl . . . . . . . . . . . . . . . 4 . THierea tevilor cu ajutorul tiietoarelor cu role

5 . Pilirea . . . . . . . . . . . . . . . 6 . GHurirea . . . . . . . . . . . . . . . 7 . Filetarea . . . . . . . . . . . . . . .

CAPITOLUL 111 . RETELE EXTERIOARE DE DISTRIBUTIE A APE1

A . Prelucrorea tuburilor de font5 de presiune . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 . Itnbinarea prin flange . . . . . . . . . . . 2 . Imbinarea prin mufe

3 . Montarea pieselor de IegHturH $i a vanelor (coturi, teuri etc.) 4 . Imbinarea tuburilor de font5 de presiune cu tevile de otel

. . . . . . . . . . . . 5 . TBierea tuburilor 6 . Trasarea ganturilor pentru conductele exterioare . . . 7 . Coborirea gi agezarea tuburilor in qanturi . . . . .

B . Prelucrarea conductelor de apH din tuburi de azbociment . . 1 . $antul pentru conducte . . . . . . . . . . 2 . Verificarea materialelor . . . . . . . . . . 3 . TBierea tuburilor . . . . . . . . . . . . 4 . Agezarea tuburilor in ganturi . . . . . . . . 5 . Imbinarea tuburilor de azbociment prin mufe cu douB re-

borduri . . . . . . . . . . . . . . 6 . Imbinarea tuburilor de azbociment prin mufe de font& cu

flange 7 . Montarea pieselor de IegBturB din font5 de presiune $i a

armlturilor . . . 8 . Intercalgri de ramificatii pe conducte existente

. . . . 9 . Prelucrarea tuburilor de azbociment pe gantier 10 . Probarea conductelor executate din tuburi de azbociment

gi astuparea wntului 11 . Montarea conductelor pe timp friguros . . . . . . 12 . Darea in foolsintH a conductei . . . . . . . .

C . Tuburi de beton arniat precomprimat . . . . . . . D . ArmHturile retelelor exterioare de alimentare cu ap5 . . . E . C5minele de vizitare ale retelelor exterioare de alimentare cu

~ P H F . Probarea hidraulicg de rezistentg ~i etangeitate a conductelor

CAPITOLUL IV . PRELUCRAREA TEVILOR DE PRESIUNE . . . . . . . . . . . . . . . A . lndoirea tevilor de otel

1 . Indoirea tevilor de otel la rece . . . . . . . . 2 . Indoirea fevilor la prefabricarea instalatiilor . . . .

B . Filetarea tevilor de otel . . . . . . . . . . . 1 . Filetarea tevilor . . . . . . . . . . . . . 2 . Caracteristicile filetelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 . Unelte pentru filetarea manual5 a tevilor 4 . Filetarea mecanic5 a fevilor . . . . . . . . .

C . Prelucrarea tevilor din plumb de presiune . . . . . . 1 . TBierea . . . . . . . . . . . . . . .

2. Indoirea . . . . . . . . . . . . . . 3. Lipirea . . . . . . . . . , . . . . 4. Imbinarea tevilor de plumb de presiune . . . . . . 5. Ramificatii . . . . . . . . . . . . . . 6. Imbinarea tevilor he plumb d r presiune cu tevi de ofel . 7. Montarea robinetelor $i arm8turilor pe tevile de plumb de

presiune 8. Reguli pentru montarea tevilor de plumb de presiune . . 8. Defectele conductelor din tevi de plumb de presiune . .

D. Prelucrarem tevilor de presiune executate din materiale plastice (PVC)

1. Prelucrarea la rece a materialelor din PVC . . . . . 2. Prelucrarea prin deformare la cald a materialelor din PVC 3. fmbinarea tevilor din PVC . . . . . . . 4. Montarea conductelor executate d in tevi de PVC de presiune

CAPITOLUL V. INSTALATXI DE APA, SISTEME DE DISTRIBUTIE . A. Branvmente cu diametre de 20 vi 30 mm din teavH de plumb

de presiune 1. Prize cu colier . . . . . . . . . . . . . 2. Intercalari de ramficatii pe conducte existente executate din

tuburi de font8 de presiune 3. Inregistrarea consumului de ap8 . . . . . . . .

B. Conductele din interiorul clgdirilor . . . . . . . . 1. Sisteme de distributie din cl5diri dupa forma refelei de dis-

tribufie 2. Siskme de distributie din cladiri dup5 pozitia conductelor

principale de distributie (fat8 de instalatia interioar5 de alimentare cu ap8)

3. Sisteme de distributie din cladiri dup5 regimul de presiune 147 4. Sisteme de distrlbutie din clHdiri dup5 lipul instalatiei de ri-

- dicare a presiunii apei 5. Sisteme de distributie din clHdiri dupa scopul intrebuintarii

apei

C. Inshlatii interioare pentru preporarea apei calde . . . . 1. Instala@l interioare pentru prepararea apei calde dupa am-

plasarea aparatului 2. Instalatli interioare pentru prepararea apei calde dupa felul

cum se realizeaz8 incalzirea apei 3. Surse de d l d u r a . . . . . . . . . . . .

D. Preporarea apei calde prin inciilzire directil . . . . . 1. Aparate pentru prepararea apei calde local qi cu incalzire

direct5 2. Serpentine h focarul maqinii de gltit . . . . . .

E. Preparorea apei calde prin incglzire indirectg . . . . . F. Montarea conductelor de aps rece si calda din otel .

1. Armaturl pentru retele de ap8 . . . . . . . . 2. Montarea armaturilor pe conducte din otel . . . . .

CAPITOLUL VI . MONTAREA RETELELOR DE CANALIZARE . . A . Prelucrarea pi imbinarea tuburilor de font& de scurgere . . . . . . . . . 1 Tiierea tuburilor de font2 de scurgere . . . . . . . 2 Imbinarea tuburilor de fonti de scurgere

. . . . . . . . . . . . 3 Imbinaiea cu plumb . . . . . . . . . . . . 4 fmbinarea cu ciment . . . . . . . . . 5 fmbinarea cu mastic bituminos

6 . IntercalHri pe conducte existente. executate din tuburi de fonti de scurgere

7 . Menkrea conductelor interioare . . . . . . . . 8 . Mentarea conductelor colectoare . . . . . . . 9 . Executarea cHminelor pentru tuburi de curafire . . .

. . . . . . . . . . . . 10 Montarea coloanelor 11 . Montarea tuburilor de curstire pe coloane . . . . . 12 . Racordarea coloanelor cu conducte colectoare . . . . 13 . Montarea ramificafiilor pe coloane . . . . . . . 14 . Fixarea coloanelor . . . . . . . . . . . . 15 . Montarea conductelor de ventilatie . . . . . . . 16 . Montarea IegHturilor la obiectele sanitare . . . . .

. . . B . Prelucrarea tevilor de scurgere din PVC tip U (uvor) 1 . Prelucrarea mecanicH si deformarea la cald . . . . 2 . fmbinarea tevilor de scurgere din PVC . . . . . . 3 . Imbinarea tevilor de scurgere din PVC cu conducte de scur- .

gere metalice 4 . Imbinarea cu sifoanele de lavoar $i pisoar . . . . .

. . . . . . 5 . Montarea tevilor de scurgere din PVC

. . . . . . C . Prelucrarea tevilor din plumb de scurgere 1 . Indreptarea tevilor . . . . . . . . . . . . 2 . Indoirea tevilor . . . . . . . . . . . . . . . . 3 . Imbinarea tevilor de plumb de scurgere intre ele 4 . Imbinarea tevilor de plumb de scurgere cu tuburile de fonts

de scurgere . . . 5 . Izolarea cu bitum a tevilor de plumb de scurgere

. . . . . . D.Prelucrarea tuburilor de bazalt articifial . . . . 1 . Tuburi gi piese de legSturH de bazalt artificial 2 . THierea. imbinarea qi intercalarea de ramificatii pe con-

ducte

. . . E . Prelucrarea tuburilor din gresie ceramics antiacidP . . . . . 1 . Tuburi qi piese din gresie ceramic2 antiacid& . . . . 2 . Imbinarea $i etanjarea mufelor de racordare

F . Prelucrarea tuburilor $i pieselor de canalizare din beton simplu . . . . . . . . . . 1 Montarea tuburilor din beton . . . . . . . . . 2 Imbinarea tuburilor din beton . . . . . . 3 Constructii anexe la refeaua de canalizare

4 . Montarea conductelor pentru scurgerea apelor de ploaie . 5 . Evacuarea apelor de ploaie pe trotuar prin coloane interioare

CAPITOLUL VII . TEHNOLOGIA MONTARII OBIECTELOR SANITARE

A . Pibluri pentru fixarea obiectelor +i accesoriilor tehnico-sanitare 1 . Bibluri din lemn . . . . . . . . . . . .

2 . Dibluri metalice din tabla . . . . . . . . . . 3.Dibluri metalice implintate cu pistolul . . . . . . 4 . Dibluri cu spirale de sirma zincat5 . . . . . . . 5 . Dibluri fixate in pereti subtiri . . . . . . . .

B . Montarea lavoarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 . fnaltimi de montare

2 . Montarea oglinzilor . . . . . . . . . . . . 3 . Fixarea lavoarelor pe pereti subtiri . . . . . . . 4 . Alimentarea cu apa . . . . . . . . . . . 5 . Operatiile de fixare pe lavoar a robinetelor sau a bateriilor

amestecstoare 6 . Montarea ventilului de scurgere la lavoare . . . . . 7 . Agezarea lavoarelor pe pozitie . . . . . . . . .

C . Montarea cHzilor de baie . . . . . . . . . . . 1 . Montarea cazilor de baie . . . . . . . . . . 2 . Montarea cazilor neinzidite . . . . . . . . .

. . . . . . . . . 3 . Montarea c8zilor pentru inzidit . . . 4 . Montarea cazilor cu fund in trepte pentru inzidit

. . . . . . 5 . Montarea cizilor de baie pentru sugari 6 . Montarea bailor pentru spalat pe picioare . . . . . . . . . . 7 . Montarea suportului cu jet de ap8 (dug) 8 . Montarea bailor de gezut . . . . . . . . . . 9 . AmestecAtoare de ap5 . . . . . . . . .

. . . . . . . . 10 . Defectele posibile la cazile de baie

D . Montarea du~urilor . . . . . . . . . . . . 1 . Duguri individuale . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . 2 . Duguri comune (in serie) . . . . . . . . 3 . . Inc8lzitoare de apa pentru duguri

. . . . . . . . . . E . Montarea cazanelor de baie . . . . . . . . . . . . F . Montarea closetelor

1 . Closete de faianta cu rezervorul de spalare montat la SnH1- time

2 . Closete de faiantl cu rezervorul de spalare montat jos . . . . . . . . . . . 3 . Vase de closet din fonti . . . . . . . . . . 4 . Closete cu Gilpi (turcegti) . . . . 5 . Montarea rezervoarelor de spalare a closetelor

6 . Tevi de spalare . . . . . . . . . . . . 7 . Racordarea rezervorului de spalare . . . . . . . 8 . Robinete speciale de spalare . . . . . . . . . . . . . . 9 . Montarea vaselor de faianta ale closetelor

10 . Montarea vaselor de closet cu absorbtie . . . . . . . . . . . 11.Montarea closetelor cu tBlpi (turcegti)

. . . . 12 . Defectele gi inlaturarea lor la vasele de closet 13 . Defectele gi inlaturarea lor la rezervoarele de spalare .

G . Montarea bideurilor . . . . . . . . . . . . H . Montarea chiuvelelor . . . . . . . . . . . .

1 . Fixarea chiuvetelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 . Pozitiile legaturilor de apa

. . . . . . . . 3 . Pozitiile legaturilor la canalizare

I . Montarea spHliStoarelor pentru vase . . . 1 . Spal5toare cu suport . . . . . . 2 . SpHlHtoare duble . .

. . . . . . 3 . Fixarea spHlHtoarelor 4 . Pozitiile legaturilor pentru alimentarea cu

. . . 5 . Pozitiile legaturilor la canalizare

. . . . . . . . J Montarea pisoarelor . . . . . . . . 1 Fixarea dsoarelor

2 . Legarea-pisoarelor la conductele de apH 3 . Pozitiile legaturilor la canalizare . . .

K . Montarea fintinilor de bgut apg . . . . 1 . Montarea fintfnilor cu picior . . . . 2 . Montarea fintinilor de perete . . . .

. . . . L Montarea sifoanelor de pardosealg

CAPITOLUL VIII . EXECUTAREA INSTALAPILOR PENTRU COM- BATEREA INCENDIILOR

A . Instalatii de hidranti subterani . . . . . . . . . B . Instalatii interioare . . . . . . . . . . . .

1 . Hidranfi de incendiu interiori . . . . . . . . . 2 . Instalatii de sprinklere . . . . . . . . . . 3 . Instalafii de drencere . . . . . . . . . . .

CAPITOLUL IX . MONTAREiA POMPELOR . . . . . . . . 1 . Montarea pompelor manuale . . . . . . . . . . . . . . 2 . Montarea pompelor centrifuge orizontale . . . . . . . 3 . Pompe centrifuge cu axul vertical

CAPITOLUL X . SEMNE CONVENTIONALE . . . . . . . . 1 . Citirea planurilor . . . . . . . . . . . . 2 . Scara planurilor . . . . . . . . . . . . . 3 . Semne conventionale . . . . . . . . . . . Bf bliograjie . . . . . . . . . . . . . . .

Capitolul I TEHNOLOGIA LUCRULUI

Instalatiile interioare de ap i gi canal aferente constructiilor civile, social-culturale gi industriale, numite de obicei instalafii tehnico-sanitare, pot fi incepute pe gantier imediat dupi decofrarea ele: mentelor de beton armat, sau dup3 montarea elementelor de rezistenti prefabricate, d a d constructia se executi din prefabricate.

Operatiile trebuie efectuate intr-o anumita ordine pentru a se obtine un produs finit in conditiile cele mai avantajoase din punct de vedere a1 folosirii materialelor, a fortelor de munci $i a exploatirii celei mai rationale a sculelor qi a maginilor utilizate, aceste operatii prin care se realizeazi asarnblarea unui sistem tehnic, formeazi procesul tehnologic.

Procesul tehnologic cuprinde : aprouizionarea cu materiale; manipularea $i depozitarea acestora ; operafiile de prelucrare a

materialelor; asamblarea gi montarea. tn scopul realiziirii siste- mului finit folositor omului, adicii instalafia propriu-zisdi de a@ ,vi canal din interiorul cldidirii.

Pentru executarea unei instalatii tehnico-sanitare se disting doug faze : una de prelucrare a materialului prin tdiiere, pilire, giiurire, filetare, forjare, tndoire etc., pentru a-i .& forma necesarii, de asamblare ; a doua de montare tn cliidire, tn scopul obfinerii lucriirii finite.

Faza intiia, adici tehnologia prelucririi materialelor de instalatii, se executi in atelier.

Faza a doua, adici khnologia montirii in cladire, la locul uede se monteazi instalaqa.

lnainte de inceperea lucrArilor, maistrul instalator examineaza bine proiectul de execuQe $i apoi il confruntg cu situatia de la fafa locului, cu aceasta ocazie urmireqte daci sliturile, giurile gi nigele lasate de constructor pentru montarea instalagilor, corespund cu prevederile proiedului.

Pentru tnceperea lucriirilor, maistrul instalator organizeazii un atelier gi o magazie. In atelier se phtreazi gi utilajele gi garderoba

muncitorilor instalatori. In atelier trebuie s5 esiste un banc de 1ucl.u. Separat trebuie s i esiste atitea bancuri de lucru mobile sau inen- ghine pionier, cite echipe de lucru sint pe $antier. Acestea se lnuta pe m5sura avans5rii lucririlor, astfel ca sP se afle intotdeauna lings locurile de munci ale echipelor de muncitori instalato~i.

Pe ~ant iere le ntari se organizeazc ateliere dotate cu utilaje itleca- nizate, fn care se executii toate operaf;iile de prelucrare a materialelor ca : tiiere, filetare, indoire etc. $i o bun5 parte din cele de montaj : astfel se executi ansambluri de instalatii transportabile. cum at- f i : tronsoane de conducte, noduri $i blocuri sanitare prefabricate.

In scopul cre~ter i i productivitiitii muncii, a calititii lucriirilor ~i a reducerii consumului de materiale s-a trecut la executal.ea prefa- bricatelor, atit pentru constructiile industriale, cit $i pentru cladirile de locuit. Astfel s-au infiintat fabrici de prefabricate in diferite centye din tar5, unde se executi cabine sanilare $i elemente spatiale, gata esecutate $i finisate pentru a fi montate pe $antier.

Tehnologia lucrului prezinti o deosebiti important5 pentru muncitorul instalator, cunoscind procesul de lucru muncitolul va putea realiza un lucru de calitate, f i r5 risipii de material, cu minimum de efort $i cu maximuin de randament.

Produsul finit a1 instalatiei in totalitatea ei se asiguri numai prin calitatea prelucrarii in toate operatiile procesului tehnologic aplicat. Instalafia trebuie sP corespundi calitativ atit din punct de vedere functional, cit $i estetic. Daci defectele de formi cau este- tice sint vizibile pot fi luate pe loc misuri de remediere, defectele funcfionale ale instalatiei nu apar decit la probe $i multe sint obser- vate abia dupi un timp mai indelungat de exploatare, acestea fiind defecte ascunse.

Defectele ascunse pot proveni din piesele care nu sint prelucrate destul de bine, cum ar fi o garnitur5 defectuos croit5 sau montat5, o qtemuire incomplet5, un filet t i iat prea scurt etc. $i pot provoca neajunsuri $i pagube la exploatarea instalatiei. Cunoaqterea perfect5 a procesului de lucru $i a sculelor, folosirea judicioasi a materialului $i aplicind tehnologia procesului de lucru, muncitorul poate realiza o productie cu minimum de efort $i maximum de randament, prin aceasta crescind productivitatea muncii, condifie esential5 pentru ridicarea nivelului de trai.

De asemenea prin respectarea tehnologiei lucrului, muncitorul cunoa~te $i poate evita pericolele accidentelor de munca posibile pe $antier in timpul lucrului.

1. PROCESUL TEHNOLOGIC LA ESECUTAREA LUCRARILOR DE INSTALATII

Procesul tehnologic pe ~antierele de constructii ~i instalatii are mai n~ulte etape : pregiitirea producfiei ; executarea semifabri- catelor ; formarea subansamblurilor ; controlul ca1itii;ii lucriirilor etc. Elementele componente ale oricirui proces tehnologic sint operatiile. Prin operatie se intelege o parte bine definiti dintr-un proces tehnologic.

Operatia este elementul de buzz a1 procesului tehnologic. Pentru a executa corect o anurnit2 lucrare, trebuie s i se stabi-

leasci succesiunea cea mai potriviti a operatiilor de prelucrare a materialelor, de asamblare etc., adici tocmai procesul tehnologic prin care se indici metodele $i ordinea de prelucrare a semifabrica- telor, precum $i folosirea anurnitor scule, dispozitive sau utilaje.

La stabilirea procesului tehnologic de esecutare a unei lucriri de instalatii trebuie s i se prevadi impirtirea procesului in operatii $i utilizarea in acest scop a celor mai inaintate metode de munci $i a celor mai perfectionate scule, dispozitive $i utilaje, ciutindu-se s i se foloseasci scule $i dispozitive tipizate. In cazuri exceptionale se pot utiliza scule $i dispozitive speciale.

Operatiile specifice procesului tehnologic de esecutare a lucririlor de instalatii ale unei clidiri se succed, conform celor aritate, intr-o anumiti ordine cronologici. Constructorul lasi in locurile indicate in planurile de rezistenfi goluri pentru conductele care deservesc clidirea. DacA golurile ~i qliturile necesare pentru conducte nu sint realizate odati cu executarea elementelor de constructie sint necesare spargeri ulterioare, care trebuie ficute de citre instalator.

De aceea este necesar ca la inceperea lucririlor s i se confrunte planurile de instalafii cu cele de constructii qi s i se indice locul giurilor $i a1 ~liturilor. La montaj, instalatorul va respecta intocmai prevederile proiectului, folosind ~liturile $i giurile lisate de constructor.

Montajul instalatiei se Zncepe cu conductele din subsol, deoarece este primul loc unde constructorul ~ i - a terminat lucririle, asigurind astfel spatiul necesar desf i~urir i i lucrului in bune conditii. DupH terminarea monti5rii conductelor in subsol, echipa de instalatori trece la montarea coloanelor, care se ridici pe inilfimea etajelor. Se executii Zn continuare legiiturile de derivatie dintre coloanele de apii, de canalizare ;i respectiv obiecte sanitare etc.

In cazul in care este prescrisi ingroparea conductelor in zidirie sau mascarea lor cu rabit, constructorul are obligatia de a le lisa

vizibile pini la efectuarea probelor de presiune, pentru ca eventuale defectiuni s i poati fi constatate gi remediate inainte de astuparea golurilor.

Dupii ce au fost executate toate lucr6i.ile de ~nontare a concluc- telor de instalatii sanitare ~i au fost efectucite probele de presiune. se p a t e trece la lucriirile de finisare a fnc6perilor. In camerele de baie, cizile se monteazi inainte de montarea faiantei gi inainte de turnarea mozaicului.

Dupii terminarea ZucriTrilor de finisare se trece la nzontarea obiectelor ~i a eparatelor sanitare. Montarea acestora se executi conform indicatiilor din planuri gi corespunzitor prescriptiilor cu privire la executarea lucririlor de instalatii. In aceasti etapa a lucririlor, montarea obiectelor se incepe cu montarea diblurilor in perete, acolo unde obiectele se fixeazi cu guruburi pentru lemn. In acest nlod se monteazi lavoarul, chiuveta, vasul de closet, bideul, pisoarul, spi- lfitorul etc., precurn gi accesoriile obiectelor sanitare ca : oglinda, etajera, portprosopul, porthirtia, rezervorul de spilare a closetului etc. Apoi se monteazl robinetele de serviciu, bateriile ameste- cfitoare, robinetele de lavoar, robinetele cu brat basculant e:c.

In ceea ce privevte operatia de izolare a conductelor, este necesar ca aceasta s i se execute in diferite stadii ale lucririlor, dupi natura izolatiei. Astfel, conductele ingropate in zidirie trebuie izolate cu bete (f i~i i din postav) inainte ca gantul s i fie astupat. La fel se procedeazi gi pentru conductele mascate cu rabit.

Cofiductele montate aparent, de objcei cele din subsol, se izoleazs cu pisli de vati mineral8 gletuiti, tencuiti gi vopsiti, aceaqti operatie a procesului tehnologic este considerati printre ultimele in succesiunea normals a lucrarilor de instalatii.

La executarea tuturor operatiilor mentionate se va tine seama de indicatiile gi prescriptiile ce se dau la capitolele referitoare la prelucrarea $i montarea pirtilor componentc ale unei instalatii.

2. DOCUMENTATIA TEHNICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR

Doculnentatia tehnici pentru executarea 1ucrHrilor este format& din proiecte intocmite de citre institule de proiectare de spekiali- tate, de calitatea lor depinde in mare misuri calitatea instalatiilor ce se vor executa.

Proiectele cuprind detalii de eseculie pentru fiecare operatic in parte, in ele sint aritate metodele de executie cele mai avancate, intrebuintarea materialelor cele mai potrivite gi piese scrise cu cele mai economice solutii de executie.

Planurile de executie sint desenate la Q scarii care s i permiti o intelegere clari, in vederea evitirii confuziiloi., care duc la o proastjl execuf ie.

Preiectul de instalatii cuprinde urmiitoarele p5rti companente : - Piese scrise, alcituite din memoriul ~i notele de calcul, prin

care se justifici solutiile gi dimensiunile alese la intocmirea proiectului, antemiburgtoarea, in care se mentioneazi toate cantititile de lucriri, devizul, care cuprinde costul lucririlar, analizele, seria de preturi $i extrasul de materiale. - Piese desenate, cuprinzind planul de situatie, cu indicarea

amplasamentului obiectivelor proiectului $i a instalatiilor exterioare de ap i ~i canalizare, profilul 'in lung a1 retelelor exterioare, care indici adincimea de montaj a conductelor sau a tuburilor de scurgere fati de linia terenului ; planurile instalatiilor din etaje, parter, subsol $i schema de montaj a instalatiei. Cind este necesar se dau qi diferite detalii pentru anumite parti din instalatie, a ciror lgmurire in piesele ce se deseneazi in mod curent la scara 1 : 50 nu este suficienti. Betaliile se prezinti la sciri ce variazi de la caz la caz $i a n u m e : 1 : 1 ; 1 : 2 ; 1 : 1 0 ; 1 : 2 0 .

Pentru o u~oa ra intelegere a planului, desenele sint intocrnite cu respnctarea semnelor conventionale previzute in standardele qi normativele in vigoare. Executantul are obligatia ca la prirnirea proiectului s3 studieze planurile din dosar qi s i le confrunte cu situatia de pe teren. Neconcordanta dintre proiect qi situatia de pe teren trebuie adus5 la cuno~tinti proiectantului instalatiei care va hotiri asupra solutiei definiti1.e ce trebuie adoptati.

Dup; ce aceste eperatii de verificare au fost efectuate, planurile sint date echipelor de muncitori instalatori care au obligatia de a p8qtra in bune conditii planurile de executie primite.

Se r.ecomand3 ca planurile ce servesc la executarea lucrgrilor de montaj s i fie prinse pe plan~ete confectionate din scinduri, pe $antier. Planurile pot fi astfel transportate cu multi uvurinti la locurile de montaj, nemaifiind nevoie de repetarea operafiilor de desfacere $i impaturire, care au ca rezultat ruperea $i murdirirea lor.

Pen tru a executa lucrgri de calitate, muncitorul instalator are obligatia de a citi cu multi akntie planurile $i schemele de montaj, respectindu-le cu strictete la executie. Nerespectarea indicatiilor proiectului in ceea ce prive~te materialele, traseele, dimensiunile, pantele, amplasarile de aparate $i obiecte poate contraveni normelar, standardelor ~i principiilor tehnico-economice care au stat la baza proiectirii, influentind defavorabil asupra bunei functioniri a i-istalatiei.

2 - C::rLea muncitorului de instalatii sanltare interlorre - cd. TI 17

3. TRASAREA INSTALATIILOR INTERIOARE

Trasarea instalatiei interioare, adici insemnarea cu ci1.bune sau cu creti pe perevi constructiei a traseelor conductelor de alimentare cu ap i $i de scurgere $i a pozitiilor diverselor obiecte sanitare ~i aparate se executi cind peretii sint inci netencuiti, respxtindu-se cu strictete prevederile proiectului.

Pozitiile obiectelor sanitare se traseazj. pe pereti insemnindu-se axele lor $i pozitiile legiturilor 'pentru alimentare cu api rece, caldi $i pentru scurgere ; aceste pozitii sint indicate in proiect.

Conductele de legituri dintre coloane $i okectele sanitare, atit cele de alimentare cu apA rece $i caldi, cit $i cele de scurgere, se monteazi inainte de tencuire sau de imbricarea peretilor cu placajul de faianti, marmur5 etc.

Pe conductele de legituri se prev5d derivaqile pentru racordarea obiectelor sanitare, la anumite distanp intre ele $i fati de pardoseala finit5 a inciperii. Capetele acestor derivatii poarti denumirea de pozifii ale Eegiiturilor obiectelor sanitare. Se vor intilni astfel denumiri ca : pozitia legiiturii ale apii culdii a laz~oarului, pozitia legiiturii de scurgere a chiuvetei etc.

lntrucit la data cind se execut5 pozitiile legsturilor de ap5 $i de scurgere ale obiectelor sanitare pardoselile nu sint inci executate, iniltimile pozitiilor se stabilesc tinindu-se seama de linia metrului (vagnis), care se traseazi pe pereti la iniliJmea de un metru de la nivelul pe care i1 va avea pardoseala finiti. De aceea ~ e f u l echipei de instalatori trebuie s i cearA constructorilor sB traseze aceasti3 linie.

Stabilirea pozivilor nu va incepe decit dup6 ce existi siguran@ c i linia metrului este bine trasati $i nu mai suferi schimbiri ulterioare.

Intii se traseazi pozitia obiectului sani- +l,oo linjo mbf-u,ui (vognjd tar, trQind pe perete, de la linia metrului

- - in jos, o linie verticali, care reprezinti axa - - obiectului. - - - DupA aceea se trece la trasarea poziti- - ilor leggturilor de alimentare cu ap i caldi - - $i rece $i de scurgere, tinindu-se seama de - - cotele ce se indici la cap. VII pentru fie-

n care obiect sanitar in parte. Trasarea conductelor interioare de ap i

$i de scurgere se executi insemnind pe pe- Fig. Linia metmlui reti punctele principale prin care vor trece

(vagnis). conductele verticale $i orizontale, ramifi-

catiile $i punctele de sustinere. Se vor inseinna de aseinenea diame- It-ele conductelor, pantele $i distantele lor de la pereti, punctele in care trebuie executate stripungeri in ziduri sau plan~ee pentru trecerea conductelor sau portiunile pe care trebuie executate ~ l i tu r i in zidirie pentru ingroparea conductelor. Pentru conductele de ap i se iilseamn5 in plus armiturile, iar pentru cele de scurgere, tuburile de curitire (piese de curitire).

La trasare se va tine seama de regulile generale de montare ce se exemplifici in prezenta lucrare pentru fiecare categorie de operatie pentru conducte, aparate, obiecte salitare etc.

Constructorul, in timpul executirii elementelor de constructii ca turnarea fundatiilor, a plicilor sau a zidurilor din cirimidii, lasi golurile $i ~li turile necesare trecerii coi~ductelor de instalatii care sint indicate in planuri. Daci ins2 s-a omis o parte de goluri in proiectul lucriirilor de constructii, stripungerile $i $anturile necesare pentru montarea conductelor trebuie executate de muncitorii instalatori, locurile exacte care se vor executa, aceste operatii stabilin- du-se cu acordul constructorului responsabil a1 qantierului, care va aprecia daci prin spargerile respective nu suferii rezistenh constructiei.

a. Executarea striipungerilor. Locul in care trebuie esecutati stripungerea se inseamni cu creti sau cu cirbune, conturul giurii trebuie s i fie cu 20-30 cm mai mare decit dimensiunile conductelor ce vor trece prin stripungere.

Pentru executarea striipungerilor in zidiirie se cauti rosturile orizontale, eventual qi cele verticale dintre cirimizi $i pe cit este posibil spirtura trebuie executati intre doui rosturi orizontale (fig. 1.2). Spirtura se executi cu o dalti lati, bine ascutiti. In cazul zidurilor despirtitoare obi~nuite se folose~te o daltii la t i mici $i un ciocan de maximum 1 kg. La executarea stripungerilor prin ziduri groase, singura deosebire este c i se folosesc dilti late mai mari $i ciocane mai grele. Diltile folosite treb,uie s i fie foarte bine ascutite, pentru ca spargerile s i nu se mireasci, de aceea trebuie sii existe totdeauna mai multe dilti ascutite, de rezervi.

Pentlu stripungerile prin plan$ee de beton armat, in locul ddltilor se fo- Fig. 1.2. Strspurrgere prin zid.

losesc ~p i tu r i (Spitul este o daltj. de otel rotund ascutiti la un capit). Dupi ce s-a trasat conturul giurii, la fel ca la stripungerile in zidirie, gaura se contureazi cu $pitul $i apoi se ciople~te cu acesta citre centrul ei ; operatia se repeti in acest mod ping la terminarea giurii. Se va evita s i se loveasci ~ p i t u l in armaturile de ole1 ale

Fig. 1.3. StrHpunge- betonului armat, deoarece aceasta ar face sZ se me prin plan~eu de desprindi betonul pe portiuni prea mari.

beton armat : 1 - strapungerea pro-

Armiturile de ofel ale betonului din dreptul ~Liu-ZiSa : 2 - armfi- giurii se icdoaie in lituri (fig. 1.3) pentru a puturi ; 3 - armfituri

: - planSeu tea fi trecute conductele, daci astfel nu se cre- d e beton : 5 - con-

ducts. eazi loc suficient pentru conducti, se pot t i ia ariniiturile, dat numai cu asentinientul construc-

torului responsabil a1 Santierului, care va aprecia daci rezistenta elementului respectiv nu suferi. Pentru tiierea armiturilor se folosesc de obicei pinze de feristr iu pentru metale, f i r i rami, eventual ca s i nu se rupi, pinza de feristr iu se poate fixa intr-o $ipci de lemn (fig. 1.4) in lungul cireia s-a executat o t i ie tur i ($ant) cu feristriul, f i r s a o stripunge. Armiturile se pot t i ia mai uSor cu un aparat de suduri.

Stripungerile prin p lan~ee se executi pe deasupra plan~eelor. Stripungerile prin fundafii de beton se executi cu Spituri mari ~i ciocane grele, se mai pot executa mult mai u$or cu ajutorul cioca- nelor pneumatice de perforat.

b. Executarea sliturilor. SLiturile in zidirie pentru montarea conductelor ingropate (sub tencuiali) se executi ca ~i stripungerile in zid, cu dilti late, bine ascutite. In Sliturile verticale se grupeazii de obicei mai multe conducte (de scurgere, de a p i rece, de apii caldii, de circulaQe), dimensiunile acestor ~Lituri depind de numirul conductelor ce se grupeazi $i de distantele minime dintre ele. Execu- tarea $Liturilor verticale se realizeazi de sus in jos $i cioplind cu dalta tiriutti oblic, ca s i nu se m5- reascii sp&-tura, se va ciuta s5 se I umeze, pe clt este posibil rosturile \

verticale dintre chrimizi. Sliturile & verticale mari se numesc niqe, care 2

obi~nui t se lasi in elementele de F ~ ~ . $ipcg cu pinzg de constructie de citre constructor in fedstrHu : timpul executiei perefilor. 1 - gipcl ; 2 - plnza d e ferfistrau ;

3 - cui pentru fisat pinza.

Sliturile orizontale se executi de-a IunguI unui rost orizontal, prin cioplirea cu dalta a rnuchiilor cirimizilor ce alcituiesc rostul respectiv (fig. 1.5). De obicei in aceste slituri se monteazi cite o singuri conduct5 de ap5 de diametru mic, care se izoleazi cu bete de postav. Adincimea vlitului orizontal trebuie s5 permiti ingroparea conductei in zidul de roqu cu 213 din diametrul ei, restul de 113 urmind s i fie acoperit cu tencuiali. 111 felul acesta teurile $i coturile montate pe conducte se vor afla cu gum la nivelul tencuielii.

5. INSTRUMENTE DE MASURA $I TRASARE pig. 1.5. $lit in zidlrie: 1 - $lit orlzontal :

Operatiile de m5surare $i de trasare la exe- 2 - sfit vertical (den- vatie).

cutarea lucririlor de instalatii tehnico-sanitare au o important5 deosebiti, tinind seama de exactitatea cu care trebuie efectuate $i de micile tolerante permise. Aceste operatii se execuli in douH laze ale lucririlor ~i anurne In prelucrarea materialelor la bancul de lucru qi la montarea materialelor in constructie. In atelierele fixe, piesele se prelucreaza dupi planuri de executie complet cotate. Pe $antier instalatorul prime~te planul de executie a1 instalatiei care contine numai indicatiile necesare pentru montarea conductelor $i a obiectelor sanitare in clsdire, schitele de detaliu pentru croirea $i executarea pieselor individuale trebuie intocrnite de el, pe baza m5suritorilor efectuate la pozitia de montaj.

In continuare se vor descrie principalele instrumente de misurat $i trasat, folosite la prelucrarea materialelor. Ca instrument de misurat lungimile, se folose~te metrul de lemn sau otel sau ruleta cu panglici de obi, cu lungimea de 2 m ; ruleta este avantajoasi pentru ci3 permite $i misurarea lungimilor pe suprafetele m b e . Acestea au inscrise pe ele diviziunile in decimetri, centimetri qi milimetri. Pentru piese mici se pot utiliza rigle gradate (dublu sau triplu cen- timetru de lemn). Pentru m&uritori inai mari ce depiqesc 3-10 m se intrebuinteaz5 ruleta de otel de 10 sau 20 m.

Un instrument de m5surat de precizie este qublerul. Prin constructia lui speciali se p a t e misura cu destuli u$urinW $i precizie diametrele exterioare sau interioare $i adincimea diferitelor piese.

Trasarea este operatia prin care se deseneazi pe suprafata materialului conturul unei piese care trebuie execmtatA sau reconditio- natB.

Fig. 1.6. Instrurnente de mHsu- Fig. 1.7. Instrurnente de trasat : rat: 1 - ace d e trasat ; 2 - punctator ; 3 - cornpas.

1 - rnetru metalic sau de lemn : 2 - rulet i metallca de 10 rn : 3 - Subler : 4 - echer (vinclu)

metalic.

Pentru trasat se folosesc : acul de trasat ; punctator~tl ; compasul.

Dupi prelucrarea materialelor in atelier sau pe $antier, se poate trece la operatia de asamblare a acestora, denumiti montaj. hlonta- jul consti in transpunerea pe teren a datelor din desenul de montaj.

Pentru montaj se folosesc urmitoarele instrumente de misurat : metrul ; nivela cu bulii de aer (bolobocul) : furtunul cu a@ ; echerul (vinclul) etc.

a. Acul de trasat. Acesta servgte la marcarea liniiior in timpul trasirii. El poate Ii executat dintr-o sirma de otel, intr-unul din cele doui feluri indicate in figuri, capetele pentru trasat sint ascutjte $i cilite. Cu cit virful de trasat este mai subtire $i mai tare, cu atit liniile ce se traseaz; sint mai precise.

b. Punctatorul (chernerul). Acesta serveqte la insemnarea punctelor in operatia de trasare. Punctatorul este o piesi cilindrici, executati din otel $i cu virful ascutit $i cilit. Capul punctatorului pe care se aplici loviturile de ciocan, este de asemenea cilit.

c. Compasul pentru trasat. Compasul se foloseqte la trasarea li- niilor curbe $i pentru a transpune dimensiunile liniare. Virfurile bratelor compasului sint c5lite pe o lungime de 20-30 mm.

d. Metrul de lemn sau metalic. Metrul este intrebuintat pentru misurarea lungimilor mici. Pentru lungimi mari se foloseqte ruleta cu panglica de pinzi sau de otel, in lungime de 10 sau 20 m (fig. 1.6).

e. Nivela cu buli de aer (bolobocul). Nivela sau bolobocul sesvevte la determinarea pozitiei orizontale a obiectelor. Bolobocul este alc8-

tuit din doui tuburi de sticli, inchise la capete $i putin curbate. Fie- care tub este umplut cu eter sau cu alcool astfel incit s i r5mini in el o buli de aer ~i este montat intr-un Fig. 1.8. Nivela cu bulH de aer toc de lemn sau intr-un suport me- (boloboc).

talic. Pentru pozitia orizontali a tilpii bolobocului bula de aer se g&e$te intre doui repere marcate pe tub. Cu bolobocul se poate controla atit pozitia orizontali a obiectelor, cit $i cea vertical5 a conductelor sau a altor elemente de constructie.

Tot cu bolobocul se verifici ~i panta corecti a anumitor elemente de mnstructie (pardoseli, tevi, tuburi de scurgere etc.). In acest scop se folose~te scindura cu cui.

f. Scindura cu cui. Scindura este din lemn $i trebuie s i aibi muchia dreapti $i dat i la rindea, iar cuiul care se bate la unul din capetele scindurii trebuie s i r imini in afari atit cit este necesar pentru ca atunci cind scindura se va aqeza pe tubul montat (sau pardoseali) cu panta corecti s i se afle in pozitia orizontali. Scindura se a ~ a z i pe tub astfel ca in amonte s i se sprijine cu capitul direct pe tub, iar in aval s i se sprijine cu cuiul pe tub,. Deasupra scindurii se a ~ a z i o niveli cu buli de aer (boloboc) ; tubul se ridici sau se coboari de la unul din capete, pini cind nivela indici pozitia orizontalg. Tubul se a ~ a z i in aceasti pozitie introducind sau scotind nisip de sub el.

Scindura cu cui trebuie s5 aibi lungimea de 93-94 cm, pentru ca intre cuiul bitut aproape de unul din capete qi capitul celilalt a1 scindurii sB existe o distant2 de 0,90 m.

Exemplu. Daci tuburile (conductele) trebuie qezate cu panta de 2 cm, lungirnea pe care trebuie s i o aibi cuiul In afara scfndurii se deterrnina tqor prin calcul, astfel : dac8 la 100 cm de scindura cuiul ar trebui sH aibi o lungime de 2 cm, la 90 rn lungime de scindura cuiul va avea o lungime

2x90 de : - =1,8 cm.

100

Metoda cu scindura cu cui d i foarte bune rezultate.

g. Dispozitivul cu furtun cu ap5 (nivelul cu ap5). Dispozitivul cu furtun cu ap i este ba-

Fig. 1.9. ScindurH cu cui : 1 - oblectul cu pant8 : 2 - n i v e l cu bula de aer :

zat pe principiul vaselor 3 - sclndurl : 4 - C U ~ . comunicante. Se folo-

3 se$te la verificarea pozifiei unor puncte distan- tate fat5 de orizontalg. Este alciituit dintr-un tub de cauciuc (sau material

- 5 plastic) de 10-30 m, lun- - 4 - 3 gimea putind varia dupli

necesitate $i putindu-se -----F==== obtine prin imbinarea mai

Fig. 1.10. Dispozitiv cu furtun cu ap5 multor buczti, $i diame- (nivel cu apS) : trul putind fi de 10-20

1 - furtun (tub) de cauciuc : 2 - titb cle sticla : 3 - reper de nlvel. mm. La ambele capete

ale furtunului sint fixate tuburi de sticlii de acela~i diametru, lungi de 30-40 ern, gradate in cm.

Prin unul din tuburi se toarnii apii care umple furtunul p ini ajunge in tubul de sticlii de la celiilalt capiit, nivelul apei fiind cam la jumitatea ambelor tuburi de sticli. Apa se toarnii incet pentru a se putea evacua aerul din furtun. Apa a le acela~i nivel orizontal in amindouli tuburile de sticlii, datoritj. acestui fapt furtunul de nivel se rve~te la transferul unui reper de nivel de referin@ de la un punct la altul, sau pentru stabilirea niveluiui orizontal intre riglele de trasare. In felul acesta se transpun reperele de ingltime de pe un perete pe altul sau dintr-o incipere in alta a constructiei sau se fixeaz5 repere de iniltime, de la care se miisoara apoi cu metrul pozitiile obiectelor sanitare sau ale conductelo~..

Capitolul II U'I'ILAJE $1 SCULE

A. UTILAJE +I SCULE COMUNE NECESARE PENTRU LUCRARI DE INSTALATII TEHNICO-SANITARE $1 LACATUVERIE

P E SANTIER

Pc ~an t ie re se amenajeazi ateliere de lucru necesare efectuirii diieritelor operafii de prelucrare qi montare. Felul acestor scule $i utilaje depinde de gradul de mecanizare $i de productivitatc a muncii care trebuie asigurati la locurile respzctive de productie. Pentru felul cpel*afiilor $i dup2 locul unde se executi operatia respectivg sint nece5are diferite zcule $i utilaje.

in continuare se vor prezenta utilajele $i sculele mai importante, care se folosesc la mai multe feluri de operatii, restul urmind s i fie prezentate odata cu descrierea operatiilor la care sint folosite.

1. BANCUL DE LZjCRU

Bailcul este inasa de lucru a muncitorului instalator pe $antier, -in atelier sau la locul de muncii $i se folose$te la toate lucrgri!e de instalntii. Bancul este o masi solid5 construiti dintr-un schelet metalic cu tiblia (blatul) din lemn. Pe banc sint fixate menghinile cu ajutoi,ul clrora se prind piesele ce trebuie prelucrate ~i tot pe acesta se fin sculele necesare pentru esecutarea diverselor operatii ca taiere, filetare, llpire, indoire, pilire, frezare, daltuire etc. , 4 :

Menghinile eint de mai lnulte feluri. -3

2. MENCHINA PARALELA

Aceasti menghini este executati din fonti, alciituiti din doua falci avind in ele incastrate piesele de prindere din otel calit $i suprafafa Fie. 2.1. Menchins

paralelP : ler es?e striati, pentru ca piesele prinse intre - fixi ; - ele ~a nu poati luneca. Falca fix5 este prinsi de l?lcb-mobill ; 3 - mr-

banc prin postainentul siu, falca mobilP este : urindere. ' - de

actionat5 prin invirtirea rnanivelei. Filcile 7-J prind piesa cu toati suprafata lor, pentru c i in timpul mi~cir i i r h i n paralele. Stringerea filcilor este foarte puternici $i pentru a nu imprima urma lor in piesa care se lucreazi, se pune pe fiecare falci cite o tabli de cupru, stringerea piesei prinse urmind s i se faci intre aceste table. Menghina paraleli se ~ i ~ . 2.2. Bacuri de folose~te in special la pilirea pieselor m&a- dere bucilti scurte de lice, mai alesB celor neferoase. Pentru a pu- teavH : tea prinde b,ucZiti scurte de teavi, intre fil- Aec Fef::Xcft am!zp; cile menghinei se pun doui filci speciale in ,"rZgeiA3 ;:ieS&uff f o m i de bacuri, prinse intre ele cu un arc. - bBCUrl 5 - de arc. prindere :

Menghina paraleli nu se va intrebuinta la operaoi pentru care este nekesari lovirea cu ciocanul, deoarece fonta este casanti $i prin batere cu ciocanul se poate sparge.

3. MENCHINA CU PICIOR

Menghina cu picior este confectionati din otel forjat, iar piesele de prindere din ole1 cilit. Este mai robusti decit menghina para-

lela. Falca f ixi se prinde de bancul de lucru iar cealalta este mobili. Cele doui f5lci sint prinse intre ele prin doui piese de otel intre care se giseqte arcul care indepirteazi falca mobili de cea fixi cind se slibeqte qurubul de stringere a1 menghinei. Falca fix; in partea de sus are o ieqiturii care serveqte drept mas5 de indreptare pentru eventuala prelucrare a pieselor deformate. Aceste menghine sint simple $i solide, ins5 au dezavantajul c i filcile nu string piesa cu intreaga lor suprafati, pentru c5 in timpul mi~cir i i nu rimin paralele.

Menghinile cu picior se folosesc mai ales la fasonatul cu ciocanul a1 pieselor inrovite in foc.

Fig. 2.3. Menghi- nil cu picior :

1 - falca fix& 4. MENGHINA PENTRU TEVI

prlnsh de bancul de l u c ~ 2 - falc8 mob118 : s - suruh Menghina pentru tevi este alcatuiti dintr-un de mindere : 4 - rnanivelh ; 5 - pi- corp de otel sau de font;, care in partea de jos are d o r : 6 - mas& de

hdreptat. formi de V, unghi cu virful in jos, alcituind falca

inferioari f ix i a menghinei. In corpul de sus se af l i un l o c a ~ in care se poate deplasa in sus qi in jos, prin rotirea Surubului o piesi de ofel care in partea de jos este t2iati in formi de unghi cu virful in sus, constituind falca n~obilii a menghinei. Cele doui filci sint dintate pentru fisarea rnai bun i a tevii intre ele. Fixarea tevii intre cele doui filci se realizeazi prin rotirea ~urubului ; cu ajutorul minerului falca supe- r ioari este impins5 in jos ci tre falca inferioari.

Menghinile pentru tevi sint de doui mirimi, adic; menghini o b i ~ n u i t i in care se pot prinde tevi de 318"-3", qi menghina mare, in care se prind tevi de 3 1/2"-6", fiecare dintre aceste menghine montindu-se pe banc de la caz la caz.

Fig. 2.4. Men- ghin i pentru

tevi : 1 - corn fix de otel m u fontl : 2 . - f a l c ~ fix& ln forml de V ; 3 - falcl rno- bill : 4 - $ur ib de strinEere ;

5 - maniveli.

5. MENCHINA DE CfMP (PIONIER)

Acest fel de menghini se folosegte la lucriri mai mici, este propriu-zis o menghini pentru fevi, fixati pe un trepied care se poate desface qi stringe. La partea de sus are o menghini aseminitoare cu cea descrisi mai inainte.

La partea de jos trepiedul este previizut cu o platformi articu- l a t i la capetele celor doui picioare, pe aceasti platformi s t i muncitorul in timpul lucrului, mirind stabilitatea $i tot pentru rnai mul t i stabjlitate, pozitia menghinei in tot timpul lucrului este putin inclinati spre spate, a$a cum se vede in fig. 2.5.

In pozitia deschisi cadrul metalic plasat sub menghini serveqte qi ca masi pentru tinerea citorva scule. Menghina de cimp (pionier) este o unealti transportabili, u ~ o a r i , putindu-se folosi in imediata apropiere a locului de munci.

Fig. 2.5. Menghi- nl de cimp 6. MENGHINA DE MINA

(pionier) : I - menghinl pen- Este formati din doui fiilci articulate printr-un tru tevl ; z - plat- ferml articulata : bulon qi mentinute depirtate intre ele printr-un 3 - rnasl pentru

mcule de m!n% resort lamelar care indepirteazi fglcile intre ele

cind se s l i be~ t e prin invirtirea piulitei cu aripi. Este ujoarl pentru a putea fi t inuti intr-o singuri mini, impreuni cu piesa sau cu scula prinsi in ea. Se fabric;

j din otcl forjat in mai multe mirimi.

7. SUPORTUL (UCENIC)

Fig. 2.6. MenghinI Este un suport care servevte la sprijinirea cap5tului dr unei tevi lungi in timpul cind este fixatl in menghina 1 - m e & de pe banc. Este esecutat din teavi, prin constructia f i x l : 2 -

mobi- lui telescopicl, piesa de suport in formi de furci sau 1 : 3 - - teu cu opritori poate f i deplasati pe verticals dup i ne- rub de strln- ere : 4 - voie, pentru a putea servi ca sprijin tevilor de diferite piuliti cu a- - , lungimi prinse in menghini.

8. FORJA DE clMP

Forja de cimp este executati dintr-un cadru de otel profilat care poarti o placi de otel cu focarul din fonti ~i un ventilator actionat cu piciorul printr-un mecanism pedals bieli-arbore cotit ~i un sistem de doui roti de transmisiune cu curea. Focarul de forj5 e ~ t e constituit dintr-o vatr i sau albie de fonti, un distrihuitor de aer, re- gistru de reglare cu sertar, claps de curitire etc. Forja se ali~nen- teazi cu cirbuni de forji sau cu cocs. Pentru aprinderea cirbunilor se procedeazi astfel : se pune intii putin nisip pe fundul focarului (pentru ca zgura formati s i nu se depuns pe fundul metalic a1 pilnjei) iar peste el rumeguv gi surcele de lemn, care se aprind insuflindu-se numai o mica cantitate de aer. In- da t i ce surcelele au luat foc, se pun cirbuni ping la 113 din iniltimea cuvei $i se m i r e ~ t e treptat insufla- rea aerului. Numai dupi ce ~i a ce~ t i cirbuni s-au aprins, se umple cuva complet cu cirbuni $i se insufli aer dup i necesitate. Forja de cimp este uvor transportabili $i se folose~te la incilzirea partiali pentru indoirea otelului- beton mai gros, a tevilor pentru constructii etc. Forja de cimp se mai n u m e ~ t e $i forj i cu pedal5 sau forji

B. SCULE

Fig- 2.7. Suport

(ucenic) : 1 - teavB (picior Ilx) ;

Muncitorul care executi toate lucririle pentru insta- 2 - iurce cu opritori ; 3 latii tehnico-sanitare intr-o constructie, inclusiv pune- - l a u r i pen-

rea in functiune a instalatiei in conditiile normale con- i,"l,,i::iyrea

form cu normativele in vigoare, poate face aceasti lucrare singur sau in mod obiqnuit cu muncitori ajutori (care alcituiesc echipa sa) pe care ii indrumeazi ~i 5 de ale ciror lucriri rgspunde.

Pentru folosirea corectg gi cu minimum de uzurg a sculelor este necesar sg se res- 7 pecte urmgtoarele recomandgri : - fiecare instalator sau echipii de lu-

cru primepte pi folosepte sculele sale ; tm- prumutul de scule intre instalatori sau echipe are drept urmare degradarea scu- Fig. 2.8. Fors de eimp: lelor ; 1 - mas& de lucm : t - al- - toate sculele sent construite pi re- ~ ~ i c d e ~ ~ d Sp;iEfN ,me-

zistli la efortul aplicat direct de o singurii ventilator: 5 - m t a de cu- ree : 8 - pedal& ; 7 - biel8 : persoanti, afurli de c ~ Z U ~ fn care stnt con- - .., : 9 - pltghie pen-

struite special pentru alt mod de folosire ; evacuat zgura.

t n acest caz' denumirea sculei trebuie sii precizeze acest lucru : de exemplu, cheile mecanice obi~nuite skportii efortul de tnpurubare aplicat manual, direct pe extremitatea opusli, f6rli prelungitor sau batere cu ciocanul; exist6 tns6 $i ,,chei mecanice pentru prelungitor" sau ,,chei mecanice pentru strtngerea prin batere" ; - orice sculli se folosepte numai pentru operatia pentru care este

constmitii : de exemplu o purubelnifii nu se poate folosi ca hltc? pi clegtele patent nu se va folosi drept cheie mecanica pentm strtngerea piulifelor ; - sculele n u se reparc? de instalator ~i nici pe pnntier; - n u este permisii modificarea sculei p i nici chiar ajustarea ei ;

orice reparatie, ajustiiri sau modificliri se fac numai de muncitori scuteri $i numai in ateliere ; - la incetarea lucrului, sculele folosite fn ziua respectivli se cu-

riilii, controllndu-se tn acela~i t imp starea lor, g i se depoziteazii la locul lor tn lada de scule, care la rtndul ei se fine la loc uscat.

Folosirea sculelor la alt4 operatie decit la aceea pentru care sint constmite, duce fie la accidente, fie la degradarea nereparabili a sculelor.

Modul de folosire a sculelor $i utilajelor $i starea lor de pgstrare sint o mirturie a cunoqtintelor profesionale qi a interesului pe care il poarti muncitorul meseriei lui.

1. LAMPA DE LIPIT

Lampa de lipit este una din sculele nelipsite din trusa muncitorului instalator, servindu-i la numeroase operatii de lucru ca : lipituri la tevile de plumb, indoirea tevilor din material plastic, dezghe- tarea cgnducklor etc. Dupi scopul in care servesc, se deosebesc limpi cu spirt, limpi cu fitil, limpi cu pompi etc. ; instalatorul tehnico- sanitar intrebuinteazi curent doui tipuri : lampa cu fitil $i lampa cu pemps.

Lampa cu fitil cuprinde un recipient metalic (de alami sau de @el) pcntru combustibil lichid, cu un b z i n auxiliar sau o scobituri la partea superioari, ~i un arzitor constituit dintr-un tub arzitor cu ajutaj (prin care iese combustibilul), dintr-o cameri de amestec cu un manSon exterior pentru reglajul aerului ~i un robinet pentru reglajul flicirii ; in recipient se gHse$te un fitil care conduce combustibilul ping in dreptul tubului arzHtor, unde se aprinde. Pentru punerea in functiune a limpii se produce in prealabil o flacirli de amorsare - arzind spirt sau benzini in bazinul auxiliar sau in sco- bitura de deasupra recipientului - $i se obtine evaporarea combustibilului adus de fitil, care se aprinde $i arde in amestec cu aerul pgtruns prin orificiile camerei de amestec.

Aceasti lampi funcfioneazi sub, efectul cildurii produse de arderea combustibilului lichid din recipient, dupi stingerea flicirii de amorsare. Mirimea flicirii se regleazi cu robinetul cu ac, iar accesul aerului se regleazi prin invirtirea man$onului, astfel incit orificiile acestuia s i coincidi mai mult sau mai putin cu orificiile camerei de amestec.

Lampa cu pompi este aseminitoare celei cu fitil, cu diferenta c i in recjpientul de combustibil are

2 o pompi, in loc de fitil. Recipientul este echipat cu o siguranti contra suprapresiunii. Evitarea incilzirii rezervorului (recipient) se asiguri printr-o bucatP de sirmi de alarni introdusi in rezervorul limpii pe la partea de sus ~i lipiti cu cositor pur. La incilzirea peste misurli a rezervorului, cositorul cu care este lipit5 sirma se topeqte ~i pune rezervorul in contact cu atmosfera, evitind ex-

- plozia. Capitul sirmei de siguranti ~ i g . 2.9. Lampi de lipit : trebuie s i iasi in afara rezervorului

1 - robinet c6 ac ; 2 - camera de arnestec : 3 - recipient ; I - pomp:,, numaj Cll circa 5 mm.

La unele 15mpi, tubul arz5tor imbraci camera de amestec, pentru a perrnite functionarea pe timp rece sau la vint. L h p i l e de lipit se folosesc pentru ciocane mari de lipit sau pentru incilziri locale ale obiectului de lipit, Lipituri la tevile de plumb, incilzitul b- vilor PVC.

Jndrumiiri pentru folosirea liimpilor de lipit : Indiferent de tipul limpii, aprinderea $i fdosirea ei trebuie s i se

faci cu multi griji, deoarece altfel pot avea loc accidente cu urmiri grave.

La pregitirea oricirei limpi trebuie ca rezervoml s i nu se umple complet cu knz in i , ci s i r imini un spatiu go1 de 3-4 cm inilgme, astfel ca benzina din rezervor s i nu se s u p r a i n c 5 l z e ~ de la flacAra limpii. La limpile cu fitil, trebuie ca fitilul si fie curatat La virf de scrum, deoarece din cauza acestuia se poate infunda duza.

La punerea limpii in functiune instalatoml trebuie sZi aibi rib- dare ca incilzirea si aibi loc numai prin arderea spirtului pus in farfuria de aprindere, deqi aceasta necesiti oarecare timp. N'u este permis ca pentru incalzirea limpii s i se f a d foc in jurul rezervorului sau s i se ageze lampa cu rezervorul pe focul forjei, deoarece se pot produce explozii cu urmiri grave.

In timpul lucrului flacira l h p i i trebuie sB fie bine reglat5, adici s i aibg culoarea albastri ; dac5 f ladra este ro$ie, locul incilzit se afumi $i ingreuiazi lipirea.

Larnpa de lipit trebuie s5 fie intotdeauna in stare bun5 de functionare, astfel dispozitivul de siguranti la limpile cu fitil trebuie s;i functioneze sigur in cazul cind rezervorul l h p i i se supraincil- zeqte, pentru a preveni explozia acestuia.

La limpile cu pompi trebuie ca ventilul s i asigure o bun; etan- $are, pentru ca benzina din rezervor s i nu iasi prin tubul pompei $i s i se aprindi de la flacira l h p i i . Dac3 aceasta totugi se intimpli, instalatorul nu trebuie sa se intimideze gi s i arunce lampa, putind incendia locul de munci.

Lampa de lipit trebuie s i fie controlat5 la fiecare intrebuinwre de citre qeful de echip5, care are mai multti experienv.

Pentru alimentarea limpii se foloseqte benzini auto obiqnuiti. Nu este perrnisi alimentarea limpii cu neofalini, intrucit aceasta este prea volatilii (se transforms prea uqor in vapori). Numai in cazul in care nu se dispune de benzini auto, se poate folosi neo- falina, dar numai amestecati cu petrol lampant (trei p i e i neofalini gi o parte petrol). Folosirea petrolului in locul benzinei nu se recomandi, deoarece petrolul d i o flactirti care afumi ~i care nu incilzeqte suficient.

Fig. 2.10. Cle$te : 1 - cleste combinat sau va- tent : 1 - clegle de taiat : 3 - cl-te suedez : 4 - clegte mops : 5 - clegte pentru becuri : 8 - cleste cu lant : 7 - clegte de tevl universal.

Fig. 2.11. Chei reglabile $i fix0 :

1 - chete franceza : 1 - cheie regkbila ; 3 - cheie fixa du-

bl4.

Pentru punerea in functiune a limpii de lipit este recamandabil s i se foloseasci numai spirt denaturat, la nevoie se p a t e folosi $i benzini, dar aceasta prezinti inconvenientul c i produce funingine pe becul limpii $i in special pe duzi, stin- gherind buna functionare, iar lampa este veqnic afumati, avind un aspect urit , $i murdirind miinile. In plus, daci nu se umbli cu destuli atentie, aprinderea benzinei din farfurie poate da loc la accidente.

Cle~tii de prindere sfnt de diferite tipuri, se folosesc la prinderea, indoir23, fixarea sau tserea ~ isse lor cu dimensiuni mici, operatii care se executi stringind minerele cle~tilor.

Principaleie tipuri de c le~t i care se folosesc in instalatiile tohnico-sanitare sint cele aritate in rig. 2.10.

3. CHEI REGLAB!LE $I FIXE

Cheile se foloqesc pentru stringerea sau desfacerea quruburilor, piulite!gr sau Ievilor asamblate pri n filet ; descliiderea lor poate fi fix3 - chei fixe, sau varia- bili - chei reglabile. Cheile fixe pot fi simple sau duble, inelare, tubulare, sag cu gheari.

4. CIOCANE

Ciocanele sint de doui tipin i principale : cu cap patrat qi cu cap rofdnd.

Pentru a putea fi utilizat, ciocanul tre- b,uie s i aibi suprafata netedi $i curati, f ir5 cripgturi, qtirbituri $i f5ri floare ; coada ciocanului de asemenea nu trebuie sB aib3 crBpituri, noduri sau g3uri.

La piesele care trebuie s i nu prezinte urme de ciocanire, se folosesc ciocane cu cap de plumb sau de cupru.

5. SURUBELNWE

$ul.ubelnitele se folosesc pentru in~urubarea Fig. 2.12. Ciocane : sau de~urubarea ~uruburilor previzute cu cres-

:ot-,cpyy ci;,"an~;~ tatuyi in cap. Sint de diverse constructii $i di- m~ ~ k t r a t .

mensiuni. Ele constau dintr-o lam; de otel lat cu capatul ascutit in muchie avind la celilalt capit un miner de lemn.

Fig. 2.13. Surubelnite : 1 - cu miner mist (dc ielnn $; metal) : 2 - cu

miner de lemn.

Fig. 2.14. Foarfece de mini cu fHlcile

drepte.

6. FOARFECELE DE MINA

Fentru tiierea manual; a tablei se folosesc foarfece de min5. Foarfecele au diverse forme, dup5 forma fglcilor, cu fglcile drepte sau curbe.

Partea taietoare a foarfecelor trebuie cilit; $i ascutiti. Cind se inchid foarfecele, falcile lor trebuie s5 calce precis una ling; cea- laltil ~i s; taie in acela~i plan. Dac; intre fslci rimine un joc, metalul care trebuie taiat se turteqte, se indoaie $i se taie cu mare greutate. Taierea tablelor cu foarfecele de min; se execut;, in majoritatea cazu~,ilor, dup5 liniile trasate pe suprafata tablei.

7. PREDUCELE

Aceste scule de tiiere manual; a unor table sau plici subtiri de metal, de carton, de piele, de clingherit etc., in instalatiile tehnico-sanitare se confectioneazi diverse mirimi de garnituri. Este construit; dintr-un corp de owl cilindric sau tronconic care are un tii$ cu contur carespunz5tor conturului de tiiiat gi un cap ou o f a v de lovire. Golul corpului are z: la fund o deschizZituri axial; sau laterals pentru evacuarea pre- materialului &tagat. Perforarea se executi prin lovirea du- capului preducelei cu un ciocan de mini. cea.

3 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare interloare - cd. 27 33

C. TAIEREA METALELOR

Tiierea metalelor este operatia prin care se decupeazi o parte din materid qi care se poate efectua in atelier fie cu fieristriul de mini, fie cu dalta.

Tiitrea metalelor este o operatie curent intilniti la esecutarea lucririlor de instalatii. Aceasta operatie se poate face cu scule ma- nualc sau mecanice.

Sculele manuale folosite sint dalta, ciocanul de licitu$erie, fie- riistriul de mini pentru tiiat metale (bomfaierul), tiietorul cu role pentru kvi, iar sculele mecanice sint fierastriul mecanic si ma~inile de tiiat tevi.

1. TAIEREA CU DALTA

Operatia de tiiere prin care se indepirteazi un surplus de material, se coredeazi suprafete neregulate, se taie table in bucifi, profile $i platbande, se demonteaza nituri.

Dalta serve~te la tiierea qi la curitirea pieselor de bavuri. Ea este fabricati, din otel de scule, avind un capat taios cilit, iar celalalt capit prelucrat conic, pentru a putea primi loviturile de ciocan. Diltjle sint de diferite forme, dupi intrebuinliri. Se deosebesc : dalta lati, dalta in cruce (crituit) qi dalta rotundi ($pit). Corpul diltii poate avea diferite forme (rotundi, dreptunghiulari, pitrat5, octo- gonali).

Atit calitatea tiieturii, cit ~i uqurinta cu care se poate executa tiietura depind de alegerea potriviti a unghiului de tiiere. Unghiul de tiiere este potrivit de citre muncitor prin felul cum tine dalta deasupra piesei. Potrivirea unghiului se capi t i prin experienti. Daci

unghiul este ales prea mic, dalta scapi prin lunecare deasupra piesei.

1 Dalta de zidirie sau de b,eton are doua fornle : dalta cu capitul taios lat, ase~ninitoare cu dalta pentru metale, si dalta cu capitul tiios ascutit, numiti $pit. Prima se folose~te pentru spargeri - * ' (giuri) mici in zidirie, pentru fixarea de dibluri,

Fig. 2.16. DPlti : console, briti1.i etc., cea de-a doua se folose~te (Sp i t ) .

I - d a l a lati : 2 - pentru spargeri lnari in zidirie, p2ntru trecerea dalM in cruce (crait) : s - daltl ro lundl coloanelor de api, canalizare etc.

Pentru evitarea accidentelor, cind se IucreazH cu d5lti trebuie respectate urmgtoarele reguli : - capul diiltii trebuie sii fie bine fusonat ~i nu turtit in forma

de ciupercii, deoarece pot siiri aschii, care pot riini pe muncitor ; - ciocanetl trebztie sii aibii suprafaf;a de lovire in bunii stare,

a l t~e l se pot intimpla accidente prin alunecarea ciocan~ilzti de pe daltu ; - couda ciocant~lzti trebuie fixatii cu pene metalice, pentru a

erita cn ciocan?tl sii sarii in timpul lucn~lzli.

Feristriul propriu-zis este alcituit dintr-o ram8 metalici. previzuta cu miner de lemn ~i o pinzi de feristriu cu dinti mirunti pe o parte sau pe ambele pirti, fabricati din otel special. Pinza se fi- xeazli in rama metalici cu dintii indreptati inainte ~i se intinde cu ajutorul unui ~ u r u b cu piuliM fluture.

Rama metalici a fe~.;lstriului este de doui feluri : fix2 ~i cu posibilititi de lungire, dupi lungimea pinzei. Dupi ce s-a marcat pe tea\-; locul unde se va executa tiierea, teava se prinde in menghina pentru tevi, astfel ca linia de tiiere s i se afle in fata menghinei $i cit mai aproape de filcile de prindere, pentru a nu se produce vibratii in timpul tgierii. De asemenea, teava se va prinde in menghini astfel ca in fata menghinei s i se afle hucata cea mai micg de teavi care va rezulta dupi tiiere. Feristriul pentru metale se apuci cu mina dreapti de ininerul de lemn ~i cu mina stingi de partea din fafa a rainei, aproape de celilalt capit, pinza se fiseazi la fersstriu cu dintii inainte, astfel incit t5ietura s i se produci atunci cind se impinge feristriul, iar la cursa de intoarcere mi~carea sB fie liberi. Pinza de feristriu fiind a ~ e z a t i cu dintii inainte, Giierea se efectueaza nulnai in timpul mi~c i r i i de dute-vino a feristriului. De aceea la mi~carea de impingere instalatorul apasi uvor cu mina stingi pe rama feristriului, lisind-o libera la mi~carea de revenire. Apg- sarea cu mina pe raina feristriului nu trebuie s i fie puternica, deoarece pinza se poate bloca ~i rupe ; o apgsare prea slabi lun-

Fig. 2.17. FergstrSu pentru Fig. 2.18. PinzH pentru metale (bomfaier) : ferHstrau.

1 - ram& metalic8 ; 2 - miner de lernn : 3 - piulit8 flu-

.ture.

Fig. 2.19. THierea cu ferHs- trlul pentm mewe.

Fig. 2.20. Pozitia pinzei ferlistrHului In tHierea tevii :

1 - ~Atrunderea grosimli peretelui : 2 - lncllnarea ferAstr8ulul spre muncltor : 3 - teava s e rote$te In tlmvul taicril : 4 - In-

cllnarea fer8strPulu1, inalnte.

geqte timpul de tiiere. Pinza desprinde din metal mici particule care sint eliminate prin tiietur5. Un instalator experimentat apasi pe rarna feristriului, atit cit este necesar pentru ca pinza s i fie prote- jata, iar tiierea s i se execute drept qi cu randament bun. Citre sfir- gitul tser i i capitul tiiat a1 tevii trebuie sprijinit pentru a nu se produce ruperea tevii in locul tgierii sau ruperea pinzei.

Pentru ca tZiierea cu fer5stdul s i fie corecti, feristriul ce va tine orizonfal pinA cind dintii pinzei au pitruns grosirnea peretilor (fig. 2.20,1), apoi muncitorul inclini putin feristriul spre el (2). In timp ce tiierea continui, teava se rotegte (3) qi in ultima fazi de lucru se inclini apoi feristr5ul in sens opus (4). fn timpul tiierii, pentru a se elirnina frecirile dintre pinzi qi piesa ce se taie, pinza se unge cu ulei.

Tiierea cu feristriul, pentru metale prezinti avantajul cA se obvne o ti ieturi curati, f i r i bavuri, tiierea este mai precis3 $i se poate executa qi atunci cind este necesar a se t i ia buciti scurte de teavi 5-10 mm. Necesiti ins3 eforturi mari din partea muncitorului, iar durata de s e r e este destul de lungi. In plus muncitorul trebuie s i fie bine experimentat pentru ca tiietura s i nu iasA inclinata pe axa wvii

3. TAIEREA MECANICA

Aceasti operatie se foloseqte in atelierele de prefabricate qi in atelierele qantierelor mari, contribuind la micqorarea duratei de executie qi a pretului de cost a1 lucririlor. TBierea mecanid se executs cu feristriul mecanic sau cu maqini speciale de tiiat tevi.

a. Fersstrsul mecanic. Acesta serveqte la tiierea 01-icirei piese metalice, nu numai a tevilor. Este actionat de un motor electric montat chiar pe el, sau de sistemul de transmisie din atelierul in

care este ayezat. Feristr iul este reprezentat in figuri schematic, functioneazi d u p i acelea$i principii ca qi cel manual.

Teava de t i iat se fixeazi in menghini, care face parte dill m a ~ i n a respectivi. Tiierea se executi tot cu ajutorul unei pinze de fer is t r iu cu dinti m5- Fig. 2.21. FerPstrh mecanic (schemati!): runti, f i ~ a t i intr-o ram5 de 1 - teava de tAlat : 2 - falcile menghinei

de Drindere : 3 - pln7a : 4 - manivela : metal, la fel ca la feriistriul de 5 - blela : - articulatle reglabi:a : - mini, dar mi~carea rectilinie greutate pentru apasare.

alternativi (dute-vino) este 'realizata cu ajutorul unei manivele sau excentric qi a unei bile. Lun- gimea cursei ferAstrAului poate fi reglata dup i grosimea piesei ce se taie, prin schimbarea pozitiei bielei in qantul escentricului.

Aprisarea pinzei de feristr iu pe piesa ce se taie se realizeazi cu ajutorul unei greutrifi montati pe partea superioari a ramei feris- traului.

Ferastl.au1 mecanic prezinti dezavantajul c i ocupi o suprafati mare, necesiti o duratri de tiiere mai lungi decit ma~ini le de t i iat tevi ~i nu poate f i folosit decit la tevi de diametru pin2 la 4" (100 inin).

b. IbIasini pentru tiiiat (evi. Aceste ma$ini esecutri tliierea cu aju- t o 1 ~ 1 unor cutite puse in mi~care de un motor electric. Existi $i maqini la care tiierea tevilor se realizeaza cu ajutorul unor role ase- manritoare cu cele ale tiietoarelor cu role.

-4ceste ina~ in i sint previzute ~i cu freze (zencuitoare) pentru eliminarea bavurilor, executi tiierea $i operatia de zencuire in timp mult inai scurt decit celelalte ma~in i .

La tiierea tevilor cu oricare dintre m a ~ i n i este necesar x i se ia mrisuri pentru ricirea sculelor tiietoare (cutite, role, feristr iu) prin

triiniterea unei emulsii de rricire pe locul de tB- iere. In general se folose~te emulsie de a p i cu sipun lichid $i ulei.

Notb. Bucgtile scurte de teavi rezultate de la tilie- re trebuie valorificate prin folosirea lor la complet8ri de portiuni de conducte sau pentru legHturi scurte Intre fitinguri sau piesele care se imbina.

Fig. 2.22. Cutite In cazul in care lungimea acestor buciti de de tiiiat levi : teavi este prea mici, nepermitind prinderea lor

1 - tear& : 2 - cu- \i:e de talat. in menghini pi introducerea clupei pentru tiierea

A filetelor, este recomandabil ca ele s i fie filetate la un capit inainte de a f i tiiate. Filetarea lor la cel de-a1 doilea capit ce poate face apoi uqor, imbinin- du-le provizoriu cu capitul filetat la

~ l g . 233. Cleqte cu role : capitul unei tevi prin intermediul vnui A - corn flx ; B - pane mo- fiting (mufi). b U : C - rnlner de manevrare : D - cheie ; 1 - role fixe ; de a lere ; 2 - rOIP de *iere mo- 4. TAIEREA TEVILOR CU AIUTORUL u.

TAIETOARELOR cu ROLE

Tiierea cu tiietoarele cu role este o tiiere prin presare. Tiie- toarele cu role folosite sint clegtele cu role qi lantul cu role.

a. Cleqtele cu role (Rohrschneider). Acest cleqte se nume~te $i clegte de tiiat tevi sau clegte cu trei role se folosegte pentru tiierea tevilor cu diametrul nominal pini la 100 mm. Este alcituit dintr-un corp fix A, in formi de gheari, previzut cu doui role de tiiere $i o parte mobilii B, previzuti cu o roli de t5iere. Toate cele trei role sint executate din otel special gi sint bine ascutite. Rotind minerul C, cu filet, cu ajutorul cheii D, partea mobili culiseazi de-a lungul corpului fix, apropiind sau dep5rtind rola mobili de rolele fixe.

Pentru tAiere, teava, avind insemnat pe ea Locul tiierii, se fixeazi in menghina pentru tevi de pe banc. Apoi cleqtele cu role se aqazi qi se stringe in jurul tevii, rotind de cheie, astfel ca rolele s i se aqeze cu tiiqul lor pe semnul de tiiere, iar clegtele s i fie perpendicular pe axa kvii. Cleqtele astfel agezat qi cu rolele bine strinse pe teavi se invirtegte, actionind de minerul lui, in sus $i in jos. Rolele pitrund in acest timp in peretele kvi i qi taie un $ant pe toat5 circurnferinp ei. Cind invirtirea clgtelui devine uqoari, se string din nou rolele cu cheia D gi apoi se reia invirtirea cleqtelui in jurul tevii. Operatia se continui in acest mod pin; la tiierea completi a tevii.

Cls t i i cu role se fabric; in 4 mi- ,

rimi : pentru tevi de 112" - 1". pentru I.

tevi de 1" - 2", pentru tevi de 2" -3" qi pentru tevi de 3" - 4". Mirimea rolelor variazi cu mirimea clegtelui.

b. Tgietorul cu role. Numit gi cleqte CU role sau cleste de tiiat este fabricat Fig. 2.24. THietorul cu role: de citre Intreprinderea ,,6 Martie" - - cadTu fFx ; - partea din

c a d n articuklt cu gurub de fl- Timiqoara ; cu el se pot tiia tevi de w e : 3 - partea rnobila ; 4 - otel cu diametrul pin& la 2". role de Were ; 5 - mlnerul de

manevrare.

Corpul fix a1 acestui clevte este in formi de cadru, inchis printr-un brat lateral, care intr-o parte este articulat cu cadrul fix, iar ln cealaltii pal-te se poate fixa de cadru cu un ~ u r u b de fisare. Pe acest brat sint fixate doui role de tiiere. Partea mobili, pe care este fixati cea de a treia roli, culiseazs in ambele p5rti pe cadrul fix. Pentru introducerea pe teava se de$urub,eazi qurubul de fixare $i se deschide bratul lateral, care se trece pe dupi teavi, iar apoi se fixeazii din nou de cadrul fix. Stringerea cle~telui pe teavi se realizeazg tot piin rotirea minerului. Fa t i de cle~tele cu role descris la punctul a, acest c l e ~ t e reprezinti avantajul unei mai bune stabilitsti a pirtii mobile, intrucit aceasta se sprijini in ambele parti pe cadrul fix.

Cle~tele cu role poate fi folosit pentru taierea tevilor de otel montate in pozitii greu accesibile, in care feristriiul pentru inetale nu poate fi manevrat, nefiind spatiu suficient, de exemplu cind se cere Mierea unei tevi la pozitie pentru a se esecuta o intercalare. El taie teava chiar daci mi~carea minerului intr-o parte si alta are loc numai in interiorul unui unghi de 120".

c. Lantul cu role. Pentru taiei.ea tevilor de ole1 cu diametrul nominal peste 100 mm, in locul cle~telui cu role se folose~te lantul cu role. Acesta este alcatuit dintr-o serie de eclise curbe, articulate intre ele 5i la doui brate de stringere $i un miner, pe axele de arti- culatie a ecliselol- aflindu-se montatii cite o roli de tiiere. Cele doui brafe de stringere pot fi apropiate sau indepirtate intre ele cu ajutorul unui surub fixat pe unul din brate ~i trecind prin celilalt brat, care poate fi strins cu ajutorul unei piulite. Bratul prin care trece ~ u r u b u l de stringere este previzut la capat cu un cirlig, cu care pot f i prinse axele rolelor. Mutind acest cirlig la diverse axe ale rolelor, aparatul poate fi aranjat spre a se t i ia cu el tevi de diferite diametre.

Tea\-a de t i iat se prinde in menghina de tevi. Stringerea rolelor pe teavii se realizeaz8 in~urubind piulita ~urubului de stringere, care apropie cele doui brate ale aparatului.

Tiierea se esecut5 in acelasi T - 4

mod ca 5i cu cleqtele cu trei role, rotind aparatul intr-o parte $i in cealalti, in jurul tevii, $i stringind din tiinp in tiinp rolele pe teav8. 4

Pent1.u ca tsierea tevii cu aju- Fig. 2.25. Lant cu role : tolul tLiietoarelor cu role s8 se 1 - eclise curbe : 2 - brate de strin-

gere : 3 - miner de n;anevrarc : 4 - executc in bune conditii, acestea role de t8iere : 5 - gurub ; 6 - piulits ;

trebuie s5 fie bine centrate, ast- 7 - cheie pentru stringerea piulitei ; 8 - teava de tliat.

fel ca rolele sB calce pe teavi in acela~i plan ~i s i nu a ibi joc in asele lor, altfel taierea nu se face drept.

Pentru a se verifica daca au joc la axele lor, rolele se string pe teavi c)i se mi$ci minerul aparatului intr-o p a r k $i intr-alta in sensul axei tevii, observindu-se daci rolele au joc. La unele tipuri de clegti cu role acest joc se eliming stringind piulitele aselor pin: cind rolele n u mai joaci. Cind acest lucru nu este posibil, se inlocuiesc rolele defecte cu altele noi, in care scop trebuie s i existe role de re- zervh. Jocul prea mare al rolelor face ca acestea s i se r u p i in timpul taierii.

De asemenea trebuie s i se verifice daci rolele taie drept, adicH daci n u sint inclinate. Pentru aceasta, dup i ce s-a verificat ~i eli- minat jowl de la axele rolelor in modul ari tat mai inainte, se in- virtevte aparatul de 2-3 ori in jurul tevii, cu rolele strinse pe teavi. Pe teavi trebuie s i apar i o d i r i care s i se inchidi perfect, alcituind un singur cerc. Daci dira apare ca o spirali, aceasta inseamnii c i rolele nu slnt drepte $i trebuie sa fie inlocuite.

In timpul tiierii nu trebuie s i se forteze minerul aparatului fntr-o parte $i alta in sensul axei tevii, deoarece se descentreazi rolele $i ca urmare se pot sparge in timpul tiimii.

Stringerea rolelor pe teavi la inceputul $i in t i~npul tiierii trebuie facute cu multa atentie pentru ca acestea s i nu se rupi.

In locul in care se executa tgierea, teava trebuie uns i cu ulei, deoarece altfel rolele se inciilzesc peste m i s u r i $i se decilesc, facind necesari inlocuirea lor.

Fa t i de feristr iul pentru tiiat metale, tiie- 2 toarele cu role prezinti avantajul c i tiierea se

executi mult mai repede qi permite tiierea conductelor in spatii inguste, in care feristr iul de min i este imposibil de manevi-at. La capstul tevilor tiiate r imin insi bavuri (muchii), atit in interiorul cit $i la exteriorul tevii. Aceste bavuri trebuie indepartate, deoarece cele exterioare im-

a piedici tiierea filetului la capitul tevii, iar cele din interior mic~oreazi sectiunea liberii a tevii,

Fig. 2-26. Teava taia- mirind rezistenta conductei la trecerea apei. Dar ti cu daci instalatorul este obligat s i elimine bavu- role : a - capht de teavh cu rile exterioare, deoarece altfel nu poate t i ia fi- bavurl ; b - capat de letul necesar imbinirii, adesea el neglijeazi eli- bavurl ; b - capat de

cu bavurlle Inde- minarea bavurilor interioare, care nu se mai pll'b.te ; 1 - teav8 : I - ~ V U ~ I (muchit) observi dupa montarea tevii. Acest lucru este extcr lare ; J - bavurl

interloare. condamnabil, deoarece la functionarea conductei

se vor produce pierderi apreciabile de presiune gi cu timpul, prin depunerea pietrei $i a impurititilor din ap i pe bavuri, se produce gituirea sectiunii tevii.

Un alt dezavantaj a1 taietoarelor cu role este c i in cazul in care teava are peretii cu grosime neuniformi, in timp ce unele role au strgpuns wretele tevii. celelalte mai au inci de tiiat. ceea t. 'ce poate 'produce ruperea lor. Eliminarea bavu-

- rilor se poate obtine cu freze speciale sau cu Fig. 2.2'. Freze pen- -:I... tru bavuri : p11u. a - frezA pentru ba-

d. Frezele pentru bavuri. Pentru indepiirta- F;n$kr,',;,," ,; rea bavurilor interioare qi exterioare se folosesc terioare.

freze de tip special de formi conici, care se fi- .

xeazi in mandrina unei maqini de giurit cu actiune manual& sau mecanici sau intr-o coarb5, acestea le imprimi niivcarea de rotatie ne- cesar5. Se. folosesc doui tipuri de freze, unul pentru bavurile exterioare $i unul pentru bavurile interioare.

Procedeu de prelucrare a suprafetelor, prin agchiere cu ajutorul pilei. Pila este o sculi aqchietoare cu un numir mare de dinti ma- runti pe suprafata ei $i constituind dantura pilei. Dantura de pil& este numiti danturi aspri, bastards, semifini, fini, dupi pasul pe directia axial5 a pilei sau dupa num5rul de dinti.

Prin pilire se d e t a ~ a z g din piesa prelucrati un strat subtire de metal, cu scopul de a obtine dimensiunile necesare, forma ceruti $i o suprafat5 netedi. Pilele sint executate din otel superior, cu diferite profiluri $i lungimi, previzute cu dinti pe suprafetele cu care se lucreaz5.

Pilele cele mai utilizate sint pilele late, cu virful ascutit sau turtit, pilele semirotunde, rotunde, pitrate $i triunghiulare.

Dupi felul dintilor, se deosebesc pile b,astarde, cu dintii mari qi pile fine, cu dintii mirunti.

Pilele bastarde se folosesc la degrogare, adici atunci cind tre-

@ a buie s i se ia un strat de material

1 de cel putin 0,5 mm. Pilele fine se folosesc la prelucrarea defini-

Fig. 2.28. Pile : t ivi $i la obtinerea unei suprafete I - late : 2 - ~ : t r a t e : J - trl.inghlu- netede. La ajustarea pieselor, dnd lare ; 4 - cutit : 5 - rotrlnde ; 8 - se-

rnlro:ullde. stratul de material care se deta-

qeazg nu depiqeqte 0,5 mm, se folosesc pile semifine, iar cind acest strat este sub 0,2 mm, se folosesc pile fine.

Pentru manipulare, pielele -1 sint prev5zute cu n~inere de \

a b lemn, care au aplicat un inel metalic la partea in care pa-

Fig. 2.29. Pozitia corects a muncito- trunde coada pilei. ~ i ~ ~ ~ ~ l tre- mlui in timpul pilirii : a - capul mund&mlui de axa buie s i fie bine fixat pe o adin- menghlnei ; b - pozitla picioarelor fata

de axa menghinei. cime de 213 ping la 3/4 din lungimea cozii $i trebuie s5 fie

coaxial cu pila. Nerespectarea acestor recomandtiri poate duce la accidente in timpul lucrului.

Pila se alege, ca forma gi dimensiune, dupi miirimea gi forma suprafetei care se pileqte. In timpul pilirii, muncitorul st4 la o dis- tanla de 20-25 cm de menghini. Corpul muncitomlui trebuie s2 fie intors cu 45" fa@ de axa menghinei. Piciorul sting se aqazi fnainte, iar piciorul drept riimine inapoi, astfel incit mijlocul tiilpii piciorului drept s i se giseasci in dreptul cilciiului piciorului sting, iar distanw dintre calciie va f i de cel mult 20-30 crn. In aceastii pozitie se obtine stabilitatea maximi a corpului in tirnpul pilirii. Pila se tine cu mina dreapt2, astfel incit palma s5 se rezeme in capGtul minerului, degetul mare s2 se giseasc5 deasupra minerului, iar celelalte 4 degete string minerul pe dedesubt. Se q a z i apoi pila pe pies2 qi palrna miinii stingi pe cap5tul pilei.

Aceast2 pozitie a miinilor ajuti la mentinerea pozitiei corecte a pilei qi inlesnevte potrivirea presiunii in timpul lucrului, economi- sind din efortul fizic necesar la pilire.

Pentru a se obtine pilirea uniform2 a unei suprafew plane, nu trebuie s i se ducii pila, fn timpul rnigdrii de avans, ping la s fh i tu l HQii ei active, pentru ca aceasta s2 nu depageascii marginea suprafetei de prelucrat, iar la cu-ma inapoi, mina stingii nu trebuie sA treaca de mijlocul suprafetei care se pileqte. Nerespectarea a- cestor indicaqi poate duce a b la prelucrarea neuniformi a suprafeklor gi la rotun- Fig. 2.30. Exemplu de p h : jirea muchiilor. a - modul cum se tlne ; b - executarea

D I M .

Pentru a nu uza ~i deteriora dintii, se taie cu pila numai in cursa de impingere nu gi in cea de tragere inapoi.

La pilirea suprafetelor din otel moale este necesari cur;itirea continua a pilei cu o perie de sirmi, deoarece a~chiile care se string intre dinti Fig. 2.31. Contra- zgirie suprafata ce se prelucreaza. In timpul lu- iui suprdepi crului pila se va feri de unsoare, deoarece se im- pilite :

1 - rigla : 2 - pies3 bicsegte repede $i nu pilegte corect. D I U ~ A .

Curatarea pilei de unsoare se realizeazi cu o bucati de ciirbune de lemn tare, cu care se freaci pin5 ce se indepir- teazii complet urmele de ulei ; apoi pila se curi t i cu peria de sirma. Pila nou3 se folosegte numai pe o fati, cea de-a doua fiind folositi la lucl-u numai dupi uzarea primei fete.

Controlul suprafetelor pilite se face cu rigla, echerul $i compasul. Cu ajutorul riglei se verifici daci suprafata este dreapti. adici

daci s-a pilit suficient din materialul respectiv ; in acest scop se agazi rigla de metal cu muchia pe suprafata de controlat, se privegte la lumini gi se observi daci sint goluri intre suprafata piesei $i muchia riglei ; verificarea se face pe mai multe directii ale suprafetei ; dacii exists goluri, insearnni c i piiirea nu s-a ficut corect.

Unghiurile drepte se verifici cu ajutorul echerului, care se agaz8 pe unghiul de verificat gi se privegte spre lumini. Daci se observi goluri, insearnni c i unghiul nu a fost bine realizat.

Paralelismul ($i grosimea) suprafetelor se verifici cu ajutorul cornpasului in felul urmitor : se prinde piesa in compas astfel incit acesta s i atingi suprafetele piesei, se deplaseazi apoi compasul.

Daci in timpul depla- sirii compasului pe suprafata apar goluri intre ghearele compasului gi suprafa@ de verificat sau compasul nu mai p a t e fi deplasat deoarece piesa devine prea groasi, in-

b seamni c i pilirea nu

0 C s-a ficut corect. Fig. 2.32. Verificarea pieselor prelucrate prin Pentru a verifica

pilire : prin conlparatie mbu- a - verificarea unghlurilor : b - dlmensiunl exte- doare : c - dirnenslunl interloere : 1 - echer 80" ; llnei piese cu 2 - pie68 de veriflcat ; 3 - aompas pentru exte-

rior ; 4 - colnpas pentru interior. alteia, se folosegte tot

compasul. Acesta are forme diferite, dupi utilizarea lui. f n fig. 2.32 sint reprezentate doua compasuri : unul pentru masurarea dimensiunilor exterioare b $i altul pentru misurarea dimensiunilor interioare c.

6. CAURIREA

Executarea giurilor cilindrice in peretii pieselor metalice este posibili prin folosirea unei scule a$- chietoare, care pitrunde in pies5 prin invirtire. Scula trebuie s i execute deci o mivcare de rotatie in s5 jurul unei axe longitudinale $i in ace1a)i timp o mi)-

t' care de avans, adici de inaintare in lungul axei, care

Fig. 2.33. :e realizeazi cu ajutorul maqinilor de giurit manuale Dornul sau priboiul : sau mecanice.

1 - dornul : a. Dornul sau priboiul. Dornul serve~te la giuri- 2 - rnaterialul de gtiurit ; 3 - rea tablelor subtiri, la lirgirea giurilor executate in suvort dln plumb moale; 4 - vor- tablele groase. Capitul lui poate avea sectiune ro- tlunea decuvat8 ' 5 - iorme ce' tunda, oval;, dreptunghiulara, dupi forma cart tre- Doate avea cap&-

rul dornului. buie sa o aibi gaura. Forma conic3 a dornului este necesarh pentru a u$ura scoaterea lui din gaur8.

Pentru giurire, dornul se love~te cu ciocanul, forta de lovire de- pinzind de adincimea care trebuie s i se dea giurii.

Cu dornul se pot executa giuri pin5 la 8 mm diametru. Cind se dB gaura intr-o taw8 subtire, aceasta se aqazi pe o placi de plumb moale, in care poate pitrunde materialul tiiat din gauri. Tablele rnai groase, care nu se deformeazi prin lovire, se a$azii pe o plac5 de otel avind o gaurfi mai mare decit diametrul dornului.

b. Burghiul. Este scula cu ajutorul careia se executa operatia de giurire se numeqte burghiu. Viteza cu care se invirteSte burghiul trebuie po- trivita totdeauna dupi felul sculei $i a1 materialului care se prelucreazi. Astfel, la un metal mai dur se va iolosi o vitezi mai mici, iar la unul moale, o vitezi mai mare.

Burghiul cel mai frecvent folosit este burghiul spiral, care prezinti avantajul c i evacueazi auto- a b mat aqchiile din gaurg, nu-$ modifici diametrul

late.

1 prin ascutire, iar giurile obtinute au un diametru Fig- 2.34. Burghie:

constant $i peretii netezi. Corpul burghiului esie a - e'icO'da'e : b -

de formi cilindrici, avind sipate doui canale elicoidale, a1 cdror rol este de a asigura evacuarea avchiilor produse prin giurire. Burghiile care se folosesc pentru gaurirea metalelor se executi din otel carbon $i pot fi elicoidale sau late.

Dupi ggurire se executi (daci este cazul) operatia nu- mit2 alezare, care consti din prelucrarea giurii cu un burghiu mai bun, mai ascutit, nurnit alezor.

Se deosebesc alezoare simple de minfi $i alezoare pentru FI& ma~ini. 2.35. ~ l e - Dintii alezoarelor pot fi drepti sau in elice, de-a lungul zoare. asei alezorului, iar alezorul poate fi conic sau cilindric. Se

folosesc $i alezoare cu dintii reglabili, astfel incit sB poati fi potriviti la diferite diametre, prin apropierea sau departarea dintilor de axa alezorului.

Alezarea se efectueazi astfel : se fixeazi piesa in menghinfi, iar alezorul intr-o clup2 (dispozitiv care se ac$ioneazB cu ambele miini gi care are la centru un orificiu patrat in care se introduce coada alezorului), apoi se introduce treptat alezorul in gaura de prelucrat, rotindu-se clupa cu ambele miini, uniform $i intr-un singur sens.

c. Coarba. Coarba este alcgtuita dintr-un brat cotit pe care sint fixate minerele care servesc la rotirea, respectiv sprijinirea coarbei ; in partea inferioara se gise9t.e orificiul in care se fixeaA wrghiul. Gaurirea cu coarba se face astfel : se prinde cu mina dreaptii minerul, cu mina sting2 se apasi minerul in f o m i de ciuperc8, virful tjurghiului se a ~ a z i in centrul locului in care trebuie executati gaura ; prin invirtirea coarbei cu mina dreaptA $i apisindu-se in jos cu mina stingi (sau cu pieptul), burghiului pgtrunde in material.

d. Boraciul. Se compune dintr-un ax la mijlocul ciruia se monteazi roata dintat2 ai cirei dinti intrfi in clichetul pxins In dispozitivul de fisare, legat de minerul de actionare. La capatul de sus a1 boraciului se gZise9te piulita inalti care in timpul giuririi se sprijinil cu capul de suport. Burghiul se monteazi in mandrini.

Giiurire:~ cu boraciul se face astfel : se a$azi burglliul cu virful in centrul locului in care trebuie esecutati gaura $i se roteyte minerul cu un sfert sau o jumatate de rotalie in sensul stigetii. Pe n ~ h u r a

Fig. 2.36. Coarb?i : adincirii gilurii burghiul se deplaseazfi - bnrr : - onflciul

axial prin dequrubarea piulibi. ~Btrat unde se iixeaza freza

Boraciul, lucrind incet, nu se recomanda r&isq'u:: J mP,"zb $; decit in cazul gfiuril-ii pieselor in locuri 1- : 5 - cluverca de lernn greu accesibile. pentlv avbare cu rnlna sau

cu pieptul.

Fig. 2.37. Boraciul : Fig. 2.38. Ma- Fig. 2.30. MasinH 1 - corpul (asul) boraciului : sins de gHurit 2 - roata dintat8 : 3 - cli-

de gHurit cu douH chetul : 4 - mineral de actio- cu o singurf turatii : nare ; 5 - piillita lnalts : turatie : 1 - rnanlveli : ?. 6 - caplil de svrljin : 7 - su- 1 - manivelPI : - asul de invir-

port : 8 - mandrinl. ? - mlnerul dc tire : 4 - rninerul sprijin : 3 - pla- de sprljin : 5 - la- cA de apbsnre : cP de aplsare : 6 - 4 - mandrinl. mandrina.

e. Maqini manuale de gHurit. Aceste ma~in i pot fi cu o singuys turatie sau cu douii turatii.

Mqina manuals de giiurit cu o singurs turatie se compune din corpul principal in care se afls axul care la capstul de sus este fixat angrenajul de roti conice, iar la capitul de jos mandrina in care se iixeazi burghiul. Pe corpul maqinii se mai gssesc minerul de sprijin, manivela qi placa de apisare.

Maqina de gsurit cu doul turatii are posibilitatea de a lucra cu douii turatii ale burghiului. Aceasta se realizeazs prin mutarea manivelei 1 pe axa 2 sau 3, mutindu-se in acelaqi timp qi minerul 4 in partea opus: manivelei.

Pentru a se executa o gaurH intr-o pies5 cu una din cele dous tipuri de maqini de glurit, se procedeazg in felul urmstor : se a$azi virful burghiului in centrul locului in care treb,uie executati gaura, se apuci cu mina stingi minerul, iar cu dreapta se roteqte manivela apilsindu-se totodati cu pieptul cu placa de ap8sai.e.

f . Ma~ina de g5urit electric& Maqinile de ggurit electrice sint ase- miniitoare cu cele de giurit manuale, fnsi cu actionare electrici. La aceasts maqini, ca qi la maqina cu actionare manuals, burghiul se prinde cu ajutorul unei mandrine, cind are coada cilindrics, sau se fixeazi direct in tijii, cind are coada conics.

Ma.jina de g5urit electric5 se manevreaza astfel : mai intii se porne~te motorul in gol, inainte de a se incepe giurirea, apoi se a ~ a z i burghiul in locul indicat. Inaintarea burghiului are loc prin apisarea pe miner, apisare care nu trebuie sa fie prea puternici pen- Fig. 2.40. Ma$Fi de ~Hurit tru a nu incilzi motorul. Cind b,ur- electncs. ghiul se intepeneqte, se intrerupe imediat curentul electric, se cur512 gaura de a~chi i ~i se reincepe lu- Cl ul.

G5urile de diametru mai mare se executg dindu-se douH gHuri succesive, intii cu un burghiu cu diametru mai mic $i apoi cu acela pentru diarnetrul definitiv a1 giurii. De mare impoi-tanti la giurire este ca pozifia burghiului s i fie perfect perpendicular% pe suprafata piesei ; altfel se obtine o gauri ovali, oblici $i se riscH ruperea burghiului.

ApHsarea burghiului trebuie sH se facH progresiv $i continuu, corespunzitor atit turatiei, cit $i materialului ce se giure$te ; altfel, burghiul se poate bloca qi se poate rupe. In momentul cind piesa este stripunsi de b,urghiu, apisarea trebuie s5 fie sllbitH, pentru ca burghiul sH nu se rupi.

Cind se g iu re~ te otel, burghiul se incilzeqte $i pentru a nu fi decilit, el trebuie r i a t cu un amestec de sodi $i ap i cu sipun. Cind se giureqte fonti, a~chiile fiind foarte fine, sint scoase uqor din gaur5 de citre burghiu, care se incilzeqte foarte putin, astfel c i gPurirea se poate executa uscat.

Pentru protectia muncii in timpul gguririi, se dau urmZitoarele reguli principale : - piesa de giiurit trebuie d fie foarte bine fixatii ; - sii se controleze dacZ burghiul este bine fixat in ma~ina de

g6urit ; - sg se menfin2 in tot timpul lucru1ui burghiul perpendicular

pe piesa ce se gEiure;te ; - s6 nu se Cndep6rteze agchiile pEn5 nu se opregte rotirea bur-

ghiului.

7. FILETAREA

Filetarea este operatia prin a r e se execut5 filetul la bare rotunde sau la tevi. La tevi, filetele pot fi interioare sau exterioare. Tipurile de filet standardizate dupi forma profilului sint urmitoa-

rele : filet triunghiular, filet trapezoidal, filet pitrat $i filet rotund. Filetele pot fi metrice, cu dimensiunile mLurate in milimetri, in toli (Withworth) cu dimensiunile miisurate in toli $i de tevi care se aseamini cu filetul in toli, cu deosebire c i pasul filetului este mai mic -

Fig. 2.41. Diferite feluri de filete : (pasul fiind distanta dintre I - iilet Munghiular : z - iilet trapezoidal : ~ O U ; plinuri ale filetului). s - Wet pAtrat : 4 - N e t rotund : p - pa-

n~ iiletului ; t - inAltime? iiletului. La filetare se folosesc urmstoarele scule : filierele

pentru filete extePioare ; tarozii pentru filete interioare. a. Filierele. Filierele sint de forms rotund: sau prismatic;, avind

partea interioari filetati ; filierele rotunde sau prismatice se fixeazi intr-o clupi reglabilii previzuti cu un gurub pentru a regla in timpul filetgrii diametrul filetului.

Filetarea exterioari se face in felul urmitor : se verifici diametrul tijei care trebuie filetati, in .functie de filetul care trebuie executat, tija se fixeazi bine in menghini, cu capatul care ti-ebuie filetat, in sus.

In cazul folosirii filierelor rotunde, filima se monteazii in portfi- lieri (clupi), se aqaza pe tija qi se roteqte cu ambele mlini spre stinga sau spre dreapta, dupA cum filetul care se executA este pe stinga sau pe dreapta. Filetarea se executa complet printr-o singurA trecere a filierei. pe tijii.

In cazul filetgrii cu bacuri, acestea se fixeazi in clupi, se a~az6 pe t i j i $i se incepe rotirea clupei pe dreapta cu una sau doua rotatii, apoi spre stinga cu o jumitate de rotatie, pin3 cind se ajunge la capitul portiunii care se filetead. Se repeta apoi operatia stringinc du-se bacurile cu qurubul de reglare de atitea ori ping cind se obtine filetul dorit.

b. Tarozii. Sint tije cilindrice de otel filetate cu care se pot executa de asemenea filete metrice, in toli sau de tevi. Pentru filetarea interioarii se folosesc tarozi (burghie de filetat). Aceqtia se livreazB in garnituri de cite trei bucati, fiecare avind un diametru mai mic dedt a1 celui anterior.

Astfel filetarea se executa progresiv, in tfei reprize, ultima fiind definitiv8. Spre vlrf tarozii sint putin conici, pentru a putea pitrunde mai bine in piesa de filetat.

Fig. 2.42. Filiere pentru Fig. 2.43. Fig. 2.44. Filetarea cu filete exterioare : Tarod. ajutorul tarodului :

a - filler8 de fomA rotunda : b - filier8 (bacuri) patratP.

1 - Larod : 1 - vorttarod : J - echer : 4 - vlesa care se

filetmza.

Se folosesc gi tarozi universali care au pe un singur corp conic toate cele trei dimensiuni nominale ale celor trei tarozi dintr-o garnituri. Tarozii au capul pitrat gi astfel se pot prinde tn clupa reglabili cu doui bacuri.

Filetarea intenoar6 se evecuti in felul urmitor : se prinde piesa care trebuie filetat5 in menghini, apoi se qazA tarodul in gaura piesei respective, verificindu-se perpendicularitatea tarodului din ochi sau cu echerul. Se incepe apoi rotirea porttarodului apisindu-1 ugor, executind dupi o rotatie completi, o jumitate sau un sfert de rota- jie in sens contrar.

Pentru ungerea filierelor gi a tarozilor se folosegte petrol lampant, seu (pentru fonti), ulei de in fiert, ulei de rapiv (pentru otel gi alarng) gi terebentini (pentru cupru). Nu este indicati folosirea uleiului mineral sau de maging, deoarece produce frinarea filetgrii $i uzarea tarozilor gi a filierelor.

4 - Cartea muncltorului de inetalaw iiaanitare interloare - cd. 27

Capitolul III RETELE EXTERIOARE DE DISTRIBUTIE A APE1

In acest capitol se trateaz5 in rezumat diferite feluri de materiale pentru reblele exterioare de distribuve a apei, deoareoe in prezenta lucrare sint descrise arninunpt operatiile necesare a se executa la montarea instalauilor de ap5 gi canal In interiorul clidirilor.

Principalele materiale din care se pot executa conductele de distributie sint urm6toarele : - tuburi piese de legiiturd de font& de presiune ; - tuburi de azbociment ; - tuburi de beton armat precomprimat ; - fevi de PVC rigid (descris la cap. IV) ; - armd[turi dk tnchidere gi golire ; - ciimine de vizitare ale retelelor exterioare ; - probarea hidraulicdi de rezisten@ fi etaqeitate a conductelor.

A. PRELUCRAREA TUBURILOR DE FONTA DE PRESIUNE

Tuburile gi piesele de font5 de presiune se folosesa pentru executarea retelelor de alimentare cu ap5 sub presiune, In special a celor fngropate in p h i n t .

Tuburile gi piesele de legitur5 se fabric5 cu muf5 sau cu flanqe pentru fmbinare, presiunea nominal5 fiind 10 kgf/crn2.

Pe portiunile lngropate In p h i n t se folosesc numai tuburi cu muf5, iar cele montate aparent (in subsoluri, canale subterane vizitabile) gi in special acolo unde este necesari desfacerea qi reface- rea legiturilor in timpul exploatarii (de exemplu la leggturile la pompe, la apometre, la agregate industriale etc.) se recornand folosirea tuhurilor ~i a pieselor de legitura cu flanga.

Atlt tuburile, dt gi piesele de legitura .de fonti de presiune se fabrid in mod curent cu diametrele nominale cuprinse Pntre 50 $i 1000 mm. La instalapile sanitare se folosesc in general tuburi gi piese de legitura cu diametrele nominale pin: la 200 mm $i numai

!n cazuri cu totul ex- @onale se recurge la diarnetre mai mari.

Tuburile de fontK dk presiune qi piesele fmonate aferente se cxecutil din font& ma- leabilh, care la rupere mg. 3.1. Tuburi de fonU de presiunr : e z i n t h o structurii a - cu muii : b - cu i l ~ n ~ a .

flndl. Figura 3.1 reprezinta tuburi de fonta de presiune drrpte cu mufA

# cu flanqe. Suprafata interioara qi exterioara a tuburilor qi pieselor fasonate

be acoper8 cu un strat de gudron, prin cufundarea lor htr-o baie de gudron cald, pentru a fi protejate impotriva coroziunii.

1. IMBLNABEA PRIN FLAN$E

Flanqele servesc la lmbinarea conductelor pentru transpartul Quidelor, ca piese separate sau f m n d parte din insiisi construcfia dementelor de conducti (de exemplu, tuburi de font& cu flanqe, piese de legatur2 de fonti cu flanqe, armaturi cu f l a n ~ e etc.).

Flan~ele se executi din okl sau din fonti. In instalatiile sanitare intereseaza flanvle separate cu filet fi

cele care fac parte din constructia elemenklor de conduct8, presiu- pile obi~nuite fiind pfnK la 16 kgf/crn2, temperaturile fluidelor (apei) 4ub 120°C, iar diametrele norninale intre 25 si 400 mm

Suprafetele de etanqare ale flanyelor pot fi netede, cu canal ~i pan& cu prag qi adincitur8, cu ganf.

In instalatiile sanitare, unde presiunile de lucru sfnt relativ mici, se folosesc in general flanga cu suprafew de etangare netede. Imbi- hhi le cu flanqe sint imbiniri demontabile.

Flanqele sint piese de legAturK folosite de obicei in perechi, pentru imbinarea a doui conducte intre ele sau pentru imbnarea con- ductelol. cu armhturile, pompele etc.

Flan~ele pot fi piese separate sau sint turnate odat.4 cu ele- mn te l e de conduct2 ce se imbinh cu flange, de exemplu odata cu tubul sau piesa de legiitur8 de font5 de presiune, cu vana, cu sorbul, eu pompa etc.

La imbinarea tevilor de otel se folosesc flangele executate ca piese separate. Acestea se pot fixa la caphtul fevilor In mai multe moduli : prin filet, prin mandrinare, prin rasfrfngerea capgtului tevii sau prin sudurh.

Deoarece la instalatiile sanitare se folosesc tevi de otel zincate, fixarea flanqelor la aceste tevi se realizeazi numai prin filet, crice alt sistem de fixare necesitind supunerea capctelor teviloi~ la defor- miri sau la temperaturi ridicate, care distrug stratul de zinc de pe teavi. In acest scap se folosesc flanqe de obl, rotunde, plate, rotunde cu guler sau ovale cu guler, toate fiind filetate in interior. In vedere? fixirii flanqei, capHtul tevii se fileteazi la exterior, flanqa se inqurubeazi pe teavi, etanqarea realizindu-se cu cinepi, ulei de in fiert qi miniu de plumb, la fel ca la imbinarea tevilor de etel cu fitingurile.

8 cenditie esentiali la montarea acestor flanqe este ca filetul dc la capatul tevii s i nu fie mai lung decit grosimea flanqei, deearece altfel capitul tevii iese in fata. flan~ei, impiedicind etaqarea imbinirii.

Pentru imbinare tuburile se aqazi cap la cap, astfel ca suprafetele flanqelor s i fie paralele intre ele, iar giurile flanqelor, in care se vor introduce quruburile de stringere, sP fie a~ezate in aceeaqi axil ; apoi se introduc quruburile, la inceput numai in giurile de jos qi laterale ale flanqelor, pentru ca garnitura, care se introduce intre flanqe pe sus, s i fie impiedicati de a cidea. DupP introducerea garniturii se pun qi celelalte quruburi qi se in$urubeazi piulitele re.;- pective. Stringerea quruburilor se executi cu cheia, dar nu dintr-edati, ci treptat qi intr-o anumiti ordinc (in diagonali), ar i ta t i in fig. 3.5, pentru ca fetele flanqelor s i rimina in permanenti paralele intre ele ; aceastP ordine se parcurge de mai multe ori, de fiecare datii ~uruburile stringindu-se cite putin. Daci fiecare qurub s-ar stringe dintr-odati pini la refuz, s-ar putea provoca ruperea flanqelor.

$uruliurile nu trebuie strinse prea puternic, deoarece se pot r u p ; de aceea nu se folosesc prelungitoare pentru chci.

Numarul de giuri 1 ale flanselor este in

totdeauna egal cu 4 sau cu un multiplu de 4 ( 4 ; 8 ; 12;

4 16 ... giuri), dupi diametrul tubului (tevii).

2 Garniturile fslo- 8 site la etan$are se

confectioneazi din Fig 3.2. Odimea L stringen a )uruburilar eu I , 8 plumb; cauciuc cu

$i 12 piuri insertii de pinzi, car-

Fig. 3.3. $temuitoare : - pentru frlnghie : b - pentru plumb ; c - folodte In locuri

freu accesibile, aprarpe de plafon.

tiul dintre tub $i mufi cu ajutorul $temuitorului de fringhie cel mai subtire, care are la cnpit o grosime de circa 2 mm. Se indeaq5 apoi bine cu mina $i cu ajutorul acestui vtemuitor, fringhia pe inti-eg perimetrul alcituind astfel primul strat. Nodul ingroqat de la capitul fringhiei are scopul de a impiedica o eventual5 pitrundere in zonducti a capitului mai subtire a fringhiei, fapt care ar putea provoca in decursul exploatirii smulgerea spre interior a intregii iringhii $i deci stricarea etan~eititii mufei.

Dupii primul strat se introduc apoi succesiv alte straturi de fringhie la fel preparate (numirul straturilor depinde de dimensiunea mufei), pentru aceasta folosindu-se qtemuitoare cu capul tot rnai gros (3 ; 4 ; 6 mm), indesarea, ficindu-se de data aceasta prin baterea $teinuitorului cu ciocanul.

Deoarece la baterea fringhiei o parte este refulati pe lingi ~temuitor, se va tine seama s i se niveleze la urrns stratul de fringhie b,itut, pentru ca stratul de plumb ce se toarni in locul rimas liber din mufi s i fie compact.

Buna qtemuire a fringhiei este de mare importanti, deoarece aceasta realizeazl etanqeitatea imbinirii, plumbul constituind numai mijlocul de a impiedeca aruncarea afari din mufB a fringhiei prin presiunea lichidului din tub. Pentru pregitirea turngrii plumbului se ia o fringhie care se infivoari odati in jurul tevii, la gura mufei, sub fsrmi de inel, lungimea fringhiei trebuind s i fie cu circa 25 clll rnai mare decit circumferinta tubului. Un capit a1 fringhiei rimine in afari. Peste mufi se executi apoi un manSon de lut (pimint gal- ben), presat bine pe muf i (pentru ca in timpul turnirii plumbului s i nu se dezlipeasci) apoi se ccoate cu atentie fringhia, trigind de capitul liber. Prin scoaterea fringhiei rimine un orificiu in man$o-

nu1 de lut, care se l i rge~te, in formi de pilnie cu degetul pentru a servi la turnarea plumbului. Plumbul se tope~te intr-un ceaun de otel -

~i se toarni in mufi, cu o linpuri inetalici. Plumbul trebuie bine incilzit, astfel incit la

Fig turnare s i nu se riceasci prea repede ~i s i nu fri;gkiei' de se intireasci inainte ca toati mufa s i fie um- t-rer nlumbului. pluti. Turnarea plumb,ului in mufP prin pilnia de lut se face continuu qi incet, astfel incit aerul din interiorul mufei sB poati ie$i afari.

La turnarea plumbului, mufa trebuie s i fie perfect uscati, altfel plumbul strope~te $i poate sP produci arsuri instalatorului.

DupP intirirea plurnbului se indepirteazP lutul $i se cerceteazi atent lnodul in care s-a turnat. Mufa trebuie s i fie plini, s i nu aibi fjsuri sau cavititi, ial. plumbul trebuie sii depigeasci mufa, i e~ ind afari.

Stemuirea se realizeazi cu ajutorul $ten~uitoarelor pentru plumb (v. fig. 3.3, b) de diferite grosimi, in care se bate cu ciocanul. Se incepe cu un qtemuitor cu capul subtire, pins cind excesul de plumb nu de@$e$te buza mufei decit cu 5-6 mm. In acest moment se schimbi qtemuitorul cu unul mai gros, iar in final, cind excesul de plumb e s k de numd 2-3 mm, se ia un qtemuitor cu grosimea putin mai mare decit interspatiul dintre tub, $i mufa.

Stemuirea se consideri terminati cind $temuitorul leveqte marginea mufei, ceea ce se simte u$or la ciocan $i se obsewi dupi sunet.

Fig. 3.5. Fazele imbiiaIrii cu mufo jtomuite : - ltmuLr- fC?KUhid g u d r e ~ k ; b - J3eZarm l l l ~ l ~ i mtnl tUn'LUe : C - DlulTlb

dupt turnue ; d - plumb ?tarnuit : 1 - ir ln~Ue Audremtl ; 2 - mnghie amre ae .coats : 3 - lut ; 4 - plumb turnat ; 5 - plumb m u l t .

Fig. 3.6. Turnarea plumbului, folosind cerc din ole1 cornier :

1 - Hnghle eudronata gtemuita : 1 - muia tubulul : 3 - otel cornier (cercul ajutktor) : 4 - lut : 5 - orifi- clu prln care se toarnh plumb toplt.

Plumbul care in timcpul $temuirii este refulat pentru mufi formeazji un fel de coroana in jurul fmbinarii $i care se desprinde de masa de plumb. Desprinderea acestei comane indica tocrnai terminarea qtemuirii, fiind intenisi daltuirea exresulu~ de plumb din mufa. Operatia de imbinare cu mufe ~temuite este reprezentati in fig. 3.5, cu cele 4 faze ale ei. La tuburi cu diametrul de peste 400 mm, plumbul turnat fiind prea greu, se poate desprinde lutul de mufi, motiv mpentru care se folosgte un cerc din otel cornier alcituit din douii jumiitditi prinse fntre ele prin

quruburi (fig. 3.6). Lutul se qaza apoi peste acest cerc, operatiile succedindu-se apoi in modul aritat.

Tabelul 3.1. Consumul de materiale la etan~area mufelor tuburilor de presiune din font8

Mortarul pentru qtemuire se preparg din 90% ciment $i 10% apA (in volume) sau in loc de ciment se face un amestec din dou5 pirti ciment $i o parte fulgi de azbest.

Pdrticularitgtile de executie ale acestei imbingri sint urm8- toarele : - ultimtll strut de fringhie ~ t e n u i t tn mufii va fi din frfnghle

albii, deoarece gudronul fmpiedicdi priza cimentttlui ; - proba conductei se poate face numai la 24 h dupi3 stemltiren

ultimei mufe cu ciment ; - Qn timp de iarnii se vor proteja termic mufele pin6 se face

priza (24 h).

Dlalnetr~~l nomlnal a1 tubulul [mm] . I 3 I 70 I 80 I 100 1 . 123 1 150 ( 2m

Plumb [kg]

Frlnghie gudronalH [kg]

0,751

0,075

0.54

0,05

0.83

0,083

1.66 1 2.28 1.00

------- 0,lO 0,17

1.21

0.12 0,23

Fig. 3.7. Irnbinarea arrnsturii cu f lon~e pe conducte din tuburi de font5 de presiune cu mufH :

1 - tub cu mufa : 2 - atmilturfi cu flanse : 3 - pies& de font4 cu mufa $1 flan$A ; 4 - idem. numai cu flangil.

3. MONTAREA PIESELOR DE LEGATURA $1 A VANELON (COTURI, TEURI etc.)

Piesele qi vanele trebuie amplasate chiar in punctele stabilite in proiect, inainte de a.se fi ajuns cu montarea conductei in punctele respective, intrucit pozitia acestora nu poate fi deplasat5 in nici un caz, conducta trebuind s5 respecte asa trasat8.

Piesele de legitur5 se curit5 de impurititi inainte de montare. 6

Vanele se monteazii cu tija in podtie perfect verticali, dup5 ce in prealabil au fost verificate. De obicei vanele se monteazs in c h i n e anume executate in acest scop, iar in cimin vanele se a ~ a z 5 cit mai aproape de centrul acestuia, ceea ce dB posibilitatea sB se mapevreze vana cu o cheie din exterior, far5 a mai cobori in cimin. In c h i n e se monteaz5 intotdeauna vane cu flanqe de imbinare, pentru a putea fi ugor demontate in caz de nevoie.

Trecerea de la tuburile de fonti de presiune cu muf5 la armiturile cu flange se realizeaz.5 folosind'intre tubul de fonti gi armiitur5 o pies5 de fonts cu flangii Si mufi, sau 'o pies5 de fontii cu f l a n ~ i , dupi cum arm5tura se imbini cu un cap5t de tub cu muf5 sau cu un capit drept (fig. 3.7). Fig. 3.8. VanA cu

Vanele se pot monta gi ingropate direct in pa- mufes montaa mint, in aceste cazuri se folosesc numai vane cu subteran :

1 - tub de protecue; mufe de imbinare, iar vanele se monteazi cu tub, r - carnaga de pro- cutie qi capac de protectie, executate din font5 ~ ~ t l e c ~ ~ l a ~ : r n ~ g O :

(fig. 3.8). Manevrarea acestor vane se face de ase- nrvul tilei : 5 - cu-

menea cu o cheie din exterior. tie de protecue : 6 - capac de stradil.

4. ~MBINAREA TUBURILOR DE FONTA DE PRESIUNE CU TEVILE DB OWL

Trecerea de la conductele de font5 de presiune la conductele de okl, de exemplu la pitrunderea conductei de font5 de presiune in clidire, se poate face fie prin imbiniri cu flanqe, fie prin imbinarea tevii de otel cu mufa tubului de fonti, prin gtemuire cu fringhie gudronatg qi plumb.

lmbinirile cu flanqe sint cele mai des folosite. La capBtul tevii de otel se fixeazi o flanqi prin filet, care se prinde cu quruburi de flanqa tuhului de fonti, dupi ce s-a pus o garnituri de etan~are intre cele dou5 flanqe (fig. 3.9).

In cazul obiqnuit, cind conducta de fonti de presiune este executati din tuburi cu mufi, se monteazi, in prealabil, la capitul conductei de fonti, o pies5 de fonti cu mufi $i flan$i, sau o pies5 de font5 cu flanvi, dupi cum conducta de fonti de presiune se termini cu un capit drept de tub sau cu unul cu mufi (fig. 3.10). In lipsa piesei speciale de font3 cu flanqi se poate executa $i imbinarea direct2 a tevilor de otel cu tuburile de fonti cu mufi, in care caz capitul tevii de otel trebuie lirgit, deoarece diametrul interior a1 mufei tubului de fonti este mult mai mare decit diametrul exterior a1 tevii de otel. LArgirea se obtine fie prin mandrinarea capitului tevii (fig. 3.11, a), fie prin montarea in capatul tevii a unei mufe de otel drepte pentru teavi (fig. 3.11, b), din cele pe care tevile file-

Fig. 3.9. lmbinare cu flanqe intre tevi de otel gi tuburi de font& do

presiune cu flanSg :

I - teavA de otel : I - tub de font& cu

ilang8.

Fig. 3.10. Trecerea de la tuburi de fonta de presiune cu mufa la tevi de otel $i invers, folosind piese de trecere de font% $i flange : 1 - tub cu muiA . 2 - twva de otel : s - piesa de ionta cu mui8 h ilawA : 4 - idem, cu flansa : 6 - ilsng8 separat8, fmbinata la teavA vrln fllet.

tate le au montate la un capat la livrare, sau a unei mufe reduse (fig. 3.1 1, c). Apoi capgtul l5rgit a1 tevii se introduce in mufa tubului de fonti, dupi care se gtemuieqte in mod obiSnuit, cu fringhie gudronati o b c ~i plumb. Fig. 3.11.. Imbinarea directs a

tevii de atel cu tubul de fonts 5. TAIEREA TUBURILOR de piesiune cu muf8 :

u - prin largirea tevii de otel ; b - cu ajutorul unei mufe drepte de Otel :

Lungimile pe care trebuie s5 le c - cu ajutorul unei rnufe reduse : 1 - teav8' de otel ' 2 - tub de aibi diversele portiuni ale conducte- fontA ,, mufa : -: mufa dreapta :

lor executate din tuburi de font5 de 4 - n l u f h e d u s a : 5 - fringhie gu- clronath : 6 - plumb ~lelnuit .

presiune nu se pot realiza numai cu tub,uri intregi, fiind necesare adesea gi buciti mai scurte, ttiiate din primele.

Pentru t5iere se foloseqte dalta in cruce, repreZentat5 in figura 2.16, 2 ; folosirea acesteia este obligatolie, deoarece daci s-ar executa dintr-o data o crestiturii lati pe tub cu o alt5 dalti, s-ar produce fisuri. lnainte de t5iere se traseazi pe tub linia de taiere, in acest scop se m5soar5 pe tub de la cap5tul lui lungimea bucitii necesare gi se inseamn5 punctul respectiv, cu creta. Se ia apoi o hirtie cu marginea dreapti, suficient de lung5 qi se infGqoar5

tubul cu ea, potrivindu-se astfel ca marginea dreapt5 a hirtiei sii cad5 perpendicular pe axa .I . . . . - tubului qi in dreptul punctului insemnat cu creta pe tub, urmirind marginea hirtiei, se tra- sea25 apoi cu creta pe tub conturul dupti care urmeaz5 s5 se execute t5ierea.

Pentru taiere, tuburile cu diametrul nominal pin5 la 350 mm se aqaz5 cu partea pe care s-a trasat linia de tiiere pe un pat de nisip sal.1 de p h i n t rezultat din sipitur5, care amorti-

I zeaz5 qocurile qi vibrafiile ce se produc in

Corect timpul tiierii ; apoi operatia de tgiere se exe- cut5 mutind dalta treptat pe linia de t5iere qi din cind in cind se roteqte gi tubul, astfel ca tGierea s5 se efectueze numai deasupra tubului,

7 perpendicular pe tub (fig. 3.12). Operatia se con-

Fig. 3.12. TSierea tiuni astfel, parcurgindu-se cu dalta de mai

tubului multe ori linia de tgiere, pin5 la tgierea com-

~ l e t i . TSerea cu dalta tinuti oblic pe suprafata tubului sau cu dalta aqezati pe tub in pirtile laterale ale acestuia, provoaci vibratii care dau loc la fisuri nepermise in peretii tubului.

6. TEASAREA $ANTURILOR PENTRU CONDUCTE LYTERIOARE

Inainte de inceperea si5piturilor exterioare se face mai intii recu- noaqterea terenului, pentru stabilirea pe teren a traseelor conductelor previzute in proiect. Cu aceasti ocazie se verifici qi concor- danta proiectului cu situatia reali de pe teren. Orice nepotrivire constatati trebuie semnalati proiectantului lucririi respective, pentru a lua misurik necesare.

Apoi se traseazi pe teren axele qanturilor, care se marcheazi prin tiruqi (picheti), bgtuti in pimint din distanti in distanfi. Linia firu$ilor determini deci axa qantului, corespunzitoare axei conductei ce se va ingropa in $ant.

Santurile pentru conductele esterioare se vor executa astfel incit coama conductei ingropate s i se afle la o adincime de la suprafata terenului cel putin egal5 cu adincimea de inghet, care este cuprinsi intre 1,30 $i 1,50 m, dupi regiunea din tar; in care este esecutat5 reteaua, la aceasti adincime conductele de fonti de presiune sint ferite $i de eventualele degradiri care s-ar putea produce prin circulatia vehiculelor grele. Litimea minims a qanturilor va fi de 0,60 m pentru conducte cu diametrul normal pin5 la 50 mm ~i de 0,70 m pentru cele cu diametrul cuprins intre 50 qi 200 mm. Atit adincimea, cit $i litimea Santurilor se indici in proiectul lucririi. In cazul in care marginile qanturilor se sprijini (se ~praituiesc) contra surpiirii in timpul lucrului, litimea ~anturilor va fi ceva mai mare, astfel ca valorile minime mentionate mai sus s i rimin2 intre peretii de sprijinire ai ~anturilor.

Tuburile se aduc qi se rispindesc in lungul qanturilor qi arlume pe partea in care nu s-a aruncat pimint din sip2turi.

Inainte de coborirea tuburilsr in sant, se sapi ultimul strat de p a i n t de 10-15 cm din fundul santului. cu care ocazie'se corec- teazi $i fundul qantului, astfel ca s5 fie bine nivelat, apai se sta- biles~, prin misuritori, punctele in care se vor aila in qant mufele tuburilor $i in locurile respective qantul se adinceqte cu circa 40-50 cm, sipindu-se gropi de circa 80-110 cm lungime (dupi diametrul tubului) pe toati litimea lui, care si-i permit5 instalatorului s i se aSeze in pozitie convenabili ~i s i execute miqcirile necesare pentru indesarea fringhiei $i qtemuirea plumbului in mufe. Daci este necesar, de exemplu la tubprile de diametre mari,

aceste gropi se qi lrirgesc la fundul qantalui. Gropile se executi astfel incit circa 30-40 em din lungimea lor s i se afle in spatele mufei, iar restul de circa 70-80 cm, sub capitul tubului care se introduce in inufi.

C'orectarea fundului qanfului ~i gropile de sub mufe se esecut5 in fiecare zi nuinai pentru nurnirul de tuburi care se coboari $i se ~temuiesc in ziua l.espzcti'i.i.

in tei.enu1.i siniltoase tuhurile se a ~ a z 5 in $ant pe un pat de nisip, ia!- in terenuri de umpluturP, nlai ales in cele cu gropi uinplute cu gul~oaie, sub tuburi se pune un pat de beton armat.

Dupii ce qantul a fast pregitit, inainte de coberire fiecare tub se verifici in interior ca s i nu prezinte defecte. Astfel, dacj. tubul prezintg umflrituri din turnare, acestea se controleazl daci nu au ,goluri, prin lovire u.;oai,ri cu ciocanul, in cazul cind au goluri, um- flaturile :e sparg u5or. Astfel de tuburi trebuie inlitusate, riiminind sP fie folosite la scurt5turi. Uneori tuburile au cripituri longitudinale la capitul f i r i inuf8, aceste crripituri se pet ebserva privind in inte~iorul tubului gi daci se constati prezenta lor, capitul tubului se taie +i se inli turi .

Fiecare tub se verifici de asemellea in interior spre a se constata dacii n-au pltl-uns in el corpuri str i ine (piinint, nisip, pietre, buciti de lemn etc.) ~i in caz afirmativ aceste corpuri trebuie inlitu- rate. Dup5 aceea tubul se coboari in $.ant unde se $i introduce cu capitul dl-ept in mufa tubului precedent +i imediat se face centrarea ambelor tuburi, astfel ca spatiul inelar dintre suprafata inte- rioa1.P a mufei $i capatul drept a1 tubului introdus in muf i sP aibi aceea5i grosime de jur imprejurul captitului tubului, iar axele tuburilor s i fie in prelungire. Fentru realizarea centrarii in spatiul inelar dintre muf i gi capitul tuhului se felesesc provizoriu dilf i sau ~ p i t u r i metalice. Pozifia corecti a tubului pe axa ~an tu lu i se verifici cu ajutol'ul unui fir intins intre centrele a doua cimine, iar pozitia tubului in profil se verifica de citre speciali~ti cu ajutorul unor rigle de t1.asal.e ~i a1 unui vizor mobil care se a ~ a z i pe tub aproape de mufd +i dupri indicatiile vizorului tubul se mai ridicP sau se coboar& Cind terenul este drept (neaccidentat), pozitia corectg in profil a tuburilor se poate verifica numai cu nivele cu bu l i de aer. Daci tubul inai trebuie coborit se scoate de sub el pimint cu lopata, in st1.atu1.i subtiri, pentru a nu se scoate dintr-odati o cantitate mai mare decit este necesari. Pentru ridicarea tubului se introduce sub

el nisip care se bi t i - toreqte bine. Tubu- rile trebuie s i fie aqezate _ in $ant pe pimint curat, nefiind admis s i se puns sub ele corpuri 'tari ca : pietre, cirimizi, scinduri etc.

Fig. 3.13. Agezarea gi fixarea provizorie a tuburilor Dupi centrare $i in ganturi : a~ezare in pozitie de-

1 - fundul Vantului : I - gropi executate in dreptul Im- bin8rilor ; 3 - p8dnb asezat pe tuburl. finitivi, pe mijlocul

fiecirui tub se pune pimint rezultat din s ipi tur i , care 1 fixeazi bine in $ant, nelisin- du-1 s i se deplaseze lateral in timpul qtemuirii. Tuburile rimin astfel cu cepetele (mufele) descoperite (fig. 3.13) pini la efectuarea probei de presiune.

In $ant se coboari zilnic numai atitea tuburi cite pot fi qtemuite pini la terminarea zilei de lucru, altfel in ele poate intra pimint sau nisip in caz de ploaie. lmbinarea lor se incepe numai dupi ce s-au coborit toate tuburile planificate pentru ziua respectivi. Cind tuburile se ingroapi in terenuri umede, fiecare tub trebuie imbinat (qtemuit) in mufa tubului precedent imediat dupi coborirea lui in qant, ca s i nu pitrundi in el pimint sau nisip, pentru acela~i motiv, la tuburile aqezate in $ant, capitul de la inceputul conductei, daci nu este racordat la o conduct5 inchisg, cum qi capitul ultimului tub montat, se acopera la sfirqitul fiecirei zile de lucru, cu o placi de lemn sau cu un dop de lemn, bitut nu prea tare.

Tuburile cu diametrul nominal pinH la 250 cm se coboari in $ant cu ajutorul fringhiilor, iar cele mai mari cu ajutorul trepiedelor qi a1 troliilor.

B. PRELUCRAREA CONDUCTELOR DE APA DIN TUBURI DE AZBOCIMENT

Tuburile de azbociment prezintii fat2 de tevile de otel sau tuburile de fonts de presiune (pe care le fnlocuiesc in anumite conditii la executarea conductelor exterioare de alimentare cu api) urmiitoarele avantaje sCnt mai ieftine; mai usoare; au re- zistenfii rnai mare la tnghef si dezghet ; se dilatti p i se contractii

mai putin ; au conductibilitate ter- micdi rnai micd ; m iar curentul electric nu are nici o influen@ asuprn lor.

Dezavantaje : sen$ fragile, ne- rezistind la lovituri $i vibratii, chiar Fig. 3.14. Tuburi de azbociment : ctnd acestea sfnt de intensitate re- I - portiune strunjitl. dusE ; reaistenta lor mecanicd este de asemenea relativ micii. De aceea, ele nu se folosesc in locurile unde se produc vibratii (in special sub liniile de cale ferati $i de tramvai), in terenuri alunecitcrare.

Pentru avantajele pe care le prezinti, precum $i pentru faptul cii prin folosirea lor se economisesc cantiti# importante de materiale feroase, utilizarea tuburilor de azbociment este din ce in ce mai rispinditi in tara noastrfi.

Tuburile de azbociment sPnt drepte $i au capetele calibrate prin strunjire. Se livreazi in trei miirci sau clase de fabricatie in functie de presiunea maxim5 de regim $i anume 10 ; 8 gi 5 kgf/cmP. Se fabrici in mod curent cu diametrele nomin6le cuprinse intre 50 $i 350 mm (fig. 3.14).

Piesele de imbinare ale tuburilor de azbociment sint de doui tipuri : mufe de azbociment avind forma ar i ta t i in figura 3.15 $i mufe de fonti cu flanqe, avind forma din figura 3.16. Indiferent de tipul mufei de imbinare, etanqarea se realizeazi cu inele de cauciuc (fig. 3.17).

Fig. 3.15. Mufe Fig. 3.16. Mufe de imbinare de fonU cu din azbociment. flange :

Fig. 3.17. Inel de cauciuc.

1 - bucsl (man- $on) : 2 - fhn- $e : 3 - inele da ceuciuc : 4 - 9u- mburi de strIn-

gere.

1. SANTUL PENTFtU CONDUCTE

$aatul se executH aqa cum se arata la punctul A, 6, iar lifimea r)r*lrd be stabilegte Unlndu-se seama de posibilitatea de a ma- aevm d i ~ t l v u l u i cu care se executa imbinarea mufelor. In orice y z l a p e a gantului trelquie sh fie astfel fncit Intre marginea tubului 81 suphfata interioara a sprijinirilor $antului s i existe o distant3 de 0,30 m la tuburile cu diametl-ul interior pin6 la 300 mm $i de 0,40 m la tuburile cu diametrul interior mai mare.

Degi aelincimea de lnghet este de 1,20-1,50 m, se recomanaa totuqi ca gantul sA aibA o adincime de 1,50-2,00 m, pentru ca tuburile si fie feri'k de efectul vibratiilor provocate de trecerea vehiculelor grele sau de alte cauze.

Nu se admite In nici un caz diparea santului la o adincime mai mare dedt cea necesarei pi umplerea gi iniltarea dupa aceea a fundului panfului cu pamint. Pentru corectarea adhcimilor din fundul qantului sau'pentru nivelarea unei porliuni de qanf se folose~te pietriq marunt sau nisip cu bobul mare, care se a$ter.ne in straturi de cite cel mult 12 cm, fiecare strat batindu-se bine cu maiul. Fun- dul ~anturilor .trebuie bine nivelat. Pentru ca tuburile sa se reazeme pe toata lungimea lor pe fundul ~anfului se.recsmand;i s3 se aqtearnii in pant un strat de nisip de 5-10 cin grosime, bAtut bine cu maiul, formindu-se astfel un pat de agezare a condudei.

D a d qantul este executat In terenuri care se l a d (se taseazh), conductele de diametru $i presiune mare trebuie qezate in $ant pe fundaue de beton, cdiriimida cau piatra, peste care se pune un strat de nisip.

Cind conductele au panta mare, se vor executa reazeme fixe de beton, din loc in loc, care sB impiedice deplasarea tuhr i lor (fig. 3.18).

Clnd ~ a n f u l se sapti in stinci, fundul lui se niveleaz3 cu nisip. Inainte de introducerea tuburilor in $an\ se otabilesc prin m5Lsur5tori, tinind seama de lungimea tuburilor, punctele din $ant fn care se vor executa imbinarile qi in dreptul acestora qantul treb,uie adincit pe toata lgtimea lui. Adinciturile vor avea 0,60 m lungime qi 0,10 m adincime in cazul tuburilor cu diametrul interior pin3 la 200 mm

Fig. 3.18. mernplu de fixare a inclusiv $i 0,70 m lungime pi 0,20 m coaductei intr-un bloc de adincime in cazul tuburilor cu dia-

ra j. metrul interior mai mare.

Dad tubplrLle de azbaciment se hbinH cu mufe de fonu cu flange, adhciturile se executil avhd li4@mea egab cu 189mea qantului la fund gi lungimea %ale cu 0.30 m pentru tuburi cu diametrul interior pin& la 150 mm inclusiv gi 0.40 m pentru tuburi cu diametrul interior mai mare, adhdmea fiind !TI toate cazurile de 0,30 m.

DacA terenul xi; neceaitg consoliddri, adhdturile din dreptul imbindrilor se execat8 odaU cu pantul. D a d s h t necesare consoli- dHri, adlnciturile se executg dupii executarea pntului, dnd se traseaza precis, astfel ca d~ se respecte rntocmai dimensimile aretate.

Pe distaae scurte se admite trecerea tuburilor de azbociment ~i prin terenuri lmbibate cu a@, dar nefugitive, cu condifla ca sub tuburi s& se punil un strat de piatrH spa@& sau cle pietrig, bine compactat.

Cind oonductele de azbciment trec pe sub c8i ferate, drumuri sau pe poxjiuni expuse c i r d p e i tractoarelor, ele se rnonteazg numa. protejate cu tuburi de beton pe o porQune care s& depAqeasd cu cel puQn 2 m qoseaua, d e a ferata sau poMunea respediv&. D a d se montead paralele cu calea feratg sau cu goseaua, tuburile de azbociment trebuie agezate la o distantil & -tea la care sil nu se mai transmi tH trepidafii, Distanta respectivH se stabileqte de proiectant de la caz la caz, in funcpe de natura terenului qi de viteza gi greutatea vehiculelor gi se indid in proiect.

Materialele necesare pentru executarea conductelor de azbociment ca tubuyi; mufe de h b h r e , inele & cauciuc, piese de leg&- turii de font&, guruburi, piulite, ciment etc. trebuie sA fie bine verificate din punct de vedere al caLitaQi gi starii in care se prezinta, deoarece, d a d unele dintre aceste materiale sint necorespunz&toare, se pot provoca pagube importante prin inlocuirea lor ulterioari. De aceea toate materialele trebuie bine controlate inainte de scoaterea Lor din depozit qi in cazul dnd exist& vreun dubiu se va face chiar incercarea lor.

Nu se vor folosi : - tuburile de azbociment cu crfipl[turt, capete rupte, zgtrieturi

adfnci (mi ales longitudinale) pe suprafata exterioarit a capetelot tuburilor ; d a d zglrieturile nu slnt a h a , ele se pot nivela cu o pila mare qi tuburile r~pec t ive pot fi folosite numai dacH se imbind cu mufe cu doua reborduri, la care rosturile se umplu cu mortar de ciment ;

5 - Cnrtea mundtorului de ht.1Pp -tare btcrloore - cd. 27 65

coboara Tn $ant cu ajutorul chingilor. Dad adincimea ganturilor de-te 3 m, ele se coboad tn $ant cu ajutorul chingilor sau a1 fwiilor trecuk prin tuburi.

Tuburile cu diarnetrul interior de 300 mm sau rnai mare trebuie depozitate cit mat aproape de marginea qantului tnsH f a d a depeigi distanb impus4 de tehnicm securitiltii muncii. Ele ae rostogolesc ugor pin& la marginea qanmui cu a j u b d &@lor gi se cdnrarti In gant cu ajubrul frhghiilor sau a1 chlngilor cu ajutorul trepiedului cu "ip.

nainte de cobodrea lor in $anw, tuburik de azbpciment care se $mbinA cu mufe cu douA reburduri ~i inele de cauciuc trebuie Inoemte spre a se veclea d a d mufele se potrivesc. Mufa se introduce irnpreunil cu inelul & cauciuc, pe capatul tubului gi d a d nu existg nepotriviri, tubul se rnarcheazg la capat cu n u m h l InnBidirii.

(In toate cazurile coborirea tuburilor trebuie f&cuta cu mare atentie, pentru ca tuburile si nu se deterioreze prin lovire. D a d eventual, printr-o rnanevril gregit8, un tub a fost lovit, acest lucru trebuie s3i fie semnalat, pentru ca tubul sd fie incercat din nou ; altfel se pot produce pagube mari, deoarece se monteaza tuburi care la proha de presiune nu vor rezista $i vor trelyui Inlocuite.

In $antun tuburile se agazH In linie $i la nivel, cu ajubrul sforii gi a vizorului. Nu este adrnis ca pentru aducerea la nivel a tuburilor s& se introdud sub ele sdnduri, pietre, d r b i z i , bvlgilri de pH- mint etc., d e m mnducta se va defeda cu sigurantg. Tubul agezat trebuie d se reazeme continuu pe fundul y n w u i , pe tmtg lungimea lui qi pe ce1 puGn 1/4 din circurnferinb lui.

5. IMBINABEA TUBUBILOB DE AZaOCLMENT PBIN MUFE CU DOUA BEBOBDUBI

Mufa de azbociment care este prevht .4 cu un rebord mare qi unul mic, se fmbraca pe captitul primului tub, introdudndu-se cu partea cu rebord mare (fig. 3.19). Pe acelavi captit de tub se im- brace imediat $i cele dou3 inek de cauciuc, dupd ce mai htPi au fost intinse de citeva ori cu mina, spre a se verifica dacii nu au ma- pgturi. Apoi tubul a1 doilea se apropie cu capiltul d u de capatul primului tub, astfel ca h t r e capetele celor douh tuburi sd raimin3 o distantg de 5 mm, du@ care se executa centrarea tubri lor cit mai exact. Pentru centrare, tuburile cu diametrul interior pdna la 200 mm se ac$oneazA cu mfna, iar cele cu diametrul rnai mare se acqoneazA cu ajutorul pirghiilor de lernn (fig. 3.20).

DUN cenbare, poziQa tubului a1 doilea se verifid cu sfoera gi cu bolobocul gi apoi tubul se fixeazil In $ant cu ph-dnt pus numai

pe corpul lui gi batut bine cu maiul Intre tub $i pc- regi ganmlui, capetele tubului riminfnd descoperite. P h h t u l se bate usor, fBrA a lovi tubul, strrtul de p h h t de deasupra tuburilor trebuind sA aiba o fngltime de 30-35 cm. Poziqa primului tub a fost fixata anterior, cu ocazia Imbinarii lui la ceulalt cap&.

Apoi pe capetele celor doui tuburi care se imbina se marcheazh prin cfte o linie urmltoarele distante (v. fig. 3.19) :

b - la cap&tul primului tub, pe care este imbri-

~ i g . 3.19. hnbinam cu mde din azboeimaet : cats mufa, o distanw egala cu lungimea I a

mufei respective, la care se va ageza primul inel de cauciuc $i o distant& egali cu (1/2+5) mm, la care va veni marginea mufei dup5 montare ; - la capiitul tubului al doilea, o distanw egalit cu (1 /2+5) mm,

la care se va afla cealalta margine a mufei in pozitia definitivs. Este recomandabil ca marcarea s i se facg cu un gablon. Cu aju-

torul acestor semne se determid pozitia exact& a mufei dup5 Imbinare.

Cele doui inele de cauciuc se montead astfel ca s5 aibii o pozitie perpendicular& pe axa tubului. Unul din inele se aqazPl la distanta 1, marcati de la cap&tul tubului pe oare s-a introdus mufa, iar a1 doilea se wazi pe celilalt tub, la o distant8 de 5-8 an de la oa- patul lui (v. fi. 3.19, a).

Urmeazi tragerea mufei peste locul fmbinlrii, opemtie a r e se poate realiza cu cricul cu purub sau cu cricul cu pir- phii (fig. 3.21). Mufa se apucil cu ghearele cricului $i prin ac- vonarea cricului se trage peste Fig. 3.20. Crntrarea tuburilor cu pirghia.

rostul dintre tuburi, aducindu-se In pozitia pe care o va ocupa definitiv. La deplasarea mufei, primul inel se mstogolegte Ira hceput pe tub ; mufa prinde apoi cu rebordul mare acest inel, tragindu-1 cu ea gi trece cu rebordul mic peste a1 doilea inel, pe care i1 apucti sub ea. Tragerea mufei are loc pin8 cind capetele ei se vor aIla Intre cele doui linii insemnate pe tuburi la distanple (2/2+5) mm de la capetele acestora. Apoi se verifich pozitia inelelor de cauciuc de sub mufa cu ajutorul unui jablon special, nurnit spion. D a d pozitia gcestora nu este cea normall, mufa se readuce in pozipa initialti gi operatia se repeta.

Dacti la verificare se constata cB hhinarea este bine executat8, se trece la imbinarea urd toare .

DupH proba hidraulid a conductei, dacii aoeasta a dat bune rezultate, la fiecare hb ina re spatiul dintre tub gi mufa de la cap& tul cu rebord mic a1 mufei se urnple cu mortar de ciment gi nisip (In propo*e de 1 : 3), pentru ca inelul de cauciuc respectiv sB nu fie a r u n a t afari din mufa cind conducta se afU sub presiune.

La executarea imbingrii tuburilor se va avea grijii ca tuburile sA aibH kapetele uscate, pentru ca poMuni din inelele- de cauciuc sil nu alunece In timpul tragerii mufd, ci aces- sB se' rotogoleasca uniform, pe toata circumferinta lor. Cind capetele tuburilor slnt umede, uscarea lor se realizeaza pudrindu-le cu praf de ciment sau cu praf de met& Nu este admisi uscarea prin inalzire cu lampa de lipit, deoarece tukyxile de azbociment se deterioreazi daca se inc&lzesc prea mult Intr-un singur loc. 0 atentie deosebitg trebuie tIatA spre a nu se folosi inele de

cauciuc de alt diametru decit a1 tuburilor ce se imbini. DacB, de exemplu, la un tub cu diametrul de 100 rnrn se folosesc inele de cauciuc fabricate pentru un tub cu diametrul de 80 mm, etangarea nu va fi buns, deoarece inelele fiind introduse pe un tub mai gros, se subtiazg prin intindere. Invers, d a d la un tub cu diametrul de 80 mm se folosesc inele pentru tub cu diametrul de 100 mrn, inelele nu vor putea fi trase uniform in mufa, gi vor ingreuna - gi tragerea mufei. $i fntr-un caz gi in Fig. 3,21, Trwerer mdri cu celtilalt, proba nu va da rezultate ajutorul cricului cu pirghii.

2 bune qi imbinarile vor trebui r e f b t e . Inelele se f a w d pentru fiecare diametru de tub, dar di- feren@ dintre douH inele de mirimi apropiate este mid , astfel c i ele se pot confunda qor . De aceea la punerea lor in operi se cere mare atentie.

Fig. 322. Truemn a. Cricul cu gurub. Acesta se foloseqte la cu amd tuburi cu diarnetrul peste 200 mm. Prezintg

inelulrd metalie : 1 - inelul metauc : t - dezavantajul d necesitfi mult timp pentru inqu- 1 ~ n t ; 3 - inel de cau- rubarea qi dequrubarea quruburilor de tragere a

Muc. mufei, iar tragerea mufei se face prea incet, pe masurfi ce se string quruburile.

b. Cricul cu pirghii (fig. 3.21). Acest crlc este mult mai simplu, quruburile elicoidale f i i d inlocuite prin douA pirghii, care se =Go- n e a d cu d n a pentru tragerea mufei ; tragerea mufei se exe- cutA foarte repede. Se foloseqte pentru tuburi cu diarnetrul de 100-200 mm.

c. R h g i pentru tragerea mufelor. fn cazul tuburilor cu diametrul pina la 100 mm, tragerea mufelor se poate realiza cu ajutorul a doui ringi mid, care se infig cu un capfit in pimint, de o parte qi de alta a mufei, fiind manevrate cu mina de celilktlt capat, ca simple pirghii.

d. Dispozitiv cu inel de ole1 cornier. Dispozitivele pentru tragerea mufelor pe tuburi desarise phH acum prezintA inconvenientul cii mufa nu este t d uniform pe tot conturul el. Acest inconvenient se inlitura prin folosirea unui inel de otel cornier (fig. 3.22) de care se leagi, cu ajutorul unor drlige, lanturi trase de un cric oarecare, fixat pe wlglalt tub.

In figura 3.23 este reprezentati o imbinare cu muf5 de azbociment.

6. IMBIN-A TUBURILOB DE AZBOCXMENT PEPJ MUFE DE FONTA CU FLANSE

Aqa dupi cum s-a mai arfitat, se verificii mai Intii toate materialele, adicfi tuburile qi piesele componente ale mufei de fontl (flanqele, buqa, 3 inelele de cauciuc qi quruburile), spre a' se vedea dad starea lor este corespunzfitoare. Apoi se Fie. 3.23. b b i i a - marcheazfi prin semne (Linii), pe capetele ambe- eu de azbociment : lor tuburi ce se imbing, distante egale cu jumh- , - ,, , ,,,,- tate din lungimea bucpei, mgsurate de la capitul knt;eaGug;~agt; fieearui tub. Pe aceste semne se vor aqeza ine- etanoare.

bune # lmbinirile vor trebui ref-te. Inelele se f a w d pentru fiecare diametru de tub, dar di- feren@ dintre doui inele de mirirni apropiate este mid , astfel d ele se pot confunda uqor. De aceea la punerea lor in opera se cere mare atentie.

Pig. 3s. a. Cricul cu qurab. Acesta se folosegte la Wru1 tuburi cu diametrul peste 200 rnm. PrezintA helulrri mef.lic :

1 - lnelul 131et.u~ : t - dezavantajul cB necesita mult timp pentru ingu- lurt ; a - inel be cau- ruharea gi dequruharea guruburilor de tragere a

duc. mufei, iar tragerea mufei se face prea incet, pe mAsurA ce se string guruburile.

b. Cricul cu pighii (fig. 3.21). Acest cric este mult mai simplu, gvruburile el iddale fiind inlocuite prin douA pirghii, care se a a o - neazi cu d n a pentru tragerea mufei ; tragerea mufei se executa foarte repede. Se folosegte pentru tuburi cu diametrul de 100-200 rnrn.

c. R h g i pentru tragerea mufelor. fn cazul tuburilor cu diametml pin& la 100 mm, tragerea mufelor se poate realiza cu ajutorul a doui r h g i mici, care se infig cu un capat in pihint, de o parte gi de alta a mufei, fiind manevrate cu mSna de celAlalt capit, ca simple pirghii.

d. Dispozitiv cu inel de owl cornier. Dispozitivele pentni tragerea mufelor pe tuburi demise phi4 acum prezinta inconvenientul di mufa nu este trasa uniform pe tot conturul ei. Acest inconvenient 6e Pnlitu13 prin folosirea unui inel de otel cornim (fig. 3.22) de care se leagA, cu ajutorul unor drlige, lanturi trase de un cric oarecare, fixat pe w l W t tub.

In figura 3.23 este reprezentati o imbinare cu mufi de azbociment.

6. IMBINAREA TUBURILOS DE AZBOCIMENT PBQl MUFE DE FONTA CU FLANgE

Aga dupa cum s-a mai ariitat, se verifica ma1 Intli toate materialele, adicii tuburile $i piesele componente ale mufei de fonti (flanvele, buqa, 3 inelele de cauciuc gi guruburile), spre a' se vedea dad starea lor este corespunzAtoare. Apoi se Fie. 3.23. Imbina- marcheazh prin semne (linii), pe capetele ambe- CU de m a t : lor tuburi ce se imbini, distante egale cu juma- , - tub arbocl- tate din lungimea buqei, miisurate de la capatul ment : t - muir : t - fiecirui tub. Pe acesb semne se vor ageza ine- lnel de anucluc ventru

etamare.

a avea aceLagi diametru exterior ca gi capatul strunjit al tubului de azbociment. Armaturile folosite pe conductele de azbociment slnt aceleagi oa la cmductele de font4 de presiune. DupH verificarea din pun& de vedere calitativ, attt piesele de leg&tur&, d t qi annaturile se montead mai Pntfi provizoriu, fir; a se etanqa, pentru a se verifica gabaritele pieselor qi corespondenb [email protected] cu oele din proiect.

hbinarea tntre tuburile de azbocirnent gi piesele de legltura de font4 se realizeazii cu mufe de font4 cu flange.

Daca tubul se imbinil cu un capst drept ill piesei de legfitur8, mufa cle ffanta cu flange se agaza astfel ca sil cuprinda atit capiitul tubului de azbociment, cit $i capiltul drept ingroqat a1 piesei de legaturg, operaQa de imbinare executindu-se la fel ca in cazul imbi- nilrii tntre ele a dou3 tuburi de azbocirnent.

D a d imbinarea se realizead intre tub gi un capat cu muf& sau cu f laqii al piesei de legilturi de font& intre tub qi piesa de leggturi se intercaleazi o pies& de trecere de font& care poate fi, du@ caz, un tub de trecere cu ambele capete drepte, unul din capete fiind tngrogat (fig. 3.25, a), Sau un tub de fontil cu mufa qi cu capit in- grqat (fig. 3.25, b), sau un tub de trecere cu flan~il, a1 carui capat drept este de asemenea ingroqat (fig. 3.25, c), fmbinarea realizindu-se cu mufe & font4 cu flange. hbinarea pieselor de trecere cc piesa de legatura se realizeaz& ca la tuburile de fonta de presiune.

Pentru trecerea de la tuburile de azbociment la tuburi de fonti de presiune cu mufil se folosesc piese de trecere de fonts cu ambele

capete drepte (dintre 1 2 5 care unul ingroqat),

sau piese cu mufa, a dupa cum capiltul tu-

bului de fontti este cu mufil sau drept.

In lipsa pieselor de legaturs cu cap&- tul drept ingroqat $i a pieselor de trecere

c ariltate, se pot folosi aceleaqi piese de le- gaturil care se folo-

Fig. 3.25. lmbinarea tuburilor de azbociment cu sesc qi la tuburile dtb tuburile de fontl de presiune : fontil de presiune, fn-

a - la mtul cu muiP a1 tubului de fmta - b - la ca- Mtul &-apt ol tubului de fona : c - cum un tub de tre piesele de h a -

CU fhW8 ; 1 - a1 tub~lui de az- turg $i tuburile de bodmmt : I - tub de lrecete de fontA rn cwetele dr ta : 3 - tub de -8 cu mut8 ; 4 - idem, cu i l a n z - azbOciment interca- A - mtul cu muill a1 tubului be fontll ; 6 - capatul

tubului de rontl : 7 - M de iontll cu flanve. hdu-se piese de tre-

cere improvizate din teavii de otel cu pereQ grogi, strunjite in consecinll gi biturnate la cald atlt in interior clt $i la exterior.

Pentru executarea de ramifidri cu tevi de otel de diametru mic din , . conducte de azboament de diametru F ~ ~ . .16. BA penh d.riva- mare, se folosesc b r h w speciale pen- tie (colier p e n h brangernent). tru derivaGe (fig. 3.26), care se lm- b r a d pe tuburile de azbociment, la fel cum se hbracii prizele cu colier pe conductele de fonth de presiune (v. cap. VI, 6.1.1). Tubul se ghurqte prin collier cu un bu~ghiu, d i n d u e la hceput o gaurl de diametru mic, care se 1Argeqte apoi pini la diametrul necesar.

Imbinarea intre tuburile de azbociment $i armaturi (vane) se realizeazl la fel ca Imbinarea acestor tuburi cu piese de leglturii de ionti. Cind armhtura este prevhzuth cu flange pentru fmbinare, piesa de trecere de fonti cu flangh se lmbina intii cu armhtura gi apoi cu tubul, folosind pentru aceasta mufa de font& cu flange pentru tuburi de azbociment.

Vanele se monteazh in c h i n e de vizitare, in care se sprijinh pe cuzinev de bpton turnati pe pardoseala dminelor. Aceastg sprijinire este neap2irat necesar8, deoarece tuburile de azbociment avlnd o rezistenw mecanid redusa nu pot prelua eforturile pe care le produc greutatea mare a vanelor gi manevrarea acestora.

Pentru intercalarea unei ramificatii se scoate de pe conduct& un tub Intreg, intrduclndu-se in locul lui mi f i ca t i a de fonth de presiune qi piesele de 1egltuI.g folosite gi completind restul cu buchQ de tub de azbociment, tiliate la lungimea necesarh gi strunjite la capete. De obicei fabricile furnizoare livreazh in acest scop tuburi scurte de 1-2 m lungime, strunjite pe toat8 lungimea lor, din care se pot this b u d @ de lungimea necesari.

9. PBOBAREA TUBUBILOR DE AZBOCIMENT PE $ANTI=

Proba se face la fiecare tub in parte, creindu-se in interiorul lui o presiune hidraulich egali5 cu 1.8 o n presiunea de regim. In acest scop capetele tuburilor se astupii cu flange cu gamituri de cauciuc, care se string cu guruburi. Presiunea se asigurh cu pompa

hidraulid manuala (v. fig. 3.31) gi se ridica treptat, ajunglndu-se la valoarea maxima in cel puun 1 min. Tubul trebuie sti suporte presiunea de incercare timp de l 'min, f i r & ca indicaqile manometrului s& scads gi far& a se observa pe tub, efecte de permeabilitate (curgeri, lacrimare). Incercarea tuburilor se face pe bancuri de probi arne- dajate special in acest scop.

LO. PEOBABEA CONDUCTELOU EXECUTATE DIN TUBURI DE AZBOCIMENT $I ASTUPABEA SANTULUI

Conductele executak din tuburi de azbociment se probeazh la presiune hidraulicg pe tronsoane de cite circa 300 m, pe mkura executarii lor. Pinil la efectuarea probei, imbinirile r & d n neaco- perite cu pimint, iar peste tuburi se pune nurnai un strat de Mmint de 30-35 cm, aga cum s-a aritat.

Inainte de a se incepe proba se controleazA intreaga conducta ce se incearc& pentru a se vedea d a d nu sint tuburi deteriorate sau imbiniiri deranjate.

In vederea probei capetele tronsonului respectiv trebuie bine fixate, astfel ca mufele de imbinare sH nu fie supuse la eforturi pe directia axei conductei. De asemenea, la curhe qi ramificatii se vor lua masuri pentru menQnerea pozitiei conductei in timpul probei, punindu-se proptele h t r e acestea gi perevi gantului, la fel ca la probarea conductelor executate din tuburi de fontH de presiune.

Capetele tronsoanelor oe se incearci se astuph cu flanqe oarbe de fonta sau de otel, previzute cu fevi (qtuturi) pentru rnontarea manometrului, sau pentru racordarea cu conductele de a@ existente. Pentru aceasta la capetele conductelor se monteazA cite o pies5 de fontA cu flangi, la care se fixeazi o flanqi oarbi, punindu-se garnituri de cauciuc de 8-10 mm grosime.

Conducta care se inceard trebuie umpluti cu a@ cu eel putin 24 h fnainte de executarea probei, deoarece tuburile de azbociment absorb in masa lor o cantitate de api. In acest timp se evacueaza bine gi aeml din interiorul ei.

Presiunea din conduct& se r id id treptat, cite 1-2 at in timp de 2-3 h, pin& la valoarea presiunii de incercare, care este de 1,8 ori mai mare decit presiunea de regim.

Conducta ce se inoeard se Qne sub presiune 1 h, In care timp presiunea de Incercare nu trebuie sa scad4 cu mai mult de 5@/@. In acest tirnp conducta se va controla, observindu-se s& nu se produci refularea inelelor de cauduc din mufe, ruperea tuburilor sau alte defecte. De o&cei ruperea tuburilor se produce la o distant6 de 12-15 un de la mufi, pe portiunea subfiat& prin strunjire a tubului.

D a d la manometru se produce o scidere brusci a presiunii, aceasta denoti c i se pierde apa fie prin i m b i ~ r i defectuos executate, fie prin portiuni deteriorate ale tuburilor. Orice defect trebuie des- coperit qi inliturat.

Cei care fac controlul vor circula de-a lungul conductei qi vor marca prin Wrugi qi pe schip locurile defecte identificate. Ei vor circula la o distanti de 5-8 m de conduct& pentru a nu fi acciden- tati de aqchiile de azbociment care eventual ar sari cind conducta s-ar sparge.

Dupi probarea $i punerea la punct a conductei, rostul de la rebordul mic al mufelor de azbociment cu reborduri se umple cu mortar de ciment, aqa cum s-a mai ariitat.

Jnainte de astuparea qantului se scot proptelele din spatele curbelor qi teurilor de derivave qi in locul lor se toarni blocuri de beton, avindu-se grijii ca intre tub qi betonul ce se toarnii sii se aqeze o fiqie de carton alb sau asfaltat, pentru ca b tonu l s i nu se lipeasci de tub. Blocul de beton nu trebuie s i depi~easc5 coarna tubului. Aceasti fixare cu beton a conductei in dreptul curbelor $i teurilor de derivatie este necesarii, deoarece altfel conducta este impinsi inspre marginea ~ n t u l u i din cauza presiunii din derivatie ~i ca urmare cu timpul se arcuieqte, ieqind din piesa de legituri.

Astupatea pznf;ului. Primul strat de pimint, de 30-35 cm, se aqazi peste tuburile de azbociment, aqa cum s-a ariitat, imediat dupa centrarea fieciirui tub. Peste tuburi se pune piimint rezultat din sapiiturii $i se bate bine cu maiul, la inceput sub tub, iar apoi intre peretii ~antului qi tub (fig. 3.27). P h i n t u l trebuie s3 fie bjne fgrimitat. Se va evita aruncarea peste tuburi a bolovanilor, deoarece tuburile sint foarte fragile $i se pot deteriora. Din aceeaqi cauzi se va evita a se lovi tubul cu maiul in timpul biitstoririi piimintului. Orice eventual5 deteriorare a tuburilor trebuie semnalata imediat conducerii qantierului, pentru a lua misuri in consecinti.

Stratul de pimint de 30-35 cm se aqterne deocarndatg numai peste corpul tuburilor, imbinirile dintre ele r h i n i n d , aqa cum s-a mai aritat, descoperite ping la efectuarea pro- b,elor de presiune.

Dupii ce incercarea la presiune a conductei d i rezultate bune, qantul o se umple complet cu pimint. Mai

b

intii se bag5 pgmint sub mufele de Fig. 3.27. Astu~ama ~antului. Cu bateres p8mintului : imbinare qi se bate bine cu maiul,

a - baterea sub tub ; - bakeren pentru a nu se produce eventuale intire peretli wntului $1 tub.

tadr i ulterioare de pimlnt sub mufe, ceea ce ar face ca imbinirile s8,rAmhti suspendate, fn timp ce srnt incarcate deasupra cu @mint. Dupa aceea ganmrile se vor umple complet cu m i n t , care se bate bine cu maiul !n straturi succesive, stropite cu apa.

11. MONTABkA CONDUCTELOR PE TIMP FRIGUBOS

Montarea pe timp friguros a condudelor executate din tuburi de azbociment intirnpina, dupii cum se va vedea in continuare mari di- ficultil~, astfel c i trebuie evitatk Numai in cazuri cu totul exceptionale, de exemplu la repararea conductelor- sau pentru terminarea unei lucriri urgente, se va admite montarea tuburilor de azbociment pe timp friguros.

Pentru aceasta tuburile qi mufele se vor aduce de la locul de de- pozitare numai pe masura necesititilor.

lnainte de montare capetele tuburilor trebuie cudUte bjne de zapada qi de phPnt, cu o perie moale sau cu o bucata de pinzi. Apoi se incalzesc uqor cu lampa de lipit pentru a se dezgheta qi se qterg de ap8 cu drpa. Inliturarea completB a umezelii se obtine dupa aceea frecind capetele tuburilor cu praf de ciment.

Cu mufele de azbociment se procedeazii in acelaqi mod, inainte ca aqestea sh fie imbricate pe tuburi.

Inelele de cauciuc trebuie ferite de ger, depozitindu-le in locuri fncillzite, de unde se vor aduce la locul de montare numai in stare caldB, in cutii izolate temic. Dacfi inelele fyi p ied cBldura, in timpul montiirii se pot fisura sau rupe. h oazul montirii pe timp friguros a mufelor de fonti cu flanqe,

toate piesele acestora qi mai ales quruburile de stringere, dupi ce se curiiv bine de p h f n t , zipadi sau gheaw, se indlzesc, astfel ca in timpul montarii s4 nu absoarbi cildura inelelor de cauciuc.

$anmile trebuie protejate contra inzdpezirilor prin panouri de scinduri (parazipezi). Nu este permisa aqezarea conductei de azbociment pe fundul (patul) fnghept a1 yintului qi nici ingheprea fundului qmtului dupi aqezarea conductei, deoarece Nmintul se umfla la dezghetare, modifidnd cota de aqezare a tuburilor. De aceea agezarea gi irhbjnarea tuburilor trebuie si5 aiba loc imediat dupa dezvelirea f d u l u i qantului (inghetat sau nefnghevt), dupg care conducta trebuie s i fie imediat acoperiti cu @mint dezghebt gi f i r h i t a t , pe o inAl@rne suficienti ca fundul qanwui sii nu inghete.

Clnd hgh*rea phintu lu i nu poate fi evitata sau dac4 masurile de proteae luate nu sint sigure, se aqkrne pe fundul qanlplui ur strat de nisip dezghetat de 20-25 ern grosime, iar peste conducta in-

stalati se pune un strat de nisip dezghetat, de 20-25 cm grosime $i numai dupl aceea qantul poate fi umplut cu pimint rezultat din siparea qantului.

Cricu~ile folosite pentru tragerea mufelor trebuie s.5 fie curate. Suruburile lor se ung cu ulei care nu se solidifici la temperaturi joase.

Cind este necesar a se demonta pe timp fl-iguros mufe de fonti cu flanqe, buc~ele 3i flan~ele de fonti trebuie incilzite u$or cu lampa de benzini (lipit), pentru ca sii se topeasci gheab de pe ele ~i pentru ca piulitele $uruburilor de stringere sP se de~urubeze u$or.

Daci inelele de cauciuc au fost presate puternic $i au inghetat, scoaterea lor se face mai q o r daci se incllzesc uqor cu lampa de lipit, indreptind flacira pe dupi inele. lncilzite astfel, inelele i$i re- capiti forma $i elasticitatea avute initial $i se pot scoate de pe tub.

Probarea la presiune hidraulici a conductelor de azbociment montate pe timp friguros este de asemenea o operatie grea $i care du- reazi mult. De aceea se va evita daci este posibil, efectuarea acestor probe pe timp friguros, deoarece inelele de cauciuc pot ingheta pe tuburi, iar pimintul cu care se astupi ~ a n t u l se poate prinde pe tuburi.

Cind este destinatii, a$a cum este cazul in general, pentru alimentarea cu api potabili, conducta executati din tuhuri de azboci- ~ n e n t trebuie spilati inainte de a fi data in exploatare. Acest lucru se realizeazi k i n d apa sa treac5 prin conducti timp de 2-3 h cu o vitezi cit mai mare, dupi care apa se trateazi cu clor. Apa clorizati trebuie s i stea in conducti cel putin 24 h. Daci dupi aceea nu se gisesc in ap i bacterii, conducta se consider5 sterilizati.

C. TUBURI DE BETON ARMAT PRECOMPRIMAT

Tuburile de beton armat precomprimat se utilizeazg in principal la condude de aductiune, pentru alimentarea cu apH a centrelor popu- late $i a industriilor. Aceste tuburi se fabrici pentru presiuni de regim de 4 ; 7 qi 10 at, cu diametre nominale de 400 ; 600 ; 800 $i 1000 mm $i in lungimi de 5 m.

In figura 3'28 se arati for- Fig. 3.28. Tub d. baton armat prrcom- ma tubului qi a mufei. primat.

Utilizver t u b d o r de beton armat precbmprimat este indlcata in u ~ o a r e l e situatii : la conducte de aspiratie ; W tn terenuri de umpluturil necompactate ; f n terenuri alunecoase sau mfloase ; @ €a coducte cu presiuni de funcponare sub presiunea atmosfericil ; la coMZIucte netngropde folosite k timpul ientii. In udtoare le cazuri se pot f010si tuburile de beton armat pre-

aamprimat dad se iau mhurile necesare la proiectarea pi executarea conduebelor : la a@ subterand agresivi (prin protejarea tuburilor) ;

la apif subteran4 ( p r h epuismente In tirrtpul ezecuwi) ; la sub- traversifri de ci3i ferate, drumuri etc. (prin d s u r i de fntilrire +i v o t e jare).

Tuburile de beton armat precomprimat se montead, fie supra- teran, fie subteran, adincimea de ingropare fiind de 0,50-5,00 m. Imbinarea acestor tuburi se face cu mufe, iar etangarea cu inele de cauciuc de seeiune circularil. Piesele de leggturh (ramificapi, coturi, racorduri la diferite arm8turi) se executi din tabu de o b l sudati ~i trebuie protejate In interior qi in exterior cu bitum sau cu un strat de material plastic. Imbinarea tuburilor cu piesele de legaturh se face cu garnituri de cauciuc inelare sau cu dispozitivele prevhute in proiect.

D. ARMATURILE RE'J'ELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

ArmHturile reteklor exterioare de apg sint urmiltoarele : vanele de linie ; vanele de ramificafie ; vanele de golire ; hidranpi ;

apometrele de district ; apometrele de pe conductele prihcipale ; ventilele de aer. Vanele de linie se aqazh acolo unde distanb intre douB ramifi-

caui este mai mare de 600 m. Vanele de ramific@ie se vor amplasa astfel indt s8 se p a t h izola in caz de avarie po*uni de maximum 300 m. Vanele de golire se vor amplasa pe conductele principle in punctele joase. Vanele de golire, precurn gi vanele de linie gi de ramifimtie cu diametrul mai mare de 100 mm, vor fi prevazute pentru montare, duph caz, $n chmine vizitabile sau cu tije de manevrh, protejate prin cutii cu capac.

Hidranfii de incendiu se vor ageza, de reguli, pe conductele de serviciu, in special la interseaa stdzilor, precum gi de-a lungul lor, k distantele prescrise de normele P.S.I. In cazul In care pentru asigurarea debitului necesar stingerii incendiilor se prevede folosirea hidranqlor cu diarnetrul rnai mare de 70 mm, se adrnite montarea lor direct pe conductele principle.

DE VIZITARE ALE RETELELOR

EXTERIOARE DE ALIMENTARE

cu APA

C h i n e l e de vizitare vor executa din zidarie cirimidi, beton sau din a b elemente prefabricate. For- Fig. 3.29. Spatii de gabarit ale amHturilor ma ciminelor de vizitare in cu c h i n e de vizitare : plan orizontal va fi rectan- a - drevtunghiulare : b - circulare. gularh sau circulari. Pen- tru ctiminele de branqament cu diametrul nominal mai mic de 150 rnm, formele qi dimensiunile interioare indicate sint umiitoarele : - rectangulare, de 80X100 cm, pentru conducte cu diametrul

nominal pin5 la 50 mm inclusiv ; - rectangulare, de 200X120 cm, pentru conducte cu diametrul

nominal mai mare de 50 mm ; - circulare, cu diametrul de 100 cm, pentru conducte cu dia-

metrul nominal pins la 50 rnm inclusiv. Pentru celelalte c h i n e , formele $i dimensiunile urmeazi s i fie

astfel alese, incit distanta de la conducte sau armaturi la peretii ch inu lu i si fie de 15 cm minimum pentru conductele cu diametrul nominal pini la 400 mm qi de 35 c m pentru conductele cu diametrul nominal peste 400 mm.

In figura 3.29 sint aratate spatiile de gabarit ale armtiturilor dupi mirimea conductelor. InAlfimea dminului va fi in funwe de adincimea de inghet ; in orice caz, distanb de la suprafab terenului pin5 la axa conductei va fi mai mare de 1 m. Distanta de la conducte sau armtituri ping la fundul ciminului trebuie s i fie de minimum 30 an.

F. PROBAREA HIDRAULICA DE REZISTENTA $1 ETANSEITATE A CONDUCTELOR

Pe misura montirii, conductele se probpazi hidraulic la presiune, pe tronsoane. Aceste probe partiale sint necesare in special la conductele ce se ingroapi in qanturi, pentru ca acestea si se poati astupa, neputind fi tinute dschise pina la terminarea $i efectuarea probei generale a intregii instalatii. Scopul probelor este verificarea

etageititii imbinirilor gi descoperirea eventualelor defecte ascunse ale tuburilor, care apar numai la punerea sub presiune a conductei.

In vederea probei, tronsonul de conducti se astup3 la capete cu dopuri sau ciciuli de font:, care se gtemuiesc cu plumb, la fel ca imbinirile conductei, sau se folosesc flarqe oarbe, dupi cum conducts este executati din tuburi cu mufi sau cu flanqe. Deseori gi c:onductele executate din tuburi cu mufa se astup5 tot cu flange oarbe, In acest scop montindu-se provizoriu la capete cite o pies5 cu flangi sau cite o piesi cu mufi gi flanqi, dupi caz. Dopurile, ciciulile gi flanqele oarbe folosite in acest scop sint amenajate in mod special cu gtuturile necesare pentru racordarea pompei, manometrelor, conductei de alimentare cu a@ etc. Tevile de racordare sint previzute cu robinete de inchidere. Capetele astupate ale tronsonului ce se probeazi se ancoreazi bine, pentru ca imbjnirile conductei sii nu se desfaci din ca~uza presiunii ce se va crea in conducti ; ancoriri aseminitoare sint necesare In timpul probei gi la coturi (la schimbiri de directie), in dreptul teurilor de ramificatie, precum gi in spatele hidrantilor subterani.

Blocurile de ancoraj sint masive de beton sau de zidirie care au rolul de a impiedica avarierea conductei prin deplasarea pieselor speciale situate la ramificavi $i cotituri in plan orizontal sau vertical ; figura 3.30 reprezinti schematic avezarea blocurilor de ancoraj. Se calculeazi rezultanta efortului dat de scurgerea apei prin coilducti qi se construieqte un bloc de beton sau zidirie care s i preia aceste eforturi gi s i le transmit5 pimintului fir5 ca rezistenta admisibili a acestuia s i fie intrecuti.

Umplerea cu a p i a tronsonului se realizeazi pe la capitul cel mai coborit, pentru ca pe la capitul cel mai ridicat s i se poati evacua aerul din conduct5 ; apa necesari se ia de la conducta publici, care

Fig. 3.30. Aqezarea blocurilor de ancoraj.

se racordeazi la tronson, sau de la un rezer- 4

vor, cu ajutorul unei pompe. Tot la acest capat a1 tronsonului se leagi gi o pomp5 de 5 mina (fig. 3.31), pentru realizarea presiunii de incercare.

In timpul umplerii cu ap5 se las5 deschise dispozitivele de evacuare a aerului. De obicei aerul se evacueazg prin tevile cu robinete de la capete, prevazute pentru manc- metre, care servesc gi pentru evacuarea aerului, iar uneori gi prin tevi cu robinete instalate in puncte intermediare, dac5 este Fig. 3.31. PompH de cazul. minH cu piston, pentru crearea presiunii hidrau-

Dup5 ce conducta s-a umplut $i apa a lice in conducte : ajuns la nivelul pompei sau la gura hidran- 1 - rezervor cu apA ; 2 - tilor subterani, se recornand5 ca pin5 la in- f$g,',9;7 - r O b ~ ~ o m ~ ceperea probei s i mai treac5 un interval de zn;& c e ~ ; ~ ~ r o ; ; ~ ; ~ timp de citeva ore (112 zi), pentru ca apa s5 6 - d n e r . ocupe tot spatiul interior $i 35 se evacueze tot aerul. Apoi se inchide robinetul de pe conducta de alimentare cu api $i cel de evacuare a aerului, se deschid robinetele manometrelor gi se incepe pomparea apei in conduct5 cu ajutorul pompei de mini : ca urmare presiunea din conduct5 incepe s5 creasc5, valoarea ei putind fi urmirit5 la manometru. Presiunea de incercare trebuie s5 fie de 1,5 ori presiunea de serviciu a instalatiei, de cel putin de 6 atmos- fere. Conducta se consider5 bun5 daci dupi atingerea presiunii de i~icercare indicatiile manometrului nu scad timp de 20 min ; daci indicatiile scad, se controleaz5 conducta gi se inseamni cu creta locurile in care sint defecte, urmind s5 se fac5 remedierea acestora.

Uneori, pentru mai mult5 siguranw se folosesc dou5 manometre. Dac5 ambele manometre indic5 aceeaqi presiune, tinind seama de diferenta lor de ingltime, rezult5 c5 nu exist5 nici un defect pe con- durn ; d a d ins6 indic5 presiuni diferite, manometrele se schirnb5 intre ele $i dac5 diferenta se mentine, inseamni c5 exist5 un defect.

6 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare Intealoare - cd. 27

Capitolul IV PRELUCRAREA TEVILOR DE PRESIUNE

A. fNDOIREA TEVILOR DE OTEL

lndoirea tevilor de o@l se p a t e executa la cald sau la rece, cu maqini sau cu dispozitive speciale; obtinindu-se astfel curbe netede.

La instalatiile sanitare necesitatea indoirii tevilor de op l se iveqte destul de Tar, deaarece pentru schimbgrile de direaie ale conductelor se folosesc in general fitingurile. De obicei kvile se indoiesc pentru obtinerea curbelor de etaj, a curbelor duble sau a sgrituri- lor peste alte conducte mai rar pentru formarea curbelor obiqnuite. In figura 4.1 sint reprezentate diferite forme de inddre a kvilor la rece, deoarece fiind zincate nu este permisZi incZilzirea lor.

Cina se executg curba (cotul), curbele duble, cotul-etaj ~i scoaba (ssritura) ? - Curba sau cotul se executii atunci dnd traseul f;evii tgi schimbii

d i r ec~a . - Curbele duble se executii

Fig. 4.1. Forme ob(inute prin indoirea terilor :

a - CWb8 : b - curb8 dub18 : C - Cot- et.j : d - scoaba sau shxItur8.

mi rar la i n s t d d i sanitare. - Cotul-etaj folose~te atunci

dnd se ocole~te o grinddi sau dnd o coloaru3 a~ezatif la perete trece de la u n etaj cu zidul mai gros la un etaj cu zidul mai subfire. - Scoaba sau siiritura, folo-

sit& la ocolirea pe care o face o conductii pentru a trece peste altii oonductii agezatii fn acela@ plan cu ea.

Pentru obpnerea unei indoiri corecte a tevii trebuie sg se respecte unghiul curburii qi raza de curburg, sB se obpn& un profil uniform, f&rg frinturi gi s5 nu se

produci deformarea (turtirea) sectiunii tevii, iar in cazul tevilor sudate, s5 nu se produca fisuri de-a lungul cusiturii sudate.

Prin indoirea la rece se petrece un fenom'en de scurgere a materialului $i anume materialul din partea exterioara a curbei se intinde, iar materialul din partea interioari a curbei se comprim5. Fenomenul de scurgere a1 materia- IfL

Fig. 4.2. Elementele lului prin indoire produce la teav5 o ingroqare unei cube : a peretelui interior qi 0 subtiere a pere'telui ex- R - raze de curburs ;

a - unghiul curburil : terior a1 curbei. Subtierea sau ingroqarea pe- 1 - generatoarea late-

ral& retilor la curbele cu razi mare este de mica im- pdrtanv, dar la curbele cu raz5 mica se pot produce cripituri la partea exterioara qi cute la partea intenoar&.

La teava de otel indaiti la rece, raza de curbus trebuie si fie de cel puQn 4-5 ori diametrul kvii.

La tevile de otel sudate, indoirea trebuie ficutii cu c@tura dis- pus5 lateral, altfel cus5tura nu rezisti la eforturile de intindere sau comprimare qi crapi.

lndoirea este una dintre cele mai grele lucriri qi cere multi ex- perient5 pentru a fi bine executati. Curba trebuie executati astfel incit s5 nu se produc5 cute sau crgpituri, iar sectiunea interioari a tevii s& d m i n i neschimbati.

Tevile cu diametrul pin5 la 3" se pot indoi la rece, obtinindu-se astfel curbe netede.

In figura 4.3, a este reprezentati presa cea mai simpli de indoit, folositi pentru tevi cu diametrul de 318" qi 1/2". Prin stringerea qurubului, teava este presat5 intre trei role, indoindu-se.

ln figura 4.3, b este reprezentat un dispozitiv folosit la indoirea tevilor cu diametrul pin5 la 1". Aparatul este alcituit din doui role cu jgheaburi. Axul rolei mari este fix, iar a .rolei rnici se poate roti in jurul axului primei role, prin actionarea asupra unei pirghii in care este montat. Teava se introduce intre cele doui role qi se fixeazti la. unul din capete. Awonind cu mina de minerul pirghiei, rola cea rnai rotindu-se, indoaie teava. Minerul este actionat de obicei cu prelungitoare de teav5, care miresc bratul pirghiei pin5 la l,20-1,50 m.

Santurile ambelor role trebuie s5 aib5 diametrul egal cu a1 tevii ce se indoaie. De aceea pentru fiecare diametru de teavi este nece-

Fig. 4.3. Prese pentru indoit tevi : a - pres& cu $umb ; b - aparat de fndoit tevi : c - dispozitiv de Lndoit t w i : 1 - teava de indoit ; 2 - rola fFxB ; 3 - rolA care preseaza (mobila) : 4 - gurub de p r e a r e : 5 - pPrghie (miner) de actionare :

6 - postament de flxare.

sari cite o pereche de role separati. In acest mod teava nu se poate turti la indoirea ei intre role. In cazul cind lipsesc role corespunzitoare diametrului tevii ce se indoaie $i se folosesc role corespunzitoare unui diametru mai mare, teava trebuie umpluti cu nisip, la fel ca la indoirea la cald, altfel se va turti.

Experienta a aritat c i teava capita t o tu~ i prin indoire o formi putin ovalizati. In figura 4.3, c este reprezentat un dispozitiv cu ajutorul ciruia se pot indoi conducte (tevi) cu diametrul pini la 40 mm. Dispozitivul prezinti dezavantajul c i soliciti de la muncitor un efort

fizic mai mare. In figura 4.4 este repreZentat5 o press hi-

draulici pentru indoit tevi. Acest mecanism se bazeazi pe a$ezarea tevii pe doi suporti $i aplicarea efortului de indoire la mijlocul (curbei) tevii. Suportii sint astfel executati incit se -0- tesc in jurul axelor pe misura indoirii tevii. Presa se livreazti cu seturi complete de qabloane pentru fiecare diarnetru de la 112" la 2 112".

Pentru diametre mai mari de tevi sau cind trebuie executat un numir mare de indoiri la

Fig. 4.4. Presg hidraulicg pentru indoit rece, se folosesc magini speciale de-indoit.

tevi : 1 - ~ i r g h i e pentru ma- 2. f NDOIREA TEVILOR LA PREFABRICAREA nevrare : 1 - corpul Dresei : 3 - cilindru : INSTALATILLOR 4 - bratele cu gau,ri pentru marlmea curbei : 5 - $ablon cu raza de lndoirea fevilor se poate face manual S ~ U curbur8 : 6 - role de ghidaj ; 7 - de mecanic cu umplerea interiorului tevii cu nisip indoit : 8 - bolturl

pentru f k a t rolele. sau fir5 umplerea acestuia. Pentru indoirea la

rece a tevilor neumplute cu nisip, se utilizeazi dispozitive manuale de indoire in jurul unui do1.n sau unui qablon. Atit dornul, cit gi qablonul trebuie s i aib& raza egala cu raza de indoire a curbei. In figura 4.5 sint repre- a b

zentate schematic doui dis. Fig. 4.5. Dispozitive de indoire manualil: a - dlspoeltiv f&rA dorn : b - diapozltlv cu dorn :

pozitive de indoit tevi la 1 - teava de Indoit : 2 - forma de Indoire ; t - rece. Figura 4.5, a repre- falcil de vrbdere (tlxare) : 4 - #InB de alunecare

(Bhidaj) ; 5 - rol8 ; 8 - dornul de sprijln.

zinta un dispozitiv de In- doire far& dorn, piesa de prelucrat st8 pe loc in timp ce fo rb este aplicat.3 din exterior asupra tevii exercitind o presiune asupra ei, astfel fiind posibjli influentarea formei sectiunii arcului de teavit prin profilul corespunzito~* a1 sculelor de indoire. Figura 4.5, b reprezinti un dispozitiv manual de indoire cu gin& de alunecare ; indoirea se face la rece folosind dornd de sprijin, rotind forma de indoire pe care este prinsit teava in jurul unui ax. Curbura se realizeaza ca urmare a presiunii exercitate de aceasti forma $i de o $in8 de alunecare fixata pe masa de lucru. Aceste dispozitive se folosesc cu succes fn liniile tehnologice de prefabricare a nodurilor qi derivatiilor sanitare pentm indoirea tevilor de 3/8", 112" $i 3/4".

Maqinile de indoit tevi la rece sint previizute cu dispozitive de indoit actionate mecanic sau hidraulic. Aceste dispozitive functioneaza pe principiul indoirii in jurul unui dorn de sprijin sau roli etc.

Exist& maqini de indoit cu program.

B. FILETAREA TEVILOR DE OTEL

Asamblarea conductelor in instalatiile sanitare se poate face cu ajutorul filetului $i a pieselor fasonate (fitinguri) sau flanqe cu filet.

Filetul e s t ~ u n $ant cu profil constant, cu axa in elice, tiiiat pe suprafab cilindrici sau conid a unei piese $i servegte la inguru- barea acestei piese intr-o al t ipiesi , care are un $ant corespunfito, .

Filetul este de diverse profiluri, triunghiular, patrat, trapezoidal, rotund sau h .dinti de feristrau (v. fig. 2.41).

In instalatiile sanitare se foloseqte numai filetul cu profil triunghiular, qi se numeqte metric sau in toli, dupa cum dimensiunile lui caracteristice sint date in milimetri sau in foli.

1. FLLETAlWA TEVlLOEI

In instalatiile sanitare se foloseqte filetul in toli $i are urmitoarele camcte- ristici : diametml exterior d , care este diarnetrul

~ i g . 4.6. Filet in (oli (Whitworth) : virfurilor filetului ; diu- a - cu ~ O C la vlai ; b - fire ~ O C la vlri. m t m l interior 4 , care

este diametrul fundurilor filetului ; diamelrul mediu d m ; fndiltimee t , ; pasul p a1 fi- Zetdui prin care se intelege distanb mburat5 pe o generatcare intre doui virfuri consecutive ale filetului.

~ i l e t u l poate fi la dreapta sau la stinga, dupa cum linia lui de pe fata cilindrului urc5 de la stinga spre dreapta sau de la dreapta spre stinga.

Filetul in toli se caracterizeazti prin aceea c5 flancurile lui for- meaz5 un unghi de 55". in timp ce la filetul milimetric, acest unghi este de 60". Filetul In toli este cunoscut $i sub denumirea de filet Whitworth. Acest filet, care poate fi cilindric sau conic, poarta denumirea de filet in toli pentru tevi $i se notea23 prescurtat prin litera G, urmata de diametrul nominal a1 tevii, exprimat in tali, de exemplu G 112". Filetul metric se noteazi prescurtat cu Litera M.

CondiQa principal6 pe care trebuie sA o indeplineascg imbinarea tevilor prin filet este etan~area perfectfi, agtfel ca fluidul care curge prin conducts s i nu poatg ie$i afar5 prin imbinare la presiunea existent5 in conduct& Filetul tevilor nu este un filet de rigidizare, cum este filetul mecanic.

Im'binarea tevilor prin filet poate fi realizats in trei moduri : cilindru pe cilindru; cilindru pe con; con pe con. a. hbinarea cilindru

pe cilindru. La aceast5 hbinare, atit filetul exterior de la capatul tevii, cit $i filetul interior a1 fitingului de font5 malea-

u

- bila sau a1 arm5turii cu Fig. 4.7. hnbingri cu filet :

a - cilhdru pe cilllndru ; b - cllindru p2 con : care se imbina teava sint x - fuga iiletului.

de tipul cilindric (fig. 4.7, a) la acest fel de irnbinare, atunci cind mufa sau celelalte fitinguri se inqurubeazi cu mina pe capitul filetat a1 tevii f i r i a se pune material de etanqare, trebuie ca inquxuba- rea s i aibi loc cu mrecare greutate.

De altfel, la instalafiile sanitare la care tevile se imbini prin filet cilindru pe cilindru, filetul tiiat la capitul tevii se probeazi intotdeauna cu o muf8, case trebuie s i se inqurubeze greu cu mina. ln cazul cind mufa se inqurubeazg uqor, filetul a fost tiiat prea adinc $i nu mai este corespunz5tor.

lnqurubarea cu greutate a mufei denoti cli jocul b dintre cele doui filete este atit de mic, incit la introducerea judicioasi a materialului de etanqare qi la stringerea mufei ping la intepenirea ei, care are loc la aproximativ jumitatea lungimii portiunii x, numiti fuga filetului, adici in punctul a, se exclude orice posibilitate de deplasare a celor doui filete unul fati de celilalt, sub actiunea debrrnatiilor termice.

Prin fuga filetului se intelege partea jormtdi de ultimele spire ale filetului, care au o adtncime mai mic6 dectt restul spirelor, din cauza constructiei bacurilor filierelor.

DaicSr. imbinarea nu a fost bine strinsg, in cazul contrac$iei tevi- !or, pe o f a v a spirelor filetului are loc ingustarea jocului dintre 2ele doui filete, iar pe fdta opus3 are loc lirgirea jocului. In cazul dilatatiei tevilor se produce fenomenul contrar. Ca urmare mate- ~ i a lu l de etanqare este comprimat, cind pe o fat i cind pe cealalta a spirelor filetului qi in cele din urm5 se produce de-a lungul filetului un canal elicoidal, prin care pitrunde fluidul din conducti sub actiunea presiunii la care este supus.

La imbinirile bine executate, comprimarea materialului de etan- $are are loc o singurg dati, in momentul inqurubirii qi stringerii mufei sau altei piese $i se mentine comprimat in permanen@.

b. Ymbinarea cilindru pe con. Filetul capitului tevii fiind conic (fig. 4.7, b), axele profilurilor acestui filet sint putin oblice fat i de cele ale profilurilor filetului cilindric a1 mufei. Ca urmare a acestui fapt, spirele celor doui filete sint in contact numai in citeva puncte a, b, c etc., precum $i in partea do fugi a lor. La stringerea mufei, contactul se mireqte in urma strivirii filetului in aceste puncte $i formirii unor neregularit5V in care makrialul de etanqare este comprimat numai o singuri dati, la stringere, riminind apoi comprimat in permanenw. La acest fel de imbinare nu mai poate avea loc nici un fel de deplasare a celor doui filete unul faw de celilalt.

Neajunsul imbinarii cilindru pe con consti in aceea c i cere o respectare stricta a tolerantelor in ceea ce priveqte diametrele filetelor cilindrice interioare pe care le au fitingurile sau piesele ce se

racordeazi. Abaterile in sensul miririi acestor diametre sint periculoase, deoarece in acest caz capitul conic a1 tevii poate p5trunde prea mult in interiorul fitingului. fn aceasti situatie imbinarea este rnai putin bun; decit imbinarea cilindru pe cilindru, deoarece pe de-o parte intepenirea poate avea loc numai in partea de fug5 a filetului, la fel ca la imbinarea cilindru pe cilindru, iar pe de a l t i parte, jocul dintre filetul conic qi cel cilindric se mireqte pe misura aprcr- pierii de capitul fevii ; in acest mod materialul de etanqare va f i comprimat din ce in ce rnai pufin citre cap5tul fevii, in timp ce la imbinarea cilindru pe cilindru materialul de etanqare este comprimat la fel pe toati lungimea filetului.

c. fmbinarea con pe con. Acest fel de imbinare este cel rnai sigur, intrucit contactul dintre spirele celor doui filete nu are loc numai in anumite puncte, ci pe intreaga suprafati a spirelor filetului. La o astfel de imbinare nu se rnai pune material de etanqare, ci numai putin ulei de in fiert qi eventual putin miniu pentru a colora imbinarea, astfel ca s5 se poati deosebi o imbinare strinsi fat i de una nestrinsi.

In aceast5 imbinare, la inqurubarea pieselor iau naqtere insi eforturi la rupere mult mai mari, astfel c i nu mai pot fi folosite fitingurile de font5 maleabile, cu perefi subfiri, fiind necesare piese de leg5turi de font5 cenuqie, cu pereti ingroqafi ~i cu coliere de intirire.

fn instalatiile sanitare se folosesc imbinirile cu filet cilindru pe cilindru, rnai rar cele cu filet cilindru pe con.

3. UNELTE PENTRU FILETAREA MANUALA A TEVILOR

Taierea filetului la feavi se executi in doui moduri : cu scule manuale (clupe); cu scule mecanice (nta~ini de filetat).

In ambele cazuri se folosesc cutite de otel-carbon de cea rnai buni calitate, numite bacuri, cu ajutorul cirora se taie filetul. Bacurile au fafa lor dinfati pufin inclinati conic, astfel incit primii dinfi taie rnai putin din carnea tevii, iar cei din urmi taie complet adincimea normals previzuti pentru filet. De aceea filetul tiiat pe portiunea 1, numiti lungimea filetului, este tiiat cu adincimea normali, iar pe

portiunea i, numiti fuga filetului, este t s a t incomplet. Re- zult5 c i prima parte a filetului este cilin-

a b dric5, iar ultima lui Fig. 4.8. Filete in toli : . parte este conic5

a - cilindric ; b - conic : 1 - lungimea filetului ; i - fuga filetului. (fuga).

Spre dosebire de filetul tevii, care se taie ca mai sus, filetul interior a1 fitingurilor este cilindric. Astfel, stringerea celor doui filete qi etanqarea imbinari se face foarte bine. Tiierea filetului se Fig. 4,9. Clupg cu bacuri fixe : incepe dupi ce capitul tevii a fost 1 - C~U,* : 2 - bacuri : 3 - dis-

uns cu ulei, potrivirea cantititii de p&v de ghidare : 4 - gurub de stlin- gere a bacurilor ; 5 - rnlnere.

ul.ei necesar se face pe b,azi de ex- perienfi. Prea mult ulei reprezinti o risipi, iar pufin ulei produce uzura rapidi a bacurilor.

Daci se taie filet la o teavi sudati qi aceasta crapi la capitul la care s-a t i iat filetul, nu se va incerca corectarea cripiturii prin sudare, ci se va tiia capitul cu defect a1 tevii, executind un nou filet.

Pentru tgierea filetelor la tevi se folcsesc trei tipuri de clupe : clupe cu bacuri fixe ; clupe reglabile cu douii ;i cu patru mi-

nere ; . clupe reglabile cu un miner, cu clichet. a. Clupele cu bacuri fixe. Aceste unelte sint cele mai simple clupe.

0 astfel de clups este alcatuita din corpul propriu-zis a1 clupei, executat din otel, doui minere de prindere, bacurile pentru tiiat filetul qi inelul de ghidaj. Cele doui bacuri au forma exterioari dreptunghiulari sau rotundi, la fel ca qi locaqul lor din corpul clupei, ceea ce permite aqezarea lor cu uqurinfi in corpul clupei, in pozitia corectarunde se fixeazi cu ajutorul unui qurub de! presiune. Aceste clupe se executi in mai multe mirimi, fiecare mirime fiind destinati pentru unul sau mai multe diametre de tevi.

Pentru fiecare diametru de teavi trebuie s i existe alte bacuri $i alt inel de ghidaj. Afar5 de aceasta, bacurile pentru t5iat filet pe stinga sint altele decit cele pentru tiiat filet pe dreapta. De aceea fiecare mirime de clupi necesit5 una sau mai multe garnituri de bacuri $i inele de ghidaj respectiv.

Cu clupele cu bacuri fixe se pot tiia filete la tevi cu diametrul pini la 4". Deqi sint simple qi ieftine, aceste clupe prezinti dezavantajul c i necesiti schimbarea bacurilor ori de cite ori se trece de la un diametru de teavi la altul, iar dupi t5berea filetului, pentru scoaterea de pe teavi clupa trebuie invirtiti in sens invers celui in care s-a tiiat filetul, operatii care necesiti mult timp.

Inconvenientele aritate se inlitur5 folosind clupele reglabile. La acestea, b,acurile $i ghidajele sint reglabile, cu aceeaqi garnitur5 de bacuri putindu-se t i ia filet la tevi de diametre diferite, daci pasul filetului este acelaqi. Dupi t5ierea filetului, bacurile pot fi inde-

4 pHrtate de teavi prin 5 5 mecanismul de reglare

r&{ = qi clupa se scoate de pe t,eavi printr-o singuri miqcare, f i r i a mai fi nevoie de invirtirea ei.

Fig. 4.10. ClupH reglabilH cu douH minere : Clupele reglabile sint I - gurub de fixare ; 2 - urechi de fixare a bacuri- de dous tfpuri prin- lor de taiere ; 3 - urechi de fixare a bacudlor de cipale : cluw l.egla-

ghidaj ; 4 - bacuri de t8lere : 5 - mlnere.

bile cu douc si cu patru mtnete ; @ clupe reglabile cu un singut miner.

b. Clupele reglabile. Clupele reglabile pot fi cu doui qi cu g t r u minere sint previzute cu 3 sau 4 bacuri de tiiere q i cu un nurnir egal de bacuri de ghidaj. De o parte qi de alta a corpului ei, clupa are cite un inel exterior de reglaj, previzut cu ureche pentru manevri. Unul din inele este pentru bacurile de tiiere qi celHlalt pentru bacurile de ghidaj. Aceste inele se pot roti in corpul clupei qi cu ajutorul lor se poate aranja pozitia bacurilor de tiiere q i a celor de ghidaj, dupB diametrul tevii ce trebuie filetatg. Pentru aceasta inelul din fata a1 clupei este prevazut cu gradafii care indica marimea filetului in toli, iar pe corpul clupei sint prevhute acelea~i gradafii. La unele tipuri de clupe, in loc de gradatii pe corpul clupei este previzut un semn. Daci este necesar de exemplu, a se tiia filet la o bavg de 1 1/2", inelul din fa@ a1 clupei se roteqte cu ajutorul ure- chii, astfel ca gradatia 1 1/2" de pe el s i vini in dreptul gradatiei 1 1/2" de pe corpul clupei, sau in dreptul semnului, la clupele cu semn. Inelul se fixeazi apoi in aceasti pozitie cu ajutorul qurubului de presiune respectiv. .

Cu inelul din spate a1 clupei se regleazi bacurile de ghidaj, dupii ce clupa a fost introdusi pe capitul fevii. Pentru aceasta se manevreazi urechea inelului respectiv pin5 ce bacurile de ghidaj se string pe teavi qi apoi se fixeazi in aceasti pozitie cu ajutorul qurubului de presiune corespunzitor. Fiecare bac are inscris pe corpul lui unul din numerele 1, 2, 3 sau 4, trebuind s i fie fixat la pozitia indicati cu acela~i numar pe corpul clupei.

Bacurile pentru tiierea filetului pe stinga sint deosebite de cele pentru tSierea filetului pe dreapta. Fabricile constructoare executi aceste clupe in mai multe mirirni, fiecare mirime, fiind destinata pentru citeva diarnetre de Pvi. Clupele pentru tevi cu diametrul pini la 2" sint prevgzute de obicei cu doui mkere, iar cele pentru

diametre mai mali de feavi sint previzute cu cite patru minere, pentru a fi manipulate de citre doi muncitori, necesitind eforturi de Were rnai mari. In general clupele cu doui minere sint de doua mdrimi (1/4" -314" qi 1" -2'7, iar cele cu patru minere sint de o singurg m&ime (2 112" -4").

In ceea ce priveqte bacurile, acestea aldtuiesc garnituri de cite 3 sau 4 bacuri identice, dupg tipul clupei, pe fiecare bac fiind inscrise diametrele tevilor la care poate fi folosit. De obicei se construiesc garnituri de bacuri pentru urmitmrele grupe de diametre de tevi ; 114" - 318" ; 112'' - 314" ; 1" - 1 114" ; 1 1/2" - 2"; 2 112" - 3" qi 3" - 4". Pentru fevi cu diametrul pini la 2" inclusiv se fabrici atit , @ m i pentru filet dreapta, cit qi baculi pentru filet stinga, ia lpentru tevi cu diametrul rnai mare se fabrici nurnai bacuri pentru filet dreapta.

Fiecare clupi trebuie s i fie inzestrat5 cu garniturile de bacuri corespunzitoare marimii ei, atit pentru filet dreapta cit qi pentru filet stinga.

c. Clupele reglabile cu un miner. Aceste clupe sint construite pe acelqi principiu ca qi clupa cu dou5 sau cu patru minere. Aceste clupe sint actionate cu un singur miner, previzut cu clichet, corpul clupelor rotindu-se prin miqcarea alternativi a minerului, care il angreneazi printr-o roati dintati.

Clichetul poate avea trei pozitii de lucru : spre dreapta, spre stinga sau cu minerul fix. fn primele doua cazuri se poate Gia filet dreapta sau filet stinga, prin miqcari alternative ale minerului, iar in ultimul caz minelvl trebuie si aibi o mi6care de rotatie mntinui, numai spre dreapta sau nurnai spre stinga, pentru taierea filetului.

Clupele necesiti bacuri separate pentru filet dreapta 6i separate pentru filet stinga. Aceste clupe se regleazi, se introduc pe teava ~i se scot de pe feava la fel ca qi clupele cu doui sau cu patru minere. Sint in general de aceleavi mirimi qi necesiti garnituri de bacuri pentru aceleavi grupe de diametre de fevi ca qi clupele cu mai multe minere.

Clupele se fabric2 in 4 m2rimi :@ cu clupa de 1" se pot tiia filete la fevi de 114" - 1" inclusiv ; cu clzrpa de 2" se pot tiia filete la fevi de 1 l/4" - 2" inclusiv : cu ~ l u ~ ~ ~ ~ g l a - cZupa de 3" se pot t i ia filete la fevi de 2 1/2" , - miner : 2 - clichct :

3 - bBc de Mere : 4 - - 3" inclusiv ; cu clupa de 4" se pot tsia ac de fixare a bacurilor

filete la fevi de 3 1/2" - 4" inclusiv. de LBiere : 5 - Suruburi de fixare.

Fiecare clupi are cite 4 bacuri, atit pentru tiierea filetului pe dreapta, cit qi pentru tiierea filetului pe stinga.

Pregiitirea clupelor pentru filetare are loc in ordinea urm5toa~e : se regleazii bacurile de tciiere dupii diametrul tevii care trebuie

filetatii g i apoi se string guruburile de fixare a bacurilor ; se unge capiitul fevii, de preferintci cu seu ; clupa cu bacurile de tciiere reglate se introduce pe capcitul tevii, cu bacurile de ghidare fnainte, pin5 ce bacurile tciietoare ating capiitul tevii ; se regleaz6 bacurilc de ghidare, astfel ca acestea sii se sprijine bine pe teavii ; se rune clichetul tn pozitia de lucru necesarii (spre dreapta sau spre sttnga, dupii cat), fiind gtiut c6 clichetul poute f i pus numai tntr-una din aceste douii pozitii ; se ro te~ te clupa pe !eavci, actionfnd de miner succesiv, tntr-un sens si tn celcilalt gi se taie astfel filetul la lungimea necesarci, numai printr-o singurii trecere a clupei; apoi se desfac guruburile de fixare a bacurilor de t6iere dupii care cltipu este trasci afarci de pe teavci, printr-o singur6 miscare.

Clupele reglabile cu un singur miner necesiti efortuli mai inici din partea muncitorului la tAierea filetului, decit celelalte clupe, in schimb viteza de tiiere este mai mici ; cu ele se pot tiia filete la pozitie, in spafii inchise, in cazul intel.calirilor la instalafii executate, unde celelalte clupe nu pot fi folosite.

d. Filetarea manuals a tevilor. Filetarea capetelor tevilor se executi de obicei concomitent cu tiierea tevilor, astfel c i pentru filetare se foloseqte acelaqi banc $i aceea~i menghini care au servit qi la tiierea tevilor.

Dupi ce feava a fost tiiati, se indepirteazi in modul aritat bavurile interioare qi exterioare care eventual au rimas de la taiere qi se controleazi cu pila daci materialul fevii nu este prea tare, sau cum se mai spune, daci teava nu este , ,pea oteliti". Aceasta, deoarece materialul prea tare uzeazi (toceqte) repede bacurile de tiiere qi necesiti eforturi mult mai mari din partea instalatorului. Daci feava este prea otelit.3, pila ,,nu prinde", ci aluneci pe suprafata ei. Capetele tevilor aflate in aceasti situatie nu se vor fileta decit dupi inmuierea (recoacerea) lor, operatie ce se executi incilzindu-se pini la roqu qi ricindu-le apoi lent in nisip sau cenu~a. Este ins5 recomandabil ca astfel de fevi s i nu se prelucreze decit in cazuri cu totul exceptionale, ci s i li se dea altfel de intrebuinlari.

Dup& aceea se verifici cu echerul (fig. 4.12) daci taietura tevii este perpendiculari pe axa fevii. Laturile echerului formeaza intre ele un unghi de 90". A~ezind o laturi a echerului de-a lungul tevii, astfel ca s i reazeme pe feavi pe toati lungimea, cealalti laturi a echerului trebuie sFi rezeme pe tiietura tevii. Daci aceasti din urmii laturi a echerului reazemi numai intr-un singur punct pe tiietura

tevii, Gietura nu este dreapti. hcercarea se face mutind echerul la capitul tevii in mai multe pozitii. Daci nu este perpendiculari pe axa tevii, tSietura trebuie indreptati cu pila, deoarece altfel filetul se poate incileca qi rupe. fntr-adevar, daci taietura kvi i este inclinati. bacurile clupei se infig in marginea tevii nu vor putea inainta in aceasti pozifie inclinati fa t i de axa tevii decit 1-2 paqi, dupi care clupa le va readuce in pozitie normal5 ; filetul executst dupi aceea se incaleci peste cel anterior, rupin- du-1.

Pentru tAierea filetului feava se stringe in menghina pentru fevi, avind in afari capitul ce trebuie filetat. Acest capit trebuie s i fie cit

Fig. 4.12. Verificarea tHieturii cu ajutorul

echemlui : a - taleturP corectP : b - t&eturP greSit8 : 1 - teave tAiat8 : 2 -

echer. mai aproape de menghini, fiind scos in afari numai atit cit este necesar Wntru a se putea introduce qi manevra clupa. Daci capitul fevii se scoate prea mult in afara menghinei, mai ales in cazu! tevilor de diamtru mic, teava se poate indoi sau risuci in timpul filetirii.

Se verifici apoi ca bacurile clupei s i fie curate, f i r5 corpuri striine sau resturi de Span rimase de la tAierea altor filete ; filetele tiiate cu bacuri necuriltite sint de calitate mai proasti chiar decit filetele tiiate cu b,acuri tocite.

Dupi aceasti verificare capitul fevii se unge cu ulei q i se introduce pe el clupa, care se aqazZi astfel incit s i cuprindi capitul tevii numai cu primele 2-3 spire ale filetului bacurilor. Aceste spire sint mai pufin pronunbte, ceea ce explici qi faptul c i ultimele spire ale filetului tiiat sint mai pufin adinci. Urmeazi invirtirea clupei in jurul tevii in care scop clupele f ir5 clichet se apuci de instalator cu ambele miini.

In cazul tevilor de dialnet111 mic, la care efortul cerut din partea muncitorului este mic, clupa se invirteqte continuu, cu vitezi uniformi. La tevile de diainetru mare invirtirea clupei se poate face qi cu intreruperi, efectuindu-se la fiecare miqcare numai cite 114 invirtituri, ins5 far5 smucituri, adici cu vitezi crescindi la inceput qi descrescindi la sfirgit. Daci mi~cir i le se execOti brusc, cu smucituri, filetul se poate incileca $i strica. Pentru tiierea filetelor la fevi cu diarnetrul peste 1 1/2", clupele f i r s clichet se invirtesc de obicei de ci tre doi instaltori, chiar daca au numai doui minere. Clupele cu clichet se invirtesc in jurul fevii migcindu-se minerul lor in sus gi in jos. hvirtirea clupei in jurul tevii se continua pini la tiierea

filetului pe lungirnea necesari. In mod curent lungimea filetului este egali cu latimea bacurilor, astfel c i atunci cind, rotind clupa, apare capatul tevii in partea cealalti a clupei, la nivelul bacurilor, filetul a capitat lungimea necesari. Totuqi se mai taie dupi aceea in& 1-2 spire de filet.

In timpul tiierii filetului cilindric bacurile nu trebuie sB fie prea strinse pe feavi. Daci se string prea mult, bacurile se incilzesc prea tare, chiar daci se ung bine cu ulei qi se tocesc repede. Ca urmare filetul nu va fi curat, iar efortul depus de instalator pentru obtinerea lui va fi foarte mare. De aceea pentru Gierea unui filet bun nu este suficient o singura trecere a clupei pe feava, ci doui sau mai multe treceri, dupi diametrul tevii q i dup5 starea bacurilor. Astfel, la tevile cu diarnetrul pin5 la 1" sint necesare de obicei doui treceri, iar la tevile cu diametrul peste 1" sint necesare trei treceri. Cind bacurile nu sint bine ascutite (tocite) sint necesare chiar 4-5 treceri.

La Uierea filetului cu clupa cu bacuri fixe, dupi ce clupa a fost avezati pe cap5tul uns a1 tevii, b,acurile se string cu qurubul de presiune astfel incit clupa s i nu se invirteasca in jurul tevii prea greu qi se execut5 prima trecere, in modul ari tat (cu arnbele miini ~ ; i eventual cite 114 invirtituri), pin5 ce filetul se taie la lungimea necesara. Apoi se slibesc bacurile qi se mai face 112 invirtitura in acelaqi sens, dupi care clupa se invirteqte in sens invers, dequrubindu-se de pe teavi.

Este foarte important ca acest lucru s5 fie retinut, deoarece daci dequrubarea clupei s-ar face cu bacurile strinse, filetul t5iat s-ar deteriora.

Celelalte treceri se executa in acelaqi mod vi cu respectarea ace- lo ra~ i reguli ca qi prima trecere. Dupi fiecare trecere bacurile clupei qi filetul tevii se cur i t i de Span cu o cirps sau cu burnbac de qters qi apoi, inainte de trecerea urmitoare, capitul tevii se unge cu ulei. F i r i aceste m%uri, la trecerile care urmeazi se va obtine un filet de proasti calitate.

La taierea filetului cu clupele reglabile, stringerea potriviti a bacurilor la fiecare trecere se obtine cu ajutorul inelului cu urechi de pe corpul clupei, ale cirui diviziuni se fixeaza in dreptul, sau cu 2 ; 4.6 ... gradatii inaintea acelorqi diviziuni de pe corpul clupei. Acest lucru se efectueazi inainte de a se introduce clupa pe capitul fevii.

fn cazul unei tevi cu diaanetrul nominal de 3 1 4 se procedeazg dupZ cum umeazg : - dacG filetul se executd in doud treceri, la prima trecere divi-

ziunea de 314" de pe inelul cu urechi se fixeazi cu doui gradatii

inaintea diviziunii 3/4" de pe corpul clupei, iar la a doua trecere, diviziunea 314" de pe inelul cu urechi se fixeazi in dreptul diviziunii 3/4" de pe corpul clupei ; - dac6 filetul se execut6 in trei treceri, la prima trecere divi-

ziunea 3/4", de pe inelul cu urechi se fixeazi cu 4 gradatii inaintea diviziunii 314" de pe corpul clupei, la a doua trecere se fixeazs cu doui gradaui inainte de aceasti diviziune, iar la a treia trecere se fixeazi in dreptul diviziunii 314" de pe corpul clupei..

' Filetul conic se taie cu bacuri special construite pentru acest filet qi numai printr-o singuri trecere cu clupa. Daci tHierea filetului conic s-ar efectua in doui treceri, la a doua trecere s-ar putea dena- tura profilul incomplet a1 filetului obtinut la prima trecere. Deoarece taierea printr-o singura trecere a filetului necesiti eforturi fizice mult mai mari din partea instalatorului, pentru filete conice se folosesc de obicei clupe speciale cu clichet qi bacuri fixe.

e. Calitatea filetului. Filetul fevilor nu trebuie S i a t nici prea adinc dar nici prea la suprafafa fevii. Daci filetul este prea adinc, fitingurile qi armiturile cu care se imbjni teava vor juca pe filet, oricit de mult material de etanqare (cinepa, miniu de plumb) s-ar folosi gi imbinarea nu va avea etanqeitatea necesarii. Dac6 filetul este prea pufin adinc, inqurubarea acestora nu se va putea realiza. De aceea este recomandabil ca dupi fiecare trecere a clupei sA se pro- beze filetul cu o mufa. Filetul este bun atunci cind-mufa se inqurubeazi greu cu mina.

Filetul tiiat trebuie s i fie curat, s i aibi luciu metalic ; mustgfile care eventual s-ar forma pe spirele filetului sint diunitoare, deoarece la executarea imbinirilor pot prinde ~i scoate cinepa de pe filet.

La terminarea operafiei de filetare, filetul trebuie curifit bine de qpan, deoarece acesta 'nu permite agezarea materialului de etanqare pe toati adincimea profilului filetului, slgbind etanqarea. 0 curitire aseminatoare trebuie executati qi asupra filetelor interioare ale fitingurilor si armaturilor, inainte de executarea imbinarii.

fn atelierele de prefabricate qi in general atunci cind trebuie executat un numar mare de filete, se folosesc maqini speciale de filetat fevi, acfionate de motoare electrice sau de transmisia din atelier. Tevile cu diametrul peste 4" se pot fileta numai cu astfel de maqini. La maqinile de filetare se folosesc dispozitive qi scule speciale : capete de filetare echipate cu piepteni sau discuri de filetare.

a. Scule de filetare. Tevile de otel nu se recornand2 a se fileta pe strunguri, deoarece cutitele de filetare nu pot realiza parametrii

geometrici ai filetului pe de-o parte, iar pe de alt i parte operatia are o productivitate scizuti, deoarece executarea filetului se face prin rnai multe treceri ale cutitului, care realizeaz5 succesiv adincimea filetului. In scopul reducerii timpului de filetare s-au concept piepteni de filetare. Aceqtia se monteaz5 pe capetele de filetat qi permit executarea filetului printr-o singura trecere. Pieptenele de filetat este un cufit multiplu format din reunirea rnai multor cutite simple intr-o singuri sculi. Pieptenii de filetat se folosesc atit pentru filetul cilindric, cit qi pentru filetul conic. Geometria pieptenului pentru executarea filetului cilindric diferi de cea pentru executarea filetului conic. Pieptenii de filetat se executg in rnai multe variante :

piepteni de filetat plati radiali ; piepteni de filetat pla;i tangen- tiali ; piepteni de filetat disc.

La filetarea prin frezare a fevilor de otel se folosesc freze pieptene, deoarece aceste scule permit executarea filetelor de lungimi mici conice qi cilindrice. Filetul se frezeazi in cursul unei singure rotatii a tevii pe toati lungimea lui. Freza pieptene este format5 din reunirea rnai multor freze disc intr-un singur corp.

b. Capete de filetare. Capetele de filetat sint dispozitive pe care se monteazti bacurile de filetat $i care la rindul lor pot fi montate pe strunguri obiqnuite, strunguri revolver, maqini de filetat sau maqini automate cu rnai multe axe. Capetele de filetat pot fi : @ cu cleschiderea automata ; reglabile.

Ca capetele cu deschidere automati, dupi terminarea operatiei de filetare, bacurile se indepirteaz5 iar piesa filetat5 se scoate din capul de filetare printr-o miqcare liniar5, f i r i a rnai fi necesari devuru- barea. Se obtine in acest mod reducerea timpilor auxiliari, marin- du-se productivitatea operatiei de filetare.

La capetele reglabile, prin reglarea pozitiei bacurilor se obfine modificarea diarnetrului piesei de filetat. Operafia de filetare are o productivitate rnai scizut8, deoarece dupi filetare, piesele se scot prin de~urubare. Capetele de filetare cu deschidere automat5 se const~~uiesc separat pentru fiecare tip de pieptene radial, tangential sau disc.

c. Masini de filetat Masina de filetat FT? este cu bacuri qi se compune dintr-un cadru

metalic, cu posibilititi de fixare prin quruburi la banc, care suporti toate organele maqinii, un cap t5ietor cu bacuri de filetare, o men2 ghin5 de fixare a fevii, un motor electric de actionare, un reductor de turafie prin care-se transmite miqcarea de rotatie la capul tsetor, o pompi de circulatie a lichidului de ricire qi comenzile electrice necesare.

fn cele dou5 scobituri laterale ale cadrului sint prinse doui glisiere cilindl-ice avind gradatii pentru stabilirea lungimii filetului, m q i n a avind lirllitatoare de oprire automata dupd esecutarea filetului de lungime prestabiliti. Menghina de prindere a tevii se manevreazi printr-o manetii cu doui brafe.

Modul de lucru cu masina este urmiitorul : se ale$ intii bacurile po- Fig. 4.13. ~=? i , , g de filetat cu tiSivite pentru dimensiunea de teavi bacuri, tip FT2 : ce urmeazi a se fileta $i se fixeazi I - caclru metalic ; 2 - cap thie-

tor : 3 - menghin8 ; 4 - motor elec- in capul tiietor. Se introduce apoi tric : 5 - reductor : 6 - teava pentru lichidul de r8cire : 7 - gtisiere teava in menghini pini ce cap5tul cifindrice gradate ; 8 - ma net^ de

ei ajunge la marginea cutitelor taie- nlanevrare : 9 - comanda electrich a rnwinii.

toare, care se gisesc in pozilie deschisi ~i se fixeazi pe scala gradati lungimea de filetat. Prin apisare pe butonul de pornire, bacurile se string ~i incep s i se roteasci ata- cind filetul ; totodati pompa de lichid pornevte, debitind lichidul de ~Hcire ~i ungere pe locul de taiere. Prin efectul de vurub, pe misur i ce filetul se taie, capul tiietor avanseazi pe teavi ping cind oprito- 1 . ~ 1 fisat in pozifia corespunzitoare lungimii filetului comandi auto- inat oprirea maqinii.

Simultan cu oprirea, capul taietor se deschide, pompa inceteazs r ; i mai debiteze, iar feava poate fi scoasi din menghini. Daci din anumite motive se impune oprirea maqinii inainte de a se termina tiierea filetului, se apas5 pe butonul corespunzitor de comandi electric& ceea ce provoaca acelea~i ae iuni ca ~i la comanda automati pl-in limitator.

La aceasti m a ~ i n i se pot fileta $i buloane cu filet metric. folosind bacuri speciale.

Timpul mediu in care se executs filetele de diverse dimensiuni este de : 35 s la tevi cEe 112" ; 60 s la tevi d e I" ; 105 s la fcci c!e 2".

h l n ~ i n n de filetat FT4. NIaqina transportabils de filetat fevi este un utilaj automat. Ea se foloseqte pentru doui operatii : t i iat la di- ~nensiunea dorita qi filetarea fevilor de otel. Pentru fiecare operafie distincti se monteazi scule adecvate. La aceasti maqini se pot executa filete la tevi cu diametrul de 112" - 4". Mavina se compune dintr-un cadru confecfionat din profile uqoare pe care este plasatg cutia de viteze ce serve~te ca batiu, precum ~i motorul electric de

7 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare interioare - cd. 27 97

5 4 antrenare, pipuqa este - previ- - - - - - - - - - - - - . . .- -- zuti cu un universal pentru - - - - - - - fixarea tevii de prelucrat, tura-

fia lui poate fi variati in patru trepte cu ajutorul unei manete. Mavina mai cuprinde un diapo- zitiv de prindere pentru scule (freze, inelul de protectie ctc.), prevazut cu doui sinii ce dau

Fig. 4.14. MaginH de filetat, tip FT4: posibilitatea de mirjca:.e pe doua 1 - cadru de orel profilat : 2 - cutia de viteze : 3 - motor.11 electric de actionare : I - direcfii ~er~endicula l -e !longi- pBpu~a ponteava : 5 - universal : 6 - prin- tudinali qi transversali). Prin dere pentru scul8 : 7 - cornanda electric!?

a masinii. mi~carea lon@tudinali .se realizeazi lungimea standard a fi-

letului, corespunzitor diametrului fevii de prelucrat, iar cu ajutorul saniei transversale se reglea25 atit avansul transversal, cit $i modul. de lucru a1 maqinii (filetare sau taiere).

Pent1-u filetarea niplurilor, maqina este previzuti cu o cheie speciali, bucqi qi piulitele care a ju t i la fisarea niplului in universalul maqinii. Pentru tl-ansport, maqina este echipati cu doui rofi cu bandaj de cauciuc plin.

Maqina de filetat FT4 este dotati cu freze conice $i cilindrice de 14 paqi/fol, pentru executarea filetelor la fevi cu diamet~~ul de 1/2" q i 314" qi 11 pa~i / fo l pentru fevi cu diametrul de la 1" la 4". Cu aceste freze se poate executa intreaga gami a filetelor conice qi cilindrice pe stinga sau pe dreapta. Pentru operafia de tiiere a tevilor, maqina este inzestrati cu patru feristraie.

C. PRELUCRAREA 'J'EVILOR DIN PLUMB DE PRESIUNE

Tevile de plumb de presiune se folosesc la conductele de api , pentru executarea legiturilor scurte dintre fevile de. otel qi robinetele de serviciu ale .obiectelor sanitare, pentru executarea conductelor de a p i ingropate in pimint care au diametrul mai mic decit al tuburilor de f ~ n t i de presiune, intrucit rezisti mai bine la coroziune decit tevile de otel,. precum qi in situafii speciale.

Tevile se livreazi de obicei in colaci, inainte de a se monta se desfac din colaci $i se indreapti cu mina. In cazul cind esista porfiuni de feavi turtite sau deteriorate in timpul transportului sau manipulirii colacilor de teavi, aceste portiuni trebuie tiiate qi eliminate, intrucit nu mai pot fi recalibrate.

Princivalele operatii de prelucrare a tevilor de plumb de presiune in vetlerea montsrii lor sint .' tdierea ; indrepta*a ; incloirea ; lipiten.

Operatia de tiiere.se execut5 cu fe- r istr iul ,.coadi de vulpe" (fig. 4.15, a) care se foloseqte $i la prelucrarea lem- nului. Pentru tiiere, feava de plumb se a$azi pe banc, tinindu-se cu mina. Este inai practic ins5 s i se foloseasci doua jgheaburi mici de lemn, tZiiate in formfi de V, in care se avazi teava de plumb. Aceste jgheaburi servesc pentru a impiedica rostogolirea fevii pe placa ban- culvi $i astfel zgirierea el. Nu este

b e f

Fig. 4.15. Scule pentru prelucrarea #evilor de plumb de

Dresiune : v o ~ b a aici de estetica tevii prelucrate, a - ferastrhu c o a a de vuipe:

b - raspel : c - con din lemn ci de rezistenta ei, care se reduce in ,,, pentru largit ; d - cle~t i

locurile unde feava este zgiriati. pentru 18rgit : e - sabar ; f - burghiu.

Tevile de plumb de presiune se indoaie cu mina, la rece, f i r i nici o a1t.a pregiitire prealabili. fn vederea indoirii se noteazi cu creta portiunea de feavi ce trebuie indoiti qi apoi teava se a ~ a z i cu portiunea respectivi pe genunchi, apisindu-se cu miinile de o parte ~i de alta a acestei portiuni.

3. LIPIREA

intr-o oarecare misuri , lipirea metalelor este aseminitoare cu sudura. Deosebirea esentiali consti c i in timp ce la suduri cele doua fete metalice ale pieselor care se sudeazi sint topite, pentru a fi apoi contopite intre ele sau impl.eun5 cu metalul de adaos, la 1ipii.e se tope~ te numai inetalul de adaos. Rezistenta lipiturii nu pe hazeazi numai pe aderenfa metalului de adaos pe suprafetele de lipit, ci $i Fe realizarea unei pitrundei-i partiale a metalului topit in structura cristalini a metalelor, care n u intrZi in stare de fuziune.

Procedeul de lipire cu aliaj metalic se folose~te la iinbinirile pieselor de plumb, alama, cositor $i a tablei de otel zincate, cositorie sau plumbuite.

Condifiile de bazg ale unei lipiri bune sint urmgtoarele : suprafetele de lipit trebuie s& fie perfect curate; suprafe-

tele de lipit trebz~ie sii fie incclzite la o te.r,tperatz~rii m.ui I-idicoti? decit tem.perntura de fuziune a clliajul~~i folosit ca material cle lipit ;

folosirea zinei substante adecvate cn f11i.1.. care sii intpiedice 0x3- darea inainte ;i c l~~pd lipire ; alegereu potrizitii a aliajzll~li de lipit, care sd corespundti metalelor care se lipesc ~i rezistentei cerrltc lipiturii.

Aliajul de lipit folosit pentru feava de plumb, denuinit adesecr gi cositor de lipit, este alcatuit dintr-un anlestec de plumb (:330/0) qi cositor (670/0), a carui temperaturi de topire este de 189'C. N u trebuie confundat acest aliaj cu cel folosit la tinichigei~ie, care are 400/, plumb qi 600/0 cositor. Drept flux se foloseqte praful de colofoniu sau stearins, care au proprietatea de a curafi bine suprafata de lipit.

4. IMBINAREA TEVILOR DE PLUMB DE PRESIUNE

lmbinarea se realizeaza prin lipire cu aliaj .de cositor. Pentru aceasta se taie pufin din capetele fevilor cu ajutorul feristl%ului coad2 de vulpe qi apoi capekle se indreapti cu ra~pelul , astfel ca tiietura s2 fie perpendicular2 pe axa tevii (fig. 4.16, a). Raqpelul (fig. 4.15, b) este o pila semirotunda, cu dinti mari. Unul din capetele de fevi ce se imbin2 se lirgeqte dup5 aceea cu ajutorul unui con de lemn tare (fig. 4.15, c) care se bate cu ciocanul in capatul tevii, sau cu ajutorul cle~telui pentru l5rgit (fig. 4.15, d). Capatul tevii aytfel largit (fig. 4.16, b) se te~eqte cu raqpelul, capatind forrna din figura 4.16, c. Capatul celeilalte fevi se subfiaza cu ra~pelul , capiitind forma din figura 4.16 d. Ambele capete se curafa apoi bine cu bri- ceagul sau ctl sabii-ul (fig. 4.15, e). Acesta este un rizuitor mic, de form5 special& esecutat din tabla de ofel, fixat intr-un miner de lemn. Apoi cap2tul 1;irgit a1 tevii se curit2 in interior cu briceugul sau cu qab21.ul, dupi care ambele fevi se ung cu stearina sau colo-

Fig. 4.16. Prelucrarea tevii de plumb de presiu~ie in vederea lipirii: a - t e a v i tAialA : b - trava cu capatul lareit $i tesit : c - teava cu caphtul subt ia t ;

d - inibinarea cu lipilurn in lonnA d e pilnie ; 1 - l ip i tur i cu aliaj.

foniu (saciz) pe portiunile cuis5tate cu qabirul. Capiitul sub- tiat se introduce in capatul llirgit, ambele b tevi fisindu-se i n Fig. 4.17. 1mbinHri cap la cap : pozifia in care ~ 1 . - a - l i p i t u r ~ in fo rms de pilnie : b - forma unei ii~ituri. meaza a f i Lipite. La imbinarea tevilor cap la cap lipitura se executi in form5 de pilnie (fig. 4.17, cr, sau de forma din fig'4.17, b).

Aliajul pentru lipit este furnizat sub formi de vergele ~ ; i topirea lui se realizeazi incslzindu-1 cu flacira limpii de lipit timp de citeva secunde. Concoinitent cu aliajul care este finut in apropierea locului de lipit, se incilzevte $i locul lipiturii, avind insa griji a nu indrepta prea mult flacira liinpii asupra lipiturii, pentru a nu se topi capetele celor doufi tevi. Cind aliajul incepe s i se topeasca, se indepirteafi lampa $i aliajul topit se introduce in lipituri cu vergeaua de aliaj. Din cind in cind se ating din nou cu flacdra, atit lipitura, cit ~i vergeaua de aliaj, depunindu-se mereu aliaj topit pe lipituri. Dupi ce s-a depus in acest mod toati cantitatea necesari de aliaj topit, vergeaua-de aliaj se indeparteazi $i cu pinza de qters se da lipiturii forma definitiva. In acest timp asupra lipiturii se indreapta din cind in cind flacira limpii de lipit pentru ca aliajul s i nu se rsceasci. Repartizarea uniformi a aliajului in jurul lipiturii $i netezirea lui se realizeazi cu ajutorul pinzei de vters, care totodati a p i r i mina de aliajul fierbinte cu care se lucreaz8. 0 pin25 de ~ t e r s bun5 se poate obtine dintr-o bucati de doc tiviti pe margini ~i impituriti de citeva ori. fnainte de a fi folositi, pinza de ~ t e r s nou5 se freacci bine cu praf de creta $i apoi cu seu, pentru a i se astupa porii.

In cazul conducteloi. executate din tevi de plumb de presiune, ramificatiile se pot executa prin giurirea conductei principale din care porneste ramificafia $i lipirea conductei ramificate in orificiul respectiv.

Pent1.u gAurii.ea tevii se foloseqte un burghiu special, in form5 de caznla semirotunda la virf, previzut cu miner (fig. 4.15, f). Cu acest burghiu se realizeaza o gaurire uvoari qi perfecti. Pentru aceasta burghiul se apuci cu mina de miner $i se aqazi cu virful pe feavi in punctul in care trebuie esecutati gaura, burghiul se preseazi apoi pe teavi, rotindu-se intr-un sens si in celilalt. Gaura obtinuta trebuie s5 fie suficient de mare pentru a se putea intro-

Fig. 4.18. Executarea unei ramificalii : a - gaura i n teava pregatita pentru lipitur8 ;' b - ramificatie

gata executath ( l i~ i t 8 cu aliai).

duce in ea cleqtele de lirgit, cu ajutorul ciruia se lirgeqte $i se formeazi in jurul ei un mic guler (fig. 4.18, a) cu diametrul suficient pentru a primi in el teava ce se ramifici. Capitul tevii ramj- ficate se subfiazi cu raqpelul, la fel ca la lipirea tevilor de plumb in prelungire.

Pentru lipire, tevile preg5tite in modul ari tat se fixeazi in pozitia in care vor f i lipite, astfel incit capitul conductei ramificate s i nu pgtrundi in conducta principali. DacA lipirea se execut5 lings perete, fixarea se realizeazi cu qpituri sau cuie qi legate bine pen-tru a nu se deplasa una fati de cealalt5. Restul operafiilor (curitire, lipire) se executg la fel ca la lipirea tevilor de plumb in prelungire. Rainificatia gata executati se prezint5 ca in figura 4.18, b qi dups cum se obsei,vi, conducta rarnificati este perpendiculari pe conducts principali. In acelavi mod se procedeazi qi cind trebuie executati o ramificatie dintr-o conduct5 de plumb existenti.

6. IMBINAREA TEVILOR DE PLUMB DE PRESIUNE CU TEVI DE OTEL

Lipitura cu aliaj de lipit nu prinde direct pe teava de otel, chiar daci aceasta se cositoreqte in prealabjl, stratul de cositor nu aderi bine qi cu timpul se desprinde. De aceea la imbinirile dintre @vile de plumb de presiune qi fevile de otel se folosesc piese speciale de legituri, executate din alami de turnitorie, previzute intr-o parte cu racond pentru lipit la teava de plumb, iar in partea cealalti cu filet pentru inqurubare la teava de otel: Este qtiut s i plumbul poate f i lipit pe alarni cu aliaj de lipit, daci aceasta este cositorit5. Aceste piese de legituri se numesc racorduri de lipit (denurnire veche bosuri) qi se fabric5 in doui tipuri : racord cu filet interior (fig. 4.19, a) penru racordarea tevilor de plumb de presiune cu JeviIe de otel qi racord cu filet exterior (fig. 4.19, b) pentru racordarea tevilor de plumb de presiune cu armituri. In acelaqi scop se pot folosi

$i olandezi cu racord de lipit (fig. 4.2). Olandezii se utilizeazi mai ales la imbinarea fevii de plumb de presiune cu armiturile. Pentru imbinarea acestor piese la pava de plumb, capitul ievii de a b plumb se lirge$te mai intii cu co- Fig. 4.19. Racorduri d e lipit (bosuri): nu1 de lemn sau cu cle~tele de a - cu iilet interlor : b - cu iilet ex-

lirgit qi apoi se plSegite$te pentru tmior.

lipit in mod obi~nuit, la fel ca pentru imbinarea cu alt i teas6 de plumb. Apoi racordul de lipit (bosul) se cositore~te pe toati suprafa@ pe care se va executa lipitura (fig. 4.20). fn acest scop piesa se cur i t i bjne cu pila $i se in- c i l ze~ te nu prea tare cu lampa de lipit, pin5 ce se pmte topi pe ea cositorul, apoi vergeaua de cositor se introduce cu virful in a p i tare (acid azotic) stinsa cu zinc, sau in stearini, dupa care se cositore~te piesa cu virful vergelei. Se mai incilze~te dupi aceea inci odati ~i apoi se Stergecu o cirpi sau hirtie cwat i . Dupi cositorii-ea in modul aritat, racordul de 'lipit, cit este inci cald, se introduce in capitul lirgit a1 tevii $i in spatiul dintre racord $i teava de plumb ue pune imediat aliajul de lipit, care se incilze~te cu lampa de lipit. Cind lipitura s-a ricit putin, se qterge cu pinza de ~ t e r s , dindu-i-se forma dafinitivi, q a cum s-a ari tat anterior. Cind se folosgte olandez cu racord de lipit, .piuli@ olandezi a acestuia se fixeazi provizotliu la capitul racordului, inqwubindu-se la o teavi scurti de otel, pentru

capatul racordului, in~urub idu-se la o m v i scurta de otel, pentru ca sii nu se deplaseze pe racordul de lipit in ..' timpul cositoririi qi imbinarii acetuia la teava de plumb.

I Uneori imbinarea intre tevile de otel ~i cele de 4 plumb, se realizeazi prin intermediul robinetelor pen-

tru otel qi plumb.

1 7. MONTAREA ROBINETELOR $1 ARMATURILOR

P E TEVILE DE PLUMB DE PRESIUNE

Fig. 4.20. Olandez cu

fn instalatiile esecutate din tevi de plumb de pre- de siune se monteazi robinete de trecere a1 ciror corp este

lipit : consti.uit pentru racordare prin lipire direct5 in ambele 1 - racor~: pirti la teava de plumb sau este previzut cu racord de de Lipit : 2 - piuata ; - lipit cu piuliti olandezi intr-o parte sau in ambele tea"& parti. Aceste robinete se imbina cu fevile de plumb de plumb de presiune ; 4 - . presiune la fel ca la racordurile de lipit (bosurile), co- Lipituri c : ~

alinj. sitorindu-se mai intii in modul argtat plirtile ce se

imbini ale robinetelor sau i.acordurile de lipit cu care sint previzute. De aceea este necesar ca i.acordurile de lipit respective, precum ~i cospurile robinetelor sa fie esecutate din alaini. Cind teava de pluinb se lipevte direct pe col-pul robinetului,

SEC JJUNEA A - A trebuie ca mai intii s i se de- inonteze partea superioarri a robinetului (ob,ertailul), deoarece altfel la incalzirea cu lampa de lipit se ard galmi- tuiile de la presetupe si se pat defor~na ~i piesele componente in timpul cositoririi coi~pului 1,obinetelor.

Cind se monteaz5 robinete de serviciu, intre teava de plumb $i sobinet se intercaleazi racorduri de perete

Fig. 4.21. Racord de perete pentru teavji (fig. 4.21) executate din de plumb de presiune. alami, care se fixeazi pe

perete cu vuruburi pentru lemn pe diblu de lemn. Aceste racorduri se imbini intr-o parte la bava de plumb de presiune, prin lipire, d u p i ce mai intii au fost co- sitorite, iar in cealalta parte a lor se ingurubeaza robinetul de serviciu, racordul de perete fiind prevazut pentru aceasta cu filet interior. Etanvrea imbinirii prin filet a1 robinetului se realizeazi in modul cunoscut, cu fire de cinepi fuior, ulei de in fiert $i miniu de plumb.

8. RECULI PENTRU MONTAREA TEVILOR DE PLUMB DE PRESIUNE

In, interiorul cladirilor fevile de plumb de presiune se monteazti de obicei ingropate sub tencuiala perefilor, unde se a$azA in qantul (qlitul) executat qi se fixeazi din distanti in distanti prin legare cu sirma zincati de cuie b5tute in $lit, peste fiecare legituri executindu-se o copc5 de mortar de ipsos. Legiturile scux-te la obiectele sanitare executate din teavi de plumb de presiune ramin aparente,

sub obiectele respective. In cazuri rare, cind conductele de plumb de presiune trebuie montate aparent pe pereji, ele se fixeazi cu cirlige de otel.

Condudele montate sub, tencuialii se izoleazi cu bete de postav pentru a fi protejate impotriva coroziunii, deoal-ece mortarul d e var qi cel de ciment ataci tevile de plumb.

In exteriorul clidirilor fevile de plumb de presiune se monteaz3 ingropate in pimint la o adincime de 1,20-1,50 m, pentru a fi ferite de inghef. $anful in care se ingroapi tevile trebuie s5 aibi fundul drept $i lifimea de 0.60 m. Teava de plumb se aqazi i n . ~ a n t putin qerpuiti, deoarece altfel la tasarea pimintului teava este intinsi qi i se subtiazi peretii. fn acest scop feava se a$az5 in qanf astfel ca la fiecare zece metri s i atingi cind o margine, cind cealalti margine a qanfului. La desfacerea colacului feava se apuca de cite un om l a fiecare capit, care o intind $i o lovesc de citeva ori de pamint, cu care ocazie devine dreapti.

Este recomandabil ca dupi ce jeava de plumb s-a astupat in $ant cu un strat mic de pimint, s i se aveze deasupra un rind de cirimizi pe lat $i apoi s i se astupe ~ a n t u l . Aceasti misur i se ia pentru a s e proteja teava de lovirea cu cazmaua sau tirnicopul atunci cind s e vor mai executa alte sipituri.

Conductele de plumb de presiune care se ingroapi in pimint se probeazi inainte de astuparea vantului, introducind in ele apB la presiunea de serviciu. In cazuri rare, cind se monteazi conducte lungi executate din fevi de plumb, acestea pot fi probate pe tronsoane, pe misura montirii, pentru a nu se tine vanfurile deschise prea multi vreme. fn acest scop,capitul tronsonului se astupi prin lipire $i se bagi a p i pe la celilalt capit, la presiunea de serviciu.

9. DEFECTELE CONDUCTELOR DIN TEVI DE PLUMB DE PRESIUNE

Aparitia defectiunilor la aceste conducte este destul de frecvents, datol-it8 rezistentei reduse a materialului la lovituri ~i la actiunea corosivi a rnortarului de var sau ciment. Delectcle intilnite in mod curent sint : deforma.tiile sau ruperile de teavii, datoritii unor lovituri clccidentule ; fisurile datorite zLnor clefecte de fabl-icc~tie, care au siipat controlz~lui de calitate; spiiturile cleter~ninate de in- ghetarea apei in conducte ; . neetnnseittitile imbiniirilor (In lipitz~ri pe conductii, la racorduri - ~ O S ~ L I - i - etc.) ; fistirile datoritii corodiirii conductei cle cfitre substantele agl-esive clin mortar (in cazul conductelor ingropate in pereti).

Misui.ile de remediere a acestor defecte sint, dupi caz, fie lipirea fisurii, fie inloculrea segmentului de feavi defect. Daci fisura

Dehct este mici, locul defect se cur i f i bjne cu raqpelul sau cu qaubkul. sau cu - - un cutit qi se execut5 lipitura cu

I aliaj de lipit. lnlocuirea unei porfiuni defecte la

o conducts din teavs de plumb se face in urmstoarele situatii : cind teava este deformatci datorita unor lovituri accidentale ; ctnd teava p~ezinl-6 o umfEtur5 datoritci inghetarii apei

Fig. 4.22. Intercrlarea pe o con- in conduct5 (uneori zimfl5ttrra este ducu exbtentS a unei portiuni ntft dc mare in& peretele tevii se de teavii de plumb de presiune: I - unde se taie (decupeaz*) con- fisureazci); cind defectul la tenvci ducw : 2 - lil~ituri in form8 de pi!- nie : 3 - sensill & curgere = ape,, apzrut ca urmcrl-e a corodiirii mate-

~iu1111z~i cle catre mortar, beton etc. Imbillai-ea segmentului nou de feavi intercalat in conducti se

realizeazri prin lipirea in formi de pilnie (fig. 4.22). La racordarea tevilor de plumb de presiune cu fevile de otel sau cu armiturile obiectelor sanitare se folosesc piese speciale numite racorduri de lipit (bosuri) cu filet exterior pent1.u racordare la armaturi si cu filet interior pentru rc?cordare la tevi.

Racordarea obiectelor sanitare (lavoare, bideuri etc.) la conducta de alimentare cu ap8 se realizeaza cu feava de plumb de presiune prin intermediul acestor racorduri (bosuri). Sint frecvente cazurile cind la limita dintre bos qi teava de plumb apar fisuri pricinuite de diverse cauze. Lipirea acestora pe loc ar duce la arderea fuio- rului de cinepj. de la imbinarea intre bos ~i teava de ofel datoritii i:lcalzirii bosului. Din aceasti cauzi, la remedierea fisurilor la bos este necesara demontarea legiturii de plumb, remedierea defectului si remontarea acesteia.

D. PRELUCRAREA TEVILOR DE PRESIUNE EXECUTATE DIN MATERIALE PLASTICE (PVC)

fn instalatiile tehnico-sanitare intrebuintarea conductelor din policloruri de vinil (PVC) este foarte mult intrebuintata in special sub formi de conducte pentru a p i rece si canalizare.

Tevile de PVC pot fi folosite numai la temperaturi pinii la 40°C ; la temperaturi mai ridicate, rezistenfa materialului scade, teava nemairezistind la presiunea de regim prescrisi. La temperaturi sub O0C, materialul i$i pastreaza rezistenta, ins5 pierde din elasti- citate, astfel c5 devine casant.

Din p n c t de vedere hidraulic, tevile executate din PVC prezintii cawti superioare tevilor metalice, suprafata lor interioari fiind perfect lucioasi $i deci rezistenb la frecare opusi la curgerea lichi- delor este mult mai mici. De asemenea, in interiorul tevilor nu se formeazi depunel-i qi incrustatii, a$a cum se formeazi la tevile metalice.

Din punct de vedere chimic materialul este foarte rezistent, el nu este atacat de majoritatea agentilor chimici din sol, aer sau ap8. In general, se p a t e spune c i rezistenta materialului la actiuni chimice este cu atit mai mare, cu cit concentratia agentului chimic este mai mare.

fn comparatie cu metalele, greutatea PVC este 1/2 din cea a aluminiului, 1/5 din cea a otelului $i 118 din cea a plumhului. Rezis- tenta la intindere a materialului scade foarte repede cu creqterea temperaturii, iar la temperaturi scazute, materialul pierde din elas- ticitate qi devine casant. Rezistenta PVC este defavorabil influentata qi de zgirieturi, crestituri etc., care au un efect similar cu cel produs asupra sticlei.

Tevile executate din PVC se fabrici in mod obi~nuit in sorti- mente pentru presiuni de 2 ; 5 ; 6 $i 10 kgf/cm2, presiuni care corespund la temperatura de WC. La temperaturi mai ridicate, presiunea nominali admisibili scade.

Tevile din PVC se clasifici dupi presiunea nominal5 P,, in trei tipuri : - G (greu) pentru Pn--10 kgf/cm2, culoareu cenusie ; - M (mediu) pentru Pn=6 kgf/cm2, czilonren nuturalci pi^ la

be j deschis ; - U (usor) pentru Pn=2,5 kgf/cm2, cz~loarea neagrci. Tevile din PVC inlocuiesc conductele de presiune de otel galva-

nizat, plumb ~i fonti de presiune $i azbociment. Tevile din PVC d e tip G si M pot fi folosite in instalatiile tehnico-sanitare $i tehnologice, esterioare $i interioare, cu presiuni de regim de 10 kgf/cm2 $i cu temperaturi pini la +40°C. Pent1.u tevile din PVC prin diamet 1.u se intelege diametrul exterior a1 acestora.

Rion4.;i~.ea \evilor din PVC de tip G ~i M in instalatiile de alimen- ti13 cu api se realizeazi cu ajutoru! pieselor de imbinare uzinate, numite fitinguri. Fitingurile sint utilizate la imbinarea intre ele a tevilor din PVC de tip G $i M, cum $i la imbinarea acestora cu tevi de ofel sau cu arm8turi metalice. Fitingurile sint executate conform STAS 6872-73 din acela$i material ca $i a1 tevilor qi au aceea~i culoare ca tevile de tip G.

lmbinirile de tevi din PVC intre ele se fac prin lipirea capatuiui tevii in interiorul mufei, cu ajutorul adezivului. fmbinirile fixe de

tevi din PVC se realizeazi cu urmitoarele fitinguri : teuri, cotud, mufe qi reducfii. fmbinirile fixe de fevi din PVC cu fevi de otel sau cu armaturi metalice se realizeazi cu ajutorul tot a fitingurilor pentru imbinarea mixta, prevazute la un capat cu filet, in foli, pentru tevi. Imbinirile demontabile de tevi din PVC se realizeazi prin racorduri olandeze, iar cele de tevi din PVC cu fevi de otel sau cu armituri metalice, cu racorduri olandeze cu filet in interior sau exterior (filet in foli pentru tevi).

Se mentioneazi c i prin diametru nominal se infelege, pentru fitingurile din PVC, diametrul interior a1 mufei de imbinare, iar tevile din PVC dupa diametrul lor exterior (grosimea peretelui fiind in funcfie de presiunea de regim).

Prelucrarea ~i montarea materialelor din PVC in instalafii tehnico-sanitare ~i tehnologice se vor efectua numai cu personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucririi materialelor plastice $i montirii elementelor de instalafii din material plastic $i verificat ca atare de intreprinderea de esecufie a lucririlor de instalafii.

1. PRELUCRAREA LA RECE A MATERIALELOR DIN PVC

a. PrelucrSri mccanice. Efectuarea operatiilor de prelucrare mecanici a inaterialelor din PVC va tine seama de plasticitatea materialului la temperaturi relativ scizute (+65"C) $i de coeficientul redus de transmitere a cildurii, ceea ce poate provoca incilzirea nedoriti a sculelor prelucritoare $i impiedica lucrul prin inmuierea materialului. Nu este permis5 ricirea sculelor cu a p i in timpul pre- lucrgrii, deoarece urmele de acid clorhidric gazos, care prin incilzire se degaja din material, dizolvindu-se in apa de ricire ar produce vuginirea rapidi a sculelor. Suprafafa prelucrata nu trebuie s 2 prezinte nici cea mai mica fisuri, deoarece fisurile se pot amplifica ulterior in cripituri nedorite.

b. Tsierea. Pentru triierea materialelor din PVC se recomandi utilizarea uimitoarelor scule : banc de lucru cu menghind de banc, la filcile menghinei se vor adapta piese de stringere din lemn de esenfs tare ; fertistraie manuale pentru metale, la t serea materialelor de orice grosime qi temperaturi de lucru peste +5"C ; fer6straie obisnuite cu coadd sau ferdstl-aie coadd de vulpe pentl-11. tdierea materialelor cu grosimi peste 6 mm $i numai la temperaturi de lucru peste + 10°C ; bricege qi cutite pentru tiierea materialelor cu grosimi sub 1,3 mm.

In condifii de atelier de prefabricate se pot folosi feristraie mecanice circulare. La taierea materialului cu grosfmea sub 1.5 mm este

avantajos s i se foloseasci discul de t5iere cu dintii in to r~ i (adici cu rolirea in sens invers), ., metodi prin care se produc mai putine a$- I;?'4kx I chii.

Pentru taierea tevilor cu feristraul de n ~ i n a se poate folosi un qablon de lemn (fig. 4.24). Intre peretii qablonului se a$azi Fig. 4.23. THierea cn teava care se hie . fn peretii qablonului existi ferHstrHu1 disc : doua tgieturi, una dreapti (pentru tiieturi la

dero~$e~ai kr; 90") ~i una inclinat5 la 45", in care se intro- streului : 3 - pvc sub

duce pinza fer&triului, in timp ce feava gi lo5 mm rectia! wosirne de iucru. ; - di-

3ablonul sint tinute pe masa cu mina stingi. c. Pilirea si polizarea. Pentru degroqarea, ajustarea ~i finisarea

suprafetelor tiiate, se recomandi uti,lizarea unnatoarelor scule : 4 raspile late ;i semirotunde pentru lemn, la degro~ir i brute qi temperaturi de lucru peste +lO°C ; pile cutente pentru metale sau pile cle ascutit, la ajustare qi finisare ; in locul pilirii se poate folosi qi polizarea cu 'discul abraziv, ins5 in acest caz, pericolul incilzirii materialului este mult mai mare. Discurile cu diametrul de 250 rnm, avind o turatie de 300-400 rot/min $i granulatia bobului abraziv mare, sint cele mai potrivite. Pentru executarea muchiilor inclinate la placi de PVC, se poate folosi qi rindeaua de dulgher, care trebuie s i aibi cutitul foarte bine ascufit ; pfnz6 abrazivci pentru slefuire ilscat6 (smirghelul) pentru o finisare rnai ingrijiti a suprafetelor tiiate sau pilite ; bricege si riizuitoare triu~tghiulare (subere) pentru indepirtarea bavurilor.

Pilirea se va face cu trisituri lungi $i apisare nu prea mare, pentru a nu se incilzi materialul $i a nu se imbicsi pilele. Acestea s e c u ~ i t a cu perii de sirmi.

Fig. 4.24. $ablon pentru tHierea (evilor : 1 - t ac tura inclinats la 45' ; 2 - taietura dreapta la 80' ; 3 - tub (teavs) PVC.

La temperaturi de lucru sub +lO°C nu se recomandi degro- ?area cu rqpele jxntru l m . Pilele pentru metal $i polizoarele se pot folosi pini la temperatura minimi de +5"C. La polizare materialul nu trehuie apasat prea tare pe piatra de polizor, pentru a nu se incilzi peste +50°C. Atit pilirea, cit qi polizarea se executi far5 masuri speciale de ricire.

a. Gurirea. Giurirea materialului din PVC se poate e s ~ u t a u$o~., folosind atit burghiul manual, cit ~i maqina mecanica d*e gaurit. GBurirea manual5 se executs iolosind coarba.

La g5urirea cu maqina de giurit mecanici, se folose$te ricirea prin suflare, care serveqte qi la indepirtarea aqchiilor. Pentru ca burghiul aluneci uqor pe suprafata materialului plastic, locul gaurii trebuie cherniruit in prealabil. Pentru giuri cu diametrul peste 10-15 mm, operatia de giurit se va e x m t a in doui etape : intii cu un burghiu mai mic $i apoi cu unul mai mare, pentru lirgirea g5urii. Cind este necesari tevirea giurii, se va proceda diferit decit in cazul metalelor, adici intii se executi t e~ i rea $i apoi gaura propriu- zis3.

e. Filztarea. Filetul se va executa dintr-o singura t5iere cu ajutorul tarozilor. Filetarea fevilor se poate realiza cu dupa manuali. La tevile care vor lucra sub presiune, filetarea nu este indicati, deoarece rezistenta materialului scade mult prin aqchiere.

Filetarea tevilor $i a fitingurilor de PVC in vederea imbin8rii lor, ca operatie executati pe ~ a n t i e r sau in ateliere de prefabricate este inteizisi pentru instalatiile de presiune.

Pentru montaje f i r i solicitiri mecanice se admite filetarea cu filieri sau la strung.

2. PRELUCRAREA PRIN DEFORMARE LA CALD A MATERIALELOR DIN PVC

a. La prclucrarea materialelor din PVC prin deformare la cald se vor respecta urmiitoarele reguli : temperatura de lucru a materialului va f i de circa + 130°C; @ inccilzirea materialului se va face numai pe porfiunea necesarci prelucrcirii ; inccilzirea materialului trebuie sci fie uniform& atit la suprafat&, cit $i Cn profunzime ;

viteza de lucru la deformare sci fie cu cit mai mare ; r&cirea sii fi? cft mai rapid&, dac& se poate chiar pe gablonul sau mulajul de formare ; pabloizul sau mulajul de formare se va tndep&rta numai cind materialul PVC a atins te~nperatura de maximum +40°C.

Un fenomen de care trebuie s i se t in i seama la prelucrarea la cald a tuturor materialelor plastice este dilatarea care se produce la incilzire ?i contractarea legati de ricirea materialului.

Fig. 4.23. lncslzirea tevii c u lampa de benzinH :

1 - lampfi de benzinl ; 2 - tub re- glabll prelungitor ; 3 - teav3. PVC.

Fig. 4.26. Tub reglabil prelungitor.

b. fncalzirea materialului din PVC. Pe $antier se recomandi urmitoarele dispozitive: 1Zmpi de benzinii cu t t ~ b prelungitor (fig. 4.25 $i 4.26), becuri de gaz sau arziitoare pentru aragaz sau gaze naturale, previiactc cu tuburi sau cosuri prelungitoare;

rcrdlnn?i C ~ L raze infrarosii, electrici, cu gaze naturale sau cu aragaz.

Pentru indoirea tevilor din PVC se recomandi ca acestea s i fie incilzite la temperatura de 130°C, cind materialul prezinti o alun- gire de peste 100o/,,. Viteza de incilzire a fevilor din PVC este de 1,5"/mm, pentru fiecare milimetru grosime. DepB~irea temperaturii de 130°C nu se recomandi intrucit la temperaturi superioare alungirea scade mult, iar teava nu poate lua orice formi far i riscuri de rebut.

Depivirea duratei de incilzire la 130°C de asemenea nu se recomandi, deoarece la o durati prea mare apar b5vici $i decolorarea matel-ialului. Teava nu poate suporta f ir5 pel-icol durata normali menfionati mai inainte.

Coeficientul de dilatare a1 PVC-ului este de 7 ori mai mare ca a1 otelului. Spre deosebire de met,ale, la incilzirea PVC-ului, acesta prezina contractii diferite care depind de forma geometrici a pie- \ei. Atunci cind se impune realizarea unui produs de dimensiuni prccise, se va supune materialul unei duble incilziri $i riciri. Dupl a doua incilzire nu-+ mai schimbi dimensiunile atit de mult ca dupi prima incilzire. Ricirea materialului PVC dupi formarea la cald, trebuie s i se faci rapid pentru a obtine o rezistenti bung. Ricirea lenti in aer a piesei din PVC incilzit conduce la obtinerea unei rezistenfe inferioare fat i de cea rAcitA rapid.

Metodele $i sistemele de incilzire a tevilor PVC sint in functie de dotare, resurse qi de operafia imediat urmitoare incilzirii. Pro-

1 cedeele de incilzire desi in final conduc la obtinerea r;tii.ii plastice a PVC-ului, au efecte economice diferite.

fn atelierele de prefabricare se folosesc cu lnult

3 succes radiantii de tip indu,;- trial. Radiantul are flacara

Fig. 4.27. Radiant industrial : foarte scurti ~i degaja canti- 1 - ~ l a c h ceramic8 : 2 - camera de reparti-

zare amestec gaz-aer : 3 - racord gaze. tatea de caldura necesara incilzirii tuburilor din PVC

de diametre mici. Tevile se umplu bine in prealabil cu nisip, dup5 care se rotesc deasupra radiantului sau chiais pe peretii laterali ai acestuia.

Radiantul se compune dints-o cutie de tabla de aluminiu tron- conici, in care se afla camera de amestec. Pe un perete lateral a1 cutiei se afl i montat un arzitor, care se compune dintr-o duzi, un confuzor, un tub de amestec, camera de repaitizare a arnes- tecului gaz-aer $i o placi ceramics. Placa ceramici este formats din mai multe plicute de cerainici lipite intre ele. 0 plicuti contine circa 1300 gguri cu diametrul de 1-1,2 rnrn. Radiantul se lea@ la reteaua de gaze sau la butelia de aragaz.

fncilzirea cu nisip cald se realizeazi intr-o lad5 unlplut5 cu nisip fin uscat, in care se introduc rezistente electrice sau conducte cu abur. Deasupra se pune un gri tar cu giuri in care se introduc capetele tevilor care urmeaza a fi incilzite (fig. 4.28). Rezis- tenfa electric; se dimensioneaza in functie de grosimea stratului de nisip. Tevile se intro- 0030080 3 duc in nisip unde se incilzesc in vederea ca- 0000008 libririi lor in piese formate. Stratul de nisip 0000 00 din lad5 are aproximativ grosimea egali cu cea a pirlii de teav5 care trebuie incilzita.

Fig. 4.28. Instalatie de Teava se introduce prin gaura gritarului su- incHlzire cu perior $i se infundi in nisip. Dupa incilzi- electric5 : rea la temperatura de circa 130°C, teava I - rezistente electrice

PVC se scoate din nisip. Capfitul cald se S,a! ",9~~n:~",a,"Pat gb,UC ~ t e r g e bi i~e cu o cirpi uscati, dupi care se ~!22~~~m41;J;;;

introduce in piesa de asam- I

blare (teu, cot etc.) $i se ca- .... libreazi. Diametrul giurilor 2

0 b gratarului se alege in funcfie de diametrul maxiin a1 Fig. 4.29. Suflante electrice : fevii PVC care se introduce a - suflai cu raistente electric&. cu cornpre-

sor de am separat ; b - suflai electric cu su- fncilzirea cu aer flant& inclusa in corpul s&u ; I - racord aer

este procedeul cel mai curat cornprimat ; 2 - racord electric.

la incilzit in nisip. vi comod de incilzire, dar ~i cel mai scump. Instalatia de incilzire se compune dintr-un compresor gi un pistol cu rezistenfa electric& Mai recent, instalafia se rezum5 la un pistol cu reziitenta electric;, care la partea posterioari are o suflanta actionat5 de un electromotor monofazat dublu izolat de 220-250 W. Acest gen de instalatie reduce preful de cost de circa 6-8 ori fat i de primul. Daci debitul de aer este bine reglat se exclude posibilitatea de ardere a suprafetei materialului.

Suflaiul cu rezistenfi electric5 gi suflant5 nu se fabric5 in far i , pe cind suflaiul cu rezistenti electric5 gi compresor se poate executa +i instala in orice atelier de prefabricare. Suflaiul cu rezistenti gi compresor are dezavantajul c i in momentul in care se intrerupe alimentarea cu aer exista posibilitatea arderii rezistenfei. Acest lucru se p a t e evita, daci mai intii se intrerupe alimentarea cu curentul electric a1 rezistenfei qi apoi se opregte compresorul.

Timpul de expunere a materialului pentru a fi incilzit la tem- teratura optima atit la suprafafi cit $i in adincime, insa f i r i arsuri, variaG de la caz la caz dupi intensitatea sursei de cilduri, distanfa de s u r g , grosimea qi felul materialului.

Materialul nu se va incilzi in nici un caz la temperatura depi- $ind 160°C, deoarece devine prea plastic pentru a putea fi prelucrat in conditii optime, iar peste 200°C apar semne de descompunere chimici sub formi de emanafie puternic8 de gaze, decolorare, bigici $i chiar arsuri.

Un control practic a1 temperaturi potrivite pentru prelucrarea la cald se face prin observarea flesibilititii tevii. care treb,uie s i s e ii~doaie lent sub greutatea ei proprii, atunci cind este tinuti de un capit.

c. Calibrarea fevilor. Operatia de calibrare .a capetelor de feava se efectueaza la imbinarea tevilor cu fitinguri sau piese fasonate uzinate, de acela~i diametru nominal, in vederea pisuirii perfecte prin stringere a tevii in mufa piesei de imbinare (fig. 4.30, a). Este interzisi pisuirea prin lirgirea tevii la o dimensiune superioarti (fig. 4.30, b).

8 - Cartcn muncitoru~ui d e instalatii sanitare interioare - cd. 27 113

Corect Gresit

Fig. 4.30. Calibrarea capetelor de teavH in mufa fitingurilor.

a - corect ; b - greslt.

Calibrarea se executi la cald folosindu-se in acest scop dispozitivele qi tehnologia de incilzire descrise mai sus. Capul de feavi incalzit se calibreazi direct in mufa neincilzita in care urmeaza sB fie montat, exact in pozifia de nlontaj, care se marcheaza cu vopsea sau cu creioane de scris pe sticli prin doui linii incruciqate (fig. 4.31). Pn prealabil capul de feavi se taie perpendicular pe axul fevii. Este interzisi calibrarea fitingului dupi feavi.

Pgsuirea tevii in muf5 trebuie s i fie perfecti, in acest scop rgcirea capului de teavB se face in pozitia de calibrare : in api? rece pesltru tevile cu grosinzi d e perete p2nE la 5 I n m ; in aer liber pentru tevile cu grosinzi de perete peste 5 mm.

d. Executarea rnufelor la teava. Opera$ia de mufare a tevilor se efectueaza la imbinarea teava pe teava, fara intermediul mufelor -dublu uzinate. Pentru aceasta trebuie realizati o lirgire a capitului de feavi la care se formeazi mufa $i eventual o calibrare a -capitului de feavi care intri in mufa.

Avind in vedere toleranfele admise la diametrul exterior a1 tevii, mufele prelucrate nu se potrivesc pentru imbinare cu feava dreapti, decit daca aceasta este $i ea calibrati la dimensiunea mufei. Deci in toate cazurile cind se ekecuti pe scar5 mare operatii e imbinare cu mufe, este neapirat necesari calibrarea capetelor fe,vilor cu scule speciale, calibre de aluminiu pentru fiecare dimensiune .(fig. 4.32). Cind insi aceste imbiniri se executi in numir mic qi direct la locul de montaj, se poate evita calibrarea cu ajutorul calibrelor metalice, formindu-se mufa unei tevi direct pe capitul fevii cu care se iinbini.

In acest caz, capitul de feavi destinat s i intre in mufi se teqeqte prin prelucrarea mecanici, cu un unghi de circa 30Q (fig. 4.33, a),

subtiindu-se. grosimea peretelui la capat, astfel incit s i nu depa- A $ease8 0,5 mm. Se incalzeqte apoi,

Fig. 4.31. Marcarea pozitiei de cali- aducindu-se in stare plastici, ca-

brare a tevilor in mufele fitingu- pitul de k a v i pe care se formeazi rilor. mufa, pe toati lungimea 1 care va

suferi deformarea $i se introduce bava rece, o b cu capitul teqit, in teava incAlzit8. Dupi acea5ta se r i c e ~ t e imediat cu apZi mufa formati, evitindu-se deformarea prin incilzire a tevii interioare. Lungimea de imbinare se inseamna pe arnb,ele tevi cu creionul, pentru a se putea recunoa~te pozifia pini la care trebuie introduse tevile una in alta. Fig. 4.32. Calibru de

exterior : Lungimea mufelor (fig. 4,33, b) executate a - ghida, clllndric : -

in acest fel va fi cea indicati in tabelul 4.1. callbru conic : I - marc&.

Pisuirea mufei formate pe feavi trebuie sii fie perfect& in acest scop ricirea capului de teavi se face cu ap5 rece sau aer liber dupi caz, in pozitia de calibrare. In tabel se vede c i lungimea prescrisi pentru mufi variazs de la o lungime pina la de doui ori diainetrul tevii, la tevile de diarnetru mic lungimea mufei fiind proportional mai mare decit la tevile de diametru mare.

Tabelul 4.1. Lungimile mufei la imbinarea tevilor PVC

Dlam, trill 1xtcrio1. a1 tcvii [mm]

1.ung:mea mulei I [mm] 115120 125125 (101 32 1401 501 031 i519011001125~121

La executarea in serie mare a mufelor trebuie ca acestea, precurn $i capetele de teavi cu care se imbini s i fie perfect calibrate, pentru ca oricare dintre tevi s i poat5 fi imbinate intre ele, f i r5 a mai fi necesari o marcare a celor doui capete destinate s i fie impreunate. Pentru aceasts se folosesc, dupi metoda de lucru adoptati, calibrarea de exterior sau calibrarea de inttrior (fig. 4.34) confectionate din aluminiu sau otel.

Fig. 4.33. Mufarea tevilor ; teavg pe teavii : a - preghtiraa capetelor de teavfi : b - mufarea : 1 - r a p t - tul t s i t ; 2 - caphtul care se Snclzegte ; 1 - lungimea

mufei.

. Dupa cum se folo- - - . - - . P. P. - . 1 seqte unul sau cel5-

lalt dintre cele dou5 calibre sau ambele,

[ - - - ! ' 3 exista trei rnetode de calibrare :

Fig. 4.34. Calibru pentru teavi. 1) Calibrarea ex- terioarci, cind se fo-

lose~te calibrul exterior, succesiunea operatiilor este urmstoarea : capiittrl, de teavci fcirci mufci a1 Zmbincirii se tesepte putin pentru a

piitrunde usor in calibru ; se inciilzeste acest capcit de teavci la circa 110°C ;i se introduce fortat tn calibru; se riice$e {eava in aceastci situatie in aer sau apii (dupii caz) ; se executci tesirea la 30' a cnpiitulzri de f;eavci fcirii mufci, dupii rcicirea acestuin; se tnccil- zeste captitz~l de teavii preparat pentru mufii, pinii esrte adus in stare plastic6 ; se trage forfat capiitul de teavii la care se formeazii mufa, peste teava care a fost teyitci la capiit; se riiceste brusc in api? mufa formatii ; se scoate din mufci dupci riicire teava care a servit la formarea mufei.

Prin aceste operafii, toate capetele fara mufa sau cu mufa ale tevilor vor fi calibrate la fel, astfel incit orice mufi se va potrivi la orice capit de feavi f i r i mufi, daci diametrele fevilor respective sint egale. Acest lucru este de mare importanfa la montaj, deoarece e l asigura interschimbabilitatea elementelor care se imbini.

Avind in vedel-e tolel-anfele de dimensiuni cu care sint furnizate tevile din uzina, este necesar ca diametrul calibrului folosit sa fie cu 1-2 mm mai mic decit diametrul standard a1 fevii de prelucrat. Astfel la feava cu diametrul exterior de 40 mm se va folosi un calibru cu diametrul de 39 mm, iar la teava cu diametrul exterior de 1 1 0 mm, -un calibru cu diameti~ul de 108 mm.

Deoarece la racire intervine fenomenul de contractie, este foarte important ca incalzirea tuturor capetelor f5ra mufa s i se faca la aceeaqi temperaturg, deoarece altfel dupa ricire ele nu vor avea toate diametrele egale ;

2) Calibrarea interioarii, cind se folose~te calibrul de interior. operatiile de prelucrare decurg in al t i ordine $i anume ; se tn- ciilzeste calibrul la o temperaturii de circa 70°C; se Cnciilzeste .capiitul tevilor la care urmeazi? a se forma mufa, la 130°C; se trage capiitul pregiitit pentru formarea mufei peste calibru; se .riiceste fntti mufa cu clr@ u& ~i apoi se cufundii in apii ambele piese (mztfii p i calibru), pentru a f i rc5cite impreunii ; se scoate .mufa rece de pe calibru ; se teseste la 30" capcitul fcirci mufc J

,se inciilze~te capztul f&r& muf& la 100 . . . 110°C ; se introduce fortat cap&tul drept de f;eav& in ntufc ; se scoate caNtul drept din i~wfi? ; se rcceste separat On apt cap&tul de teav& f&r& muf&.

Calibrul de interior folosit, va avea, ca qi calibrul de exterior, diametrul cu 1-2 rnrn mai mic decit diametrul standard (exterior) a1 fevii care se imbini, iar lungimea 1, din figura 4.34, va avea dimensiunea indicati in tabelul 4.1. Ricirea calibrului impreuni cu mufa este necesari, pentru ca metalul s i se contracte $i astfel diametrul mufei formate s i fie cel corect.

0 deosebiti importanti prezinti ricirea corecti a capitului de {eava f i r 5 mufi, daci acesta este lisat s5 se riceasci in mufi ; prin contracfia care se produce, imbinarea realizati nu va fi suficient de strirsi. Prin metoda de lucru ar i ta t i se urmirevte ca scotind din mufi capitul drept de teavi in stare caldi, tensiunile interne s5 provoace o u ~ o a r a dilatare a tevii, care se reduce apoi prin contractia produsi la ricire.

3) Dubla calibrare. Aceasti metodi consti in folosirea calibrului interior pentru capetele de teavi cu mufi $i a calibrului exterior pentru capetele de teav5 fir5 mufi. fn acest caz trebuie acordati o deosebiti atenfie contractiilor care se produc la ricire, pentru a se asigura corecta formare a pieselor care se imbini.

Din cele aritate se vede c i folosirea calibrelor de exterior este mai favorabili la tevile care urmeazi sB fie lipite sau sudate, cind se urmireqte ca cele doui capete s i fie perfect potrivite unul pentru celilalt.

e. Rgsfringerea capetelor tevilor. Operatia de risfringere a marginilor de feavi (bercluire), necesari la imbinirile cu racorduri olandeze (fig. 4.35). se executa cu doui dornuri metalice care diferi foarte pufin de calibrele de interior descrise mai sus.

Pentru fiecare diametru de teavi existi cite doui dornuri nr. 1 ~i nr. 2, reprezentate in iigura 4.36, a1 ciror diametru d, corespunde diametrului tevilor fabricate. Bercluirea se executi incil- zind capitul tevii la 130°C qi trigindu-1 intii peste dornul nr. 1, cu care se realizeazi o prima evazare a peretilor tevii. Se scoate apoi dornul nr. 1 ~i operatia de bercluire se termini cu dornul nr. 2, astfel incit peretii tevii s i se risfringi la 90" fat5 de axa ei. Abia dup5 ricire in a p i se II[ scoate dornul din teavi $i se potriveqte cu pila dimensiu- -' I

nea doiiti a berclului. Dornurile se incilzesc la circa Fig. 4.36.

+6OCC. Folosirea succesivi a celor douii dornuri este ab- Capat dm solut necesari, pentru ca s i nu se produci ingrimidiri de bz:ii material sau unghiuri drepte cu muchii ascutite, prin care (rHsfn'nt).

rezistenta materialului este slibit6. o Pentru fiecare din dimensiunile te-

vilor de tip G, M qi U indicate h.1 tabelul 4.2 sint necesare cite o pereche de dornuri metalice (fig. 4.36).

Operafia de lirgire a marginilor b {evilor de PVC se folose~te la racor-

darea pe verticals a fevilor de tip U in mufele tuburilor de scurgeise din

Fig. 4.36. Dornuri pentru rssfrin- fonti. Lirgirea se executi la cald fo- gerea marginilor tevii : losind in acest scop dispozitivele ~ i .

a - dorn p e n m evazare la 45' : b - dorn pentru r.lsMngerea I;\ 90". tehnologia de incalzire descrisa mai

sus - un dorn lirgitoi- metalic (fig. 4.37) uilic pentru toate dimensiunile de feavri, i ~ c i l z i t in prealabil la circa 60°C.

Tabetut 4.2. Necesarul de dornuri in functie de dbmetrul exterior a1 tevilor

f . fndoirea tevilor din PVC dn t ip G (greu). fndoirea la rece a tevilor din PVC in general nu se face, deoarece in zona indoirii apare o modificare a culol-ii materialului. Aceasti modificare apare sub forma unei Pete albicioase in zona indoiti.

Asupra comportirii PVC solid in timp, rezulti c i aparifia petelor albicioase precede formarea fisurii, adici inceperea rupel-ii. Dato- rit5 tensiunilor de intindere care apar in fibrele exterioare ale tevii in momentul incovoierii materialului suferi o modificare de str*uc- tur i . El trece succesiv de la starea amorfi la starea casanti, iar in peretii fevii macromoleculele iqi schi.mbi configuratia $i apar procese complexe de frecare interns. In mod normal. fevile din PVC

Dirunelrul I>i ;~~nr t l -u l d nl dornului pr11 ltu Icnv5 l i p STAS 6675-76 r x 1r1 i.br

[mm] I- G I .l I I 1'

10 12 16 20 15 39 40 gn 6:l

. .

--

I 3, 8 l7;4 21,s 23, .I 36,O 4s,2 5 ,o

-.

-.

. 13,4 1G,S 2I,O 27,O 33, H

--

.. .

--

--

23.8 -.

- - -

se indoaie in dispozitive dupi ce au fost um- plute cu nisip tasat corespunzitor $i incilzite. Dispozitivele se monteazi pe bancuri speciale sau mese previzute cu instalafii de alimentare cu a p i qi instalatie de scurgere.

indoirea tevilor din PVC se face dupi ce au fost tiiate la misura corespunzitoare $i numai atunci cind este ceruti la montaj pentru schimbi r i de directii. Prelucrarea tevilor se executi $i pentru confecfionarea mufelor, cit $i calibra-

I I

rea tevilor in vederea executirii operafiei de Fig, 4.37. Darn lipire. lllrgitor.

Pentru executarea prelucrsrii la cald a tevilor din PVC trebuie-respectate urm~toarele prescriptii : inccil- zitea materialului sB se facci numai in zona de prelucrare ; inccil- zitea sc? fie cit mai uniformfi pe toatci suprafata gi in adincime, cu evitarea.fisutilor oricit de lnlci a r f i ele ; temperatura de prelucrate a tevilot sci fie cuprinsci intre 110 gi 120°C ; realizarecr unei viteze cft mai mari de lucru pentru a se evita riicirea piesei in timpul prelzrcrfirii ; e rdcirerc piesei sii se facd cit lnai repede du@ prelucrare.

Tevile din PVC, inainte de a fi indoite la diferite gradatii in functie de necesititi, se umplu cu nisip ceinut cu granulatia pini la 2 mm, bine uscat. Dupa umplerea tevilor, nisipul se taseazi prin vibrare sau manual prin lovire uvoari pe lungimea tevii cu o scin- durici cu muchiile tevite, completindu-se mereu nisipul pins ce tasa- rca este f icut i complet. Astfel tevile avind $i dopuri la capete sint gata pentru incilzire in vederea prelucririi lor. Incilzirea se face numai la curent de aer cald sau raze infrarovii, a$a cum s-a aratat la inceputul capitolului. Piesele din PVC vor fi expuse la cilduri pentru prelucrarea lor pini la o temperaturi de maximum 130°C. Cind materialul-atinge un stadiu corespunzitor de prelucrare, el devine moale ca un cauciuc, putind f i indoit la un efort foarte mic. Astfel materialul incilzit se pune in ~abloane dinainte pregitite in lrederea modelirii lui dupi cotele $i gradafiile cerute de locul de inontaj.

Daci materialul (tevile) din PVC se incilze~te mai mult de 130°C, incep s i apari niqte descompuneri chimice cu degajiri de gaze ~i aparitia de ba~ici $i arsuri acolo unde materialul a fost expus mai mult la temperat uri.

Esle indicat ca nisipul introdus in tevile de PVC in vederea pre- lucrgrii 101- s i fie incalzit in special pentru tevile cu sectiuni inai mari si cu pereti inai groqi. Aceasta cu scopul asiguririi incalzirii $i

din interior in timp ce exteriorul conductei este supus curei~tului de aer cald, dar cu condifia ca temperatura nisipului s i nu depii- qeasci 50°C. Daci se depiqeqte aceast:! temperaturi, nisipul poate s5 se lipeasci pe peretii interiori ai fevii producind mici zgirieturi care reduc rezistenta materialului, de multe ori fiind cauza de rupel-e in exploatare a materialului.

Curbura fevilor treb,uie realizati cu respectarea unei raze minime de curb,uri de patru ori diametrul exterior a1 tevii. Dupi ce feavn din PVC a fost incilziti qi modelati pe qablon urmeazi ricirea materialului care trebuie f icut i brusc printr-o cufundare in ap i rece cind mirimea piesei permite, sau prin udarea fevii cu o cirpS sau burete muiat in a p i rece. Aceasti operatie se continui pill5 ce temperatura tevii a ajuns sub 40°C, situatie cind materialul nu se mai poate deforma fiind scos de pe qablon. Dupi scoaterea fevii din qablon urmeazi scoaterea dopurilor qi golirea ei de nisip.

g. Lipirea tevilor din PVC. La imbinarea tevilo: din PVC cu ajutorul fitingurilor, capetele fevilor care se introduc in mufele fitingurilor trebuie s i fie supuse unei calibriri estel.ioal.e deoarece tevile furnizate de fabrici sint admise cu toleranfe la diametrul exterior, ceea ce face ca aceasta s i nu se potriveasci in mufele calibrate ale fitingurilor.

Calibrarea fevii. se executi prin incilzirea ei pe o lungime egala cu lungimea mufei fitingului dupi care se introduce fortat in 1:lufS unde se lasi s i stea pini se riceqte. In aceasti pozifie trebuie insem- na t i cu un creion chimic printr-o linie continui trasi longitudinal pe teavi qi mufa fitingului. La piesele cu diaineti.ul qi grosirnea pereklui mai mare, ricirea se face cu a p i rece. Nu este indicat a fi folosite calibre penhru calibrarea fevilor, deoarece mufele fitin- guiilor din iabricatie prezinti unele ovaliziri. In aceste cazuri calibrarea perfect5 a fevc obtinuti cu ajutorul calibrului nu ar fi util8, deoarece nu s-ar imbina perfect in mufi fiind uqor ovalizats.

lmbinarea fevilor de PVC se mai poate realiza qi direct f i r i fitinguri, adici feavi cu feavi confoi-m descrierii de la punctul 4.

Dupi ce s-a efectuat calibrarea supraiefelor exterioare ale capetelor calibrate ale fevilor qi a suprafetelor interioare ale mufelor fitingurilor, acestea se supun ui.m5toarelor operatii care se succed astfel : se indspresc cu hirtie sticlatd ; se ~ t e r g bine CIL o cirp6 uscat5 pen t r j~ a se indepdrta r e s t~~r i l e r5nzase de la indsprire ; se plerg cu dicloretan (solventz~l adezivului) suprafetele rugoase.

Capatul care in t r i in mufa fitingului se unge cu un strat subtire de adeziv, la fel $i interiorul mufei cu o pensuli care se intrebuinteazi numai in acest scop. Mufarea se face in pozitia insemnati la calibi.are (cu ci*eionul chiinic) ~i se fine apisat circa 2 min pin5 face

priza. Nu este permis s i se mai roteasci capstul tevii dupi introducerea lui in muf;, acesta trebuind s i r imini in pozifia in care a fost introdus. Se indeparteaza apoi excesul de adeziv jin mufa fitingului atunci cind este posibil, deoarece acesta intirindu-se va mic- sora secfiunea de trecere a fluidului : de aceea. Dentru ca excesul de adeziv ~ ; i nu fie . . - -

mal.e, stratul de adeziv aplicat pe capitul te- Fig. 4.38. Lipirea tevilor in fitinguri :

vii tlebuie eB fie foarte subfire. Cind este c'i- a - coreeta : - zul ca tevile sci fie innidite, se realizeazi cu ~ $ ~ n " " , , " , f ~ ~ i ! " c

inufe duble $i nurnai in lipsa lor se poate gres'ta plet : kava i n mufa.

realiza prin mufarea capatului unei din fevi. Mufele formate trebuie orientate in directia din care vine apa.

1:l locul fitingurilor obignuite nu se admit nici un fel de impro- \.iza!ii prin suduri.

Schimbii.ile de directii, ramificatiile, reducerile de sectiune, se lac c.u ajutorul pieselor fasonate cu teuri, coturi, reductii etc. In cazul reducliei care se introduce in fiting, calibrarea reductiei cere o aten- lie in plus, deoarece ea avind grosimea mai mare a peretelui necesiti o inc;ilzii,e uniformi, atit in interior, cit $i in exterior, f i r i ca materialul s i se degradeze $i f i r i ca celilalt capit a1 reductiei s i aibi de suferit prin deformarea la cald. fncslzirea acestor piese este indicat a f i facut5 intr-o mas5 de nisip cald.

Dupi ce piesele au fost lipite se pun de-o parte ~i numai dupi 24 h de la imbinare vi in conditii normale de temperaturi de lucru (peste + 10°C) piesele pot f i supuse solicitarilor obiqnuite de montaj sau probe101 de presiune.

Lipirea cu adeziv trebuie efectuati numai in atmosferi uscati. Nu se va 1ucl.a in ploaie sau in atmosferi cu umiditate mare. Dac5 I-ltmc-fera este umedii, solutia de lipit capat5 un aspect liptos, tul- bure, atunci cind este intinsa pe suprafefele pieselor ~i lipirea nu se poate realiza. Pensulele folosite la adeziv nu vor f i intrebuinfate qi la dic!ol.etan gi invers, iar ele nu trebuie s i fie prea mari pentru c5 s-ar

face risipi de material, ungerea n u s-ar realiza corespunzitor, iar adezivul agezat in cantitifi prea mari ar da nastere la bavuri interioare, care

. ,,,,.r- ar dude la reduceri de sectiune. Lipitura ti.eb.uie sB nu prezinte

Fig. 4.39. lmbinare cu rnufH. go1ui.i; avindu-se griji ca ea s i fie

i icut i pe toati suprafafa mufei pregitite. Din cauza unei calibrsri necorespun-

- 4 4 zitoare printr-o incilzire sau racire insuficienta a capitului de teavi, aceasta nu mai poate pitrunde in lundul mufei de la piesa

c d respectivi. ~ t u n c i cind li-

Fig. 4.40. Montarea reductiilor : p;tuisile au fost executate a - reductie d e tip A rnontata in fiting : b - reductie tip B montata in nting : c - reductie tip A in mod corespunz~tor, ele rnontals In teav8 ; d - reductie tip B montath In teava : I - teava d e diametru mare ; - mufa : trebuie i aibi aceea~i re- 3 - reductie de tip A : 4 - reductie de tip I3 :

5 - teava de diametru redus. zistenti mecanici ca si materialul de baza.

h. Montarca reductiilor. Reducfia se poate imbina cu tea\.& cu diametrul mare, fie prin intermediul altui fiting (fig. 4.40, CL si b), fie direct (fig. 4.40, c $i d). In primul caz, capitul corespunzito~ aL reductiei se monteazi in mufa fitingului (mufa dubli, cod, teu. racord olandez). realizindu-se astfel un fiting redus. Reductia trebuie calibrat5 in prealabil dupi mufa respectivi a fitingului. Cali- brarea se executi la cald, la fel ca la tevi (punctul 3). In cazul a i doilea, capitul fevii cu diametrul mare se petrece peste capitul corespunzitor a1 reducfiei, prin mufarea tevii la cald peste reducfic rleincilzita, la fel ca la tevi (pun$tul 3). fmbinarea reducfiei cu teava cu diametrul mic se face prin introducerea fevii in mufa reduc:iei.

i. Adezivul. Adezivul se livreazi in bidoane de tabli galvanizata qi trebuie pistrat, pe cit este posibil, in recipiente e t a n ~ e de tabli gal- vanizatri yau de sticli, astupate in ambele cazuri cu dop de plutri. deoarece dopurile de sticli se pot lipi. desfgcindu-se apoi greu. Recipientele pentru pistrare nu se confectioneaza din tabli neagri, deoarece adezivul se descompune in contact cu fierul.

Intrucit diluantul adezivului se poate evapora la deschiderea frecventti a recipientelor in care se pistreaza, se vor folosi rticle sau bidoane mici, in care se va scoate periodic cantitatea de adeziv necesari pentru lucru, astfel ca s5 nu se deschidi prea des recipientele mari. fn orice caz nu se va pistra adeiiv in sticle de format. obignuit, pentru a nu fi confundat cu alte lichide bune de b h t , intrucit adezivul este otrivitor. Pe sticle se vor pune in mod obligatoriu etichete colorate cu indicarea confinutului.

Daci solulia de lichid (adezivul) s-a intirit prin evaporarea dilu- ailtului $i nu inai poate fi folositi la lipit din aceasti cauzi, dil:lare:~

6 Se va face numai cu diluantul co- i.espunzitol., adici cu dicloretan. Daci pe vantier nu existi diclo- r a n , sticlele cu adeziv devenit vis- c w se vor trimite la laboratoare in x:ederea diluirii adezivului cu dicloretan. In nici un caz nu se va incerca diluarea cu alti diluanti.

j. Cricul pentru tras (evile de presiune PVC in mufe. Acest cric ser- c v e ~ t e la tragerea $i tinerea fix5 a ca- Fig. 4.41. Cric pentru tras tevile petelor tevilor in mufa cu care se im- d, presiune PVC in rnufe : binri ; eSte foarte neCeSar, in special a - monbrea circului ; b - vedere

laterals . c - clema de fixare : d - la imbinai~ea tevilor cu diametre .apetele'pirgmlor care se p*d In pivotii brathilor (detallu) , I - teavh peste 50 mm, la care tinerea fix5 cu pvc : 2 - mura dubla' d e p " ~ ; 3 - bratar8 : 4 - pirghie de mane- mina a capetelor fevilor in mufa, con- vrk.

ditie indispensabili pentru o bun2 imbinare, este greu de realizat timp de 2-3 min. Cricul este alc5- tuit dintr-un sistem de pirghii $i doui brafiri, fiecare br5tari fiind previzuti cu doi pivofi, cite unul in fiecare parte, pentru prinderea pirghiei de tragere. Bratirile se aqazi pe tevi la distanfe de la capetele acestora putin mai mari decit porfiunile ce vor intra in mufi ~i ye string pe tevi cu vurub cu piulita fluture. Se monteazi du@ aceea pirghia de tragere, care va avea initial pozifia desenati punc- tat pe figuri. Apoi se face spilarea cu dicloretan $i ungerea cu adeziv a capetelor fevilor, a$a cum s-a ari tat anterior, $i imediat se trage pirghia de stringere, care va ocupa pozitia desenati cu linie plini. Se pun cele doui cleme de fixare in aceasti pozitie, cite una de fiecare parte a brifirilor, eliberindu-se astfel pirghia. Clemele se prind de bratari in acest scop de aceiaqi pivofi ca $i pirghia $i se scoate pirghia. Daci se dispune de 2-3 perechi de bri t ir i $i de cleme, se poate trece imediat la imbinirile urmitoare, inainte de a fi demontate brgtirile de la imbinarea precedenti, pentru stringere folosindu-ce aceea~i pirghie.

Cricul descris se folose~te numai la imbinii-i in linie di.eapt5. h. Sudarea materialelor din PVC. fmbinarea materialelor din

PVC prin sudurg sc admite numai la : confection6ri de piese de 'Lmbinare din material tubular $i montarea lor la diametre de con- ciucte pentru care nu exist6 piese uzinate pi care se folosesc la insta- ltrtiile de presiune ;i de scurgere (aparente saz~ vizitabile) interioare sctu exterioare, din constructii industl-iale se pot folosi ~i celelalte .so~:irnente de leri. p ~ n t r u care nu exist5 piese de imbinare uzinate

Fig. 4.42. Instalatie de sudat mase plastice : 1 - suflai electric : 2 - sitflant8 electricn.

Fig. 4.43. Diferite feluri de sudurH :

a - cap la cap In V : b - cap la cap i n X ; c, d, e - in T : f. q -

de colt : h - piese suprapuse.

in care caz i?nbiniirile respective se vor realizn prin szlduri? cup la cap sau cu piese confectionate din material tubular ; sudciren ine-

lului op i to r clin PVC pe teava de presiune la imbiniirile cu f l a n ~ e ; repararea clefectelor in conductele de presiune, care trebuie date

imediat in funcj.iune ; repnratii la tevi de sczirgere. Sudarea materialelor din PVC se realizeazi cu aer cald. In acest

scop se va folosi instalatia de sudat mase plastice realizati de intreprinderea ,.Electromure$" (fig. 4.42), care consti dintr-un suflai electric $i o suflanti electric5. Suflaiul se poate folosi $i cu aer de la o instalatie centrals de aer comprin~at, cit mai pur, lipsit de ap5 ~i ulei. Se utilizeazs formele de imbinsri prin sudurs aritate in figura 4.43.

Toate muchiile care se sudeazi, oricit de subliri, se vor p~elucra prin te~i1.e la capete la 60-70" (fig. 4.44) la sudurile cap la cap si la imbinirile de colt la circa 45" la sudurile in T. Excepfie fac sudurile

suprapuse (fig. 4.43, h), uncle "&a suduri in T (fig. 4.43. 0) si de k , ~ -,;?;:! @ .;,,* ??. colt (fig. 4.43, g)*i ailume acelea la care taierea nc este

q ~ . r m m l' posibil5 din motive de pozi-

tie sau de format special a1 Fig. 4.44. Prelucrarea pieselor penlru

sudurH. pieselor ce se sudeazi.

Te~i rea se va efectua cu pila, cutitul sau la polizor, cu multi griji pentru a nu prezenta neiSegulal.itifi, a~ch i i sau cripituri. Su- prafefele care se sudeazi f i r i tevire se vor inispri in prealabil cu hirtie pentru qlefuire uscati (sticlati). lnainte de sudare suprafetele t e ~ i t e sau inisprite se vor curita bine de pulberea rezultati-din prelucrare. cu o cilspLi Fig. 4.45. uscati. Se vor utiliza nu~nai scule foarte cu- gelelor de sudurH in rate, f ir5 urme de g~.&imi, pentru a nu inai $an!uri de sudur5. fi necesari degresarea cu benzini a suprafetelor de suduri.

Suprafefele care se sudeazi se vor a$eza la o distanti de 0,5- -1 mm una de alta $i se vor fixa in aceasta pozifie cu ajutorul nienghinei de mina, a1 clevtelui cu ~ u r u b , sail chiar a1 citorva cuie delimitatoare, bitute in bancul de lucru.

Indiferent de grosimea materialului $i de forma imbinirii, stratul de bazi va fi executat cu o vergea de 2 mm. Dupi realizarea stratului de bazi se recomandi ca piesele care se imbini prin suduri s i nu fie prea rigid fixate.

Se va umple succesiv intreg spatiul de sudur5 cu vergele din cc in ce mai groase (fig. 4.45) dup5 cum urmeaz5 : - pZnd la $I -- 3 mm, pentru grosimi de material pind la 4 mm

i~lciz~siv ; - pin6 la $I -- 5 inm, pentru grosimi cle matericrl ntai imr i clc

4 117.111.

La fiecare strat de vergele se va adiuga o vergea in plus la num5- rul stratului anterior. In timpul sudirii se va exercita o uqoari pre-

siune asupra vergelei, astfel ca qantul de su- dui.5 s i fie bine umplut, f i r i goluri intre vergele. Pozifia de executare a sudurii este spre dreapta (fig. 4.46).

Sudurile cap la cap in V vor fi intotdeauna intirite (daci pozifia o permite) cu o vergea de adaos pe cealalti parte a cusiturii. peste stratul de baz5 (fig. 4.45).

Ca aspect, sudurile vor indeplini urmiitoarele condi(ii : 270r f i uniforme, fiirii fisuri sau nocluri ;i fiirti nrsuri pe margine ; C ~ L -

sdtz~rn v n f i proe.ntincnt6 pe nmbele fete, tn-

Fig. 4.46. Pozitia verge- tdritlrrn clin spate depiisincl suprafata mcrte-

lei +i suflaiului in timpul 1-ialului CIL circa I 11im ; cusdtura va f i per- sudurii. fect ~lnzplz~td CIL vergele de SILCEU~-Z, fdrd go-

+ ,,,2QA +- luri intte sttaturile succesive de material de adaos.

lmbinirile cap la cap in X se .- -'t - vor umple cu straturi de adaos in

mod succesiv, cind pe o parte, cind pe cealalti. Sudurile nu se vor prelucra prin pilire sau sau poli-

.,\

zare decit in cazuri de cerinb este- tice speciale $i in nici un caz acolo unde materialul este solicitat la presiune sau supus la eforturi mecanice.

' 0 b 1. Confectionarea pieselor de

Detoliul A leggturg. Cu ajutorul sudurii se pot confections $i unele piese dc

Fig. 4.47. Sudarea unei ramificatii : leggtura pentru fevi (ramificatii $i a - corect : b - g w i t : I - condur!:~

~rincim.la : 2 - conduct2 derivat.,. curbe), mai ales ~ e n t r u .tevi de diametru mare.

Pentru executarea unei ranificatii in cond.ucta prinrci.pali se exe- cut5 o taietura avind diametrul egal cu diametrul exterior a1 conductei ramificate. Marginea giurii din conducta principals se tesevtc la un unghi de 50°, iar marginea conductei ramificate rimine dreapti. Tcava ramificata se introduce in gaura facuta $i se executa sudura.

In figura 4.47 este repreZentat5 sudarea corecti a unei ramificatii. Straturile succesive de suduri se vor petrece unul peste altul, ese- cutindu-se corect teviturile in locul unde se suprapun vergelele la capcte.

Imbinarea tevilor executate dill materiale plastice poate f i realizati sub forma rigid5 sau demontabilk fmbinirile rigide sint imbi- 11Ar.i sudate sau lipite ~i se realizeaza cu piese de legituri construite special in acest scop ; imbinirile demontabile se realizeazi prin flaiqil, filet sau prin metode speciale, adecvate tevilor executate din materiale plastice, toate acestea avind $i piese de legituri corespunzitoare.

a. fmbingrile sudate. A$a cum s-a inai aritat, imbinirile sudate cap la cap nu sint cele mai des folosite la montarea instalafiilor executate din inateriale plastice, totuqi aceasta suduri are utilitatea ei. Pentru a uvura montajul tevilor sudate cap la cap, se folosesc fitinguri, care se executi in ateliere, din capete $i resturi de tea175.

Nu se folosesc pentru acest scop fitinguri realizate pe cale ~$J@H 8 $'

industriali prin tur- . . .

nare sub presiune, ; b c d e deoarece sub aceasta forms, materialul Fig. 4.48. lmbinilri fixe de tevi din PVC, prin

lipire : PVC are o sudabili- a - teu ; b - cot ; c - mufa ; d , e - reductie.

tate redusi. b. ImbinFirile lipite. Acest fel de imbiniri sint cele mai des fo-

losite la conductele PVC. Pentru montajul conductelor de pre..' qiune se folosesc fitinguri confectionate din acela~i material ca $i a1 fevilor- 5i au aceeasi culoare ca tevile de tip G.

Fitingurile sint utilizate la imbinarea intre ele a fevilol- din PVC de tip G $i M, cum $i la iinbinarea acestora cu {evi de otel sau cu arrnituri metalice.

Ilnbinarile de tevi din PVC intre ele se lac prin lipirea capatului fevii in interiorul mufei cu ajutorul adezivului. lmbinirile fixe d.? tevi din PVC se realizeazi cu urmitoarele fitinguri : teuri, coturi. mufe $i reducfii (fig. 4.48). fmbinarile fixe de fevi din PVC cu fevi de otel sau cu armituri metalice se realizeazri cu urmitoarele fitinguri : teuri, coturi, mufe $i reducfii pent1.u iinbinarea mixti, previzute la un capit cu filet, in toli, pentru fevi. In figura 4.49 sint reprezentate fitinguri pentru imbinare mixti cu filet. fmbin8- rile demontabile de tevi din PVC se realizeaza prin racorduri olandeze, iar cele din tevi din PVC cu tevi de otel sau cu armaturi metalice, cu racorduri olandeze cu filet in interior, sau exterior (filet in toli, pentru tevi).

Fitingurile sint putin conice in interior +i tevile care se imbiild trebuie sa fie calibrate in consecinti. In acest scop se folosesc cali-

Fig. .4.49.lmbinHri mixte cu filet : Fig. 4.50. lmbinHri demon- a - teu :b - cot : c - muf8 : d - reductfe. tabile :

a - racord olandez de lipit : b - racord olandeu cu filet interior : c - racord olandez

cu filet exterior.

bre de exterior, la fel celor reprezentate in figura 4.32 care au aceeavi conicitate ca qi fitingurile, insi o adincime ceva mai mare decit aceasta. Prin incilzire feava este calibrati dupi metoda cunoscuti qi daci, dupi ricire, se constati cj. ea nu se fiseazfi perfect in interiorul fitingului, acesta avind diametrul prea mic, teava se va calibra a doua oar8, trecind la data aceasta peste marcii.

Deoarece toleranta de fabricafie admisi la diametrul fevii este numai pozitivi, pentru fitinguri se admite o toleranti la diametrul interior numai negativi. fn felul acesta nu se poate intimpla ca fitingul s i fie prea larg pe feavi qi astfel s i nu poat5 fi lipit.

c. fmbinarea tevilor de presiune de PVC cu tcvile metalice. La imbinarea cu fevile de otel, in cazul imbin8rilor fise se vor folosi nuinai fitingurile de PVC cu filet uzinat, iar in cazul imbinirilor demontabile se vor folosi racorduri olai~deze de PVC cu filet uzinat esterior sau interior.

imbinirile fise ale tevilol. de PVC cu tevile de plulnb se realizeazi lipind la teava de plumb un bos metalic cu filet esterior ~i folosind apoi pentru imbinare o mufi dubla de PVC cu filet uzinat. imbinarile demontabile cu tevile de plumb se realizeazj. cu bos metalic qi racord olandez de PVC cu filet uzinat in interior sau exterior, dupi cum b,osul folosit este cu filet exterior sau interior.

Imbinarea tevilor de presiune de PVC cu tuburile de fonts de presiune se realizeazi cu ajutorul unei flanqe libere, metalice sau executate dintr-o placi de PVC care se stringe cu vuruburi de flanqa tubului de fonta (fig. 4.51), intre cele doua flanqe aqezindu-se un inel executat din placi de PVC, sudat cu aer cald de conducta de PVC.

fn vederea sudirii suprafefelor ce se sudeazi (a inelului ~i a caps- tului tevii) se teqesc pentru a se cre,i ~ a n t u l pentru materialul de adaos, vergelele de sudura. Dupa ce s-a sudat, inelul se pileqte

pentru eliminarea bavurilor qi pentru indreptare q i pe el se monteazi apoi garnitura de etansare.

d. fmbinarea tevilor de presiune de PVC cu armliturile metalice. fmbinarea cu filet exterior (robinete de serviciu, robinete de descircare, ,baterii de perete pentru baie, baterii de dus. I-obinete pentru pisoar, robinete de colt cu ventil, hidranti de gridini etc.) se executa la tevile de

Fig. 4.51, Racer- PVC folosind fitingurile de PVC cu filet uzinat. dare cu f lan~e : Armiturile me.talice cu filet interior la ambele

1 - flansv libera : capete (robinetele de trecere, robinetele cu scaun 2 - inel de marei- ne ; - sudurA, oblic etc.) se imbini la fiecare capit cu ajutorul

~i a1 compensatoarelor de

\ , .,

../ In ceea ce p r ive~ te / ... traseul, trebuie s5 existe , , schimbiri de directie de-a

lungul lui, in care s i s e

a b compenseze dilatatiile. In acest scop legiturile in-

Fig. 4.54. Ramificatie orizontalH : tre conductele principale a - cu strabaterea ~erc le lu l : b - far& strabate-

rea peretelui. de distributie orizontale ~i coloanele vertical:? tre-

buie executate prin cite do^ curbe racordate (fig. 4.53). Tot a$a ramificatiile orizontale care pleaci din coloane, nu vor pleca direct, ci vor forma un cot, aSa cum se indici in figura 4.54, a. Punctele fise se realizeazfi lipind pe conducts cite un inel executat din PVC, de a parte $i de alta a br5tirilor incastrate in perete in punctele previzute in proiect (fig. 4.55). Toate celelalte puncte de prindere la pereti a conductelor, in afar5 de punctele fixe, se vor executa astfel ca s i nu stinghereasci libera deplasare a conductelor la dilatare ~i contractare. Orice sistem de sustinere a conductelor se reprezinta in

L planuri prin s e m n u l BrBtirile de prindere vor fi strince uSor pe conducte, pentru ca s i permiti deplasarea acestora, iar !a tra- versirile prin ziduri qi plan~ee, conductele vor fi trecute prin tuburi dc protectie cu diarnetrul mai mare, in care s i se poati miqca liber. astfel ca s i nu se creeze in locurile respective puncte fixe. In camera de baie ti~burile de protectie din planqee trebuie :.5 i a a cu 2-3 an deasu- pr2 pardoselii, pentru ca - i nu poati patrunae PYIi; ele apa ce se scurge pe pardoseali.

Robinetele montate pe conducte sfntpuncte fixe ob,ligabrii ale conductelor. Racordarea lor la coloane se va realiza pe un traseu ocolit $i nu direct, Fig. 4.55. Punct fir : astfel ca s5 fie permis5 miqcarea con- I - : 2 - he1 hpir DP tea- ductelor la dilatare (fig. 4.54, b). v& : 3 - protectie ehscick : 4 -

brBtai-A.

Pentru compensarea dilataGei coloanelor, dac5 clidirea nu este prea fnalti, se va crea un punct fix la mijlocul in5ltimii coloanei (fig. 4.56). Alungirea coloanei in acest caz se va produce atit in sus cit $i in jos, trecerile prin p l a n ~ e t permitind acest lucru. Cind clsdirea este inalti sint necesare compensatoare de dilatatie pe coloane, la distante de cel mult 10 m intre ele (fig. 4.57).

Compensatoarele de dilatatie se monteaz5 de asemenea pe traseele rectilinii de lungime mare ale conductelor orizontale. In cazul in care in proiect nu se precizeaza construcfia, numarul $i p~zif i i le compensatoarelor de dilatatie, acestea se vor executa din teavi de presiune de PVC, in formi de lirg sau de U (fig. 4.58). Compensatoarele de dilatatie in form5 de lira se confecfioneaz5 din tevi cu diametrul exterior pin5 la 63 mm, iar cele in form5 de U, din tevi cu diametrul mai mare, bineinfeles c5 pe fiecare conducts se folosesc compensatoare confectionate din tevi cu diametrul egal cu a1 conductei.

Distantele dintre axele a doui compensatoare de dilatatie montate pe trasee rectilinii de conducte se indic5 in proiect. In general, la fi- Fig. 4.56. Asigurarea xarea acestor distante se va tine seama de ur- :yi2'i ;''?';;: mitoarele indicatii : fix.

C~~nductele executate din tevi de PVC pot fi montate in interiorul c!fidirilor atit aparent, cit ~i ingropate sub tencuial5. Dar deoarece cele din PVC au o rezistent5 mecanics la qoc sc5zut5, qi zgirieturi se va prefera intotdeauna montarea lor ingropats, pentru a fi ferite de lovituri. Taseele aparente se vor plasa in locuri cit mai ferite de lovituri.

75 - 113

3 0

Di:~rng:trul esterlor a1 tevi [mm]

Distanta maxima lntre axele compensatoarelor dc distllntie [nl]

12 -23

10

63

25

40

----

13

33

12

50

2n

b. Montarea aparentg a conductelor. Conductele aparente se monteazi numai dup5 executsrea tencuielilor, iar in cazul cind qi coloailele sint apa:ente, montarea lor se efectueazi dupi exf2cutarea pardc+lilor.

Atunci cind o teava mehlica se leaga la o tea-i-a de PVC, pe teava metalics (3e otel, de plumb etc.) se monteazi un robinel: de treccre inainte de legarea aces-

Fig. 4.57. teia la teava, de PVC. L i d de dilatatie mon- Prinderea ~i sustinerea conductelor orizontale de ele- tatH pe co- mentele constructiei se poate realiza cu urmgtoarelc

loans. tlispozitive : 0 consolele de susf;inere (fig. 4.59), executate din resturi de teava de PVC u$or turtita, fasonate

la cald, care se inzidesc in perete ; console, brEtiiri cle perele ~i brEi@ri ancorate (fig. 4.60) metalice, la fel cu cele folosite la tevile de otel, dar cu muchiile neascutite $i cu garnituri protectoa1.e confectionate din carton asfaltat, PVC moale etc.

Distantele la care se amplaseazg dispozitivele de sustinere ~i fixare ale conductelor de PVC depinde de diametrul conductelor astfel :

Fig. 4.58. Formele cornpensatoarelor de dilatatie :

a - urn : b - In forma de U.

Fig. 4.59. Cons013 din PVC :

I - consol& ; 2 - ~ r o t e c - tie elastic8 ; 3 - t e l v 8 .

Diametrul tcvi 1ml.l

Distante pe trasee orlzontale [ml

Distante pe trasee verticale [m]

50 - 63

1.30 - 1,10

I,#) 2.lll!

12 - 16

0 , i5 - 0.00

1.00 - 1.20

20 - 25

0.90- 1.00

1,23 - 1.40

'- /a - ! J O

"""

', 3-, -,-

32 - 40

0 - 2

1,50 - 1.70

Prinderea ~i sustinerea coloanelor se realizeaza cu brats- rile de perete men-

tionate care coloana mai sus, se pe va @, O e O 1 sprijini printr-un inel csecutat din PVC (fig. 4.61) lipit pe teav3 cu adeziv Fig. 4.60. Dispozitive metalice de prindere :

la putin 3-4 clll 1 - L E ~ v ~ 2 - 1~ratar:i : 3 - zzrniturl (carton on- ci1;LiL).

sub mufa de susfinere. Britarile se vor monta la distanfe pe vertical5 de 1,OO-2,25 m intre ele, in funcfie de diametrul conductei. Orice armitur5 montata pe conducte se va prinde de perete separat, pentru ca la manevrarea ei sii nu se transmiti eforturi asupra conductei.

La n~ontare, intre conducti ~i pereti se va lisa o distant5 libera de 3 cm (fig. 4.62).

c. Montarca conductelor sub tencuialii. Conductele se m o ~ t e a z i sub tencuiala fie in qanfuri (~lituri) in zid acoperite cu rabif, fie in qanturi acoperite cu tencuiala.

Tevile se invelesc cu carton asfaltat, carton ondulat, hirtie sau orice alt material elastic qi moale, iar ~anfur i le trebuie s5 fie suficient de largi pentru a nu impiedica dilatarea 8i contractarea tevilor. La curbe $i ramificafii, inveliqul va fi executat din hirtie ~i se vor ingroqa in mod special $i portiunile n (fig. 4.63), fiecare porfiune avind lungimea egali cu 10-15 ori diametrul fevii.

2 Conductele se vor ingropa in locuri inaccesibile 3 cuielor pe care le bat locatarii in perefi pentru ag5-

\area tablourilor, oglinzilor etc. Cind conductele se monteaz5 ingropate sub pardoseli, trelquie h a t e m5- suri ca greutatea pardoselii sB nu apese direct pe conducte. In cazul in care conductele de PVC de ap3 rece se monteazi in acelaqi $lit cu conductele metalice de a p i caldi, acestea din urm5 se vor izola bine

Fig. 4.61. prin- cu izolafie termici. derea in brH- Problemele privind compensarea dilatafiilor, @ri a coloanelor verticale : traversarilor prin pereti $i planqee, realizarea punt- , - ,,,, ; , - telor fixe qi a susfinerii conductelor se vor rezolva

br&PrB : 3 - nrotmtie elastlc8. in acelaqi mod ca la conductele de PVC montate

Fig. 4.62. Montarea conductei fats de perete.

Fig. 4.63. lnvelirea conductel Sngropate :

a - inveli$ de hirtie inzrorjat. lunz!- mea egali cu 10-15 ori diametrui

tevii.

aparent. Pins la efectuarea probelor gi acoperirea conductelor, trebuie luate m5suri pentru a se evita deteriorarea acestora prin lovire.

d. Treccrea conductelor din PVC prin pereti si planscc. Conducta din PVC se va proteja cu un tub. de diametru mai mare, tot din PVC sau metalic. Diametrul interior a1 tubului de protectie va fi cu 10-20 mm mai mare decit diametrul exterior a1 fevii. Spatiul liber intre teava de PVC qi tubul de protectie se va completa cu pis15 minerals, carton etc. In figura 4.64 se arata cum se poate executa stripungerea prin pereti. Tubul de protecfie se va fixa bine in perete sau plangeu pentru a nu aluneca pe feavi $i va depaqi grosimea peretelui cu circa 5-10 mm de fiecare parte ; la trecerza prin fundatii $i peretii esteriori, se vor prevedea in plus masuri de

etanvare contra infiltrafiilor de api. In mangoanele de proteetie nu

se admit imbingri ale conductelor. Distanta minim5 intre nlarginea tubului de protecfie $i cea mai apro- piata imbinare sau derivatie va fi de 5 cm.

e. Montarea conductelor din PVC ingropate in pl ihnt. f n exteriorul clhdirilor conductele executate din

111 fevi de PVC se monteaz5 fie ingropate direct in pamint, fie agezate in canale subterane, vizitabile sau ne-

Fig. 4.64. ~ t ~ g ~ ~ ~ ~ ~ ~ pere,ilor vizitabile ; montarea lor aparenta exteriori gi a fundatiilor : nu este admiss, deoarece in timpul

I - lrava PVC : 2 - mawn de pro: verii a r putea fi incazite pin5 la tectie ; 3 - chepa sau pisla mineral& .

4 - biturn D so. inmuiere de razele soarelui, iar in

timpul iernii, cind temperatura scade sub O°C, a r deveni casante $i s-ar sparge la lovire, la fel ca sticla.

In cazul ingroMrii direct in pin~irlt, ~ a n t u l se va executa cu 18- timea minima necesar8 pentru a putea fi sapat. Fundul Santului trebuie bine netezit $i acoperit cu un strat de 10 cm de nisip sau de pimint ciuruit.

Imbinarea conductelor se executi pe marginea qantului. De asemenea qi proba de presiune poate f i executata pe marginea vantului. Dupi prob,8 conducta nu se va goli ci se va lasa plinl cu apB, iar lansarea ei in qant se va face in primele ore ale diminefii urmitoare, dupa care se va acoperi imediat cu un strat de 20 cm nisip sail pgmint ciuruit. Apoi conducta se astupi cu restul de pimint rezultat din s ip i tur i . Temperatura minimi de lucru va fi -5°C.

P e portiunile carosabile ale terenului conducta ingropati se protejeazi cu fevi metalice de protecoe. Condudele ingropate in exterior sau in pasaje $i culoare neinc8lzite aflate la nivelul solului, trebuie s i aiba deasupra lor un strat de pamint de minimum 1,30 m Znaltime, masurat de la creasta conductei, pentru a fi asigurate contra inghefului. In aceste conditii de ingropare nu mai este necesar s8 se ia misuri pentru compensarea dilatafiilor, chiar daci conductele sint lungi $i drepte.

f . Probarea instalatiilor si punerca lor in functiune. Probele de presiune ale conductelor executate din fevi de PVC se pot face dupl cel putin 24 h de la executarea ultimei lipituri. Presiunea de incercare este aceeaqi ca qi la conductele metalice, adici de 1,5 01-i presiunea de serviciu, dar minimum 6 at. Lipiturile care nu dau rezultate bune se vor elimina prin tiiierea portjunii respective de conducts $i se vor elimina prin tiierea portiunii respective de conducti $i se vor reface in modul aritat.

Inainte de darea in exploatare a conductelor de a p i executate din tevi de PVC, acestea se vor umple cu ap8 qi goli dup8 24 ore, timp de 2 zile consecutiv. Du@ aceast.5 operatie va fi convocat delega- tul SANEPID-ului teritorial care va lua proba de api , pentru a se analiza $i verifica daci confintul de plumb fn apCi nu depsqevte 0.1 mg/l. In cazul cind acest continut nu este d e p i ~ i t , SANEPID-ul va emite autorizatia de funcoonare, darea in exploatare a instalafiei putindu-se efectua numai dup5 obtinerea acestei autorizatii.

g. Defectele conductelor din tevi de PVC de presiune. Da:ol.iti proprietatilor lor (la temperaturi peste +65"C se inrnoaie), tevile din PVC se folosesc numai la instalatiile de alimentare cu a p i rece. Cau- zele aparitiei defectelor sfnt similare cu cele expuse pentru levile de ote1, mai putin efectul de coroziune care la astfel de fevi nu se

produce. fmbinsrile la conductele din PVC utilizate la instalatiile interioare se executi i n general cu m u f e e tan~a te cu adeziv sau prin sudare.

Defectele cele mai frecvente la conductele din PVC sint : . fisurile scizi crcipciturile api?rute pe peretele tevii sau la fitinguri ; ne- etnn;eitii$ile imbincirilor cu ntufe, datoritci zmor clilatciri si contruc- tciri szlccesive, pierdereu proprietcitilor adezivului utilizat etc.

La aparitia oricsrui defect pe conductele din tevi de PVC, remedierea consti i n inlocuirea piesei defecte. Nu este permiss i n nici o i t un l i e inliturarea defectiunii prin lipire, deoarece n u prezinti sig:iran!B.

Procedeele de lucru pentru remedierea unui defect la conductele din PVC pot fi : - dcrcd existd un defect de etan.scrrc la imbin.area CZL mz~ f5 , f5rci

n esista fisuri la materbalz~l $evilor sau fitingurilor, etansarea se co- -recteazci jolosind ndezivz~l special PCD-13 dupci ce mai Z?ttii s-a cu- riitit locul si s-a decapat cu dicloretait. U n alt pro cede^^ constd in aplicarea unui cordon de sudurci la capiitul m u f e i ( f ig . 4 .65 , a ) folo- sincl sz~flaiul pentru are cald si vergeaua din PVC drept ntoterial de <idnos ; - c!acd defectul constd t n crdparea unui fiting, se demonteaz8

in~binarea ~i se tnlocuieste fitingul defect, inzbidirile execz~ttndu-se C Z L ~ i l ~ ~ f e , icrr etan.;area cu adeziv special ; - dtrcii defectul se gdseste pe teavd, se eliminii portiunea de-

fect5 executt?zdz~-se doud tiiieturi la distant5 de m i n i m z ~ m 25-30 cm z ~ 7 a c r de ultn ;i se intercnleazci o bucatd de $eavci nouci.

Pentru intercalare se poate folosi unul din urmLtoarele procedee : - la ainbele capete se utilizeazii cite o mufci aluneciitoare SU-

ilcrtii (fig. 4.65, b). h acest caz, bucata nouci de teavii se taie exact Zct lungimea celei Znlciturate, iar mufele alunecdtoare se trag pe capetele conductei oechi, apoi se trag cu jumcitate din lungime pe con- dztcta I ~ O I L ~ ;i se sudeazci la ambele capete ;

Fig. 4.65. 1mbinHri cu mufH la tuburile de PVC : a - cu mufa sudata : b - cu mufa alunec8toai-e sudatfi ; c - cu

mufa dubla alungita. - . . . . ..

- bucata nouci d e teavii se mufeazc? la nmbele capete 4i d e aceea se taie c u circa 10-12 cin m a i lungci decit bucata tnllituratci, dife- rent5 necesarii peiztrzc, executarea mufelor . La unu l d in capete, inufa se esecutci pe o Eungiine eel put in d~rblci decit la celiilalt capcit, pen- t r u a putea fi trasci pe vechea conductii ~i intercalatci (fig.4.65. c). E t a n ~ a r e a se executii fie cu adeziv, fie C Z L cordoane de sudurci la &a- petele m u f e l o r ; - c u racorduri olancleze lipite la c~mbe le capete, teava nouii t d -

indu-se m a i scurtc? c u lungimea izecesarii pentrti intercalarea racordurilor.

Dup5 remedierea defectului prin lipire, conducta nu poate fi pus8 s u b presiune decit d u p i 24 h. La imbin8rile sudate conducta se poate repune in funct iune d u p i 3-4 h.

Este in terz is i repararea defectiunii prin sudal-ea locului defect .

Capitolul V INSTALATII DE APA, SISTEME DE DISTRLBUTIE

Pentru racordarea instalatiilor interioare de distributie a apei la reteaua publici de ap8 potabili se previd conducte de legiturP denumite brangament qi aparate pentru inregistrarea consumului de api , denumite apometre. Conducta de racord (brangamentul) se prevede perpendicular pe frontul clidirii, astfel incit lungimea ei sii fie cit mai mic8, iar stripungerea fundatiilor la intrarea in clidire sB se faci cit mai uqor.

Dimensiunile bransamentelor pot fi cu diametre de 20 qi 30 mm, in care caz se executi din feavii de plumb db presiune cmitoriti sac sulfatati in interior, cu prizi cu sau far5 colier, bcanqamentele de 50 qi 100 mrn se executi cu rainificatii din conducta exterioari de apB, gi executati in general cu tuburi de font5 de presiune, tevi de otel zincate, tuburi de azbociment sau tevi de PVC rigid tip G.

Pe orice brangament se prevede o vani (robinet) de concesie pentru montaj subteran, cu ajutorul cireia se poate opri apa in cazul defectarii bran~amentului. Aceasta vana se manevreazi numai de In-

treprinderea de distribufie a --

T -I apei. I

A. BRAN$AMENTE CU DIAMETRE DE 20 $I 30 MM DIN TEAVA . .

--- li -- Z t r ~ w '2

DE PLUMB DE PRESIUNE

0 b Racordarea acestor con- Fig. 5.1. Exelnplu de amplasare a am- ducte de branpment cu con-

metrelor : ducta publici se realizeazi cu a - brawanlent la o ci5dir: amplasat2

trotoarul strazii : b - branzament la ajutorul prizelor cu sau fgra o cladire amplasat2 la distnntd a? strad8 : I - bra-ament : 2 - conducta p u ~ l c a ; colie'r. 3 - cladirea : 4 - apomeku In subsolul clB- dirii : - apometru cam,,-,ul dc racord ; In cazul folosirii ~r izelor f5r5 6 - conducts spre consumator : 7 - tro-

tuar : 8 - gard. colier, racordarea se executs 18

Fig. 5.2. Brawament in incinta clHdirii : 1 - conduct& public& ; I - piesB de racord : 3 - conducta de bran$a- ment : 4 - roblnet de concesie : 5 - conduct& spre consumator : 6 - roblnet de oprire : 7 - mbinet de trecere cu descarcare ; 8 - apometm : B - cons018 ; 10 - c8min : I1 - capac din font& tip I ; 12 - capac de

strad8 pcntru robinetul de concesie ; 13 - limit. terenului ( g a d ) .

partea superioarL a conductei l~ublice (fig. 5.2), dupa ce aceasta a fost scoas5 de sub presiune, iar operafiile ce au loc se succed astfel :

se gciure~te conducta publicii, vertical, la diametrul brawarnen- tului, cu ajutorzil unui dispozitiv de gciurit cu burghiu +i bmaci ;

se taie filet in gaura datci, cu ajutorul tarozilor ; se iwurubeazC apoi piesa d.e racord, care poate f i olandez de a l a d cu racord de lipit; se lipegte feava de plumb la racordul de lipit, in modul CIL-

noscut ; se ingurubeaz5 piulita olandez5, etanSarea rea1iztndz~-se cu garniturci de c2nepi5 impregnat5 in miniu de plumb prepaxat czd ulei de in fiert.

Bran~amente cu diametre mai mici decit 50 mm (20 sau 30 mm) se mai pot executa $i lega la conducta publics prin intermediul prizelor cu colier-

1. PRIZE CU COLIER

Prizele cu colier sint piese in forrni de $a, turnate din font& care se fixeaza pe conducta publici cu ajutorul colierelor; executate din otel lat sau pitrat ; colierul are cele doui capete filetate, astfel c i fisarea pe conduct5 ae realizzaza prin stringere cu piulita. Etansarea prizei pe conduct5 se executi cu garnitu1-a de cauciuc cu inserfii de plnz5.

Prizele se fabric5 in 3 modelc, pentru cele 3 moduri de racordare : cu filet ; CIL jlansii;

cu mufi.

Fig. 5.3. Olandez cu racord pentru

lipit : 1 - i t oian- dez3 : 2 - racord de lipit : 3 - garnitura cle e?ons:xe.

J P i s a turnati este asfaltati la cald, cele- 3 ( 3 3 J@ lalte piese sint acoperite cu un lac protec-

I tor contra oxid5rii (ruginirii). 2'

. a 2' i, I Pentru executarea bran~amentului cu ajutorul prizei cu colier se gEiure$te mai

Fig, 5.4. Prize cu colier: intii conducta publici la fel ca in cazul a - cu iilet : b - cu flangh ; pfizei f i r i colier. Apoi Se monteazi priza - cu mufa ; - gaun nrl- cu colier in modul ariitat mai sus, potri- zei : 2 - colier : 3 - conduct^

~ u b l i c a . vindu-se ca oriliciul ei s i fie a ~ e z a t In dreptul giiurii executate.

Branqamentele cu diametre de 50 mm $i mai mari se executs din tuburi de fonti de presiune $i se leagi la conducta public5 cu ajutorul unor piese speciale, ce pot fi previzute inci de la executarea conductei publice, sau care se intercaleazi pe conducta la nevoie.

2. INTERCALARI DE RAMIFICATII PE CONDUCTE EXISTENTE EXECUTATE DIN TUBURI DE FONTA DE PRESIUNE

Intercalarea de ramificatii pe conducte existente este necesarg atuilci cind trebuie sii se execute derivatii din conducte, de exemplu la extinderi de instalaiii, la montiri de hidranti, la branqamente etc.

In astfel de cazuri, din conducta existenti se taie qi se elimini o portiune, in locul cireia se intercaleazi ranlificafia necesari.

In caztil tubul~ii clin font& de presiune cu mufe, la unul din capete ramificafia se imbini la conduct5 cu ajutorul mufei cu care cam este previzuta, iar la celalalt capat, cu ajutorul unei mufe de trecut pe -

tub. Pentru ca ramificafia simp15 cu mufa la 90" s i poati f i introdusi i n capi tul drept a1 conductei tiiate, trebuie ca lungimea portiunii de conducti elimi- nats s i fie cu 3-4 cnl mai mare decit lungimea ramificafiei ce se intercaleaz5 (fig. 5.5, cr).

Fig. 5.5. Intercaliri de ramificatii pe conducte existente, executate din tuburi de font5 de pre-

siune : a - cu mufe ; b - cu flame : I - condlrcta eulsientl : 2 - mufa d e trecut pe tub : 3 - ramificatie slmpla. cu

lnufe la 90° ; 4 - reu cu flan$.i : 5 - pies4 cu Zlnn$1.

fn cazul tubului din fontC.de presiune cli flanyc?, ramificatia se intercaleazi cu ajutorul unui teu cu flanq5 9i a1 unei mufe de trecut pe tub (fig. 5.4, b).

3. INRECISTRAREA CONSUMULUI DE APA

Pentru misurarea sau inregistrarea consu~nului de ap5 apometrele se pot amplasa : tn c6minul de racorcl ; in tnciipetea stafiei d e po~npare ; Cn centralele sau punctele termice ; tn subsolul cl6- dirii, cu condifia asigutc?rii unui acces permanent ;i uyot pentru ot- ganele de exploatare.

Diametrul apometrului va fi de reguli acelavi cu cel a1 racordului de-api. Cind diametrul conductei depiqevte diametrul maxim a1 apo- metrelor ce se produc, se admite montarea mai multor apometre in paralel, in acela~i c h i n . C h i n e l e de racord se executi conform STAS 6002, se amplaseazH de regulH in incint5, la lirnita ei.

B. CONDUCTELE DIN INTERIORUL CLADIRILOR

Traseele conductelor de a p i in interiorul clidirii depind de configuratia constructiei, de pozitia obiectelor sanitare ; lungimea conductelor trebuie s5 fie cit mai mici, iar directia pe cit posibil pa- i.nleli cu zidurile sau cu linia grinzilor qi stilpilor clidirii ~i s; ur- illeze drumul cel mai alimentate cu api.

Nu se admit conducte cu trasee oblice fat5 de pereti sau plafon. sau urcind prin mijlocul peretilor. Numai conductele ce coboari la obiectele sanitare sau la aparate pot f i rnofitate departe de colturi (fig. 5.6).

La stabilirea locului exact a1 traseelor conductelor trebuie sZi se tin5 seama qi de eelelalte feluri de instalatii

scurt pin5 la punctele de consum care trebuie

Fig. 5.6. Traseul conductei prin interiorul cl&dirilor: 1 - cuvets (obiect sanitar) : 2 - conducts : 3 - con-

ducts ae coboafi La ob:ectul sanitar.

ce urmeazg a se executa, astfel ca toate instalaGle s i poati fi aran- jate estetic qi in modul cel mai judicios. De aceea este recomandabil ca in aceasti privinw sa se colaboreze cu instalatorii de cele!alte specialitiiti, eliminindu-se obiceiul vechi dupi care instalatorul care incepe primul executia igi alege locul cel mai favorabil.

Conductele se pot monta aparent sau ingropate (mascate) sub tencuiala peretilor sau sub pardoseali.

Pentru montarea sub tencuiala peretilor a conductelor de ap8, la executarea constructiei se lasi in pereti qanturi (qlituli), care pot servi $i pentru alte conducte. Aceste qanturi, ca qi stripungerile in ziduri qi planqee pentru trecerea conductelor se previd in proiectul constructiei, in special pentru coloanele verticale. Sliturile pot fi vizitabile, acoperite cu p l k i demontabile, sau nevizitabile, mascate cu tencuiali pe plasi de rabit.

In cazul in care s-a omis a se lisa la executarea constructiei, :anturile qi stripungerile se executi ulterior de ci tre echipa de instalatori, dar acest lucru duce la o mirire a pretului de cost $i la strici- ciuni ale constructiei, care necesiti reparatii costisitoare $i care pot duce uneori la micgorarea rezistenfei elementelor respective ale construcfiei.

Este recomandabil ca qanfurile executate in zid pentru conducte s i nu treaci prin spatele obiectelor sanitare. In acelavi ~ a n f din zid se pot monta impreuni conducta de a p i rece, conducta de a p i caldii, conducta de circulafie, precum $i conducta de canalizare. Pentru executarea ~anfurilor trebuie ca zidurile s i aibi o anumiti gro-' hime minimi. Cind grosiinea peretelui este mai mica $i conductele trebuie totu$i ingropate, acestea se monteaz5 lingi perete $i se mascheazi

cu rabit (fig. 5.7.). Fat i de conductele

aparente, conductele ingropate sub tencuials pre-

2 zinti avantajul cj. nu

I dauneaza aspectului estetic a1 inciperilor $i elimini depozitele de praf

Q b care se formeazi in cazul

Fig. 3.7. Conducte nlontate pe coltul camerei : conductelor aparentep a - conductele de apA In iata conductei de scur- cOstul este mai ridicat. gere : b - conductele de apA $i scurgere in linie 1 - zidarie : 2 - p13sB de rabit ; 3 - conduct.# COnductele aparente per- d e scurgere : 4 - conctuctd de apa rece : 5 - con-

ducts d e a p s calds. mit in schimb un control

u ~ o r , iar in cazul ivirii unui defect, remedierea acestuia nu este legat; de cheltuieli pentru repararea tencuielilor $i zugravelilor.

ln spitale, creve, cantine gi in bucitiriile marilor restaurante este obligatorie montarea ingropati (mascati) a condudelor.

La traversarile plin pereti sau plangee, conductele se monteaza cu tilburi de protectie, care sB permiti dilatarea liberi a lor. Spatiul r8mas liber intre teavi qi tubul de protectie se umple cu un material izolant, moale. Astfel, in cazul tevilor de otel, trecelile se realizeazi ca in fig. 5.8. Tubul de protectie cu gulerul din tablZi sudat pe el pentru izolafia hidrofugi (fig. 5.9, a) se fixeazi cu mortar in plarqeu inainte de turnarea betonului de panti sau a mozaicului $i executarea izolafiei hidrofuge.

In cazul conductelor executate din tevi de PVC, acestea sint trecute in mod asemhgtor printr-un tub de protectie de diametru mai mare, iar spafiul dintre conductZi qi tubul de protectie se umple cu pislj. minerali, carton, material plastic mode etc. FaZi aceste misuri, trecerile conductelor se transformi in puncte fixe, neprevi- zute, care mai ales in cazul conductelor executate din PVC sau a celor de ap5 caldi sint foarte d5un5toare.

in cazul instalirii aparente a conductelor, montarea lor se face inainte de tencuirea peretilor, dar se va tine seama de grosimea ten- cuic!ii, astfel ca dupi tencuire conductele inclusiv izolatia lor, sZi se

Fig. 5.8. m c e r e a eonduetelor Fig. 5.9. Trecerea conductelor prin plangee : p r h h i : a - cu izolatie hidrofuga : b - iera izolatie hi-

- cOnducta . - tub de pro- cLrofug8 : 1 - conduct8 : 2 - material plastlc d e teetie executat de otel : etansare (chlt) ; 3 - tub de urotectie : 4 - su- - sau lpsos , - vats dur8 : 5 - guler sudat Da tub : 8 - ~lanseu ~lum

minerag mu m a t h 1 plestic pardoseall. moale : 5 - perete nu fetele fi-

afle la o distant5 de 3 c n ~ de la suprafata finiti a peretelui. La mon- tares ingropati, conductele, respecti4 izolafia lor, vor fi retrase de la suprafafa peretelui cel putin 1 cm.

In interiorul clidirilor industriale in care conductele de apa se amplaseazi sub pardoseals, nu este admisa montarea acestora direct in pamint, ci numai in canale speciale executate sub pardo~eali. Aceste canale pot fi vizitabile sau nevizitabile. Ambele feluri de ca- nule se construiesc din zidirie de c i r imidi sau din b,eton, inainte de a se executa pardoseala $i se acoperi de obicei cu plici de beton prefabricate ; peste ele se executi apoi aceeavi pardoseal5 ca vi in restul inciiperii respective.

Coilductele de importanti vitali, de exemplu cele care trebuis s i asigure alimentarea neintrerupti cu a p i a numitor procese tehnologice, se monteaza in canale vizitabile sau in canale acoperite cu ta- b l i de otel striati. Aceste canale oferi posibilitatea controlirii conductelor de-a lungul intregului lor traseu $i permit o intrefinere uqoari a conductelor.

Canalele sub pardoseala se esecuti in general paralele cu perefii sau avind o direcfie perpendiculari pe perefi.

Conductele care se monteazi sub nivelul pivnielor sau sub pardoseal5 se vor aveza la o adincime maximi de 30 cm sub acestea.

Montarea refelei interioare de alimentare cu a p i se incepe cu conducta principali de distributie, se continua apoi cu coloanele $i se termini cu conductele de legituri la punctele de consum.

1. SISTEME DE D I S T R I B U V DIN CLADIRI DUPA FORMA RETELEI DE DISTRIBUTIE

Caracteristicile constructive ale clidirii influenteazi in mare m5suri pozifia conductei principale de distributie $i poate fi clasificati dupi mai multe cri-

Fig. 5.10. Schems de insta- terii : htie arborescents :

I - conduct3 principal8 de a. Sistem de distributie arborescent. distributle ; 2 - conduct3 de brpngoment : - coloanA : Se prevgd conducte principale de distri- 4 - roblnete de trecere pe coloana de dLptributle : 5 - ro- butie cu ramificatii arborescerlte, atunci blnete d e inchidere cu golire 5e 6 - cOnducte de cind poate fi admisa intreruperea alilnen- leghtur4 la punctele de consum : , - ,,.- de tirii cu apii in caz de avarii $3 prin intre-

ruperea de scurti durat5 a functionirii conductei in vederea reparatiilor nu se provoaci decit dezagramente temporare pentru consumatol-i ;

b. Sistem de distributie ine- lar5. In clHdiri unde este ne- nccesarii asigurarea distribu- fiei apei fir; intferupere, cit $i 3

forma qi intinderea mare a clB- dirii se impune prevederea unei conducte principale de distri- 5 butie in circuit inchis, care permite scoaterea din functiune a unei portiuni din conduct2 in caz de defectare, prin manevrarea robinetelor de trecere, Fig. 5.11. SchemH de instahtie inelad.

(semnificatin notatiilor ca In fig. 5.10). f i r i a intrerupe functionarea intregii conducte, precum qi in toate cazurile in care N.P.S.I. impune aceasti soluGe ;

c. Sistem de distributie mixt. Este alcatuit din retele partial inelare $i partial arborescente qi se recomandi a se folosi in cazul in care trebuie imbinate conditii de sigurantH cu economicitatea so-. lutiei.

Fig. 5.12. SchemH de instalatie mixti5 (semnuicatia notatiilor ca En fig. 6.10).

10 - Cartea rnuncitorului de Instaleti1 sanitare interloare - ed. 27

2. SISTEM DE DISTRIBUTIE DIN CLADIRI DUPA POZIWA CONDUCTELOR PBINCIPALE DE IMSTRIBUTIE (FATA DE INSTALA'FIA

INTERIOARA DE ALIMENTARE CU APA)

a. Distribufie inferioarl. Pozitia conductei pl-incipale de distributie se afl i la partea inferioara a coloanelor, sub tavanul subsolului sau in canale speciale sub pardoseala parterului. Sistemul cu distributie inferioara este eel mai mult folosit. Distributia inferi- oar& cu qezarea conductelor sub pardoseal;, in canale comune qi pentru alte con-

~ig. 5.13. SchemH de ducte sau in canale speciale acoperite cu distributie inferioars': plici demontabile este utilizati de obicei in kgt ~ ~ u ~ ~ \ i , " ~ t e b ~ , " ~ ~ : clidirile industriale f i r i subsol, iar cea cu cere - s - apometru ; 4 - qezarea conductelor sub plafonul subsolu- clap& de r e h e r e : 5 - conducta principals dedis- lui se utilizeaza de obicei in cladirile social- tribupe ; a - coloane ; 7 - conducte de legllturll qi de locuit ; la punctele de consum ; 8 - pwcte de consum :

b. Distribufia superioar2. Pozitia con- o - robinete de trecere cu ductei principale de distribufie se a f l i la

goure pe coloane. partea superioarl a coloanelor (in pod sau sub tavanul ultimului etaj). Sistemul de

distribuve superioari este folosit in special la clldirile industriale fgrg subsol, conductele montindu-se sub tavanul halelor, ceea ce prezintg avantajul cB se elimini

I construcfia canalelor sub pardoseala. \ 5

Distribufin superioars prezints o serie de dczavantaje : pericolul de Enghef; a1 conductelor montate in pod ; aspect inestetic a1 conduc-

,6 -- -q

telor montate sub tavanul ultimului e ta j ; posibilitatea de inundate a e-

7 - etajelor ; tnttetinetea m i dificild; 8 -

c. Distribufie la clgdiri foartc inalte. Conductele de distributie

: :$ pentru alimentarea zonelor superioare se vor prevedea in cadrul unor Fig. 5,14. Schemg de distributiB nivele tehnice, avind asigurate con- superioarH : ditii de acces permanent pentru per- 1 - conductll de brangament : L -

robinete de trecere . 3 - apometru : sonalul de intretinere, precum qi de 4 - clapeta de rainere : 5 - conducts principalll de dtstributie : 6 -

evacuarea rapid3 a apelor prove- mloane : 7 - conducte de legatura

nind de la eventualele defeauni. la punctele de consum : 8 - puncte de consum.

3. SISTEME DE DISTRIBUPE DIN

CLADIRI DUPA SECIMUL DE PRESIUNE

' Reteaua de distributie a apei se poate realiza pentru una sau mai multe zone de presiune, prin retele sepa- .rate. Zonificarea presiunii pe vertical5 se, face in functie de iniltimea clairilor, respec- tind conditia presiunii maxime de 60 m H20 pentru fiecare zoni de presiune.

Se poate adopta schema de distributie cu 3 zone de presiune, ca dc exemplu : - zona I, pentru

clgdiri cu P+4 nivele, cu alimentarea directi din reteaua public8 ; - zona II, cu stafie

de ridicarea pl-esiunii, pentru clidiri cu P+lO nivele ; - zona 111, cu statie

de ridicarea presiunii, pentl-u clgdirimai inalte.

4. SISTEME DE DISTRIBUTIE DIN

CLADIRI DUPA TIPUL INSTALATIEI DE

RIDICARE A PRESIUNII APE1

a. Instalatii de pompare. Se poate folosi presiunea disponibili

Fig. 5.15. Schema de alimentare cu ap& la el&- diri cu peste 10 niveluri :

I - pompe de apg ; 2 - rezervor tampon : 3 - contor de apB ; 4 - hidrofoare pentru zona 1 ; 5, 6 - hidrofoare cu aer pentru zonele 11 $1 111 ; 7. 8 - hldrofoare cu ap9 pentru zonele 11 e l I11 : #, 10 - conducte d e a r r pentru hidmfoarele cu ap8 ale zonelor 11 $1 111 ; 11 -

coloane pentru ap8.

din reteaua pubJic8 ; nu este permanents sau periodic insuficienta. Folosirea acestei scheme este rationals numai la un consum uniform .de ap5. In orele de presiune ridicati, distributia se face direct sub presiunea retelei publice, iar in perioada de presiune scizuti, intra in funcoune pompa care se instaleaza pe o conducti de ocolire. 0 clapeti de retinere impiedici trecerea apei din reteaua interioari in .tea exterioari in timpul functionirii pompei ;

b. Statii de hidrofor. Statia de hidrofor se deosebeqte de instala- ;tiile de pompare sau de instalafiile cu rezervor de iniltime $i pompd, ,prin faptul c i rezervorul de iniltime este inlocuit cu un rezervor sub presiune, care se poate instala in orice punct a1 clidirii (de obicei in .subsol). Partea inferioari a rezervorului contine ap i , iar partea superioar8, aer comprimat. Daca tn urlna consuinului de ap8 pre- .siunea din rezervor a scazut, atunci prin intermediul unui dispozitiv ~ d e automatizare, pompa int r i in functiune. Ea alimenteazi cu ap8 .reteaua $i rezervorul, oprindu-se cind presiunea in rezervor a atins $0 anumiti valoare maximi. Schemele de distrib,utie cu hidroior prezinta o serie de avantaje, f w d e schenlele de distributie cu rezer- ,voare de iniltime (amplasare mai uvoari a rezervorului, asigurarea lunor conditii mai bune de pistrare a apei etc.) ;

Fig. 5.16. S h e d de distributie Fig. 5.17. Schema de distributie a apei cu eu pomp& p-tm ridiearea pre- hidrofor :

s~unii : 1 - c o n d u d de bransament : z - canductti de 1 - conducts de branmment : 2 - robinete de w e r e (owlre) : 3 - avo- metru : 4 - robinete de hecere cu golire : S - pomp8 : 6 - clnpete de retlnere : 7 - c o n d u d princlvalh de distributie : 8 - coloane vertleale : 8 - cond~~c t s de lenatur& la uunctele de consum : 10 - puncte de 6onsum:

11 - CciI'LduC~ de O C O ~ & ~

----- - -

ocollre a J - apometiu : 4 - c la~e th de reti: nere : i - pomp& ; 6 - rezervor full pmslune . 7 - canducts de aer comurjmat: 8 - robhet de treoere (opNe) : S - robinet de trcccre cu gollre : 10 - conduct8 ~rlnclpalh do distrlbutie : 11 - colanne vertlcale : 1E - conduct4 de legfihrrfi ln punctele de consum : U - Duncce

ae consum.

c. Rezcrvoare de irigltime. Rc.zervo~.ul de iniltime se folo.seqte in cazurile in care presiunea in reteaua publics este permanent sau pe perioade lungi insuficienti pentru funcfionarea normali a tuturor robi~etelor, iar functionarea neintrerupti a pompei nu este rafionala din cauza consumului foarte variabil.

Pompa porneqte sau se opre~ te automat, in functie de nivelul apei din rezervor. 0 conduct5 de ocolire asiguri, in cazul defectsrii pompei, alimentarea directi a instalafiei de la refeaua publici, alimentare care poate fi partiali sau totali, in funcfie de presiunea din acea retea :

d. Distributia apei cu dous zone. Aceasti distributie se foloseqte in c a i ~ ~ l in care intr-o cladire la nivelurile inferioare (subsol, parter ~i pi.i:~~ul etaj) sint instalafii cu mari consumatori de a p i (duquri, 5paliZtorii etc.), iar presiunea refelei publice poate asigura functio-

Fig. 5.18. SchemH de distribulie a apei cu rezervor de inHllime $i cu

pomp5 : I - conducta de bran$ament ; 2 - roblnet de (recerc (oprire) : 3 - apometru : 4 - robinet d e trecere cu gollre : 5 - pomp& : G - clapeta de re there ; 7 - to- binet cu plutitor : 8 - coloana de allmentare a rezenronilul sji a reteloi de dlstri- bctie : 9 - rezervor de fnRltime : 10 - cfmducth principals de cllsrrlbu!de ; I1 - colcane verticale : 12 - conduct& de legatura la punctele de consum ; 13 - puncte de consurn : 14 - conduclri de

ocolire.

Fig. 5.19. SchemH de distributie a apei cu dous zone :

I - conducth de braheament : 2 - apometru : 3 - clapeta d e retlnere : 4 - ~ o m o l : 5 - rezervor s u b ureaiune ; 6 - robinet de trecere (oprire) : 7 - roblnet d e treceae cu EoLiTe : 8 - conducta de aer comprimat : 9 - coloan& Dentru allmentaren zonal I 1 : 10 - conducts d e distrihutle 20118 11 ; 11 - coloane vertlcale zona I1 : I2 - conduct& d e dlstributie zona 1 : 13 - coloane venicale zona I ; 14 - conducta d e 1e~l turA la punctele de consurn : 15 - puncte de consum.

narea normal5 a punctelor de consum de la aceste nivele, alegerea unei scheme cu o singuri zoni a r fi neeconomici.

In acest caz se va alege schema cu doui zone de alimentare,. pentru nivelurile inferioare alimentarea se face direct din conducta public5, iar pentru nivelurile superioare de la o statie de ridicare a presiunii (hidrofor). La nevoie, prin deschiderea robinetelor R, se poate alimenta intreaga clidire de la statia de ridicarea presiunii adoptati in cazul schemei cu doui zone.

4. SISTEME DE DISTRIBUTIE DIN CLADIRI DUPA SCOPUL 1NTREBUINTARn APEI (FELURILE DE C0NSU.M)

a. Consum menajer. Instalatii de alimentare cu apii rece gi caldii. b. Consum industrial. 1nstalaf;ii de alilnentare cu apii rece. c. Combaterea inceniliilor. lltstalatii de alimentare cu apii rece.

C. INSTALATII INTERIOARE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE

Clasificarea instalatiilor de a p i caldi se face dupi felul cum s e realizeazi incalzirea, dupi locul de amplasare a aparatului producator de a p i calda fat i de punctele de consum.

1. INSTALATII INTERIOARE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DUPA AMPLASAREA APARATULUI

a. Local. Aparatul producitor de ap5 calda este amplasat ling5 locul de consum, de exemplu : cazanul de baie, cazanul de fiert rufe etc. ;

b. Central. Aparatul producritor de api3 calda este amplasat intr-un anumit loc in constructie, de obicei in sala cazanelor, urlnind ca apa caldi s i fie transportati la punctele de consum din cliidire. Distributia apei calde de la instalafia de preparare pini la ohiectele sanitare se realizeazi cu ajutorul conductelo~, de distribufie, care urmeaza de regula acela~i traseu ca $i conductele de ap5 rece.

2 . INSTALATII 1NTERIOAItE PENTRU PEEPARAREA APEI CALDE DUPA FELUL CUM SE REALIZEAZA 1RiCALZIREA APEI

a. fncSlzire directs. Aparatul producator de ap i calda pr ime~te cildara direct de la combustibilul care arde intr-un focar propriu

sau de la o rezistenti prin care trece curent electric, in general instalatii mici executate cu clidiri cu incilzire locali.

b. fnclilzire indirectli. Utilajul pentru preparat ap5 aaldi folo- .seste c5ldura datA de o sursi exterioari, prin intermediul unor fluide Bncilzitoare care circuli prin serpentinele montate in interiorul aparatelor pentru preparat apa cald8, apa rece preia caldura de la ser- rpentina qi astfel in-cilzit3 este tramsportati , q o i la pundele de consum..Din categoria aparatelor de preparare a apei calde cy inc5lzire indirect& ;Eat m e :boilerele $i aparatele d e contracurent.' Cu fluide incilzitoare se folosesc : aburul, apa caldi qi apa supraincZilzit5.

3. SURSE DE CALDURA

a. Surse comune. Instalafii prevazute in principal pentru alte scopuri $i care pot ful-iliza $i energia caloric5 necesari pentru prepararea apei calde, de esemplu : ina~inile de gitit, cazanele de fiert rufe, instalatiile de incalzire centrali, refele de termoficare etc. ;

b. Sursc specialc. Instalatii anuine prevazute pentru prepararea apei calde, cum sint cazanele de baie, cazan cu vas de ruperea presiunii. cazanele de abur qi cele de ap8 caM5, sabele de ~ba'ie cu gaze ~i inc5lzitoarele de baie electrice ;

c. Surse secundare de energie (de~euri termice). Sulse de energie a cBrol- calduri se poate recupera, cum sint gazele arse de la c u p toarele industriale sau de la motoarele cu combustie internti, aburii evacuafi din turbinele centralelor termoelectrice, apa calda evacuata de la diverse procese tehnologice etc.

D. PREPARAREA APEI CALDE PRIN ENCALZIREA D ~ E C T A

1. APARATE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE LOCAL SI CU ~ N C A L Z ~ DIRECTA

Aparatele pentru prepararea apei calde local $i cu incilzire diredg cuprinde urmitoarele pirti :@ aparatul pentru prepararea apei calde ;

conducts ;i a d t u r i necesare alimentckii cu apii rece. Ciildura necesari preparirii apei calde poate fi obtinutZi prin arde-

rea combustibilului solid sau lichid, gaze sau electricitate. Dupi natura comb,ustibilului folosit, aparatele au forme constructive diferite.

a. Cazane de fiert rufe (cotloane). Cazanul de fiert rufe (cotlon) este cea mai simp18 iilstalafie de preparat ap8 cald8, este format dintr-un cazan (recipient) inontat pe un postament metalic sau din zidq- rie, racordat la c o ~ u l de fum, recipientul fiind alimentat cu apZi rece de la un robinet idublu servici cu furtun, sau un robinet cu brat basculant. Se prevede in spilitorii din clgdirile mici de locuit.

4 Apa caldi preparati in aceste cazane este luati cu mina cu ajutorul unei cini sau c51-. ddri si dusi la locul de consum. Combustibi- lul folosit poate fi leinne, c5rbuni sau gaze.

b. Cazanul dr fiert rufc cu manta dubl8. Cazanul de fiert rufe cu manta dub15 se monteazi in spilitorii manuale la 1oc:iinte cu mai multe apartamente, la cre$e, gr5- dinite, c5mine etc., aceste cazane avind avantajul fat5 de cele simple cH pe ling5

Fig. 5.20. cazan de fiert fierberea rufelor in cazanul propriu-zi;, in rufe cu manta d u b l ~ : mantaua dub15 se prepa1.i apa cald5 i :ece-

1 - cazan ; 2 - d n t a du- sar5 sp5latului la albie. blA : 3 - postament cu lo- car $1 cenugat : 4 - rezervor de mperea presiunii $i

Alimentarea cu apii rece de la reteaua de expansiune : s - dc la de a p i a clidirii se face prin intermediul reteaua de apfi rece a cia- unui vas de ruperea presiunii, cu robinet cu dirii : 6 - conduct8 dc ali- rnentare a mantalei duble , pluiitor, montat deasupra cazanului, la pla- 7 - robinet cu brat bascu- ,ant ; 8 - c.onduct8 de ex- Eon. Vasul de ruperea presiunii serlre?tl. ~i pansiunc : 9 - conducts de pzntru expansiunea apei din mantaua duhl5, apfi calda (spre albla ae

sp8lat). Combustibilul folosit poate f i lemne, c5rt)uni sau gaze.

c. Cazane de baie. Cazanul de baie serve$te la prepararea apei calde pentru o singuri baie, este executat din tablri decapati cu imbinarile sudate $i emailat, cu capacitatea de 95 1. In interior are trei tevi de fum care asiguri o suprafati inare de incilzire (0,755 m2). Cazanul se aqazi pe o sob5 de fonti, focar $i cenu$ar. Combusti!~ilul folosit poate fi lemne, cirbuni sau gaze.

Acest cazan serve~te exclusiv pentru prepararea apei calde local, numai pentru o singuri baie din apartamentele clidirilor care i ~ u au o instalafie de prepararea apei calde centrali. Pe cazan se monteazi o baterie amestecitoare previzuti cu d u ~ fix. Alimentarea cazanului cu a p i se face pe la partea inferioari, respectiv prin robjnetul de a p i caldi a1 bateriei amestecitoare, iar apa caldi iese din cazan pe la partea superioarg, ajungind, fie la para duqului, fie la gura de scurgere a bateriei in cada de baie, dupi cum se manevreaza robinetele bateriei amestecitoare. C ~ a n u l este Fig. 5.21. Cazan de hie :

I - cazun : 2 - soha cazanaluf : intotdeauna plin Cu apg, el se afl i sub 3 - .ad., : 4 - barcrlr amps:?- presiunea retelei de alimentare cu apg ~5toa:e : 5 - raCOrd rle a>+ recc

cle la reteauf ciddirli.

Fig. 5.23 . Cazan cu vas de rupere d e presiune : I - cazan : 2 - vas de rupere tic prcsiune cu robinet cu plutftor ; 3 - lavoare : 4 - d ~ s u r i : 5 - de la reteaua de ~ D R rece a c19- dirii : 6 - conduct^ d? aliclentat cazanul de la vas : 7 - conduc:i de apa calda S ~ I X p ~ ~ n c t e l e cle consul:I : 8 - conductl de expan-

siunc : 9 - ~ r c a ~ l i n .

numai in timpul functionirii lui, excesul de ap5 rezultat prin dilatarea ei in timpul inc5lzirii are loc prin para du~ului .

Important :- tnainte cle, aprinclerea fo&lui tn sob6 trebuie verificat dac6 ccrzanul este plin cu apii, pentru a nu produce defectiuni prin arcercn fundului cazanului.

d. Cazane cu vas de rupcre de presiune. Aceste cazane se previd at~unci cind este necesari alimentarea cu a p i caldi a mai multor obiecte sanitare. Se folosesc in cl3diri de locuit, cladiri industriale, c h i : > e etc., cind nu exist3 instahtie de inc-dzire central5 sau alt mijloc pentru prepararea apei calde. Apa se poate incilzi in acest cazar! pins la 90°C. Cazanul este alimentat cu ap5 rece printr-o con- duct8 de la vasul (rezervorul) de rupere a presiunii amplasat la in51- time convenabila, penl1.u alimentarea tuturor punctelor de consum. V.asLll pr ime~te apa rece de la conducta de distrihutie a apei -din clidire prin interlnediul unui robinet cu plutitor. Apa caldi este dis- tribaita la punctele de consum printr-o conduct2 racordati la partea supe:ioari a cazanului. Din conducta de ap5 cald5, imediat la ieqi- I-ea din cazan, se prevede o rainificatie care se prelunge~te pin5 la rej:el.vorul de in5lfime. Rolul acestei conducte, denumiti conduct& d e espansiune, este de a asigura cazai~ul impotriva suprapresiuni.

lor care s-ar putea crea prin dilatarea apei incilzite. fn mod curent .acerte cazane sc construiesc pentru combustibil solid, la cerere se pot amenaja pentru arderea cu gaze.

e. IncSlzitoare de apS cu gazc. Inc5lzitoarele sint aparate de uz raxilic care asiguri obinerea rapids qi economici a apei calde pen-

t ru scopuri menajere (bucgtirie sau baie) ; sint aparate cu incilzire. direct5 far5 acumulare. Aparatul este prevgzut cu un dispozitiv auto-- mat de aprindere qi de reglare a debitului de gaz, ceea ce permite prepararea apei calde in mod continuu $i pe m5sura creqterii consumului. Aparatul se racordeaza la co$ pentru a permite evacuarea gazelor arse.

f. Inc5lzitoare electrice de preparat ap5 cald5 local. Acestea sint rezervoare inchise, in care se introduc rezistente electrice, prin care trece curent electric ce se transform5 in c5lduri. Rezervorul de. ap5 este prev5zut cu conducte de alimentare cu ap5 rece $i de distri- b,utie a apei calde. In rezervor se afl5 corpurile incalzitoare respective (rezistentele) qi regulatorul de temperatura automat.

g. Injectoarele. Injectoarele sint aparate cu ajutorul ciro:-a se- poate obtine ap5 cald5 in rezervoare prin amestecul apei reci cu ap5 suprainc5lziti sau aburi.

Injectoarele se folosesc acolo unde apa este dur5 sau la amestecul cu lichide care confin diferite substante, de exemplu : la b5ile cu acid carbonic etc.

Injectoarele au diverse forme, in principiu ajutajele sint i:nbr5- cate intr-o manta cilindric5 unde se face amestecul intre apa rece cu abul-i sau ap5 supraincilzit5. Din cauza condenssrii neuniforme a aburului in masa apei, se produc zgomote tari ~i sup%r5tmre (troz- nituri) ~i din acest motiv folosirea acestor aparate nu se recoinandli. decit in industrii. Zgomotele sint cu atit mai mari cu cit temperatura initial5 a, apei din rezelvor este mai sc5zuti. Injectorul fiind montat la partea de jos a rezervorului, apa care iunple injectorul stA sub presiunea nivelului superior a1 apei din rezervor, de aceea aburul. sau apa suprainclzit5 trebuie s5 aib5 la rindul lor o presiune mai ri- dicata decit in5ltimea coloanei de ap5 din rezervor.

2 . SERPENTINE IN FOCARUL MASINII DE CATIT - Serpentinele sint instalafii folosite la buciitiriile de la cantine,

bufete $i restaurante mici care nu sint prev5zute cu inc5lzire central;, apa cald5 necesara sp515rii vaselor $i altor scopuri menajere se poate prepara cu ajutorul unei serpentine montat5 in focarul ma~ini i d e git i t . Instalatia este alcituiti dintr-o retea care asiguri tran~portul ' cildurii de la gazele arse din focarul masinii de gitit la rezervoriil de, ap5, refeaua este format5 din serpentina montatg in focarul ma~inii; de gatit $i conductele de legituri intre serpentin5 qi rezervor.

Apa preia c5ldura de la gazele arse, o transport5 qi o cedeaza apei reci din rezervor. Pentru evitarea form5rii unei suprapresiuni grin

di la ta~ea apei incilzite in serpentina focarului, se prevede un vas de expansiune cu un robinet cu plutitor. I

Circulatia apei intre focar $i rezer- b., . -. . . - 4 vor. se face prin gravitatie (termosifon), .. ?,. -f--..l

datoriti diferenfei dintre greutatea spe- , --&-

rcificri a apei r ic i t i din rezervor (sau in serpentina boilerului) qi a apei incilzite Fig. 5.23. Serpentins de incgl- in fccar. zire in focarul rnqinii de

gHtit : a. Serpentine. Acestea se construiesc , - ,, ,, ,,, ,,,, U, ,, ,,,

astfel incit s i inconjoare focarul ma$i- 2 - 13 rezervorul de aPd cald8 : 3 - - >oiralele (buclele) scr~ent i -

nii de gatit pe trei pirfi, cu escepfia nci : 4 - chrLmid8.

pirtii frontale $i se amplaseazi pe zidi- ria de ~ a m o t i a focarului. Spatiul focarului nu trebuie micvorat prin intrcducerea serpentinei. Conductele de legituri dintre serpentini $i rezer\-orul de a p i caldi este bine s i se scoati prin perefii laterali sau p ~ i n spatele mqinii de gitit.

lmbinirile dintre serpentina din focar $i conductele de legituri trebuie s i se execute in afara focarului. Serpentinele sint formate din mai multe bucle pe pirtile laterale ale focarului, citeodati buclele pot avea una sau mai multe ramuri $i in partea frontali, cu conditia sfi nu micqoreze deschiderea u$ii ma~ini i de gitit.

Pentru a se inlesni circulatia apei prin serpentina din focar, sub serpentin; se avazi, intr-o parte a ei, o c i r imidi cu inilfimea egali c u grosimea tevii sau serpentinei plus distanta dintre doui aripi suprapuse ale serpentinei. In acest inod toate portiunile drepte ale spirelor (bucle) serpentinei vor fi putin inclinate fat i de vatra focarului orizontali.

Serpentina se monteazi in focar astfel ca s i aibi o suprafati cit mai mare in contact cu flicirile sau cu gazele arse. In general serpentina se construiegte pentru a se des f i~ura pe trei laturi ale focarului, lisind libera latura din fafa, prin care se alimenteaza focarul eu .combustibil. Focarul trebuie executat ceva mai mare, pentru ca prin asezarea serpentinei s i nu fie rnic~orat prea mult. Serpentina trebuie s i nu impiedice dezvoltarea normali a flicirilor qi s i nu micqoreze sectiunea canalelor de fum. Pentru aceasta este recomandabil ca intre -buciele (spirele) serpentinei s i existe o distant5 de cel putin 10- .30 mm, pentru ca gazele arse din focar s i poati trece uqor prin spa- 4iile dintre ramurile buclelor qi curitirea acestor spafii s i se poata face usor. Serpentinele se consutriesc din tevi de ofel trase, prin in- ,doirea acestora la cald. Diametrele fevilor din care se executi serpentinele sint cuprinse intre 314" qi 1 1/2".

Avantajul apreciabil a1 serpentinelor coilsta in uvurinta montirii lor.

Acumularea apei calde se poate face in do115 moduri : i n rezervor cleschis ; i n reiervor inchis (boiler).

b. Rezervoare deschisc de iniltime pentru apCi caldg. Apa se incalzeqte in serpentina montat5 in focarul ma~ini i de gitit , circulatia apei intre serpentin5 $i rezervorul de insltinle avind loc datorita dife- rentelor dintre greutitile speciiice ale apei din serpentini qi rezel.vor. i Serpentina se leaga la rezervorul de iniltime ~i acumulare care

are $i rolul de vas de espansiune, asefel ca apa rece s i fie adus% la partea de jos a serpentinei, iar apa incalzita s i iasa pe la partea superioari, f i r3 a forilla saci de aer.

c. Rezervoare inchise (boiler). Apa caldb pentru consuin se ia din rezervorul de iniltime. Boilerele sint rezer\-oare sub, presiune, in

Fig. 5.24. Srhema instalatiei de prcparat ap8 caldH cu

rezervor deschis : 1 - sementlna In focarul masinil d e nallt : 2 - rezervor deschis : 3 - rezervor de expansiune si allmentare cu apA rece : 4 -conducts d e aD& rece de la rczervo- rul de acumulare s i selvrntin8 : 5 - conduct& de a p l cald& dc la serpentins la rezervorul d e acunlulare : 6 - de la reteaua de aP& rece a c l & d . i i : 7 - con- ductA de ap8 calds : 8 - conduct& de ap& rece : B - puncte

d e consum : 10 - caramida.

. Fig. 5.23. Schema instalatiei de preparat apa caldH cu rezervor inchis

(boiler) : 1 - sewentin5 in focarul masinit de gatit : 2 - boiler : 3 - rezervor de es - ~lansiune : 4 - conducta de apB resz d e la semcntina boilerului la serpentim din focar : 5 - conduct5 de a ~ & caldA de- la selventina din focar la serpwtina boilerul~li : 6 - de la reteaua :I? a ~ b rcce a cl5dirii : 7 - conducts 3c an% cala8 : 8 - conducte de a p s rece : 3 - Puncte de consum ; 10 - c8rA1nid8 ; I1 - ventil de retinere : 12 - venlil cle

sicurants.

care se prepar5 apa cald5. Se alimenteaz5 cu a p i rece de la instalatia interioarg de ap8. Apa caldi ajunge la punctele de consum s u b presiunea retelei de ap8 rece.

Reteaua pentru transportul cildurii, necesari incilzirii apei, este.. fslrnati dintr-o serpentini montata in focarul mavinii de gitit si o. serpentini montati in rezervorul in care se giseqte apa care t r e b u i ~ incilziti si conductele de legitur8 intre cele doui serpentine. Pentru evitarea formirii unei suprapresiuni prin dilatarea apei inc5lzite i n serpentina focarului, se prevede un vas de expansiune montat in t re cele doui serpentine.

Circulatia apei intre focar $i boiler se face prin gravitatie, datoritsd diferenfei dintre greutatea specific8 a apei ricite in serpentina boilerului $i a apei inciliite in focar. In acest scop boilerul se aqazi deasupra focarului, iar conductele sint previzute cu panti in sensul d e circulatie a apei. Vasul de expansiune, montat lingi boiler $i avin8 legiturile intre cele doui serpentine, este previzut cu un robinet cu plutitor, racordat la reteaua de a p i rece, cu ajutorul ciruia se corn-- plcteazi cailtitatea de ap5 evaporati din circuitul de incilzire.

E. PREPARAREA APE1 CALDE PRIN 1N.CALZIRE INDIRECTA. SCHIMBATOARE DE CALDURA

,'iceste instalafii sint rezervoare cu acumulare de a p i caldi sau- firs acurnu1a1.e de apii caldi cu schimbitoare cu contracurent.

Instalatiile pot f i previizute cu rezervoare de acumulare de ap5. ca1d;i deschise (fig. 5.26) sau cu rezervoare inchise (fig. 5.27) care acu- muleazi ci lduri pi.in ridicarea temperaturii apei pe care o contin..

Un sistem simplu de instalatie pentru prepararea apei calde prin incilzire indirect5 este cea ar5tatA in fig. 5.25, prin care circuli alpa ce se inciilze~te in serpentina din focarul mariinii de g5tit.

Rezervoarele deschise sau inchise pentru acumulare de ap i cald5 sint necesare atunci cind consumul de a p i cald5 este variabil.

a. Rezervoare deschise. Rezervoarele deschise sint folosite la b i i publice, in unele industrii $i la stabilimente balneare care folosesc ap5 cald5 s5rat5, sulfuroas5, carbo-gazoasi etc.

Rezervoarele pot f i de constructie uqoari, deoarece nu sint sub presiunea refelei de apa $i pot fi executate in orice mGrime, dimensiunile lor fiind dictate numai de condifiile locale de amplasare, ele se construiesc la fel ca $i cele pentru alimentare cu a p i rece. Se insta- leazi in partea superioarii a clidirii, la iniltimea determinati prin calcul (astfel ca toate robinetele de serviciu pentru apa cald8 s5 lucreze cu presiune suficient5.

Fig. 5.26. Prepara- w a apei calde indirect cu rezervor

deschis : I - rezervor : t - rezervor d e alirnen- tare cu robinet cn plutitor : 3 - con- duct2 de bransament : 4 - conduc- t l orinciPal5 de distributie : 5 - coloane verticale : 6 - conducta de leg% tur5 la Dunctele de consum : 7 - puncte d e consum : 8 - d e la sursa de in- clllzire a sernenti-

nei.

Fig. 5.27. Prepara- rea apei calde indirect cu rezervor inchis (boiler) :

1 - boiler : 2 - cla- de retinere ;

3 - conducta de bransament : 4 - conducta orhcipal ' t d e distributie : 5 - coloane verticale :

gatura IG o m c t e ~ e d e consum . 7 - o u n c e de consnm : .8 - de la sursn de Inclllzlre a semen-

tinei.

Serpentinele din rezervoamle deschise se monteazi pe fundul rezervorului. Rezervoarele deschise pot fi controlak mai u$or decit cele inchise qi permit schimbarea uqoari a pieselor degradate. Rezervoarele se izoleaza termic contra pierderilor de calduri.

b. Rezervoare inchise sub presiune. Rezervoa- rele inchise, numite boilere, servesc la prepararea $i acumularea apei calde.

Avantajele boilerelor fa t i de rezervoarele descl~ise sint ' anapla.rarea boiler~~lui nu depinde de nici o conditie, deci nu trebuie sii fie deasupra ultimului robinet de serviciu, deoarece functioneazii cu presiunea retelei de a@ rece ; la intreruperea consumului de apii caldii, circulafia apei tntre boiler ;i robinetul de serviciu lu instalafiile mici ;i mijlocii este mai u;ot de realizat, deoarece boilerele de obicei se monteazci tn subsol gi circulatia se poate face prin gravitatie, nefiind necesare po.in.pe de circulatie.

Boilerele sint rezervoare cilindrice ~i pot fi montate in pozifie vertical5 sau orizontali.

Forma boilerelor este foarte variati : boilere orizontale fiirii git, cu capacitatea intre 100 $i 800 litri ; boilere orizontale cu gtt, cu capacitatea intre 1 000 $i 5 000 litri, acestea sint boilere cu serpentini ; a boilere cu m n t a dubl6, fluidul incilzitor circulind prin spafiul dintre cele doui man- tale, aceste boilere sint rar folosite, avind in vedere execufia lor greoaie $i rezistenta slab5 a mantalei extel-ioare ; boilere cilindrice verticale, cu serpentin8.

c. Schimbiitoare de ciildur8 far8 acumulare. SchimbZitoarele de cilduri f i r i acumulare sint aparatele de contracurent. Ele se folosesc atunci cind consumul de a p i caldi aproape uniform ~i deci nu este nevoie de acumulare de ap5 caldi, cum este cazul deseori la instalatiile de preparat ap8 caldi in clidirile industriale, la bii publice etc.

Schimbitorul de cilduri f i r i acumulare se compune dintr-un cilindru executat din tabla de otel, previzut in interior cu o serpentini alcituitA

dintr-un mHnunchi de tevi. La unele construc~i, fluidul incHlzitor circuli in exteriorul tevilor, iar apa de incalzit prin bvi , la altele, apa circuk prin exteriorul mHnunchiului de tevi qi fluidul incilzitor prin fevi. Serpentina se executs din tevi de otel trase sau din tevi de cupru.

Schimbitoarele de csldurli f i r i acumulare pot fi instalate atit in. pozitie orizontali, cit qi in pozitie verticali, insi intotdeauna trebuie ca circulatia apei $i a fluiduld incilzitor s i aibi sensuri contrarii.

A aratele de contracurent pot f i construite pentru diferi* capaci-. P t5ti. n unele cazuri, schimbiitoarele firH acumulare se folosesc impreuni cu boilerele, rolul acestora din urmH fiind de a acumula o cantitate de a p i caldi ca rezervi pentru perioadele scurte de consum. maxim de a p i cald8.

d. Baterii amestecstoare. In general amestecul apei calde cu apk rece se face local la obiectele sanitare cum sint : lavoare, duquri, cizi- de baie etc., cu ajutorul bateriilor amestecitoare individuale, incon-. venientul acestor b,aterii constind in aceea c i se pot produce accidente prin opirire din cauza manevririi greqite a robinetelor, mai ales atunci cind apa caldi ajunge la aceste baterii la tenuperaturi ridicate pin5 la 90-100°,C.

Pentru evitarea acestui neajuns se utilizeazi baterii amestecitoare care sint aparate cu ajutorul carora se face arnestecul intre apa fierbinte (60-100°C) cu apa rece in vederea obtinerii apei calde la tern- peratura de utilizare la punctele de consum (40°C).

Bateria amestecitoare sau bateria limitatoare de temperaturi pentru protectia contra accidentelor (opirire) se foloseqte la grupuri sociale industriale, bii publice, organizare de qantier, instalatii spi- taliceqti, creqe, gridinite, internate, cimine, grupuri sociale in construcfii turistice etc.

- Fig. 5.28. Baterie amestecHtoare :

1 - corp baterie : 2 - capac corp ; 3 - sudud : 4 - mufa racord ap8 ames- 5 - gtut scurt cu mangon termornetru : 6 - caDac tub : 7 - tub

a m e s t k o r : 8 - mufa racord ap8 rece : 9 - fIansA rotunda 0latB : 10 -gar- nlturB : 11 - flan$e : 12 - Surub hexagonal : 13 - rnufa redufi racord aDi

calda.

Bateria este echipata cu organe de trecere $i inchidere qi de misu- rare a temperaturii apei amestecate (termometru).

In funcfie de spatiul disponibil, pozifia de funcfionare poate Ei orizontala sau verticali.

In cazul folosirii ca baterie limitatoare de temperaturi, reglarea temperaturii se poate face $i prin acfionare automati. 0 solutie foarte practici este ca apa caldi de utilizare la obiectele sanitare furnizati de bateriile amestecitoare montate central, s5 furnizeze a p i caldi la 4OCC, iar la fiecare punct de consum sii se ~nonteze baterii arneste- catoare individual? {doui xbinete) pentru ca persoanele care utilizeazi aceste baterii s i poatii potrivi temperatura apei calde dupi dorinfa.

Batesia aritat5 in fig. 5.28 este luat i din catalogul de subansambluri, caiet 11, instalatii editat I.S.A.R.T. $i I.P.C. 1971, detaliu d.P.C.T.-tip 31/090 aprobat cu ord. C.S.E.A.L. nr. 95/11.05.70.

F. MONTAREA CONDUCTELOR DE APA RECE SI CALDA DIN O'J'EL

1. ARMATURI PENTRU RETELE DE APA

Prin armiturile retelelor de a p i se inteleg dispozitivele 'montate !pe conducte pentru inchiderea circulatiei apei sau pentru realizarea unor anumite conditii de debit, presiune, sens de circulatie gol i~e etc.

DupL felul utilizarii lor, armLturile se pot clasifica in urmLtoarelc categorii principale :@ armiituri de fnchidere cu ajutorul &rora se pcate intrerupe paisfial sau total circulatia apei ; armiituri de retinere, cu ajutorul cirora se poate asigura circulatia apei numai intr-un singur sens ; @ arm:.itl~ri de sigz~ra~ztii, cu ajutorul cirora se eviti crearea ,de presiuni periculoase in conducte, recipiente etc. ;

arri~Eit?~ri cle reglure, cu ajutorul cirora se asiguri menfinerea con- stanta a presiunii sau a debitului ; @ ar~ltiituri cle serviciz~, care se ;pl.evid la unctele de consum ale apei.

Armiturile sint alcatuite dintr-un corp, avind elementele necesare :ipentru montarea pe coilducte (mufe, flanse etc.), in interiorul ciruia -1ucreazi un organ de inchidere.

Dupa felul rniqcirii lor f a f i de sznsul .de mivcare a1 apei, organela .de inchidere cu care sint previzute a rmi tu~ i l e se pot clasifica in urmatoarele categorii :

a. Robinete de inchidere cu ventil. Robinetele au rolul de a inchide complet sau partial trecerea apei, putind izola anumite porfiuni ale instalatiei sau regla debitul pe aceste portiuni. Se monteazi

la baza coloanelor de alimentare, pe ramificafii spre grupe de obiecte, pe lings agregatele industriale, rezervoare, pompe etc.

Prin invirtirea rofii de manevri, tija cu filet 4 se deplaseazi in corpul robinetului (fig. 5.29) qi ridics sau coboari ventilul fa t i de scaunul s iu , ajungind ca la pozifia de inchidere si-1 a p s e pe scaun. Pentru robinetele montate pe conductele de a p i rece se folosesc garnituri de piele sau de cauciilc, iar pentru cele montate pe conductele de Fig. 5.29. bbi*et apa c.alda; garnituri confectionate din fibrs de de treeere cu ventil : clingherit. Etanqeitatea robinetului la t i j i este asi- , - c,r,ul guratri printr-o presetupi cu garnituri. ~ a r n i t n r ? ~ lui : 2 - : ventil 3 - sca- CLI

Dupi pozifia in care trebuie montate, robine- unul ven:ilului : 4 - tele au forma corpului dreapti, de colt (colfar), , C a Y 1 , , : , j robinetele cu ventil se construiesc uneori avind in

;,are tip-ak;;ti;; corpul lor $i un mic robinet de golire, care ser- manevri. veste la descircarea apei din conducta ce se izo- leazli prin inchiderea robjnetului cu ventil, denumite robinete cu de5c:S !.care.

ii~convenientul principal a1 robinetelor cu ventil este c i dau loc la o c2dere mare de presiune in corpul lor, din cauza drumului qer- puit ;:1 apei p i n ele. Pentru micqorarea ciderii de presiune se fabricri robinete cu scaun oblic, la care devierea curentului de a p i este mai lin5, datoriti inclinirii scaunului fat i de direcfia de miqcare a apei ; figura 5.30 reprezintfi im robinet cu ventil cu scaun inclinat.

b. Robinet cu sertar (vane). Vanele sint armituri care opun o rezistmt5 mica la trecerea apei, din care cauzH au o larga folosire. Se inonteaza pe conducte de diametre

' < mari, esecutate din feavi de otel sau din tuburi de fonti de presiune, pentru inchi- derca ramurilor principale ale refelelor, pentru izolarea pompelor, rezervoarelor etc.

La robinetul cu sertar (fig. 5.31), in interiorul corpului lui, se ridici sau se coboari, cu ajutorul unei tije, un sertar, care obtu-

Fig. 5.30. Itobinet oblic reazi cornplet sau partial sectiunea de tre- cu ventil : cere a apei. Sertarul se executi in general

I - ventilul cu garnitura : in formi de pani sau cu fete paralele, aces- a - ScaL'nal ventilullli ; tea din urmi asigurind o mai bun i etanqare. 3 - :ija dc- actlonare ; 4 - ruata de rnanevra : Racordarea robinetelor la conducte se 5 - C ~ P ~ C L L : r0:1i3"tlllbi : 6 - piulitA DresCarn;tL,,-~,. realizeaz5 cu mufe filetate (pentru robinetele

11 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare intcrioare - cd. 27 161

w- 6 de broz), cu mufe stemuite (pentru cele de fonti) ~i cu - 7 flanve (pentru cele de fonti $i de ofel).

Robinetele cu sertar se pot realiza cu corpul plat, --j oval sau rotund, avind filetul tijei la interior sau la

exterior in funcfie de condifiile de lucru. c. Robinete cu cep (canale). Acestea sint armituri

simple care se executii din alami sau corpul dir. fonti "u cepul din alami. Ocupi un volum redus $i permite

o manevrare qoar8. Organul de inchidere este un cep

Fig. 5.31. din alami, actionat prin intermediul unei tije cu cap

mbinet de pitrat. Pentru a se realiza o etanqeitate bun5 intre cep trecere "U $i corpul robinetului, cepul se $lefuie$te la intervale de

sertar : timp regulate. Se deosebesc umitoarele tipuri de ro- - COrpUl binete cu cep : ~obinetul pentrl~ golire (fig. 5.32), robinetului :

2 - senar : folosit la golirea rapidi a diverselor porfiuni dill insta- 3 - capncui robineului : lafie, a rezervoarelor etc. ; robinetul C I L trei czi, fo- 4 - inole d e

etansare : losit pentru deschiderea sau inchiderea din acelagi 5 - : punct a alimentirii din doua conducte diferite (fig. 5.33).

6 - ront3 dc manevrh :

7 - DPeSqBT- d. Clapete de retinere. Aceste dispozitive se folosesc

niturii. cind'se u r m i r e ~ t e asigurarea trecerii apei nui~lni intr-un anumit sens $i se monteaza pe conductele de oco-

lire, pe conductele de alimentare a boilerelor, pe conductele de refulare ale pompelor etc. (fig. 5.34). Organul de inchidere Gste ac~ionat de presiunea apei astfel incit la cre~terea pl-esiunii pe o parte a lui, el se deschide, permifind trecerea apei, iar la creqterea presiuilii pe cealaltii parte, el inchide etanq trecerea apei.

e. Supape dc sigurant,5. Sint armsturi care se monteazi pe conductele sub presiune, la recipientele sub presiune etc., pentru a impiedica creqterea presiunii interioare a acestora, peste limita admisibili. Ele evacueazi apa ori de cite ori presiunea de regim a instalafiei a fost deps~ i t i .

Supapa de siguranfi este alcituiti dintr-un corp, iniuntrul c8ruia se gi - seqte un ventil, care in cazul regimu- lui normal de funcfionare a1 instalatiei Fig. 5.32. Robinet C U cep (presiune de regim), s t i pe scaunul siu. (cana de golire) : Ventilul este legat de 0 t i j i care p a t e I - COI'Pt l l roblnetului ; 2 - crD :

3 - rundel8 ; 4 - piulitg : 5 - fi aoionati de un arc sau de o contrapiulita : 6 - racord ~ c n t : ; ~ tr l l ,

greutate (fig. 5.35). de cauciuc : 7 - gnrnitura racordului.

Fig. 5.33. Robinet cu cep cu trei Fig. 5.34. Ro- Fig. 5.35. Robinet de cai, cu cutie de etanvare $i binet de reti- siguranti cu ventil

f lanse. nere cu cla- qi contragreutate. p e a :

I - c m u l robinetului : 2 - ra- pac : 3 - cla-

pet&

Arcul sau contragreutatea cu braful de pirghie respectiv sint cal- culaie ~i reglate astfel incit deschiderea ventilului s i se faci la depii- $ire3 presiunii de regim, c i d apisarea exercitat5 ~ d e fluid asupra ventilului este mai mare decit acfiunea arcului sau a contragreuutii.

Dilnensiunile $i numirul de supape de siguranfi ce trebuie previizute in fiecare caz sint reglementate prin prescriptii speciale.

In instal4iile sanitare armiturile se irnbini cu fevile ~de ole1 de obicei prin filet si mai rar prin flanve. In acest scop armaturile pentru teava de otel sint previzute cu filet exterior (robinetele de serviciu,' robinetele pentru descircare, hidranfii de incondiu interiosi, hidranlij de gridini etc.), fie cu mufe cu filet interior (robinete de trecere, armituri de refinere etc.), fie cu f l a n ~ e (robinete-vani, clapete de retinere etc.).

Ariniturile fiind piese mai delicate, care in timpul exploatirii instalatiilor se pot defecta relativ u$or, este ilecesar ca imbinarea cu conductele s i fie astfel realizati incit s i se asigure posibilitatea demontirii $i inlocuirii u$oare a lor. In cazul armiturilor cu flanve, aceast; c.erinti este indeplinitii, intrucit imbinarea cu f l a n ~ e este o imbinare demontabili. La fmbinarea prin filet a armiturilor, trebuie insti ca intr-o parte a armiturilor sau in ambele pirfi (dup; caz) s i se execute imbiniri demontabile (cu racord olandez sau c11 filet lung).

a. Montarea arm6turilor care .se imbins cu filet. Robinetele de serviciu, care sint previzute cu filet exterior, se monteazi pe fevilc de otel prin intermediul urlei mufe, a1 unui cot sau a1 unui teu. Da'ci diarnetrul robinetului este mai mic decit a1 mufei sau fitingului in care se invurubeazi, se intercaleazfi o reductie corespunzitoare.

Yn acelavi mod se monteazi $i celelalte armituri cu filet exterior ca : bateriile de baie, hidrantii interiori de incendiu, robinete de colt etc. Demontarea $i inlocuirea acestor armituri se poate face uqor, intrucit ele se imsbin5 .cu conductele nurnai la, un capit.

La fel de ugoara este montarea $i demontarea armiturilor previzute cu o singura muf i cu filet interior care se imbini direct pc capatul filetat a1 tevii de otel.

Problema este mai deosebiti la montarea alsmaturilor, in special a robinetelor de oprire (de trecere), previzute la ambele capete cu mufe cu filet interior pentru imbinare.

La montarea acestor robinete se pot ivi urrnstoarele trei situatii. 1) Montarea robi?zdelor de oprire pe colzdlr.cte cle otel apal-evte. In

aceasti situafie, intr-o parte a robinetului ~i anume in partea prin care apa iese din robinet, se monteaza dupii rcbinet un racord cu piuliti olandezi. Cind robinetul trebuie schimbat, se desface piulita olandeza, apoi cele dou5 capete desprinse ale conductei se deplaseazfi unul fala de celalalt, dup5 cafe se de~urubeaza robinetul vechi $i se in~urubeasi cel nou.

Racordul olandez se monteazi dupi robinet (in sensul de circulatie a apei) $i nu inaintea acestuia, pentru ca atunci cind se i v c ~ t e un defect la racordul olandez, pentru remedierea lui sa nu fie necc- sara oprirea apei intr-o portiune mai mare a instalafiei, ci apa s i fie opritfi chiar de la robinetul in cauzii.

2) Montarea robinetelor cie opri~-e in nise, pe coizclude ingropcrte in zid. Aceasti situafie se iveqte de obicei la conductele de legitura dintre coloana de alimtntare cu ap i $i un grup de obiecte sanitare, de exemplu obiectele sanitare din camera de baie. Cind aceste conducte sint ingropate, robinetele de pe ele se monteazi intr-o ni$A amenajat5 special, in acest caz se monteaz5 in ambele p5rfi ale fiecirui robinet cite un racord cu piulifi olandezi. La toate racordurile cu piulifi olandez5 se inl i turi insi cu pila pragul interior, pentru ca la desfacerea piulitelor olandeze robinetele sa poata fi trase afarj din ni$Zi $i apoi reintroduse, precum $i pentru ca s i se poati scoate ~i introduce garniturile respective. Racordurile olandeze trebuie s i fie de tipul cu filet interior ~i exterior, partea cu filet exterior i n ~ u r u - bindu-se la robinet. Prin folosirea racordurilor olandeze cu filet interior gi exterior se evit i niontarea a cite unui niplu dublu in fiecare

parte a fiecirui robinet, care ar fi necesare in cazul racordurilor olandeze cu filet interior la ambele capete, ceea ce pe lingi c i ar lungi legiturile, a r conduce la folosirea de piese in plus.

3) Montarea tngropati? a robinetelor de oprire pe conclucte Zngto- pate. f n aceasta situafie robinetele de oprire se imbini direct cu feava la ambele capete, adici prin imbiniri fixe. Cind se iveqte necesitatea inlocuirii robinetului, se taie teava in partea de ievire a apei din robinet, iar noul robinet se va imbina in aceasti parte prin filet lung. Filetul lung se va t i ia la p z i f i e cu ajutorul clupei reglabile cu un miner $i clinchet.

b. Reguli care trebuie respcctate la montarea armSturilor cu filet. Etan~area imbinirilor prin filet dintre armiiuri qi fevile de ofel se realizeaza cu fire de cinepi fuior, ulei de in fiert qi miniu de plumb, la fel ca la imbinarea intre ele a fevilor de otel.

Armiturile prevazute cu mufe cu filet interior la ambele capete se Inqurubeazi in feava de otel finind feava cu un cleqte pentru tevi qi rotind armiitura, la inceput cu mina, apoi cu o cheie, exteriorul mufelor at.mitui.ii avind in acest scop o formi hexagonali, la fel ca piulitele. Teava se prinde cu cle$te!e cit mai aproape de capatul filetat, iar armitura se rotevte apucindu-se cu cheia de mufa care se in$u~.ubeazi pe teav5. Daci armiitui-a se prinde cu cheia de mufa de la celiilalt capat a1 ci, corpul armaturii se poate deforma. Pentru imbinarea armdtulii la celalalt capit, acesta se prinde cu cheia de mufa de la ace1 capat si apoi teava urmiitoare, dupa ce a fost pregititi ill modul ari tat anterior, se rotevte in mufa arm2turii cu ajutorul unui clegte pentru teui, cu care se apuci de asemenea cit mai aproape de capitul filetat.

Daci dupi armitur i se monteaza un racord olandez, acesta se ro- kqte tot cu o cheie, in tilmp ce armatura este tinut.5 pe loc cu al t i cheie. Armaturile trebuie astfel montate incit s i existe loc de strin- gree cu cheia sa,u cleqtele cel putin intr-un unghi de 30-40". Dis- tanfa dintre fevi trebuie sB fie cel pufin de 5 cm (intre suprafefele lor), pentru a putea intra intre ele ciocul clqtelui mops.

Tevile care se monteazi ingropate in zid trebuie ingropate circa 314 din diainetrul exterior a1 lor in zidul de roqu, astfel ca teui*ile sau coturile in care se monteaza robinetele de serviciu s i r imini cu orificiul la fata tencuielii. La ingroparea tevilor in zid in acest mod, robinetele de trecere ~nontate ingropat rimin cu partea superioarci (obertailul) deasupra tencuielii, astfel c i demontarea acestei pirti pentru inlocuirea garniturii sau qlefuirea scaunului ventilului se poate face fara stricarea tencuielii.

La montarea robinetelor de trecere cu ventil sau a armiturilor de retinere trebuie ca acestea s i se aveze astfel ca apa s5 treaci prin ele

in sensul indicat de sageats pe corpul lor. Daca nu se respects acest sens, la robinetele de trecere ventilul va f i presat de curentul de a p i pe scaunul lui, impiedicind trecerea apei, iar in armiturile de refinere apa nu va putea circula, aceasta nepermifind cii.culatia apei decit in sensul indicat de sageata pe coipul lor. In plus ar- msturile de refinere cu ventil se monteazi numai pe portiunile orizontale ale conductelor $i aceste portiuni trebuie s i fie perfect orizontale, deoarece altfel ventilul nu functioneaza normal, putindu-se chiar infepeni.

Fig. 5.36. Sisteme de fixare a conductelor. c. Montarea arm6tu- rilor care se imbin6 cu

flan95. Aceste armituri se imbini cu fevile de otel in modul axatat la imbinarea prin flanqe a tevilor intre ele (v. cap. 111. 1).

d. Montarea aparcnts si ingropat5 la conductelor executate din levi de otel. Sustinerea conductelor montate pe pereti so face prin bratali, cirlige sau scoahe. fn figura 5.36 sint aratate diverse sisteme de fisare a conductelor. La pozarea conductelor pe tavan se folosesc reazilne suspendate pentru montajul separat a1 fiecirei conducte figura 5.39 reprezinti un colier simplu de ancoraj. Distanfele maxime

Tabelzit 5.1. Distantele maxime dintre reazemele conductelor orizoniale din otel lm]

fntre reazemele conductelor orizontale din otel sint indicate in tabelul 5.1.

Conductele se vor monta paralel cu pereoi ; la conductele aparente, spafiul liber intre conducte, respectiv izolatia acestora p i suprafata finit5 a zidului, va fi de cm* la cOnductele de apg Fig. 5.37. Fixarea conductelor pe $i cald5, respectiv intre izolafiile vertical& :

acestora, se va pastra distantg 1 - bratar2 STAS : 2 - izolatie ; 3 - conduct8.

minimi de 3 cm. Conductele ingropate, respectiv izolafiile acestora vor fi retrase

de la suprafafa zidariei cu cel putin 1 cm. Coloanele se fixeazii pe elementele de construcfie prin bratari,

mo~itate de reguli cite una pe etaj, insi nu la mai mult de 3,50 m uns de alta. Figura 5.37 reprezinti fixarea brif ir i i in zid. Figura 5.38, a reprezina fixarea ~coductelor montate orizontal cu ajutorul con-

Mortar d~ c;ment , -. --.

Fig. 5.38. Fixarea conductelor montate orizontal : a - consola din otel lat : b - consolA dln otel rotund ; 1 - cons018 : 2 - conduct8 :

3 - izolatie.

5 5 solelor din ofel lat ; figura 5.38, b reprezinti fixarea conducteloi montate orizontal cu ajutorul consolelor (cirlige) din otel rotund.

Conductele verticale se prind la inceput provizoriu de pel-eti cu sirmi $i cuie. dup5 ce s-au a ~ e z a t in pozitie perfect verticals cu ajutorul nivelei cu bul i de aer.

Conductele orizon tale se

4 , \ ~ , k$; inontea25 la inceput tot provizoriu, suspondindu-se pe

,... spituri batute in perete, dupi ce s-a a ~ e z a t tot tra-

- - - - - . - - - - .4 seul in pozifia definitivi, cu .- +-.' o u ~ o a r i pant5 descendent5

- - - - - . ---- .in direcfia din care vine ' I apa ; apoi se dau gfiurile in

zid pentru fixarea definitivj. Fig. 5.39. CoLier simplu de ancoraj : a conductelor. Ggurile se

1 - colier : z - t i l ~ : 3 - piuuta hexa.wna:a ; executi cu dalta $i ciocanul. 4 - surub cu car, hexagonal : 5 - cui de fi-

xare ; 6 - ancoraj : 7 - sudnr8. Britirile, duph ce S-au p r h s in jurul conductei verticale

qi consolele dupi ce s-au a ~ e z a t cu curbura sub conducta orizontali. se fixeazg in ggurile respective cu mortar de ciment.

h c o r e l e pentru prindsrea conductelor suspendate de tavan se confec\ioneaza din ofel rotund sau balot $i se asambleazi cu $ul.uburi mecanice. Pent1-u fixarea acestor ancore se stripunge planqeul, an- Cora prinzindu-se deasupra plan~eului in diferite m d u r i (cu piuliw pe plac5 de otel, cu ofel-beton introdus in ochiul ancorei etc.). An- Cora se fiseaza d e planqeu inainte de a se turna pe acesta betonul de egalizare sau mozaicul.

Cind conductele orizontale executate din tevi de ofel - conductele de leg5tur5 - se monteaza ingropate sub tencuiali, acestea se a ~ a z i in qanturile executate special in zid in acest scop, unde eventual ee fixeaza in pozifia necesari cu copci de ipsosl $i cu bra- f i r i de capete, ling5 pozitii. Fixarea definitivi a conductei se reali-

Prin copca de ipsos se intelege o mica cantitate de pasta de ipsos ase- zat5 peste conduct& astfel ca sB acopere complet conducta $i qantul in zid in care este a$ezatA, pe o lungime de conducti de 6-10 c m ; prin intgrirea ipsosului reava va f i fixat2 rigid in $ant.

zeazi cu tencuiala care se executi apoi peste qanf $i conducti. Adin- cimea la care se monteazi aceste conducte sub tencuiali trebuie sH fie astfel incit coturile sau teurile montate pe ele s i se afle cu gura la suprafafa tencuielii finite. De exemplu, pentru aceasta fevile de o b l de 1/2" $i 3/4", care fac legitura la obiectele sanitare, se ingroapi In zidul de ro$u cam trei sferturi din diametrul lor exterior.

In qliturile verticale conductele se fixeazi la fel ca la montajul aparent, iar astuparea ~lifurilor se realizeazi de obicei cu tencuiali pe plasi de rabif.

Modul cum se executi vanfurile in zid pentru ingroparea conductelor este ari tat la cap. 1, punctul 2.

Conductele de otel montate sub tencuiali se izoleazi, inainte de a se astupa ~anturi le respective, cu bete de postav sau eventual cu hirtie. Aceasta izolare are scopul sa inlature condensarile ce se pot produce pe suprafata conductei, precum $i s i permita conductei un oarecare joc in perete, atunci cind se dilati sau se contracti. Modul cum se executi izolarea in acest caz este aritat la cap. 111.

Uneori conductele executate din tevi de otel zincate se monteazi, pe unele portiuni, ingropate in p6mint. In aceste cazuri con- ducteie se izoleaza inainte de astuparea ~anfu lu i (dupi efectuarea probelor de etanqeitate) cu pinza de sac $i bitum (v. cap. 111).

e. Intercalki pcntru ramificatii pe conducte existente. Cind este necesar s i se monteze ulterior obiecte sanitare care nu au fost previzute in proiectul initial, pentru legarea acestora la refeaua de alimentare cu ap i trebuie s5 se intercaleze teuri de ramificafie pe conducte, in special pe coloanele cele mai apropiate. In cazul cind conducta pe care se face intercalarea este a p a i * e n ~ , teul se intercaleaza cu racord olandez cu filet interior $i exterior sau cu niplu dublu $i racord olandez cu ambele filete interioare. Operafia de intercalare decurge dupa cum urmeaza. Se desface piulita olandeza a racordului olandez qi se elimini, se pileqte pragul interior (gule- rulj a1 racordului. Apoi se asambleazi la banc, dupi caz, fie teul cu racordul olandez cu filet interior $i exterior (fig. 5.40, a), fie teul ell niplul dublu $i racord olandez cu ambele filete interioare (fig. 5.40, b). Se inisoari pe conducti lungimea pe care o vor ocupa aceste piese asarnblate. Conducta se taie pe loc cu ajutorul ferHstr6ului pentru metale, iar in locuri greu accesibile, cu ajutorul tiietorului cu role. Cele doui capete de conducte ramase dupi taiere se fileteazi la pozitie cu clupa de clichet. Apoi se desface din nou piulita olandezli a racordului olandez qi la unul din capetele de feavi se in~urubeazi teul cu partea cu filet interior a racordului olandez sau teul cu niplu dublu $i una din parfile racordului olandez cu ambele filetn interioare (dupi caz), iar la celalalt capat de teavi se invurubeaza cea-

lalti parte a racordului olandez respectiv. I[n cele din urmi se imbin5 cu piuliH olandezi cele doui par@ ale racordului olandez gi imbinarea este astfel executati.

2 lmbinirile dintre piesele folosite

se etangeazi in mod obivnuit, cu cinepi fuior $i ulei de in fiert. Dacj. cele doui tevi intre care se execut5 w5 intercalarea sint mai lungi decit

-& 1 m, in timpul filetarii lor la pozitie ,7 se va fine contra cu un clegte de

teavi pentru ca acesta s i nu se tor-

b eioneze (risuceasci).

0 C Cind conducta este ingropati in Fig. 5.40. Intercauri pentru ra- zid, intercalarea teului se realizeazi rnificatii pe conducte existente :

- unui teu pe cu mufe stinga-dreapta, atunci cind conduct.? aparenta : c - intercalaren unui teu ,Pe o conduct& ingrogat& In conducts permite 0 oarecare depla- zid : 1 - conduct& vezhe : ? - teu (ramificntia) : - niplu dublu : , - sare la stringerea mufelor (la con- racord olandez cu filet interior Si exterior : 5 - racord~olandez cu filete ductele mascate in nige), sau cu filet Interioare : 6 - mufb : 7 - piulit8 :

I - teava cu fuet lung. lung (fig. 5.40, c), cind conducta nu permite aceasti deplasare.

f. Imbingri prin ~uruburi . La lucrarile de instalatii tehnico-sanitare, guruburile sint folosite la imbinarea prin flanqe a tevilor, 1s fixarea pompelor gi a diverselor aparate pe fundafii $i suporturi, la montarea cu f l a n ~ e a arinriturilor la conducte etc.

Capul qurubului poate f i cu crestituri pentru qurubelniti gi in acest caz poate fi : semirotund, semiinecat sau inecat, sau poate fi poligonal (pitrat sau hexagonal), pentru manevrarea cu cheia de stringere.

~ u m b u l se strin- -- sT2= . - - .- - . .. ge cu ajutorul piuli- A

tei, care reazemi, I L J

Drin intermediul unei .- - - - - - - -

rondele, pe una din piesele metalice care se imbini. Piulifa

Fig. 5.41. Diverse tipuri de guruburi : poate f i Pitrat5 sau I - ~ u r u b cu cap crestat sernisieric : 2 - ~ u r u b cu c s ~ hexagonali. c r e t a t lnecat : 3 - ~ u r u b cu cap crcstat serniinecat :

4 - surub cu cap hexagonal : 5 - guru'u cu cap patrat.

La piese rnetalice se folosesc, de obicei, 6 u r ~ b u r i cu cap q i piuliG hexagonala.

Numi1.ul $i forma quruburilor variazi, acestea fiind intrebuintate in diverse situatii.

Suruburile sint previzute cc filet in toli (Whitworth) sau milimetric (normal $i fin).

Stringerea piulitelor qi a vuruburilor se executi cu ajutorul che- ilor corespunz5toare formei lor. La orice imbinare prin quruburi trebuie acordati o atentie deosebiti- posibilititii de montaj, verificind daci spafiul permite stringerea qurubului cu cheia. Cheile folosite la operatiile de stringere sint standardizate. Existi chei simple cu un singur cap qi chei duble, cu doua capete, pentru doui mirimi succesive de piulite.

g. fmbingri prin piese filetate. fmbinarea tevilor prin pie.se filetate trebuie s i fie etangri $i solid& condilie care depinde de corecta executare a filetului. La imbinare se folosesc ca materiale de etan- $are fuior de cinepi, ulei vi in fiert $i miniu de plumb, iar ca scule se folosesc diver+ cleqti.

Se deosebesc imbintiri cu filet fixe $i demontabile. In categorin imbinAriior demontabile intrri imbinirile cu mufi stinga-dreapta, cu filet lung ~i cu racord olandez.

Pentru imbinare, pe capiitul filetat a1 uneia dintre tevile de imbinat se infdqoari fuior de cinepa, astfel ca acesta s i calce pe fiecare pas a1 liletului. Cinepa se a ~ a z a intr-un strat subfire, de la capitul fevii spre interior, iBr5 intrtrupere, dupi ce filetul a fost uns mai lntii cu ulei de in fiert. Instalatorul trebuie s i fie atent ca la capit111 k v i i s i nu atirne smwuri de cinepi care a r putea astupa se4iu- nea tevii, de aceea se incepe infkjurarea cinepii d u p i primul pas a1 filetului.

Pentru infivurarea pe teav5 se iau citeva vuvife de cinepi, se res- fir5 $i apoi se infiqoari mai intii pe degetul ari t i tor a1 miinii stingi, se trece apoi fuiorul de pe deget pe feavi, infiqurindu-1 in acela~i sens cu pasul filetului, adici la dreapta sau la stinga.

Mufa sau fitingul de imbinare se inqurubeazi la inceput cu mina ~i apoi cu clevtele, in timp ce teava este prinsi in menghing. Se interzice ca dupi stringere sri se devurubeze putin fitingul sau mufa pentiu potrivire, deoarece prin aceasta se cornpromite etanqeitatea imbinirii.

Et.ar.+al.ca se realizeazi prin presarea filetului interior a1 mufei pe filetu! extet.ior a1 fevii, golurile fiind completate cu fuior de cinepi. 0 calltitate p l . e ~ ~ mare de fuior avezati pe filetul tevii impiedici stringerea mui'o~.

Fuiorul de cinepi trebuie s i fie cu- pieptinat, cu firele lungi qi flesi-

Uneori se intrebuinfeaza ulei de in i e r t amestecat cu miniu de plumb,

~ i ~ . 5.42. fmbinare obi~nuits Ceca Ce imbunititeqte etan~eitatea dar cu filet scurt. ingreuiazi desfacerea ulterioari a mu-

fci. Cealalti teavi care trebuie imbinati se prepari in acelaqi mod, cu

fuior de cinepi qi apoi se inqurubeazi in mufli. lnqurubarea tevii se face cu clevtele, in tiinp ce cu un a1 doilea c1eri;te se prinde fitingul sau mufa imbinati $i se tine contra.

In nici un caz cele doui capete de teavi nu trebuie s i se intil- neasci inainte ca mufa s i fie perfect strinsi. De aceea, a$a cum s-a mai aritat, filetul fe-vrii trebuie s i fie mai scurt decit jumitate din lunginlea mufei.

Cind se lucreazi cu nlufi stinga-dreapta, imbinarea se obtine far5 a se iilvirti teava in mufi ; prin simpla invirtire a mufei, cele doui tevi se .apropie una de alta. Pentru desfacere, mufa stinga-dreapta trebuie invirtiti in sens invers. Pentru a obfine o buni etanvare trebuie ca mufa s i ajungi la sfirqitul filetului in acelaqi tiinp, la amindoui fevile.

In cazul muleior slinga-dreapta, nefiind posibili o stringere sepa- rat5 a nlufei pe o teavi sau pe alta, se prinde uqor mufa pe ainbele tevi ~i se observi dac5 lungimile filetelor care tsebuie strinse sint egale ; in caz contrar, mufa va trebui desfacut5 qi prinsi intii in filetul cel mai lung $i apoi potriviti feava a doua pentru imbinare, astr'el ii?cit stringerea s i se facii egal in amindoui fevile deodati.

lmbinarea cu mufi stinga-dreapta este foarte siguri din punctul de vedere a1 etanqeittifii, de aceea se recomandi a fi folositi ca imbinare demontabili, ori de cite ori aceasta este posibila, finind seama c5 pentru demontare trebuie s i existe posibilitatea de deplasare longi- tudinal5 a tevii.

Pciltru executarea imbinirii cu filet lung se pregitevte intii feava previizuti cu filetul normal aSa cum s-a a1 atat, prin ungere cu ulei de in iiert ~i infiqurarea cu cinepi, iar pe teava p~.evlizuti cu filet lung se in- 2 .~uruh?azi pini la capit o contrapiu-

Fig. 5.43. fmbinarea cu filet lung: l i t i si 0 mu%. Se apropie apoi cape- I - cu filet stun : - tele cplor doui fevi $i apoi se rotevte cu iilet lung : 3 - mura : 4 - piu-

mufa deSurubindu-se de pe teava cu lit& : 5 - spire de rezcrva : 6 - spa- tlu pentru garnitura de etamare.

filet lung $i invurubindu-se pe cea cu filet normal. La aceasti ope- raiie se vor folosi clegtii pentru ca stringerea mufei de feavi cu filet normal s i se faca pina la capat.

Tabelul 5.2. Lungimile filetului lung

Dinmetr~tl nominal al tevii ttolil

I Lungimra util8 a filetului Numhrl~ I I de pa$i Nonnal Lung Pe 101

Deoarece etanqeitatea este realizata in aceste conditii numai pe teava, de fuiorul de cinepii, ea se va obfine pe a doua teavi prin contrapiuliti. Pentru aceasta, intre mufi qi contrapiuliti se infiqoari o sfoari de cinepi bine risuciti qi imbibati cu ulei de in qi miniu de plumb, dupi care se stringe cu cle~tele contrapiulita catre mufi.

Suprafefele mufei vi contrapiulifei care vin in contact trebuie s i fie prelucrate perfect plan pentru o bun5 etanveitate. Desfacerea imbinarii se face procedind in sens invers. Aceasta imbinare este mai putin sigura din punctul de vedere a1 etan~eitafii, de aceea nu se va realiza in locuri nevizitabile. Ea prezinti avantajul c i poate fi desfi- cuti far i a schimba pozifia tevii.

Cea mai nesiguri etanqeitate este aceea realizati cu racordurile olandeze ale ciror garnituri se strici cu vremea. Din acest motiv imbinirile cu racord olandez sint permise nurnai la tevi aparente. Aceste Imbinari se practica in special la legitura intre teavi qi robinete. Executarea lor nu prezinti o particularitate deosebits.

Fitingurile care servesc ca piese de legitura la imbinarile conductelor executate din tevi de ofel prin care se transport; a p i qi in general fluide necorosive, cu temperaturi pini la 150°C sint esecutate din fonts maleabili fiind previzute cu filete interioare sau cu filet interior $i exterior ; fi1,etele interioare sint cilindrice, iar cele esterioare conice.

Fig. 5.4.1. Ordinen citirii dirnensi-nilol. la fitinguri cu mni nlulte dimensiuni.

h. fnsurubaien mufelor sau a picselor fasonatc pe tcal.5. Pcntru insurubarea mufelor sau a picselor fasonatc pe (e3v; st?

folosesc clesti, care sint de urmstoarele tipuri : 1) Clestele i~niversal (v. fig. 2.10, 7) are filcile previzute in inte-

rior cu dinfi, ca s5 poat5 prinde bine teava sau mufa de stringere. Unn dintre fslci, solidar.5 cu ininerul, este mobil5, in~urubindu-se ill cca- lalt8 actfel incit clestele poate servi pentru tevi de mai multc dimensiuni. Falcile clestelui nu sint ~ara le le . ceea cc face ca teava strinsii s5 nu fie strivit5. 'Cie$tii universali se fabric5 in '1 dimenskni ~i anumi. 114- - 1" ; 114- - 279 ; 1/297 - 3- ; 314" - 4".

Cle~tele se a ~ a z 5 pe teavi cu falca fix5 (falca mare) qi apoi e ro- t e ~ t e minerul pini cind falca mobil5 stringe teava. La in~urubarea tevii cle~tele nu se scoate de pe feav,i la fiecare rotafie, ci doar se sl5- b e ~ t e putin falca mobil5 pentru a prinde teava di!~ a l t i pozifie ~i apoi se stringe din nou.

2) Clestele cu lant (v. fig. 2.10,6) permite lucrul in locuri inguste. Defectul acestor c l e~ t i este lipsa de solidaritate a lantului.

3) Clegtii suedezi (v. fig. 2.10, 3) au filcile paralele qi pot servi la stl.ingerea piulitelos $i a contrapiulitelor. FBlcile sint t5iate cu dinti in inteisior $i una din ele este mobil5 cu ~ u r u b , cle~tele putind fi a ~ t l e l folosit la fevi de mai multe dimensiuni. Acevti clevti se fabric2 in cinci mirimi pentru tevi de la 1" pinii la 4".

4) Clegtele mops (v. fig. 2.10, 4) se poate folosi pentru mici reparatii $i pentru stringerea SUI-uburilor. La aceqti clesti se poate miri distanta filcii prin mutarea cuiului care fixeaz5 cele doui fdci una de alta.

5 ) Cleptele de bemri (v. fig. 2.10, 5) este folosit pentru fixarea provizorie a fevilor de diametru mic. Denumirea lui vine de la utilizarea pe care o are pentru schimbarea becurilor la aparatele de suduri.

6) Cheia francezi (v. fig. 2.11, 1) se folosgte pentru stringerea piulitelor gi a contrapiulifelor la racordurile olandeze in loc de chei fixe, avind avantajul c i se pot fixa filcile la distanta doriti, prin- zind cu ugurinfi orice fel de piulifs.

i. Verilicgri s i incercgri. Instalatiile de apg rece si caldg sub presiune vor fi supuse la

urmiitoarele incercgri : incercarea de etanseitate la presiune, la rece ; Oncercare de juncfionare.

Instalafiile de ap8 calda de consum, inclusiv instalafiile de circulatie a apei calde, vor fi supuse (suplimentar) la incercarea de etanseitate gi rezistenfi la cald.

incercarea de etan~eitate $i rezistenfi la cald se vor efectua inainte de montarea armiturilor de serviciu qi a aparatelor pozifiile ace:-tors fiind bugonate.

Presiunea pentru incercarea de etanqeitate la rece ca $i pentru incercarea de etangeitate gi rezistenfi la cald va fi egala cu 1,5 X presiune de regim, dar nu mai mica de 6 dN/cm"=6 kgf/crng).

Instalafiile se vor mentine sub aceasti presiune 20 min, timp in care nu se admite nici o scidere de presiune. Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa (v. fig. 3.31) ce se va amplasa in punctul cel mai de jos a1 instalatiilor.

Defectele constatate cu ocazia probei se remediazi imediat. Nu este admisi gtemuirea fevilor de ofel care au pori, nici lipirea lor cu cositor. De asemenea nu se admite qtmuirea capitului filetului intl-at in fiting atunci cind imbinarea nu este destul de e t a n ~ i .

Capitolul VI MOMTAREA RETELEEOR DE CANALIZARE

La esecutarea refelelor exterioare $i interioare de canalizare se utilizeaz5, in general, urnlitoarele tuburi ~i tevi : tuburi ;i piese de fontii pentru canalizciri; tevi ;i piese fasonnte din PVC, tip U ( u ~ o r ) ; $evi de plumb de scurgel-e ; tuburi si piese cle legiit?rr6 diir gresie ceramic6 pentru canaliziiri ; tuburi ;i piese cle legtit-i~rd din gresie ceramic6 antiacidii; tubz~ri si piese de cana1iial.e dirt beton simplu ; czmine de vizitare.

!Materialele folosite la refelele de canalizare trebuie s i indcpli- neasc5 o serie de con:ditii impuse privincl curgerea apei, modul de a$ezare, caracteristicile apelor uzate $i natura terenului.

Tuburile $i piesele de fonti de scurgere se folosesc la canalizi- rile interioare din clGdiri, pentru sicurgerea apelor uzate, nlenajere gi industride, care nu contin scizi ($1 substante chimice, agresi1.e. precum qi a apelor meteoi.ice.

Atit tuburile ,pro.priu-zise, cit $i .piesele respective au o suprafafa netedri $i curati ~i sint acoperite la exterior ~i interior cu un strat;' protpctor, obtinut ,prin gudronare la cald. Se fabrici cu diametre nominale de 50, 75, 100, 125, 150 $i 200 ,nun.

A. PRELU'CRAREA $I f hlBINAREA TUBURILOR DE FONTA DE S,CURGEP,E

Cind dintr-un tub trebuie t i ia t i o bucati mai lungs de 13 cm, tiierea se executi aseminitor ca la tuburile de font5 de presiune, folosindu-se insi dalta cu tiiqul lat in locul dglfli in cruce. TBierea se realizeaz5 .pe o pern5 de nisip. Pe tubul ce tisehuie tiiat se insem- neazii cu creta locul tiierii. la fel ca la tuburile dc font5 de presi~ine, folosindu-se o hirtie .cu marginea dreapt5. Apoi tulbul se a$azii pe. perna d e nisi,p in rpozitie orizontal5. astfel ca locul taierii s i se afle pe perni. Dalta trebuie sB fie bine cilit.5 $i ascufiti. Cu ajutorul dilfii $i a1 ciocai~ului tubul se cresteazi pe semnul de tiiere, de j u l iin- prejur, tinind dalta in pozifie pe1>pendiculai,5 pe suprafala tubului.

Crestarea cu dalta qi ciocanul se repet5 de mai multe ori in jurul tubului, pin5 cind capitul acestuia se desprinde la o uqoar5 atingere cu ciocanul.

Bucati d e tub unai scurte de 15 .cm nu se pot taia cu clalta $i ciocanul, deoarece tubul rimas se crapi incepin~d de la taietura, spirtura propagindu-se in lungimea lui. Askfel ~de tiieturi se realizeazi numai prin cioplirea buzei tubului. In acest scop, cu un ciocan de otel, aqezat lipit pe partea exterioari a tubului, la o mici distant8 de la buza lui, se tine contra, iar cu un alt ciocan se loveqte in interior .buza tubului, astfel Ica s5 se rup8 din tub b u N i mici in fonm6 de schije, de 1-2 om. 0,perafia se repeta de mai multe ori in jurul 'capiitului tubului, pin; se idep5rteaza toata partea ce trebuie t i- iati. Dupi tiierea in acest mod capitul tubului rirnine cu neregula- ritAti. Se atrage in mod deosebit atentia c i nu este admis ca ultimele rupturi din buza tubului s i fie mai m i de 1 lam, pentru ca neregularititile care rimin &pi tiiere s i fie cit rnai mici.

D x i ultimeie ru'pturi sint mai mari de 1 cm, iprin neregularitifile respective poate sc5.pa fringhia cu care se e tan~eazi imbinarea, iar cimentul sau masticul bituminos, cu care se w p l e mufa dupi aceea, poate sc5pa de asemenea prin neregularititile ciapliturii qi se depun pe tub sau la baza coloanei, impiedicind buna functionare.

h e s t lucru este foarte important de refinut, deoarece asffel de greqeli au dat loc la spargeri mari in ziduri lpentru remediere, spargeri care au dus la slibirea rezistentei constructiilor, fiind qtiut c i de obicei coloanele se amplaseazi in colfurile zildurilor, care constituie ipirtile principale de rezistenti ale constructiilor.

La aprovizionarea vantierului ,cu tuburi de font5 de scurgere trebuie avut grij5 s i se aduca $i tuburi scurte, pentru a nu se t5ia din cele lungi.

2. IMBINAREA TUBURILOR DE FONTA DE SCURGERE

Tuburile se imbini intre ele sau cu piesele ,de legituri, se executa introducind capitul drept a1 unui tub .(pies8 de legitur5) in mufa celuilalt tub (piesi de legsturi). de acelavi diametru, etanwrea putindu-se realiza cu fringhie gudronau ~i plumb, cu fringhie de cine.p5 alb5 $i ciment metalurgic sau cu fringhie de cinepi gudronati qi mastic bituminos. In toate cazurile fringhia umple mufa cu 1/2 din adinlcimea ei.

E h q k i l e rea.lizate cu pluunb sint cele mai indi,cate, deoarece, se obfin h b i n i r i durabile $i elastice, iar defectele eventuale ce apar la imbiniiri in timpul exploatirii se pot remedia u$or printr-o qtemuire suplimentara a ~plumbului, f i r5 a se .desface imbinarea. In

32 - CA.rtea mundtorului d e instalatii sanitare interioare - cd. 25 177

plus plumbul nu este atacat de acizi, de va,pori de ap5 etc. Plumbul este insa mai scump decit celelalte materiale de etanqare qi n u se gase9t.e din abundcnta astfel cS trebuie sa existe .preocuparea de a fi e,concxmisit pentru a fi folosit in alte scopuri, pentru care nu are inlomitori.

Etan~ari le realizate cu ciment dau imbinari prea rigide, care nu cedeazi la eventuale tasiri ale construeiei sau terenului in care se ingroapa conductele ; imbin8rile cu ciment nu mai pot fi demontate in caz de reparatii sau inteidca18ri, trebuind sparte mufele tuburilor in asemenea cazuri. Cimentul absoarbe apa, astfcl ca in multe cazuri imbinarile respective se pot m e z i sau pot supura.

ImbinArile realizate cu mastic bituminos sint foarte elastice, clar prezint5 inconvenientul c i ~pe traseele orizontale ale conductelor masticul se toarna greu in mufe qi cind apele de scurgere au temperatura ceva mai ri'dicat5, masticul curge ,din mufe, iar la conductele verticale, rnascate cu rabif, masticul p5trunde adesea ,p~-in ten- cuial8, patind peretii.

Ca urmare a celor aritate $i a rezultatelor practice, la conductele ingropate in pgmint, mai ales sub pardoseli $i la conductele orizontale, montate aparent sau mascate in qlituri in zidirie, se recornantdi imbiniri $tawate numai cu plumfb. La coloanele mascate in qlifuri acoperite cu rabit sint indicate etan$Ari cu plumb sau cu ciment. La conductele de ventilafie se ,pot efectua etanviri cu ciment sau cu )mastic bitminos. La scurgerile pentru ape meteorice $i la blocurile sanitare se recomand5 etanv5ri numai cu .plumb.

Fringhia ~i plurnbul se qtemuiesc in mufe in acela~i mocl ca la tuburile de fonti de presiune, folosindu-se in general acelea9i ~ t e - muitmre (v. fig. 3.3). In plus, pentru ~ternuirea in locuri greu accesibile sau incomade se folosesc $i gtemuitoare de alte forme.

Tobetul 6.1. Consumul de materiale la etansarea mufelor tuburilor dc scurgerc ciin font.?

Ca unmare a pres5rii frimghiei gu'dronate $i turnirii .plumbului fierbinte in mufe, guldronul din fringhia gudronati trece adesea pe lingi stratul de plumb gtemuit, putind pi ta tencuielile. Acest neajuns se i n t i i p l i in special la conductele de scurgere orizontale, montate sub p h q e e , prin care se scurge a p i caM8 ; temperatura apei calde inmoaie gudronul din fringhie $i adesea gudronul picuri din ,mufe. Atunci cind se urmireqte evitarea cu orice pret a acestui neajuns, la executarea qtemuirii mufele nu se m p l u c m p l e t cu plumb, ci se lasi neumplut un spafiu de 4-5 mm pin5 la gura mufelor, in care se toarni mortar de ciment preparat cu nisip fin, executindu-se apoi un guler de ciment. Acest procedeu se aplici in special la conductele de scurgere mascate din inciperile -cu finisaje deosebite.

Uneori pentru inliturarea neajunsului aritat, in special la coloanele montate in glituri mascate cu rabit, rnufele se acoperi cu hirtie sau cu alt material, pentru ca tencuiala aplicat5 pe plasa de rabi$ s i nu fie in contact direct cu mufele.

4. IMBINAREA CU CIMENT

In cazul imbinirii tuburilor cu ci,ment se folose~te ciment metalurgic, care se a.mestec5 cu ap5 in proportie de noui volume ciment mgi un volurn api, formirrdu-se o pasti, iar fringhia va fi ne- gudronat5 (albi).

Durn ce interiorul mufei unui tub $i exteriorul cawtului drept a1 celuilalt tub ce se imbini au fost curitate bine cu peria de s i m i , se introduce tu'bul in mufi. Apoi se intrdulce fringhia albi de cinepi, care trebuie s i aibi grosimea egali cu sp4iul dintre tub qi mufi. Fringhia se ~temuiegte ~bine cu ~ t m u i t o r u l $i apoi spatiul liber de deasupra se urnple cu pasti de ciment, ava cum s-a ari tat mai sus. Pasta de cirnent se introduce in straturi de cite 2 cm grosime, fiecare strat ~temuindu-se inainte de a se introduce stratul urmitor ; cvperatia se continua astfel pin5 la umplerea completi a mufei.

In timpul iernii imbinirile cu ciment se pot executa n u a i daci tem,peratura aerului nu este sub -5°C ; iunbinirile proaspit executate, cu ciment preparat cu apB caldi, se vor infiiqura cu un material terrnoizolant, care se scoate numai dup5 ce cimentul a f5cut priz& Cind temperatura aerului este mai sdzut5, etangarea cu ciment nu este admiss.

5. IMBINAREA CU MASTIC BITUMINOS

La imbinarea cu mastic'biturninos aceasta se realizeazi dintr-un amestec de 23-300/0 ;biturn tip D qi 70-770/0 filer de calcar. Mas- ticul gata preparat, trimis in cutii de tabla de la intrerplainldere, se incslzeqte pe $antier ;pin2 cimd este suficient ~de fluid pentru a puteal fi folosit pentru etan~are. fnainte de intrebuintare, masticul trebuie s i fie bine amestecat pentru a nu se depune filerul. La incilzirpa pe w t i e r trebuie .s5 se a ibi griji ;ce 98 se mestece in continuu, pentru ca temperatura masticului s i nu treaci de 200°C ~i totodata s i nu se produca supraincilziri prin depunerea filerului la fund.

Tuburile de fonti se qternuiesc initial cu fringhie gudronati, pe circa 113 din iniltimea rnufiei.

Dupi qtmuirea cu fringhie gudronat5, se incilzeqte mufa pe dinafari cu o lamps cu benzins qi apoi se toarns mastic biturninos pe cir.ca 113 din in5ltimea mufei. Masticul bituminos se toarni avind o temperaturi de (circa 150°C. La aceasti temperaturi rnasti,cul este suficient de fluid ,pentru a fi turnat.

Inainte de turnare, masticul bituminos se amesteci bine in cutia de tabla qi apoi se ia cu o Lingura wind o c p p i t a t e de 112-1 1 gi se toarni in mufi. fncilzirea exterioari a mufei se face pina la temperatura de circa 70°C, pentru a asigura mple rea mufei pe 113 din inilfime.

In cazul in care conlducta de canalizare este orizontali, (pentru a se putea turna, masticul bituminos, se face in jurul mufei o forms de lut, astfel cum se folose~te $i in cazul qtemuirii cu .plumb. De asemenea trebuie ca mufa s5 fie inc5lzitii cu lampa de benzini, pentru ca s i se asigure o umplere uniformi.

Dupi rscirea masticului pini la circa 25"C, acesta se qtmuievte pentru ,a se realiza o bunli. irdesare a rma~ti~cului qi deci o umplere uniformi.

Peste masti~cul bituminos $ t a u i t se introduce mortarul de cirnent care de asemenea se ~temuieqte $i la suprafaG se aplici sub formi .de manqon

Cornpozitia unortarului de ciment : 1 parte in greutate ciment P 300 la 2 ,p iqi in greutate nisip cu o granulozitate de sub 3 mm. Mortarul de clment, pentru a fi ferit de fisurare, se mentine umed cel putin 5-6 zile dup i turnare, prin acoperire cu pinzi de sac bine umezita. fn cazul conductelor subterane, mufele se vor acoperi cu p b i n t dupi o zi de la qtmuirea cu mortar de ciment.

Daca conductele nu se gisesc in p h i n t , sau intr-un mediu cu mid i ta te mai mare ~de 6O0/0, se poate folosi in locul mortarului de ciment o pasta fluid5 ipsos, care se toarni in spafiul dintre tub qi

mufa $i se formeazi la suprafati ca un manSon. Folosirea ipsosului prezinti avantajul c i se poate pune in luci-are 991-2 vtemuire $i for- meaz3 un strat izolator intre bittun si vopsea permifind .astiel vop- sirea conductelor.

Pentru ~temuirea tuburilor ,de fonti ,de scurgere cu fringhie gudronati, mastic bituminos qi mortar de ciment, in tabelul 6.2 se indici consumurile de materiale.

Tabelul 6.2. Consumurile specifice de materiale de etansaie

6. I N T ~ C A L A R I PE CONDUCTE ESISTENTE. EXECUTATE DIN TUBURI DE FONTA DE SCURGERE

Denumirca mterialului

Frlnghie gudronati Mastic bituminos Cirnent P 300 Nisip

Atunci cinid este nevoie a se rnonta ulterior obiecte sanitare care n u au fost previzute la executarea instalafiei, pentru legarea scurgerii lor la coloanele existente trebuie interca- late pe coloane rarnificafii. in acest scop se taie c u dalta $i se scoate afar5 o porfiune de co- loan5 de circa 2 rn, pentru ca in locul ei s i se monteze, pe lingi ramificafia respectivi, citeva buc5ti de tub de cite 0,25-0,50 m, lungime, ast- £el ca s i se poata face introducerea in mufe

intercaleazi, se a ~ a z i la inceput provizoriu pe (fig. 6.1). Ramificatia $i b,ucatile de tub ce se 3

un traseu curb $i dupi ce fiecare din aceste piese se introduce cu capitul drept in mufa piesei vecine, ,traseul lor se aduce in pozitia verticali, in care se fixeazi $i se Stemuiesc. fn general po4iunea de colo.an5 care se elimina se taie putin deasupra mufei de imbinare de la partea de jos, apoi tubul tiiat se apuci de acest c a p t $i se miqci in toate directiile, pentru Fig. 6.1. Intercalarea a se disloca din mufa de sus. unei ramificatii pe o

coloanH existent5 : P e conductele orizontale ramificafia se poate , - capetele coloanel

intercala sau in acelqi mod ca pe coloane sau elristente: z - ramifi-

folosind o mufi dubli (fig. 6.2). In ultimul caz diferite : - lungin~i. tltbur' de

U;\I

Consu~~luri specifice

Diametrul tuhurilor

50 1 7 0 1 100 1 115 1 150 1 200

portiunea de conduct5 care se elimins poate fi rnai mica decit 2 in, chiar nurnai atit de lung5 cit este necesar pentru a se intercala ramificatia $i mufa dubl3.

7. MONTAREA CONDUCTELOR Fig. 6.2. Intercalarea unei ramificatii pe o conduct% ori- INTERIOARE

zontalH : I - cond~icta existent% : ? - maf:l dublA : 3 - ramiiicatis ir?:rrca- La orice constructie instalafiile sa-

lata. nitare se incep in interior $i in special cu montarea conductelor de canalizare

interioare, intrucit acestea avind diametrul rnai mare decit conductele de a p i sint rnai greu de amplasat $i nu p3t ocoli cu u ~ u r i n f i alte conducte. In plus, conductele de canalizare verticale trebuie sii ocupe intotdeauna locul din colful zidurilor. Instalatiile exterioare se incep in general ceva rnai tirziu, intrucit sapaturile necesare pentru aceste instalafii pot impiedica deplasarea qi depozitarea materialelor necesare pentru lucririle de constructii, care in aceast5 perioadi se execut; cu intensitate maxima. Montarea conductelor interioare de canalizare se executa pe m5sura avansirii lucrarilor de constructii si a degajarii de cofraje $i schele a spatiului in care se va lucra. Trasarea lor se esecuti a$a cum S-a arfitat la cap. I.

In mod normal montarea coductelor interioare de camlizare trebuie s5 inceap5 cu conducta colectoare, s5 se continue cu coloanele qi s i se termine cu conductele de leg5tur5 la obiectele s a n i k e , De multe ori ins; atit montarea coduete i colectoare cit $i montar* coloanelor se atac5 in .acela.$ tirnp de ci tre echipe ~de instalatori ,diferite, racondarea coloanelor la conducta colectoare urmind s5 s e realizeze ulterior.

8. MONTAREA CONDUCTELOR COLECTOARE

Conducta .de colectare se va monta astfel ca s5 se asigure panta necesara iar adincimea ei la iqirea din clidire s5 corespund5 cu. adincimea la care urmeaz5 s5 se racordeze la canalizarea exterioari. Intr-o clidire pot fi una sau rnai multe conducte colectoare. Monta- rea conductei colectoare se incepe de la ieqirea ei din cladire, mergin- du-se ci tre coloana cea rnai indepirtati care trebuie racordati.

a. Conducte colectoare montate aparent. Conductele se monteazg pe peretii subsolului, se fixeaza pe console, plasate la cel mult 2 rn. una de alta. Daca se monteazi sub plafonul subsolului, conducta colectoare se suspend5 de plafon cu ancore, a~eza te ling5 mufe $L

plasate de asemenea la distante de cel mult 2 rn intre ele. Consolele q i ancorele sint aseminitoare cu cele folosite pentru fevi de ofel (v. fig. 5.38 $ i 5.39).

De obi.cei conducta colectoare se monteaza pe peretii subsolului. In acest caz trasarea se va efectua rnarcind pe perete cu carbune a r a ei qi lwurile in care trebuie executate stripungeri pentru tra- versarea zMurilor. La trasare trebuie s i se t ini seama de grinzile cele mai inalte ale plafoanelor $i de panta necesari.

Tuburile $i piesele de legaturi se potrivesc la pozitie qi apoi se fmbin5 intre ele la banc, ,pe tronsoane, astfel ca la pozitie s5 se execute cit mai pufine qtemuiri. Tronsoanele care contin ramificafii se ~temuiesc intii cu fringhie gudronata gi apoi se verifici imc5 odatB la .pozi.tie daca se potrivesc $i numai dup i aceea se qtemuiesc $i cu plumb. Tronsoanele trebuie a fie astfel alcatuite incit g. poau fi ridicate cu bratele la :pozifie, unde se executi imbinarea dintre ele.

La inceput condumcta colectoare se fixeaz5 de perete provizoriu cu qpifuri bitute in perete rji apoi se monteazi in zid consolele de sustinere. Cind conducta se suspend5 de plafon, fix,area ei provizo-, rie se realizeaz5 legind-o cu sinrni neagri de arm5turile plan~eului care se descoperi cu dalta in locurile in care se va mcora conduct& P e conducta colectoare .aparent5, tuburile de curafire se monteaza cu gura inclinata la 4 5 O , pentru a se putea stringe qi dedace cu uqu-r rinw quruburile capacului (fig. 6.3).

b. Conducte colectoare n~ontaie ingropat. Iiltii se vor executa in prealabil sgpiturile necesare, fundul qanturilor respective trebuind sB aibi panta corespunziitoare conductei. In acela~i timp se executi gi p n w r i l e pentru rarnificatiile spre coloane. Traseele exacte ale conductelor ce se monteaza sub pandoseala se stebilesc la, fata lmu- lui de ~ e f u l echipelor d e instalatori.

La montarea tuburilor de scurgere sub !pardoseala trebuie sB se puna curbe cit mai deschike, iar piesele de 1-amific.ave SA fie n m a i de 45" fig. 6.4). Aceash pentru ca scurgerea s.5 se fa& cit rnai Wor qi sB se elirnine asffel pericolul de infundare, tinind seama cii piesele odati montate nu se mai poate umbla la ele.

Dac5 din diverse motive este totuvi necesar sH se monteze ramificatii cu deschideri mai rnari, de exemplu de 70°, atunci pe conducta principals, dupii fiecare ramificatie de 70" se va monta un tub de curafire avezat in camin de Vi2ital-e. Fig. 6.3. Agezarea tu-

bului de curstire pe Se va evita montarea de ramificafii duble pe colec- pe conducta colectoare ingropati sub pardo- toare.

Corec t i 4 I /

rr-t ;; I( I1

L:~ JJ 1-

:;id1 ' I t ; I kt7?;

I

Fig. 6.4. Conducts colectoare ingropntH sub pardoseala subsolului: I - sifon de pnrdosc-zli : ? - t u b dc curatire : 3 - camin : 4 - cl imn de

vizitn1.e esterlcr.

seali, deoarece nu se p a t e asigura panta corect5 pe ambele ramuri ale ramificaGei. De asemenea treb,uie c5utat ca traseele condudei colectoare ~i ale ramificatiilor spre coloane &I nu aibH portiuni plasate de-a lungul fundatiilor $i pe cit este posibil s5 se evite t rece~i le prin fundaGile zidurilor interioare, mai ales a trecerilor oblice, intrucit in caz de defectare a conductei remedierile sint mai greu d e executat.

Considerind sensul in care are loc scurgerea apei, tu'burile d e curafire se vor rnonta dup5 ramificatii $i nu inaintea acestora, pentru ca in caz ide infundare s i se poata introduce sirma de desfundat atit ,pe conducta colectoare (in ambele sensuri), cit ~i .pe ramifka-- tiile spre coloane. Tuburile de curifire $i traseele ramificafiilor spre coloane se vor aranja astfel ca un tub de curai re s5 serveasc5 pentru mai multe ramificatii spre coloane. Tuburile de curitire se monteaza in carnine de vizitare, executate in pardoseali.

Dupi ce tuburile $i toate piesele de legiturs s-au qezat in $anturi, intrducindu-se capetele unora in mufele celorlalte, qi s-au potrivit, se inlcepe stemuirea cu fringhie gudronati qi plumb. $temuirea se executa pe tronsoane, afar5 din $ant sau la banc, tronsoa-

nele cuprinzind in special nodurile de ~piese (ramifkatiile), astfel ca in $ant s3 se dectueze cit rnai pufine qtemuiri. h b i n i r i l e $i qtemuirile se executi in acest mod atit pe conducta colectoare, cit $i pe ramificatiile la coloane. Coturile pentru racordarea ramificatiilor la coloane se qtemuiesc fdupi ce s-au potrivit $i s-au a$ezat in mufe ~i tuburile verticale necesare racoiydirii.

La inontarea tuburilor de font5 de scurgere ingrcqate sub pardoseali trebuie dat.5 o atentie deosebiti ca tuburile s i nu se a+eze oblic in mufC, deoarece in acest caz fringhia nu poate fi presata bine i n unele locuri, iar in alte locuri poate sc&pa pe tub in timpul qtemuirii. De asemenea trebuie controlat sa nu existe fisuri in capatul drept a1 tubului sau neregularitifi mai mari .de 1 cm, riimase de la tiierea prin cioplire a capitului tubului, ldeoarece si in aceste cazuri f~inghia poate =;pa pe tub, compromifind etanseitatea imbinirii. Stemuirea imbinirilor trebuie s i fie sbine executati, pentru a n u se produce scurgeri ulterioare pe la imbiniri.

Din cauza nerespectarii celor al+itate, apele ~de scurgere ies pe l,a imbiniri +i inmoaie p h i n t u l din jurul mufelor, care devine nlocir- 10s $i, atunci cind nu se scurge ap i pe conlductfi, acest ,pamint pa- trunde prin fisuri in mufi $i apoi in tub, lasind un go1 sub pardoseali. Ca urmare paldoseala se lasi in jos, iar tuburile se incarcri treptat cu p5mint, conducta infundindu-se $i fringidu-se in terenul mocirlos.

Au fost cazuri cind aceste defecte au dus la slgbirea fundatiilor qi chiar la surparea zidurilor constructiei. De aceea conductele de scurgere ingrapate trebuie s i fie supuse intotdeauna, inainte de astuparea wntului, la o proba de etanseitate, umplindu-se cu apa ( f i r i pre.~iune) pini la tuhul de curitire a1 coloanelor. In timpul probei, gurile deschise la care se vor racorda obiecte sanitare (fig. 6.5) se astupi cu un dop de hirtie, prins cu sirmi pe marginea conductei, peste care se puile un a1 doilea dop de ipsos. Conducta se tine plini cu ap i timp de 3-4 h, c~ntrolindu-se cu atentie toate imbinlirile, dup5 care se gole~te.

Pentru o mai buni prote- jare a construc\iilor de apele ce se pot infiltra in pamint din conductele de canalizare, mai ales atunci cind pe conducte

, , I T oe :,, curar~re , , . y apele Fe scurg in permanent%, . , . ,. , , .. . ,,.'. , ,,..,, . ,.,, . , .. de exemplu la bai publice, spa- - - , * D o ? latorii 'himice, tesatorii etc., Fig. 6.5, Probare= condurtei de scurgere este recomandabil ca tuburile ingropatl in pardoseal8.

SELr/UNE #R/ZOaVTA,2 - de scurgere s& se monteze in canale sub pardoseala, executate din beton sclivisit, cu panti spre un recipient exterior (fig. 6.6). Aceste canale se m p e r & cu pliici de- beton prefabricate, peste care se toarna pardoseala, 18sindu-se posibiLitZiU pentru vizitarea tuburilor de curitire.

Fig. 6.6. Montarea conductei colectoare in canal sub Indif erent dac& pardoseali5 : este aparenti sau

1 - conduct8 colectoare : 2 - colcmnc : 3 - tub dr? curd- twe : 4 - cot-siion in reciljient : 5 - canal d e beton : fngropata, conducta U - dale ( ~ l i c i ) de beton : 7 - recipi?r.t : I ) - r am5 cu

capac t ~ c fonts ; 9 - spre cnnnliiarea esierior.fi. colectoare trebuie montatz cu o anu-

mimt5 paxlts, nuiniti pants normali, care s5 asigure viteza de autocu- ratire a condudei. Daca aceasta panti nu se poate realiza, trebuie totuqi s5 se asigure cel putin o anumita pant5 minims. In tabelul 6.3 sint indicate aceste doc5 pante. Panta trebuie si fie, pe cit este posibil, uniform8 pe toata lungimea conductei de canalizare, pinZi la primul ccimin de vizitare sau xhimbare de direcfie.

. La trecerea prin fundatia clidirii, spatiul dintre conducti qi fun- datie c.e \-a umple cu materiale plastice. pentru a se feri conducta in c-azui tasfi1.ii construcfiei.

Cind exist8 obiecte sanitare legate direct la conducta colectoare ~i inarginea superioar8 a acestora se afla la un nivel mai jos decit riivelul lnnslln a1 apelor din reteaua de canalizare esterioara, la ploi toren\iale se poate intimpla sri se inunde clkiirea prin obiectele sanitare. In astfel de cazuri se poate evita inundarea prin montarea pe conducta colectoare respectivi. la ie~irea din construc.tie, a unui Pnchiziitor de font5 coiltra rafularii.

CIilcl se esecuta mai multe conducte colectoare, fiecare se scoate separat din cliidire $i se termin5 intr-un camin exterior separat. h t r e aceste c h i n e se execut3 o c o d w t 5 exteri-;1 de cana l ime din tuburi de beton, care se lea@ la canalizarea publick Cind conducts colectoare este lung8, pe traseul ei se previd tuburi decur8- tire, fiecare tub permitind desfundarea coductei in ambele sensuri.

Tobelul 6.3. Pantele, debitele s i grad21 de urnplere a1 tuburilor circulare

CAn~inul cle vizita1.e in care se termins conducta colectoare in, ext~l-iol.ul clgdirii, se esecuti la o distant2 de 2-10 tn de la peretii clridirii.

9. ESECUTAREA CAMINELOR PLSTRU TUCURI DE CURATIKE

Pnntc Sccf iut~e pllnic [l/s]

Blijlocii

1, $7 30 !, 61 0,50

I - -

Ciminelc. pe!ltru tuburi de curbtire se esecuti din zi,dirie de ci- r5mid5 sau s. toarna din beton. Pe funrdul c5minului se toarni beton, care se aqazi ~i peste tubul de curitire, astfel ca s5 aibi o panta ci tre capacul tu'bului, la nivelul gurii de curatire (fig. 6.7). Aceasta pei~tru ca atui?ci cind se va deschide capacul tubului qi se va curiti conducta, toate mu~dir i i le ce se d y u n cu timpul in cimin, p r e c m $i apa rezultat5 de la jetul furtunului cu care se spali conducta, s i se scurgj. cotnplet in conducti.

-r id

1 00

115

150

200

300 i

0,023

0,0'10

0, 0 1 .-)

0,010

0, oos

0,015

1,012

11,010

(!, l',:!:;

o,oo:

0,020

0,015

0,012

0,009

-

0, O O C i

- I ! I 7[i,lO

., ,,., .,, , # -

3, 2.60

7, .I5 6, I5 5, t 0

11, 15 lO,l15

! I , : ;5

l.5,25 1 1;15 13, f5

-

79, c5 I--

5 , 2 0 1, ti6 :$,$I7

l:l, .'i? . 11.35 , 10,02

1 G, On 1 & , I 5 12,77

- - -

-

0,S)

0.50

0, GO

0, ti5

I -1- 11~. 10 i -

0 , C;, 27.60

-

srcnl/~~r v m ~ f A 10. MONTAREA COLOANELOR

Coloanele se monteazi in continuarea conductei colectoare. In cazul in care coloanele s e executi concomitent cu conducta colectoare, montarea fiecirei coloane se incepe de la subsol, de la ultima ramificatie amplasat5 sub planqeul de deasupra subsolului. Sub nivelul la care se va monta aceasti ramificatie e fiseazi in perete o consoli scurti de lemn, care va susfine provizoriu greutatea coloanei respective. De la aceasti consoli se va incepe montarea in sus a tuburilor $i a pieselor de legatura.

Montarea coloanei nu se executi dintr-odatQ

Fig. 6.7. CHmin pen- pe tqati iniilfimea ei, ci etaj cu etaj, plecind de

tru tub de : la subsol citre acoperi~. Numai dupi monta- I - tub de curatire : rea definitivi a coloanei la un etaj se trece la 2 - treptc din otel ro- etajul de deasupra. La fiecare etaj coloana este

tund. . dusii pini dincolo de planseul de deasupra, pe

ea montindu-se ramificatiile care lea@ scurgerile de la etajul respectiv sau de la etajul de deasupra. I)e xemenea se mon7teazi pe coloana, atunci cind este cazul, tubul de curatire.

Cind coloana nu este dreapti, ci traseul ei se d e p l a s d pentru a evita a n m i t e crbstacole existente (zid, grindi, soclu etc.), deplasarea ei se obtine prin rnontarea unui cot-etaj (fig. 6.8, a) salu a .dou8 coturi (fig. 6.8, b) ; in a~nbele cazuri se monteazi pe coloani, sub portiunea respectiva, cite un tub de curitire, deoarece in aceste 1ocui.i coloana ze poate infunda foarte u$or.

Coloanele trebuie montate in pozifie perfect verticali. Coloanele de scurgere ~i ventilatie trebuie s i ~ aibs ace- e a ~ i sectiune pe toatri iniltimen lor. Sectiunea coloanei trebuie s i fie cel pufin egal5 cu sectiunea conductei orizontale cu diarnetrul cel mai mare care se leaga la coloani.

De obicei diametrul i~ominal a1 co- " h u U

loanelor este intre 50 qi Fig. 6.8. Deplasareo coloanei: 100 mm ; nuinai la cl?diri inalte $i cu - deplasarea cu de : multe obiecte sanitare se monteazfi co- e - de~lasarea cu doua coturi : loane cu diarnetrul mai mare. 1 - curb2 de eta1 : 2 - tl;b dc

~cur8t i re : 9 - coturi.

Pozifiile coloanelor de scurgere depind de pozitiile obiectelor: sanitare pe care le deservesc. Cind instalafia se execut5 ingropat5 in zidgrie, coloanele de scurgere se monteazti in 7litut-i verticale executate in zidarie (ni$e) lasate de constructor, in !care se monteaza ~i conducte de apti. In cazul montajului aparent, coloanele se amplaseazi de obicei .pe culoare $i in inciperile sanitare, pe cit este posibil in colturile inciperilor respective.

11. MONTAREA TUBURILOB DE CURATIRE PE COLOANE

Pozifiile tuburilor de cur5tire sint indicate in schema coloanelor din proiect. Totuqi instalatorul are obligafia s i verifice cu ocazia execufiei daca posibilit&$ile de curatire sint asigurate, tinind seama de montajul realizat. Nu se monteaz5 tuburi de curitire pe coloane la toate etajele, ci cite unul la 2-3 etaje, fiind obligatorie montarea cite unui tub de curgfire la parter $i la etajul eel mai de sus.

Cind coloama este ingr0pat.A sub tencui.al5 sau mamat8 cu rabif, se va lass posibililatea ,de vizitare a tuburilor de curgfire. Tuburile de ,curatire se snonteaza intotdeauna astfel ca sti permit5 accesul uSor la capacul lor. Capacul tubului de curafire se prinde de coqu l tubului cu dou5 suluburi cu cap ciocan, cu git pitrat, cu piulife de otel sau de alamii. Garnitura de etan$are este de cauciuc cu insertii de pinzi, de 4 mm grosiine. Et.an+area capacului se poate asigura $i cu chit r q u . Nu se recomandi folosirea de garnituri de carton imbi- bate in ulei de in fiert, deoarece capacele $i marginile orificiilor tu- bui.ilor de curatire nu sint strunjite, avind uneori de fomir i sau pro~minenfe, pe care garniturile de carton nu le pot compensa, nefiii~d suficient de elastice.

Cind con.ducta colectoare se monteaza ingropat5 sub pardoseala solului, tuburile de curfitire de la baza coloanei, dup5 care umeaza cotul pentru racordarea l a conrducta colectoare, se monteazti la o in6ltime de 60 cm ,de la pondoseala finibti la centrul c.apacului. Aceasti iildltime este necesari pentru ca in caz de infundare a coloanei, care de obicei se ,produ,ce la baza ei, sti se ,poati a$eza o gi- leat5 sub gura tubului de curitire, in care s5 se scurg5 o parte d in confinutul coloailei la desfundare, restul scurgindu-se prin tuburi la canal.

Celelalte tuburi de curatire se monteaz5 la 60-80 cm deasupra pardoselii finite a etajului respectiv sau la cel pufin 15 cm deasupra nivelului la care se afla marginea superioara a obiectului sanitar cel mai apropiat de la etajul respectiv, astfel ca in cazul desfundiirii coloanei, apa de scurgere sii nu inunde etajul prin tubul de curifire, ci sB poati fi dirijati in obiectul sanitar.

Fig. 6.9. Pies& de curstire in pardoseals : 1 - rRma : 2 - cnpac : 3 - clop : 4 - mufa : 5 - cirnent sau mastic ;

6 - fringhie gudronsti : 7 - mufa (itbului de fontii l e scurgere.

Cind conducta colectoare se ,monteaz8 sub plafonul subsolului, tubul de curitire de la parter servqte qi pentru cur5tirea conductei colectoare.

111 figura 6.9 este exmplificat un model de lpiesi de curatire de pardoseala. Aceast5 piesi inlocuievte piesa de curgti1-e STAS 1861-68, care In mod obi~nui t se monteazi .pe coloana Vertical5 la 60-80 cm deasupra pal-doselii, cind coloana este aparenti nu este nici o pro- b l m 5 de estetici sau acces. fnsi atunci cind coloana este ingropatri sub tencuiala sau mascat: cu rabif, este necesar s i se lase posibilitatea de (vizitare) acces la capacul tubului de cursfire pe unde se face curatirea propriu-zisi, de multe ori aceasta situatie nu este adznisi (estetic) sau greu de realizat, t o t u ~ i la o posibilitate de acces pentru curitire (,desfunclare) este absolut necesarj. $i nu se poate renunta la o piesa de curifire, atunci acest dezi:derat se poate realiza dest,ul de uSor cu piesa descrisa mai jos. Piesa de cul-afire se monteazi in pardoseala intr-o pozitie acceptabila, in mufa unui cot legat in apropierea coloanei verticale de scurgere. In fata pardoselei nu apare decit o ram5 1, cu capac 2, de form5 rotunda sau patratii nichelati sau ~croinati (fiind de fapt o rama cu capac de sifon de pardoseala insa negaurit). Piesa propriu-zisa se compune din mufa cotului (tubului) d e fontii cu diametrul de 50 mm, in aceasti muf5 se iixe.az5 prin Stemuire o mufi 4 din fonti m,alearbili STAS 475-66 de 40 unm (1 112") sau o mufi din ofel STAS 5560-'67 tot de 40 m (1 112") pe aceasti muf5 trebuie executate creneluli sau

prinse prin suduri niqte nervuri din sirmi sau fier beton de (2j 5 mm, aceasta pentru ca mufa s5 se fixeze in mufa de fonti $i s5 nu se roteasc5 (miste) ;a i n ~ u - rubarea sau dequrubarea dopului 3. Stemuirea subansamblului 3

b $i 4 in mufa tubului de fonti 7 se

u poate executa in doui feluri : Fig. 6.10. Rncordi~rea coioanelor ter- r L - fringhie gudronati $i plumb ;

minule la conducta co:ectoarc : b - iringhie albi $i ciment ames- a - dous c o t u ~ i de cite 45'C : b - cot

de goa. tecat cu silicat de sodiu $i pul- bere metalics.

13. RACORDAREA COLOANELOH CU CONDUCTE COLECTOAHE

Este recomandabil ca la haza coloanei (numiti adesea de instalatori piciorul coloanei) sa nu se rnonteze coturi prea inchise (cu raza mica de curbura), deoarece acestea ,pot contribui la infundarea coloanei. Astfel, la baza coloanelor tenninale, in locul unui cot de 90" se vor monta dous icoturi de cite 45" ((fig. 6.10, a), pentru ca jchiinbarea ,dilSec\iei apei ce se scurge sB nu aib5 loc brusc, ci treptat. Coturi de 90, (fig. 6.10, b) se admit nurnai in cazuri cu totul ex- cepfionale, $i i~uinai cind pe coloane se scurg ape conventional curate (limpezi. f ir5 suspensii).

Coloancle intermediare se racordeaza la conducta colectoare ,prin ramificafie de 45", rnontata pe conducta colectoare (fig. 6 . 1 1 , ~ ) ~i cot de 45". Racordarea prin ramificafie de 90" ,montata pe conducta colectoare (fig. 6.11, b) se admite de asemenea n m a i exceptional $i numai in cazul apelor de scurgere convenfio-

zontale, deschiderea co- -- I

turilor se stabileste dups necesitsti, astfel : -- - '

1) Ctnd Zntre cele douZ concl~tcte trebuie 0 b rea l i~a t Ula unghi de 90" *ig, 6.11, Racordarea coloclnelor intermediare la se pun cEe regzdi? dolld conducta co1ecto:lre : cOturi de cite 45", ava a -- ~acordnre prin ramiiicatie cle 45> si cot d e 45' :

b - racordare ~rin rztnificatie d e 90° (Se aGmi~e ex- cum s-a aratat mai SUS. ceptional).

2) Cind pe conducta orizontalli trebuie realizatci $i o pantti mai pronuntat& se monteaz6 dupii caz, un cot de 80" sau de 70". Monta- rea la b,aza coloanelor a coturilor de 80 sau 70", in lipsa coturilor de 90°, nu se admite, deoarece asemenea coturi nu pot da schimbarea necesarg a directiei de scur-

I -

gere decit montindu-se inclinat in mufe, in care caz nu se poate asigura o e tan~are perfects a im-

Fig. 6.12. Racordarea conductei verticale cu o conduct3 cu pant;. binirilor respective.

13. MONTAREA BAMIFICATIILOR PE COLOANE

Pe coloane se monteaza ramificafii de 45" sau de 70'. Alegerea ramificatiilor $i iniilfimile la care se monteazi .acestea, depind de pozifia obiectelor sanitare pe care le leagi. Iniltirnile se m k o a r i de la nivelul pardoselii finite. fntrucit la ,data montirii coloanelor de scurgese pardoseala nu este inci executats, se va tine seama la stabilirea diferitelor cote de linia de vagnis, pe care constructorii o traseazi in toate i11,ciperile constructiei la indfimea de 1 m de la viitorul nivel a1 pandoselii finite.

In cazul vaselor de c1,oset cu evacuare verticals sau a1 celor cu evacuare laterali cind se monteaza cu racordul demontabil indrep- tat vertical, dac5 pozitiile lor de scurgere trebuie asezate la o distanti de circa 50 cm de -- la coloans, racordarea la coloana se realizeazi pe Corect sub planqeu, cu ramifi- I

-La

cafii de 70" (fig. 6.13 ~i Fig. 6.13. Monbrea ramificatiei pentru vasul de

6'14) "- closet cu srurgers verticall aseznt 1" distant. de loans aproape de plan- 0,50 rn de la colonn5 (n~ontaj cu conduct5 de qeu. Dupi cum se ob- font5 de scurgere).

servi pe figur5, d a d in locul r.amificafiei de 70" s-ar monta o ramificafie de 45", ramificatia ar trebui plasat; pe coloan; mult rnai jos pentru R

se putea lega vas111 de closet, iar conducta de legituri ar ocupa un spatiu mult rnai mare din incipel'e, fiind in acela~i timp neestetici.

I In in care Fig. 6.14. Acelasi montaj ca in fig. 6.13. cind de closet se afla la o dis- conductele sint din PVC. tanti rnai mare de 50 c n ~ de la coloani, racordarea trebuie realizati cu o ramificatie de 45" awzati aproape de plafon, urmati imediat de un cot de 45" (fig. 6.15 gi 6.16). In acest mod conducta de leg5tur5 se va afla aproape de plafon, astfel ca nu apar inconvenientele aritate rnai ~11s. Tot in acest mod se pot ocoli pe deasupra ugi, fere.tre, nige etc. Un montaj ase- mini tor nu este pmibil in cazul prercdent, cind vasul de closet este a ~ e z a t la cel mult 50 cm de la coloan;, deoarece nu este loc suficient pentru montarea cotului dupa rsmificafie.

fn figura 6.17 este rep]-ezentat montajul ramificafiei pentru vasul de closet cu evacuare verticali, cind pozifia scurgerii trebuie a ~ e z a t i la o distanti rnai rnicm3 cle 50 CIII de la coloani. Pentru vasul de closet cu evacua1.e laterali, a1 carui r aco~~d demontabil este cu cit de 90°, avind cui.g-.i.ea vertic:tli la o distanfa de ,maximum 50 cm

Fig. 6.15. Montarea ramificatiei pentru vasul de closet cu evacuare verticals, cind vasul se afls la distant% rnai mare de 0,W m de la coloanH (montaj cu con-

ducts de fonts de scurgere).

1:: - Cartea muncitorul~li d e instalatii sanitare interioare - cd. 27

Fig. 6.16. Acclasi rnontaj ca in fig. 6.15. cind conductele sint din PVC.

de la c.oloani. ramificatia ,de 70" de sub plafon $i cotul de 70" se rnonteaz5 astfel ca mufa cotului s i aibi buza i e ~ i t i deasupra pardoselii finite (fig. 6.18).

Cind se rnonteazi un vas de closet cu scurgerea oblic8 in planul vertical de simetrie (c.u racord demontabil drept, f ir2 cot) se folose$te o ramificatie de 70°, care se monteazi pe coloanii deaqupra plan~eului, astfel ca intre pardosea1.a finiti $i partea de jos a buzei mufei rmificatiei s i r imini o distanti de 5-6 cm (fig. 6.19).

Pentru vasele de closet cu scurgerea lateral& cind racoi-dul demontabil este cu cot de 90". avind ramura de scui-gere inclinati la 45'. la dreapta sau la stinga fa t i de planul orizontal. se folosesc ramificatii de 45", care se monteazi pe coloani in dreptul plarqeu- lui, astfel ca mufa pentru legarea vasului s i fie ingropati 6 cm in pal-doseala finit5 (fig. 6.20).

Cotele indicate in figurile 6.13 : . . 6.16 sint valabile pentru vasele de closet fabricate in far& fn cszul cind se monteazi vase de closet de import. se va tine seama de dimensiunile ~i formele acaestora.

fn toate cazurile trebuie s i se aibi diametrul nominal principal egal cu diametrul nominal a1 coloanei, iar diametrul nominal a1 .bratului ce leagi vaqele de closet va fi de 100 mm.

Ramificatiile pentru racordarea la coloan5 a spilGtoarelor de vase. chiuvetelor si albiilor de spilat rufe s monteazi de obicei rnai jos ~decit ar fi necesar ~i anume la 25 cm de la pardoseala finiti, pentru ca in cazul cind s-ar cere, s i se mai poati monta un ol~iect sanitar in plus, cu panti de scurgere suficienti.

Spre deosebire .de conlducta colectoare, pe coloane se pot inonta $i ranlificafii duble. -4ceestea sint foarte indicate atunci cind tre.buie racordate la coloani doui obiecte sanitare, diametral opuse fa t i de coloana (fig. 6.21), in acest mod ambele legituri se pot monta aproape de p! af on.

Fig. 6.21. Montarea ranlificatiei duble : a - pe conducte de fonta de scureere : b - gr conduc,te de PVC.

Montajul cu doui ramiiicafii pe coloana a$e- zate una sub alta, se adoptii atunci ci17:l una dintre conductele de legituri este scurti ~i se afl i aproape de perete (fig. 6.22).

14. FIXAREA COLOANELOR

17 Piesele componente ale coloanei pe i:?al\i- + mea etajului respectiv se monteazi la inceput

Fi=. 6."3. Ramificatii provizoriu ; capetele drepte ale unora se intro- montate una sub a h . duc in mufele celorlalte, facindu-~e potrivisea

intre piese, f i r i a se executa etanvarea. Dup5 ce se verifici daca s-au 'pus toate piesele necesare $i daci

a:.est?a au fost a~eza te in pozifiile sji la inilfimea necesari. coloana se deinonteazi, iar piesele componente se 5temuiesc la banc pe tronsoane, riminin.d ca la pozifie s i se $temuiasca ,tit mai putine nlufe. Apoi tronsoanele se agazi la ,pozitie in ordine $i se fixeazi de perete p~*o\:izoriu, in vederea etangarii i8mbinarilor dintre ele. Cind tronsoanele d? cobani contin la ,partea superioari ramificafii care se amplaseazii in planrjeul d o ~deasupra etajului sau imediat deasupra acestui planveu (v. fig. 6.19). intrducerea lor la pozifie trebuie f i - cuti pe d- .supra plaqeului (pe la etajul de deasupra), cu ramificatiile gata ~temuite, ramificafiile respective neputind fi trecute prin stripungerea din plansjeu. Fixarea provizorie se r2allzeaza cu sirmi mmle de otel, care se inf5qoari din distanti in distant5 in jurul coloanei qi se leagi de pereti cu cuie (wifuri) 'bgtute in ziduri. Coloana tre!~uie s i fie mmta t i in pozifie verticali $i astfel inclt intre mar-

ginea mufelor vi perete s i riming o distanfi de cel pa- tin 25 mm, pentru a se putea executa qtemuirea.

~ u p i vtemuirea tuturor imbinirilor se efectueazi o 2 probi de etanqeitate. Pentru aceasta se demonteazi capacul primului tub de curifire de sub porfiunea ce se 5 incearci $i in interiorul tubului, sub gura de vizitare, se introduce un dop de hirtie, care se ancoreazi cu sirmi de gura de vizitare a tubului (fig. 6.23). Deasu- pra dopului se pune un strat de ipsos care se neteze~te Fig. 6.23.

Astuparea bine, dup i care se pune capacul tubului $i se inchide foloanei ermetic. Apoi se toarni ap i in coloani pe deasupra. pent'"

probe : Daci p2 la imbiniri nu se ivesc supurari de spa, etan- , - ,,, ,, $area este buni.,Dopul csecutat ca mai sus la tubul de , C U ' B ~ ~ B ~ U 1 curifire de la baza coloanei nu se scoate deci.t la urmi, t,",","!rhede dupa terminarea completa a coloanei, p?ntl-u a proteja ;izt:de coturile de la racordarea cu conducta colectoare contra i,fzt de infundirii cu buciti de cir imidi , moloz sau alte corpuri ~ c ' d : f , " ~ ~ . e ' care a r putea cidea in coloana neterminati.

Dupi proba de etanveitate se poate trece la fixarea definitivi a coloanei cu bri t ir i special? de ole1 (fig. 6.24). Acestea se confecfio- neazfi din otel-beton, pe diametre de tuburi. De obicei se confecfioneazi pe ~ a n t i e r din deveuri de otel-beton. Capitul britirii care se introduce in zid se indoaie, pcntru ca brkfara s i se fixezo bine. BrS--

farile se plaseazi astfel ca s i prindi coloana pp sub mufa unui tub. De aceea la fixarea provizorie se va evita legarea cu sinna a coloanei pe sub mufele sub care se va face prinderea cu bratiri.

Acum se poate trece la montarea in continuare a coloa?ei la etci:ul urmfito~.. unde se repeti acelea~i operatii.

Cind co:oann este euecutat:~ din tuburi de fonti, bratirile se mo:~teazi la c3l m d t 2.75 m una de alta, iar cind este executsti din tub-~r i de b~za!t. la cel mult 2 in una de alta. BrBIgrile trebuie r i fie robuste $i foarte solid fi- r ' ~ . xate in p2l-e:~, intl-ucit ac2ste pi-eiau greutatea coloanei. Cirlig

Pentrii fixarea 15. MONTAREA CON3UZTELOX DE VENTILATIE coloanelor de

scurge- Porliunea de coloanfi de la ra:nificafia cea mai de sus re de si ping pei!e acoperi~ se numevte conduct2 de ventihtie. fonts. Aceasta trebu:e s i aibi acelagi diametru ca $i coloana res-

pectivi ~i s i iasi deasupra acoperi~ului cu circa 70 cm, p2ntru a nu fi acoperiti ialma de z ipadi ce se depune pe acoperi~. La capatul ei de pe acoperiq re monteazi o ciciuli de protectie (fig. 6.25), pen- t1.u a o proteja contra infundirii cu zipads. Ci - ciulile de pl3otecfie sint executate din tabla de

2' otel zincati sau din tabla neagri decapati. in ulti- mu1 caz trebuind a fi vopsite de ulei. Ele se fabric8 in diferite m i l h i , pen- t1.u tubut-i de font5 de 5curgei.e cu diametrul no-

C minal de 50-150 mm.

Fig. 6.25. Montaroa cilciulii de ventilatie : Pentru montare, ci- o , b - D e acoperis de tabla : c - pe acoperis de c:iula de protectie se in- tigl8 : rl - acoperig teras8 : 1 - canon asta:tat : 2 - tabla de acoperis : 3 - tigla : 4 - frlnahie do troduce pe tubul ~010anei cinep,? : 5 - ciment : 6 - placA de beton a rma t :

7 - beton de egahzare. de ventilatie, pe deasupra tubului (fig. 6.25, a) daca

tubul arc capat drept $i in interiorul tub,ului (fig. 6.25, b), daca tubul are capit cu mufi . In ul t i~nul caz ciciula de protectie ye steinuie$te in mufa coloanei cu fringhie de cineps negudronati ~i ciment.

DupA fixarea cAciulii de protecfie, tubul ,coloanei de ventilatie se in~Lrac i d e jur impi.ejui. ,cu tabli de acoperi?, care se 1ipe~;te cu cosito~. d e coi-pul ciiciulii si d e acoperi~, asigul-indu-se astfel o protectie perfecti contra pitrunderii apei .provenite din precipitatii prin strgpungerea esecutatii in- acope1.i~ pentru scoaterea conduclei de ventilatie.

Cind clidirea este acoperits cu tigli, imbricimintea de tab15 a tubului se l i p e ~ t e cu cositor numai de col.pu1 ciciulii, iar la acoperi? tabla se introduce sub figle in partea dinspre coama acoperi.$ului $i se lasii l iberi peste figle in partea dinspre streaqini (fig. 6.25. c).

Cind clBdirea are acopei-i3-teras8. tabla se introduce in straturile hidroizolante ale terasei (fig. 6.25, d). Daci terasa este circulabili, ventilafiile vor fi s c o a e pe acoper i~ ~i plasate in locuri mai retrase (ling5 co~ur i , zi,duri etc.).

198

~ o n d u c t a de ventilatie se executi de obicei in continuarea coloanei de scur,gere, pe verticali. Cind acest lucru nu este posibil, conducts de ventilatie poate fi ~deviati, devierea executindu-se cu tit mai putine coturi qi cu panti, asffel ca s i nu se stinjeneasci ventilarea.

In nici un caz conducta de ventilatie nu se va termina in corjuri de fum sau in nige de ventilafie. Pentru ca mirosul gazelor de canal care ies prin conducta de ventilatie s i nu ,pit'run!d5 in inciperile cladirii prin diverse deschideri ale acesteia cu uqi, ferestre, guri de aerisire etc., gura conductei de ventilat'e ce se a f l i in apro,pierea unor astfel de deschideri, inalfi,mea conductei de ventilafie va trece deasupra rnanginii superioare a deschiderilor respective.

Cind conductele orizontale de legituri la obiectele sanitare sint mai lungi de 5 m $i fiecare colecteazi apele de la un nu.m5r mare de obiecte sanitare (cel putin 3 closete sau cel putin 4 obiecte sanitare de alta naturi), din cauza debitelor mari de a p i se pot forma dopuri de a,p5 $i in aceste conducte, care provoac5 descgrcarea sifoanelor abiectelor sanitare ~i pitrunderea gazelor de canal in inciperi. In aceasti situafie .condu,ctele de legituri se previd la celaalt capat cu o conduct5 de ventilatie secundari. A.ceasta se poate lega la coloana de scurgere pe sub plafonul etajului respectiv (fig. 6.26), atunci cind obiectele sanitare in cauzg sint izolate, sau poate fi scoasi direct peste acoperiq (fig. 6.27). atunci cind la mai multe etaje existi grupuri de obiecte sanitare sirnilare qi extremititile conductelor de legaturi La. obiecte se gkesc cam pe aceeaqi verticali. 9n primul caz legitura dintre ventilatia secundari $i coloana de scurgere se va

Fig. 6.26. Legarea conductei de ventilatie secu~ldarH la coloana de scurgere.

inonta cu o panti de cel pufin 2 cm/m qi se va executa de preferin@ din teav5 de owl, intrucit tuburile de font5 prezint3 dificulufi de montaj pe sub pla- ion, din cauza dimensiunilor mari ale mufelor. In punctul de racordare a acestei legituri cu coloana de scurgere, piesa de ramificafie se va monta pe coloani cu bratul in jos (v. fig. 6.26, a), atunci cind mai sus nu mai exist5 alte obiecte sanitare legate la coloani, sau cu bratul in sus (v. fig. 6.26, b), atunci cind la etajele superioare exist5 obiecte ani it are legate, pentru ca apele ce se scurg de la aceste obiecte s5 nu p5trund5 in conducta de ventilafie secundar5. Cu exceptia ari tat i , conductele de ventilatie secun- da1.i se executi din aceleaqi tuburi de scurgere care

1 s-au folosit $i pentru coloana de scurgere. 2 Coloana de ventilafie secundar5 se monteazli, ca Fig. G.2i. Con- qi coloana de scui-gere, in pozifie perfect vertical5 $i ducts de ven- trebuie s i aibi acelaqi diameti-u pe toat5 inilfimea tilatie secun- darg scoass pe ei, diametrul ei fiind egal cu diametrul conductei de

aco~eris. scurgere de la ultimul obiect sanitar din seria obiectelor pe care le ventileaz5. Pe conducta de ventilafie

secundari se monteaz5 tuburi de cuJ t i r e la fiecare etaj la care se racol-dpazd la ea ventilafia obiectelor sanitare.

16. MONTdIRE.1 LEGATURILOR LA OBIECTELE SANITARE

Conductele de fontzi sau d? ba=lt care colecteaza ap?le ,de 1.3 obiectele sanitare se monteaza ide cele m i multe ori sub plan~eul de jos a1 etajului la .car? se .di obiectele respective (fig. 6.28). In aceste cazuri conductel cle legituri se vor monta cit mai aproap? de plan~eu, astfel ca s i nu ocupe un spatiu prea mare din inciperea aflati sub plan.$eu. mai ales cind conductele se mascheazi cu rabit; In acela~i timp conductele trebuie aqezate cit .mai estetic, t'nind seama c i ele pot rirnine vizibile (nemascate).

Legitul-a acestor conducte la coloane se realizeazi, arja cum s-a nlai aritat, cu ramifimtii de 45" sau de 70". lntre conducta de legitul-5 $i ramificatie se intercaleazi de obicei un cot. Iniltimea la care se a$azd ramificatia Ipe coloan5 se stabilevte tinirud seama de exis- tenta acestui cot, de panta conductei orizontale $i de faptul c5 ultiina mufi vizibili de pe conducti trebuie s i se afle la o distanfii de 6-7 cm sub plan~eu pentru a putea fi gtenluit5.

Cotul de ling5 ramificatie trebuie a ~ e z a t astfel ca muia lui s i fie paraleli cu portiunea conductei de legituri. La nevoie pentru aqezarea corecti a ramificatiei se pQate g& ' taia o parte din capitul drept a1 cotu-

Fig. 6.28. Montarea conductei de legHtur5 sub !ui. pla~lseu : Conductele de le- 1 - ran,i[icatie : 2 - reductie : 3 - tub drept : 4 - cot.

gi tu r i vor avea trasee drepte $i cit mai scuiste $i se vor monta cu pantele indicate in proiect. fn l i p acestor indicatii se vor adopta pantele normale din tabelul 6.3. f n nici un caz panta nu trebclie s i fie mai mare ca 1,s m / m . Cind conductele de legituri sint lungi. este necesal. sii se monteze pe ele tuburi de curitire. Acestea sint indicate de reguli in proiect.

Piesele componente ale conductei do 1egStul.i se aleg prin probare (potrivire la locul de montaj. CU wazia acestor probari se in- semneazi tiieturile care eventual trebuie executate din piese. Apoi tAieturile necesare qi majoritatea imbinirilor intre piese se executi la banc, alcituindu-se tl-onsoane, pentru ca la pozitie s i se execute cit mai putine vtemuiri de mufe. De exemplu, in figura 6.28 se $temuiesc la pozifie nunmi n~ufele 1, 2 $i 3.

Tronsoanele alcituite se fixeazi la inceput provizoriu, legindu-se cu sirmi de armiturile planyeului. qtemuirile definitive executindu-se nurnai du@ ce se verifircii inci o d3ti buna qezare a lor. Se recomandi ca tronsoanele s i se alcatuiasca astfel incit pe fiecare tronson sa nu se $teanuiasci la banc decit nurnai o rmificatie sau numai un cot, mai ales cind acestea au unghiuri diferite, deoarece existi riscul ca apoi s i nu se potriveasci bine la pozifie. fn general se vor alcitui atitea tronsoane cite ramificafii $i curbe exists.

Conductele de legituri cu lungimi mari se leagi de planveu cu ancore executate din otel b l o t (v. fig. 5.39). Stemuilea la pozit'e a mufelor pe aceste conducte se executi punin.d intre tub ~i tavan o 3rpc5 de distanti, care fixeaza tubul la distanta necesara de la tavan. Capetele tuburilor care r b i n deschise pini la racordarea obiectelor %>itare trebuie astupate cu dopuri de hirtie pentru a se evita infun- d m a tuburilol- cu moloz sau alte materiale de pe ~ant ier . Racor- d~ l . ea obiectelor sanitare se executi ulterior, cu teavi de plumb de

scurgere. Cind conducta de legituri la obiecte se execut5 pe toati lungimea ,din teavi de plumb de scurgere, se recom.andi ca racordarea acesteia in mufa ramsicatiei de pe coloani sB se execute prin iritemediul unei tubuluri de al.am& sau de cupru.

Este interzisi legarea directi la coductele de canalizare a rezervoarelor de a p i potabili. Canalele de galire sau conductele de pseaplin ale acestora se goleslc de dbicei in pilnii cu sifon executate special, care sint legate la canalizare.

B. PRELUCRAREA TEVILQR DE SCURKJERE DIN PVC TIP U (USOR)

1 . PRELUCRAREA MECANICA $I DEFORMAREA LA CALD

Aceasti operafie se executg la fel ca la tevile de presiune (1.. cap. IV, b). Formarea rnufelor la capetele tevilor de scurgere, in special la tevile cu diametre rnari, se poate realiza $i cu ajutorul dornului de lernn :(fig. 6.29). Acesta se confeflioneazi din lemn de esenti tare astfel ca fiecare ,darn s i poati semi la executarea mufelor la tevi de PVC tip U de 1-3 dlametre diferite.

Cap5tul tevii de PVC se incilzeqte pin5 la inmuiere, apoi se intl.oduce dornul, care se fine in teavi .pin5 cinld acesta s-a racit, dupi care se scoate prin risucire. ha in te ~ d e folosire, dornul de lemn trey buie tinut citva tim,p in ulei mineral fierbinte, pentru ca sB nu preia ci lduri de la capatul tevii in care se intraduce ; acest lucru ajut.3 $i la alunecarea u$oari a dornului in c,apitul tevii.

Formarea $i calibrarea mufelor cu dornul de l ann este mai avantajoasi decit prin procedeul teavi in teavi, deoarece in ultimul caz capatul fevii care se introduce preia cildur& de la mufa formati,

astfel c i se mic$oreazi pufin diametrul,

n mufei.

2. ~MBINAREA TEVILOR DE SCURGERE DIN PVC .-.-.

Se realizeazi, ca $i in cazul fevilor de presiune, prin lipirea cu adeziv in inufe, folosindu-se in acest scop piese de lenatura din PVC. DacS teava nu -

Fig. 6.29. Formarea mufei la intr i in piesa de legituri, se incilzeSte tea"= P V ~ tip U, cu ajutorul la capitul respectiv $i se calibreazi

dornului din lemn. dupi piesa cu acelaqi diametru in care

se imbini. Apoi capatul tevii $i interiorul mufei piesei de legituri 6, freaci bine cu hirtie sticlati f in i (glaspapir), pentru a se in1itul.a rnicile neregularitifi $i a se crea asperititi pe suprafetele respective, dupa ca1.e se gterg bine cu bumbac de qters curat. Dupi aceea se unge cu adeziv nunlai capitul \evii $i imediat se introduce in n ~ u f a piesei de legituri.

Data lipsesc pe gantier piese de legituri, se pot improviza piese aseminitoare din tevi de scurgere de PVC, prelucrate la cald prin indoire, mufare ~i suduri.

3. IMBINAREA TEVILOR DE SCURGERE DIN PVC CU CONDUCTE DE SCURCERE METALICE

fmbinarea tevilor de scul-gere de PV.C cu tuburile de fonti de scurgere se realizeazi risfringind marginile tevii de PVC, pe dimensiunile mufei tubului de fonti, dupi care i~~b ina i -ea se etarqeazi cu fringhie albi $i ciment (fig. 6.30, a). Risfringerea se executi cu ajutorul dornurilor, (v. cap. IV, B).

fmbinarea tevilor de scurgere PVC cu tevile de plumb de scurgere se realizeazii astfel : cind se pzstreazz aceeagi sectiune, teava de plumb se introduce direct in capitul fevii de PVC f i r i material de etan$a,re, etan- $area realizindu-se prin aderenti ; cind are loc schimbarea sectiz~nii, se rasfring marginile tevii de plumb pe dimensiunile mufei de PVC, dupi care se e tan~eaz i cu fringhie albi $i ciment sau mastic bituminos (fig. 6.30, b).

4. ~MBINAREA CU SIFOANELE DE LAVOAR $I PISOAR 0 b

Fig. 6.30. lmbinarea te- Se inlocuieqte racordul metalic de lipit al vii de scurgere din

acestora cu racordul de lipit la feava de PVC CU tevi de metalice :

PVC, imbinarea realizindu-se apoi in modul . - ,, ,,, de de cunoscut. scuxere : b - cu o teave

de dumb de scurgere : I - teava de PVC : 2 - Pentru imbinarea cu ventilele de scurgere muia tevii de scurgere d2 PVC : 3 - tub de font8 : de la baie, spil i tor de vase $i rezervor de 4 - muia ~ U ~ U I U ~ de ion- t8 : 5 - teavP de plumb closet, racordul metalic de lipit se inlocuievte de : , - f,n,,i,

cu racordul de lipit de PVC. alb8 : 7 - ciment sau mastic bituminos.

5. MONTAREA 'J'EVILOR DE SCURCEBE DIN PVC

In interiorul clidirilor fevile de scurgere de PVC se pot ,manta aparent sau ingropate in elementele de construcfie, iar in exterior ingropate in pi,mint.

Mcntarea coloanelor de scurgere executate din tevi de PVC, care au o 1nAlfirne totala sub 10 m, precum $i racondqea in scurt (sub 20 cm) a obiectelor sanitare la mloane se vor executa numai la temperaturi de lucru de peste 10°C.

Prinderea $i susfinerea conductelor de scurgere d e PVC, trecerea lor prin perefi $i .plarqee se realizeaza in modul descris la montarea conductelor de presiune PVC (v. cap. IV, D).

In ceea ce priveqte preluarea dilatatiilor, la conductele de scurgere a apelor menajere executate din PVC se folosesc compensatoare de dilatat'e axi.ale (fig. 6.31), executate tot din PVC. Acestea -in1 alcituite dintr-o singuri piesi, in forma aritat5 in figuri ; in p ~ l t e ~ de sus se introduce capatul conductei, care se poate deplasa liber in interiorul compensatorului, etanwrea realizindu-se cu inel special .de cauciuc, iar in )partea de jos compensatorul se imbina cu cap5tul conductei in modul ~ t i u t , prin lipire cu adeziv in mufa.

Pe coloanele verticale de scurgere a apelor menajere, compensarea dilatafiilor se asiguri numai prin com,pensatoare axiale, montindu-se cite un compensator de dilatafie La fiecare nivel a1 clidirii la care coloana deserve~te cel pufin un obimt sanitar. Se fixeazi cite un punct fix la jumatatea distanfei dintre doui compensatoare vecine care, dup i cum s-a mai aritat, sint obligatorii la orlce sistem

de compensatoare $i un punct fix la ultimul planqeu de , sus a1 clidirii. La conductele orizontale pentru scurgerea apelor

menajere, montate aparent, compensarea dilatafiilor se asigurA de obicei prin schimbarile normale de direcqe ale traseelor conductelor respective, numai in cazul cind aceste schimbiri de direcfie nu pot prelua suficient dilatafiile se recurge qi la compensatoare de dilatafie.

La conductele orizontale pentru scurgerea apelor menajere, montate ingropat, se pl.evid compensatoare de dilatafie numai pe porfiunile de conducte a ciror

Fig. 6.31. lungime depQe9t.e 30' m. Pe porfiuni foarte lungi se Compensr- pun compensatoare de dilatatie la distante de maximum tor d e dila- 30 m intre ele. Compensatoarele de dilataqe prevazute

axial: pe portiunile ingropate se monteazg in cimine de vizi- 1 - lnel ie

mansare. tare.

Este recomandabil ca t~mificatiile d e pe coloane de PVC pentru scurgerea apelor uzate de la bucZitirii s i fie incadrate de doui puncte fixe abivnuite (v. fig. 4.55), unul deasupra $1 altul dedesubtul r m i - ficafiei, in irnediata apropiere a acesteia, pentru a se irnpiedica deplasarea in sus sau in jos a ramificafiei, atunci cind se scurge a p i fierbinte, ceea ce ar deteriora conducta de legZitur5 respectivi $i insivi ramificafia. Ramificafia psntru scurgerea de la sifonul de pardoseal5 combinat a1 biii trebuie s i se monteze astfei ca baza ei sZi se afle la o d i s t m p d e cel putin 15 cm sub planqeu. Aceasta pentru ca intre scurgerea de la sifon $i ramificatie s i se poat5 inter- pune o pies5 fde trecere, confectionat; pe $antier, care s-a dovedit a f i foarte necesari. Piesa respectivg s-. .confect'oneazi dintr-o bu- ca t i de teava tde PVC tip U, de 12 cm lungime. care se lirgeqte la un capit rpe o lungime de 8 cm in care in t r i conducta de scurgere de plumb de 5 0 X 54 .de la sifon, iar cel5lalt capit a1 ei se calibreazi $i se lipevte in ramificatia de pe coloan5. Daci teava de plumb s-ar introduce direct in ramificatie. la dilatarea $i contractia coloanei a r putea ie$i din ramificafie, care este relativ prea scurt5 ~i in plus nici etanvarea prin aderenfi nu este perfect5 din aceasti cauz;.

C. PRELUCRAREA TEVILOR DE PLUMB DE SCURGERE

1 . INDREPTAREA TEVILOR

Tevile ~de plumb de scurgere avind peratii mai subfiri dccit cele de plumb de presiune se deformeaa in timpul transportului $i manipulirii mai mult decit acestea. In- a SECTIUNEI 0-0

dreptarea lor se realizeazi cu ajutorul netezitorului de lemn (fig. 6.32, a) la 0€=&20 exterior $i cu dornuri de lemn a1

'(fig. 6.32, b) la interior. Lungimile $i diametrele dornurilor pentru fevile de b plumb de scurgere sint in funcrie de diametrele \evilor de plumb ce se indreapta. c

2. INDOIREA TEVILOR

Dupi ce a fost indreptati in modul arstat, teava de plumb de scurgere se lu,r,re, ?evil,, de plumb de umple, in vederea indoirii, cu nisip. scurgere :

Nisipul trebuie cernut printr-0 si t i fins, a,,, %",'1"8"prb de 'd",": ',ilir;:':

Pentru a nu avea pietricele mai mari c - bile geintru recallbrare : d - fier strlrnb.

de 2 inm si apoi se usuci pe o tabla sub care se face foc. Ten1.a de plumb se astupi la unul din capete cu un dop de leinn, care se bate bine in capatul tevii. Dopul trebuie s i fie confecfionat din lemn de esenti tare, pentru a rezista la un numar mare de intrebpint8ri si s i aiba diametrul cu circa 2 mm mai mare decit diametrul interior a1 tevii de plumb.

Teava tinutfi in pozitie verticali, cu dopul in jos, se umple rcu nisip pe la celil.alt capfit (de sus), d u p i care se \bate pe toati suprafata esterioai.8 a ei ,cu o qipci de lemn lung5 de 40-50 an ~i lat5 de 6-8 cm, pentru .ca nisipul din teava s i se indese bine. Este preferabil ca $ipca sB fie de l m n de esentg tare (parchet), pentru ca s i nu crape in tinlp ce se bate cu ea. Teava se bate astfel in inod continuu, timp de circa 20 min. pini cinld nisipul nu se rnai indeasa. Se va ol~serva ca teava s i nu fie lovitB cu muchia ~ipcii , pelltru a nu fi deterioi.'ati, ci cu partea lat i a acesteia. Apoi feava se astup& cu .dop cle lemn qi la celilalt capit $i se poate i d o i a , ~ e z i d pe genunchi poqiunea pe care se va esecuta .curbs-$i apgsind cu iniinile pe teavi, de o parte qi de alta a genunchiului.

Curba executata in rnodul acesta are ins5 dezavantajul ca peretele tevii se subtiazg .prea mult in timpul indoirii pe partea dill afara curbei. Cele mai multe defectiuni care se ivesc in ti.mpul esploa- tirii la conductele de plumb de scurgere provin din aceasta cauz5. Cum scurgerile de plumb se monteaa in majoritatea cazurilor ingropate in zid, adesea sub plicile de faianti, astfel de defe,cte provoaca umezirea peretilor, iar remdierea lor este anevoioasi $i cos-

tisitoare. 0 metodi practicg pentl-u indoirea fevilor

de plumb de scurgere f8ra subfierea peretilor acestora este urmatoarea : dupa ce s-a umplut bine cu nisip in modul aritat, feava de plumb t inuti in poziGe verticali se ind l - z e ~ t e cu lampa de lipit, de jur imprejur, pe portiunea pe care tl.ebuie s i se esecute curba ; prin aceasta incilzire plumbul se inmoaie. Teava se loveste apoi usor cu capatul de pardoseala, fiind finutA in pozitie vertical& pin; cind se formeazk in portiunea in- calziti o umflatui2 sferica ca in figura 6.33.

Fig 6 33 Formarea um- Dupi aceea, cu vipca cu care s-a bitut \eava

pluturii iferiee pe tea,.,, la umplerea cu nisip, sau mai bine cu netede plumb. zitorul, se netezevte feava intr-0 parte, ast-

fel ca umflatura s i ramini numai pe o jumatate din circumferinfa tevii. Apoi feava se indoaie pe genunchi in m d u l aratat, dar astfel ca umflatura ramasa pe feava s5 cada la partea exterioari a curbei. Aceasti metodi a fost aplicati cu succes pe qantierele noastre, dind remltate bune.

~ecalibrarea dup5 indoire. Dupa efectuarea indoirii, feava se go- leqte de nisip ~i apoi se recalibreazi, trecind prin interiorul ei un +rag de bile de lemn (v. fig. 6.32, c). Bilele au forma rotund-ovals (fol-ma de ou) cu diametrul interior a1 fevii.

Bilele sint giurite prin centrul lor, fiind invirate pe o sfoarii rezistenti ~i bine risuciti, de o parte ~i de alta a fiecarei bile sfoara este innodati, pentru ca bilele sa nu se deplaseze in lungul sforii qi s i fie mentinute la o oarecare distanfa una de alta. Capetele libere ale sforii, dinlcolo de bile, trebuie s i fie suficient de lungi pentru a ieqi .din feavi qi a se putea apuca bine cu mina la tragerea bilelor prin feav5 intr-un sens sau in celilalt. Se apucZ cu mina de capatul ieqit .a1 sforii $i se ti-age cu putere, pin5 cind ~ i - ragul de bile trece prin feavi. Daci in a.cest tim,p qiragul se inte- pene~ te in feavi, el trebuie tras inapoi de capatul celilalt a1 sforii $i bigat apoi din nou pe feavi. 0,perafia de recalibrare cu qiragul de bile de lemn este foarte necesara, deaarece prin indoire fevile de 'plumb se ,pot turti sau cuta, obturind in acest mod secfiunea de trecere a apei. Prin recalilbrarea cu qiragul de bile tevile iqi reca- p i t i secfiune,a circulari. Cutele exterioare all? curbei se indreapti cu netezitorul.

Tiierea tevilor tde plumb de scurgere se executi cu feristriul coadi de vulpe, la fel ca la tevile de plumb de presiune.

3. IMBINAREA TEVILOIE DE PLUMB DE SCURGERE lNTRE ELE

fnbinarea in prelungire a fevilor de plumb de scurgere se executa in acela~i mo;d .ca la tevile de plumb d e presiune.

111 ceea ce privqte imbinirile ramificafiilor, operatiile sint pufin ,diferite, in t~uci t in cazul scurgerilor, in apropiere d e c0nduct.a principal5 ramificafia trebuie s i fie .tit mai inclinati in sensul de scurgere a apei (fig. 6.34). Capitul conductei ramificate trebuie deci tiiat inlclinat, astfel incit tiietura sa fie paralela cu coduc ta principal& Secfiunea capatului tiiat astfel nu este circular& ci ovala. Capatul taiat inclinat a1 tevii ce se ramifici se a$azi apoi pe teava principali, in ,punctul ramifi'cafiei, in pozifia in care trebuie lipit $i se traseaza pe aceasta conturul lui. Conturul va ave.a o formi ovala, ca ~i capitul ramificatiei. fn acest contur se execut5 apoi doui

1 giuri, putin mai iniuntrul conturului, pe axa mare a conturului, dupa care teava se taie intre cele doui ~[iiuri, cu ajutorul briceagului. Apoi tiietura se l i r g e ~ t e putin cu bricea- gul spre a se putea introduce in ea

0 cleqtele de lirgit, cu care, odatii cu lirgirea se fol.ieaz8 $i un guler in

I jurul giurii, i e ~ i t in aiari. Ace-t guler se finiseazi dupi aceea ru fiel-ul strimb (v. fig. 6.32. cl), a1 cirui capit

- sferic se introduce in gaura din teavd, iar cu ciocinelul sg bate la exterior

b in jurul gulerului, pentru a se da acestuia forma necesari.

Fig. 6.34. Executarea ramificatiei : Pentru esecutarea ramificafiei,

a - Indoirea g i taicrea capatului capitul tevii ramificate, subtiiit in tevii de rarniiicatie : b - thiercd

teuii Drinci~ale. mod obiqnuit, se fixeaza in interiorul . .

gulerului f o ~ m a t (fig. 6.35), avind insi griji s i nu pi t rundi in conducta principali, deoarece micrjo- reazi secfiunea acesteia ~i favoi.izeaz5 depunerea de suspen~ii din apele de scurgere, in speci-11 tire de textile de la spilai.ea fesaturi- lor, care cu timpul obtul-tazi complet conducta, infundind-o. Restul operatiilor se executi la fel ca la tevile de plumb de presiune (v. cap. IV. 4.3, 5), cu urmitoarele completsri. In tiinp ce .;e esecuti lipitura, capetele fevilor se astupi cu hirtie pentru a nu se produce in interiorul fevilor curenfi de aer, care ar face s i scad5 prea repede temperatura in locul in care se executi lipitura.

Tevile ce se lipesc trehuie s5 fie bine fixate, intrucit tevile de plumb de scurgere avind perefii subtiri se dilati uqor la cildura aliajului topit $i s-ar putea ca fe.ava rmif ica t i s i pi trundi in feava principali, micqorincl secfiunea acesteia.

4. IMBINAREA TEVILOR DE PLUMB DE SCURCERE cu TUBURILE DE FONTA

DE SCURGERE

Pentru o buna etanqare int1.e tubul dc plumb $i eel & fonG se recomandi ca imbinarea "'g. gulerului G.". si pregsti- se execute prin intermediul unui $tuf (tubu- cap5tului te\rii luri) de alami sau de cup1.u (aisami), (fig. 6.36). rainificlrle.

~ ; t ~ t u l se cositore~te $i apoi se l ipgte cu aliaj de lipit la capitul fevii de plumb, dupi care se introduce in mufa tubului de fonti, unde se qtemuievte cu fringhie gudronnca, peste care se toarna plumb, mastic bituminos sail mortar de ciment preparat cu nisip fin. In acest mod e tan~area este perfecti ~i de lungi durati. In cazuri exceptionale, in lipsa tubu- lurei de alami, teava de plumb se p a t e imbina $i direct cu tubul de fonti. fn acest scop capitul tevii de plumb se Idsfringe (se bei.clue$te) pentru ca s5 nu scape fringhia gudronati pe tub. Apoi se indeasfi fringhia in mufa tubului de fonti, la inceput punin- Fig. (i,36, Im- du-se fringhie gudronata $i apoi fringhie albi, pins bin,,,, ,, tu- cind se umple a treia parte din mufi, dupi care se bulaturH de a- toarni mortar de ciment cu nisip cernut. Etan~area lama sau de cu plumb in aceste cazuri nu este posibili, deoarece cupru :

I - teava de la turnarea plumbului in mufi se tope~te capitul plumb de - tevii de plumb. ,?ere : 2 - tub

de font& de Se atrage atentia in mod deosebit c i teava de ~ ~ ~ : ~ , ~ ,

plumb trebuie s i fie bituminati la cald pe porfiunea t:?:: "",U d_e care intri in mufi, la fel ca $i pe portiunile montate :z,Bhig-",U,,"; ingropate in zid, deoarece cimentul, ca qi varul, pro- ~Xo~*SYC_b",U,: duce coroziunea plumbului in timp foarte scurt, pltura de cositor. cu *'la'

dind naqtere la defecfiuni greu de remediat. Deaceea acest sistem de imbinare (fir5 tubuluri) se va evita ori de cite ol.i este posibil.

5. IZOLAREA CU BITUM A TEVlLOR DE PLUMB DE SCURGERE

Tevile de wurgere de p1um.b care se monteazi ing-ropate in zid se izoleaza .cu bitum la cald, pentru a fi protejate contra coroziunii provocate de varul $i mai ales de cimentul din mortare.

D. PRELUCRAREA TUBURILOR DE BAZALT AFUI'IFICIAL

1. TUBURI $1 PIESE DE LEGATURA DE BAZALT ARTIFICIAL

Tuburile $i piesele de legituri de bazalt artificial se folosex la rete!ele de canalizare pentru evacuarea apelor acide gi alcaline, f a v de care au o rezistentg mai mare decit tu'burile de font8 ; pot f i

11 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare inlerioare - cd. 27 209

folosite, de asemeriea, la i,efele!e interioare pentru scurgerea apelor menajere, in locul tuburilor de fonti de scurgere.

Fig. 6.37. Tub de bazalt artificial. Tub,urile $i piesele au sectiunea circulari $i'sint plSev8zute, in

general, la unul din capete cu mufi pentru imbinare. Interiorul mufei qi partea exterioarri a capitului f i r i . mufi trebuie s i fie previizute cu cel putin cinci cane1ui.i cu adincimea de circa 5 mm.

Atit in interior, cit $i la esterior, tuburile $i piesele de legituri de 'bazalt artificial sint acoperite cu un smalt rezistent la acizi $i alrali, care le protejeazi de eroziuni ~i le falce ilmpe~~ineabile la ap i qi gaze.

Tul~urile $i piesele de legituri se fabric2 din acela~i material ~i au di.ametru1 nominal de,75--1 000 min.

2. TAIEREA, ~MBINAREA $1 INTERCALAREA DE RAMIFICATII P E CONDUCTE

Ehte bine ca. in general, s i se evite tiierea tuburilor d? bazalt artificial, deoarece prin taie1.e se elilnini toomai capatul cu cane1ui.i pentru imbinare ; acest lucru este ,de obicei posibil tinind seanla de lungimile mici ale acestor tuburi. Daca t o t u ~ i trebuie taiate, aceasti operatie se va esecuta ,ca la tuburile de font i de scurgere, utilizind ad8lti fine ~i ibitind u$or cu ciocanul pentru a se evita deteriorarea lor.

lmbinarea tuburilor intre ele sau cu piesele de legituri se face cu ajutorul mufelor cu care sint prevBzute. Atit interiorul, cit qi capetele drepte ale tuburilol- care se imbina, trebuie s i fie bine cu- ratate.

Imbin~rile se etanseazri cu fringhie gudlsonatri si mastic bituminos. Etan~area trebuie esecutati foarte ingrijit, fringhi.a guldronati trebuind s i fie bine risuciti, spre a se introduce putin fortat in spatiul dill n ~ u f i , care este mai mare ca la tuburile din font5. Fringhia se introduce in mufa cu ajutorul unui vtemuitor cu gura inai lat5, asem5nator cu cele folosite la vtemuirea cu pluinb a tuburilor de fonta. Apoi se i d e a s 3 bine cu acest ~temuitor, care se acfioneaza cu mina, nefiind permis s i se bat5 in el cu ciocanul, pent1.u a nu se sparge mufa. Uneori inldesarea se face cu un ~temuitor de lemn de esenta tare, in care se ~poate bate cu ciocanul. Mufa se umple asffel cu fringhie pe 1/2 din adincimea ei. Dupri ce fringhia a fost bine

ir.dzsata in mufii se toarn; mastic bituminos inlc5lzit, care se aduce pl-eparat .ca sB se rnentinii in stare viscoasa, pentru a nu cr8pa.

La tuburile orizontale. masticul lbituminos se toarna cu ajutorul unui inel confe,c*:fionat din leinn sau metal, care indepline~te acela~i rol ca cercul ,de ofel corniei folosit la turn.area plumbului in mufele tuburilor de fonta ~de presiuile de dia,metru (mare. Ca s i nu se li- p2asca bitullul de inel, acesta se unge cu lut pe partea care vine in contact cu bitumul. In partea de ideasupra mu,fei, pe c~nde se toarni abitumul, se execut5 o pilnie de lut cu ,dou5 giuri, una pentru turn.area bitumului $i cealaltfi pentru evacuarea aerului.

In terenurile cu rasdacini de pomi imhinarile cu bitum vor fi protejate cu un strat de mortar de ciment cu dozaj de 500 kg ci- anent11 m%isip.

E. PRELUCRAREA TUBURILOR DIN GRESIE CERAMICA ANTI.4CIDA

1. TUBURI 91 PIESE DE LEGATURA DIN GRESIE CERAMICA ANTIACIDA

S? folosesc in instalat'i ,pentru evacuarea apelor .a,gresive la industrii ~i laboratoare ,de chi.mie. Sint impermeabile la apa $i gaze qi au rezistenta chilmica $i mecanica ;mare. Datorita glazurii cu care sint ,acdperite, suprafafa lor este foarte netedi, a5igurind o rezistenti mica la scurgerea apei.

Toate tuburile ~i piesele de legituri au secfiuni circulare. Atit tuburile cit $i piesele de legiitura se fabrici in rnai multe variante, dupi cum sint previzute la capete cu mufe sau cu flarqe pentru imbinare. Tuburile $i piesele de legatura sint fabricate in 1 4 marimi cu diametrele nominale de la 25-300 mm. Tuburile cu mufa pina la diametrul nominal de 100 1n.m se fabric2 in lungimi de 500 mm, iar cele cu diametrul naminal de peste 1000 mm, in lungimi de 1000 rnm ; tuburile cu f l a n ~ e si cele cu ~ n u f e $i flanqe se fabric5 in lungimi de 500 mm.

Mufele de racondare de la capetele tuburilor $ i pieselor fasonate sint prevazute cu 2-5 $.anfuri inelare pe suprafata lor interioara, iar capetele f i r i mufi ale tuburilor sint previzute cu 2-5 qanturi inelare pe suprafata lor etserioara, pe o pooiune egali cu lungimea tnufei (vanturile mufei $i suprafata capitului care intr i in mufi

Fig. 6.38. Tuburi din gresie seramics antiacids : a - tttb cu nlul8 ; b - Lub cu f l ans i ; c - tub cu mufa $1

1lans9,

pot fi neglazurate) ; de asemenea capetele cu flanve sint previzute pe suprafetele lor frontale cu 1-2 ganfuri inelare (dous qanturi au tuburile $i piesele de legitur5 cu diametrul nominal mai mare de 100 mm).

lmbinarea tuburilor cu fl.anqe se realizeazi cu ajutorul unor inele intermediare de etanvare. Etangarea imbinirilor crl mufe se realizeazi, dupi natura apelor ce se scurg, cu fringhie gudronati qi mastic bituminos, sau cu ,past5 de material antiarid. iar a irnbingrilor cu flanqe, cu inelele intermediare de etanyre, cu mastic bituminos sau cu pasti antiacidi, care se introduce in qailfurile inelare, peste care se preseazi inelul de etanqare: In figura 6.38 sint argtate cele trei tipuri de tuburi : cu inufi, cu f l a n ~ i $i cu mufa $i flanvi.

F. PRELUCRAREA TUBURILOR $1 PIESELOR DE CANALIZARE DIN BETON SIMPLU

Tuburile $i piesele din beton simplu se fabric5 conform STAS 816-71, $i se folosesc in instalafii numai pentru executarea condu,ctelor exterioare de canalizare aflate la distanta de cel pufin 2 m de la perefii cl5ldirilor $i care nu trec lprin terenuri macropo- rice. Ele pot avea sectiunea circular5 sau ovoid5 ; cele cu secfiunea

Fig. 6.39. Tuburi de beton cu sectiune circu- Fig. 6.40. Tub de beton cu lrrs : sectiune ovoidrls.

n - cu mufa : b - cu ceg 51 buza : c - cu talp5. ceu si buzti.

pot fi previzute cu mufi sau cu cep qi buzi, iar acestea din urma pot fi cu sau fars talpa (fig. 6.39). Tuburile cu seoiunea ovoidi sint numai cu talpa qi sint prevazute nurnai cu cep $i buzi (fig. 6.40).

Fig. 6.41. Scindurg cu cui pentru 1. MONTAEEA TUBUEILOR DIN BETON stabI8;r :a pantei :

I - tub de t.cton : 2 - scfndurl rsi~c&) : 3 - cui : 4 - Rivela cu bulP

Retelele de canalizare se mon- de aer (boloboc).

teaza direct pe sol, wntul fiind si- pat in panta pentru a asigura scurgerea prin gravitafie a apelor uzate. Lifimea, adincimea qi panta wntului se indica in proiect.

Un element caracteristic la executarea retelelor de canalizare il constituie faptul c i execufia incepe din capitul aval a1 retelei, adici din partea un,de se vor evacua apele uzate. In acest fel, reteaua esecutata poate fi da t i in folosinp pe tronsoane, indati ce este gata.

Tuburile se aqaz5 intotdeauna cu mufele in contra sensului de scurgere .a apei. In dreptul fiecirei mufe se sap8 o groapi pentru executarea h b i n i r i i . Dupa ce fundul qanfului $i fundafia au fost pregitite $i s-au executat gropile pentru mufe, tuburile s? coboari in %ant. Pentru coboi-ire se dofobsex rnijloace adecvate, in funcfie de greutat2a tuburilor (fringhii, trepiede cu scripete sau macarale).

Dupa a$ezarea tuburilor in $an\ se mai verifica inca d a t a panta, care trebuie s& corespunda cu cea din proiect, folosind la trascele lungi instruunentele topometrice gi la tras:e!e scurte, nivela cu buli de aer ffig. 6.41) $i un dreptar. AcesL? ay-? lungimea de 93-94 cm (v. fig. 1.9) $i este prev5zut cu un cui astfel bitut, incit la pozitia corecta a tubului, bula de aei. a nivelei s5 se aseze in pozitie centrali. Cind tubul s-a montat cu psntii prc l mare, se aduce la pozitia corecti scotind pamint de sub el, iar dac5 treb.lie intlinat, se introduce ilisip sub tub.

2. IMBINAREA TUBURILOR DIN BETON

La tuburile de beton cu m.lfi, i.lainte de executa:.ea imbin5r:lor se cu r i f i mufele cu peria de sirmi $i apoi se spala. Se fixeazi dup i aceea unul in altul, prin introducerea cnpitul.li drept a1 unui tub in mufa celuilalt tub, iar Locul rimas liber intre ele se umple cu mortar de ciment preparat cu nisip fin, restul operatiilor ca la tuhurile cu cep qi buzg.

Penti u imbinarea tuburilor din beton cu cep $i buzi, se sap% in dieptul imbin8rii un $ant lat de circa lo ci11 ~i adinc de 15 cin, care se umple cu beton. lnainte de inceperea lucrhiilor tuburile se cu r i f i cu peria $i se ud3 cu

2 api. Se aplici apoi pe suprafata de iin- binare a tub,ului ce qe monte,lzi, un

-7 strat de mortar din ciment $i ni.ip fin, cu dozajul de 500 kg de ciment la 1 m-e nisip $i se apasi putei.:lic in

Fig. 6.42. Guler de mortar la tubul precedent. Mortarul in e x e s de imbinarea tuburilor cu cap si 1, rostul imbinil.ii se neteze$te i l l inte- buzs : - erulerul de monar : - tu- rioivl tubului, iar resturile dc mortar

bul de beton cu cap : 3 - tubul d e beton cu buzR. se indepirteazli. In exterior, 1.oitul se

acoperi cu un guler de beton (fig. 6.42). preparat #din ciment? nisip qi p ie t r i~ m81*unt, .cu dozajul de 600 kg ciment/l m".

Gulerul va avea o lifime de 8 clll si o inilfime de 3 cn:, la tuburile cu diarnetrul mai mic de 300 mm ~i o litime de 10 c . : ~ $i o grosime de 4 m, la tuburile cu diametrul mai mare de 300 mm. Dupi etanqarea imbinirilor se executi ciminele de vizitare ~i apoi se verifici lucrsrile esecutate $i se executi probele de etail7eitate. Aliniamentele se verifici c.u ajutorul oglinzilor, iar pantele prin nivelment topografic, legat de bornele de nivelment. '

Probele de etanqeitate se executi ~pe portiuni scurte cde canal, cuprinse intre doui c h i n e de vizitare. fn acest scop, capetele tronsonului de canal se inchid etanq cu capace de lemn, iar conducta $i ciminele de la capete se umplu cu ap5.

La refelele executate din tuburi din beton cu mufi, nir-21~11 apei va dep&i cu 1 rn creasta canalului de la capitul amonte, i a ~ . la cele executate din tuburi cu cep $i buzi, inilfimea va fi ,de 10-15 can. In ti,mpul probei se cerceteazg imbinirile, iar daci se collstati ex- filtrati de ap5, se refac imbingrile $i tronsonul se supune unei noi probe.

Dupi verificarea tronsonului se procedeazi la astuparea santului. Umplutura din jurul tuburilor se executi in straturi ~ d e 10-15 cm grosime, compactate prin udare qi batore cu maiul. Du* acoperirea crestei canalului cu un strat de minimum 20 om grosime la tuburile - cu mufe $i de minimu.m 30 crn la tuburile cu cep $i buzi, se con-

tinu5 umplerea wnfului cu pinlint, in straturi orizontale de maxi- mu,m 20 cm grosime, d a t e $i b5tute cu rnaiul.

Pimintul folosit pentru umpluturi va f i f5rgmitat qi curitat de pietre. scinduri sau alte corpuri tari, care ar putea deterior,a tuburile. Iarna, umplutura de linga tu~buri nu se executa cu p h i n t inghetat. Simultan cu astuparea wntului se scot materialele folosite pentru consolidarea malurilor, operafia efectuimdu-se cu rnulti atentie, pe11ti.u a evita surparea.

3. CONSTRUCT11 ANEX'E LA RETEAUA DE CANALIZARE

Reteaua de canalizare include, pe ling5 canalele de evacuarea apei ~i o serie de constructii anexe. Dintre acestea cele mai irnpor- tante sint gurile de scurgere pentru apele de ploaie, gurile de 2;-

pada si caininele de diferite feluri. Gurile de scurgere servesc la colectarea apelor de la supraf.ata strazilor, 'provenite 'din ploaie, topirea zapezilor sau din stropire,a strizilor. Legitura lor la reteaua .de canalizare se executi cu tuburi din beton, care a u diametrul nominal egal cu 150 rnrn. Cele mai utilizate guri de scurgere sint cele cu depozit ~i sifon (fig. 6.43). Depozitul 1 serveqte la retinerea nisipului $i a altor substanfe antrenate de ap5, oprindu-le s i intre in refeaua de canalizare, sifonul 2 are rolul de a impiedica ie~irea gazelor rgu nlirosito.are din canal.

Caninele de vizitare se esecuta la reteaua de canalizare, pentru a permite cui.afirea ~i lcontrolul refelei, amp1asin.d~-se ~de reguli in punctele unde este posibili o infundare a refelei prin aglomerarea substantelor antrenate de api. De aceea, ci- miilele de vizitare se amplaseaza la schim- b51.ile de panta, de diametru $i de direcfie, precurn qi la intersectia a dou5 sau inai multe canale. Cgminele de vizital-e (fig. 6.44) se executa cu perefii din zida~,ie din caramida rostuita cu mortar de cimtn.t sau din beton. Ciminele din beton se pot esecuta fie din tuburi prefabricate, fie pvin turnare la locul respectiv. La pal-tea superioari, ciminul este prev5zut cu o ram5 cu capac din font5. Rama poate f i patrata sau rotunda, iar capacele pot fi carosabile sau necarosabile, cele caro-

Fig. 6.43. Gura de sabile se previid in zone circulabile, iar cele ,,urgere cu sifon Si de- necarosabile se monteaza pe csmine ampla- pozit :

sate in zone verzi sau necarosabile. 1 - depozit sifon. de nisir, : L -

SECTIUNEA A.B S!CTlvrlrsl A -6

SFCTf UNEA C-D SECT/UNFA C-L'

a b Fig: 6.44. CHmine de vizitare :

a - din zidarie de cAr8mid8 : b - dln tuburi de beton.

4. MONTAREA CONDUCTELOR PENTRU SCURGEREA APELOR DE PLOAIE

La montarea receptoarelor in invelitoai-e trebuie s i se asigure o etan~eitate perfect%, pentru a nu se produce infiltratii de apa printre coi.pul receptoi.ului ~i invelitoare. Receptoarele trebuie sa fie pl.evizute cu gri tar pent1.u refinerea corpur:ilor antrenate de ape ca : frunze, crengi, hirtii etc., care ar putea infunda coloana.

Coloanele interioare se amplaseaza in cladire in functie de pozitia receptoarelor pe care le deservesc $i s? monteazi de obicei aparente. Este recomandabil ca pe toata iniltimea lor coloanele s i aib8 traseu drept, fara coturi pentru deplaqrea pozitiei coloanei.

Cind instalatia de canalizare a apelor de ploaie se executs cu tuburi PVC, pe coloane se vor monta obligatoriu compensatoare de dilatatie, dz aceea~i fabricatie cu cele folosite pe coloanele de scurgere a apelor menajere (v. fig. 6.31).

?iurn2irul ~i amplasarea cornpensatoarelor de dilatatie :

1) La cladiri cu cel mult 5 &nje, un singur compensator amplasat la un etaj din mijlocul in5ltimii clidirii.

2) La clzdiri cu 6-8 etcijc, in total doua cbmpensatoare, dintre care unul se va amplasa la etajul I, iar celilalt la etajul V.

3) La clzdiri cu 9 etaje, in total 3 compensatoare, amplasate la etajele I, V $i VIII.

Pe toate conductele de scurgere (de legituri9 coloane' "- Fig. 6.43. Sifonarea coloanelor pentru lectoare) trebuie s i se puni tu- apele de ploaie : buri de curifire, astfel ca s i se 1 - si ion s : 2 - receptor s i m ~ l u : 3 -re-

face desfundarea oricirei cmtor de terasa cu sifon : 4 - tub de curatire : 5 - slfon Reneral : 6 - recipient.

portiuni de conducti. fn cazul in care conducta colectoare se monteazi ingropati sub

pardoseali. pentru cur5tirea ei se monteazi pe tra5eu tuburi de curitire de font5 avezate in cimin, daci aceasta este executati din tuburi de fonti, sau se construiesc &mine cu rigole, la fel ca la canalizarea exterioarri, daci este executati din alte materiale (in ha- lele industrial?).

Receptoarele care colecteazi apa de pe tel-ase ~i acoperi~uri se executi in ldoui tipuri, f i r i sifon $i cu sifon. Cele f i r i sifon se executa la isindul lor in ldoui variante : pentru izoliri bituminoase 'cu straturi multiple de carton asfaltat sau de pinzi a5faltati. Receptoa- rele f5ri sifon se vor sifona ins5 in locuri ferite de inghef, cu sifoane S sau P, montate pe coloane, sau cu sifon general tip U montat in subsol, pe terasele orizontale .ale coruductelor, sau in recipiente (fig. 6.45, a, b, c , cl).

5. EVACUAREA APELOR DE PLOAIE PE TROTUAR PE COLOANE INTERlOARE

Un interes deosebit i l poarta in special pentru cladirile cu un n m i r mic de etaje, f a r i canalizarea apelor de ploaie la conducta publici, si t o t u ~ i scurgerea apelor de ploaie s i se faci prin coloane interioare ~i .cu evacuarea lor deschisi pe trotoar. Pentru a asigura

Fig. 6.46. Dispozitiv hidraulic de inchidere : 1 - conducts de scurgere De trotuar : 2 - tub de curstire : 3 - conducta de sigurants (se leagh la canalizare) : 4 - va-

t A niinernlA.

o buna functionare a unor asemenera ii~stalatii de scurgere in cursul intregului an, fiecare coloani trebuie sa fie ,previzuti la. baza ei cu un dispozitiv hidraulic .(fig. 6.46) de inchildere cu evacuarea apei in reteaua de canalizare in timpul perioadei reci. Conducta 3 din figuri se leagi la canalizarea interioari, lucrind ca conduct5 de siguranti.

Capitolul VII TEHNOLOGIA MONTARII OBIECTELOR SANITARE

111 toate constru.@iile se esecuti instalatii sanitare interioare pentru mentinei.ea igienei $i procesului tehnologic al constructiei. Aceste instalatii sint formate din grupuri sanitare necesare specificului clidirii ; stit forma, cit 5i di>mensiunile obiectelor, precum s i felul ma- terialuii~i din care sint confecfionate pot varia de la caz la caz.

Instc31afiile sanitare interioare se impart in doui mari categorii : de alimentare (distributie) cu ap5 $i ~de evacuarea apei uzate (intre- buinfata), canalizarea.

Prin obiecte sanitare se inteleg obiectcle care asigur5 in mod practic si igienic utilizarea instalatiilor de all5 rece si caldi : lavoarele ; . chiuvetele; . spiildtoarele comui1.e ; . bdi le; . c l u ~ u - t i le ; bidemile ; spfiliitoarele de vase ; closetele ; pisourele ;

albiiic de spiilnt r u f e ; cazanele de fiel-t rzife ; f fn t ini le de biiut a.p& ; sifoanele de pardosealii etc.

Obiectele sailitare se executi, in general, din faianti, portelan font2 emailati, gresie, materiale plastice, iar in unele cazuri din tabla ~de zinc sau tabla de afel zincata, din tallla inosi~dabila (spilitoarele cle vase, spilitoarele comune), din beton mozaicat (spAlAtoa- rele circulare, spilitoarele jgheab etc.), din alallli (sifoanele de par- dosealk robinete etc.).

Obiectele alimentate cu ap5 cald5 $i rece vor avea robinetul pentru aph calda montat in partea stinga a obiectului privit din fat& i r ; ~ robinetul pentru ap i rece in partea dreapt8.

Obiectele sanitare, inainte ,de a f i montate, trel~uie s i fie pregitite (echipate) cu armiturile necesare ca : robinete, baterii a~nes- tecatoare, ventile etc., atit pentru alimentarea cu apB, cit $i penti-u evac.uarea apei folosite.

Obiectele saltitare nu se pot mojtta decit cllrpfi ce S-a fiiczlt PI-oba de pre3it~iae a intregii refele dc distributie a crpei ~i clupd ce S-au terminat l~icrarile de finisaj dirt iltcdperi ca : frecarea mozaicului, esecuta:.ea zug~.avelilor $i a eventualelor reparatii la partea de sus

a faianfei. haintea acestor lucr5r-i se vor monta numai rezervoarele de closet, intrucit trebuie s i fie $i ele vopsite odat5 cu executarea zugrivelilor.

Daci obiectele sanitare s-ar ,manta inaintea lucririlor de finisaj, atit obiectele cit $i instalatia respectivi ar f i supuse degradirii cu ocazia esecutirii finisajelor. Astfel, la spilarea laptelui de ciment rezultat din frecarea mozaicului, apa respectivi s-ar turna in obiectele sanitare, provocind infundarea instalafiei s.au pertunbind buna ei functionare. Tot la executarea zugrivelilor s-ar turna in obiect resturi de vopsele $i alte materiale, care a r murdiri obiectele $i a r infunlda scurgerile lor. De asemenea am5turi le nichelate ale obiectelor s-ar oxida la stropirea lor cu diversele rnateriale folosite la fi+ nisaje ca : var, ciment etc., pe linga faptul c i atit obiectele, cit $i amaturi le lor ar putea fi degradate prin loviri sau zgirieri in timpul executirii acestor lucriri. In unele cazuri, de exemplu in carnerele de baie, obiectele rnontate ar impiedica executarea finisajelor, de exemplu frecarea mozaicului, rostuirea faianfei sau a plxajului etc.

Robinetele $i bateriile obiectelor sanitare tr6buie bine verificate inainte de a se rnonta pe obiecte, spre a se vedea daci so manevreaza uvor la inchidere $i deschidere. Totodata acestea trebuie demon'iate spre a se verifica felul garniturii de sub piulita cutiei de etanrjare. De multe ori fabricile producitoare pun aici ca garniturj. fire de cinepi, care fiind uscate gripeazi la invirt're axul robinetului. Acest? se p3ate rupo .prin fortare, cind se produce $i o miware bl-uscA (for- fatj.) a robinetului, care poate rupe urechea in care este moztat 1.0-

binetul pe vas. fn locul firelor mde cinepi se va pune $nur subtire de bumbac grafitat sau im,pregnat bine in seu de oaie, ullinl~ll fiind eel n ~ a i recomandat.

La trasa-ea $i montarea ohiectelor sanitare se va ciuta ca nces- tea sB fie ,montate in a$a fel. cs si se asigure estetica inciperii $i o utilizare cit nlai u ~ o a r i . Pent!.u aczasta se vol- respecta indicafiile din proiwt.

La montarea obiectelor, indiferent d3c.a fixarea lor are loc pe dibluri (12 lemn sau p z spirale de sirmfi zincati, sau diblu metnlic, 5urubul.ile pentru leinn trebuie unse in .prealabil cu vaselini tehnici. pentru a fi protejate contra ruginii. In toate cazurile vuruburile pentru lemn trebuie sfi fie cu cap semiinecat .(in foibm5 do linte) $i nichelate sau protejate in alt mod contra ruginii.

Modul cum se asiguri susfinerea ohiectelor (pe perefi sau fisarea p: pardoseala 9i dispozitivele ce se vo1- folosi in acest scop, se prevede in proiectul de executie a1 lucrarii.

Fisarea p , ~ pereti a obiectelor sanitare, a suportilor sau a consolelor de sustinere a obiectelol. se realizeazfi cu ~urubul-i pentru lemn

p? dibluri de lemn, cu $uruburi p e n m lemn $i spirale de sirmi zincat5, cu ~urubu1.i prezon (Surub prizonier) sau dibluri metalice introduse in elementele de constructie cu pistolul.

Fixarea obiectel~r sanitare cu spirale de sirmg zincats este indicatg in special cind perctii se imbraci cu faiantg sau alt placaj, pentru urmli- toarele motive :

I ) Diblurile de le111n se pot umfla din cnuza zrnzeze- Eii, desprinzind suu spiirgind fnianta (placaj~~l) cZe pe pereti.

2) Cind se dau giiurile in plucajul de faiantci pentru prinderea obiectelor, diblul Or! Eeinn de sub faiunfii ;i mortarul subtire cEe pe el pot provoca spnrgerea faiantei.

3) Diblurile cze lemn de Fig. 7.1. Dispozitive de f ixme a obiectelor. sub faianfii nu mai pot f i inlocuite dacci cz~ timpul au putrezit, decit desfticincl faianta de pe pereti.

4) Diblz~rile metnlice fisute prin impusctrre cu pistolz~l i t l ~ pot f i plaittate exact la distantele necesare.

5) Prin folosirea spiralelor de sirnzii zinccrtd, la montarea obiectelor se pot admite la nevoie oarecare schimbiiri ale pozitiei c~cesto~.a fatii de pozitiile stabilite initial.

Diblurile de lemn necesare pentru fixarea pe perefi a obiectelor sanitare se monteazi de obicei inainte de executarea tencuielilor. In cazul in care fixarea o.biectelor se realizeazi cu spirale de sirmi zincata. spiralele se monteazi in perefi d u p i executarea tencuielilor sau dupi imbricarea perefilor cu faianfi, marmuri etc. Giurile se executj. cu dalta sau cu $piful $i ciocanul. Dimensiunile 101. la su- ~ r a f a t a zidiriei trebuie s i fie cu circa 10 mm mai mari decit ale bazei mari a diblurilor, la fund giurile trebuie s i fie mai largi de- tit la suprafata zidiriei pentru ca diblul ~i pasta de ipsos s3 se fixeze bine in perete.

fn.ainte de a se int~.c.duce pasta de ipsos, gaura s2 cur i t i de moloz $i de resturile ciri111ida sparti ~i apoi se s t rope~te bine cu api in interior ; de asemenea se u d i hine cu a p i $i diblul de lenln, acesta pentru cba in tiinpul tit pasta de ipsos va face prizi, atit peretii giurii in zid, cit gi diblul de lemn s i nu absoarb5 apa din pasti, ceea ce ar provoca ulterior cripaturi in jurul diblului. Se ia apoi pasta de ipsos cu qpaclul, rji se introduce in gaur5, presindu-se in special pe fundul $ i pe marginile giiurii, pentru ca \pasta s i adere bine la zildiirie. Gau1.a nu se va unlple camplet cu pasti de ipsos, deoarece o parte din vo lu i~~ul ei va f i ocupat de diblul de lemn. Ime- diat ,dupii aceea, inainte ca pasta cle ipsos s i faci prizi, diblul ume- zit se introdujce cu haza mare in fundul giiurii qi se preseaz; ca s i intre bine. Apoi se conlpleteazii cu past5 de ipsos locul ,din jurul diblului si se neteze5te cu vpaclul.

Da,cii .dil)lul se inonteazi pe zid de r o ~ u , netencuit, dupi illontare fata lui superioara trebuie s5 se afle la nivelul c5 rh iz i i celei :mai ieqite in afar9. fn centrul diblului se bate un cui .pentru ca diblul s i poata fi i.dentificat d u p i esecutarea tencuielii. Dac2 dup i tencuirea perefilor nu se mai g i s e ~ t e cuiul, ipozifia diblului se sta~bile~te printr-o noui trasare a obiectului sanitar, respectiv, pe baza ldistanfelor indicate in proiect.

Pe peretii tencuiti, la terminarea opera$iei, fata diblului (baza mica) trebuie s i se afle la nivelul tencuielii sau pufin sub nivelul tencuielii. nefiind adnlis ca diblul s5 se afle in afara tencuielii.

Canlpletind acum cele dou5 linii .perpendiculare trasate inainte de esecutarea gaurii, la intersecfia lola se va afla punctul in care se va inrjuruba rjurubul pentru l en~n sau lcentrul diblului in cazul cind

se inqurubeazi doui 1 2 sau mai multe quru-

buri pentru lemn. Cind se folosesc di-

bluri de lemn in pereti care se imbraci cu faianta, marmuri sau alt placaj, se monteaz5

a b inai intii diblurile, ca mai sus $i apoi se mar-

Fig. 7.2. Trasarea ~urubului pe pereti : cheazi pozitia qurubu- a - cele douB linii (vertical8 $i orizontal3) ; b - Eau- ra proprlu-zls.? cu linlile indicatoare : I - centrul lui baindu-se un cui in diblului sau pozitia ~ u r u b u l u i : ? - Eaura eXecutaLa

In zidarie : 3 - linii peste mrginea giurii. diblu, in punctul res-

pectiv. Acest cui indici qi locul giurii ce trebuie executati in placaj, pentru ca faiant.aru1 sau marmurarul s i lase in placaj gaur5 in arcel punct.

In incaperile umede, de exemplu in spilitorii, fixarea diblurilor se realizeazi sau nurnai cu mortar de ciment, sau se pune la fundul giurii pasta de ipsos, lisin~du-se deasupra $i in jurul diblului un spatiu de 1-2 a, care se unlple cu mortar de ciment. In ultimul caz, mai .ales daca tencui,ala incgperii este de mortar de ciment sclivisit, pe dibluri se bat in prealabil cuie, esact in locurile unde se vor ing;uruba guruburile pentru lemn, deoarece astfel coaja de ciment sclivisit de deasupra diblurilor se va strabate greu, putindu-se chi.ar sparge. 34oi.tarul de ciment se prepara din ciment $i nisip cernut. in pilati egale, arnestecate bine cu a@.

A. DIBLURI PENTRU FIXAREA OBIECTELOR 51 AGCESQRIILOR TEHNICQ-SAtNITARE

1. DIBLURI DIN LEMN

Diblurile se esecutii din lemn de esen@ tare, in special din lemn de fag. Lernnul trebuie tiiat astfel ca sensul ,fibrelor lui s i fie paralele cu f a b mici a diblului. In acest mad, ~uruburile pentru fixarea obiectelor qi accesoriilor sanitare se in$urubeaza in diblu perpendicular pe directia dibrelor $i nu in sensul fibrelor, fixarea fiind astfel mult rnai solidi.

Mirimea diblului variazi dupi dimensiunea quruburilor pentru l m n folosite $i dupa greutatea obiectelor prinse pe el.!

fn mod obignuit dibluiile se confecfioneazi in formi de trunchi de piramidi cu ,baza p i t r a t i sau dreptunghiulari dupa necesitate.

2. DIBLURI METALICE DIN TABLA

Diblurile metalice au forma cilindrica +i se fabrici din tabla presati. Ele sint alcituite din doui pirf i semicilindrice previzute cu giuri pe suprafata laterali.

Giurile pentru fixare in perete se exe- cut5 cu maqina manuala de giuri,t. Diametrul giurii este cu putin mai mare decit diarnetrul exterior a1 diblului. Pentru fixarea in Fig, 7,3, Dibluri din

peret,e, diblul se umple cu fuior de cinepa lemn.

imbibat cu gudron ; prin introduce-

-$+ % = ) -+- i.eu gul.ubului fuiorul este presat in afari prin giuri, umplind complet gaui,a din perete. Gudronul din ci- "= -- -6- nepi acoperi suprafafa qurubului vi o protejeazi impotriva coroziunii.

Fig. 7.4. Dibluri cilindrice din Diblurile metalice necesiti giuri tab& de montaj mici, nu au nevoie de

timp pentru priza materialului de fixare $i realizeazi o prindere foarte buni, care poate fi u$or des- ficutri.

Diblurile se folosesc pentru fixarea elementelor de instalatii de perefi sau tavane. Operatia de montare a diblurilor obiqnuite fiind anevoioasi, s-a introdus metoda implintirii de dibluri cu pistolul. Acesta poate f i folosit la diferite materiale de construcfii, cum sint : betonul, cirimida, piatra, me,talul etc. Avantajele principale ale folosirii pistolului sint qur in ta de manevrare $i ere$- 1 terea considerabila a productiuiti\ii muncii. .

Pistolul de implintat dibluri ari tat in figura 7.5 este construit pe principiul utilizirii expansiunii gazelor provocate de arderea violenti a pulberii 2 dinr-un cartuq. Pistolul se livreazi cu doui tevi, una cu canalul de 6 mm ;i alta cu canalul de 8 mm. 7inp1-euni cll pistolul pentru implintat dibluri se inni livreazi, ca accesorii, o cheie special?, o vergea gradati, o perie pentru cur5- fire, o pompi pentru ulei ~i cirpa spe- 3

ciali pentru qters, toate acestea fiind / a m h l a t e intr-o cutie de tabla portabilfi, prev5zuti cu incuietoare.

Functionarea pistolului este astfel Q ~0ncepu t i incit s i a~ igure protecfia Fig 7.5. Pictol de implintat muncitorului in timpul lucrului. In dibluri : acest stop, pistolul este previzut cu u - cele trei lzluri de fo!oslre :

1 - a ~ a r i t ~ a r e pentru Perete serie de blocaje ; declansal.ea percuto- ~ i a n : 2 - aciratoare Pentru DO-

zitie linna a r ind i : 3 - ap3rJ- rului este posibili nu~tlai c.ind api1.2- toare .,,-,trU pozitie Lings

toarea de la gura fevii este mon- taG $i teava este impinsi pin5 la refuz, operatie care se poate executs numai dupa ce aparitoarea - ,!F!&,$> .- . - . a fost inontati.

fnciircarea pistolului se efec- Fig. 7.6. Diblu metalic : tueaza prin rabatai-ea fevii. I - corm11 diblult~i : 2 - manson din

lllatclial Dlastir. : 3 - inel cle conducere Aceasta operatie asigura extrage- (EhidiJre).

rea tubului c a r t u ~ ~i retragerea automati a extractorului. Rabaterea fevii se realizeazi la apisarea zivorului man~onului ; la inchiderea ansamblului fevii se asiguri blocarea acestuia in poziQe de tragere qi zivorirea ei.

Diblurile sint executate dintr-un material de duritate ridicat5, ceea ce asiguri patrunderea lor in diferite materiale de mnstruaii. Ele au capatul din fafii ascutit in foilmi de ogiv5, iar cel din spate previzut cu filet exterior sau interior. Pentru a se obtine rezistenta fixirii diblurilor in co~lstrucfii metaliice se p r e v g striuri pe suprafafa diblurilor. Deoarece diaunetrele diblurilor au o varietate mai mare decit diametrele tevilor pistoalelor, la utilizarea diblurilor cu diametrul ,mai mic clecit diametrul tevii se folosesc inarqaane de material plastic. In .partea din fafa diblurile au inele de conducere executate din material ,plastic.

~uburile-cartuS utilizate au incarcaturi diferite, in functie de puterea lor. Puterea cartuqului este indicati conventional, prin culoarea cipicelului care inchide tubul (verde, gal,ben, albastru, ro$u $i alb). fn funcfie de materialul in care se implinti diblul $i de adincimea la care trebuie implintat acesta, se alege diblul $i puterea cartu~ului ; cu cit 111aterialu1 de construcfii este rnai tare, cu atit se alege un c a i t u ~ rnai puternic ~i un diblu mai scurt.

Daca se utilizeazs cartu$e mai .puternice decit este necesar, efectul produs de ele se poate reduce prin mirirea caunerei de explozie, lucru ce se realizeaz8 in~pingind diblul mai putin adinc in canalul tevii, cu ajutorul tijei gradate.

Este interzisi fisarea diferitelor obiecte sau accesorii cu ajutorul diblurilor impuvcate in eleinente de constructii sau aparate supuse la vibratii permanente sau sarcini dinamice. De asemenea este inteizisa fixarea obiectelor pe tavan intr-un singur diblu, fiind obligatoriu a se folosi, pentru siguranti, cel putin ldoui dibluri. Sarcina ce revine unui diblu. pentru elemente fixate la tavan, nu va de- P+i 25 kg. In cazul in care se fixeazi de tavan cu dibluri, anurnite elemente, deasupra locurilor unde pot st4iona oamenii, fiecare diblu

15 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare interbare - cd. 27 225

va fi verificat la o incarcare egali cu de trei ori greutatea elementului fixat, plus 80 kg. -

La inceperea lucrului cu pistolul, se alege apiritoarea poti.ivit;i locului de lwru. Acestea se xnonteazi la pistol, apisindu-se pin5 la refuz. Apoi cu ajutorul cheii speciale (din trus5) se in~urubeazi bucv-tampon de la gura tevii. In truss se g5sesc trei apiritoare. care sint utilizabile pe suprafate plane sau cu diverse proeminenfe, colturi etc.

Pistolul se livreaz8 cu trei tipuri de b u q e : o ibuqi penti-u dibluri implintate in materiale dure )(ofel, beton e t ~ . ) , o b u q i pentru rondea d e 14 m ~i o bu-9 pentru rondea de 20 mm diametru. Ultimele doui buc$e se utilizeaz5 pentru dibluri implintate in materiale moi (zid5rie de cirfimid5, lemn), in care pitrunderea diblului este limitat& cu ajutorul unei rondele ce se introduce in buqa- tampon, inainte de intraducerea tu~buluicartu$. !La sfiqitul fiecirei zile de lucru sau dup i fiecare 100 .buc&fi

dibluri trase, pistolul se 1curif8 $i se unge cu ulei special. Periodic, cel putin odati pe an. se verifici aininuntit pistolul, in ceea ce privevte uzura pieselor $i functionarea. Aceasti verifi.care se executi de catre un specialist autorizat qi intr-un atelier mecanic de intretinere. Pistolul a r o fivi in care se inregistreaz5 num5rul de lovituri trase, eventualele defecte gi verificgrile periodice ce se efec- tueaz5.

Defectele pistolului care pot produce rateuri sint : ruperea virfului percutorului. ieqirea insuficienti a virfului percutorului in sfera fetei inchizitorului. slebirea sau ruperea arcului percutorului. reducerea fortei de percutie ca unnare a unei ungeri sau cur54iri necorespunzfitoare. Daci teava nu este curatit5 $i u n d corect, la retragerea pistolului de la perete feava poate r h i n e in pozitia ,,armat". In acest caz. pistolul nu se rnai deschide pentru estragerea tubuluiqal-tu~;.

Mburi pentru protcctia muncii. Pentru evitarea accidentelor de munci, pe qantierele la care sint utilizate pistwlele pentru implintat di:bluri, se vor respecta o serie de reguli.

Pistoalele vor fi utilizate sau manevrate numai de persoane care au dep5qit viista de 18 ani $i care posdg o autorizatie specialii in acest scop. Autorizatia se elibereazi de intre,priderea de constructii care are in tdotare ,pistoalele pentru implintat dibluri, n m a i dup5 ce S-a f&ut un instructaj amhunt i t de catre un organ de specialitate qi va purta sernnitura $i sigiliul conducitorului intreprinderii respective. Tr5gZitorii trebuie s5 pat2 demonta. c u i . i b qi monta la loc

p i s t ~ l ~ l , s&-1 manevreze, s i cunoasca ,mcdul lui de funcfionare, si-1 utilizeze in diferite condifii de lucru qi s i cunoasci toate mkurile de seeuiihte gi proteeia ,muncii.

Fiecare pistol de implintat trebuie s i fie marcat cu emblema fabricii furnizoare, tipul, anul qi seria de fa'bricatie $i s 5 fie livrat intr-o cutie metalici, prev&uti in mod obligatoriu cu o in.cuietoare. La livrare, fiecare pistol trebuie s i fie insotit de o b r o ~ u r i care c u p r i d e instructiunile de lucru, de intretinere ~i de protecfie a omului. Aceasti b r q u r 8 se pistreaz& in permaneng in cutia pistolului.

La trageri se vor folosi tuburi-cartuv $i ,dibluri scoase din ah- lajul original qi insotite de certificate de calitate. Cutiilor vor fi sigilate iji marcate cu ennblema fabricii producitoare, indicindu-se n u d r u l lotului de fabricafie $i felul produsului. Tnburile-cartuq qi diblurile se transport2 qi se pLstreaz8 la locul de lucru in cutia metalici a pistolului. Se interzice pistrarea lor in buzunarei

Inainte ,de intrebuintarea pistolului, trigitorul este obligat s i se asigure c& in zona de lucru $i in spatele locului de implintare a diblului nu se gasesc persoane care s i fie peiiclitate in timpul trage- rilor sau la o eventuali desciccare accidentali a pistolului. Perso- nalul auxiliar va sta in spatele tragitorului.

Introducerea diblului $i a tubu lu ixa r tu~ in feavi se va face numai la fata locului de implintare. S e va evita orice manevrare inutili a pistolului in stare incfircati, care nu este in legituri cu scopul propriu-zis de intre'buinfare. Pistolul inciircat nu va fi lisat din mini ; in caz de rateu, acesta va f i descircat in mod obligatoriu, menfinindu-1 in acest ti,mp cu feava indreptati in sus.

Cind se n~anevreazi qi se utilizeazg pistolul de implintat dibluri, muncitorul trebuie s5 aibi o pozifie (de echili,bru stabili qi siguri. Se va-da mare atenfie acestei condilfii, in special cind se lucreazi pe sciri $i schele.

!In timpul lucrului, tr&fitorul va pul-ta ochelari de protecfie in- casabili $i casci de protedie. La i,mplintaibea diblurilor, t rGitorul nu trebuie sri dep+easci cu vreo parte a .corpului gura evi i . Se va lucra cu o deosebiti prudenti la implintarea di~blurilor in tavan:; :

La alegerea diblului $i a tubului-cartu~ se va fine seauna de rezistenta qi grosimea materialului in care se implint2 diblul. Alegerea se va face respectindu-se cu strictete instructiunile de folosire a acestor produse.

Materialul in care se executa implintarea trebuie s i ,poati fi zgiriat cu virful diblului, f a r i ca virful s i se deterioreze. Se va lucra cu mare atentie la implintarea diblurilor in n~ateriale tari, acoperite CU strat anoale.

Se interzice im'pLintai-ea diblurilor in pereti sau materiale de constructii, care pot fi perforate dz dibluri, in piese care se pot arcui qi din car? diblul poate fi ricowt, la distante mai mici cle 5 cm de la muchiile libere ale peibefilor de beton sau zidarie, in gauri care ar putea provoca o deviere a diblului.

fn locurile unde anterior a ricosat, s-a rupt sau .a r imas prost fixat un diblu, precum $i un;de materialul a fost sffirimat. este interzis a se implinta un a1 doilea diblu. Diblul u~rnator se vd implinta la o distanfa de minimum 5 cnl de aceste locuri qi , daci aceasta nu este constructiv posibil, in locul respectiv se va fixa un diblu prin alte n~ijloace (nu prin h lpu~care) . Se interzice de aseinenea iinp1intare.a diblu~~ilor prin in~pu.$care, in sectiile iabricilor cu pericol de explozie.

4. DIBLURI CU SPIRALE DE S ~ R M A ZINCATA

Pe perefii care se imbraci cu faianti, marmui-a sau .alt placaj, obiectele sanitare se fixeaza in majoritatea cazurilor cu ~urubur i pentru lemn $i spirale de sirmi zincati. Giurile pent1.u inontarea spiralelor de sirmi zincat2 se executfi dup i ce s-a nlontat placajul respectiv. in acest scop se masoar5 gi se insemneaza pe placaj punctele in care vor fi introduse vuruburile cu spirali.

Se atrage atentia ca semnele necesare pe placajul de faianfa sau de nlarmuri s i nu se execute cu creioane chimice sau colorate, deoarece petele lisate pe placaj nu se mai pot c u r i b ; orice insem- nare se va fa,ce pe placaj n w a i cu creion negl-u (grafit) obi~nuit.

Gaul-ile in placaj se execut3 apoi cu dilti $i gpituri mici de otel, avind litimea sau dianletrul de cel mult 5-6 mm, $i cu un ciocan de 0,300 kg. La esecutarea gaurilor este bine sa esiste .mai inulte dalfi qi ~pifur i , deoarece acestea se tocesc foaite repede. Gaurile se executi coni.ce, cu partea din fund mai mare $i avincl la gur i diametrul .cam de trei o1.i inai mare decit a1 ~urubu lu i pentru lemn ce se va folosi in punctul respectiv. penti'u ca gurubul s i poati fi introdus inlpreuni cu spirala lui de sirmi. Catre fund gaurile se 151-gesc, pentru ca dopul de beton ce se \:a foi.ma s5 se fixeze bine in perete.

Suruburile pentibu leinn folosite trebuie sii fie nichelate sau protejate in alt mod cont~:a coroziunii. De obicei se folosesc Suruburi pentru lemn cu cap semiinecat.

Spirala se executa din sirmi zincati de 1 mm grosime, care se inf5$oari la rind pe p n t u l filetului ~urubului pentru lemn, pe toat5

lungimea filetului $i apoi se petrece peste filet in zigzag de citeva ori (fig. 7.7).

Dupi ce s-au executat gaurile ca mai sus, acestea se udii bjne cu a p i ~i apoi se introduce in fiecare gauri, cu virful unei surubelnife, mortar de cilnent care se indeas5 bine. Imediat dupi aceea in iiecare gaur5 se introduce cite o spiral5 cu vurub, dupi ce spirala a fost in prealabil inmuiati in mortar de ciment, $i se indeasa bine cu virful qurubelnifei. Surubul se bate u$or cu un ciocanel pina ce refuleaza afara mortarul de ciment din gaura. Mortarul refulat se preseazi din nou in j u l d qurubului, a r e trebuie s i fie bigat in faianti pini aproape

Fig. 7.7. Diblu din spiral& de sirma

zincata : I - surub pentru lemn: 2 - soiraB& : 3 - obicctul de fixat : 4 - fa- innta (placaj) : 5 - ten- cuial5 : 6 - zidarie de carArnid5 s a u heton : 7 - mortar ocntru fi-

sare.

de capul lui. Mortarul folosit se prepari din ciment, a p i $i nisip cernut. Obi-

ectul sanitar se poate monta la 3-4 zile de la aceasa operatie. In c a ,de ungenfi, se va folosi pentru fixarea spiralelor ciment cu priza rapidti, termenul, lde mai sus putindu-se astfel scurta la minimum 36 h.

Montarea $uruburilor cu spiral5 se executs in serie, la mai multe apartamente, obiectele sanitare montindu-se apoi tot in serie.

La rnontarea obiectelor sanitare, uruburile pentru lemn se de- gurukaza cu $urubelni@ $i se scot 2 ar5, raminind in perete nurnai spirala de sirmii $i dupa ce se potrivesc obiectele la gaurile respective, se i n t r d u c din nou ~uruburile, dupi ce s-au uns cu vaselini qi se string.

Cind lucrarea este foarte urgent5, la montarea guruburilor cu spiral5 in loc de mortar de c h e n t se poate folosi pasta de ipsos, care se intiireste numaidecit. In acest caz trebuie ins5 ca gaura in care se introduce ~ u r u b u l cu spiral5 s5 nu se umple complet cu .pasti de ipsos, ci sa mai rimin; ping la gura ei un spatiu de 2-5 mm adincime, care se va completa cu pasti de ciment. Aceasta pentru ca s5 nu poat5 ptitrunde la ipsos apa, care ar irmnuia ipsosul, producind cgderea obiectului sanitar de pe peretele imibricitt cu faianM. Absorbind apti, ipsosul provoaci $i coroziunea rapidi a guruburilor Pentru lemn.

In cazul in cai,e se recurge la aceasti solutie, inainte de introducerea pastei de ciment -trebuie ca ipsssul s5 fie bine curgtit de pe marginile giurii; asffel- ca pasta de ciment s5 faci contact direct cu

4 placajul de pe perete. Se recornand3 to- t ~ i ca aceasti soluGe s5 se evite ori de cite este posibil.

5. DIBLURI EIXATE fN PERWI SUBTIRI

Cind obiedele sanitare sint previzute a se mon,ta pe perefi subfiii se poate folosi dupi caz, unul din cele 3 exemple al-5- tate in figurile 7.8, 7.9 $i 7.10, luate din Catalogul de subansambluri, caietul I1 instalatii editat de 1.S.A.R.T.-1.P.C.-1971. - Varianta A : caramidi pe muchie. - Varianta B : beton armat prefabri-

cat de 7 cm grosime. - Varianta C : b.c.a. prefabiicat sail

zidarie de cririinidi de 12,5-25 cm grosime.

Obiectele %nitare sint amplasate conform STAS 1504-69. Ele se fixeaza la perefi prin montarea diblurilor de lemn la

Fig. 7.8. Detolii variantu~ : feserea zidariei in varianta cu caramid8 I - diblu : 2 - olncb?nclA : sau la tu~nal-ea betonului in valianta pe- 3 - s m b cu cap inecat ; 4 - clr8midl : - momar dc refi prefabricati. Pn funaie de natura

ciment : 6 - tencuia~i. obiectului sanitar, diblurile folosite sint de doug tipul-i $i dimensiuni :

- \tip m dimensiuni 60 X 60/40X40/80 ; - tip M dimensiuni 90 X 6 0 / 7 0 ~ 40180. - Pentru pereti de 12-15 cm grosiune din beton armat prefa-

bricat qi pentru pereti de 15 c m grosime din beton armat monolit se vor folosi acelea~i detalii. . - La montarea diblurilor se vor avea in v d e r e ca fibrele lem-

nului s i fie paralele .cu peretele, astfel imit spirala (ghiventurile) guruburilor s i nu permiu o smulgere a ohiectului sanitar. - La panourile mari prefabricate (7 c.m grosime). unde nu se

fac uzml tencuieli, lungimea diblurilor nu va de@$i grosimea peretelui, diblul devenind de dimensiunile : - m 60 x 60/40X40/70 ; - M 190 X 60/70 X40/70. - In varianta A ( c i r h i d 8 pe muche), peretii mai lungi de 2 m

se arrneazi cu 0 5 in rosturile orizontale din 4 in 4 asize.

Fig. 7.9. Detalii vartnta B:

1 - beton annat ~ r e f a - bricat : *. - dlblu.

Fig. 7.10. Detalii varianta C : I - dibLu : 5 - mortar de ciment :

6 - t e n c u .

Lavoarele sint abiectele sanitare cele mai mult intrebuintate in instalatiile de a@ curenti gi canalizare, folosirea lor este practici $i igienica in constructiile civile, in instalatiile social-cultul-ale $i industriale, au forme $i marimi diferite, sint fasonate dintr-o masa ceramici semivitrifiati (din semiportelan sail din faiant8) sint acoperite cu o glazuri apaci, alb& sau coloratii.

Se deosebesc douli tipuri de laloare : 1rlz)oart. mici care sint folosite la spilatul miinilor ; se utilizeazg s i in gridinite ~i cre$e ;

lavoare m r i care se utilizeazg la echiparea camerelor de baie, in vestiarele din grupurile sanitare qi sociale.

Mirimea qi dimensiunile de montaje ale lavoarelor depinde de m4rirnea corpului persoanelor ce le u t i l i z e d .

Pentru o cit mai buni folosire a lavoarelor este necesar ca ele si3 fie montate in aw fel ca s i aibi spaliul minim de uti1izal.e. Fi-

Fig. 7 .11 . ' ~ a v o a r pentiu spfildt p e miini :.

A - latfmea lavoarului : a - marimea lavoarului .: S - spatiu minim necesar ~ e n t r u utilizarea lavoarului : 1 - lavoar : 2 - ogUnda : 3 - etajer8 : 4 - s2punicr5 : 5 - portprosop : 6 - cuier : 7 - priza pentru masin8 electricA de barbierit : 8 - robinet sau baterle mon- tat5 pe perete : 9 - racordurl pentrtu robinete coltare de reclaj montate dc- desubtul lavoarului ; c - apB calda : r - .aDh rece : s - racordul pentru

scurgere.

Fig. 7.12. Lavoar pentru echiparea camerelor de baie si a vestiarelor din grupurile sanitare:

A - latilnea lavoarului ; a - marimea lavoarului : S - sDatiu minim n e c e a r pentnl utilizarea 1aVoaiU- lui : 1 - Iavoar : ? - oglinda : 3 - etajera : 4 - s A - Duniera : 5 - portprosop : 6 - cuier : 7 - priza pentnl masinb electric5 de barbierit : 8 - ,robinet sats baterie montat5 pe perete : 9 - racordun Pentm robinete COltar d e reglnj montate dedcsubtul lavoor~lllli : o - ap& calda : r - apS rece : s - racordul DenLrU

scurgere.

Tabel7ll 7.1. Dis tanfe le m i n i m e p e orizontill5

gura 7.11 reprezinta spatiul minim necesar pentru utilizarea lavoarelor (mici) ,montate pentru spdatul pe miini.

Figura 7.12 reprezinta spafiul minim necesar pentru utilizarea lavoarelor (mari) montate pentru echiparea camerelor de baie qi a vestiarelor din grupurile sanitare din construqiile civile, social-

i~rtiuniirrn obirctului

mnilnr

I a r o n r e penlru adull i

Lavonre penlru ropii : - pind la

4 ani

- de la 4 1c 6 ani

- de la 6 la I 1 ani

Distnnlu se

nc le :

[l1111t]

Asn la\-onrt~lt~i

I:atn lateral5 a Invoarului

1:nln fronlnl5 a lavoar11111i

Axn lavoarului

Asn lnronrului

A s s lavoarului

1)ist;tntn 1nini1115

FSrS spti,l dc circulatie pe HngS

pcrsoana a r c Ioloscytc ohirctul s3nllu1.

[n~nl]

a l h ( c l [l I c

1n3soarH ;

1'1115 In :

[ 111111]

Pcrc l r Axn ; i l l t~i ln-

vu:lr A s a closcli~liti

sail I,itlcul~li Pcrc l r

1.':11:1 iroiii ill5 :I closctului sat1 I~idc.ult~i

l'rrclc

Axa n l l t ~ i la- vunr

Pr rc lc

Axa nltui 1:)- vonr

P r r e l r

A r n alttii In vo:tr

-150

300

350

100

spaliu d=

lings circula\ie persoana pe folosepte

.),iwtul =,,itar [mml

I 1 0

1 050

900

950.

1 000

500

500

GOO

700

1 100 600

400'

ti00

Fig. 7.13. Pozitia lavoarului fat5 de alte obiectc sanitare :

culturale $i industriale. STAS 1504-69 stabileqte distanfele de amplasare a lavmiului $i a accesoriilor.

In figura 7.13 sint aratate diferite pozifii de aranjare, precum $i distanfele minime pe orizontali intre lavoar qi a l k obiecte sanitare ~i intm acestea $i partea finita a perefilor.

In tabelul 7.1 sint argtate distanfele minime pe orizontali intre lavoar qi alte obiecte sanitare qi intre acestea qi partea finiti a peretilor, cu MU f i r i spatiu de circulafie pe lingi persoana care folose~te obiectul.

1. lNALpMI DE MONTARE

lnilfimile de mon- A - latirnea lavoarului : I - lavoar far& spatiu de tare sint date de la ni- circuktie : 2 - lavoare in serie cu spatiu d e circulatie : 3 - lavoar in n i ~ a : I - lavoar cu spatiu de velul pardoselii finite circulatie : 5 - closet in fata i rontal i n lavoarului ; 6 - bldeu ~n ia* irontala a lavoarului : 7 - lavoar pins la partea s u ~ e r i - Si bideu alaturat : 8 - lavoar si closet alaturat : oars a lavoarelor qi 9 - lavoar montat peste baza ciz i i de baie ; 10 - lavoar montat farll distanli d e buza cazii d e bale. a c c e ~ ~ r i i l o r obiectelor

sanitare care conditio- neazfi folosirea acestora, respectiv pin5 la axul orizontal a1 armaturilor. La lavoarele cu piedestal (picior), inalfimea de montare este de- terminat5 de dimensiunile de fabricatie ale acestuia.

Pentru trasarea pe perete a pozifiei definitive a lavorului, este necesar sB se cunoasca nivelul pardoselii finite, in ,majoritatea cazurilor pe $antiere cin'd se executa lucrari de instalafii sanitare (montarea coloanelor de scurgere $i alimentare cu api) nu se cunoa~te exact nivelul padoselii finite (existind numai fab superioari a plan- qeului). Constructorul insemneazZi pe zid linia rnetrului (vagnis).

Tabelul 7.2. fngltimile de montare

Ohscrvatii

De la fata superioara a lavoanl- lui $i 111 axa lrli

Sc mo11teaz.i 111 drcapta sau s t l~ l - g.1 lavonrului la 50 . . . 100 ~irni

De la prrdoseali $i In a s a lavoa- rr~lui

Idc~ii, p l n i In partea inferioari a oglinzii

Sc ~nolitcazi 111 drcapla sarl stI11- ga la\.oarulr~i I:I 50 -- 100 mlii de la parlcn lnternli a lavoarului

bIinilnu111 50 rnm de la perelelc lateral

Laroarc $i acccsorii

Pcnirll cop:i pills la 4 n11i

Pel~tru copii de la 1 la 6 ani

Penlru copii de la 6 la 11 ani

Prntru copii pestc 11 ani $i adulti800

Robinct sau baterie lnontali pc perele

SSpunicrH Etajer5 Ogl.nZH Portprosop : -montat lings In-

voar -montnt pe pere-

tele dill iata lavoarului

PrizB prrltru npnra- lul d c birbicrit

Robinet coltar sub lavoar

Racord la canalizare

lnal(irnea de montare [mm]

I 1 1 4 I h. 1h.I - I h, I h , l l l o

485

I50

600

700

1 100. . , 1500

750

1 020

1 300

560

1 750

100.. ,200 950.. . 1 250

fig. 7.14. Linia metrului (vagnis). Fig. 7.15. lnaltimea de a$e- znre a accesoriilor fat& de

lavoar.

Aceasta linie este marcati la fieoare etaj a1 cli.dirii $i se gase~te exact la un metru de,asupra fetei superioare a pardoselii finite. Ma- sur,a metrului se a ~ a z a conform figurii 7.14, astfel incit diviziunea 1,00 m sa corespun~da cu cota metrului. In acest caz muchia inferioari a scirii gradate, adici 0,00 m se gaseqte la nivelul pardoselii finite.

Avezarea pe perete a lavoarelor $i a celorlalte accesorii sanitare se de temin i in raport cu dimensiunile constructive ale obiectelor. Deoarece inilfimea de avezare (indicat5 cu h) poate fi diferiti de la c,az la caz, cotele obiectelor trebuie raportate la marginea superioar5 a vasului lavoarului. De asemenea cotarea pozitiei diblurilor pentru cuiere, .porbprosoape, s5puniere etc., se face in raport cu marginea superioara a lavoarului $i sint d.ate in tabelul 7.2 de la %fa finits a pandoselii $i in axa medie vertical&

2. MONTAREA OCLINZIIDR

O g l i d a se monteaz.5 deasupra lavoarului in pozitie verticals sau orizonbali. Jniltimea de qezare hs raportat5 la 'baza oglinzii, depinde de m a r h e a corpului omului. Cele mai obiqnuite dimensiuni medii sint :

h5 1 300 nun normala ,pentru dulti ; 1 000 nun pentru copii de la 6 pin5 la 14 ani ; 700 anm .pentru lcopii de la 3 la 6 ani.

VARIANTA A VARIANTA B VARIANTA C

Fig. 7.16. Trei variante pentru fixarea lavoarelor pe pereti subtiri :

A - varlanta : caramlda pe muchie : B - varianta : beton armat prefabricat d e 7 c m grosime : C - varianta : beton celular auto- clavizat (b.c.a.) prefabricat sail zldarie d e c ~ a m l d A d e 12 5-25 cm

grosime : 1 - platbanda B 40X3.5 : M - diblu de lemn.

3. FIXAREA LAVOARELOR P E P E R Q I S U B V R I

Fixarea lavoarelor ,pe elemente de !constructii se face fie direct p i n quruburi, fie indirect prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susfinere. In cazul in care lavoarul este previzut a se monta Ipe perefi subfiri, se poate folosi, dup i caz. una din cele trei varianto ar5tate in figura 7.16 dupi 'catalogul de subansa~mbluri, caietul I1 instalafii editat 1.S.A.R.T.-I.P.C. - 1971. Pentru montarea diblurilor, m qi M in cele trei variante de constructii de perefi (A, B $i C), vezi figurile 7.8, 7.9 $i 7.10.

4. ALIMENTAREA CU APA

Lavoarele pot f i deservite de un robinet pentru a p i rece sau baterie amestecitoare rnontati deasupra pe perete. sau pot fi echipate cu un singur robinet, n m a i pentru a p i rece, cu doui robinete, unul pentru a p i rece gi celalalt pentru a p i caldi, cu baterie amestecitoare aparenti rnontati pe lavoar sau cu baterie montati sub lavoar .

Recordarea conauctelor de alimentare cu apH rece qi caldH la la- .rroare se face in doug feluri (dup5 cum prevede proiectul) : @ robinet sau baterie montate pe perete deasupra Zavoctrului (fig. 7.17, a) ;

r o b b t sau batetie m n t a t e pe lavoar (fig. 7.17, b).

160 Cenrtrul tevilor va f i pe aceeqi linie orizontala $i simetric fafa de axa medie vertical& Cind lavoarul se alimenteazi cu a p i calda $i rece, pozitia legiturii de ap3 cald5 va fi in partea stingi, iar pentru a p i rece in partea dreapti, distanta intre centrul tevilor este de

Fig. 7.17. Racordarea conductelor de alimentare 160 pentru p0Zifia cu api5 la coloana vertical& : din figura 7.17, a $i

a - roblnet sau baterle montate pe Perete deasupra 200-300 mm pentru lavoaruhi : b - robinet sau baterie montate pe la- vw : 1 - ~ D A rece : 2 - aP8 cald8 ; 3 - clrculatie : p0zitia din figu!'a

4 4 canalizare. 7.17, b.

Cind lavoarul se alimenteaza nurnai cu a@ rece, ,pzifia tevii este de 100-150 r n ~ n distanv de la centrul xurgerii, fie in dreapta, fie in stinga scurgerii, dupi cum coloana de alimentare cu apri se afli in dreapta sau in stinga lavoarului.

[Iniltimea h4 variazg dups pozitia .de montare a lavoarului (tabelul 7.3). Centrul tevii de scurgere este su,b lavoar in axa verticals $i in aceeaqi pozitie pentru aminfdoui ipotezele.

l'c111r11 copii p i ~ ~ i la .1 nni 450 21 0 550- G50 170 6 0 0 - 750

Pcntru copii dc In 4 In G nlli 1 6 0 / 160 1 ill- 800 1 310 1 R O O - 900

Racordarea conductelor de alimentare cu ap; la coloanele verticale se executa d e s u p r a nivelului robinetelor sau bateriilor, .pentru amindoua solutiile (h3), (v. fig. 7.17). fn acest fel se pennite o golire camplet2 a spei din ~on~du~cte in lcaz ,de nevoie (inghet, re,pa- ratii etc.).

Pcntrll copii ile In 6 13 11 a11i

Pcl~tru copii pcslc 11 n11i $i ndulti

700

ROO

4 GO

5 GO

800- 900

900- 1 000

,110

510

900-- 1 000

1000-1 100

Pre,gEitirea vaselor de lavoar in vederea echiparii cu robinete sau baterii, cu ventilul tde scurgere $i cu poi% l.anf. Se giuresc orificiile de montare ale rabinetelor sau ,bateriilor, aceste orificii sint executate .de fabric8 semiperforat, aceasta pentru a pemi te ca lavoarele sa fie echipate cu una din solutiile alese (cu un robinet, cu doua robinete, baterii amestecitoare montate ,deasupra lavoarului sau sub lavoar). Gaurirea se executa pe marginile patratului cu sjutorul unei dalti mici bine ascufite. Gaura pentru port lant se executi cu un gpit mic ; toate aceste operaii se fac tinind v'asul l a v w u l u i pe genunchi, ununcitorul stinld pe un sciunel.

5 . OPERATIILE DE FlXARE PE LAVOARE A ROBINETELOR SAW A BATERIILOR AMESTECATOARE .

0,perafiile ,sint identice, 'pentru baterii in ,plus se va verifica ca distanta dintre centrele giurilor pitrate ce se vor executa pe lavoar s i corespundii cu distanta (160 mm) dintre axele robinetelor.

Se de~urubeaz8 ~i se scot de pe roibinet piulita olandezi cu racordul ~de lipit qi piulita de fixare, se probeaza in loca~ul s3u (patrat) #din lavoar robinetul se introduce in acest locaq, in care intr i pini la rozeti. Sub rozeti corpul robinetului are pe o mica pofiiune forma pitrat5 (pitratul robinetului), sau 4 iq i r i dispuse in cruce, pentru ca robinetul s5 nu se poati roti in locc~$ul patrat din lavoar in timpul manevriirii. Sub, lavoar se introduce pe robinet, in ordine, o rondela de cauciuc, o rondela de metal $i piulifa de fixare a robinetului, acre se stringe. Rondela de metal este necesa1.i pentru ca la stringerea piulifei de fixare, garnituisa de cauciuc s i nu se roteasci $i s i se deformeze. Dac5 suprafata lavoarului na este perfect plan5 in jurul vreuneia din pitrate gi la probare se constats c5 rozeta robinetului nu atinge vasul pe toat5 circumferin* ei, :IL.~

atunci se pune chit amestecat cu vopsea-email Fig, 7,18, Montarea alba viscoasa pe patratul robinetului. Nu este robinetului pe recomandabil ca la montarea robinetelor sa se lavoar : folcseasci, aqa cum se obiqnuieqte uneori, pasta I - COI-DN~ lavoarului :

de ipsos in loc. de chit alb amestecat cu vopsea , f ~ y D:t'at":,,%fe",'e metal : 4 - plullt8 de albi viscoasa, deoarece ipsosul Se inmoaie in fixare ; 5 - rondela de cauciuc sub rozeta ro- Contact cu apa care strabate pe sub rozeta robi- binetului ; 6 - mndel8

netului gi care curgind sub lavoar dB de multe d,e,$udU; Zb Tui$ olandezs : 8 - racord de ori impresia cB este o feavi sparti sau c i robi- liplt.

I netele nu sint bine e t a n ~ t e ; de asemenea nici ciinentul nu este recomandabil s i se foloseascd la montarea robinetelor.

6. MONTAREA VENTILULUI LI A r - + r - , A

~l~- l l . -p 6 DE SCURGERE LA LAVOARE I I y : - I ,

10 L--C-I Ventilele sint de mai multe feluri ~ ; i mirimi : de I", 1 114". 1 112" qi 2".

Fig. 7.19. Montarea ventilului Ele servesc pentru a face legitura intre d e scurgere : vasul lavoarului qi sifonul de scurgere.

1 - corpul lnvoarului : 2 - ven- Dopul se executi din bacheliti sau ma- tilul d e scurgere : 3 - C n r n i t ~ ~ r a de cauciuc subtlrc : 4 . - garni- terial plastic.. Ventilul se introduce in t~lra d e cauciuc lniu groasa : - rondela ( s ~ ~ ~ ~ de plumb orificiul respectiv din lavoar, prin in- ~"le~o:luf i p;,;~~:~$;lfi","~,"LI;

teriorul lavoarului, dupi ce sub rozeta l,.r-oarului : 8 - o r i l i r i ~ ~ l din vcn- ventilului s-a pus o garnitul.5 de cau- t l l PentrLI Dren~ii.1 : 3 - pi:~ll'l olnndeza : - r:ic,,l.:l ,:,, :. ciuc. Sub lavoar se introduce pe ventil

o garnituri de cauciuc care se unge cu vopsea alba groasi, apoi se introduce pe ventil o rondeli (qaibri de plumb moale) ~i dupi aceasta piulifa de fixare, care se stringe pini la fixarea completi. Uneori muncitorii instalatori obiqnuiesc s i dih- tuiasci sifoanele lavoarelor cu chit de geamuri, dar acest lucru nu este indicat, deoarece chitul se inmoaie cu timpul ~i astupii orificiile ventilului, care sint in legituri cu preaplinul lavoarului scofindu-le din functiune. Pe de al t i parte ventilul incepe sii se miqte, chitul neputind asigura o fixare suficienti qi apa curge pe sub lavoar.

La q e m e a ,pe pozitie a lavoarului intii se vecific2 orizontalita- tea cu ajutorul b o l o ~ u l u i , se agaz5 lavoarul pe cele 4 garnituri de cauciuc (puferi) fixati pe console. Nu este permis a se pune alte materiale r a plumb, lemn etc., acestea fiind rigide $i putind rprovoca spargerea vasului in rnomentul cind se vor stringe sub lavoar piu- lifele olan'deze pentru racoi.darea roibinetelor de pe lavoar l a conductele de apii rece qi caldi, vasul lavoarului va f i tras in jos gi presat pe aceste garnituri. Fixarea lavoarului se realizeazi propriu-zis prin legitura la tea'va de ,plumb a robinelelor. Aceast5 feavi trebuie croiti gi prelucrati, dup5 ce s-a misurat exact lungimea necesarg.

Ea se lipevte la un capit de racordul pentru limpit (bosul) care face lbgitura la feava de orel qi la celglalt capit, de racordul de

lipit cu piulifa olandezii a1 rwbinetului. Lipiturile se executi la bancul de ~ u , c ~ u .

lnainte de a se stringe definitiv piulib olandezi la robinetul lavoarului, gtuful de plumlb se va m d e l a astfel incit capitul lui si se potriveasci la robinet, ca la stringerea piulitei olandeze $tu- tul s i nu fie fol$at de a trage de robinet. Eiste r m a n d a b i l ca la rnodelarea $tutului s5 se creeze o curb: de etaj, care eventual s5 cedeze la stringel.ea piulifei olandeze pe robinet.

Sint cazuri cincl intre robinetul 18avoarului $i conducta de a p i de otel zincat5 se intercaleazi un rabinet de colt cu ventil cu ajutorul caruia se poate regla presiunea apei, astfel ca la deschiderea maxima a robinetului lavoarului, jetul lui s s nu stropeascs. In aceste cazuri robinetul de colt se inqurubeazi cu partea de filet la teava de ole1 zincati, iar la nacordul lui de lipit in locul~bosului se lipegte $tutu1 de plumb. Cind conducta de legituri la lavoar este din teavi de plumb de presiune, aceasta se l ipgte direct la racordul rabinetului, dupi ce in prealabil s-a executat o curb5 de etaj ca mai sus. \ Nu este ad'rnis ca pe Silelul pe c.are se stringe piulib olandezi a robinetului sB se pun5 cinepi ; etanvarea se realizeazg prin garnitura de piele pus5 intre piesele ce se string cu aceast5 piulifi.

Cind conlclucta de legaturi este de PVC, legitura la robinet se realizeazi in1wui1-d racordul de lipit metalic a1 robinetului (v. fig. 7.18, poz. 8) cu o piesi speciali de legituri (v. fig. 4.52) executati din PVC, la care se lipeqte apoi conducta.

Legarea sifonului la conducta de scurgere se executi ca in figura 7.20. Conducta de scurgere a lavoarului se monteaz5 de regulg

Fig. 7.20. L e d t u r a d e scurgere dintre lavoar $i perete : I - racordul de lipit a1 stfonului : 2 - stut de taava de plumb 0 30134 : 3 - conduct8 de scurgere din zid : 4 - rozeta de perete (rasfringere wru bercluire) : 5 - placaj (fa-

iaats) fa& Lipita a zidulul.

10 - Cartea m u n c i t o ~ u l de b t a k p i sanitase intentoare - cd. 27

ingropati in zidirie qi se executi ,din tub de fohts cu diametrul no- m i n d de 50 mm ; tubul se aduce ping in apropierea lavoarului, con- tinuindu-se pe o anic8 porfiune cu teavi de plumb de scurgere de 30/34 mm, care iese din perete alcatuind ,pozifia dse scurgere. fmbinarea intre tubul de fonti 5i teava de plumb se realizeazi cum s-a aratat in figura 6.36. Pentru racordarea sifonului la con!ducta de scurgere din perete, executatii din teavi de 30/34 .mm, capitul aceste' conducte care iese in afara peretelui finit, se risfringe pe suprafata ,pel-etelui ('bercluieqte) formindu-se o rozet5 @ig. 7.20, poz 4). Apoi racordul de lipit a1 sifonului se l ipe~ te la pozifia din perete a scurgerii prin intermediul unui ~ t u f d e te,avi de plum'b de scurgere de 30/34 mm, de lungimea necesari. Acest q t q (big. 7.20, poz. 2) poate fi inlocuit chiar cu racordul de lipit a1 sifonului care este suficient de lung la sifmnele fabricate a5tizi.

La ,perete qtutul (racordul d e li,pit) treibuie s i se sprijine cu capul pe marginea rozetei 4 fomate , f i r5 a intra in conrdu,cta 3 de s,curgere ~i se l ipqte astfel de rozetta cu aliaj de lipit.

Legitura dintre sifonul de scurgere a1 lavoarului ~i conducta de scurgere dco PVC se realizeaza inlocuinld ~acordul de lilpit I metalic a1 sifonului, cu o pis5 speciali de legatura de PVC. I

C. MQNTARM CAZILOR DE BAIE

Cizile de baie destin,ate pentru scopuri sanitare, se fa.brici din mai multe feluri ,de materiale ca fonti, tabla Ide otel presati, gresie artificiala, materi.ale plastisce, beton n~ozaicat etc. Cizile de baie folosite in mod curent sint cele fabricate (din fonta, emai1,ate la interior cu email porfelan alb gi vopi te cu vopsea de ulei la exterior.

Esisti ~i lnodele speciale de bai ca baile de ~ e z u t , baile de picioal-e si l ~ i i l e .pentru copii. Biile pentru spfilat pe picioare pot fi din beton mozaicat sau din beton, c ip tu~ i t e la interior cu plsci de

Fig. 7.21. Pozitia persoanei in cszile de baie : a - cads marirnea 1 6 0 0 $1 1 IOU mm ; b - cadl marirnea 1 zoo $i 1 5 0 0 m m : c - cada cu fundul In trerpti, marimea 1190 mm : d - cad% pentru copii, mirlmea 930 mm.

faian@ ; acestea se previd de obicei la cazirmi, c h i n e , bii publice, fri- zerii pentru pedicur5 etc.

Montarea biilor se face diferit de la un tip de cadi la altul, care poate f i inziditi sau liberi (neinzidits).

Pozifia persoanei in cizile de h i e este ar5tati in figura 7.21, in cele dou5 tipuri $i patru m5rimi. In figura 7.21, a mkimea chilor 1600 gi 1700 mm ; in figura 7.21, b m5ri- mea cazilor 1 200 qi 1 500 mm ; in Fig, 7.22, Spatiul minim necesar figurn 7.21, c ciizile cu fundul in pent* utiiizarea cazii de baie: treapti, mirimea 1 190 mm ; in fi- B - latimea ~iazii : L - marimea gura 7.21. d mirimea 930 mm, cadi c ~ z i l .

pentru copii. f n figura, 7.22 este al5tat spartiul minim necesar pentru utilizarea

cit mai bun5 a unei cizi de baie. Cab, de baie se monte& cu una, bu dou5 sau trei laturi lipite de pereti. La ch i le de baie pentru inzidit, faianfa (placajul perefilor) se sprijing pe bavurile c&ii pentru ca apa s5 se scurgi in cadi atunci cinrd se face du$ $i se stropesc pel-etii.

Minerele de h i e se monteaza pe perete ,deasupra rcazii de baie $i serveqte pentru sprijinirea cu mina a persoanelor la intrarea $i la ie$irea din ) h i e . in figurj. sint date 4 .pozi'fii ~ d e fixare pe zid. Mine- rele se fabrici din mai multe feluri de lmteriale ca almi nichelati, fonG emailaG alb, portelan sanitar, miner cmbina t cu sipunieri simp15 pentru montat apcuent sau ingropat in locul unei plici de faianti.

Obiectele sanitare amplasate in imediata apropiere a c k i i de baie trebuie s i aib5 spatiul minim de utilizare stabilit prin STAS 1504-69. fn figura 7.24 sint aratate diferite posibiliklti de mplasare. h tabelul 7.4 sint date distanlele minirne ~de montaje pe orizantals.

h5ltimile de montare sint date de la nivelul p d o s e l i i finite pini la partea superioari a cizii de baie $i a1 accesoriilor care con- difioneazi folosirea acestora, respectiv rpini la axul orizontal ,d .ar-

miturilor. In tabelul 7.5 I I I I I 1 1 I I I 1 1 , , sint date inilfimile de

-l-J_1_1 1 I I I I I I I I montaj ale accesorilor, iar IJ$J_1 - in figura 7.25 este indicat

I schematic montarea c5- zilor de h i e $i a acceso-

Fig. 7.23. Diferite pozitii de montare a mine- relor de baie. riilor. In figura 7.25, a,

Tabelul 7.4. Distantele min ime p e orizontalfi

Dr.nu111irca obiectului

mllitar

Cntlil de baie pentru adnlfi

Cadi de bale pentru sugar l

0 bsel-vatii

L)is;an\:) pritscrisA se rclrr5 lluuiai la una dill lnturile obiectului ; celelalle laturi sc lipesc de zidHria dc ro$u - la cazile lnzidite - sau la pe- rctcle finit - la cH- zilc nelnzidite

-

- -

1) Ida aparlamente cu grad de confort redus se adrnile o dep5$ire a rnarginii lavoarulu i peste huza c5zii de 30 rnrn

- -

2) Dis lanb prescrisa se refera la 3 din la- lurile cazii : a patra l a tu r i se lipevte de perete

-

Dislnnt:~

De la:

[rnrnl

Buza c&z;i de baie

Buza &ii de baie

Dislnnln

~ 5 ~ 5 spatill de circulatic pe

Ilng8 pcnoana mrc folosepte

obicctul =,itar

. tmml

500 - 000

600

500 500

OL

400 400

600'

600

sc rni=r:i

P1n.i la

[mml

l'erete

Fats fron- t a l i a : - lnvoaru- rului - c1oselt:- lui r: - bideului Fats latern-

1H a : - lavoaru- 1 ui

Axa : - closetului - bideului

Percle

Bum altel ellzl de bale

111i1ii 111:

C11 spntiu dc circil- I"t!e W

Ilnga Per- 50'""

folose~te obieclul sanitnl.

rmm1

--

-

- -

-

-

1 100

-

Tabelul 7 . 4 (contlnuare -- -

0bscrv:ttii

-

. .

~enurniren ohiectului vlnitnr

I l G i pefilro picionre

Dcnun~ircn obiccl,,lui wnitnr, Inn1 (intcn n arrn5lurii SILI :~ccrsoriilor dc ~nonlnrc Ol)scrv;~!ii

obicetclor vlllitarc 1 nllnl 1 BSi penlru odulfi :

- cada tlc 1)aie - balcrin de perete prntrn bnie

- para duvului fix

- sspuniera - mlner de baie

BPI l ine pentru copli sugar1 :

- mda de baie - bateria d e perete

- dpunierii

m i p e n h picloare :

- cada de picioare - batcria

- mlner de baie

- apunleri i

1)nic

I>ist:u1(;1 re ~ltbso;~r:i In :

I

I)? In :

[ I ~ I I I ]

I.':lta f1'011- In15 a hiii

A x a cuvci hiii

700

I)isIan\A l1ii1li1115

Max. 625 100-150

2 100

750- 850 750- 850

1 000 1 100-1 150

1 150-1 250

350 150- 250

1 000-1 100

500- 600

I 1 :

[111111 J

Perelc

Pcrele

Asn n1:c.i cuvc tic

- I

--

I:;,.: s,,,~ill <I,, rilruln\ic 110

11ng.i pc.rso;lna clrc folosrylv

ohi,.rtrll sallilnr

[111111]

G0n

400

De la p ~ r t e a superioard a c k i i De 13 fundul clzii de baie la buza slropilorulul

-

-

- Se monteax5 In dreptul ven- Lilelor de golire a chzii

-

-

De la partea s u p e r i d a cazli $I ln axa el Se amplaseaza br a m 1 c W mu lateral Se amplaseae& tn h p t a sau stbga bateriel

CII spnti~l 11' circu-

["tic Pe l l " '%~l l~" -

Iu1osc)le obicrtul snnitnr

[lllrn]

1 1i10 1 000

Fig. 7.24. Dishnte minime intre cada de baie +i alle obiecte sanitare :

1 - cad& montata pe colt : 2 - cads montata In ni$e : 3 - cada gi lavoar alaturate : 4 - lavoar dep&$ind buza cazii ; 5 - cad& si

closet ; 6 - cad& si bideu ; 7 - cada si cazan de baie.

Fig. 7.25. Schema de montare a cszilor de baie $i accesoriilor : a - cad& d e baie pentru adulti : b - idem, cu mzan de baie : c - cad& de baie pen-

tru sugari.

de baie pentru adulfi alirnentatii cu apii calda central ; in figura 7.25, b cad: de baie pentru adulti, alimentat5 cu ap5 calda pre- parata local ; in figura 7.25, c cada de baie p n t r u sugari, alimentati cu ap i caldi central.

1 . MONTAREA CAZILOR DE BAIE

Cads se tiSalsporti in camera de baie ci11.d c la i rea este inci in perimda anteiSioari finisajului $i pentru a evita deteriorarea emailu- lui in tinlpul execuvei luc.ib8rilor de zidiirie, este necesara protejarea ei ru hirtie rji talaj de lenln, sau cu o planset5 de scinduri pus3 peste cada de h i e .

Cada de baie neinzldita se monteazli pe picioare din fonta mpiinse cu scoahe $i ~urubur i , dupfi .ce s-a esecutat ~$i finisat pardoseala din camera d baie. Picioarele se vor esecuta astfel ca distanta de la orificiul ,de scurgere. la pardoseali s i fie de miniinurn 125 mm. Cizile inzidite se qaz: ~de obicei pe re.azeme ~ d e ciir&nidi, inainte de a fi executata paildoseala calnerei de baie ; inaltimea lor se potrivevte Bstfel ca pentru placare s5 se foloseasc5 un nuinar intreg de rinduri din placi de f'aiant5.

2. MONTAREA CAZILOR N ~ N Z I D I T E

Pentru cada de baie li- 1 ber5 care nu se inzide~te, pozitia scurgerii se executa inainte de turnarea mozaicu- a lui, iar cada se monteazii dupi turnarea $i finisarea mozaicului. Etanrjarea prea- plinului la cada de baie se realizeazi cu garnituri de cauciuc moale $i vopsea albii b email ; pentru o mai bun5 etanvare, sltringerea ventilului pe corpul c5zii se face cu ajutorul vurubului portlant. Etanqarea ventiului de scur- Fig. 7.26. Legarea la canalizare a cHzii de gere : se deSurubeaz8 $i se baie cu fund plan rnontila neinziditg:

scoate de pe ventil racordul a - vedere laterale : b - vedere In plan : 1 - cada : 2 - suon de Pardoseal4 combinat

olandez $i piulita de fixare cu iesire vertical8 : 3 - venu de scurgere ; 4 - preaplin : 5 - leg4tura la suon : 6 - con- ~i Se introduce sub rozeta ducta de la preapm : 7 - jonctiunea conductei

ventilului o garnituri (ron- de scurgere dintre conducta lngropata In pardoseala 31 cen aparenta.

del5) de cauciuc. Ventilul se introduce astfel in orificiul respectiv a1 cizii de baie. Apoi se in~urubeazi pe corpul ventilului, pe sub cadri, piulifa de fixare care .re stringebine ~i in cele din urmG se monteaza la ventil qi racordul olandez. intre piulita de fixai-e a ventilului $i cada de baie nu se pune nici o garniturri, etanqarea fiind asigurat5 nurnai de garnitura din cada de b i e .

Scurgerea de la preaplinul biii se eyecut2 din teav5 de ,plumb de scurgere de 30/34 mm sau din teavii PVC de 32X 1,8 m si se racordeazi cu sicurgerea de la ventilul 'baii, esecutat5 din plumb de 40x44 mm sau teavi PVC, care la rindul ei se racordeaz5 la pozitia con'ductei de scungere ce merge la sifonul combinat. Pozitia acestei conducte executate se va afla fa+5 de ventilul de scurgere a1 b5ii la o distanti suficients pentru ca s5 se poat5 esecuta racol-dal-ea (minimum 150 mm). Pozioa conductei de scurgere nu se amplaseaza in dreptul ventilului biii, urde s-ai. putea .face racol-darea directa a ventilului, deoarece este foarte greu sfi se an~plaseze exact- in punctul necesar.

Coniducta de scurgere, esecutala din teav5 de plumb de scurgere de 50/54 mm, se ingroapi sub paiqdoseala ~i se termin5 la sifonul

coinbinat a1 biii ; ea trebuie 1 esecutata inaintea pardo::i~.ii

camerei.

3. MONTAREA CAZILOR PENTRU INZIDIT

Pentru cada de baie care ! f i r~ / .+ t , [~) se inzide~te, atit conducta de

scurgere, cik ~i coada se mon- tea25 inainte de turnarea

b

monteazi direct pe p lan~eul de beton armat. In figura 7.27 se dau detalii cu privire la

Fig. 7.27. Legarea la canalizare 3 cHzilor de baie cu fund plan pentru inzidit :

a - vedere lateral8 : b - vedere In plan : I - cad& : 2 - &ifon combinat : 3 - Ventil de scurgere : 4 - preaplh : 5 - legstura la si- i on : 6 - conducta de la prppun.: 7 - conducts de scurgere spre canahlare . 8 - placa da beton armat : 9 - beton de urnplutura mozaicat sau plaeat ex gresie : 10 - postament

(nicioare) din c?m€imid&.

legarea scurgerii biii la sifonul combinat. Dat fiind c5 imbinirile prin lipire ale conductei de scurgere de plumb se ingroapa sub parb- doseali sau ramin sub cada inzidiG qi n u se mai poate urnbla la ele, pen~tru o mai

m:ll-e siguran\2 lipitui-ile nu se \-or executa la pozitie ; diversele,portiuni ale conductei se croiesc dupi pozifie ~i apoi se scot afar5 pen- t1.u a fi lipite. Tnilfimea de Inoiltare a cizii trebuie s; fie egali cu inrilfimea unui nuinir intreg de plici de faianfi existente pe $antier, plus grosiinea buzei cizii, pentru a se evita montarea in jurul baii a unui rind de plici tainte, ceea ce ar diuna esteticii. Din aceasti cauzri in majoritatea camrilor cada de baie pentru inzidit nu se asazi pe picioare de fonti, a w cum se avazi cada de hie liberi, ci pe postamente execurtate din cirrilllida zidit5 cu mortar de ciment.

Dupi ce s-a montat cada de baie ~i scurgerea de plumb sau de PVC a fost lipiti la preaplinul ~i ventilul cizii qi la sifonul combinat, scurgerea, se supune la o probi cle etaiz~eitate. In acest scop se astupi capitul scucgerii din. sifonul combinat $i se toarni in cadi api. care se lasi timp de 112 h. observin~du-se s i nu existe fisuri. Dupi probi scurgerea se demonteazi $i se bitumeazi lbine la cald, apoi se inf5~oara bine cu fisjii de pinzii de iutii sau d e sac, peste care se aplici din nou un strat de 'bitunl topit.

in cazul in care 1i.pitura coi~ductei de scurgere a sifonului combinat se esecutfi mai tiiziu. capatul scurgerii ,care se leagi la sifon se lasi neizolat pe o dist.anti de 100-150 mm, .pentru a nu se irnpiedica esecutarea lipiiurii : acest capit se izolea.zi ulterior. Este insS recon~andabil ca 1ipitul.a scul-gerii la sifon sri se execute de . la inceput, odati .cu celelalte lipituri.

Aceasti izolatie are sropul s2 protejeze coi~ducta de plumb contra coroziunii, fiind qtiut c5 betonul si mortariil de ciinent o atac; foarfe repede, iar inlocuirea ei sul) paldoseala de n~ozaic este greu de executat.

4. MONT.lRI<A CAZILOE ('11 I.'UND IN TREI'TE PEKTRC' ~ N Z I D I T

Se monteazii la fel cu crizile de baie cu fund plan pentru inzidit. Cada >e fabrici inltr-o siilgur8 inririme.

5. MONTARE.4 CXZILOR . .

DE BAIE PENTRU SUGAR1 *- -.- .-

Aceste cazi se fabricri intr-un sin- guy tip Si singuys ingrime. pentru Fig. 7.28. - Spatiul minim ne-

cesar pentm utilizarea cHzii tit mai bun2 folosire a bailor pentiw su- d e bsie cu fundid in tieapt&

Fig. 7.29. Spatiul minin~ necesar pent~u uliliurea c k i i de bnie pentru sugan.

gari este necesar ca ele s i fie montate astfel ca s i aibi spafiul minim de utilizare stabilit prin STAS 1504-69 ; in figura 7.29.9i tabelele 7.4 qi 7.5 sint indicate cotele de montaj pe orizontali $i pe verticalj. a cizilor pentru sugari.

Cizile se monteazi pe console fixate in perete, pe picioare sau cadru metalic ~i astfel ca sii aibi acces din trei pirti. fniltimea de montaj a cazii de baie $i a accesoriilor este misurati de la pardoseala finiti $i axa orizontali sau inarginea superioara a obiectului (v. fig. 7.25 $i tabelul 7.5). f niilfimea de montaj este mai mare decit la celelalte cgzi de baie. Den- tru ca persoanele care spali 'kpii i $i care stau in picioare, s i nu fie nevoite s i se aplece mai mult. Po- zitiile de alimentare cu ap i +i de scurgere se executi la fel ca la orice obiect sanitar. La scurgerea bsii se folose~te sifon de lavoar, sifon de bideu, sifon S sau sifon P.

Fig. 7.30. Cad& pentru sugari nlon- Robinetele sau bateriile care tats pe console : alimenteazi cbi le de baie pentru

1 - cadti Dentru w a r i : 2 - baterie cu b a t m l a n t : 3 - console ; 4 - si- copii, 5 2 vor monta in dreptul ven- ion din teavh de alarnti cromata :

s - si~uniera. tilului de golire pe perete.

6. MONTAREA BAILOR p m T R U SPALATPE PICIOARE

Se fabric8 din font: einai- late in interior, pot fi esecutate din beton mozaicat in intet.ioiS sau din beton ciptu- qite la interior cu pliici de faiantii. Se prev8d de obicei la camine, b8i publice etc.

naile pentru picioal.e din Fig. 7.31. Spatiul minim necesar pentru uiilizarea chi lor de spslat pe piciwre :

fonts emailatii se monteazg A - miirimaa oblectuM.

pe postamente de dramida. In general toate t ipu~i le se imbraci (placheazii) cu mozaic sau faian@.

'De obicei se monteazi mai ~ n u l t e bii in serie, una ling2 alta, pe un singur rind, lingi perete sau ,pe d 0 ~ 5 rinduri, avezate in mij- \locul camerei. Pentru o utilizare judicioasi, vezi dhensiunile din b- belele 7.4 qi 7.5.

Ventilul de scurgere a1 b5ii pentru picioare se monteazi b. fel ca la cada cle baie. Conductele de scurrgere se monteaz8 pe sub bAi $i sint acoperite cu zidiiria de ca rh id r i care foimeaz2 postarmentele. Scurgerile de la toate I~i i le de 'picioare dintr-o incipere (acelqi rind)

Fig. 7.32. BBi montate in grup : 1 - cadi de baie pentru picioare ; 2 - ventilul de scurgere : 3 - roblnet pontru ap& caM& : 4 - robinet pentru ap& rece : 5 - conduct& a ~ h re~e . 6 - conducts ap& amestecats (caldn) : 7 - sifon combinat : 8 - conducts' de scurgere : 9 - spre coloana de scurlere : 10 - de la s u m de

a d . rece gi cald& de la amastec&torul cornun.

se racordeaz5 la un singur sifon combinat, care servevte $i ca sifon de pardoseals. Scurgerea fiecirei bii se executi din teavi de plumb de scurgere sau PVC tip U, cea din plumb de rcurgere este de 40144 mm, din PVC de 40 X 1,8 mm, iar colectoarele din teavi de plumb de scurgere de 50/54 mm, iar cea dill PVC de 5 0 X 1.8 mm.

Cind b5ile pentru picioare se alimenteazi qi cu apfi caldi, se monteazi un amestecitor coinun, care se poate confectiona pe ~ant ier . In acest caz b,iile se ali- menteazci ~ r i n t r - o conduca cu aDi amestecati, iai. prin al t i conducti, cu a p i rece,

'T la fiecare baie pentru picioare existind cite douri robinete, unul pentru a p i ameste- cat5 ~i celilalt pentru ap5 xece. Robinetele se monteazi la 500-600 mm de la pardoseala fintii, celelalte accesorii sint prezentate in figu1.a 7.3;).

,-- J- cy-- 7. MONTAREA SUPORTULUI CU JET

DE APA (DU$) \.k,' Sprilatul pe picioare cu jet ( d u ~ ) con-

Fig. 7.33. Schema de mon- tinuu de ap i poate fi alimentat numai cu tare a cgzii 8i accesorii : apri rece (un singur l.obinet) sau cu apg 1 - cads de picioare : 2 - sa- Dudera ; - drier de spn- rece ~i caldi (cu doui robinete), la fel cn jh : 4 -h*-ete de apacald3 la biile pentru spilat pe picioare. arnestecats $i ap8 rece ;

5 - swun. Acest supol-t, mai bine zis suport pe care se pune piciorul se poate execu.ta din

qipci de lemn de esenti tare, montate ca un gr&tar pe console din metal fixate in zid (fig. 7.34). Ca armituri are o par5 de du$ sau o sim- p l i mufi de jet compact de apa, unul sau doui robinete dupi caz, un miner de sprijinit cind este necesar, o s5punier5 $i un cuier pentru prosop.

La fiecare loc de spilare (cluv) poate f i utilimt de o singuri per- s o m i stind in picioare si spslind cite un singur pidor pe rind. CO- lectarea $i dirijarea apei la canalizare se face cu .aijutorul unei rigole cu pant5 spre sifonul montat pe fundul rigolei la partea dinspre coloana ide scurgere, rigola este acoperiti cu un grgtar din l m n tot d e esenw tare, grosimea lui este egal5 cu adnciunea rigolei pentru

ca s i nu existe nici un fel de denivelare intre paldoseala camerei $i fa@ superioari a gritarului.

Astfel de d u ~ u i i se pot monta cite unul sau mai multe in serie. Sint foarte practice qi igienice, am- plasai-ea lor se poate face in orice camera de baie, la bazine de inot, sili de gimnastica etc.

8. MONTAREA BALLOR DE $EZUT

Se monteaza in spitale, dispensare, clinici, sa- natorii, bi i publice etc., fiind folositi pentru tra- tamente medicale. Se executi din fonti $i se acoperi in interior si partial la exterior cu un strat de email alb, iar suprafefele neemailate de la exterior sint vopsite cu vopsea de ulei (grund). Are Fig. 7.34. SpHl5- o formi pitrat i , cu spatele mai inalt decit cele- tor CU jet de anH

lalte parfi. S e monteazs pe patru picioare. (dug) :

I - gratar de lemn : Este previzuti cu orificii pentru ventil de ~ a , f i ~ " " ~ ~ ~ ~ t ~ ~

scurgere $i pentru preaplin. Ventilul de scurgeve t",",F6a:a, z$Pn gi preaplinul se monteazli la fel ca la cada de baie lib.esi neinziditi, de asemenea armiturile qi robinetele pentru ap5 caldH qi re*. Alimentarea cu ap5 caldi amestecat5 se face de la arnestecAtoru1 sau incilzitorul de a p i montat central, este echipat cu doui robinete pentru a p i rece $i a p i deja arnestecati la o tempera- tu r i de 40-45'C.

Este necesar la instalatiile ce folosesc a p i arnestecati rece $i caldi cum ar fi W l e de picioare, biile de qezut, dugu- rile individuale sau comune, se poate confectiona De santier di; teava fiekbi-

Fig. 7.35. Spatiul minim necesar pentru utilizarea cHzilor de sezut : toare cu un diametru

o - cad& u i t d de perete ; b - cad& montatd In colt. mai mare, in care se

fixeaz5 prin suduri concentric o bav5 de o dimensiune rnai mici (fig. 7.36), m5rimea lor de- pinzind de nurn5rul locurilor ce trebuie s5 ali- menteze cu apa amestecat5 la o tempei-atura

7 dorita $i economic5 (40-45°C). 6 In figura 7.36 se dau detaliile de mnstrucfie

pentru un amestw5tor de ap5 cald5 $i rece, care poate deservi un numar mai mare de duquri, c5zi pentru picioare sau b% de vezut.

Pe conducta de ap5 amestecati, la plecarea din a m e s W t o r se sudeazi o mufi obiqnuiti de 3/4", in care se inqurubeazi un termometru pentru controlul temperaturii. h t r e amestec5- toi- $i robinetele de pe conductele de ap5 rece si ap5 cald5 se monteazi cite un racol-d olandez, pentru eventuala demontare a amesrtecitorului.

Fig. 7 . 3 6 Amestecs- Un astfel de racord se monteaz5 qi' la plecarea tor de conductei de ap5 amestecatri. caldH : 1 - mantaua exteri- Oars (teava fierb8- 10. DEFECTELE POSIBILE LA C:AZILE DE BAIE ioare) : 2 - teavA (re- cord) pentru apA ames- tecatA: 3 - racord olandez : I - m u i ~ La h t e tipurile de cizi de baie neinzidite. pentm ~ e n ~ ~ o m e t m : inzidite, in treapt5, pentru sugari, de spilat pe

5 - stut uentru goure : 6 - intrare aph calds picioare, de $ezut. Defectele se produc mai rar sail m e : 7 - ieslre

(caldP) amestecau. deoarece cizile sint utilizate cu o frecvenf5 mai scazuta decit celelalte obiecte .%nitare $i se con-

fectioneazi din materialele rezistente (fonlti emailatii). Defectele care se intilnesc in mod obisnuit la cszile de baie sint : 1) Scurgerile d e a@ pe lingii preapli?zz~l ciizii snz~ pe lingii v e n -

t i l z~l d e scurgere, datoritii deterioriirii sau invechi.rii garn<iturilor de cauciuc. Remedierea const5 in inlocuirea acestor gal-nituri. Inainte de montare, noile garnituri se ung :pe a n k l e @i$i cu vopsea albi.

2) Fisurile la conductn de preaplin la con.ducta d e scurgere, care se confec~oneazc i d i n teavii d e p lumb d e scurgere salr PVC. Remedierea, este destul de greoaie deoarece trebuie demontatA c d a de la locul sgu, pentru a putea executa lipiturile la tevile de plurnb. Existents acestor defecte este semnalats de cui-gerea apei lpe pardoseala camerei de baie atunci cind este folosit5 a d a .

3) fnfuizdarea condz~ctei . de scurgere, datoritii d e p ~ n e r i l o r d e grii- s imi, @r , murdiirie, scame etc. Pentru desfundare se poate folosi cu bune rezultate pal-a pentru desfundat chiuveta ; .cind se folose$te

para la ventilul de scui.gere se va inchide (astupa cu o cirpi udi) orificiul de preaplin a1 c5zii, pentru ca presiunea creati prin ap5sare pe par5 s5 nu se piarda prin acest orificiu.

D. MONTAREA DUSURILOR

Duvurile se folosesc in locuinfe, c h i n e , creve. b5i publice, Ntadioane etc. Se monteazi in camerele de baie, in cabine indi1:iduale sau in srili comune de du~u1.i. Dusurile propriu-zise sint baterii (dous robinete) cu teav:~ lung5 pentru d u ~ fix qi para (sita) de du$. Sint d u ~ u r i din care apa curge sub forma de ploaie (cu sita-para) si du9ui.i din din care apa curge sub formri de jet vertical. inclinat etc.

Fig. 7.37. Pozitia de spHlare 1s dus.

Sub fiecare tlu$ se monteazg cite o cadi de duq care se fabrics din fontA, cu interiorul eunailat gi exteriorul grunduit. Este prev5- zut.3 cu o gaur8 ,pentru ventil de scurgere. Se pmte monta ingropati in pardoseal5 sau deasupra acesteia $ i se h b r a c i cu faianfi, mozaic e k . Se execut.2 in doui tipuri : pitrate (fig. 7.38, 1, 2, 3, 4) $i cu bodura ro tunj ia (fig. 7.38, 5).

In figura 7.38, (z se ara t i spa.fiul minim necesar pentru utilizarea dqu lu i cu cadi. C a b pentru d q se anai poate confec$iona $i la f 4 a locului din beton jmbricat cu plfici de ifaianf8 sau de mozaic. Cada pentru duv servqte pentru colectarea apei uzaite rezultate d e la d q u l respectiv, pentru ca aceasta sii nu se rapindeasc8 pe pardo- sed i . Ea , w e semi $i ca baie de picioare, k 8 la ventilul de scurgere a1 cizii se ,pune dop.

La instal4ii cu caracter provizoriu, dqur i l e pot fi executate din fevi de otel zincate, h b i n a t e cu piese fasonate (fitinguri) gi prev5- zute cu rabinete de oprire obiqnuite.

In figura 7.39 qi in tabelul 7.6 sint date dimensiunile p e verticali de rnontare a duqului, a c k i i de duq $i a accesoriilor acestuia.

Cada de du$ se rnonteaz5 cu una, cu doui sau trei laturi lipite de pereti (fig. 7.38, 1, 2, 3, 4, 5), faimw sau placajul de pe perefi se sprijinfi .pe buza &i pentru ca apa s i se scur-5 in cadi atunci cind se face d q qi se strapesc peretii.

Tnbelul 7.6. lnglt i rni le d e montare I I I

Dcnumirea obicctului sanitar. a ermlturii

nrcrsoriilnr ohlec- f : , ] . I : sa11ital.e

fn.il\irnra de montasc

[ m ~ n ]

Cnda pelltru d u ~ - cat1.i cle Jus - ]>at vric - p:lrn ~luqului

900 111111 111Irt. nsc.le a d o u i bntrrii 450 1111n d e la nsul I~nlcriei In pcrele

I - De la fnndul c iz i i Se anlplascazi in asu l d e duq cizii

- De In lundul c5zii

Latc~.nl rat5 d e bate-] rie, In gaharitul du- $ului

Simetric mlncrului de haic fat5 d e bateric 11) gabarilnl du$ului

--

-

De la pnrtea supe- sioar5 a grPtarulul In baza slropitorului

-

tle duy In hazn slropitorului

-

-

Fig. 7.40. Pos ib i l i t a t i de a m p l a s a r e a cHzilor de d u s : 1 - d u ~ $I lavoar ; 2 - d u ~ $1 closet : 3 - du$ Si bideu ; 4 - du$ cu trecere ; 5 - du$ $i lavoar al8turat : 6 - dus Si closet al8turat : 7 - du$ si bideu alitu-

rat ; 8 - doll5 c5zi de duS alaturate.

17 - Cartea muncitorulul de instalatii sanitare interloare - cd. 21 257

Tabelut 7.7. D i s l a n t e l e ~ n i n i m e p e orizo11talH

Obiectele sanitare aanplasate in imeidiata apro,piere .a cizii de du$ trebuie s i aiba spatiul miniin de utilizare stabilit prin STAS 1504-69. .In figura 7.40 sint ~ 8 t a t e diferite posibilitgti de amplasare, iar in tabelul 7.7 sint date distantele minime de montaj pe orizontal5.

2. D U S U R I C O M U N E ( I N S E R I E )

Dcnurnirca ohiectului

sanitar

Cada de dug

Se #pot pune cizi pentru d u ~ la fiecare loc, la fel ca la dusurile individuale sau se d i pant5 mare la pardoseali ci tre unul sau mai multe sifoane de pardoseali ; in ultimul caz pe pardoseala in panti

Cu spatiu clc

Cil'c\lla- ti' PC llng5

pcrsoa- n3 care folosej- tc 0-

bicclul mnitar Iniml

I

GOO

Disbnta Distanta minim:

FSrB spat iu de cil.culaf ie pe llngn pcrsoana care folose~te obicctul rqnitar

[ ~ n m l

I * I c c l c

sc

Dc la :

[mml

Buza c5zii d e du$

Axul cizii dc dug

0

0

m5soari

PlnP )a :

[mml

Perete F a l a froll-

t a l i a : - lavoa-

rului - close-

t olui - hidcului F a t a la te-

r a l i a lavonru- rului

Axa l : - close-

tului - hitleului

Perele Axul al te i

cdzi d e dug

400

400 100

I I

;?(;O : > i l l 1

I

470

Fig. 7.41. Duguri conlune : a - dusuri comune intr-o incapere : b - du$uri cornune d e s ~ a r t i t e cu paravane : I - ri- go1a : ? - sifon de pardosealB : 3 - para dusului : 4 - despirtitur3. (paravan) din :

sticl2. tabla, beton etc.

se pun gritare de lamn, executate astfel .ca s i se realizeze orizonta- litatea. Panta pardoselii in incgperile cu ,du$uri trebuie sB fie de 30-40 mm/m. Uneori la duvurile montate in sili comune, apele

zate se colecteazi in rigole, care se varsi la canal prin recipiente au prin sifoane de pardoseals. f

Du~ul-ile comune cu baterie aunestecitaare centrals, cu un singur robinet de manevra ba fiecare du$ cu tr&gitor de lant se rnonteazi in canlere de du9ul.i individuale sau comune, mai ales in carnine, cazB~-mi, sLli de sport ; ele au un consurn mic ide .api qi sint foarte economice, deoarece apa curge numai lcinld persoana se cliteqte (se du~eaza). In t h p u l spa1,atului (~Zipunitului) idu~ul nu curge, nu con- suing apa, apa curge atit timp cit persoana trage de minerul lantului ~i num8ai atit timp cit ii este necesar.

Pentru consumatori de a p i ,aunestecat& necesara duvurilor, bailor de spilat pe ,picioare, spiiitoarelor cu jet de a p i curenti, b i i de $ezut. Acestea sint montate in constructii executate cu investitii minime ca : organiziri .de v t i e r e , barAci, stalii de preparare be- toane e t ~ . , un~de exist2 posibilitafi de racondare l'a agentul incilzitor abur de joas5 ~i medie presiune.

In figura: 7.42 s-a exemplificat un incilzitor de a p i pentru d u ~ tipizat $i aprobat cu Ord. C.E.S.A.L. nr. 37/10.2.73 din Catalogul de suban~ambluri, ca,iet I1 instal&ii, e.ditat 1.S.A.R.T.-I.P.C. - 1971. Reglarea temperaturii apei pentru du$ se poate face prin actionarea robinetului cu ventil 6. Se vor lua misuri de izolare termici a man- Sonului de incilzire 2 $i a con,ductei de abur 5.

Fig. 7.42, 1ncHlzitor de apH pentru dus : a - schema de distributie dusuri montate in serie : b - e!p- vatie : c - plan ; 1 - conduct& condens : 2 - manson incallire : 3 - conducts de apS pentru dn$ : 4 - robinet cu cer, din fontA 51 bronz : 5 - conduct& de abur : 6 - robinet cu ventil cu flanse ;

7 - par& de dus ; T - termometru.

fn functie de rarordarea incilzitorului de a* pentru durj la ansamblul instal,atiei de incilzire se va aprecia necesitatea nlmtir i i unui sifon sau oale de con~dens (1/2") pe con.ducta de condensat.

In exploatare, ca rnisuri de protectie a muncii, practicarea g5- urilor 0 4 run in corpul si cepul rdbinetului 4 asigura automat evacuarea apei ramase in man~onul de incilzire 2 prin inichiderea robinetului.

E. MONTAREA CAZA.NELOR DE BAIE

Cazanul se monteazi conform STAS 1504-69. care stal)ile$te distanfele minime intre cazanul de baie $i alte obiecte sanitare ce se monteazi in aceea9i camera $i in apropierea cazanului. aceste distante pe orizontali fiind date in tabelul 7.8 ~i ar5tate schematic in figura 7.43.

Fig. 7.43. P o z i t i i l e c a z a n u l u i de baie : 1 - cazan de baie cu : 2 - lavoar : 3 - c a d i de baie ; 1 - clo-

set : 5 - birleu.

Tabelul 7.8. U i s t a n t e l e rn in i rne p e orizontalA

Ansamblul sob2 cazan de baie se monteazi la 80 mm distant5 de buza cazii de baie, pentru .ca apa s i curgi din bateria amestecatoare montata pe cazan direct in cada (fig. 7.44). Dupa a9ezarea pe locul stabilit, orizontal si neted, dar n m a i dupa ce a fost montatg bateria aillestecatoare pe cazan, deoarece dupi aqezarea oazanului Pe sobi, bateria se va monta mai greu. Bateria .amestecitoare a cazanului se monteazi prin simpla inqurubare in $tutu1 cu filet exterior prevazut la cazan in acest scop, etangarea realizindu-se in mod

Denu~nirrn o b i e c t u l ~ ~ i

sa11iL~r

Camn de ba ie'

Distanta 111ioim5

F i r i spnliu de cil.culatie pc 'ill$ pcrsonna cnrc folose$te-obiectul 5nllllar

a I ~ [ T l l I e

1,irLanta sc n18swar5

Dc In:

[ ~ n ~ n ]

I';I r l 1:1 I c r :~ I5 :I c n ~ n ~ t ~ ~ l ~ ~ i

600 000

p 1

[ma11

I

1'1-re l e Fati1 lrt111lal3

:I : - l u ~ o a r u l u i

r l o s ~ l t ~ l u i - l,itlt*ul I I ~

I l r~zn r i z i i tlc Imic snr1 clusulr~i

A r u l : - I:IVO:II.~I Iui - closrlttlni - I j i t lrului

500

SO

100

800 < 800 800

obi~nuit, cu cinepi ~i ulei de in fiert. In ordine urmeazi montarea fevii pentru duq care se va in7urub.a cu capitul inferior in butucul bateriei amestecitoare, ial- capi- tul de sus se va in~uruba in qtuful previzut in acest scop la partea superioari a cazanului. Se va avea in vedere ca soba s i fie aqezati cu u ~ i t a focarului la un unghi de 90" fa t i de bateria cazanului in stinga sau in dreapta acesteia dupi caz.

Cind conducta penti.u alimentarea cu 6 a p i a cazanului este executata din feava

de otel zincati, aceasta se va termina cu un cot sau cu o mufa de 1/2", arjezate la

, . . , . ' . . o inilfime de 600 mm, m8suratA intre 1 I pardoseala finiti si centrul orificiului co- Fig, 7,44. Cazan de baie tului sat1 mufei. LegBtura dii~tre cot sau

din tabls emailat : m u f i gi bateria cazanului se executi cu I - cazan ; 2 - sobs din feavfi de pluinb de presiune cu diametrul $nlA Dentru cazan de baie : a - cads : - baterie de 15/23 mm, pe care se intercaleazi un tecktoare ; 3 - para (sita) de dus : - dop golire ; robinet de trecere de 1/2", de tipul pen- 7 - teava de dumb de presiune de 13/13 mm : 8 - ro- t r ~ teavfi de plumb. ~ e a v a de plumb se binet de trecere : 9 - de la

reteaua de apA rece. racordeazi cu cotul sau mufa tevii de otel prin intermediul unui bos de 112" lipit la

unul din capetele ei, celilalt capit a1 fevii lipindu-se direct pe racordul de lipit a1 bateriei cazanului.

Cind conducta ,de legituri de la coloana de apG este executati din teavi de p l m h de presiune, 1-acordarea, la cazan se realizeazi prin lipirea directi iiltre ele a lcelor doui fevi de p l m b prin lpre- siune, pe teava de plumb de legituri fiind intercalat robinetul de trcce1.e de 112". ca mai sus.

Robiiletul de trecere de 112" mentionat se rve~ te .pentru reglarea presiunii apei $i pentru inchiderea apei in caz de reparatii la cazan. Reglalea' presiunii apei se realizemi inchizind mai mult sau rnai

I ine- putin robinetul de trecere, astfel ca atunci oind se des'chide rob' tul pentru ap i calda a1 bateriei cazanului, apa caldi sB curgi in cads n ~ ~ r n a i p i n baterie. F i r i aceastfi re,glare, daci presiunea apei este prea mare, o parte din apa incilziti in cazan la .circa 60°C, va cui.ge cprin dug, neamestecata cu apA rece, putind opiri persoana af lata in eada de ib~ ie .

La aprinderea focului in sobi, cazanul trebuie s i fie plin cu api, deoarece adtfel se deteriorizeazi. De aceea, inainte cle' .a se aprinde

focul se va deschide robinetul de ap i caldi a1 bateriei anestecitoare ~i se va avtepta pin5 cinld incepe s i curg5 ap i in cada de baie. in acest moment cazanul s-a ulmplut cu ap5.

Cazanul obiqnuit de baie este prevazut toMewna la partea dc. jos cu un dop pentru golirea apei. Golirea cazanului prin acest dop este necesari in mz de reparatii, deoirece numai iprin inchiidere,a robinetului de trecere cle 112" de pe racordul de alimentare cu api si deschiderea robinetelor bateriei, cazanul nu se gole~te de ap5 decit pin5 la nivelul bateriei $i nici nu poate fi coborit in acest scop de pe postament. Restul de a p i aflat in cazan sub nivelul bateriei se gole$te deci prin dopul ar5tat.

In cazul in care cazanul ~de baie dbisnuit se lea@ la o instalatie de a p i a cirei presiune se miqoreazi sau se intrerupe la anumite ore, din motive economice $i de sigul-,anti, p0ziti.a conidu,ctei de a p i se lasi la o in5lfime :de 2 rn de la pardoseala finit5. Awasta pentru ca apa din aazan s i nu se descarce in refeaua public5 la deschiderea robinetelor bateriei intre aceste ore, eliminindu-se astfel pericolul ole a se face .dupi aceea focul la cazanul golit de ap8.

F. MONTAREA CLOSETELOR

Closetele sint obiecte sanitare intrebuintate in cladirile dotate cu apa curent6 si canalizare, foldsirea lor fiinrd practimc5 $i igienici. Vasele sint de dou8 tipuri : closete cu scazln; closete CIL tnlpii (turcesti). Ambele tipuri se conlpun din dou5 elemente principnle : vasul propriu-zis (cu scaun sau .cu tilpi) si dispozitivul de spilare.

Vasele de tipul cu scaun sint fabricate din faianti sau portelan sanitar .scoperite cu o g l a u r i opaci, .alb5 s.au colorat6 $i din font2 Pn interior mai la te , in exterior vopsite, aceste vase avind sifo11111 in interiorul lor.

fn figura 7.45 este ari tat spatiul minim necesar pentru o utilizare cit mai buni a closetelor. Vasul de closet se monteazi pe pardoseald la o distant5 d e 100-150 unm fati de peretele din spatele obiect~l- lui. Pentru o cit n a i buni folosire a closetelor este necesar ca elc s5 fie montate astfel ca s i aibi s m i u l de utilizare stabilit prin STAS 1504-69. In figura 7.46 sint aritate diferite ,posibiliti$i de montare .a vasului ~de closet fat5 de alte obiecte sanitare si intre acestea Si Partea finitA a pere.filor, de asemenea in tabelul 7.9 sint date distantele minime pe orizontali intre vasele de closet $i alte obiecte sanitare. In tabelul 7.10 este data iniltimea ,de montare a accesoriilor closetului.

Fig. 7.45. S p a t i u l m i n i m Fig. 7.46. Dis tan te m i n i m e i n i r e closet $i alto n e c e s a r p e n t r u u t i l i za rea ob iec te s a n i t a r e :

closetului. I - closet si lavoar : 2 - closet si bideu : 3 - cadA cle baie : 4 - closet in fata frontal8 a bideulul : 5 - closet In fata lateral& a bideului : 6 - Closet

in mise.

Tobetut 7.9. Dis tan te le m i n i m e p e or izonta l5

- L a dislantcle din label se atlrnitc o ahnlerc In 111onlnj d e f 5%.

La clzidiri cu gradul d e conIort I I $i I I I sc adlnite reducerea dislnntei la 350 mm

264

Denumi rcn obicctului sanitar

Closet, 1)iclctl

Distanli~ 111inirn5

F51.3 spntir~ dc. ci~.c~llatie pc 1lngP prrsonna care folo-

scptc obicclul sa~lltar [nan]

n l b l c l d

Distanta se rn5sonr5

4601

De la : [mm]

Asn c l o s c l ~ ~ l ~ ~ i s : ~ u bitlcului

17:ttfi Cronlnli a 1.1osclului snu bitlvt~lui

Plnii la : [mnll

Pcrelc A s 3 bidcului s:lu

closc~ului Fa!;) froi~lalB n : - biclcului - closrlnlui Asn : - bidrului - c l o s c l u l ~ ~ i

500 500

700 500

600 600

1. CLOSETE DE FAIANTA CU REZERVORUL DE SPALARE MONTAT LA INALTIME

Denumircn obicctului smitar

Closet cu \-as : - vasul - rezervorul rlr sp5ln1-c

monta t In i~ldl t inir

Closet c11 15lpi (Ic~~.c.csc) : - vasul

- rezervor111 ( l v %]151;1rv monta t la i115lli111c

- mlnerul Ir:ig5lor11lui - porthlr l ic

Closetele de faianv se monteaza in cliidirile de locuit, social- culturale qi administrative, precum qi la grupurile de closete publice.

Dupi pozitia sifonului de scugere, vasele de closet sint de mai multe tipuri, existind prin aceasta posibilitatea montirii lor in mai multe variante Jaw de coloana de scurgere. Se monteazi cu rezervor de spSlare la iniltime (-2 30,O-2 500 ml) cu asigurarea unui spatiu de m,inimun 200 mm intre partea superioara a rezervorului qi plafon.

2. CLOSETE DE FATANTA C'U REZERVORUL DE SPALARE MONTAT JOS

'n:il'imrn [mm] de n'ontnre

D u p 5 o1)ircl

2 300 -- 2 500

-

2200

I YU0 750

La aceste closete vasul este de o constructie special& spiilasea avind loc d.atorit8 efectului de amorsare a sifonului vasului ~i nu datorita caderii apei din rezervorul de spalare. Rezervorul de spalare se monteazi jos, la spatele vasului. S,palarea se declan~eazii prin actionarea cu inina a unei manete montati pe rezervor.

Obscrvaf il

CII nsigurn~.cn unui spa- t iu dc ~ n i n i m u ~ n 2?0 111m inlre parlca supel.ionri n rczcrvorillui ~i plnfon

T:llp:l sc 1iionlcnz5 sub ~ t ivc lu l pnrtl(~sclii Iiliile In ~ ~ i i n i m u ~ i i 20 In111 Cu nsigul.arVa unui spn- ti11 rle mininium 200 mln inL1.c pnrten supcrioari n rczcrvorului $i plalon

- -

3. VASE DE CLOSET DIN FONTA

Se folosesc in qcoli, cfimine, intreprinderi industriale si in general acolo unde frecventa de utilizare este mare, fiind rezistent la lovituri. Este alcituit .din dou5 piese principale (partea superioar5 $i

cea inferioara), care se toarn8 separat, avindd in vedere forma com- plicata a vesului. Asmblarea celor doui piese lprincipale se face de catre uzina prducatoare. Partea superioara a vasului este prevazuta cu un orificiu cu capac pentru vizitare. Vasul are interiorul .acoperit cu un strat de m a i l al'b, iar exteriorul vopsit ,cu vopsea de ulei (grund). Se rnonteazi cu rezei-vor cle s @ k e la iniltiune (2 300-2 500 m), cu asigurarea unui spafiu de minimum 200 m intre partea superioari a rezervorului qi (plafon qi cu ram5 de lemn sau placaj pentru closete cu sau far2 oapac.

4. C'LOSETE CU TRLPI (TURCESTI)

Aceste closete au vasul din font; emailat la interior, iar la exterior vopsit cu lac de biturn. Se fabric8 in doua tipuri : oval (fig. 7.47, a) $i dreptunghiular {fig. 7.47, b). La e s t e tipuri de closete, sifonul este o pies2 separati. Sint prevkute cu rezervor $i teavi de spalare cu a p i a vasului.

Closetele ,cu tilpi se lmonteazi in special acolo unde frementa de folosire este ifoarte m,are, de exemplu in giri, la closete publice, cazirmi etc. ; utilizarea lor este igienici, iar intrefinerea qaa r5 , putind fi spalate cu un jet de ap i de la un furtun.

Rezervoarele de spalare sint ode mai multe tipuri qi se f a b r i d din fonti, din portelan sanitar $i din material plastic (polistiren $ 0 ~ ) .

a. Rezervoarc de spzlarc executatc din font5. Aceste rezervoare au fie interiorul vopsit cu miniu de plumb $i exteriorul gruniduit cu vopsea de ulei, fie interiorul ernailat qi exteriorul gruniduit cu

vopsea de ulei, fie cu interiorul qi exteriorul emailate. Se furni- zeazi echipate cu clopot $i supapa, cu cons015 $i brat pentru acti0nare.a clopotului, toate executate de asemenea din font& Aceste rezervoare se monteaza la inilfime (2 300-2 500 mm de la fafa finit2 a pardoselei) la toate

I o b tipurile de closete obi~nuite care

Fig. 7.47. Closet cu Ulpi (turcesc) : sint previzute cu spilare cu ap;. a - up oval : b - up dreptunghlular. Rezervoarele de spilare se fabrica

I - gauri pentru fixarea rezervaru- 4 ui. in dou5 marimi, de 9 $i 12 1.

b. Rczervoare de spslarc din por- 5 L ? L 4 , -215 telan sanitar. Poate inlocui rezervorul de sprilare din fonti, se livreazi cu echipament metalic sau cu echi- ~ ~ ~ ~ ~ q ~ - ~ , j 9 . i parnent din portelan. Capaci tatea il I

utili minimum 9 litri. i

c. Rezervoare de spslare de m i d -!?L iniiltimc. Se fabsici din portelan Fig. 7.48, R~~~~~~~ de spglare glazurat, cu glazuri albi opaci, cu pentru closete din fonts : echipainent n~etalic. I - gauri pentru fixarea rezervoru!~li.

d. Rezcrvoare de spslare din po- listircn. Avind elementele componente din material plastic, este adus pe vantier asamblat, la locul de montaj fiind necesara numai schiin- barea pirghiei clopotului, precum $i a sifonului interior, pe partea convenabili pozitiei respective.

Rezervoarele se monteazi pe .pereti, deasupra vaselor de closet, fie,care rezervor prinzindu-se pe sperete .cu cite dou5 cirlige (cuie cu cap intors) de 5-6 mm grosime ; aceste drlige au capul indoit de 1 -20 mm, dup i mirimea giurii l isat i special in spatele rezervo- r 3 lui. Pentru fixarea cirligelor se executg in perete giuri iar cir- ligele se iixeaza in gauri cu .mortar 'de ciment, astfel oa s i r imini cu ciocul in sus, ciocul trebuin,d s5 se afle in d a r a peretelui finisat, cu .cel pufin 15 mm. Ambele cirlige trebuie sB se afle pe aceeasi linie orizontali, verificati cu bolobocul.

,Rezervorul se monteazi astlel ca intre partea inferioari a lui si pardoseala finiti s i r h i n i distanfa stabi1it.i (fig. 7.51) care este necesari pentru a se asigura o bun5 spilare a vasului de closet. ha in te de aqezarea pe cirlige a rezervorului se nonteazi la rezervor ventilul $i se verifi'ci jocul liber pe care trebuie si-1 aibi sorhul clopotului in ventilul rezervorului. 'Rhm -$ IFd rn

$1 8 ;; E ; I

1 1 k ! ~ w 280 4 4bll kG Fig. 7.49. Rezervor d:: spalare Fig. 7.50. Rezervor de spglare de

din portelan sanitclr : m i d in5ltime pentru vase de clo- - OrLficlul pentru ventil : set din porzelan glazurat :

a - EBuri Dentru fisarca rezer- V W u i : 3 - orlliciul pentru ro- 1 - orificiul pentru venlil (racord) :

blnetul cu plutitor. L - gauri pentru fixarea rezervorului ; 3 - orificiul Penm racordarea la con-

ducts de aD8.

OOSZ @&Z i "",-,

La moiltarea ventilului mde rezervor se ~de~urubeazii qi se scoate de pe yenti1 mcoi-dul olandez ~i cpiulita de fixare ~i se introduce sub rozeta ventilului o garnitur5 (rondelii) ~ d e cauciuc. Ventilul se introduce astfel, .prin rezervor, in orificiul respectiv a1 rezervorului. Apoi se i l l~~xubeaza pe corpul ventilului, pe sub rezevor, piulita de fixare care se stringe bine ~i in cele din u r n 5 se monteaza la ventil ~i r,acordul olanldez. ilntre piulita de fixare a ventilului qi rezervor nu se pune nici o garnitur5, etanvarea fiind asiguratii n m a i de garnitura din rezervor.

Cind sorbul clopotului nu are joc sufkient in ventil, trebuie pilit putin, pentru a nu se intepeni in tim'pul funlction3rii. Garnitura de cauciuc original5 a clopotului se monteaz5 numai in momentul cind rezervorul se ,pune dedinitiv in funotiune.

in cazul in care rezervorul de spalare a1 closetelor este prevazut a se fixa .pe pereti subvri, se poate folosi d u p i caz, unul din cele trei esemple aritate in figura 7.52, dupa Catalogul de sulsansambluri, caietul I1 instalatii Hi ta t 1.S.A.R.T.-I.P.C. - 1971. Pentru montarea diblurilor m gi M in cele trei variante de construflii de pereti (A, B ~i C) (v. fig. 7.8, 7.9 ~i 7.10).

Legatura intre rezervorul de spalare ~i vasul closetului se poate esecuta din teavg ,de plumb de scur.gere cu diametrul de 30134 m, din teavg de otel zincat5 cu diametrul de 1 1/4" sau 110 a

din tevi de PVC tip U cu diametrul exterior de 32 mm. Tevile de spalare executate din feava de plumb de scurgere sau din teava de otel zincat5 se pot confections chiar la $antier, cele esecutate din teavi de PVC se aduc pe ~ a n t i e r gata prefabricate. Indiferent de materialul din care se confectioneazii, fevile de spalare se pot executa atit pentru montaj aparent, cit ~i pentru montaj ingropat sub tencuial5. fn figura 7.53 se dau dimensiunile constructive ale celor doua feluri de tevi de spslare. In aceasta figuri lungimile totale ale tevilor sint date pentru cazul in care rezervorul de spalare se monteaz5 la illaltimea i;-

b normala intre partea superioara a rezervorului ~i Fig. 7.53. For-

pardoseala finit2 (v. fig. 7.51). Daci re~ervo~rul de ,, te,,ilor ds spalare se monteaz5 la o ingltime mai mica, in5lti- spalare :

a - rnontate mea toalg a tevii de sp5lare se va miqora in con- aparmt : b - secinH. rnontate sub ten-

cutal8.

in cazuri exceptionale ~i bine justificate, se admit abateri de la prescriptiile pentru cotele de montaj, de exemplu cind indtimea dintre plan~eele etajului nu :penmite respectarea cotei de agezare a rezervorului de spalare sau c i d situatia local5 impune aserarea acestui rezervor lateral, fat5 de axa vasului (caz frecvent la man- sarde). In aceste situavi rezervorul se ;poate fixa ~i lmai jos. dar astfel ca s5 rWin5 totuqi spatiul libel- de 200 mm de la fats superioars a lui pin5 la tavan, necesar pentru a se putea lucra la reglarea robinetului cu plutitor sau pentru a putea executa lucr6ri de intrefinere a rezeivorului. De asemenea, cind pozifia rezervorului este lateral5 fat5 ide =.a vasului, teava d e sp5lare va trebui s5 ail15 un traseu cu cudbe cu raz5 lcit ,mai mare, pentru ,ca spglarea s5 se poata face in conidifii ~ i t mai bune.

Tevile de spalare executate din feav5 de otel zincat5 de 1 1/4" vor fi prev&zute la partea de sus cu filet stinga, intrudt acested se leagi la rezervorul de spilare prin cite o muf5 stinga-dreapta.

Teava de spalare de plumb se li,pe$te la racordul-de lipit a1 ventilului rezervorului (fig. 7.54, a). C i d feava de spalare este esecu- tat5 din teav5 de otel zinoat5, se scoate de la ventilul rezervorului raccordul de lipit gi piulik olan1dez5 qi prinderea se realizeaz5 cu muf5 stinga-dreapta (fig. 7.54, b), tesva de spalare ,fiind prev5zut.i la capit, in a.cest scop, cu filet stinga. In cazul tevii de sp5lare exe- cutat5 din PVC, racordul de lipit de la ventilul de scurgere a1 rezervorului, se inlwuieqte cu un racond ~de lipit executat din PVC (prefabricat). Teav,a de spalare se lipeqte, in modul cunoscut, la acest racoild de lipit, care apoi se prinde la ventilul rezervorului cu piulita 0lan~dez5 a acestuia, punindu-se o garnituri de cinepa sau ,de cauciuc moale de 2 m'm grosime (fig. 7.54, c). Tevile de spilare apa-

reilte se monteaz6 la 1 cm fat5 de peretele finit, de care se fiseazc'l cu brfilfiri specialc, iai. cele ingropate, la 1 cm adincime fati de peretele brut. La partea de ios, tevile de sp8lar.e

Fig. 7.54. Veutile pentru legarea tevilor de i"51t;ime de 350 lnm?

s ~ g l a r e : masurat5 de la ~ a r d o - a - legarea tevii de plumb : b - legarea tevii de otel : c - legarea ?evil de P V C : 1 - fundl11 rezervorului : 2 - VentUul propriu-zis : 3 - piulit5 de fixare : 4 - piulita olandeza : 5 - mufa st5nga-dreapta : 6 .'- racord u p ~ t de alam8 : 7 - racord de lipit din PtrC : 8 - teava de spalare ded otel zlncata ; 9 - gar- niturll de cauciuc : 10 - lipiturh cu aUaj de cositor.

seala finit5 pin6 la centrul tevii.

Tevile de sp5lai.e de plumb montate aparent

se p1,otejeazi cu bri t ir i contra lovirilor cu rama de lemn a scaunului closetului. Tevile de spilare care se ingroapi sub tencuiali se monieaz5 pe zidul de ro+u (netencuit). Pentru a nu pitrunde in interiorul lor mortar sau alt material, capetele lor, in special cel de sus, se astupi cu dop de hirtie prins cu sirma de marginea tevii, peste care se pune pasti de ipsos.

7. RACORDAREA REZERVORULUI DE SPALARE

Pozitia legaturii de alimentare cu apB trebuie s5 se afle in stinga sau in dreapta rezervorului, la o distanp de 370, rnm de axa rezervorului qi la o i n a l t h e cu 150 rnm mai mare decit a .partii superioare .a rezervorului (v. fig. 7.51). Legatura rezervorului de spilare la conducts de alimentare cu a p i se realizeezii cu teava de ,plumb de presiune cu diametrul de 10180 rnm. Pentru aceasta la gozitia condudei de ap5 se monteazg prin in~uruhare un robinet de ,colt cu ventil, iar pe rezervorul de spalare se monte& un rdbinet cu ventil actionat prin glutitor. lntre cele doua robinete se rnonteaz8 teava de plumb de 10118 nun, care se lipe+te la racordurile de lipit ale helor doua robinete. Aceasta legitura se poate realiza $i cu teavi de presiune de PVC, in care caz racordurile de lipit ale celor doua robinete se inlacuiew cu recorduri de lipit (de PVC (v. big. 4.52). Curbura ce se forme'& ,pe conducta de legatura trebuie s i fie astiel executati incit s5 se mentin5 pant5 c i t re rezervor qi s5 nu se creeze smi de ap5, care constituie pericol in caz de inghet. Daci sint mai multe closete alaturate toate legaturile ldintre teava de a p i ~i rezervoare trebuie s i fie rnode1,ate i'dentic, pentru estetica lucririi. Robinetul de colt montat ,pe conducta de alimentare cu ap8 a rezervorului :de spalare senreqte pentru a se regla cu ajutorul lui presiunea apei ce intra in rezervor. Data presiunea apei este prea m.are se provoaca 'balansarea plutitorului in rezervor, 'm,ai ales la oprirea apei, pr~du~cindu-se zgomote +i pierderi de a p i priil orificiile superioare ale supapei clopotului.

Reglarea nivelului apei in rezervor se face prin moldificarea inclinirii bratului plutitorului. Principiul d e functionare a1 rezervoru- h i dre spilare este urmitorul : trslg-ind in jos cde minerul de la lant, prin intermediul pirghiei se ridici clopotul cu s u p @ +i apa pa- trunkle prin ldeschiderile supapei in teava ,de spilare, impingind aerul din eceasti te'ava spre vasul ~de closet. Dupa 1is.area rninerului, clopotul cu supapa cade la loc ~i in urma dopului de ap8 format in teava d e spalare se creeazZi o ,depresiune, iar apa din rezervor este rirdicatg p i n cor.pu1 clopotului ~i continua s5 p5trunda in teava de spalare prin fantele superioare ale supapei. C i d , nivelul apei

dill i.ezervor a scazut sub marginea inferioars .a clopotului, aerul palrunde sub clopot ~i se restabile~te presiunea etm,osferici in feava de spilare. In acest timp, plutitorul robinetului de umplere csde in pozitia inferioara, descl~izin~d robinetul $i rezervorul ce va umple din nou cu api.

La punerea in functiune a closetului, plutitorul robinetului trebuie sa fie reglat astfel ca nivelul apei 'din rezervor s i nu ajung5 la limita la care are loc descarcarea, spre a nu se produce pier- de1.i de apii inutile ~i a nu se mir i suprafata de transpiratie a re- zervolului.

Inconvenientele acestor rezervoare montate la insltime consti in zgomotul ce se praduce la umplerea ~i la golirea lor, qi in faptul c6 apa se condenseaza pe ,peretii exteriori ai rezervorului, la utili- zjri frecvente rji cind ventilatia inciperii respective este insuficienti. Cea mai mare parte din ~aceste in.conveniente sint eliminate prin utilizarea rezervoarelor montate jos, imediat deasupra ~ a s e l o r de closet. Pentru reducerea zgmotului la q p l e r e , -robinetul de plutitor are o feava prelurgita spre fundul rezervorului, sub nivelul apei.

8. ROBINETE SPECIALE DE SPALARE

Acest fel de robinete inlocuiesc rezervoarele de spilare. Aceste ~obinete se lnonteazfi deasupra vasului closetului la 0,50 m fa t i de nivelul ~ardoselii. Robinetele speciale de sp5lare sint de mai multe feluri, functioneaza prin apssarea pe un d n e r ; acesta ridici tija

dispozitivul de inchidere ~i deschide orificiul pentru trecerea apei din reteaua de distributie in teava de spalare a closetului. Dupa lasarea minerului, sub actiunea unui arc, in 5-6 c orificiul pentru trecerea apei se inchide.

Pentru a se evita aspiratia impurititilor din teava de spilare, in cazul in care presiunea din conducta de distributie scade sub presiunea atmosferic5, robinetele de spalare de toate tipurile sint prevszute cu orificii speciale, care pun in comunicatie zona de depresiune a robinetului de spilare cu atmosfera. Diametrul ro-

lllD binetului de spalare este de 20-25 mm, iar presiunea necesara pen,tru o spalare normals este de cel pufin 10 m H20. In aceste conditii, debi-

Fig. 7.55. ~ ~ b i ~ ~ t de . tu1 robinetului este de 1,2-1,5 l/s, iar timpul spglare cu piston. de spalare de 5-6 s.

Dezavantajele robinetelor de spalare sint : construc$ie complicati, posibilitate de infun'dare a orificiului de reglaj, necesitatea suprave- gherii de catre un porsond califi,cat, diiensiuni mai mare ale conductelor de alimentare din cauza consumului specific foarte mare (10-15 ori mai mare decit la rezervoarele de spalare).

9. MONTAREA VASELOR DE FAIANTA ALE CLOSETELOR

Centrul ~ tu tu lu i unde se leaga teava de spalare, la toate tipurile de vase se ail6 la o distant8 de 380 mm de la ,pardoseala finiti, dis- tant5 la care trebuie s5 se afle deci $i pozitia cap5tului tevii de spilare.

Vasele de daianf5 ale closetelor se fixeaz5 in pardoseala cu $u- ruburi pentru lemn de 7016 mrn qi spiralt de s i rmi zincati, care se prind in giurile din pardoseal5 cu mortar in ciment sau cu quruburi pentru lemn gi dibluri de lemn.

La confectionarea spiralei de sirma zincat%, inf@urarea pe ~ u - rubul lpentru lemn trebuie sg fie putin mai 1bogat8, iar spirala tre- \buie s6 fie introdus5 m i adinc in cazul fix5rii obiectelor in gerete.

Giurile insmnate pe pardoseala de mozaic sau dale se executs cu dilti mici sau qpituri $i ciocanul v i inainte de fixarea in ele a spiralelor, se cur5g cu atentie de unoloz $i spartun ~i se stropesc bine cu aph.

Imediat dupi fixarea spiralelor cu mortar de ciment se verifica daca pozitiile ~uruburilor respective lcorespund cu pozitiile giurilor vasului, deplasindu-le eventual dacS este necesar, inainte ca mortarul s5 f a d prizi. Dac5 aceasti corespondenti nu este asigurata, atunci cintd vasul va f i prins cu suruburi in s,piralele de sirmi se vor produce spirturi in j u d gsurilor vasului.

Cind vasul de closet se fixeaz5 pe dibluri de lemn, acestea trebuie sg fie montate astfel ca fata lor superioari s i se afle cu circa 10 rnm sub nivelul pardoselii finite, pentru a fi ferite de uxnezeala de pe pardoseala, (care p a t e provoca putrezirea lor.

Prinderea vasului cu quruburi se poate executa numai dups trecerea a cel putin doui zile de la fixarea in pardoseali cu mortar de cisment a spiralelor de sirma qi bineinteles dup5 ce s-a f icut racordarea vasului la conducta de scurgere.

Vasul de closet se awz8 pe lprd-dosea15 in pozifie orizontali, pozitie care se verifici cu bolobocul. Eventu:al? pentru educerea vasului in aceasa pozitie, sub el se pun citeva :buc&fi (foi) de temav6 de P l m b desficutg din de~eur i de tet i de plumb, iar golul dintre vas Si pardoseala se urnple apoi cu ciment akb. Legitura intre xras ~i fe'ava de spilare, indiferent de rnaterialul din care este executati teava,

18 - Cartea muncitorului de instalatii sanitare intdoare - cd. 27 273

se ralizeaz5 cu man- Sete de cauciuc care au o form5 tronconic5. Aces- tea se imbrac5 mai intii cu capatul ingust pe teava de spalare (fig. 7.56, a), se matiseaz5

a b cu sirma zincata de

Fig. 7.56. Legarea tevii de spHlare la vasul 0'5 mm grosime* la Oa- closetului : recare distanM de la

a - matisarea p e teava d e s ~ a l a r e : b - matisarea capgtul tevii. Apoi ca- v e stutul vasului de closet : 1 - .$tutu1 de racordarr a1 vasului : 2 - capiltul curbat al tevii de spalare ; pgtul tevii de 'palare

3 - manseta de cauc~uc. se introduce in $tutu1 vasului, iar partei mai

larg5 a mangetei de cauciuc se risfringe peste $tut (fig. 7.56, b), unde se matiseaza de asemenea cu sirma zincat& lntre man~e ta de cauciuc . ~ i teava de spalare sau vas nu se pune chit, deoarece uleiul din chit :atac5 cu timpul cauciucul manvetei, iar inlocuirea acesteia se realizeazi destul de- greu. Prin simpla legare cu sirma zincati se asiguri o etan~eitate perfect5 ~i o durat5 indelungat5 a man~etei de cauciuc.

Legatura pentru scurgere dintre vasul de closet de faianw ~i -mufa lconlductei de font5 de scurgere se raalizeazi cu ajutorul unui ~ t u t de plumb d e scurgere cu diametrul de 100/105 rnm sau de material plastic (PVC dur) cu diametrul exterior de 110 mm, lung de 150-200 rnm.

111 cazul vaselor de closet cu evacuare vertilca15, cu tubul de scurgere interior, lnufa tubului de font5 de scurgere treibuie s5 fie ver- tical5 ~i s5 se afle cu marginea sulb nivelul pardoselii finite, la 30-50 mm (fig. 7.57). $tut,ul de legatura de plumb se introduce in mufi, lungimea lui fiind astfel incit partea de sus a $tu@lui sB se termine la nivelul par'doselii finite. Margine.a de deasupra a $tutului se l i rge~ te , apoi se ronrfectioneaz5 un inel din chit westecat cU vopsea, care se tmbraca pe capgtul tubului de scurgere a1 vasului, .dupa care v,asul se preseazti cu tubul de scurgere in qtu$ul de leg& tu r i de plumb sau de material plastic. S e va Guts ca d a t a cu fixarea vasului s5 se intradwc5 gi teava de spdare in ~tut,ul w n t ~ k a v a J e spalare a vasului.

Stutul de plumb se bitumineaz5 La exterior pentm a fi protejat contra coroziunii ; e t a n w e a lui in mufa tubului de font5 se realizeazs cu fringhie aLb5, p s t e care se toam3 mortar de c h e n t foarte moale, cu care se astupi $i go ld dintre $tutu1 de plum~b $i planveu

Fig. 7.57. Legarea Fig. 7.58. Lega- Fig. 7.59. Racordarea Fig. 7.60. Ra- closetului cu evacuarea closctului closetului din faian- cordarea clo- rea vertical5 la con- cu evncuare ts cu cotul de legs- setului din fa- ducts de fonts dc laterall la con- turi din faiantZ : iants cu tubul

scurgere : ducts de fonts I - cot de lrgatura (ra- de leggtur5 din 1 - vas d e closet : de scurgere : cordul demontab11 : 2 - faiant5 1.7 co- 2 - ~ t u t din plumb de teava d e plumb d e scurgere de 100/105 mm : 1 - tub d e le- scurgere d e 100!105 mm: loana de ; mufa tubului de ;rri;:,,; $2; 3 - chit amestemt cu gere din PVC :.

font5 : 4 - vovsea : 4 - wozitla I - de legs- tub de scuraere d e 1001 plumbului fn momentul turh : - teava font5 : 5 - mortar de mm : - mu-

ciment : 6 - plan$eu d e racordftrli : 5 - pozi- beton : -.chit ames- fa tubului d e tia la terminarea racor- de gere PVC d e 'Ie 100X3.2 tecat c u "msea : 8 - font2 : 4 - tub

d r font3 : 5 - darii. mm : 3 - mas- frlnghle alba. chit amesteoat cu tic de colofoniu..

vopsea : 6 - frin- ehie gudronata : 7 - mastic hitu-

minos.

f n cazul vaselor de closet cu evacuare lateral& care se lea@ la conducta de wurgere printr-un racod de portelan demontabil, ~ t u - tul de plumb de 100X 105 rn se Eirgeqte la unul din capete, in form5 de pilnie, astfel ca s5 pmt5 intra in el cima 100 mm din racordul demontabil. L5rgirea se realizeazi cu ajutorul fierului strimb. Celglalt capat a1 ~ tu tu lu i trebuie s5 intre in mufa tubului de font5 de scurgere (fig. 7.58) ,pin5 la fundul mufei.

Etan~area qtutului de plumb la mufa tu'bului de fonts se reali- zeaz5 .cu rfringhie gudronati iadesat5 +i cu mastic bituminos. Tot cu chit amestecat cu vopsea se e tan~eazi $i Wbinarea dintre vasul de closet Si racodul demontabil. Dup5 ce vasul s-a ralcordat la scurgere, Ipilnia, qtutului de plumb se inchide, ,b5tindu-se cu un ciocan de lelnn. In a'cest mod chitul este prins in jurul racordului demontabil ca intr-o pung8. Cind conducta :de scurgere este de PVC se for- rneaza ~i se calibreaza mai intii mufa conductei de scurgere la pozitiile acestei conducte (v. fig. 6.17-6.21). &east5 operatie se realizeas cu ajutorul dornului de lemn, inainte de finisarea pardo-

selilor. Dup5 finisarea padoselilor, vasul de closet se racordeazi la conducta de scurgere ,de PVC, in mufa format5 (v. fig. 7.60), se unge mai intii la exterior capgtul de scurgere a1 vasului (in cazul vaselor cu eva'cuare vertical@ sau a1 racordului dmontabil de portelan (in cazul vaselor cu evacuare l,ateral6), pe pofliunea cu caneluri, cu un nlastic pre,parat din colofoniu (1 kg) tdizolvat in ulei mineral cald (200 g). Apoi pe 1cap5tul respiectiv se inf8'9oar5 un strat subtire de fringhie albi ~i se introduce astfel in mufa wvii de scurgere PVC. fn cele din urm6 mufa se incglzeqte cu aer cald, in rnodul cunoscut, si apoi prin rEicil-e cu ap6, mufa se strin,ge pe racod. In lipsa mas- ticulului de colofoniu se p a t e folosi la i'rribinare chit roSu. fmbinarea racordului dernontabil cu vasul ide closet, in msul vaselor cu evacuare lateral& se realizeaza apoi in modul care s-a mai aratat, cu chit amestecat cu vopsea.

Acestea sint rnai ,perfectionate in ceea ce pr ive~te functionarea. f n timp ce la vasele dbi~nuite spilarea se f.am datorita c a e r i i apei din rezervorul de slpilare, montat la circa 2 300 mrn deasupra vasului, la vasele cu aborbtie spalarea se Sace datoritg efectului de de- zaunorsare a sifonului vasului. De acuceea rezervorul de spalare se monteazi jos, imediat d e a s q r a vasului, sau formeaza carp c m u n

cu el. La acest tip de vas, diametml

~ tu tu lu i de racordare la conducta de canalizare este mai mic decit diarnc- trul sifonului vasului. Prin aceast.3 gituire, la inceputul perioadei de spalare se formeaza in sifon un dop de ap5, care deplasindu-se, produce rarefierea aerului in bolta sifonului qi astfel sifonul se amorseaz5, golin- du-se continutul vasului.

Vasul de closet cu absorbfie are tubul de evacuare vertical& conducta

Fig. 7.61. Pozitia conductelor de de scurgere la care se racordeaza tre- apg S~ de scurgere la closetul e" buie s5 aib6 in apropierea vasului . o

absorbtie : pozitie vertical6 ca in figu~-5, legarea a - vedere d ~ n iat8 : b - vedere h- la conducta de canalizare se executd teralh : 1 - rezervor de 8 ~ 8 h r e rnon- tat pe vas ; I - conductn de aph. in figura 7-61-

11. MONTAREA CLOSETELOR CU TALPI (TURCE$TI)

Aceste closete necesitA un montaj diferit la etajele clidirii, fa@ de montajul pe pardoseala a~ezat5 direct pe sol. Closetele cu tbl@ se monteaza ingropate in pardoseals, cu circa 20 mon mai jos ded* pardoseala finitg, panta de scurgere a ~pardoselii trebuind s5 fie inspre closet. In primul caz se esecuti intii poziQa, cu leggtura la conducta de scurgere, folosind dupa caz, un sifon tip P sau S, avind grija ca distanta de la capacul de curatire a1 sifonului pina la tavan s5 fie de cel putin 150 mm ; din , a m sifonului, pin5 la peretele din spatele closetului, se lass o distant5 de 300 m. In cazul in care tubul de scurgere a1 vasului este prea scurt ~i din aceasti cauz5 nu se poate esecuta in bune conditii, imibinarea vasului cu sifonul respectiv, pe tubul de scurgere a1 vasului se irmbrac5 un ~ t u t de p l m b de scurgere cu diarnetrul de 100/105 mm, sau din teav5 de PVC, tip U, de llOX3,2 mm de lungime potrivitg, pentm a lega vasul closetului .cu sifonul. fntre ~ t u t ~i vasul closetului se pune, ca garnitura, un strat de chit roSu amestecat cu ernail, care are rolul de a asigura o etanwre perfects, ,pentru a nu refula pe aici apa de scurgere in caz de infundare a conductei de scurgere.

Sifonul lde font5 pentru aceste closete, se monteazi pe sub plan- Feu. Se suspendi de ,plafon odati cu conductele de scurgere ale ca- nalizarii interioare.

EtanFarea Tevii cle spalare in $tutu1 vasului se realizeaaa cu manseta de cauciuc, ca la orice closet, sau cu un rind de fringhie gudronata bgtuti usor, peste care se toarng lbiturn topit.

Rezervorul de spalare se monteaz5 la fel ca la closetul de faiang. in5ltinwa p5rtii superioare a rezervorului fiind de 2 200 mm de la .pardoseala finita.

fn cazul montarii vasului de closet cu tilpi la parter, far% subsol, in groapa sgpatg se rno1lteaz5 liber conducta ,de scurgere ~i sifonul closetului .cu talpa pe un suport de c5rh id5 . La capacul de curatire a1 sifonului se stringe bine garnitura, intrucit nu se va mai putea umbla la el. Apoi se astup5 cu :p5mint care se bate bine de jur imprejur, pin5 la nivelul m d e i sifonului. Pe p5mintul astfel batut se executa un postament de c5r5mid5, peste care se pune vasul, potrivind astfel ,ca vasul s5 se aSeze bine (pe postament, far5 jw. Dupi aceea vasul se ridic5 s i pe postameiltul de c a r h i d 8 sau de beton, imprejurul buzei mufei sifonului se toarns mortar de ciment - .

din a\bunden@, cu care se va realiza etanqarea imbinarii dintre vas Si sifon. La punerea qi presarea vasului ,o parte 'din mortarul de ciment intra in mufa, iar cealalt5 parte se apzB intre c&r&nid5 $i

vas. Mortarul care refuleazi gi in t r i in sifon este indepZrtat cu mina, prin gaura vasului. La s f i r~ i t se toarni in vas citeva galeti cu ap5 pentru spilarea sifonului de resturile de mortar de drnent.

1) Spargerca vasztlui, singura solutie eficientg fiind inlocuirea obiectului.

2) Scltrgerile apei po la racorduri, fie la racorhrea gevii clc spti- lare, fie la racordarea tevii de scurgere. Scurgerile de api la racordul de scurgere a1 vasului spar in situatia in care acesta nu ec:e l i n e fixat pe pardoseali. Mi~cindu-se vasul, racordul este smuls din i n - binare ~i etangarea nu mai este asigurati. Remedierea consti in fixarea vasului ~i refa'cerea la locul de racordare a vasului cu conducta de scurgere. Scurgerea apei la racordul dintre vas ~i teava de spilare poate fi cauzatA de o m o n k e defectuoasi a manqetei de cauciuc. Pentru inlgturarea scurgerii, daci manqeta, nu este rupti , s e reface matisarea acesteia pe teava de spalare ~i pe vas, iar dac5 aceasta este deteriorati se va inlocui.

3) fnfundarea sifonului sau racorclului cle scurgere a1 closetz~lz~i, datoritii arunciirii unor muteriale voluminoase fn vasul cle closet (cirpe, vatii etc.) sau depztnerii materiilor dacii n u se deschide apa din I-ezervorul cle spiilare imecliat du@ folosirea closetului. Reine- dierea consG in scoaterea cu ajutorul unui cirlig a materialelor care blocheazi sefliunile de trecere ~i apoi spilarea vasului.

13. DEFECTELE $1 INLATURAREA LOR LA REZERVOARELE DE SPALARE :

1) Sczirgerea co~tti~tuii a apei din rezervorul de spiilare in z?aszlt cle closet, poate fi pricinuit5 de deteriorarea garniturii clopotului de inchidere a1 rezervorului $i de deteriorarea garniturii robinetului CLI

plutitor sau spai-gerea plutitorului. Pentru a identifica exact cauza, se procedeazg astfel : - sc descarcli rezervorul de spiilare ;i se umni?re;te apoi dacti

apa iitccpe sli se sczlrgli imediat clupli clesclircarea (golirea) completi? a rezervorzllui ; - clacli apa incepe sti curgii imecliat clupi? golirea rezervorzllui,

garnitura de la clopot este deteriorati sau pe ventilul de scurgere a1 rezervorului exist5 depunere de piatra qi clopotul nu mai inchide etan?. Pentru remedierea lui se scoate clopotul, se cur515 ventilul de piatri $i se inlocuie$te garnitura defedi ;

- rlacd in timp ce rezervorul se umple, apa n u se mi scurge in vas si incepe din nozL sd curgii clupd ce s-a umplut rezervorul, defectiunea este la robinetul cu plutitor.

2) Defecte la robinetztl cu plutitor a1 rezervorului de spiilare. Dupa .ce s-a constatat c i scurgerea continua .a apei din rezervor este cauzat.5 de o functionare defectuoasa a robinetului cu plutitor, se raut i piesa defects astfel : - dac5 tija plutitorului nu este reglat5 bine, la atingerea nive-

lului maxim a1 apei ventilul nu este a p k a t bine pe scaunul lui, a.pa continu5, s5 curg5 ~i prin oiificiile superioare a1 supapei clopotului ~de scurgere in vas ; - dac5 se regleaza tija ~i robinetul tot nu inchide cban~, ori

garnitura robinetului este uzata ~i se va inlocui, ori exists depuneri de piatr5 pe pistonul robinetului cu plutitor. In ultimul caz este necesara demontarea robinetului $i curatirea ,pistonului de piatra depusi ; - dacri plutitorul este spart, robinetul curge incontinuu cu debit

maxim. producind periodic $i descircarea automat5 .a rezervorului. Defectul se inlstura in functie de materialul ,din care este confectionat plutitorul. Dac5 plutitorul este confectionat din metal, locul defect 5e l ipe~te ,cu aliaj de lipit (cositor+plumb), dup5 ce a fost golit de ap5. Identificarea fisurii se face incalzind plutitorul cu lampa de lipit, dupa incilzire, prin fisurg incep sEi iasa vaporii de ap8 formati in interior. DacB plutitorul este confectionat din material plastic sau bche l i t i se va inlocui. In ultima perioads, astfel de defeqiuni sint eliminate prin confeeionarea plutitorului din polistiren ex'pand~at care este plin in interior.

G. LIONTAREA BIDEURILOR

Bicleurile sint obiecle sailitare fasonate dintr-o mas5 ceramic3 semivitrifiati (din semiportelan sau ,din faianw), sint acoperite cu o glazur5 opa.c% al'b5 sau colorat5.

Vaele tpentru bideuri se executs in doui tipuri : f8r8 d q sau cu durj $i se unonteaza in locuinte, hoteluri, &mine de fete, intreprinderi industride etc.

Bildeurile sint prel-5zute cu doua robinete, pen-tm ap& calda pi m e , Fau cu ~baterie amestecEitoare, in alcest caz scungerea va fi pre- v8zut.S cu sita in loc de dop.

Pentru o cit mai bun5 folosire a hideurilor este necesar ca ele SB fie rnontate astfel ca s i .aib6 sp.atiu1 de utilizare stabilit prin STAS 1504-69. Figura 7.62 reprezing spat,iul minim necesar pentru utilizarea bideului. In figura 7.63 sint ar5tate diferitele posibilit5ti

de montare a bideului fat5 de alte obiecte sanitare, $i intre acestea ~i partea finit5 a peretilor.

In tabelul 7.9 sint date distantele minime pe ori- zantal5 intre bideu ~i alte obiecte sanitare. Bided se monteazti pe pardoseala la o distant3 de 30-80 mm fat5 de pretele din spatele obiectului.

,' ,' ,. *: Pozitia leggturilor de ap5 rece $i cald5 trebuie s& c;,,, < ,' , / ,,

.....,._I se afle la o in5ltime de 150 mm, m5surat5 intre L B U pardoseala finit5 $i centrul conductei, distanta intre Fig. 7,62. Spatiul cele dou5 pozitii fiind 20 mm. Centrul pozifiei le- minim necesnr gjturii de scurgere trebuie s5 fie la 120 mm, ma- pe1ltru utilizarea suratti de la suprafata pardeselii finite $i in axa bideului.

vasului. In cazul in care bideul este de o alt5 form5 ca ce.a curent5 sau

de fabricatie, leg5turile de ap5 .$i scurgere se execut5 de la caz la caz, n m a i dup5 ce bideul ~i anm5turile au fost aduse pe $antier, deoarece se pot da loc la greseli de executie, iar rnodifi.c5rile ulterioare sint greu de f5cut. -

DupB verificarea robinetelor, se $terge bine locul din jurul gaurilor in care se vor monta robinetele. La robinete se mon- tea25 sub rozet5 cu o gar- nitur5 de cauciuc moale, uns5 bine cu vopsea alb5 $i viscoas5 (preferabil cu email) $i apoi robinetele se introduc in g5urile respective din vas. Dupa aceea. dedesubt. sub vas. se u ige bine cu aceea~i vopsea in jurul g5urilor $i apoi se introduc pe fiecare robinet, intii cite o garni- tur5 de cauciuc moale ~i apoi cite o garniturg de plumb (rondelti), rolul acestora din u r l n fiind de 'Fig. 7.63. Distnnte minime pe orizontalB intre a nu permite garniturilor vnsul bideului $i nlte obiecte sanitare : de ca&iuc s5 se roteascg I - bideu $i lavoar al9turat : ? - bideu $1 closct

alatllrat : 3 - bideu lime3 cada de baie ; 4 - bideu ~i s i increteasca atunci $1 closet fata In fata tae ncelasi ax) : 5 - bideu

cind se vor stringe cu axa DerpendicularP pe axu l closetului : 6 - bideu In ni$e.

tele de fixare ale robinetelor. Atit garniturile (rondelele) de cauciuc, tit qi cele de plumb, trebuie s i aibi diametrul mai mare cu 5-10 mm decit piulitele de fixare ale robinetelor. Stringerea piulitelor de fixare ce executi cu un c l e ~ t e mops rnic, f i r5 prelungitor de pirghie, sau cu un c l e ~ t e de becuri (roltang), pini cind refuleaz5 putin5 vopsea dintre garniturile de cauciuc $i bideu. Ventilul de scurgere se mon- teaz5 ~i se racordeaz5 la conducta de scurgere la fel ca la lavoare.

Bideul se q a z i pe pardoseala in pozitie orizontalg, ,care se veri- ficci cu bolobocul, intrucit pardoseala are intotdeauna panti spre sifonul cle pa,l-doseali. Pentru a-1 aseza in pozitie corecti, sub el se pun citeva pene c~nfection~ate din degeuri ,de teavi de Iplum,b, iar golul dintre vas qi pardoseali se m p l e cu ciment alb.

Bideul nu se va pune in functiune imediat ce a fost montat, ci se lac6 s i se usuce mai intii vopseaua de sub garniturile de cauciuc ale robinetelor, deoarece la ldeschi'derea robinetelor, in gold vasului in care intr i apa se produce presiune care sl51beSte e tan~area robinetelor.

lnlsturarea scurgerilor pe ling5 arinsturi sau pe lings sifon : \ 1) Dacii apa se scurge pe li7zgli robinet, se demonteazd pcrrtea de SZLS (I robin.etului, iar la orijicitil de fi-tnre a a r d t u r i i pe obiect se ert-ectitii e tan~area CZL chit sazL CZL garnitt~ri de cauciuc, in functie cle sistemul de fixare.

2) Dacii apa se sczdrge pe ling& sifon sazr pe la imbiniirile aces- ttiia, se verificli garnitzcrile ~i dacli sint deteriorate se inloctriesc. In acest caz, clacli garniturile sin.t bune, se string imbiniirile sclll szr- rubz~l cle fixare a1 sifoitului. La sifoanele din material plastic, se ve- rificfi clacli este crlipat capacul cle curiitire ;i se Cnlocuie~te.

3) lnfz~nclarea sifonulzii cle scurgere, datoritd acumullirii unor materii in tlecantorzd acestuia. Pentru clesfundare se clesface capacul de curiitire, se inllitu7.ii clepz~7zerile, se spalii ~i se pune la loc.

. . . . , .Y'. ,,

H. MONTAREX CHIUVETELOR

Chiuvetele au form5 dreptunghiula1.5 $i se mon- ,

teazi in bucitirii, spilitorii, garaje, la grupurile 5. ' / . ,.; . sanitare etc., servind pentru spiiat Si evacuarea la ;.;~. ,, ', , $1

canal a apelor uzate. Interiorul este emailat in culoare albi, iar exteriorul este grunduit.

In figura 7.64 este ari tat spatiul minim necesar pentru utilizarta in conditii cit mai bune a chiuvetei. Obiectele amplasate in imediata apl-opiere a chiuvetei trebuie s i aibi spatiu mini111 de uti- pentru utilizarea Lizare stabilit prin STAS 1504-69. In figura 7.65 chiuvetei.

Dcnumil.ca Obiectului

snnitar

Sp5lBIcrr tle 1-nse sail c11 i11rr1:i

O l ~ ~ c r v n p ~

- -

-

De la pnrlea supc~.ioard a spdlllorului

L)c la pnvlcn s l~pc r ion~ l o sp:il;il nrului

Dcnunii~.c:~ ol~icctului r7iiitnr

Cbiovete : - corpul chiuvelci - robinetul Spllitonre cornune : - robinelul sat1 hatcrin SpalBtor de r a s e In lorll-

inle : - s p i l : l l ~ ~ ~ ~ l - bateria de perelc

Sp5litor dc vase in rcs- tauranle, canlil~e e lc . :

- sp l lP to1~~~1

- balerin s a ~ robincllll de servicia

Fir5 spatiu dc circulatie pe llngn pcrsonna carc

IoloseStc obieciul [~ lun]

1n;iltilnrn d , ii~ontnrv [ I I I I ~ I ]

SO0 1150

900-950

800 200-250

La in:il(itnca ~neselor d c lucru

900-250

L7 I L)ni. nu rnai putin de 400 mm din axul sp5lito- ~.ului la perete

Fig. 7.65. Distante minirne intre chiuveti si nlte obiecle : a - fara s ~ a t i u de circulatie : b - .cu suatiu de circulatie : c - vedere pe vertical& : 1 - chiuvet2 : 2 - rohinet : 3 - mas5 de ure-

gBtit : 4 - masina de gntit (aragaz).

sint arstate diferitele posibilititi de amplasare, iar in tabelele 7.11 ~i 7.12 sint date distanfele minime de montaj pe vertical% si orizontal5.

Chiuvetele se fixeaz5 pe pereti .cu ajutorul diblurilor de lemn sau cu suruburi pentru lemn yi spirale de sirmi zincati, dup5 ce peretii au fost finisati cu tencuieli vopsite, .cu placaj de faianti sau alte feluri de rnateriale ceramice.

VARIANTA A. VARIANTA B VARIANTA C

Fig. 7.66. Montarca chiuvetei pe pereti subtiri : A - caramida pe muchie : B - beton armat prefabrlcat de 7 cm grosime : C - b.c.a. prefabricat sau zidarie de caramidi de

11,5-25 cm grosime : 1 - platbanda : m - dlbluri din lemn.

1. FLYAREA CHIUVETELOR

Fixarea chiuvetelor e elementele de constructii se face direct cu quruburi pentru lemn. f n cazul in care chiuveta este prevazut5 a se monta pe pereti subtiri, se poate folosi dupi caz, unul din cele trei variante arztate in figura 7.66, dup5 Catalogul de subansambluri, caietul I1 instalatii editat 1.S.A.R.T.-I.P.C. - 1971. Pentru montarea diblurilor m in cele 3 variante de construcfii de pereti (A, B ~i C), (v. figurile 7.8, 7.9 ~i 7.10).

Diblurile sau ~urubur i le cu spirale se rnonteaz5 ast.fe1 ca buza superioar5 a chiuvetei s5 se afle la o iniltime de 800, m de la pardoseala ,finit8 fig. 7.65, c).

Alimentarea cu ap8 a chiuvetei trebuie sB se afle pe axa verti- cala trasat5 pe perete, la o inalfime de 1 150 n$m de la padoseala finits.

Cind leg5tura pentru alimentarea cu ap5 este executat5 din feav5 de otel zincati, aceasta se terming in pozitia respectiva cu un cot

de 90" cu filet interior, in care se in- ~urubeaza robinetul de serviciu a1 1- chiuvetei. Pentru fixarea mai bun& , /, :-I-

---I d a cotului in perete, in jurul lui se in- , - - - di- tl.oduce mortar de ciment.

8 1 ' Daci teava zincat5 este aparent5, in apropierea robinetului de serviciu ea se va monta ingropata sub

' 9; 2 I

tencuiali pe o porfiune I . Pentru , aceasta se execut5 e conduct& 1s

- rece, o curb6 de etaj cu presa de + t mini, etajul avind o deviere de circa //,/.'/.''. . ,; :,.::/ .:..;:; . ..

b 60 mm. Cind conducta este orizon- +q tala (fig. 7.67, a), la nivelul robine-

SF >.. : , .,. tului, distanta l1 trebuie sB fie mai mare cu cel putin 50 mm decit junlg- tate din l5timea chiuvetei. Cind conducts coboara vertical (fig. 7.67, b),

a pe deasupra robinetului, distanta b2

Fig. 7.67. Montnrea conductei \.a fi de cel putin 300-350 mm. aparente de nlimentare cu npb

n cl~iuvetei : Cind legitura este executat5 din a - orizontala : b - verticali. teav5 de plumb de presiune, es se

va termina la pozitie cu un racord de perete pentru teavS de plumb (v. fig. 4.21). In cazul conductelor de PVC, leg5tura se realizeaz5 prin muf5 dub15 cu filet uzinat, care se lipeqte la partea far5 filet cu con-- ducta PVC, iar la partea ei cu filet se monteaz5 cot de 90' de fonta maleabila cu filet interior ~i exterior sau racord de perete in care se in~urubeaza robinetul.

Rabinetul se rnonteaz5 in cotul de 90" sau in racoi-dul de perete. prin in~urubare, etanprea realizindu-se cu cinep5 ~i ulei de in fiert, la fel ca 1s iimhinarea tevilor de otel cu filet.

De obicei scurgerea chiuvetei se monteaz5 ingropat. Scurgerea se realizeaza in mai ~nu l te feluri, irrdiferent de m5rimea chiuvetei (fig. 7.68). In cazul scurgerii ingropate (fig. 7.68, a), racordul se ese- cutS din teav5 ,de slcurgere Idin plumib $i pozifia lui este la 500 mm de la pardoseala finits. ~i 100 rnm lateral fa@ tde ax5, inspre dreapta sau inspre stinga dup5 caz. Racondul aparent este executat cu tuburi de scurgere din font5 sau din tuburi PVC, tip U. Cind racordul merge in jos, (fig. 7.68, b), el se executs lateral, la 200 rnm ,de ax5, inspre dreapta sau inspre stinga dupS cm, buza superioar5 a mufei oprindu-se la 330 m de la pardoseal5. Cind racordul este aparent $i inclinat ,(fig. 7.68, c), el este adus la 450 mrn de la pardoseala, mufa oprin'du-se la 250 mm lateral fat5 de al, ins,pre dreapta sau inspre stinga, dupA caz.

La montarea ingropata a conductei 'de scurgere, aceasta se exe- cut5 folosind teavS din plumb cu diametrul de 50154 m,m sau din PVC de 5 0 x 2 rnm.

Aceasti leg8tur2 se execut5 cind cl5direa este la roSu, l5sind in afara peretelui un capat de teava cu lungimea potrivit8. Dup5 finisajul peretelui se taie capstul tevii din plumb, astfel incit sS r5- - min5 in afara tencuielii a b c sau faiantei o lungime de 25-30 mm. partea ieSit5 Fig. 7.68. Legarea ia conducta de scurgere a

chiuvetei : se inc81ze~te a ~ o i cu a - teava de scurgere IngropatB : b - teava de

lampa de b,enzin5, dup5 scurgere aparenta, vertical& : c - teava de scurgere aparenth, Inclinata.

care se rgsfringe, formindu-se un guler (rozeti) prin lovirea u~oar6 c u ciocanul de lemn. De acest guler se lipeste cu aliaj de cositor, la be1 ca la lavoare (v. fig. 7.20).

I. MONTAREA SPALATOARELOR PENTRU VASE

Sp515toarele pentru vase sint de dou5 tipuri : spiildtor cu sliport pen.trtr vase ; spZildtor dz~blz~ CIL compartimente egale.

1. SPALATOARE CU SUPORT

Se utilizeaz5 in buc5tarii la locuinte, cantine, bufete etc. Sp318- toarele cu un singur compartiment ~i un suport (platform8) ondulat pentru vase, se execut5 cu suportul pentru vase in stinga sau in dreapta. Sp5latoarele se executi .din font5, emailate in interior cu email alb $i grunduite la exterior. Aceste spalatoare sint prevazute cu siipuniere ~i orificii pentru montare'a unei baterii amestec8toare. Se monteazg pe console emailate STAS 3343.

2. SPALATOARE DUBLE

Se utilizeaza in 8bucMgrii la locuinte, cantine, bufete etc. Sint alc5tuite din doua corqpartimente, unul pentru a@ mld6 ~i cel5- lalt pentru ap5 rece. Se executs din font5, emailate in interior cu email alb qi grunduite la exterior, deasupra avinld o r d de protectie din lemn de fag fiert. Se montemi cu spatele la perete, cu ~urubur i cu cap nichelat ~i dibluri, iar partea din fa@ se sprijini

pe dous picioare din fon- . . . . . -- ' -CA , . ' . t2 : se pot monta ~i pe con-

sole de font5 emailati

~ 1 : p]mp STAS 3343-70). h figura .-A -~- -- 7. 69 este aratat spatiul --C

, . - miniin necesar pentru

, , I ' , , . _, I .

, , . . o utilizarea in bune conditii

, . . " , : a sp515torului cu suport /.. ;.'. '. 1 pentru vase, a, $i a spila-

tolwlui dublu cu compar- o b tiinente egale, b.

Fig. 7.69. Spatiul minim necesnr pentru uti- Obiectele amplasate in lizarea spPlltorului de vase : imediata apropiere a spa-

a - spRlalor cu suport pentm vase : b - spalator dublu cu compartimente egale. litoarelor trebuie SB aib6

Fig. 7.70. Didante minime pe orizontalH intre spHlHtorul de vase $i alte obiecte :

1 - spalator cu suport pentru vase sau spslator dublu ; 2 - masa de pre- gAtit ; 3 - masini d e gatit (aragaz).

un spatiu minim de utilizare stabilit prin STAS 1504-69, in fi-. gura 7.70 sint argtate diferitele posibilitgti de amplasare, iar in ta-. belele 7.11 ~i 7.12 sint date distantele minime de montaj pe verti-. cali ~i wizontal5.

Fisarea spil5toarelor se face cum s-a ar5tat rnai sus ; in cazul' in care spbiatoarele sint prevkute a se monta pe pereti subtiri s e poate folosi dupg caz, unul din cele trei variante aratate in fi-

VARIANTA A VARIANTA B i'A RIA N TA C

Fig. 7.71. Montarea sp3liStoarelor pe pereti subtiri : A - carsmidh p e muchie : B - beton armat prefabricat de 7 cm grosime ; C - b.C.a. prefabricat sau zidarie de chramidh d e 12,5-25 cm

grosime : 1 - platbanda : kl - diblu din lernn.

gura 7.71 dup& Catalogul de subansadbluri, caietul I1 instalatii editat 1.S.A.R.T-I.P.C. - 1977. Pentru montarea diblurilor M in cele 3 variante de constructii de pereti (A, B qi C), (v. figurile 7.8, 7.9 ~i 7.10). Diblurile sau quruburile cu spirale se monteaz5 astfel ca buza superioarg a sp5lStorului sB fie la o in5lt~me de 800 mm de la pardoseala finit8.

Cind se monteazg un spilgtor cu picioare de fonts, acestea se fixeazi de sp515tor. la locul lor, cu ~urubur i mecanice, cu care se 5tring astfel ca s5 nu aib5 joc. Pentru ca pidoarele spil5torului s5 nu alunece pe pardoseali la o eventual$ lovire a lor, sub ele se pune o pl8cut5 de ,plumcb, cu diametrul egal cu a1 piciorului.

4. POZITIILE LEG?LTURILOR PENTRU ALIMENTAREA CU APR

Pozitia legiturilor pentru alimentarea cu apg rece $i cald5 trebuie sB fie dc 1,00 m in casul cind se monte& ~baterie de perete cu I~ra t basculant cu pipa sub baterie qi lde 0,60 m in cazul in care bateria se monteaz5 chiar pe spglgtor. Aceste pozi4$ se aunplaseaz5 la inaltimile de mai sus, fat5 de pardoseala finits, distantele intre ele la 160 rnrn ~i a~ezate simetric de o parte ~i de alta a axei verticale a sp515torului trasatA pe perete (fig. 7.72). De ~aceea instalatorul trebuie s5 cunoasc5 modelele de baterii ce se vor monta, inainte de a esecuta pozitiile tde ali'mentare cu ap5 a spgl5toarelor pentru vase.

5. POZITIILE LEG?LTURILOR LA CANALIZARE

De obicei ,pozitia legaturii de scurgere se arnplaseazi la 50 cm de la pal-doseala finita, pe axa vertical5 (,fig. 7.72). Scurgerea se poate realiza in mai multe feluri (v. fig. 7.68). Cimd conducta de

scurgere se executi din teavi de plumb ;@ de scurgere (v. fig. 7.68, a) cu diametrul

{<? de 50/54 mm, se monteazg ingropat qi trebuie montat5 inainte de tencuirea peretilor sau de imbrkarea lor cu plmacaj ceramic sau faiant5. Cind scurgerea se

+ s; esecutg cu \evi din font5 de scurgere 5 9 ... 1 sau din PVC, tip U (v. fig. 7.68, b, c).

i i I I Tntreprinderea ,,Feroemail Ploie$tiM i i produce sifon butelie cu corp din fonts

-'. . - . ,,,, :./: . . '" ...v m (i3 1 lj2" Si @ 2" cu carp pentru sp51g- . .

Fig. 7.72. Pozitia s~glstorului tor simplu sau duble inlocuind sifoanele dublu $i a leg5turilor de ap5

$i canalizare. din plumb, ,,artizanale".

In cazul spalatoarelor duble. pentru economie de material ~i estetica lucrarii, in loc de dou6 sifoane obi$- nuite de plumb se confecfioneazi de catre instalator pe +~ntier un sifon dublu, din tea\:; de plumb de scar- gere, conform deseilului din figura 7.73. Legatura sifonului la pozitia conductei de &g;& scurgere se esecuti in acc- l a ~ i nlod ca la. chiuvetc'l (v. fig. 7.68). Legitura sifo- niliui la \:as se realizeaz5 ?b 44/44

prill lipilea sifonului d e Fig. 7.73. Ccnfectionnren unrli sifon dublu plumb la racoi-dul de 1il:it pentru sp%itor dublu d e rose. a1 ventilului p515torului. e g a r e a sifonului la conducta de xurgere dill plumb se executa prin lipire cu aliaj de cositor, la fel ca la lavoare (v. fig. 7.20).

J. MONTAREA PISOARELOR

Pisoarele SE monteazS in grupurile sanitare din cl5dirile administrative, social-culturale, industriale, hoteluri, la closetele publice etc. Fiecare pisoar este prevgzut cu spalare $i scurgere indivi- dual6, ceea ce asigurs anentinerea vasului in stare curati rji igiena incgperii in care se monte(az5. Se fabric3 din faiailti sau din #par-

tela. sanitar.

I. FIXAREA PISOARELOR

1-asele pisoarelor se fixeaz6 pe lpereti cu ~urubur i pentru lemn prinse in dibluri de lemn sau in spirale de sirmi zincats.

In figura 7.74 eqte ari tat spafiul minim necesar pentru utilizarea in bune conditii a unui obiect. Amplasarea vaselor de pisoar in diferite situatii ~i posibilitati de aranjare a lor in in&- perile rezervate acestui scop sint aratate in figura 7.75 cu posibilitatile de amplasare conform

Fig. 7.74. Spatiu1 STAS 1504-69, iar in tabelele 7.13 $i 7.14 sint date minim necesnr pentru distantele minime de montaj pe verticals ~i orizon-

pisoorului. talk

19 - Cartea rnuncitorului de instalatii sanitare interioare - cd. 27 289

Fig. 7.75. Distante lninirne pe orizontals pentru Fiz. 7.76. Pozitin va- aranjares pozitiei pisoarelor. sului de pisosr :

1 - axu l conclucfei dc ap3 : ? - axul cnndac-

tci de scurgcr~:.

Pozitia vasului la !pereke trebuie sB fie astfel ca marginea superioarg a lui & se afle la o in5ltime de 650 m de la pardoseala finit5 (fig. 7.76). Exmplul dat este pentru copii peste 11 ani ~i adulti.

Denl~rnirra obirctului !nil\inlrn dc ~ ~ l o n l a r e s;u~i tar [ l ~ u m ] Ohscrvnlii

- pentru copii de la 6 la 11 niii

- pentru copii prsle 11 ani $i adulti

De la pardosca15 In : h = parlea superionrii a

ciocului vasulr~i h, = anr~l pozitiei rol~i-

netr~lni h , = an111 conduclci tle

scurgzre

Flnth i de biut apH, montute pe peretc :

- penlru copii de la 6 la 11 nni

- pentru copii peste 11 nni ~ ; i adulti

h = 700 h, = 450

11 = 850 11, = ,500

Penlru flnti~iile d e biut a p i cu picior, lniltirneii este datS de obirct

Tabelul 7.14. D i shte l e minime pe orizontalH

Pozitia leg5turii de alimentare cu apg trebuie s5 se afle deasupra pisoarului, pe axa vertiscal5 tr.asat8 pe perete, la 1 150 m a de l a pardoseala finita Pozitia leggturii de scui-gere va fi pe aceea~i anil la distanw de 400 am de la pardoseala finits. ,Cotele de mai sus sinl vahbile cind pismele se monteaz5 pentru adulti.

fn cazul in care piscrarele sint prevgzute .a se monta pe ,pereP subpri, se poate folosi dup5 caz, una din cele 3 variante ar5tate ln

mr,

1

- 2

Denumirea obiectului

sanitar

l'isoore: - p e ~ l l r u copii

dr 1.7 G la 11 nni

- p m l r u copii peslc 1 1 ani si adul(i

Flnl lni clr b&ul opB :

-- penlru copii de la G la 11 mi

- penlrrt copii peslc 11 ani si adult i

Distnnta

De la : [mml

Axa pisoarului

Fafa Iron- tal5 a pisoarului

Axa pisoarului

F n b fron- t a l i a pisoarului

Axa flnt lnii

D i s h @

F3ir5 spatiu de circulatie pe ling5

persoana care foloseStc obicelul

sanitar [mm]

a = 300 b = 250

c - COO

d = 700 c = 330

-

n = 350 b = 400

c = 700

d = ROO e = 100

-

cr = 300

h = 550 cr = 350

b = 650

me mAmar8 :

pin& la : [-I

Perele

A s 3 nllni pisoar

F a t o fro1ltnl5 3 allui pi- 5031' .

Pcrele F a t a fronlnl i

a allni pi- S 0 3 P

Perele

Axa al lui pisoar

F a f a frn111alil a nllui pisoar

Perete

IFata fro11lnl5 a al lui pisoar

' Pcretc

Axn allvi fi111111i

Perrlc Axn :~l tr i

Cinl ini

minim&

Cu spapu de clrculatle pc lhgi pcrsoana care folose)te obieetul r ~ n i t a r [mm]

11 = 800 850

-

-

f = 850

g = 1 1 0 0 11 = 950

l o 0 0

-

- f = 1 000

g = 1 2 0 0

c = 800

- c = 950

-

VARIANTA A VARIANTA 6 VARIANTA C

Fig. 7.77. Montarea vaselor de piosar pe peretii subtiri.: A - car8mid.i pe muchie ; B - beton armat prefa'sricnt de 7 cm groslme ; C - b.c.a. prefabricat sai l zidlrie de cil:.lmid:: de 12.5-25 cm grosime : 1 - platbxnd; ; M - diblu din lemn.

figura 7.77 dupi Catalogul de subansaunbluri, caietul I1 instalatii editat 1.S.A.R.T.-I.P.C. - 1977. Pentru montarea diblurilor M En cele 3 variante ,de constructii ,de pereti (A, B si C) (v. figurile 7.8, 7.9 qi 7.10).

De regul5 se rnonteazi rnai multe pisoare in serie. In acest caz intre axele pisoarelor trebuie s i existe o distant2 de 700 nlm. Dis- f a n k de la asa pisoarului pins la peretele lateral, trebuie s i fie de minimum 350 mjm.

2. LEGAREA PISOARELOR LA CONDUCTELE DE APA

Se inqurubeazi mai intii robinetul la teava de ap5. avind &gat2 pe el rozeta nichelat2, etanqeitatea realizidu-se in mod obiqnuit cu cfn@ qi ulei de in fiert. Se introduce apoi capgtul tijei robinetului in +tutu1 vasului, dups ce s-a introdus pe el capsula nichelats cu gura in jos. Se racordeaa3 tija la robinet, inqurubindu-se piuliw olandezi respectiv5. Etanvrea dintre t i j i ~i vas se realizeaz5 cu ajutorul lcapsulei nichelate. in care se ,pune chit r q u gi agoi se imbraci p e stuwl vasului. ap5sindu-se pins la refuz, cind chitul trebuie s i refuleze din capsul5. Se obtine astfel o e t a q a r e perfect&

Se realizeazj. prin intermediul unui sifon din alam5 nichelat. Se demonteazi rnai intii de la lacesta racordul de lipit, dequrubind piulita olanjdez5. Se p reg i te~ te apoi un :hnda j de pinzi impregnat5

bine in colofoniu, care se inf5qoar5 pe $tutu1 de scurgere a1 pisoarului, d u p i ce acesta a fost incglzit cu lampa de lipit. $tutu1 bandajat trebuie sk aib5 un diametm de circa 5 mm mai mare decit pilnia sifonului. Stutul qi bandajul se mentin calde cu l m p a de lipit, pentru ca pilnia sifonului s5 poaa fi impina uqor pe ,bandaj. Pilnia sifonului, dup i ce a ,&st inc5lzit5 cu lampa de lipit, se impinge peste bandaj, astfel ca sii intre pin5 la capit. Bandajul r5mine astfel aqezat intre $tutu1 vasului ~i pilnia sifonului.

Unii instalatori mai putin experilmentati execut5 etanqarea dintre sifon $i vas cu chit. Acest procedeu nu este bun, deoarece chitul nu poate fixa bine sifonul, care se lasi cu timpul in jos din cauza propriei lui greutati, strangulind (7i chiar rupind conducta de scurgere de plumb.

Coducta de scurgcre din perete de la pisoare se executi din font3 de scurgere cu diametrul nominal de 50 mm pin5 qproape de fiecare pisoar, iar in apropierea pisoarelor se iese din gerete cu teav5 de p l m b de scurgere de 30134, care are acela~i diametru ca $i sifonul. I kd pel.etele este subtire, neputindu-se inlgropa in el mufele tuburilor ~de fonti, este recornandabil ca scurgerea din perete s i se execute din teav5 de p l m b de scurgere cu d i m e t r u l de 50154 mrn, deoarece ,pe perevi ei se depun cu timpul s5ruri sub form5 (de piatr5, care ar infunda-o prea re@e dac5 ar avea un diarnetru ( m i mic. Este ins5 indicat ca atunci cind este posibil s5 se revin8 cu tub de font5 pin& aproape de pisoare, deoarece astfel in cazul infundirii conductei din cauza pietrei depuse, desfundarea se poate realiza cu sirma de desfundat, ceea ce in c a u l conductelor de plumb nu este posibil, deoarece se distrug conductele prin lovirea lor cu s i m .

Pentru legarea sifonului la conducts de scurgere din perete, exe- cutat5 din teapi de plumb de scurgere de 30134 mm, cap5tul care iesk din perete a1 acestei conducte se taie astfel ca s~ r-in8 numai circa 20 mm in afara peretelui finit. Apoi se risfringe (se bercluie~te) Peste tencuial5 sau peste placajul aplicat pe perete, formind un fel de rozet5. Spre deosebirea de lavoar, la care intre racondul de lipit a1 sifonului +i rozeta de la perete, formati ca mai sus, se intercaleazi un $tut de teav& de p l m b de scurgere. la pisoare raxlordul d e lipit d sifonului se lipeqte direct la rozeta din perete. Acest lucm este ,posibi!, d e w e c e c o v u l sifonului, in form5 de c u r G de etaj, se Poate rssuci in pazitia necesari pentru racordarea direct5.

Fintinile cu .picior se folosesc in dxterioml cl5,dirilor. Fiecare fintin& se monteazb pe cite un recipient legat la canalizere. Talpa fintinii se prinde cu ~ u r u b u r i de un grbtar special, care se qazA deasupra recipientului, pe rama ~de fontii a acestuia. Gfitarul se livreazb d a t a cu fintina. Prin el se scurge in recipient apa rezultatii din jetul fintinii. Legdtura pentru alimentarea cu apb a fintinii se executi prin recipient, cu feava de plumb de presiune, p e care se intercaleaza un robinet de trecere pentru regharea jetului de afl:

In preajma iernii iintina se demonteazi, iar deasupra recipientului se pune capac obi~nui t de fonti. C o d u c t a de ap5 rimine in recipient, strinsa catre tundul recipientului, iar deasupra ei se pune

un strat protector contra inghat.- lui, de exemplu o saltea de pie.

2. MONTAREA FINTfNILOR DE PERETE

Fintinile de perete se fixeazl pe perete ca ~i chiuvetele, cu guruburi pentru lemn ~i dibluri de lemn sau spirale de sirma zincaG.

Pozitiile legiturilor de alimentare cu ap8 $i de scurgere se amplaseazi la dimensiunile aritate In tabelele 7.13 $i 7.14 misurate intre pardoseala finiti $i centrul

Fig. 7.78. Schema de montare a fintinilor de biiut ap5 si a IegHturilor

pe pereti.

poziiiilor respective (fig. .7.78). Pozitia de ap5 va fi in dreapta,

iar cea de scurgere in stinga, sau invers, ambele pozitii fiind arjezate simctric fat5 de axa trasat; pe perete a fintinii, distanta dintre cele dou5 pozitii fiind de 20 cm.

Fintina se leag5 la scurgere cu sifon ca ~i chiuveta. Armaturile $i sifoanele de scurgere (ventil) se monteazb la vas ca la orice obied sanitar.

L. MONTAREA SIFOANELOR DE PARDOSEkLA

Sifoanele de pardoseala se monte.& inainte de turnarea pando- selilor. De aceea se cere o mare atentie La fixarea pozitiei lor, deoarece pardoseala se execut.5 &poi cu pant5 de scurgere c5tre ele. In plus trebuie mentionat c5 panta de scurgere nu este aceeqi in toate inc5perile in care se monteazg sifoane de pardosedi, ci cu atit md mare cu- d t prin sifon se scurge un debit mai mare de a@. Astfel, terasele acaperi~urilor (pe c.a,re pot c a e a in scurt timp oantit5ti im- polstante de ap5 de ploaie, se vor executa cu pant5 mult rnai m,are decit .pandoselile camerelor de d q u r i sau a1 spilitoriilor.

P'anta pardoselii trebuie sEi porneasca din taate .colturile f n d - perii catre sifonul ,de pardoseala ~i s5 fie unifom5, astfel ca apele scu:-se ye pardoseala sB nu stagneze nici un moment, .deoarece pot degradz tavanele $i ,pcretii.

Se recm.and5 ca la ,aSezarea sifoanelor de pardoseala s5 se aplice procedeul ~ d e mai jos care in practica a fost aplicat cu succes.

Se masoari mai intii pe ,perete, intr-un punct oarecare al i n d - perii, distanta de 1 m de la linia metrului (vagnis) in jos $i se deter- :nin3 nivelul paidoselii finite ; se ia apoi o c5rirnida si se -8 l i ~ g i perete i : ~ punctul respectiv, 'potrivin'du-se astfel ca fata supe- :.ioar3 a csrimizii s i se afle la nivelul pardoselii finite. Apoi se qazH sifonul de pardoseala la locul lui de montare. dupi ca.re se ia un dreptar ~de lemn $i se a ~ a z i cu un capat pe c5rirnida mentionat& iar cu .celglalt c a , , ling5 sifonul de pardose,ali, pe o alt5 cSrhid5. *Qezind nivela @olobocul) pe dreptar, c g r h i d a de linga sifonul de paadoseala se va ridica sau cobori, pina cind ~dreptarul va ciIp3t.a o pozitie orizontali.

C5rBmida de ling5 sifon se fiseaz5 in aceast5 pozitie ~i apoi se m25oar5 de la partea inferioari a dreptarului in jos, dup5 caz, ur- .m5toarele distanw la care se va q e z a partea superioara (fata) a sifonului de pandoseala :

30- 50 mm in camerele lde b'aie ; 30- 60 mn pe terase mici ~i ;balmlane ; 40- 60 mm in sp5lhtorii dz rufe ; 50- 70 m in camerele de d q u r i ; 80-150 m la ierase-a,coperi$uri.

DupZ asezarea in modul aratat a1 sifonului de ,pardoseal5, c m - nlizile suport folosite se inlEitur5, iar sifonul se fixeaz4 in aceasa .wzitie .cu mortar ~de ciment gros. Totodata se fixeaz5 in gaura respec.tiv5 rlin planseuri conducta de scurgere de font&

Etan~area imbink-ii dintre sifonul de ,pardoseal8 $i conducta de scul-gere se realizeaz5 tcu $tut de teavi de plumb ~i cu fringhie alb5 ~i mortar de ciment, la fel ca la closetul de faiang cu tubul de scurgere interior.

Tnainte de turnarea pardosdilor in incaperile in care se moilteaza sifoane de pardoseal& instalatorul trebuie s i ai!& grij5 ca sB se astupe cu mortar de ciment giiurile din plan~eulprin care trec coloane de a@ sau de scurgere. AceastB grijg se impune pentru ca s i nu se degradeze ulterior constructiile din cauza instalatiilor.

La montarea sifoanelor pentru evacuarea apelor de pe terase se vor monta in jurul sifoanelor straturile 'de hidroizolatie pl.e\-8zute in proiect.

Capitolul VllI EXECUTAREA INSTALATIILOR PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR '

A. INSTALATII DE HIDRANT\I SUBTERANI

Amplawea hidrantilor subterani trebuie facut5 astfel ca distanta dintre doi hidranti s5 nu fie mai mare de 100 m, iar clistanw fat3 de peretii c18d6rilor s i nu fie mai mica de 5 m, pentru ca in caz de incentdiu sB poart5 fi stropit orice punct a1 clgdirilor dintre doi hi- drano, inclusiv acoperi~ul. Cin'd hidrantii se mtplaseaz5 de-a lungul drmurilor, ace~t ia se vor q e z a la cel mult 2 m de la m g i n e a dru- murilor, pentru ca cisternele s i se , p a t 5 aproviziona cu ap5 folosind furtunul lor obi9nuit.

Adincimea de montare a hidrantilor de,pinde de dincimea ~ a n t u - lui ~i de inaltimea hidrantilor, inclusiv inkltirnea cutiei de protectie cu capac, care se a w 5 deasupra, intrucit capacul scesteia trebuie sEi se afle la ni'velul terenului sau al s t ra i i .

Hidrantul se monteazi dupA ce s-a ajuns cu conducta, cle alimentare cu api in punctul respectiv. Pentru racordarea hidrantului la conducta de alimentare cu api, se monteazi pe aceasta p i e s de ramificatie necesar5 (teu). Tnainte ~ d e montare se verifics dac5 hidrantul se deschide qi se inchide in mod normal, dacs orifi'ciul de descircare nu este infundat ~i deci intre flanqe esisL5 garnituri de cauciuc cu insertii de pinz5, de 3-4 mm grosime. Cu aceast5 ocazie se unge tija hidrantului cu vaseling in punctele in rare au loc frec5ri.

Inainte de q e m r e a hidrantului in $.ant se ,pun sub hidrant, in dreptul ori,ficiului de golire, 2-3 g3leti de nisip mestecat .cu pie- tri+ m8runt, pentru a se pelmite rispindirea apei ce se scurge din hidrant la inchiderea acestuia. Asffel hidrantul este asigu:-at contra inghetului.

Durn aSezarea in +ant a hidrantului ~i dupa efectuarea (probe1 de presiune a conductei de alimentare, in spatele lui se toarn3 intre cotul cu pi'cior a1 hidrantului ~i peretele ~antului , u n ' b l w de beton, pentru a se impiedica deplasarea cu timpul a hidmntului sub acti- unca presiunii sau a loviturilor de bermkc din conducta de a.pEi, ceea ce 2r avea ca uimare scoarterea lui din mufa conductei. Blocul de

beton trebuie turnat asffel ca f lan~ele de irnbinare ale hidrantului cu cotul cu picior sB r W i 5 libere.

In timpul probelor 'de ,presiune hi,drantul se propteqte provizoriu in spate, in w e h i scop, cu ,bile scurk $i pene de l m n . Hidranpi subterani se {pot monta $i pe conducte de alimentare separate, in acest caz la capStul acestor conducte trebuie s i existe cite o leg& tura spre un punct .de consurn, pentru a se pubea primeni apa din conducte.

B. INSTALATII INTERIOARE

In instalatiile interioare, apa este folositi pentru cpmbaterea incen.diilor, sub form5 de jeturi compacte sau sub f o m i dispersaa.

La jeturile compacte, curentul .de a p i este uniform qi are f o m cilindric5. Aceste jeturi trebuie s i ai'bi lungi,mea ~de minimum 9 m la instalatiile din clidirile social-culturale (cinmatografe. cluburi, teatre etc.) ~i de minimum 6 m in celelalte clMiri (locuinte, c5mine, cliidiri de produeie etc.). Jeturile se &tin cu ajulorul tevilor d e refulare, prin care apa iese sub presiunea corespunz5toare for,rnGrii jetului. in instalatiile interioare, furtunurile se ra.cordeaz8 la hidrantii de incendiu.

La forma dispersati, apa sub f o m i de ipic&turi, se obtine cu ajutorul unor tevi :de refulare speciale mobile sau cu ajutorul urior instalatii spwi.ale, fixe, de sprinklere ~i drencere. Prin instalatiile iilterioare de combatere a incendiilor se aisigur5 delbitul de a@ necesar, cu presiunea corespunzEitoare, pentru a se impie,dica r5spPn- direa incendiului si chiar stingerea lacestuia.

Misurile obli.gatorii pentru prevenirea gi stingerea incendiilor sint stabilite prin Nolunativul .penti*u proiectare,a $i executarea con- struaiilor din punctul de vedere a1 prevenirii incendiilor ((N.P.S.T.) din anul 1972.

1. HIDRANTI DE INCENDIU LNTFXIORI

Ace~t ia se monteaz5 in locuri derite de inghe, vizibile qi uqor accesibile, unde circula$ia nu impiedic5 manevrarea lor. Robinetele hidrantilor se monteaz5 in n i ~ e cu geam mat in ram8 metalid (fig. 8.1). Cinld robinetele nu se pot rnonta in niqe, se rnonteaza fn cutii metalice prevkzute de asemenea cu geam mat, incadrat in ram3 metali&. Partea de jos a n i ~ e i sau a cutiei mtal ice trebuie s5 die la iniltimea de circa 1 100 mrn de pardoseala finit5, iar amplawmentul hidrantului va fi lateral ~(pentru ca sa lase loc suficient tamburului pe care se infd$oari furtunul), $i la indtirnea de maximum 1 600 rnm

de la pardoseala finits. Niqele hidrantilor nu trebuie s i stripunga perevi antifoc, pe cei care despart incgperi cu pericol de in- 2'

cendiu diferit sau care delimiteazi c8i de 4 evacuare. Fitingul cu care se face legstura intre coloans $i hidrant va avea gura la nivelul peretelui ni$ei sau a1 cutiei. 4

Hidrantul se monteazs prin in~urubare, 2- prin intermediul unui fiting (cot, teu, mufi), etangarea ficindu-se cu fire de cinepi, ulei de in fiert gi miniu de plumb. F::5<,;2: ,,,. ,,:4,,2a4, ,,

Gura hidrantului va fi spre exteriorul ; = - H B m i nigei, in pozitie inclinat5. pentru ca s5 nu ,;.. --=?---.-

se fringi furtunul in timpul stropirii. Lungimea furtunului variazli intre 10 gi Fig, 8.1. Cutii metali- pas- 20 m, iar diametrul poate fi de 50 mm sau tru hidranti interid I

75 mm. Legitura intre racordurile de re- j 12,";; :2, = ; ~ ~ , ~ z z : fulare gi furtun se face prin imbricarea tru fiuarea tevii de retubre. tevii racordului cu furtunul, care se fixeazi prin in~urubarea unei sirme zincate de 1 mm grosimc, de circa 15 ori peste partea de furtun imbricati pe teava racordului.

Materialul folosit la instalatiile cu hildranti este identie ,cu eel folosit la instalatiile de a@ poubili (folosindu-se de asemenea kvl din owl zincate) qi se monte& la fel.

Alimentarea cu api a hi,drantilor de incendiu interiori se face 1n mod obiqnuit de la retelelc comune de ap8 potabi1;l sau i'ndustridA. Cind reteaua de a p i este counun8 cu cea de a p i pota,bili, trebuie s i se asigure primenirea ~perm.anenti a apei din coloanele de inccndiu prin alhentarea de.la capetele lor, ,de la nivelul cel unai ridilcat, a unui obiect s a n i k cu consum de a p i permanent ,(rezervor de closet, cuveti etc.).

Presiunea la instalatiile cu hidrantii de incendiu este limitat4 de aceea pe care o pot suporta armaturile gi care este recmandaloil s i nu dep5geasci 60 m H?O.

2. INSTALATII DE SPRINKLERE

Aceste instalatii se pun in mod automat in fun*fiune qi incep sA stropeasci cind, tmperatura d e p i ~ q t e anumite lirnite.

DupH constructia sprinklerelor, declansarea se poate 'face in unul dintre urmgtoarele moduri : topirea-aliajului u ~ o r fuzibil cu care sint lipite cliferitele piirti ale inchiziitorzilui ; topirea unei compo-

4 8 1 1 6 + ~4 1 zitii chintice u;or fuzibile care sus-

b I yl t , /p3 tine suportul supapei de inchidere ; 4 * y 1 * , /

1 1 7 1 1 1 ; / s p a r g e a unui bulb de sticlii, cauzatd de dilatarea la o tenzpera- tzrrii a lichidului cu care este urn- plut.

Presiunea in instalatie trehuie Fig. 8.2. Lnstalatie de sprinklere : menlinuta permanent realizindu-se 1 - conducta DrLnciIJnla cle nlirnen- fie numai prin presiunea apei, fie ta re : 2 - marat de control $i sem- nallzare : 3 - conducte de diqtribu- nulmai prin presiunea aerului, fie

tie : 4 - CaDrte de s ~ r i n k l e r e . mixt (fig. 8.2).

Sistemul de mentinere a presiunii numai cu a p i se folose~te in incaperile in care temperatura nu coboari sub +4"C.

Retelele instalatiilor de sprinklere sint for.mate din 3 categorii de conducte : principale, previzute cu aparate ide control qi semna- lizare, secunldare $i de distributie, pe care se Pixeazi sprinklerele. Conductele folosite sint executate din tevi negre pentru instalafii +i tevi d e constru:@ii. Sprinklerele se monteaza astfel incit direc$ia axei lorgitudinale .a lor s i fie ,perpendicular5 pe suprafata stropiti.

Amplasarea sprinklerelor se face astfel incit s i asigure atit stingerea incendiilor din interior, cit ~i protectia elementelor de coh- strueie. Ele se mplaseaz9 in funeie ,de perilcolul de in,cendiu, pozitia $i dimensiunea elementelor de .constructii, existen@ unor utilaje sau stive de m.ateri,ale, felul sprinklerelol* etc.. obtinindu-se stropirea core~punzito~are cu ap8 a .ckei intensitate de stropire nu va cabori sub 0,07 l/s.m2. Intensitatea de stropire poate s8 ajungi in cazul stivelor inalte din materiale com~bustibile la 0,30- 0,50 l/s.m? Cotele exacte de montare se d'au in mod obligatoriu in proiect, atit pentru pozitiile ari tate cit qi pentru ~distantele faw de tavan qi alte elemente ale incgperii.

Sprinklerele se monteazi cu rozeta in sus, cintd este necesari protejarea tavanului ~i cind 'presiunea in instalatie este rnen1inut.A cu a p i qi cu aer. Pentru .asigurarea unei sernnaliziri bune, instaIaTia de sprinklere se imparte in sectoare, care pot avea fiecare un n m 8 r variabil d e sprinklere (600-1 200 buc.), stabilit p i n proiect, iar pe fiecare condudi principal8 de aliment.are a sectorului se monteazi cite un a;parat d e control si ~emn~alizare ; aceste aparate ,pot funlcfiona cu am, cu aer sau mixt ccu.apa! $i aer) ~i se monteaza in incsperi rezistente la foc, incglzite, fir2 pericol de incendiu ~i cu acces uSor din exterior.

Retelele de conducte pot.fi inelare sau ramificate, pe o ramifi- caGe putin'du-se monta cel mult p s e capele de sprinklere ; fiecare

ramificatie va fi prev5zut5 cu dopuri pentru revizie qi cur5tire. La ~nontare se va evita formarea sacilor de aer, iar acolo unde aceasta nu este ,posibil, se iau mAsuri pentru dezaerisire ~i golire. In acest scop. pantele conductelor vor fi cuprinse intre 0,002 (2%) $i ' o.0u.i :so/oo).

Alimentarea cu ap5 a instalatiei de sprinklere se poate face din retele inelare, uzinale sau publice, care asigur5 in permanent8 debitul si presiunea necesar5 din rezervoare de inilqime sau din statii de hidrofoare, care a u la dispozitie rezerve de ap5 intangibila.

Instalavile de sprinklere se lea@ la retelele exterioare prin dous racorduri situate de o pa rk qi de alta a unei vane de sectionare care si permit5 separarea unui racord in caz de defectiune gi funletionare continua a instala4iei. Insdati i le de sprinklere se previd in c a u l cliidirilor care iprezint5 un ,perk01 mai mare de incendiu ca teatre, platouri de filmare, garaje cu peste 50 de autovehicule, depozite de v a t i etc.

3. INSTALATII DE DRENCERE

Acestea sint utilizate pentru stingerea in~cendiilor in inc5perile cu peri,col mare de incendiu in (care alte mijloace nu sint suficient de eficiente, precum qi pentru crearea unor perdele ,de ap5 care si opreascg r5spindirea in-cendiilor, in vederea protej5rii elementelor de constructie (fig. 8.3). Capetele drencerelor, spre deosebire de ale sprinklerelor, sint far8 diafsagms, astfel cB orificiile lor sint permanent libere (neastupate). Diametrele orificiilor tul, distributia, variazi intre num5rul 6 Si 12 $i mm. pozitia Amplasmen- drencere- - $ / lor sc stabilesc prin proiect, ca ~i in cazul sprinklerelor. Instalatiile de drencere se exe- cut5 grupat, fiecare grup5 avind maxiinurn 72 drencere. Alimentarea cu ap i a fiecgrei grupe se p a t e face inelar sau ramificat, cu

De,asumo de conditia ins5 ca pe fiecare ramificatie secun-

Fig. 8.3. Schema unei dar5 s5 nu fie mai mult decit 6 drencere ~i instalatii de cu fiecare grupa s5 aiba vane (robinete) de ac- actionare manuals:

tionare separate. 1 - conducts principali de alimentrare cu a ~ 5 : 2 - manometxu ' 3 - robinet Actionarea vanelor se poate face manual princiDal de Inchidere :

sau automat. Instalatiile automatizate trebuie ~ , , ' 0 ~ ~ ~ ~ " i ",-- sB aibi asigurata ~i posibilitatea de actionare z::z zczd% ze; &k

tributie : 8 - ra~nificatll : manuals. 9 - c a ~ e t e de d r e n c e n

Conductele retelelor de drencere sint din acelqi material ca a1 sprinklerelor. La aontarea axstor conducte gi la ampharea vanelor de actionae e drencerelor se iau weleaqi rnkuri ca la insta1aTiile de wrinklere, in ceea ce priveqte pantele, sacii de aer, dezaerisirile, evitarea inghetului etc.

Presiunea disponibil.5 la orificiile drencerelor tre.buie sB fie de cel putin 3-5 m H@ dupi felul de utilizare a insta1at)ei de drencere.

La instalatiile de incen~diu nu se folosesc tevi din PVC. InstaLa- pile de drencere se prev5d in inacgperi cu ,pricol mare de incendiu, unde din auza propaggrii rapide a docului (de exemplu scenele tea- trelor, expozivile, hangnrele pentm avioane ebc.), nu pot fi utilizate cu destula efidenv alte mijloace de stingere.

Capitolul IX MONTAREA FOMPELOR

In insl;al.atiile sanitare interioare, ,pmpele care se folosesc sint de mai multe feluri : pompe manuale cu clape, pompe orizontale centrifugale ((monoekujate ~i multietajate), ,pampe centrifuge cu axul vertical, submersibile.

Pompele unanuale cu clape (Allweiler) se folosesc in instal4iile sanitare la alimentarea cu ap5 s cl5dirilor rnici qi izolate, pentru a absorbi apa din puturi de mi& adin-cime qi a o rdula in rezervoare de in5lpme (fig. 9.1). Sint pompe cu aeiune dubl5, fiind p r e v h t e cu dou8 rinduri de clape. Se executa in 8 rn&-imi, pentru 8 debite diferite.

1. MONTAREA POMPELOR MANUALE

Pompele cu clape irnpreun5 cu toate leggturile ei, se fixeae5 pe perete cu quruburi cu cap despicat, incastrate in zid cu mortar de ciment, $i previzute cu piulite pentru stringere.

La fixarea pompei pe perete trebuie observat ca pompa s5 nu se qeze in pozive r5sturnat5, decmece in aceast4 pozige nu poate functions. Acest lucru este uqor posibil, avind in vedere c5 cele dous .mcorduri, de aspirafie ~i de refulare, ale pompei sint identice $i a~ezate perfect simetric fat& de corpul ei. Singurul indiciu dup5 care se poate stabili pozitia corect5 a pompei este nurn5rul sau orice alt5 inscriptie de pe corpul ei, pompa trebuind astfel montat5 ca inscriptia s i fie in pozitie nergsturnats.

Racordarea pompei manuale la coductele de aspiratie $i refulare se realizeaz5 cu flan~e. Conductele de aspiratie qi de Fig. S.l.

refulare au diametrul cuprins intre 112" cu elape : gi 2", dup5 marimea pompei $i se executa : 1 2;:; ",,pu a~~~~~~

din tevi de ole1 pentru instalatii. 3 - rnanivel8 : 4 - as~lrstle : 5 - refulare.

Planqele de imbinare de la cap&tele lor sint fixate pe conducte prin filete. La capbtul conductei de aspir4ie se monteaz5 sorbul cu clapet5 !de retinere. Pentru mlorsarea ,pompei, pe conducta de refulare se exwuta o rmificatie .cu c,ana qi :pilnia, prin care se poate turna ap5. In t h p ce se ba rn5 alp%. canaua trebuie s5 se afle in pozitie deschisa, iiar clapele pompei trebuie mi$cate cu ajutorul minerului, ,pentru ca apa s5 treac5 prin clape in conducta ,de absorbtie. pin5 la sorb. Dup2 ce s-au unplut cu ap5, .conducts de a~bsorbfie ~i pampa, se inchide canaua de sub pilnie si se poa,te incepe pomparea.

2. MONTAREA POMPELOR CENTRIFUGE ORIZONTALE

Fiecare grup de pomp5 ~pomp5+electromotor) se m o n t e e pe un postment ide beton &n;d fata superiox5 plan5 ~i orizontal5 $j q e - zatfi la o inaltime astfel aleasfi ind t axul pompei sa se afie la o distant5 de 50-70 cm ,de la pardoseala finit5 (fig. 9.2).

Atit conducta de aspira$ie, cit $i cea de refulare se racordeaz; la pomp5 prin f l an~e . Aceste con~ducte trebuie astfel monhte incit axele flanqelor de racordare s5 coincid5 cu axele racodurilor respective ale p m p e i , iar f lanw fiec5rei 'conducte s5 fie paralela cu flantja racordului respctiv a1 pompei. De asemenea trebuie ca Fa stringerea $uruburilor pentru imrbinarea flanqelor, cele dou5 conducte cde aspirarfie qi de refulare) SA nu tra@ de racordurile pompei. Cind aceste conducte au lungimi ceva m i m r i , ele se vor sprijini cu dispozitive de sustinere, pentru ca si nu se sprijine cu greutatea lor pe p o m p .

a. Conducte dc aspiratie. Aceasta trebuie s5 aib5 un diarnetru cel putin egal cu a1 racordului de aspirafie J ,pompei. C i d diametrul conductei de aspiratie este mai mare decit diarmetrul racordului de aspiratie al lpmpei, trecerea, de La un d i m e t r u la celi,ldt se va realiza cu o reductie excentric& montat5 in pozitia care evitii formarea

sacului de aer (fig. 9.3). Portiunea 7 orizontal5 a conductei de asviratie

se monteaz5 cu o pant5 de cei putin 20 mrn/m, urcind c5tre pomp& pentru a se putea evacua complet aerul din conduct& Pe aceast5 conduct5 nu se vor folosi decit curbe cu raz5

J mare de curburfi. Fig. 9.2. Pomp& centrifugH mul- Dac5 pompa aspir5 dintr-o con-

tietajats : duct5 sub presiune sau dacA este q e - 1 - Domva : 2 - electrornotor : 3 -

postament : 4 - cuplaj. zat5 sub nivelul apei din rezervsrul

din care aspir5, pe conducta de aspiratie trcbuie montata o vana pentru izolarea pomei in caz de reparatie.

Dac5 pompa este a~ezat5 deasupra Corect

nivelului apei nu este nevoie de van8 Sac de oer

pe conducta de aspiratie, dar la cap5tul acestei conducte trebuie montat un sorb tr

cu ventil de retinere, de tip pentru G r e s ~ t

pompe, cu sita larg dimcnsionat5. Ven- Fig. 9.3. Condueta de aspira- tilul sorbului trebuie controlat inainte tie, cu reducve excentrics. de montare, sprc a se constata daca este complet, c.u garnitura, daca este in buni stare ~i daca functio- neazli uSor.

0 condimtie esentiali pe care trebuie s5 o indeplineasci con.ducta de aspiratie este etanqeitatea perfect6 a tuturor imtinirilor. Ce,a mai mica neetan~eitate catre ar exista pe aceast5 conduct5 provoac5 o miqorare a ddbitului p m p e i sau chiar o intrerupere a debitului (ruperea coloanei de aspir.a$ie), ,prin ~ ~ t r u n d e r e a aerului in conducts. Dac5 dupe montare pompa nu aspir5, sceasta denoti c5 exist5 neetan~eitsti .prin a r e pntruntde aer, fie pe conducta de aspiratie, fie la presetupa p q p e i . Se zice in acest c,az c5 pornpa aspir8 aer fals. Pentru e t a n w e a presetupei pompei nu se va folosi niciodat5 cinepa fuior, ~d?oarece ,aceasta se gri8peaz.5, ci azbest grafitat.

Unele (pompe, mono sau multietajate, sint prev5zute la pa rka de de,asupra cu robinete, spre a se observa daci p m p a aspiri ei r e f u l e a . $i prin eceste robinete de control ,poarte patrundle aer.

b. Conducte dz refulare. Diametrul conductelor de refulare trebuie s i fie cel pntin egal cu a1 racor,dului, respectiv al w p e i . Dac5 diametrul acestei conducte este m i mare decit a1 racordului, trecerea de b un d i m e t r u la a,ltul se va face printr-o rduct ie lung& concentrM care se confectione,azA pe qantier.

Pe racordul de refulare a1 pom.pei se monteaz5 un ventil sau clapeta de retinere +i dupii el robinetul de inchidere ei reglare. Atit condu'cta de aspiratie, cit ~i cea de refulare se vor monta astfel incit p m p a s-5 p o a a fi Idemontat5 1d-l pe pbca de baz5 95r5 a fi necesar5 demntarea conductelor. In jurul pompelor se las5 liber spqiul necesar deservirii pamplor ~i asigur5rii conditiilor cerute de protectia munrii.

c. Cuplarea pompei cu motorul electric. Cuplarea trebuie s5 se fac5 cu deosebit8 grij5. Axul p m p e i trebuie s5 se afle exact in ~relungirea axului motorului, spre a nu se produce eforturi c,are

20 - Cu+ea rnun~torului de Instalatii sanltare Interioare - cd. 27 305

pot deteriora cei doi anbori. Cuplarea trebuie s5 fie elastic5, pentru a se amortiza qocul ce se produce la pornirea motol-cllui.

Inainte de a se introduce $uruhurile de stringere .a cuplajului, se va: porni nuunai rnotorul, spre a se verifica dsc5 sensul de rotatie a1 acestuia corespunde cu sensul de rotatie a1 po.mpei, indicat prin s&geata ~pe corpul ei. In caz contrar trebuie inveWate 1eBturile electrice la do& borne ale motorului. Axele cuplate ale pampei $i rnotorului trebuie s5 se roteasc5 usor cu mina.

d. Pornirea si functionarea pompelor. ha inte de pornire trebuie s5 se umple cu ;a(@ attit pom8pa. .cit ~i conducta ~de aspirarfie. Urnple- rea se face prin rabinetul de amorsare, anontat la partea suprioar5 a pornpei. Pentru (.a la umplerea cu ap5 s i se evacueze tot aerul din interior este recolna~udabil .ca in ti,mpul un1.plerii 5.5 se invirteasci arborele pompei ~de ~ n n i nlulte ori. Este strict interzis5 pornirea p m p e i dacZi nu este umplut8 com.plet cu ap5. Se verifi,c5 apoi etanqeitatea presetupelor, c.are se stsing u~ol. , astfel ca, (din ele sa picure lichid s,pre a unge gainitura. Sc vel-ifi~c~i tde asemenea dac6 pdierele (lag9rele) motorului ~i pom.pei sint unse suficient.

rnc~lzirea normali a palierelor in timpul function5rii p m p e i este de circa 60°C, temperatur5 care nu trebuie s5 fie IdepB~it5.

In t h p u l iernii pompele nlontate in incgperi neincglzite se go- lesc in cazul intreruperii funcfionarii lor pe timp n a i indelungat, pentru a se. evita spargerea lor prin iilghet sau blocai.ea 101. cu gheatii la repunerea in fulxfiune.

3. POMPE CENTRIFUGE CU AXUL VERTICAL

Pom,pele centrifuge descrise pin5 scum sint .construite cu axul orizontal. Prin cup1are.a .pom,pelor cu un anotor, spatiul ocupat .de grupul d e pampare este mZirit. Sint unele c z u r i in care se cere ca apa sB se aspire [din put, de In adincinli rnai mari. in aceste ca,zuri pompa trebuie cufund,a1t5 in put. in care scop s-au lconstruit pompe centrifuge cu &xu1 vertical. Aceste p m , p e au o executie identicii cu a ,pm,pelor centrifuge cu mai nlulte etaje. Lagarele sint astfel construite incit sB suporte greutatea pompei arflatri in aceast5 pozitie de lucru.

Pompele cu asul vertical pot f i : pompe centrifuge cz~ c ~ s u l vertical si cu motorul iiz esterio?.; pompe centrifuge szrbmersi- bile, cz~ motorul cufundat.

a. Pomp? centrifuge submersihilc cu mnlorul exterior. Aceste pompe au rnotorul in exterior, sint cufundate in put, astfel incit s5 stea sub nivelul apei. Axul vertical a1 pmn-pei este prelungit pini la suprafaita solului, unde este legat direct de rnotorul care-1 ac-

VARIANTA ' VARIANTA I

MONTARE POMPE MONTARE POMPE- IN CAMEM USCATA IN CAMERA UMEDA

Fig. 9.4. Pompe centrifuge cu axul vcrlical: 1 - porn^& : 2 - motor electric ; 3 - flange refulare : 4 - conduct& de asDiratle : 5 - pilnie de aspwatie : 6 - Coloan.?

de sustinere.

. 9.5. pomp& sub- mersibila : 1 - motor electric : 2 - sorb CU. sita :

3 - cablu submersihil.

ftoneazg (fig. 9.4). in jurul flangei de aspiratie se monte& o sit5 care separ.5 impuritStile din ap5. Acest tip de pompe se folosegte

' ~i ca p m p e de ap i murdar8. b. Pompe centrifuge submersihile (fig. 9.5). Pompele sint desti-

nate inst&iilor de alimentare cu a@ in industrie, in agricultur8, in gospodiirii, fenne etc. Pompele sint aLc8tuite dintr-o pampa ten- trifugg vertical5 cuplati cu un motor electri,~. Ansamlblul #pornpa- motor este suspen~dat Liber la capstul coniductei de refulare, cufund.at in .@I, in puturi sa;u foraje a1 &or dhmetru interior trebuie sB fie de minimum 200 mm.

Motorul electrilc este alimentat printr-un cablu suibmersibil intins in lungul conductei de refulare. Un sorb cu sits impiadici aspiratia impurit5tilor.

c. Montarea pompelor submersihil?. Pornpele submersibile nu se vor folosi d,ecit pentru ape limpezi, deoarece altfel, in speci.al la apele cu nisip, se defecteazs repetde, iar defectele lor sint greu de inliturat.

Pentru .montare pompa submersibili se coboar5 in put cu ajutorul unui cablu de s i m 6 zincata $i a1 unui troliu. Pe misure coboririi se rnonteaza conducta de refulare, .care se executa din tevi de ole1 cu f lan~e.

Cablul de sinrn6 zinc,atZi $i troliul rs'min in permanen,@ pentru a servi la scoaterea pompei din put. Pentru aceasta se desface o f l a ~ q i de la partea superioars a concluctei de refulare $i apoi se a~ctioneazi troliul. Pe m&urb ce conducta de refulare este tras5 afar& tevile cu flanqe se demontea6 una cite una, ,pin5 l'a iq i rea pompei din put.

Capitolul X SEMNE CONVENTIONALE

In capitolul de fat i se dau cuno~tintele de ~baza necesare .pentru a ,putea Idescifra un desen de instalatii.

Mumitorul, snaistrul ~i tehnicianul inst-alator trebuie s i c i t e a d , s5 descifreze ~i s8-gi fonrneze o im'agine clari ~i corectii asupra. insta- laltiilor tehnico-sanitare, numai bazat pe aceasti imagine va putea trece la executasea lucriirii.

Deci este necesar s5 se cunoasc5 s m n e l e conventionale stand,ar- dizate utilizate in desenul de instalatii.

1. CITIREA PLANURILOR

Toate planurile care reprezintg instalatia ca : plan de ansamblu, secfiuni detalii, scheme, se citesc intr-o .anumiti ordine, adic5 de la ultimul etaj catre parter $i subsol sau invers.

Citirea planurilor porne~te de la obiectele pe care le deserveqte instalatia, identificindu-le intii pe acestea, se parcurg apoi traseele instalatiei ce pleaci de la obiecte, citind dimensiunile ~i caracteristicile acestora, acestea se o,presc pe plan la coloanele verticale, apoi pe desenul sectiunii verticale (schem'a coloanelor) in dreptul nivelului reupectiv, se urrn51.e~te fiecare coloan5 $i se parcurg pe ea ,cu privirea elementele deja citite pe plan, ca imaginea fonmat5 si3 se completeze cu elementele noi gisite in schema (traseu in plan vertical, nivel, panta).

Urmirind astfel pe rind desenele se ajunge la subsol, ,pe planul acestuia se urmireqte felul cum elmentele verticale ale instalatiei se unesc in conducte orizontale ~i .atpoi intr-un e l e m n t unic, care se leag5 la reteaua public5, sau la sursa din incinta clgklirii.

2. SCARA PLANURILOR

Toate desenele de constructii se executi la o scar5 care se alege dupri gradul lde detaliere necesar astfel incit s i rezulte planuri de miirimi uSor de minuit.

Pentru ansambluri de cladiri ,amplasate pe suprafete mari de teren, se folosesc scirile 1 : 10 000 ; 1 : 5 000 ; 1 : 2 00,O ; 1 : 1 000 ;

pentru planul de ansamblu a1 unei construotii'mici sau mijlocii se poate alege una din sc5rile 1 : 1 000 ; 1 : 500 ; 1 : 200.

Pe planurile intocmite la aceste scari sint ~desenate instalatiile evterioare de canalizal-e, aliinentare cu ap3 p'otabil3 sau industl.ial3, instalafii ~de hidranti de incendiu evteriori ~i .alte instalatii ce se csecuta in cadrul ansalnblului de lucrari.

'Pentru celelalte desene de rnontaj - plan, sectiuni qi sche~ne - se folose~te una din sc5rile 1 : 100 ; 1 : 50.

Pentru detalii de deosebiti important3 sint folosite scari mai ma~, i ,ca 1 : 2 0 ; 1 : l o ; 1 : 5 ; 1 : 2 ; 1 : l .

Pe fiecare plany5-plan - este indicat5 scara la care este intocmit desenul.

3. SEMNE CONVENT1ON:lLE

Instalatiile din cl5diri sint executate din tevi sau tuburi ,prin care rirculg .flui.de. 0 serie de piese de leg3t~i~t3 permit alc3tuil.ea conve- nabil3 a retelei ,de instalafii, diversele armgturi asigur3 exploatarea lor, in functie de nevoile locata,rilor sau de procesele tehnologice pe care le deservesc, iar anurmite obiecte sau dispozitive permit utilizarea fluidului respectiv in scopul pentru care este destinat.

Fiecare din aceste p5rfi ale instalatiilol. sint reprezentate ill desen prin semne conventionale st.andardizate a, cgror folosire estc obligatorie.

in planuri tr.aseu1 conductelor care servesc la transportul fluidelor reprezenlate prin linii conventionale t r a d e in negru sau in anumite culori, inldicate in tabelul 10.1.

Culorile sint folosite 'mai ales pe copiile heliografice ale planurilor, atunci c i d sint .desenate mai ~nul te feluri de instalatii pe alce- la$i plan, penlru a se deosebi ,n~a i u ~ o r traseul fieciireia din ele.

In lnajoritatea cazurilol- .desenele sint esecutate in negru sau culoarea heliografiei cind alcestea sint co!pii heliografice, iar cind cu-

C - ---------

Fig. 10.1. Fig. 10.2.

prin,d un n m i r de conducte cu functiuni cdiferite, trafieul acestora este desenat reprezentind fiecare fel de conduct5 prin semnul conventional nratat in t.a~belul 10.1.

Tobelul 1111 1. Linli' SI culori conventionole conform STAS 185/1-73

Desthotio conductei

--

fn proiect (desen) - ca sA fie cit mai clar - se mab dau ~i ur- mitoai.ele precizari : - Ipe conducte este indicat sensul lde scurgere a1 fluidului

('lig. 1'0.1) ; de aselnenea se indi,c; dm5 este nevoie de pants, rprintr-o sGgeat8 paralelii cu con,ducta $i indicarea valorii pantei exprimatii in procente (cle exem.plu p = sau .printr-un numir zecimal i = 0,02, care echivaleaza cu o imclinare de 2 cm/in) ; - la incrucivarea a doui sau mai multe conducte, conducta care

se afl5 in s.patele sau dedesubtul altei condu'cte este 1-eprezentat; cu traseul intrerupt in punctul ~de inlcruciqare (fig. 10.2).

In tabelul 10.2 se dau semnele conventionale folosite (pentru re- prezentarea anrnaturilor $i aparatelor nl,ai ,des intilnite in instala- riile din cl5diri.

Toate acestc selnnc convcntionale se folosesc in desenele de ansamblu sau de 'detalii, atit in vederile in ,plan, ~cit qi in seeiuni sau scheme de instahtii.

BIBLIOGRAFIE

1. Feurich, Hugo. Sanitiirtechnik. Diisseldorf, Krammer-Verlag, 1972. 2. Ghitescu, Dan $i Mirea. Atanasie. Instalatii tehnico-sanitare. Bucuregti,

Editura didactic6 $i pedagogic&, 1970. 3. Ilina, M. $i LutH, C. Instalatii de tncdlzire, sanitare $i gaze. Exploatare,

intretinere, reparatii. Bucurevti, Editura tehnici , 1974. 4. Nitescu. I. $i BBlan, N. Cartea instalatorului de apb yi canal. Bucurc$ti,

Edi tura tehnic5, 1965. 5. Sirnonetti. Aurel. Instalatii t n clzdiri. Materiale yi aparate pentru insta-

latii sanitate. Bucuregti, Editura tehnici , 1970. . 6. Voinescu, V., Niculescu, N . $i LHzHrescu, L. fndrumdtotul instalatorilot.

Bucure~ t i , Editura tehnich, 1964. 7. VintilH, S. $i Busuioc, H. Instalafii tehnico-sanitare ~i de gaze, indrumb-

tor de executie. B r ~ c u r e ~ t i , Biblioteca constructorului, Editat C.D.C.A.S. 8. Ministerul Constructiilor Lndustriale. Normativ pentru proiectarea y i exe-

cutarea instalatiilor tehnico-sanitare fi tehnologice c u Fevi din policlo- T U T ~ de vinil (PVC) neplastifiatd 1. 1-72. Bucurevti, Editat C.D.C.A.S., 1973.

9. Bibliotecn standardizgrii. Seria tellnicH A. nr. 35. Lucrdri de instalafii i n consttuctii. Bucure$ti, Editura de stat pentru imprimate $i publicatii, 1964.

10. C.S.E.A.L.-L.S.A.R.T. lndrumiitor tehnic pentru proiectarea instalatiilor, mapa de instalatii ,,S" pentru constructii etapa 1972.

11. 1.S.A.R.T.-I.P.C. Catalog de subansambluri caietul I1 lnstalatii Sanitare. Bucureqti, Editat 1.S.A.R.T.-I.P.C. Ministerul constructiilor industriale, Editia 1971.

Documents

Cartea Muncitorului de Instalatii Sanitare Interioare