Embed Size (px)
Citation preview
nAzvnN coDRESCU
CARTEAMARTI]RISITORILOR
PENTRU O ISTORIEn iruvnrlNloRll novArursrr
EDIItA A D0UA,
nrvAzurA sr noAucrrA
B6iB lJIPrrESTl / 2018
SUMAR
Cuvint inainte la edi;ia intii (2011)
Constantin Brincoveanu (t 654- I 714)Viala qi mucenicia unui voievod al CruciiConstantin BrAncoveanu intre Ortodoxie si... masonerie
Dimitrie Cantemir (167 3 -I7 23)Gilceava tradiliei cu modernitatea
Mihai Eminescu (1850 -1889)Cum se cuvine inteleasi Doina lui EminescuOboseala de EminescuEminescu gi credin{aEminescu gi cregtinismulDoui <pietre de poticnire>Eminescu n-a murit
Simion Mehedinti (IB68 -1962)Simion Mehedinfi si crestinismul romAnesc
Nicolae C. Paulescu (1869-1931)
Doctorul Nicolae C. Paulescu sau Stiinla lui Sclo Deum esseNicolae Iorga (1871-1940)
O tragedie perpetu[: cazul Nicolae IorgaOctavian Goga (lBBl-1938) / Aron Cotrus (1891-1961)
Doi poe{i mesianici: Octavian Goga gi Aron CotrugMarcu Beza (1882 -1949)
Marcu Beza gi Rasiritul ortodoxNichifor Crainic (1889 -t97 2)
<Resurectia> lui Nichifor Crainic intre bucurie qi dezamigireNichifor Crainic (schi1[ de portret)
Nae Ionescu (1890-1940)
Pentru dreapta intelegere a lui Nae IonescuRadiografia unei calomniiIeEirea din legenda. Stadiul editarii lui Nae Ionescu (2010)uAl dracu'Nael>
Lucian Blaga (1895-1961)
Lucian Blaga qi crestinismul
13
2t
25
JJ
38
4T
47
60
63
67
79
B9
97
111
115
t20
129
134142
155
t57
7
Daniil Sandu Tudor (1596-1962)
Sandu Tirdor ln pragul canoniziriiVasile Blncilfl (1897 -t97 9)
Redescoperirea unei personalit[fi exemplare
Corneliu Zelea Codreanu (1 899 - 1 938)
Codreanu gi <fenomenul legionar><<De ce-am mai vorbi astilzi despre Codreanu?>
Ion I. Mo[a (1902-1937) / Vasile Marin (1904-1937)
Taina jertfei: cazul Mofa-MarinMircea Dinescu intre ignoran![ qi abjeclie
Vladimir Dumitrescu (1902-1991)
Vladimir Dumitrescu sau spovedania unui neinvins
Petre fulea (1902-1991)
Egecul <omului autonom>r. Scurt[ introducerein gindirea lui Petre Julea
Petre Julea: o consemnare
La20 de ani de la moartea lui Petre JuleaAlexandru Ghyka (1903-1982)
Prin{ul Ghyka, o legend[ a inchisorilorGeorge Manu (1903-1961)
Geniul in zeghe
Pan M. Vizirescu (1903-2000)
<Ultimul gindirist>Dumitru St[niloae (1903-1993)
Anul Stiniloae: toamna patriarhuluiMircea Vulclnescu (19 0 4 -19 52)
Un haiduc impotriva uitirii romineqtiBenedict Ghiug (1904-1990)
Un mucenic al ruglciunii: pirintele Benedict Ghiuq
Radu Gyr (190s-197s)
Poezialui Radu Gyr sau testamentul unei generalii
Mircea Eliade (1907-1986)
M. Eliade - <credinciosul f[r[ Dumnezeu>?
Claudio Mutti, legionarismul 9i cazul Mircea Eliade
Petre (Petrache) Lupu (1907-1994)
A fost odatl,la Maglavit...Ion V. Georgescu (1909-1976)
Patimile unui c[rturarConstantin Noica (1909-1987)
Noica gi Cuminlenia Plmintului
165
t69
Ilariu Dobridor ( 1909-1968
Un interbelic uitat llariuIlie L[c[tugu (1909-1983]
Sfinlii de lingn noi: cazulAna-Maria Marin (1910-20
Mlrturii in amurgTraian Popescu (1910-2001
Vegti triste din SpaniaArsenie Boca (1910-1989r I
Doud piscuri duhovniceZosim Oancea (191 l-1005 )
intre Sibiu gi Sibiel: icoarAlexandru Ciorinescu ( 19
Alexandru Ciorinescu, r
Vasile Netea (1912-19891
Un cruciat al ArdealuluiAureliu R[u!I (1912-1995 I
Don AurelioElisabeta Rizea (1 91 2 -200-1
Nlteaza din Nucgoara-N. Steinhardt (1912-19891 I
Pirintele Mina Dobzeu:intre Caragiale gi SteinhMaximalismul Ei "boieri
Corneliu Coposu (1914-19!
<Seniorul> intre realitatrArsenie Papacioc (191{-:01
P[rintele Arsenie Papaci
Mihaela (Marieta) IorduhMucenicia Maicii }lihar
Radu Mflrculescu (1915-10
Radu Mlrculescu la capi
Vintili Horia (1915-1991)
Memento Vintili HoriaIlie-Vlad Sturdza (1916-lO
La capitul pribegieiDumitru (Tache) Funda tl
O congtiin
Ilariu Dobridor (1 909-1 968)Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor 361
Ilie LIc[tugu (1909-19S3)
Sfinfli de lingi noi: cazul preotului Ilie Llc[tugu 373Ana-Maria Marin (1910-2001)
Mirturii in amurg 377Traian Popescu (1910 -20 02)
Vegti triste din Spania 3BlArsenie Boca (1910-1989) / Teofil PIrIian (1929-2009)
Doui piscuri duhovnicegti: plrintele Arsenie gi pirintele Teofil 385Zosim Oancea (191 l-2005)
intre Sibiu gi Sibiel: icoana pirintelui Zosim 3g3Alexandru Ciorlnescu (191 1-1999)
Alexandru Ciorinescu, ultimul mare <romin universal> 3ggVasile Netea (1912 -1989)
Un cruciat al Ardealului romtnesc 403Aureliu Rlufn O9t2-t99s)
Don Aurelio 407Elisabeta Rizea (1912 -20 03)
Niteazadin Nucgoara> 4llN. Steinhardt(t912-t989) / Mina Dobzeu (192t-2OtS)
P[rintele Mina Dobzeu: cu steinhardt gi dincolo de Steinhardt 415intre Caragiale gi Steinhardt 422Maximalismul gi <boieria> lui Hristos 426
Corneliu Coposu (1914-t995)<Seniorul> intre realitate gi legend[ 429
Arsenie Papacioc (1914 -2011)Pirintele Arsenie Papacioc,lamur[ intru Hristos 437
Mihaela (Marieta) Iordache (t914-t963)Mucenicia Maicii Mihaela 441
Radu Mirculescu (1915-201 1)
Radu Mirculescu la capit de drum 447Vintili Horia (1915-1992)
Memento Vintill Horia 451Ilie-Vlad Sturdza (1916 -2009)
La cap[tul pribegiei 4SgDumitru (Tache) Funda (19t6-1999)
O conqtiin
Constantin Galeriu (1918-2003)
Savanli gi mlrturisitori in predania plrintelui Galeriu:
Nicolae C. Paulescu qi Alexandru Mironescu 473
Plrintele Galeriu: de la tinerelea flr|bltrinelela viala f[r[ de moarte
Ioan Ianolide (1919-1986)
Pariul intoarcerii la HristosIustin Pirvu (1919-2013)
intre inima Moldovei gi inima ArdealuluiPretextul Petru-VodlLa trecerea in veEnicie a plrintelui Iustin Pdrvu
Alexandru Paleologu (1919-2005)
O figurl seniorial[: A1. PaleologuNicolae Pora (1919-2002)
RomAnul cu statuie la OttawaMaica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bugulenga) (1920 -2006)
Benedicta sit
Bartolomeu Valeriu Anania (1921-20L1)
in jurul unei neinfelegeri
482
Monica Lovinescu (1923 -21
A tecut gi Monica LovinAspazia Ofel Petrescu (191
Eroismul feminin romarGheorghe Calciu-Dumitre
Un portret biografic al p
Un interviu cu pirintelePsihoza moagtelor: de la
Andrei (Andr6) Scrima 11
Taina Ruguiui AprinsFlor Strejnicu (1926 -l0tl6 ;
Recviem pentru dr. FlorOctavian Paler (1926-100.
Don Quijote in Est, de li
Pau[ Caravia (7927 -200D t
Cruciad[ impotriva uitiDemostene Andronescu (I
Demostene AndronescuVasile-facques Iamandi (n
Un senior pentru nelinirIon Piso (n. 1928)
Un epistolar paideic rorrPaul Barb[neagr[ (i9]9-:
Un reaclionar sui genert
Marcel Petrigor (n. 19-10t
Anii de mucenicie ai ter
ADDENDABoris R[duleanu (190-i - 19
Despre iertare, pornindDumitru Cristea (192;-10
Dumitru Cristea sau floOrtodoxia romineasci gi
,rDracul are atita putere c
Postfoyd la edilia a doun
Indice de persoane
Volume publicate de Rri:r.i
485
49t493
496
499
s03
509
Un patriarh al rostirii romAneEti
Leul in iarn[ al Ardealului ortodoxAurel State (1921-1983)
Un drum al cruciiConstantin Oprigan (1921-1958)
Un poet-martirZaharia (Zahi Pan[ (1 921 -200 1)
Ecce poeta!Gabriel Constantinescu (1921-2OlO) i Maria Constantinescu (1929-2016)
Gabriel Constantinescu 9i reconstruc[ia DrepteiValeriu Gafencu (1921 -19 52)
Pe urmele lui Valeriu GafencuBltaie pe sfinlenie?
Ion Gavril[ Ogoranu (1923-2006)
Ion Gavril[ povestaEul
Dumitru Bacu (t923 -1997)
Radiografi a <experimentului Pitegti>
Ilie Tudor (1923-2015)
Amintiri dintr-o alt[ lumeTraian Popescu (<Mac[>) (1923 -2009)
Un fost <piteEtean> intre Calvar gi inviere
513
518
523
527
533
539
543
553
557
561
56s
57r
577
Monica Lovinescu (1923-2008) / Virgil Ierunca (1920-2006)A tlcut Ei Monica Lovinescu... 581
Aspazia O(el Petresct (1923-2018)Eroismul feminin rominesc in secolul XX 585
Gheorghe Calciu-Dumitreasa (1925 -2006)Un portret biografic al pirintelui Calciu 593Un interviu cu plrintele Calciu 614Psihoza moagtelor: de la pietate la sminteali 619
Andrei (Andr6) Scrima (t925-2000)Taina Rugului Aprins 625
Flor Strejn ica (1926 -20 0 6)Recviem pentru dr. Flor Strejnicu 631
Octavian Paler (1926-2007)
Don Quijote in Est, de la stinga la dreapta... 635Paul Caravi a (1927 -20 02)
Cruciadi lmpotriva uitirii 639Demostene Andronescu (n. 1927)
Demostene Andronescu sau voca[ia mirturisirii 643Vasile-|acques Iamandi (n. 1928)
Un senior pentru nelinigtea noastri 653Ion Piso (n. 1928)
Un epistolar paideic romAnesc: tenorul Ion Piso qi cintecul virstelor 659Paul Barbineagri (1929 -20 09)
Un reacfionar sui generis 667Marcel Petrisor (n. 1930)
Anii de mucenicie ai temnitelor comuniste 673
ADDENDABoris Riduleanu (1905-1990) / Galina Riduleanu (n. 1933)
Despre iertare, pornind dela Repetilie la moarte... 685Dumitru Cristea (1927 -2000)
Dumitru Cristea sau poezia ca destin 695Ortodoxia romf,neasc[ si rezistenta anticomunisti 703,,Dracul are atita putere citi ii d[m noi" (cazul Mircea Vulclnescu) 713
Postfa[d la edilia a doua 717Indice de persoane 7ZlVolume publicate de Rdzvan Codrescu 761
CONSTANTIN BRANCOVEANU(16s4_1714)
vtATA 5t MUCENICIAUNUI VOIEVOD AL CRUCII
orice s-ar spune despre constantin Brhncoveanu, cuvintere nu se pot ridicalo .indl;imea
jertfei sale. Renun{ind tn numele lui Hristos la toate alternati_vele saluatoare in logi.ca veacului, er a optat neabdtut pentru logica ve;niciei,rnurind nu o data, ci cu fiecare clintre odrasrere taiaie sub ochii rui, propriarnoartefiind, in cele din urma, cel mai u;or cle inclurat. prin proporrii ;i prindetalii, monstruozitatea contisa pe malul Bosforului in ziuta'de sfinta Mariatnare a anului 1714 reprezintd un caz unic in istoria europeana;i poate cantrmai tragedia de mai tirzitr a Romanoviror aproximrizo ,n termen crecompara{ie. voda Briincoveanu rdmine icoana suprema a.jertfelniciei mar_ttLrisitoare ;i o carte despre marturisitorii crucii ii xrr*ilui n_ar putea sdirtceapa altfel decit cu pilda tnvrednicirii lui. $i daca in cetatea apoteotica a\oului lerusalim ,,impara{ii pdminturui" vor aduce dinaintea rui Dumnezeu
',slava ;i cinstea neamurilor' ld Apocaripsa 21, 24-26), atunci in fruntea ceteirtoastre se va aJTa negre;it Sfintul Voievod Martir Constantin Brhncoyeanu.
Steaua Brdncovenilor
Brhncoveanu constantin, boier vechi ;i domn crestin,cum il pomenestememoria folclorici, martirizat de turci in inima Stambulului, lingd MareleSerai, si, din 1992,numirat oficial cu sfintiir, avazutrumina zilei ra 15 august1654, sub cerurile oltului, in satul Brancoveni, ca fiu ar boierului piminteanI{atei (,,Papa') Brincoveanu gi al so{iei sale stanca (sora domnitorului $erbancantacuzino, cel sub care s-a lucrat Biblia de la Bucuregti, aparuta insa abia in168B,la inceputul domniei nepoturui siu constantin), fiind cel mai de seamarorndn care a purtat vreodati numele sfintului impdrat constantin cel Mare.
Sfintul Sinod al Bisericii ortodoxe Romine a hotirit canonizarea Martirilor Brancoveniin;edin{a sa dir-r t9-20 iunie 1992, stabirind ca dati de pomer.rire ziua de 16 august. l3
RAZVAN CODRESCU
R;in-1.r.:ortrrncletatalavirstadedoarunan'miculConstantinafbstcres-cut st eclucat c1e ur-rchiul s[u Constantin cantacuzino Stolnicul, mare cartu-
rar (trutor cu rigori gtiinlifice - din cu totul alt[ stof[ decit vechii cronicari'
anticiPindu-lindeaproapepeeruditulDimitrieCanternir_aluneilstorii) iirii Romkne;ti,din pacate neterminat[)' inr'61ind de timpuriu' printre
altele, greaca, Iatina qi siavona. N-a avut darul scrisului, dar a fost un om
cultivat qi cu ales simi artistic, reflectat cu prisosinll in ctitoriile sale de mai
tirziu, puternic individualizate prin sintezi bizantino-renascentist[ ,umitl
stilbriincovenesc'.Mai ales in timpul celor aproap e26 de tii 9:
domnie' avea
si fie, dupa $tefan ..iltu.. gi Sfini, al cloilea ilustru ctitor de biserici' mln[s-
tiri, aqezaminte qi palate clin epoca voievodali. Marelui bizantinolog Charles
Diehl, bunaoari, Mlnastirea Horezu (sau Hurezi, dupl vechile hrisoave),
ansamblumonasticinstilcuratbrAncovenesC,undeseafl6Eivestitul,,Foiqoral lui Dionisie..r, i ,. fa."u ,,cel mai frumos edificiu din intreaga Rominie"..
in strinsi legatura cu zelul ctitoricesc, a incurajat qcoala qi tiparul, iar el
este cel care l-a promovat (daca nu l-a 9i adus in !ara' cum s-a crezttt vrelrle
ir_,J.1.,rguta), de pe lu toqo, pe viitorul lvlitropolit Antim Ivireanul (din 1992
cinstit ca Sfint Ierarh Martir, cu prlznuir ein27 septembrie) - intemeietorul
minlstiriib.,.u..gt."ec'h'am'lTuturorSfinlilor(1715)care-ipoartanumele Ei unde al,ea s[ se inchege, peste mai bine de doul secole, luindu-qi-l
drept precurro., ruii.o* ;r-;#; iultural-spiriruali cunoscuti sub numele
J. "nlg"r Aprins,,) _, poate cea mai puternica personalitate teologici 9i
culturall a secolului uixvttt-l"a muntenesc. Nlscut in GeorgialGruz\a
(numitd' c1e cei vechi qi Iviria), pe la 1650' cu numele de botez Andrei' fusese
luat rob de catre turciincd' de ioarte tin[r qi dus la Istanbul, pentru ca aDoi'
nuseqtiecum,s[";""gainJaraSfint[Eis[fierlscumpiratdePatriarhiaIerusalimului qi tuns ior]ah, sub numele de Antim, 1a Sfintul Mormint,
Trprerle .rr-rrr*ra a stilului muntenesc, c'.rracterizata mai cu seami prin bogilia qi
clesdvir.qirea tehnicilor orntrmentale. Relieful se accentueazi qi apare chiar o tehnici noui
atit ir-r sculptar.u pi.tr.l f.rinunat atestati, chiar 1a Bucuregti' de balustrtrda prid'orr-rlui
de la Stavr:opoleos, cle pildn), cit qi ir-r prelucrarea artistici a lemnului (timple' jilluri etc')'
In sculptura or,arnental1 a epocii biinco'enegti preclon.rinir'.sub inflr-renla Orientului'
motivele vegetale (aca*tr,r1, vrejurile de vi!i ,u., flooi"u-toarelui)' dar nu lipseqte nici ligu-
rarea Lrlror personaje biblice (X,ioise, Aarott, Samson luptindu-se cu ler'rl' cei 4 evangheliqti)
sali a unor chipuri de it-rgeri. Tot acum se contureazi Ln tip nou de coloani, derivati din
cea cor.intici, clar cu ."in.f*rt mai pu{1n dezvoltate, in care se simte influenla oliginal
'.r-i rrr il.rt i .l Rertasterii JPr'lsene'
r Riclicat cer,a r.nai ,rrr,.i prtn grija r,rednicului egumen Dionisie^Bilicescu (1725-1753) 9i
prir.r neintrec.,tu n-rii.rtri u pitrur.rt.ri Iosif, qi cire le-a plicut atit de mult Regelui Carol I
;i Reginei L,lisabeta (carmeir,S,vlva) incit au cerut si li se construiascl qi la Castelul Pele;
Rafinamentul cultural-coYeanu de un sim[ practitron oarecum de la sine si
t4 unul trsenirnator'
Iillll
CARTEA MARTURISITORILOR
unde va fi aprofundat teologia si artele mindstiresti (mai ales caligrafiasi broderia), precum gi mai multe limbi (greaca, turca, araba), dobindindaprecierea Patriarhului Dositei Notara (la al carui sfat se pare ci a venit inp[rlile noastLe, spre 1689, intii la Iagi, apoi la Bucureqti). Aici va deprinde simesteEugul tiparului, pentru care va ajunge vestit in tot Risaritul ortodoxgi chiar in lumea arabi. Sub proteclia Brancoveanului, se imp[mintenegtela noi, deprinzind graiul larii ca nimeni altul gi ajungind mai intii Episcopde Rimnic (1705), apoi Mitropolit al ungrovlahiei (1708). Ramin destul deobscure adevlratele pricini (politice, desigurr) pentru care, incepind din1711, cei doi viitori sfinti au intrat intr-un conflict pagubos pentru amindoi.Fapt este ca in toamna anului 1716, din pricina atitudinii sale antiotomanesi a ostilitilii fa
RAZVAN CODRESCU
un sfert de secol (1688-1714), intr-o perioadl in care, de regul[, domniile
erau scurte gi nesigure.La alegerea sa ca domn, Brincoveanu joac[ abil (qi aqava Eti si joace 9i mai
departe): ,,$i indati ce sosi acolo, ziserb,cu tolii [boierii cei mari ai [[rii]: Logo-
fete, noi cu tofii poftim sl ne fii domn... El zise: Dar ce aE vrea eu cu domnia,
de vreme ce ca un domn sint la casa mea? Nu-mi trebuieqte s[ fiu. Iar ei ziser[:
Ne rug[m, nu l[sa lara s[ intre alli oameni, sau r[i, sau nebuni, s[ o strice, ci
fii!" (Anonimul Erdncovenesc).Alesul se lasl rugat, firitisit, impins de la spate,
line un giret discurs demagogic, simulind dezinteresul, dar nu intirzie s[ le
ceari boierilor jurlmint de credin
CARTEA MARIURISITORILOR
lestil), ceea ce i-a adus mazilirea in primivaraluir1l4,cind a fost dus cuintreaga familie la Istanbul gi a fost inchis la yedikule ($apte Turnuri), iarar-erile i-au fost confiscate de citre inalta poartd 1cu.e'1.'rivnea demult,receptivi la toate tridirile, de care Brincoveanu a avut parte din plin, inclu_sil dinspre rudele apropiate).
Pe 15 august 1714, de praznicul Adormirii Maicii Domnului gi chiar inzrua cind voievodul implinea 60 de ani, a avut loc executia sa pubrica, in.rezen{a sultanului (Ahmed III), a m[rimilor otomane gi a corpllui diplo_Inirtic din Istanbul. Se implinea astfel vedenia pe care una dintre liicele sale,:ta-nca, in pragul morlii ei (1713), o avusese (pe peretele din fala patului de:uiirin{a): tatil siu tirit in lanfuri, de un pilc de pigini, spre supliciul final.?r.incipala acuzarie era (pe lingi imputarile anteiio-are de cirdiqie antioto_::r.rna cu rugii gi habsburgii) aceea ca ,,adunase multe bog[fii gi arme pentru': se. opune gi a pregati o-riscoali, gata sa-gi dea pe rule i"t."iia de a domni-:: chip absolut independent" (cum noteazi cronicu.ritu.. Mehmed Ragid).--:r'supunindu-se c[ avea multi bani in bancile din Apus qi comori ascunse:i ,riurea, a fost ispitit cu riscumpdrarea prin aur a vielii gi a domniei2, nu',r.ii condifia lepld[rii de legea ciestineasci gi trecerii la mahomedanism.
--- r'etirzat demn gi gi-a sfituit in acelagi sens gi odrasrele (,,Iati, toate avuliile'- (rrice am avut, am pierdutr si nu ne pierdem incai sufletele... stali iare'- :.irbategte, dragii meir si nu blgali seama de moarte. privili la Hristos,' L lti-ritorul nostru, cite a ribdat pentru noi gi cu ce moarte de ocara a murit.-::deti tare intru aceasta;i nu vi migcali, nici vd clntili din credinta voas_. ' ..". dup[ relatarea-lui Gheorghe Sincai din Hronica romhnilor ;i a mai-, .ttt. fi€atturi)3. A fost martirizat ultimul, dupi ce a asistat la decapitarea,
- . :'i^cl, a sfbtnicului gi cumnatului siu Ianache ia.er.r.r, apoi a celor patru- ;u totul nevinovafi), astizi pomenili de Biserici laoralt[ cu el.
: : r-- . :ne Dt care a dus la instaurarea regimului fanariot, mai intii rn a,Iol<iova, apoi gi in': -\!'1,aneascd, turcii nemaiavind nici o incredere in domniipiminte,i. Degi, spre deo_: ' : i 3 Dirritrie Cantemir (ireductibilul siu rival, care I a incondeiat in Istoria ieroglificd),': ' j se implice de partea rugiror gi rdmisese in expectati,,,i, aqteptind si vadi de partea
-, .:r;lina balirnla, soarta,,corburui" a fost miri vitregd decit soaita,,Inorogului..: daci,. - :'-::inserea muscalilor,.cantemir s,a refugiat in Risia gi a trnit pinn la moarte (i723). . :'1at al tarului Petru cel Mare, capul lui Biancoveanu va cddea in 1714, el plitind mai: ':
":"-rea ruclei sale Toma Cantacuzino (care luptase de partea !arului, cucerincl Briila).::rt de 20.000 de pungi cu galbenil' -': :irie si Del chiaro: ,,cind Brancoveanu il vizu [pe gealat] ci se apropie cu sabia
' iicu o scurti rugiciune qi se adresi fiilor sdi cu uimetoarele cuvinte: Fiii mei,' ' 1' ---'i'-1rii pierdut tot ce aveam in aceastii lume; cel pu{in sd salvdm suJletele noastre. .:,.iitint pacotele cu singele nostru,,. t7
18
RAZVAN CODRESCU
S-au p[strat destule relatari infiorate ale unor martori oculari.
Caldiorul francez Aubry de La Motraye (aflat in slujba regelui Carol al
XII-lea al Suediei) noteazl: ,,Gidele i-a pus pe toli si stea in genunchi, la o
oarecare dep[rtare unul de altr-rl, qi sa-9i scoata ciciulile de pe cap. $i dupl
ce 1e-a ingiduit s[ fac[ o scurta rugaciune, a t[iat mai intii, dintr-o singur[
lovitura de sabie, capul clucerului, [...] qi apoi al fiului mai mare. Dar cind
ridici sabia ca sa taie capul celui mai tinlr, in virstl de 16 ani, acesta, cuprins
de frica, ceru sa i se crule viata, primind in schimb s[ se fac[ musulman'
Atunci, tatal slu, dojenindu-l9i indemnindu-l mai bine sa moari de o mie
de ori, dac[ s-ar putea, decit s[ se lepede de Iisus Hristos, numai pentru a
trai ciliva ani mai mult pe pimint, acesta fMatei] ii spuse gidelui; Vreau sa
mor cre;tin,love;te!- ql indate gidele irretezbcapul, ca 9i celorlalli. in sfirqit,
il decapit[ gi pe tati".,,Apoi 1-a iAiat gi pe domn, chinuindu-lmult. Capul rimase atirnind de
trup, gi aqa a murit", relateaz[ Baronul Hochepied, comentind apoi: ,,De care
neauzitl tiranie cruda s-au mirat nu numai creEtinii, dar qi intre turci s-au
observat murmurari mari, toti blestemind aceasta qi strigind ca este o sil-biticie neomenoas[ qi care nu s-a mai auzit in aceasta !ara]. Nu numai c[era duminicl in ziua cind s-a implinit aceastl execulie crudi, dar era 9i
marea s[rbitoare pe care o serbeaza grecii in cinstea Maicii Domnului sau
inll([rii Fecioarei. Lucrul pare a-l fi f[cut inadins vizirul spre a-qi ar[ta
disprelul pentru cregtini...".
Goltz, ambasadorul polonez Ia Constantinopol, !ine si sublinieze unici-
tatea cazului: ,,Niciodat[ istoria nu a avut parte de un atit de singeros micel
qi lumea intreaga se infioar[ incl de groaza de a fivazut pe acest slrman
principe, dupd ce si-a petrecut cea mai mare parte a zilelor in bog[1iile
qi rlu"i lumii, dindu-qi in final duhul sub tiigul sabiei, inotind in singele
intregii sale familii".Ci barbaria pdgineasc[ si fie deplini, capetele le-au fost purtate in virfuri
de suliqe pe uliqele cetelii, iar trupurile le-au fost azvirlite in mare. Pescuite
intr-ascuns de catre dreptcredinciogi, 9i-au aflat o \rreme odihna in insula
Halki (in vechea m[nistire ridicat[ de impiratul bizantin Ioan al VIII-lea
Paleologul si restaurat[ chiar pe banii BrAncoveanului, cu vreo zece ani
inainte de tragicul sau sfirgit), de unde Doamna Maria (ce a aflat despre
toate in inchisoare2) a izbutit, tot intr-ascuns, si le aduca acasa in 1720,
I Fapt conlirmat, intre a11ii, qi de Del Chiaro: ,,... cici inqiqi turcii se ingroziseri de atita
nedieptate", marele vizir teminclti-se chiar de o eventuali rdscoali a norodului.I Del Chiaro: ,,in ce chinuri se zbitea nenorocita Doatnni cind i se aduse vestea uciderii
iubitului ei so( qi a scunrpilor ei fii, iqi poate oricine imagina! Eu, care in patru ani neintre
cil
iryqm-borpnrdafldfuc*t ctitork e marehrir
rbtIbdin 1914s-1desrifr*i
tirooopAei hinomcgirtriledc<ilrrrnare $ aaaliZi 1
hirc Reiner certificinrt 4rprrutrsEsrivla Prirfric"l&Etr6tudcapul & aturi r
.Jqstuul Tlril turlF ierrlfrrcfirerf,rr nimi. rrai p:flaTiom igi aminrcse 1Eri6fTLrhima -Leides€miE
Ilts 5il.Lrl Atruhi C.orrprrrt&ffir rlSinod d lliscrkii Olrmr,tce br martirici, itrB-.{lr rlraubetredcrhurdldoGtugadropdqgbgdrh-orrh&rr$trtanrittErd pnr pnoblema reinhuud
.Nd, b$ care am fuct plret S.rtc moiirs.s. I
ff rerrf .rrrerce dee f in irrirE;*pftiavlrsebcrid- Dorft& iEi $r?E luni lpsi 1igrybin c-rett,pegrmilllnEEErp itr gri (un& ra rc11$, Erc, irrsu qiurul inpannrhi g:t -Marc&l Mertir Cmsteutin Brihfu,drmo&lincere*eaGhe ^ilerie elnorrcanu a rerelih pumrol & h .SfiDtul GhoqrCinm.rrc; ppgql ca nu cu.ETa Enrt,at g errlC; CU in rriPtir- .A1pd udc odihrrc me"te Ericimlfl c* Ecr i & Doemsa ltirii S.iri$.ai ri i s odihmci er.l. I
5rh.sl X)l{ dc citr" l-iryil Dsern llrrirutului Bablk $ de ItaS
i-
31
n
Ie
le
rite
1a
nire
0,
IARTEA MARTURISITORILOR
ineropindu-le, cu prudentl discrelie,la Biserica Sfintul Gheorghe Nou dinBucuregti, ctitorie a marelui voievod (sIinlita la 1707)1.
De la oseminte la moaqte
Daci in 1914 s-a descifrat inscriptia de pe candeli, confirmindu-se tradi--ia necropolei brAncovene;ti de Ia Sfintul Gheorghe Nou, in 1932 s-a flcut:rima deshumare gi analiz[ gtiinlilici (celebrii profesori Mina Minovici gi
- iancisc Rainer certilicind apartenenfa osemintelor), iar in 1934 a avut loc-,n parastas festiv la Patriarhie si o mare procesiune pe strazile BucureEtiului,
"1c tali liind capul de atunci al lirii, Regele Carol II, cu membri ai familiei.:le, Sfatul J[rii, inalli ierarhi, clerici, monahi gi foarte mulqi credinciosi",:rocesiune ,,cu nimic mai prejos de cele din Bizanlul imperial de altldatl".ilrpri cum iqi aminteqte pirintele profesor Nicolae Serbinescu, pe atunci..ei-in ultima clasl de seminar).
Pe tbndul Anului Comemorativ al Sfin!ilor Martiri Brincoveni, decretat:; Siintul Sinod ai Bisericii Ortodoxe Romine la implinirea a 300 de ani de
--, moartea lor martirica, intre 12 gi 15 mai 2014 osemintele lui Constantin:rr..rncoveanu au fost redeshumate, validate din nou de specialigti in istorie,.r.,-Leologie si antropologie qi devenite in mod oficial sfinte moaste (reaEezate
-r:r-o racll de argint aurit lucrati in atelierele Patriarhiei RomAne, fara a se
::.ri pune problema reinhumlrii)..,Noi, toli care am fost prezenli la deschiderea sicriului, am trait un
::.,nrent fbarte emotionant. Pregatirea pentru aEezarea in racla este una
..:.: r.rn.i avut onoarea de a fi in intin:ritatea acestor prin{i, nu-mi pot amir-rti aceasti teribili",:edie firrir a virsa lacrimi". Doamna, cu restul familiei, a fost inchisi la BostangibaEa,
:rr: de incl qapte luni. Apoi, riscumpirali cu I00 de pungi de galbeni, Ii s-a dispus-,.:::rir-rr.rui in Caucaz, pe lirmu1 Mirii Negre, abia in toatnna lui 1716 ingdduindu-1i-se
. lr.cr'rea in tari (unde s-a reuEit, treptat gi anevoie, recuperarea unor rirniqile din uria;a:r.J. iar cu aiutorul impiratului german Carol \rI, a banilor depu;i Ia \riena).'.,,:erodul Martir Constantin BrAncoveanu iqi pregitise locul de veci in pronaosul de--.rrezi. dar modul in care Ei-a aflat sfir;itul a schimbat hotirirea inifiala. Abia in 1720,
. : ::1ri1 Nlaria Brincoveanu a reuqit si aducir in lari trupul so{ului ei, pe care l-a ingropat'--:.'rnaosttl de la uSfintul Gheorghe Nour din -Bucuregti, sub o lespede fdri cle nici o
'-:::rrrre, pentni ca nu cumva turcii si prindi de r.este. Doar cleasupra mormintului a
.:-.rt o candeli cu inscrip{ia: <Aceasta candeli ce 1-au dat Sti. Gheorghe cei Nou lunii-: . r ,i rinde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brincor.eanu Basarab Voievod:::. iacuti de l)oamna Miriei Sale Maria, care qi Miria Sa nidijduiegte ir.r Domnul,-,.- aici sii i se odihneasci oasele. Iulie 12, leat7228 11720)>. Inscriplia a fost descifrati,, :i.L anul 1914 de citre Virgil Drighiceanu..." (Enciclopedia Ortodoxiei rornincsti,
, ..rir Institr-rtr,riui Biblic si de lVIisiune Ortodoxd, Bucuregti, 2010, p. 128). t9rii:e-
RAZVAN CODRESCU
specifice Sfintelor MoaEte gi a fost ficutl de Preasfinlitul Plrinte Varsanufie
Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei BucureqtiloC. Astfel, osemin-
tele domnitorului au fost spllate cu Agheasml Mare, cu vin curat, cu ulei,
gi unse cu Sfintul qi Marele Mir, pregltit o dati in an, in |oia Mare. Este o
pregitire demn[ de toat[ cinstea. Apoi osemintele se pun intr-o pinzl de in,
fiind un acoperlmint rezistent, agezatedupl structura anatomicl. Capul se
pune distinct intr-o pinzd,speciall. Dupi ce au fost aEezatein racla de argint,
o portiune micl rimine acoperit[ cu geam, in dreptul miinii. De acum nu
mai vorbim de oseminte, ci de Sfinte Moaqte, 9i ele vor rlmine in bisericl
[la indemini pentru inchinare]", a spus pirintele Ionu! Corduneanu, vicar
administrativ patriarhal.Miercuri 2t mai 2014, depraznicul Sfinlilor imp[ra]i constantin 9i Elena
(hramul istoric al Catedralei Patriarhale), a avut loc Ia BucureEti, dupl oficiul
liturgic slvirgit in Altarul de var[ al Catedralei Patriarhale de un sobor de
ierarhi, preoli gi diaconi, in frunte Patriarhul Daniel, o noul mare procesi-
une cu moagtele brincovenegti, urmind acelaqi traseu cu al celei din 21 mai
1934 (cind osemintelele domnitorului fuseseri reinhumate solemn): Cate-
drala Patriarhal[ - Dealul Mitropoliei (cu oprire la Crucea brAncoveneasci)
- strada Bibescu-Vod[ - bulevardul Unirii - strada Sfinfii Apostoli (cu oprire
la Biserica Domnila B[laEa, ilustru agezimint brAncovenesc) - strada Palatul
|ustiliei - strada Gheorghe Danielopol - strada Poenaru Bordea - strada
Operetei - bulevardul Naliunile Unite - Calea Victoriei - bulevardul Regina
Elisabeta (cu oprire la Universitatea Bucureqti') - bulevardul Ion C. Brltianu
- Biserica Sfintul Gheorghe Nou (unde racla cu moaqtele Sfintului Voievod
Martir a fost agezat[ in baldachinul special amenajat).
Ceea ce s-a numit ,,intoarcerea Brincovenilor"3 a reprezentat poate cel
mai important eveniment bisericesc din Rominia anului 2014: dupbtrei vea-
curi, osemintele voievodale devin oficial Sfinte MoaEte gi, scoase din tainilamormintului, stau la indemini, spre inchinare, oriclrui dreptcredincios, inracla de argint aurit de la Biserica Sfintul Gheorghe Nou, ctitoria brAnco-
veneasce de la KilometrulZerc al Bucuregtiului, hlrlzit si fie, cu voia luiDumnezeu gi purtarea de grijl a Patriarhiei RomAne, qi Kilometrtl Zero al
vegniciei rominegti.
: ^\cum Arhiepiscop de Rimnic.: \-echeir localie a Colegiului Sfintul Sava, fondat in 1694 gi sprijinit de Constantin Brin-ctrveiullr 1ir indemnul ur.rchiului siu Constantin Cantacuzino Stolnicul, sub denumirea
.1.' -\caclemia f)omneascl de la Sfintul Sava.I (,-r. brosura coTor Bucure;ti. 21 mni 2011: intoarcerea Briincovenilor. Cronica ilustratd a
'.,,:; lrctcesitnrl, Editura Lumea Credin{ei, Bucureqti,20l4 (in care se regisegte 9i o varianti
:::i- s;urt:i a textului de fatn).
CO NSTANINTRE ORTOI
