Cartea de Aur a Constructorilor

8/3/2019 Cartea de Aur a Constructorilor

1/43


2/43CMYK

BUSINESS PRESS CONSTRUCT

Personalit`\i marcante din Rom@nia

Cartea de Aur

a Constructorilor

Bucure]ti

30 Septembrie 2008


3/43

5Business Press Construct 2008

CMYK

Cuv#nt \nainte

Lansarea "C`r]ii de Aur a Constructorilor"[ipropune s` solidarizeze ntr-o simbioz` fireasc`toate domeniile conexe ce concord` la dezvolta-rea [i consolidarea acestor activit`]i de tradi]ie CONSTRUC}IILE.

"Cartea de Aur a Constructorilor" este ooglind` a recunoa[terii tuturor genera]iilor de con-structori din ]ara noastr`, con]innd mesajul men-torilor acestui domeniu, aprecierile speciali[tilor,prezent`ri ale realiz`rilor acestora, profiluri de com-panii [i date de identificare necesare comunic`rii[i imaginii.

Lucrarea este structurat` n [ase capitole:

Construc]iile \n Romnia [i speciali[ti de elit`;Proiectare-Arhitectur`-Design; Construc]ii civile [iindustriale. Construc]ii infrastructur` drumuri-poduri; Construc]ii hidrotehnice; Utilaje [i echi-pamente pentru construc]ii; Materiale de con-struc]ii, izola]ii, instala]ii [i activit`]i conexe. nfiecare capitol exist` pagini dedicate imaginii [ipromov`rii societ`]ilor din domeniul construc]ii-

lor, adresate tuturor celor care s-au al`turat aces-tui proiect.

Redac]iaBusiness Press


4/43


CMYK

Prefa]`

Este suficient s` \]i imaginezi, pentru o clip`, casa \n care ]i-ar pl`cea s` locuie[ti,ora[ul \n care ]i-ai dori s` te plimbi, autostrada pe care s` circuli civilizat, biroul \n care s`-]i desf`[ori activitatea, pentru a vedea ce univers al frumosului, al confortului [i al utilului

\]i confer`, generic spus, construc]iile. Pentru ca inventivitatea [i crea]ia arhitec]ilor s`prind` via]`, trebuie ca al]ii s` o pun` \n oper`, anume constructorii. Ace[ti oameni minu-na]i, ale c`ror realiz`ri confirm` valoarea [colii rom#ne[ti \n domeniu, sunt \ntr-o lupt` per-manent` cu timpul pentru c` [tiu c` \n urma lor r`m#ne ceva trainic. Pentru ca talentulamintit s` poat` ie[i la lumin`, s` poat` fi c#t mai deplin valorificat, el trebuie s` fie \nso]it

de un \ntreg arsenal de unelte [i materiale, unele inedite, altele perfec]ionate conformcerin]elor omului modern. De asemenea, solu]iile de ultim` or` care utilizeaz` materialede calitate superioar` sunt absolut necesare pentru dezvoltarea acestui sector al con-struc]iilor. Desigur c`, f`r` aptitudinea de a construi, nu poate fi conceput` o economiedinamic`, o industrie caracterizat` de o dezvoltare alert`, cele dou` afl#ndu-se \ntr-o re-la]ie de permanent` interdependen]`. Cu alte cuvinte, construc]iile constituie o ramur`creatoare de pie]e de desfacere \n alte sfere ale economiei, iar dezvoltarea lor reprezint`una din priorit`]ile majore ale Rom#niei de azi. Colaborarea direct` dintre arhitec]i, proiec-tan]i, constructori, utilaji[ti, comercian]i de materiale [i tehnologii va permite ca aspectulora[elor rom#ne[ti s` se apropie tot mai mult de cel occidental.

Construc]iile mobilizeaz`, practic, numeroase ramuri ale industriei: de la siderurgie [iindustria materialelor de construc]ii p#n` la electrotehnic` [i, mai nou, electronic`, auto-matic` [i informatic`.

|n ]ara noastr`, domeniul construc]iilor pune \n eviden]`, ast`zi, specificul tranzi]iei.Dac` sectorul de stat stagneaz`, fiind un adev`rat izvor de probleme economice, sectorulprivat al construc]iilor cunoa[te o dezvoltare dinamic`, \n ciuda multor dificult`]i cu carese confrunt`. Construc]iile nu valorific` numai poten]ele industriale ale unei ]`ri, ci [i mun-ca \nalt calificat` a lucr`torilor din acest domeniu: de la speciali[ti p#n` la ultimul execu-tant.

Pove[ti de via]`, sacrificii, greut`]i [i, \n cele din urm`, satisfac]ii [i reu[ite. Metaforicvorbind, acestea sunt c#teva sinonime pentru to]i cei ce pot fi inclu[i \n r#ndul oamenilorde afaceri one[ti. Constructorii sunt primii care se num`r` printre ei, fiind aceia care, prinexemplul personal, constituie un \ndemn la curaj, echilibru [i profesionalism. Acesta este[i motivul pentru care Business Press organizeaz`, \n fiecare an, decernarea PremiilorBusiness Press Construct, iar acum, \n an aniversar, lanseaz` "Cartea de Aur aConstructorilor", \n semn de respect pentru toate realiz`rile constructorilor, dar [i \n semnde omagiu pentru genera]iile trecute de constructori.

Geo BELDIMAN

Director general


5/43


CMYK

CAPITOLUL

I

Construc\iile [n Rom@niaSpeciali]ti de elit`


6/43

Construc]iile \n Romnia


CMYK

Ingineria, \n ansamblul ei, este o [tiin-]` multidimensional` care cuprinde toateaspectele necesare elabor`rii [i punerii noper` a marilor proiecte de infrastructur`,industriale, sociale sau de orice natur`, ncare crea]ia [tiin]ific` [i cuno[tintele se m-bin` cu inova]ia tehnic` [i concep]ia teh-nologic`, ob]inndu-se astfel lucr`ri demare utilitate [i eficien]` economic`.

"Ingineria este o mare profesie. Estefascina]ia de a vedea cum o pl`smuire a i-magina]iei se transform` cu ajutorul [tiin]eintr-un plan pe hrtie, ca apoi s` se mate-rializeze n piatr` sau metal. Ca apoi s`creeze locuri de munc` [i locuin]e pentru

oameni, duc#nd ulterior la cre[terea stan-dardului de via]` [i la sporirea confortului.Acesta este naltul privilegiu al inginerului"

spunea Herbert Clarck Hoover, fost pre-[edinte al SUA (1929-1933). Tot domnia samai declara: "Marea responsabilitate a in-ginerului, n compara]ie cu cei de alt` pro-fesie, este c` operele lui se afl` sub v`zultuturor. Ac]iunile lui se concretizeaz`, pascu pas, n material palpabil. El nu-[i poatengropa gre[elile, ca medicul. El nu le poa-te face nev`zute [i nu poate da vina pe ju-dec`tor, ca avocatul. El nu poate, ca politi-cianul, s`-[i ascund` lipsurile dnd vina peopozi]ie, spernd c` oamenii vor uita. Ingi-

nerul, pur [i simplu, nu poate nega c` el agre[it. Dac` lucrarea nu este bun`, e con-damnat."

Rolul inginerului \n Rom#nia, nainte

de 1989, a fost real n ntreaga via]` eco-nomic`, el fiind elementul principal al dez-volt`rii economice, de care depindea bunaa[ezare a societ`]ii, datorit` sim]ului s`utehnic [i economic, combinat dup` caz [icu nsu[iri administrative. Un exemplu \nacest sens este Anghel Saligny, care, ntrealte multe lucr`ri, a construit marele podpeste Dun`re de la Cernavod`, cel mailung din Europa \n anul 1895, contribuindastfel la transformarea profund` din socie-tatea romneasc`.

Din p`cate, \n societatea modern` dedup` anul 1990, inginerii nu sunt cuprin[i

n tumultul creator productiv, cu toate c` ei

au avut [i au un rol esen]ial, fapt de carese ]ine seama n ]`rile dezvoltate.|n antichitate, \n zona ]`rii noastre, re-

aliz`ri deosebite au avut inginerulApolodordin Damasc (60-125 d. Hr.), constructorulpodului de piatr` de 1135 m peste Dun`rela Drobeta-Turnu Severin, n anul 105 d.Hr.[i mp`ratul Constantin cel Mare care, \nanul 328, a inaugurat podul de piatr` pesteDun`re ntre Sucidava (Celeiu) sat din o-ra[ul Corabia, jud. Olt [i Oescus (Ghi-ghen-Bulgaria).

|ntre anii 1879-1881 inginerul DimitrieFrunz` a proiectat [i condus lucr`rile pri-mei linii ferate, construit` exclusiv de ro-

mni: linia Buz`u-M`r`[e[ti. Inginerul IonG. Cantacuzino, asumndu-[i execu]ia u-nui lot din aceast` construc]ie, a devenit pri-mul antreprenor romn de lucr`ri publice.

InginerulAnghel Saligny, inginerul ElieRadu [i al]ii au nceput [i realizat multe lu-cr`ri de construc]ii ei fiind ntemeietoriiingineriei romne[ti a construc]iilor.

Un alt exemplu este inginerul TiberiuEremia, una dintre cele mai reprezentativefiguri ale tehnicii romne[ti, care a ]inut nanul 1903 prima conferin]` despre betoa-ne, la Asocia]ia pentru naintarea [i R`s-pndirea {tiin]elor n Romnia.Academicianul inginer Aurel Bele[declara n anul 1970: "Apar]in unei gene-ra]ii care a apucat chiar nceputurile beto-nului armat la noi n ]ar`. Asta nseamn`c` am asistat, n fond, la evolu]ia [tiin]ei

construc]iei din domeniu [i fac afirma]iantemeiat` pe ideea c` marea dezvoltare a[tiin]ei de a construi s-a petrecut mai alesodat` cu nceputul acestui secol".

naltul profesionalism al inginerilor ro-mni se remarc` [i n proiectarea [i con-struirea barajelor [i amenaj`rilor hidroe-nergetice de pe Bistri]a, Arge[, Olt, Lotru,Dun`re [i Some[, un aport deosebit avndinginerii Dimitrie Leonida, Dorin Pavel, Ra-du Priscu, Cristea Mateescu, Nicolae M`-nescu [i mul]i al]ii.

De asemenea, combinatele siderurgi-ce, uzinele metalurgice, chimice etc. sunttot rodul concep]iei [i muncii a numero[i

ingineri romni. Activit`]ile pluridisciplinaredin ansamblul economiei [i al vie]ii de-monstreaz` marea cuprindere a [tiin]ei in-gineriei.

Inginerii constructori,

adev`ra\ii ctitori ai Rom@niei


7/43

Cartea de Aur a Constructorilor

16 Business Press Construct 2008

CMYK

Stimate domnule ing. GheorgheBuzuloiu, de ce considera]i domeniulconstruc]iilor important [i vital ntr-osocietate? De la apari]ia omului pe p`-

m#nt, se poate spune c` preocuparea

lui s-a orientat spre realizarea de con-struc]ii. Dac` la \nceput omul a locuit \n pe[teri naturale, odat` cu l`rgireaorizontului c`tre alte spa]ii, a fost obli-gat s`-[i amenajeze un ad`post pen-tru protec]ia \mpotriva agresiunii ani-malelor, a mediului [i, de ce nu, pentruintimitate. Astfel au ap`rut locuin]ele(construc]iile).

Primele ad`posturi rudimentare e-rau improvizate din materiale locale la

\ndem#n`, \n principal arbu[ti, crengide copaci etc. Calitatea [i siguran]a

construc]iilor s-a dezvoltat \n timp, pa-ralel cu \ndem#narea oamenilor [i \m-bun`t`]irea uneltelor. Cu siguran]` cùneltele de tìere din catogoria topoa-relor au fost primele mijloace la \nde-m#na omului ce au r`mas [i p#n` \nprezent (toporul, barda [i tesla).

Nevoia de a se deplasa, pentru a-gonisirea hranei a obligat omul s` par-curg` distan]e mari, adesea cu obsta-cole (r#uri sau vì ad#nci), pentru de-p`[irea lor fiind obliga]i s` foloseasc`treceri naturale sau s` amenajeze tra-

vers`ri locale. La \nceput din liane, dinarbori pr`v`li]i peste obstacole, mait#rziu pun]i din lemn care ofereau maimult` siguran]` [i apoi poduri (con-struc]ii).

Odat` cu dezvoltarea comunit`]i-lor [i apari]ia ro]ii [i folosirea animale-lor pentru trac]iune, au crescut [i ne-voile de transport de hran`, de mate-riale [i, de ce nu, de oameni. Aceastàctivitate a cerut trecerea de la potecila drumuri (construc]ii).

Traversarea r#urilor, a b`l]ilor [i

lacurilor a impus amenajarea unor mij-loace plutitoare [i astfel au ap`rut plu-tele [i b`rcile, precum [i nevoia de a-menajare a malurilor pentru trecerea

de pe uscat pe ap`. |n acest fel auap`rut construc]iile hidrotehnice [i po-durile (construc]ii).

|n prezent, societatea a evoluat,cerin]ele [i dorin]ele au crescut, unel-tele s-au perfec]ionat, au ap`rut noi

materiale [i tehnologii de execu]ie per-formante la \ndem#na omului, carecontinu` s` realizeze construc]ii pen-tru cl`diri, drumuri [i poduri, preocu-pare care determin` domeniul con-struc]iilor s` r`m#n` vital pentru dez-voltarea [i viabilitatea societ`]ii.

Comparativ cu alte domenii deactivitate, domeniul construc]iilor, prindiversitatea lui are o evolu]ie mai len-t`, fiind dependent de \ndem#narea,creativitatea [i, de ce nu, de necesi-tatea particip`rii efective [i a contribu-

]iei omului, prin munca sa. Care au fost argumentele cev-au determinat s` publica]i cartea "Po-durile viitorului pe Dun`rea de Jos"? Primul contact cu Dun`rea l-am

avut \n anul 1954, ca angajat la |ntre-prinderea de Construc]ii 172 Brìla [imai t#rziu \n anul 1959 ca proiectant,c#nd au fost reluate studiile pentrurealizarea unui pod peste Dun`re laGiurgeni Vadu Oii. |n calitate de in-giner proiectant, [ef al unui colectiv de

proiectare din Institutul de Proiect`ri,Transporturi [i Telecomunica]ii, am a-plicat un studiu de amplasament pen-tru realizarea unor travers`ri cu podurirutiere la Gala]i, Brìla, Giurgeni, Cer-navod` [i C`l`ra[i.

A fost ales amplasamentul Giur-geni Vadu Oii, a[ezat \n centrul degreutate al rutelor de transport spreConstan]a, acesta av#nd o valoare deinvesti]ie redus`. Primele studii [i a-precieri cu privire la realizarea unuipod peste Dun`re \n zona Giurgeni au

fost f`cute \n anul 1915, reluate \n1937, 1942, 1959 1961 [i \n faza fi-nal` \n 1966, podul fiind dat \n folosin-]` \n decembrie 1970.

Ca urmare a particip`rii efectivela realizarea acestui pod, ca [ef deproiect pentru asisten]a tehnic` [i ela-borarea proiectelor la execu]ia lucr`-rilor, cunosc#nd etapele parcursepentru realizarea lui, care au dep`[it

50 de ani [i datorit` num`rului redusde travers`ri ale Dun`rii pe teritoriulRom#niei, am apreciat c` este nece-sar` o analiz` a oportunit`]ilor care s`motiveze \n viitor realizarea unor noitravers`ri permanente de cale ferat`,rutiere sau mixte.

Pornind de la aceast` idee, \n a-nul 1988, cu ocazia s`rb`toririi a 35de ani de la \nfiin]area IPTANA Insti-tutul de Proiect`ri, Transporturi Auto,Navale [i Aeriene, am publicat pentruprima dat` \n Buletinul Informativ al

institutului, articolul "Considera]iuni cuprivire la oportunitatea realiz`rii unornoi travers`ri permanente ale Dun`-rii", articol ap`rut [i \n num`rul 5 alRevistei Transporturilor din anul 1990.

|n aceast` prim` redactare au fost f`-cute aprecieri pentru realizarea unortravers`ri permanente ale Dun`rii laTulcea, Gala]i, Brìla [i C`l`ra[i.

L`rgirea preocup`rilor pentru rea-lizarea unor noi travers`ri permanentem-a determinat s` dezvolt articolul,odat` cu extinderea aprecierilor f`cu-

te pentru amplasamentele Gala]i, Br`-ila [i Sulina de pe teritoriul rom#nescal Dun`rii, Turnu M`gurele Nicopole,Bechet Oreahova [i Calafat Vidin \nrela]iile cu Bulgaria [i Moldova Nou`

\n rela]iile cu Iugoslavia.Pornind de la realitatea c` Rom#-

nia, riveran` Dun`rii pe 1075 km, arecel mai redus num`r de travers`ri per-manente [i de la existen]a unor studii[i aprecieri publicate \n articole [i \npublica]ii separate, am considerat c`pentru o abordare mai u[oar` a tema-

ticii este util ca toate aceste puncte devedere s` fie concentrate \ntr-o publi-ca]ie unic`. Astfel, \n anul 2006, ameditat cartea "Podurile viitorului pe

"Podurile viitorului pe

Dun`rea de Jos"Interviu cu domnul ing. Gheorghe Buzuloiu


8/43



CMYK

Dun`rea de Jos", care a ob]inut pre-miul AGIR 2006. Cartea cuprinde [iun capitol de prezentare a podurilorrealizate peste Dun`re, \ncep#nd cu po-dul Traian de la Drobeta-Turnu Severin.

P#n` \n prezent, audien]a publica-]iei este nesemnificativ`, cu toate c`,

elaborarea studiilor pentru realizareaunor lucr`ri de infrastructur` este oactivitate de durat`. Aceste lucr`ri re-prezint` un factor determinant \n dez-voltarea economic` [i social` a zone-lor aferente [i \n majoritatea cazurilor

\n rela]iile interna]ionale.Prin pozi]ia ei, Rom#nia, cu ob-

stacolul principal Dun`rea, este pun-tea de leg`tur` \n rela]ia Nord-Sud. |nacest sens, putem men]iona c` reali-zarea sectorului de autostrad` Fe-te[ti-Cernavod , la promovarea c`ru-

ia am contribuit \n mod esen]ial, a fa-vorizat realizarea autostr`zii Bucu-re[ti-Constan]a pe cel mai scurt tra-seu. Nerealizarea \n paralel a sectorulde autostrad` Fete[ti-Cernavod` cu

podurile de cale ferat`, probabil ar fiorientat traseul autostr`zii Bucure[ti-Constan]a spre traversarea Dun`riipe podul existent la Giurgeni.

Ce sfaturi da]i tinerilor inginericonstructori [i care este mesajul vis-a-vis de acest domeniu? Activitatea \n domeniul con-struc]iilor, \n special a lucr`rilor de in-frastructur` este determinant` \n dez-voltarea economic` [i social` a unuistat, at#t \n prezent, c#t [i \n viitor, si-tua]ie ce impune permanent realiza-rea de capacit`]i cu o rat` de cre[terepozitiv`.

De asemenea, este [tiut c` [i ce-le mai performante construc]ii au o du-rat` de viabilitate limitat` [i c` pe du-rata folosin]ei sau exploat`rii au nevo-

ie de lucr`ri de \ntre]inere, repara]ii,reabilitare sau modernizare, activitatecare, de asemenea, are o rat` de dez-voltare pozitiv`. |n aceste condi]ii, a-preciez c` activitatea \n domeniul con-

struc]iilor va r`m#ne o activitate per-manent` cu o evolu]ie favorabil` [i si-gur`, fapt ce determin` o preocuparepermanent` pentru dezvoltarea activi-t`]ii de cercetare, proiectare, realiza-rea de materiale noi, performante [ide \mbun`t`]irea tehnologiei de exe-

cu]ie.Recomand tinerilor care sunt \netapa de preg`tire sau de alegere aprofesiei, domeniul construc]iilor carele poate asigura cu certitudine o sigu-ran]` [i perspectiv` pentru viitor. Deasemenea, tinerilor ingineri construc-tori le sugerez s` se implice \n c#t maimare m`sur` profesional [i afectiv \naceast` activitate, pornind de la faptulc` la \nceputul realiz`rii construc]iilor,de la etapa idee-vis, se ajunge la eta-pa final` de realizare a acestora.

Se mai poate spune, c` nu exist`meserie bun` sau rea, exist` numaimeserii bine f`cute, care duc \ntotdea-una la rezultate profesionale [i mate-riale favorabile.


9/43



CMYK

Inginer constructor de poduri [i [ose-le, pedagog [i academician, Elie Radus-a dovedit un lupt`tor pentru drepturileprofesionale ale inginerilor, stimulnd [indrumnd crea]ia inginereasc`.

Elie Radu a v`zut lumina zilei la 20aprilie 1853, la Boto[ani. Dup` absolvirea[colii primare [i a gimnaziului la Boto[ani,a fost trimis la Ia[i ca s`-[i continue studii-le la Academia Mihìlean`. Tat`l sù, omreceptiv pentru progres [i nv`]`tur`, l-ancurajat n hot`rrea lui de a deveni ingi-ner. Astfel, tn`rul Elie a plecat la Bru-xelles, n anul 1872, unde a urmat cursu-rile la [coala Politehnic`, pe care a absol-ivit-o n 1877, ob]innd tiltlul de inginerdiplomat. n decembrie 1877, dup` ntoar-cerea n ]ar`, [i-a realizat visul adoles-cen]ei intrnd n serviciul Ministerului Lu-cr`rilor Publice, unde a debutat ca ingineral`turi de Anghel Saligny, la controlul lini-ei ferate Ploie[ti-Predeal.

Inginerul Elie Radu a contribuit la con-struirea [oselelor transcarpatice, realizate

dup` Marea Unire din 1918. n MinisterulLucr`rilor Publice a avansat continuu, o-cupd func]ii ca subdirector, director [i di-rector general, ajungnd la gradul de ingi-ner inspector general clasa I. A construit650 km de cì ferate dup` concep]ii pro-prii. Unul dintre cele mai importante traseede cale ferat` realizate de el este liniaTrgu Ocna Com`ne[ti Palanca. Aproiectat [i realizat numeroase poduri dinbeton armat [i tabliere metalice, o realiza-re deosebit` fiind considerat` legarea ma-lurilor Siretului prin opt poduri. n 1889, ElieRadu realizeaz` o sta]ie de captare a a-pei subterane la Bragadiru, unic` n Euro-pa, [i prima re]ea de alimentare a ora[uluiBucure[ti. Ulterior a mai realizat [i ali-mentarea cu ap` a ora[elor Boto[ani,Sinaia, Drobeta Turnu-Severin, Trgovi[-te [i Ia[i. Tot lui i se datoreaz` proiectarea[i construirea a 60 de cl`diri de g`ri, re-marcabile fiind cele de la Curtea de Ar-ge[, Com`ne[ti [i Gala]i.

Cl`dirile proiectate de Elie Radu au

creat un stil unic, pur rom#nesc, \n con-struc]ia sta]iilor de cale ferat` p#n` laacel moment, copiate dup` modele en-gleze[ti sau germane. Elegan]a deosebi-t`, trìnicia materialelor folosite (piatr`,caramid` [i lemn), elementele decorativeinspirate din arta popular` rom#neasc`,s`lile de a[teptare mari, cu plafoane reali-zate din lemn [i cu decora]iuni aurite, lacare se adaug` utilizarea c`r`mizii deCiurea [i a ancadramentelor de piatr` laferestre [i u[i sunt tot at#tea "semn`turi"ale celebrului arhitect. Remarcabil este [ifaptul c` \n proiectele sale a ]inut cont [ide specificul arhitectural al fiec`rei regi-

uni. Pe l#ng` construc]iile feroviare, ope-ra academicianului Elie Radu cuprinde [i[osele (C`l`ra[i Lehliu, Moroieni Si-naia, T#rgu Jiu Frontiera Veche (C#rli-gul Caprei), Lotru C#ineni, Com`ne[ti Palanga, T#rgu Ocna Sl`nic, Todire[ti Tibana, H#rlù Dolhasca), precum [i 20de km de poduri rutiere [i feroviare.

De asemenea, sub conducerea sa afost proiectat` [i realizat` construc]ia cl`-dirii Ministerului Lucr`rilor Publice, n pre-zent Prim`ria Capitalei, Casa Personalu-lui din Sinaia [i Bìle Mamaia.

n 1894, a fost numit profesor la[coala Na]ional` de Poduri [i Construc]iiCivile, unde a predat cursurile de Trigono-metrie, Poduri [i Construc]ii Civile. La nfi-in]area [colii Politehnice din Bucure[ti, n1920, a predat aici cursurile: Procedeegenerale de construc]ii [i Edilitate cursce se referea la canalizarea [i aprovizio-narea cu ap` a centrelor urbane. Avnd nvedere realiz`rile sale importante, Acade-mia Romn` l-a ales Membru de Onoare n anul 1927. De asemenea, a de]inutfunc]ia de pre[edinte al Societ`]ii Politeh-nice n anii 1898, 1903 [i 1904.

Dup` o munc` nentrerupt`, s-a stinsdin via]` la 10 octombrie 1931, la vrstade 78 de ani, l`snd n urm` o oper` pen-tru eternitate.

Ing. Elie Radu

(1853 1931)


10/43

Speciali[ti de elit


CMYK

Inginerul Anghel Saligny, reprezint` oadev`rat` legend` a istoriei marilor con-structori ai Cìlor Ferate din Rom#nia. S-an`scut la 19 aprilie 1854 \n satul {erb`-ne[ti, judetul Gala]i, ca fiu al profesoruluiAlfred S. Saligny, de origine francez`, sta-bilit \n 1845 \n Moldova, la Foc[ani, fonda-tor al unui pension particular pentru educa-rea copiilor proveni]i din familii bogate.

Anghel Saligny [i-a f`cut clasele prima-re la pensionul \nfiin]at de tat`l sù, dup`care a urmat cursurile gimnaziale la Foc-[ani [i cursul superior al liceului din Potsdam.Fiind atras de astronomie, s-a \nscris la Uni-

versitatea din Berlin, unde l-a avut ca profe-sor pe celebrul L. Helmholtz, iar ulterior a ur-mat cursurile de inginerie la {coala Superi-oar` Tehnic` Charlottenburg din Germania(1870-1874), la care predau ilu[trii profesoriingineri constructori Schwedler [i Franzius.

Dup` ob]inerea diplomei de inginer con-structor \n anul 1875, a lucrat la construc]iacìi ferate Cottbus Frankfurt pe Oder, subconducerea prof. G. Mehrtens. |ntors \n ]a-r`, a fost numit la 1 ianuarie 1876 inginer or-dinar clasa a III-a, \n Serviciul poduri [i [o-sele din Ministerul Lucr`rilor Publice, subconducerea ing. Gh. Duca. Lucr`rile de e-xecu]ie a cìlor ferate din Principatele Ro-m#ne[ti erau concesionate unor firme str`-ine, inginerii rom#ni fiind \n acele timpuri an-gaja]i numai ca supraveghetori de lucr`ri.Saligny a fost printre aceia care au luptat pen-tru preluarea concesiunilor de construc]iea cìlor ferate de c`tre firme rom#ne[ti.

|n anul 1879, dup` o campanie de pre-s` sus]inut`, \n care Saligny a avut un rolimportant, se \ncredin]eaz` pentru prima da-t` inginerilor rom#ni construirea liniei fera-te Buzù-M`r`[e[ti, care s-a realizat \n con-di]ii tehnice [i economice foarte bune. La 18octombrie 1881, c#nd s-a inaugurat primalinie ferat` construit` de rom#ni, \n prezen-

]a regelui Carol I, s-a hot`r#t \nfiin]area pri-

mei asocia]ii durabile a inginerilor rom#ni,"Societatea Politehnic`", av#nd ca pre[e-dinte pe ing. Dimitrie Frunz` [i printre cei52 de membri fondatori pe inginerul AnghelSaligny. |ntre anii 1895 1897 [i 1910 1911a fost pre[edinte al acestei societ`]i. Prin per-sonalitatea sa a m`rit num`rul de membri [ia ridicat prestigiul acesteia \n opinia public`.

|n anul 1883 a fost numit inginer [ef laServiciul de cì ferate [i poduri, \n aceast`calitate proiect#nd [i construind numeroasepoduri metalice, \nlocuind astfel podurile exe-cutate necorespunz`tor de companiile str`-ine, dintre care cel mai important a fost cel

de peste Siret, de la Cosme[ti, de 430 m lun-gime. Numit [ef al Serviciului docuri \n anul1884, func]ie \n care a lucrat p#n` \n anul1901, inginerul Anghel Saligny a proiectat[i construit silozurile de beton armat de laBrìla (1888) [i Galati (1889), construc]ii ca-re exist` [i ast`zi, situ#ndu-se \n avangar-da constructorilor din timpul sù.

Av#nd un talent de crea]ie tehnic` de-osebit, el a proiectat [i construit primele po-duri cu destina]ie dubl` din ]ara noastr`, pen-tru calea ferat` [i [osea. A construit poduri

\n lungime de 1.100 m pe linia Buzù-M`-r`[e[ti, de 535 m pe linia Filia[i-Tg.Jiu, de482 m pe linia Bacù-Piatra Neam] [i de4088 m pe linia Fete[ti-Cernavod`. La con-struirea podurilor, ing. Anghel Saligny a in-trodus numeroase inova]ii, care au st#rnitinteresul speciali[tilor din strìnatate. Pen-tru picioarele de poduri a folosit tuburi me-talice de diametru mare. Studiile tehnico-economice, \ntocmite de Saligny pentru fi-ecare lucrare, r`m#n de referin]`.

Cea mai cunoscut` lucrare a sa, apre-ciat` \n toat` lumea, exemplu de tehnic` ire-pro[abil`, este linia ferat` Fete[ti-Cerna-vod`, care trece peste zonele ml`[tinoase[i traverseaz` Dun`rea. Proiectul pentru con-struirea acestui tronson de cale ferat` a

constituit un concurs \n 1883, care s-a repetat

\n 1886 [i la care a reu[it ing. A. Saligny.Timp de doi ani, \nconjurat de fo[tii sì stu-den]i de la {coala de Poduri [i {osele dinBucure[ti, a lucrat la definitivarea proiectu-lui, care constituie un exemplu de precizie.La 9 noiembrie 1890 s-a pus piatra funda-mental` a construc]iei podului, care a fostinaugurat la 14 septembrie 1895.

La momentul inaugur`rii era cel mailung pod din Europa (4088m) [i al treileaca m`rime din lume. |n afara podului prin-cipal peste Dun`re, a fost executat podulpeste bra]ul Borcea, cu trei deschideri dec#te 140 m [i viaducte av#nd 60 de des-chideri de 42-60 m. Pentru aceast` lucrarea fost realizat un impresionant volum deexcava]ii, 62.000 de metri cubi de s`p`turipentru funda]ie, p#n` la 30 m ad#ncimesub ap`, peste 100.000 de metri cubi dezid`rie pentru pile, utiliz#ndu-se 1.600 devagoane de o]el. Aceast` grandioas` lu-crare este utilizat` [i ast`zi, dup` mai binede o sut` de ani de func]ionare, [i poate fiadmirat` pentru frumuse]ea ei artistic`.

O alt` lucrare important`, construc]iaportului Constan]a, \nceput` de inginerulGh. Duca a fost continuat` p#n` la finaliza-re de A. Saligny, care a executat [i cele treisilozuri \n sistemul celulelor din elemente

prefabricate (1906-1910).Activitatea didactic` a lui Saligny a \n-ceput \n 1884, c#nd a fost numit la {coalaNa]ional` de Poduri [i {osele din Bucu-re[ti, [ef al Catedrei de poduri. El a p`r`sitcatedra \n 1914.

A de]inut func]ii importante \n Ministe-rul Lucr`rilor Publice [i aceea de ministru

\n anii 1918-1919. Recunoscut ca un mareinginer al timpului, a fost decorat cu ordinulOfi]er al Legiunii de Onoare \n grad de ma-re ofi]er, de c`tre Fran]a, \n anul 1908.

A fost ales membru corespondent alAcademiei Rom#ne la 31 martie 1892,membru titular la 7 aprilie 1897, vicepre[e-

dinte \ntre 26 martie 1901-23 martie 1904[i pre[edinte \ntre 18 aprilie 1907-25 mai1910, fiind primul inginer \n aceast` func]ie.A \ncetat din via]` la 17 iunie 1925.

Ing. Anghel I. Saligny(1854 1925)

Podul de la Cernavod`


11/43



CMYK

"Trebuie s` ai curajul s`faci afirma]ii imperfecte, s`renun]i la a-]i atribui meritul dea fi f`cut tot ceea ce se puteaface, de a fi spus tot ceea ce seputea spune, \ntr-un cuv#nt, dea-]i sacrifica orgoliul \n favoa-rea dorin]ei de a te face util [ide a \mbun`t`]i mersul progre-sului" LAVOISIER.

MIHAIL ERBA{U s-a n`s-cut la 1 noiembrie 1942 \n co-muna L`unele de Sus \n jude-]ul Arge[ [i a absolvit Faculta-tea de Construc]ii Hidrotehnicedin Bucure[ti \n anul 1971. |nperioada 1971 1990 a lucrat,ca inginer constructor, la ntre-prinderea de Construc]ii Edilita-re [i Drumuri Bucure[ti, parcur-

g#nd toate treptele ierarhiei, \n-cep#nd cu [ef de punct de lu-cru p#n` la func]ia de director.

Aceasta este, pe scurt, bio-grafia domnului MIHAIL ERBA-{U, ajuns \n timp un cunoscut omde afaceri [i pre[edinte al socie-t`]ii SCC ERBA{U SA, un brand

\n economia rom#neasc`."Societatea de construc]ii

ERBA{U este rodul curajului pe

care l-am avut \n 1990, c#nd,\mpreun` cu doar trei ingineri [i30 de lucr`tori, am pornit pe un

drum necunoscut, f`r` a aveanici un ban, doar experien]a, pri-ceperea [i entuziasmul nostru"

MIHAIL ERBA{U, BusinessPress, august 2003.

|ncep#nd cu anul 1999, SCCERBA{U SA a cunoscut o cre[-tere spectaculoas` a cifrei deafaceri. Seriozitatea, competen-]a tehnic` [i managerial` aupropulsat compania \n mijloculcelor mai mari proiecte din Ro-m#nia, proiecte c#[tigate \n ur-ma unor licita]ii interna]ionale.

De o modestie exemplar`,domnul MIHAIL ERBA{U nu aacceptat statutul de lider, fiindde p`rere c` recunoa[terea [irespectul pe pia]a construc]iilorsunt determinate de realizarea

la termen a contractelor, de ca-litatea lucr`rilor, de seriozitatea[i profesionalismul impuse de

\ntreaga echip` a societ`]ii.Urm#nd principiile bunicului

s`u, MIHAIL ERBA{U s-a con-siderat un om \mplinit, av#nd oso]ie extraordinar`, care i-afost al`turi tot timpul [i i-a ridi-cat moralul atunci c#nd era de-primat sau stresat de proble-

mele cotidiene [i doi fii de careera foarte m#ndru. |n anul 2004, Rom#nia a

pierdut unul dintre constructoriide elit`, iar noi am pierdut pen-tru totdeauna un prieten ce ne-a fost ca un p`rinte. Acum, du-p` patru ani de la moartea o-mului de afaceri MIHAIL ERBA-{U, o lacrim` de aducere amin-te ne inund` obrazul. Am \nv`-]at s` comemor`m cu decen]`[i respect personalit`]ile mar-cante ce ne-au p`r`sit [i carede-a lungul \ntregii activit`]i auslujit cu credin]` un ideal. Am

\nv`]at c` mai presus de via]`,de orgolii [i de interese este e-ternitatea.

|n fiecare an, pe data de 21iunie ne vom aminti cu durere

\n suflet de cel pe care l-amcunoscut cu to]ii ca o personali-

tate marcant` a mediului de a-faceri rom#nesc. Colectivul re-dac]iei Business Press va p`s-tra vie imaginea inginerului MI-HAIL ERBA{U, un lucru fiindcert, l-am pierdut nu numai peinginerul de carier`, colaborato-rul [i prietenul MIHAILERBA{U,ci [i pe omul MIHAIL ERBA{U,pe cel c`ruia nu-i vom uita nicinumele, nici amintirile, nici pri-

virile, nici z#mbetul [i optimis-mul, nici \ncuraj`rile [i sfaturilep`rinte[ti.

Ing. Mihail

Erba]u

(1942 2004)


12/43

Speciali[ti de elit


CMYK

N`scut pe 3 aprilie 1932 \n Bucu-re[ti, ing. Petru C`linescu, a absolvitLiceul Mihai Viteazu [i Institutul de CìFerate, Poduri [i Tunele din Bucure[ti, \ntre anii 1951-1956, fiind unul dintrestuden]ii de excep]ie. Dup` absolvireafacult`]ii, \n 1956, a activat \n cadrulMinisterului de Construc]ii |ntreprin-derea de Prefabricate Progresul, ca in-giner constructor, respectiv [ef controltehnic de calitate. Un an mai t#rziu es-te angajatul Trustului de Construc]ii al

Capitalei ca inginer constructor, [ef delot [i [ef de [antier.La \nceputul anului 1959 este

transferat \n Ministerul Transporturilor[i Telecomunica]iilor, la Institutul deProiect`ri Cì Ferate, unde a activatpeste 32 de ani, \n func]iile de inginerproiectant, inginer proiectant principal,[ef colectiv, inginer proiectant [ef, func-]ii care l-au mobilizat \n coordonarea u-nor lucr`ri de poduri, cì ferate [i tu-nele, de mare importan]` pentru Ro-m#nia. Coordonator de proiect pentru

mul]i dintre studen]ii Facult`]ii de CìFerate, Drumuri [i Poduri, ing. PetruC`linescu a fost coautor al multor lu-cr`ri de specialitate, dar [i promotorulunor inven]ii [i inova]ii, semn#nd \ncartea de aur a constructorilor podaridin Rom#nia, al`turi de mari personali-t`]i din domeniu.

Ca urmare a muncii neobosite, dar[i a rezultatelor profesionale, ing. PetruC`linescu a fost decorat cu "MeritulCeferistului" (1984) [i cu "Titlul de O-noare" pentru finalizarea podurilor du-n`rene Fete[ti-Cernavod`, \n anul1987.

A fost una dintre personalit`]ile re-prezentative ale genera]iei sale de in-gineri constructori, mentorul unor lu-cr`ri speciale de art` de interes na]io-nal c`rora le-a dedicat \ntreaga sa ac-

tivitate de peste 35 de ani. Profesiona-lismul de cinci stele [i munca ne\ntre-rupt` au fost coordonatele vie]ii sale,de la care nu s-a ab`tut nici un minut [icare i-au umplut existen]a p#n` c#nd,pe nedrept, a trebuit s` pl`teasc`, ur-mare a neobositei sale activit`]i, tribu-tul suprem. |n via]a de familie a fost unso] [i tat` model, s`dind cu fiecare zi ofloare a dragostei, respectului [i cin-stei, oferind \n acela[i timp mai multdec#t poate a primit vreodat`. Modestprin educa]ie, [i-a iubit semenii mai

mult dec#t pe sine, [i-a respectat co-lectivul [i [i-a idolatrizat familia, pildasa fiind c`lùz` pentru mul]i dintre ti-nerii sì colegi. Inginerul Petru C`lines-cu a fost un om de mare angajament [icuv#nt, un caracter deosebit [i un su-flet sensibil, nobil [i onest. A p`r`sitvia]a a[a cum a trìt, urmele suferin]ei

fiind singurele care au deconspirat tre-cerea sa \n nefiin]` \n anul 2006.

"Domnul Petru C`linescu, inginertalentat [i bine preg`tit profesional, cu

profunde cuno[tin]e teoretice [i prac-tice dob#ndite \n cei peste 32 de ani deactivitate \n cadrul ISPCF, a parcurstoate treptele ierarhice, de la inginerproiectant \ncep`tor p#n` la inginerproiectant principal, \n vremuri \n careaceste grada]ii se dob#ndeau \n urmaunor concursuri serioase [i exigente.|n toat` aceast` perioad` a participatcu devotament la proiectarea tuturorlucr`rilor de art` importante realizatepe calea ferat`, culmin#nd cu noile po-duri peste Dun`re, dintre Fete[ti [i

Cernavod`. Cu mult profesionalism [id`ruire, a participat nemijlocit la pro-iectarea infrastructurii acestor poduri,conduc#nd \ntre 1979 [i 1990 colecti-vul de ingineri speciali[ti, proiectan]i,desenatori care a avut sarcina proiec-t`rii suprastructurii podurilor dun`rene.

Om \nzestrat cu o deosebit` bun`-tate sufleteasc`, a fost iubit de majori-tatea celor care l-au cunoscut [i care-lalintau cu diminutivul }u]u. Onestitatea[i delicate]ea sufleteasc` a celui carea fost ing. Petru C`linescu nu i-au per-

mis s` intre \n jocurile de culise [i intri-gile care au urmat Revolu]iei. Ca s` \n-]elege]i mai bine cine a fost ing. PetruC`linescu trebuie subliniat c` el nu afost implicat \n activit`]i politice, astfelc` gestul sù de a nu se implica \n e-venimentele din Decembrie 1989 a fostinterpretat de noi, cei care l-am cunos-cut foarte bine, ca fiind al omului carenu a acceptat \nlocuirea unor activi[tiprivilegia]i cu al]ii. Bl#nd [i \n]eleg`tor,inginerul Petru C`linescu a r`mas \nmemoria oamenilor care l-au cunoscut,

colegi [i colaboratori, o figur` luminoa-s`, un profesionist de excep]ie [i un e-xemplu demn de urmat." inginerToader MIHALI I.S.P.C.F.

Ing. Petru C`linescu(1932 2006)


13/43



CMYK

"Paul vine, Paul pleac`, noide la Paula bani primim" a-cesta este titlul unui interviu re-alizat \n februarie 1998, ce ne a-minte[te cu nostalgie discu]ia pur-tat` cu regretatul om de afaceri,inginerul constructor Eftenie Da-ne]i.

Ing. Eftenie Dane]i s-a n`scut\n Bucure[ti, la 16 decembrie 1949,fiind absolvent al {colii tehniceStaco [i al Facult ]ii de Construc-]ii Civile, Industriale [i Agricole.

Totul este o de[ert`ciune

"din p`mnt ai fost creat [i \np`mnt vei merge" spune Sfn-ta Scriptur`, f`r` s` iei cu tinenimic din ceea ce ai agonisit.Inginerul constructor Eftenie Da-ne]i, trecut \n lumea etern`, r`-m#ne una dintre personalit`]ilereprezentative ale genera]iei sa-le de speciali[ti.

Meseriei sale de credin]` i-adedicat ntreaga activitate, depeste 25 de ani, de inginer, to-pograf [ef compartiment To-po, [ef de serviciu, [ef de lot

[antier, [ef de [antier [i direc-tor, iar \n ultimii 11 ani directorgeneral al societ`]ii OVERSEASCONDA, specializat \n execu]iide construc]ii civile [i industri-ale, realiznd lucr`ri de la te-melie p#n` la forma final` la unnivel de cinci stele.

Activitatea intens` [i mun-ca nentrerupt` au fost coordo-natele vie]ii sale, i-au umplut e-xisten]a [i i-au dat sens, pn`cnd a trebuit s` pl`teasc`, caurmare a acestei neobosite acti-vit`]i, tributul suprem. |n via]ade familie a fost un so] [i un ta-t` model; nu [i-a neglijat nicio-dat` \ndatoririle. {i-a iubit fiul [ii-a s`dit n suflet calit`]i speci-ale demne de urmat, exemplul

vie]ii lui constituind pentru to]i opild`. A fost un om de cuvnt,un caracter deosebit [i un su-fletist. A p`r`sit via]a a[a cum atr`it, \n aceea[i pozi]ie vertica-l`, trec#nd \n nefiin]` n vara a-nului 1999.

Continuarea activit`]ii pe ca-re a ini]iat-o ing. Eftenie Dane]ieste asigurat` ast`zi de fiul s`u,Mihnea Ionu] Dane]i, directorul

general al societ`]ii OVERSEASCONDA, urma[ \n profesia decredin]` a tat`lui.

Ing. Ef tenie

Dane\i

(1949 1999)


14/43


CMYK

{nv`\`m@ntulsuperior de construc\ii

din Rom@nia

Specializ`ri ]i discipline


15/43



CMYK

Universitatea Tehnic`

de Construc\iiBucure]ti

nv`]`mntul superior deconstruc]ii din Romnia aluat fiin]` n anul 1864 prindeschiderea la Bucure[ti a "{colii

de Poduri [i {osele, Mine [iArhitectur`", transformat` n 1867n "{coala de Poduri, {osele [iMine" [i ulterior, n 1888, n"{coala Na]ional` de Poduri [i{osele". Mai trziu, n anul 1921,aceasta a devenit [coala Politehni-c` din Bucure[ti, preg`tirea ingi-nerilor constructori f`cndu-se ncadrul Sec]iei de Construc]ii, denu-mit` din 1938 Facultatea de Con-struc]ii. n anul 1948, ca urmare a

Reformei nv`]`mntului, Faculta-tea de Construc]ii s-a desprins din[coala Politehnic` (devenit` Insti-tutul Politehnic) transformndu-se

ntr-o institu]ie de nv`]`mnt su-perior de sine-st`t`toare, numit`"Institutul de Construc]ii" din Bucu-re[ti. ncepnd cu anul universitar1994-1995, Institutul de Construc]iia devenit Universitatea Tehnic` deConstruc]ii Bucure[ti.

{coala de construc]ii din Bucu-

re[ti a format, de-a lungul timpului,aproximativ 40.000 de ingineri spe-ciali[ti, sub ndrumarea unorprofe-sori [i academicieni de renume ca:Spiru Haret, Anghel Saligny, ElieRadu, Gheorghe }i]eica, David E-manuel, Traian Lalescu, Andrei Io-achimescu, Gheorghe Filipescu, IonIonescu, N. Vasilescu Karpen, Au-rel Bele[, Cristea Mateescu, Dumi-tru Dumitrescu, {tefan B`lan, Mi-hail Hangan, Victor Popescu, Ale-xandru Steopoe, Radu Pri[cu, EmilBotea, Alexandru Gheorghiu, An-drei Caracostea, Panaite Mazilu,

Ion St`nculescu [i al]ii, care prinstr`daniile [i realiz`rile lor au pusbazele [tiin]ei [i tehnicii romne[ti

n construc]ii.

Universitatea Tehnic` de Con-struc]ii din Bucure[ti (UTCB) aredrept scop principal formarea spe-ciali[tilor cu preg`tire superioar` nconstruc]ii, instala]ii, ma[ini [i utila-

je pentru construc]ii, ingineria me-diului, geodezie, precum [i n do-menii conexe, cum ar fi acela detraducere [i interpretare cu specifictehnic. UTCB dispune n prezent

de un corp profesoral de elit` cares-a eviden]iat att prin rezultateleactivit`]ii didactice [i de cercetare,ct [i prin participarea nemijlocit`

la cele mai importante construc]iirealizate n ]ara noastr`: 157 deprofesori, 122 de conferen]iari, 107[efi de lucr`ri, 198 de asisten]i [ipreparatori.

Facult`]ile din cadrul Universi-t`]ii Tehnice de Construc]ii Bucu-re[ti (Construc]ii Civile, Industriale[i Agricole; C`i Ferate, Drumuri [iPoduri; Instala]ii; Utilaj Tehnologic;Geodezie; Hidrotehnic`) ofer` o pre-g`tire universitar` att pentru pri-mul ciclu, de licen]` cu durata de 4ani, n urma c`ruia se ob]ine califi-carea de inginer, ct [i pentru ciclul

al doilea, de masterat. |n prezent, cteva mii de ab-

solven]i ai Universit`]ii Tehnice deConstruc]ii Bucure[ti activeaz` n

SUA, Canada, Germania, Fran]a,Italia, Spania, Israel, Africa de Sudetc., preg`tirea solid` dobndit`d#ndu-le posibilitatea s` se inte-greze [i s` se adapteze rapid lacondi]iile [i metodele de lucru dinalte ]`ri. Pretutindeni, inginerii con-structori forma]i la Bucure[ti suntcota]i ca fiind cei mai buni profe-sioni[ti din domeniu.

Colegiul de conducere al Uni-versit`]ii Tehnice de Construc]ii Bu-

cure[ti este format din: prof. univ.dr. ing. Johan NEUNER (rector),prof. univ. dr. ing. Petre P~TRU}(pre[edinte), prof. univ. dr. ing. An-ton CHIRIC~, prof. univ. dr. ing.Anton ANTON, prof. univ. dr. ing.Mihail TOMA (prorectori), prof. univ.dr. ing. Radu DROBOT (secretar [ti-in]ific al senatului). Facult`]ile din ca-drul UTCB sunt conduse de: prof.univ. dr. ing. Daniela Ionela Euge-nia PREDA (decan Facultatea de

Construc]ii Civile, Industriale [i A-gricole), prof. univ. dr. ing. Ioan BICA(decan Facultatea de Hidrotehni-c`), prof. univ. dr. ing. Mihai DICU(decan Facultatea de C`i Ferate,Drumuri [i Poduri), prof. univ. dr.ing. {erban LAZ~R (decan Facul-tatea de Instala]ii), prof. univ. dr.ing. Ion DAVID (decan Facultateade Utilaj Tehnologic) [i prof. univ.dr. ing. Dumitru ONOSE (decanFacultatea de Geodezie).

Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 124,sector 2, Bucure[ti. Tel.: 021.242.12.08. Fax: 021.242.07.81.


16/43



CMYK

Facultatea de Construc]ii Civile, Industriale[i Agricole este continuatoarea direct` atradi]iilor {colii Na]ionale de Poduri [i {o-

sele din Bucure[ti, prima [coal` superioar` tehnic`din ]ar`, n cadrul c`reia studen]ii constructori erau

preg`ti]i n trei sec]ii: construc]ii, hidrotehnic` [i c`ide comunica]ii.|n urma reformei nv`]`mntului din anul 1948Facultatea de Construc]ii Civile [i Industriale a n-

deplinit un rol important n preg`tirea cadrelor teh-nice superioare de constructori. |n 1968, au luat fi-in]` sec]iile de subingineri zi [i seral ale facult`]ii,iar n 1975 denumirea s-a schimbat n "Facultateade Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole", subli-niindu-se astfel locul care-i revine n formarea deingineri [i subingineri constructori pentru activitateade proiectare, cercetare [i executare a construc]ii-lor civile, social-culturale, industriale [i agrozooteh-nice.

|n vederea asigur`rii speciali[tilor la noile con-di]ii socio-economice, \n anul 1994, pe l#ng` spe-cializarea Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole

(CCIA), \n cadrul facult`]ii au fost nfiin]ate alte do-u`: Inginerie Economic` \n Construc]ii (IEC) [iInginerie Urban` [i Dezvoltare Regional` (IUDR).

Din 1994 s-au organizat cicluri de studii apro-fundate cu durata de 1 an pentru urm`toarele spe-

cializ`ri: ingineria structurilor de construc]ii, ingine-ria geotehnic`, metode avansate \n calculul con-struc]iilor, management \n construc]ii [i tehnologiispeciale \n construc]ii.

|n scopul desf`[ur`rii activit`]ii didactice [i decercetare [tiin]ific`, Facultatea de Construc]ii Civi-le, Industriale [i Agricole dispune de un patrimoniualc`tuit din construc]ii [i terenuri, laboratoare cudot`rile aferente [i biblioteca cu fondul de carte,periodice [i standarde.

Activitatea de cercetare [tiin]ific` a cadrelor di-dactice se desf`[oar` n principal \n cadrul cate-drelor, utiliznd dotarea tehnic` a acestora: re]elelelocale de calculatoare [i laboratoarele (laboratorulde calcul [i informatic`, laboratorul catedrei Con-struc]ii de Beton Armat, laboratorul de Construc]iiMetalice [i laboratorul de Dinamic`).

Colectivul profesoral al facult`]ii, format din pro-fesori, conferen]iari, lectori, asisten]i [i preparatoriuniversitari, este \mp`r]it \n 15 catedre: Construc]iiCivile Inginerie Urban` [i Tehnologie; Construc]iide Beton Armat; Construc]ii Metalice; Mecanic`,Static` [i Dinamica Construc]iilor; Geometrie Des-criptiv`, Desen Tehnic [i Infografic`; Management;Rezisten]aMaterialelor; Geotehnic` [i Funda]ii; Ma-tematic` [i Informatic`; Limbi Str`ine [i Comuni-care; Fizic`; Chimie [iMateriale de Construc]ii; So-cio-umane; Educa]ie Fizic`; Ma[ini de Construc]ii.

Echipa de conducere a Facult`]ii de Construc]iiCivile, Industriale [i Agricole este format` din: prof.univ. dr. ing. Daniela Ionela Eugenia PREDA (de-can), prof. univ. dr.mat. Romic` TRANDAFIR, conf.univ. dr. ing.RaduV~C~REANU, conf. univ. dr. ing.Daniel STOICA (prodecani) [i S.l. univ. dr. ing. Va-lentina MANEA (secretar [tiin]ific).Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 122-124, sector 2, Bu-cure[ti. Telefon: 021.242.12.08. Fax: 021.242.08.68.

Facultatea de Construc\ii

Civile, Industriale]i Agricole UTCB


17/43



CMYK

|nv`]`m#ntul tehnic superiordin Rom#nia \[i are originea\nc` din vremea domnitoru-lui Barbu {tirbei care la 1850 a e-

laborat un "plan de organizare a\nv`]`m#ntului ingineresc". |n ba-za acestuia, \n ianuarie 1851 s-adeschis {coala de Poduri [i {ose-le, c`reia i-a fost conferit titlul defacultate. Ini]ial, aceasta a fost or-ganizat` pe trei sec]iuni: poduri [i[osele; topografie; arhitectur`.

|n evolu]ia \nv`]`m#ntului su-perior tehnic din ]ara noastr`, unmoment important l-a reprezentatreorganizarea {colii de Poduri [i

{osele, \n anul 1881, l-a care ingi-nerul Gheorghe Duca a avut ocontribu]ie deosebit`. Sub condu-cerea sa, institu]ia [i-a schimbatdenumirea \n {coala Na]ional` dePoduri [i {osele. Prin eforturilecorpului profesoral din acel timp,planul de \nv`]`m#nt a fost \m-bog`]it cu discipline de specialita-te inginereasc`: mecanic`, dru-muri, poduri, drumuri de fier, hi-draulic` etc.

Printre profesorii care au pre-dat la {coala Na]ional` de Poduri[i {osele trebuie men]ionat` per-

sonalitatea inginerului Anghel Sa-ligny, care \n perioada sf#r[ituluide secol s-a remarcat prin reali-zarea unor lucr`ri inginere[ti de

excep]ie pentru acel timp: Podulde la Cernavod`, cel mai lung podmetalic din Europa continental` \nacel moment anul 1895, Silozu-rile din portul Constan]a, bazinepentru exportul petrolului [i alte lu-cr`ri portuare. Pentru realizareaacestor lucr`ri inginerul AnghelSaligny a apelat la absolven]i ai{colii Na]ionale de Poduri [i {o-sele, care au probat cu aceast` o-cazie calitatea preg`tirii ingine-

re[ti care se realiza \n Rom#nia.Dup` cel de-al II-lea r`zboi mon-dial, a \nceput un proces \ndelun-gat de modific`ri a unit`]ilor de \n-v`]`m#nt superior de Construc]ii[i Arhitectur`, astfel \nc#t \n anul1959 \nva]`m#ntul superior deconstruc]ii era organizat sub de-numirea de Institutul de Construc-]ii Bucure[ti. |n cadrul acestuiafunc]iona Facultatea de Cì Fera-te, Drumuri [i Poduri cu dou` sec-]ii: CFDP [i Geodezie.

Dup` 1993, Institulul de Con-struc]ii Bucure[ti devine Universi-

tatea Tehnic` de Construc]ii Bucu-re[ti cu 6 facult`]i, una din aces-tea fiind Facultatea de Cì Ferate,Drumuri [i Poduri, care \n prezentpreg`te[te speciali[ti pentru dome-niul construc]iilor \n transporturi,num`rul mediu de studen]i variind\ntre 600 [i 700.

|n decursul timpului Faculta-tea de Cì Ferate, Drumuri [i Po-duri a fost condus` de cadre di-dactice de mare valoare care prinaportul lor au ridicat prestigiul fa-cult`]ii: prof. univ. dr. ing. Iosif Craus,prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel, prof.univ. dr. ing. Ilie Gheorghe, prof. univ.

dr. ing. Radu Petre Ionel, prof.univ. dr. ing. Virgil Fierbin]eanu, prof.univ. dr. ing. Nicolae Popa [i prof.univ. dr. ing. Chiric` Anton.

|n prezent, colectivul de con-ducere al facult`]ii este format din:prof. univ. dr. ing. Mihai DICU (de-can), conf. univ. dr. ing. TeodoraLABI{ CRE}U (prodecan) [i conf.univ. dr. ing. Ionu]RaduR~C~NEL(secretar [tiin]ific).

Adresa: B-dul Lacul Tei nr.122 124, sector 2, Bucure[ti.Telefon: 021.242.12.08. Fax: 021.242.07.77.

Facultatea de Cì Ferate,Drumuri ]i Poduri UTCB


18/43



CMYK

Facultatea

deInstala\iiUTCB

Facultatea de Instala]iidin cadrul Universit`]iiTehnice de Construc]ii

Bucure[ti este o facultate de stat,acreditat`, cu tradi]ie de circa 60de anin domeniu.

|nv`]`mntul tehnic superiorcare formeaz` ingineri n dome-niul Instala]ii, din cadrul dome-niului fundamental {tiin]e ingine-re[ti, a \nceput la Institutul de Con-struc]ii Bucure[ti \n octombrie

1949. Facultatea de Instala]ii o-fer` \n prezent dou` specializ`riacreditate, respectiv: Instala]ii pen-tru construc]ii [i Instala]ii [i echi-pamente pentru protec]ia atmos-ferei. Din 1952 exist` [i cursurila nv`]`mntul seral, iar din a-nul 1994 cursurile de zi ale spe-cializ`rii de Instala]ii pentru con-struc]ii se pot urma integral [i nlimba francez`, prin colaborarea

facult`]ii cu Departamentul de In-ginerie n limbi str`ine [i comuni-care din Universitatea Tehnic` deConstruc]ii Bucure[ti.Inginerul de instala]ii este pre-g`tit pentru activit`]i interesantecare sunt [i vor fi mereu [i \n ori-ce loc necesare. ntr-adev`r, con-struc]iile sunt create pentru oa-meni, spre a fi locuite, vizitate sauutilizate ca spa]ii pentru lucru.|ns`, instala]iile pentru construc-]ii asigur` confortul, siguran]a [ifacililit`]ile necesare ocupan]ilorsau vizitatorilor. Confortul impli-

c` realizarea instala]iilor de n-c`lzire, ventilare [i condi]ionarea aerului, de alimentare cu ap`,cu gaze naturale, electrice [i deiluminat, acustice [i de automati-zare. Siguran]a nseamn` pro-tec]ia mpotriva incendiilor, siste-me de alarmare, urm`rire videoetc. Facilit`]ile sunt reprezentatede ascensoare, elevatoare, tele-fonie, re]ele pentru conectarea cal-culatoarelor etc.

Astfel, pentru preg`tirea ingi-nerului de instala]ii sunt necesa-re, n continuarea disciplinelor fun-damentale matematic`, fizic`,chimie, desen, calculatoare etc.,discipline formative n domeniiletermic, hidraulic [i electric, nelip-sind din planurile de \nv`]`m#ntdiscipline precum Termotehnica[i aparate termice, Hidraulica [ima[ini hidraulice, Electrotehnica

[i ma[ini electrice. n acest modeste creat suportul disciplinelorde specialitate: Instala]ii de n-c`lzire, Re]ele termice, Instala]iide ventilare [i climatizare, Insta-la]ii frigorifice, Instala]ii sanitare[i de gaze, Instala]i electrice, In-stala]ii de iluminat, Automatiz`rietc.

Dezvoltarea domeniului, co-relat` cu buna preg`tire oferit`la nivel de licen]` inginerului deinstala]ii, au condus la existen]aunei solicit`ri deosebite de ab-solven]i din partea angajatorilor.

|n prezent, absolven]ii Facult`]iide Instala]ii sunt urm`ri]i de fir-me nc` de pe b`ncile facult`]ii,iar salariile pe care le ob]in suntatractive. n plus, profesia permi-te crearea de firme proprii, pen-tru care preg`tirea managerial`din facultate ofer` cuno[tiin]esolide.

Corpul profesoral universitaral Facult`]ii de Instala]ii, formatdin 138 de cadre didactice (37de profesori, 36 de conferen]iari,26 [efi de lucr`ri/lectori, 29 deasisten]i [i 10 preparatori) estestructurat pe catedre [i colecti-ve, astfel: Instala]ii; Termotehni-c`; Electrotehnic ; Luminotehni-c ; Hidraulic`; Matematic`; Limbimoderne; Chimie; Mecanic`; Fi-zic`; Inginerie Sanitar` [i Pro-tec]ia Apelor; Construc]ii; Mana-gement; Rezisten]`; Topografie;Prelucr`rimecanice [iOrgane dema[ini; Discipline Socio-Umane;Educa]ie Fizic`.

Conducerea facult`]ii este a-sigurat` de prof. univ. dr. ing. {er-ban LAZ~R (decan), conf. univ.dr. ing. Rodica FRUNZULIC~,prof. univ. dr. ing. Liviu DRU-GHEAN(prodecani) [i conf. univ.dr. mat. Camelia GAVRIL~ (se-cretar [tiin]ific).

Adresa: B-dul Pache Proto-popescu nr. 66, sector 2, Bucu-re[ti. Telefon: 021.252.46.20. Fax:021.252.68.80.


19/43


20/43



CMYK

Hidrotehnica s-a dezvoltat\nc` de acum 4000 5000de ani \n Asia Mic`, India,Egipt [i China prin amenaj`rile de ba-raje, apeducte, diguri de protec]ie \m-potriva rev`rs`rii apelor mari, bì pu-

blice, canalizari etc. Mai t#rziu, dome-niul cunoa[te o dezvoltare deosebit`\n Grecia [i \n Roma Antic`.

Secolele urm`toare au adus noidezvolt`ri teoretice [i aplicative ale a-cestui domeniu, diversific#nd metode-le [i tehnicile de studiu, de calcul [i derealizare practic`. |n Rom#nia, primelelucr`ri importante cu specific hidroteh-nic au fost realizate cu multe secole \nurm`: mori de ap`, elevatoare, alimen-t`ri cu ap`, canaliz`ri, \ndiguiri, acumu-l`ri, canale navigabile, lucr`ri de iriga-

]ii [i desec`ri etc.Hidrotehnica este ast`zi un dome-niu tehnic complex, oferind competen-]e multiple, de la cele specifice ingine-riei civile, la cele legate de gestiunearesurselor de ap` sau de protec]iamediului.Facultatea de Hidrotehnic` dinUniversitatea Tehnic` de Construc]iiBucure[ti \[i are originea, ca speciali-zare, \n vechea {coal` Politehnic` dinBucure[ti care s-a fondat pe scheletul[i din baza material` a {colii Na]io-

nale de Poduri [i {osele, una din pri-mele institu]ii de \nv`]`m#nt superiordin Rom#nia, \nfiin]at` \n 1896. Facul-tatea de Hidrotehnic` a luat na[tere \n1949 c#nd s-a \nfiin]at Institutul deConstruc]ii, iar sec]ia de hidrotehnicà devenit facultate a acestui institut.

Cu o bogat` tradi]ie [i un corp pro-fesoral de prestigiu, Facultatea de Hi-drotehnic` este acreditat` pentru toa-te ciclurile de \nv`]`m#nt superior licen]`, masterat [i doctorat.Facultatea de Hidrotehnic` \[i

construie[te programul educa]ional,de cercetare [i consultan]` urm`rindsolu]ionarea problemelor actuale alegestiunii resurselor de ap` [i ale ingi-neriei mediului. |n prezent, oferta edu-

ca]ional` a facult`]ii este structurat`pe patru specializ`ri, acoperind armo-nios cerin]ele domeniului: Inginerie Sa-nitar` [i Protec]iaMediului; Amenaj`ri[i Construc]ii Hidrotehnice; IngineriaMediului; Automatic` [i InformaticÀplicat`.

Specializarea Amenaj`ri [i Con-struc]ii Hidrotehnice are ca obiectivformarea speciali[tilor pentru proiec-tarea, execu]ia [i exploatarea lucr`-rilor hidrotehnice. Acestea sunt lucr`ride dimensiuni [i costuri mari, care tre-

buie s` aib` o durat` de via]` impor-tant` [i o fiabilitate ridicat`.Specializarea Inginerie Sanitar`[i Protec]ia Apelor ISPM este con-

tinuatoarea specializ`rilor de Edilitate(1903 1948) [i Aliment`ri cu Ap` [iCanaliz`ri (1948 1989). Lucr`rile dealiment`ri cu ap` [i canaliz`ri au c`-p`tat un av#nt deosebit \n ultimii anidatorit` insuficientei dezvolt`ri ale a-cestora [i finan]`rilor multiple venitedin fonduri externe.

Specializarea Ingineria Mediului

are ca obiectiv formarea speciali[tilor \n protec]ia factorilor de mediu (apa,aerul [i solul). |n contextul actual alintegr`rii europene, capitolul "Mediu"reprezint` o prioritate. O problem` de

mare actualitate o constituie [i ap`ra-rea \mpotriva dezastrelor naturale, \ngeneral, [i a inunda]iilor, \n special.

Specializarea Automatic` [i Infor-matic` Aplicat` formeaz` ingineri a-v#nd competen]e specifice domeniu-lui Ingineria Sistemelor pentru activi-t`]i de creare [i administrare de siste-me informatice, sisteme automate \nconstruc]ii [i de sisteme de date geo-spa]iale.

Corpul profesoral al Facult`]ii deHidrotehnic` este \mp`r]it \n patru ca-tedre (Construc]iiHidrotehnice;Hidra-ulic` [i Protec]ia Mediului; InginerieSanitar` [i Protec]ia Apelor; Geoteh-nic` [i Funda]ii) [i 12 colective de dis-cipline.

Decanatul facult`]ii este condusde prof. univ. dr. ing. Ioan BICA (de-can), prof. univ. dr. ing. Radu S@R-GHIU}~ (prodecan) [i prof. univ. dr.ing. Loretta BATALI (secretar [tiin]ific).

Adresa: B-dul Lacul Tei nr. 122 124, sector 2, Bucure[ti. Telefon: 021.242.12.08. Fax: 021.242.07.81.

Facultatea de

HidrotehnicÙTCB


21/43



CMYK

Facultatea de Utilaj

Tehnologic UTCBFacultatea de Utilaj Teh-nologic din UTCB, fon-dat` n 1951, este o fa-

cultate de stat, acreditat` [i cutradi]ie n nv`]`m#ntul superiortehnic din Rom#nia. Facultateadispune de un corp profesoral deelit` format din 75 de cadre di-dactice peste 60 doctori n [ti-in]e, care de-a lungul timpului s-au afirmat prin rezultatele activi-t`]ilor profesionale, didactice, decercetare [tiin]ific` [i prin partici-parea nemijlocit` la proiecte ma-

jore realizate n ]ara noastr`.De asemenea, facultatea se

bucur` de o larg` recunoa[tere\n ]ar` [i n str`in`tate, fiind par-tener` n diferite programe inter-

na]ionale printre care ProgramulSocrates Erasmus, care cuprin-de [i schimburi de studen]i ntreuniversit`]ile cu tradi]ie din Euro-pa. n prezent, un mare num`r deabsolven]i ai Facult`]ii de UtilajTehnologic activeaz` n SUA,

Canada, Germania, Fran]a, Ita-lia, Spania, Grecia, Israel, Aus-tralia etc. fiind cota]i printre ceimai buni profesioni[ti n domenii-le lor de activitate.

Profilul de baz` al facult`]iieste cel mecanic. Acestuia i s-ausubordonat structura organiza-

toric`, specializarea personaluluididactic [i de laborator, precum[i dot`rile facult`]ii. Specializa-rea Utilaj tehnologic pentru con-struc]ii domeniul inginerie me-canic` constituie specializareacu care a luat fiin]` sec]ia de uti-laj n anul 1951. Misiunea ei di-dactic` const` \n preg`tirea deingineri mecanici de concep]ie,de produc]ie [i de exploatare \n

domeniile: ma[ini, utilaje [i echi-pamente pentru lucr`ri de con-struc]ii-montaj, sisteme de me-canizare a lucr`rilor de construc-]ii civile, industriale [i c`i de co-munica]ii, ma[ini [i instala]ii pen-tru exploatarea [i fabricarea ma-

terialelor [i elementelor prefabri-cate pentru construc]ii.

Specializarea Ingineria [ima-nagementul resurselor tehnologi-ce pentru construc]ii domeniulinginerie mecanic` \[i propunemisiunea didactic` de a preg`tiingineri speciali[ti capabili ca n

activitatea profesional` s` con-ceap` [i s` conduc` procese [itehnologii complexe de construc-]ii-montaj [i s` asigure exploata-rea ma[inilor [i echipamentelorutilizate \n construc]ii.

Laboratoare de referin]` alefacult`]ii sunt: Ac]ion`ri Hidrauli-ce [i Pneumatice; Ma[ini de ridi-cat; Tehnologia fabric`rii [i Ma-[ini-unelte; Tribologie [i Mente-nan]`; Toleran]e [i Control di-mensional; Studiul materialelor;Electrotehnic ; Informatic`; Mo-toare termice, toate dotate cu e-chipamentele necesare desf`[u-r`rii activit`]ii studen]ilor [i ca-drelor didactice.

Cadrele didactice ale Facul-t`]ii de Utilaj Tehnologic alc`tu-iesc cele trei catedre: Ma[ini deConstruc]ii; Tehnologie Mecani-c` [i Organe de Ma[ini; Mecani-c` Tehnic` [i Mecanisme.

Consiliul facult`]ii este prezi-dat de decan, iar conducerea e-xecutiv` este asigurat` de c`treBiroul consiliului, care are urm`-toarea componen]`: prof. univ. dr.ing. IONDAVID (decan), prof.univ.dr. ing. VALENTIN {OIMU{AN(prodecan) [i conf. univ. dr. ing.ANTONDAVIDESCU (secretar [ti-in]ific).

Adresa: Calea Plevnei nr. 59,sector 5, Bucure[ti. Telefon: 021.315.82.00/01. Fax: 021.315.82. 95.


22/43



CMYK

n baza Decretului Lege

nr. 989 din 13 noiembrie1941, la Politehnica "Gh.Asachi" din Ia[i a luat fiin]` Fa-cultatea de Construc]ii. n "Mo-nitorul Oficial" din 23 mai 1942,s-a publicat organizarea facul-t`]ii avnd specializarea gene-ral` de inginer constructor, cu-prinznd 6 posturi de profesor[i 6 de conferen]iar pentru dis-ciplinele generale, 4 posturi deprofesor pentru disciplinele despecialitate (Poduri I lemn [izid`rie, Poduri II construc]ii me-talice, Cì ferate, Drumuri), pre-cum [i un num`r de 5 posturide conferen]iar pentru discipli-nele de specialitate (Desen pen-tru construc]ii, Topografie, geo-dezie [i cadastru, Tehnologiamaterialelor de construc]ii, Ar-

hitectur`, Naviga]ii [i mbun`-t`]iri funciare). n anii urm`toris-au adùgat disciplinele deConstruc]ii civile, Geotehnic`,Beton armat, Funda]ii, Urba-nism. Cu aceast` organizare,facultatea a func]ionat pn` lareforma nv`]`mntului dinanul 1948.

De-a lungul timpului Facul-atea de Construc]ii, ca [i Poli-tehnica "Gh. Asachi" [i-au schim-bat \n mai multe r#nduri loca]ia(Cernù]i, Turnu-Severin), dar [i

denumirea, \n prezent statutulfiind: Facultatea de Construc]ii [iInstala]ii din cadrul Universit`]iiTehnice "Gh. Asachi" din Ia[i.

Corpul profesoral al facult`-]ii compus din profesori [i con-feren]iari doctori ingineri, [efi

de lucr`ri, asisten]i [i prepara-tori ingineri, este structurat pe[ase catedre, astfel: Catedrade Beton, Materiale, Tehnolo-gie [i Organizare; Catedra deCì de Comunica]ii [i Funda]ii;Catedra de Construc]ii Civile [iIndustriale; Catedra de Geo-metrie Descriptiv` [i DesenTehnic; Catedra de Instala]iipentru Construc]ii; Catedra deMecanica Construc]iilor.Studen]ii facult`]ii pot optapentru una din urm`toarele trei

specializ`ri: din domeniul ingi-neriei civile Construc]ii Civile,Industriale [i Agricole; Cì Fe-rate, Drumuri, Poduri sau dindomeniul ingineriei instala]iilor Instala]ii pentru Construc]ii.

Colectivul de conducere al

Facult`]ii de Construc]ii [i In-stala]ii a Universit`]ii Tehnice"Gh. Asachi" din Ia[i este for-mat din: prof. dr. ing. Nicolae}~RANU(decan), conf. dr. ing.{tefan C@RLAN, conf. dr. ing.Vasilic` CIOCAN, prof. dr. ing.Fideliu P~ULE}-CR~INICEANU(prodecani) [i conf. dr. ing. Iri-na LUNGU (secretar [tiin]ific).

Adresa: B-dul Dimitrie Man-

geron nr. 43, loc. Ia[i, jud. Ia[i.Telefon: 0232.254.638. Fax:0232.233.368.

Facultatea de Construc\ii]i Instala\ii

Universitatea Tehnic`

"Gh. Asachi" Ia]i


23/43



CMYK

Facultatea de

Construc\iiUniversitateaTransilvania

Bra]ov

nv`]`m#ntul superior deconstruc]ii n Bra[ov are ovechime de 34 de ani, \n1972 nfiin]#ndu-se n cadrul Uni-versit`]ii Transilvania dou` sec]iide subingineri cu durata de 4 ani,la specializ`rile Construc]ii Civile,Industriale [i Agricole [i Instala]iipentru Construc]ii.

Aceste specializ`ri au func]io-nat p#n` n anul 1993, fiind absol-vite de un num`r de peste 800 desubingineri, a c`ror preg`tire estedeosebit de apreciat` n cadrulcompaniilor n care ace[tia [i des-f`[oar` activitatea. Anul 1991 areprezentat nceputul unei noi e-tape, prin nfiin]area sec]iilor despecializare de ingineri cu duratastudiilor de 5 ani: Construc]ii Civi-le, Industriale [i Agricole (CCIA) [iInstala]ii pentru Construc]ii (IC).

n aceast an, a 17-a promo]iede ingineri constructori [i a 9-apromo]ie de ingineri instala]ii pen-tru construc]ii p`r`sesc amfitea-trele facult`]ii, preg`tirea dob#ndi-t` asigur#ndu-le nc` de pe b`nci-

le facult`]ii un loc de munc` stabil n cadrul unor companii de profildin zon` [i perspective reale deafirmare [i promovare, ntr-un do-meniu de activitate cu mari posi-bilit`]ii de absor]ie a for]ei de mun-c` [i dezvoltare, at#t n ]ara noas-tr` c#t [i n strìn`tate.

|ncep#nd cu anul 2003, \n ca-drul facult`]ii a fost autorizat`func]ionarea specializ`rii Cì Fe-rate, Drumuri [i Poduri (CFDP), cudurata de 5 ani. Din 2005 func]io-neaz` [i studii de masterat. nacest fel paleta de preg`tire a ca-drelor cu studii superioare din do-meniul construc]iilor este acoperi-t` n \ntregime, iar absolven]ii fa-cult`]ii au o gama [i mai larg` deposibilit`]i de a accede la domeniitehnice, pentru a c`ror preg`tire numai este necesar` cheltuirea unor

importante resurse materiale.Preg`tirea profesional` \n Fa-cultatea de Construc]ii din cadrulUniversit`]ii "Transilvania" dinBra[ov este structurat` pe dome-nii [i specializ`ri. Astfel n cadrulciclului I de studii sunt preg`ti]i in-gineri n urm`toarele domenii delicen]` [i specializ`ri: Domeniul"Inginerie civil`" (specializ`ri: con-struc]ii civile, industriale [i agri-cole; cì ferate, drumuri [i poduri);

Domeniul "Instala]ii" (specializa-rea: instala]ii pentru construc]ii).Facultatea organizeaz` [i cursuri

de Masterat, autorizate de Minis-terul Educa]iei, n urm`toarelespecializ`ri: "Reabilitarea [i con-solidarea construc]iilor" [i "Moder-nizarea energetic` a cl`dirilor".

Cele 47 de cadre didactice aleFacult`]ii de Construc]ii alc`tuiescdou` catedre: Catedra de Con-struc]ii [i Catedra de Instala]ii.Conducerea este asigurat` de c`-tre prof. dr. ing. Ioan TUNS (de-can), conf. dr. ing. Nicolae D~S-C~LESCU (prodecan) [i conf. dr.ing. Paraschiva MIZGAN (secre-tar [tiintific).

Adresa: Str. Turnului nr. 5, loc.Bra[ov, jud. Bra[ov. Telefon/Fax:0268.548.228.


24/43



CMYK


]i Instala\iiUniversitatea Tehnic`Cluj-Napoca

Facultatea de Construc]ii[i Instala]ii din cadrul Uni-versit`]ii Tehnice Cluj-Napoca, \nfiin]at` \n anul 1953,

formeaz` speciali[ti \n proiecta-rea, execu]ia, \ntre]inerea, reabili-tarea [i modernizarea construc]ii-lor, instala]iilor, cìlor ferate, dru-murilor [i podurilor.

Perfec]ionarea activit`]ii di-dactice, l`rgirea domeniului de cu-noa[tere, schimburile de expe-rien]` [i cooperare interna]ional`,programele de cercetare \n parte-neriat cu universit`]i din ]ar` [istrìn`tate, reprezint` preocup`rimajore ale \ntregului colectiv al fa-cult`]ii.

|ncep#nd cu anul 2005, Facul-tatea de Construc]ii [i Instala]ii dinCluj-Napoca formeaz` ingineri di-ploma]i \n domeniul construc]iilor[i instala]iilor \n cadrul a 3 domenii[i 6 specializ`ri, pe durata a 4 ani

de studii. Domeniul Construc]ii ci-vile, industriale [i agricole formea-z` speciali[ti \n sectorul proiec-t`rii, execu]iei, \ntre]inerii [i rea-bilit`rii unei variet`]i \nsemnate deconstruc]ii. Domeniul Cì ferate,drumuri [i poduri formeaz` spe-ciali[ti \n vederea dezvolt`rii infra-structurii [i \n special a autostr`-zilor, drumurilor, podurilor [i cìlorferate. Domeniul Inginerie [i Ma-nagement formeaz` speciali[ti \ndomeniul proiect`rii, execu]iei, ex-ploat`rii construc]iilor civile, indus-triale, agricole [i o perfec]ionare \n

domeniul economic adiacent. Do-meniul Instala]ii formeaz` specia-li[ti \n proiectarea, execu]ia, ex-ploatarea instala]iilor tehnico-sani-tare [i de gaze, instala]iilor de \n-c`lzire, instala]iilor de ventilare [iclimatizare, instala]iilor frigorifice,instala]iilor electrice [i de automa-tizare aferente construc]iilor civile,industriale [i agricole. DomeniulGeodezie cu specializarea M`su-r`tori terestre [i cadastru formea-z` speciali[ti \n activitatea de ela-borare a documenta]iilor cadas-trale ale localit`]ilor urbane [i ru-rale, a terenurilor agricole [i fondu-lui forestier [i amenajarea lucr`-rilor de construc]ii.

Corpul profesoral al Facult`]iide Construc]ii [i Instala]ii din cadrul Universit`]ii Tehnice Cluj-Na-poca este structurat pe catedre,astfel: Cl`diriCivile [i Funda]ii; Con-struc]ii de Beton Armat [i Con-struc]ii Metalice; Mecanica Con-struc]iilor; Instala]ii pentru Con-struc]ii; Cì ferate, Drumuri, Po-duri; Bazele Instala]iilor.

Conducerea facult`]ii este asi-gurat` de c`tre: prof. dr. ing.Horia-Aurel ANDREICA (decan), conf. dr.ing. Viorel Gheorghe DRAGO{,conf. dr. ing. Carmen CHIRA (pro-decani) [i prof. dr. ing.DanielaMA-NEA (secretar [tiintific).

Adresa: Str. G. Bari]iu nr. 25,

loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj. Telefon:0264.401.250. Telefon/fax: 0264.594.967.


25/43



CMYK


UniversitateaPolitehnic` Timi]oara{coala Politehnic` din Timi[oara a func]ionatcu Facultatea de Electromecanic`, pn` nanul 1941, cnd prin Decretul Lege nr. 3134/

11 noiembrie 1941 al Consiliului de Mini[tri, s-a nfiin-

]at Facultatea de Construc]ii cu specializarea Con-struc]ii civile [i industriale. Dup` reforma nv`]`mn-tului din 1948, nv`]`mntul de construc]ii din Timi-[oara a cunoscut o dezvoltare [i o diversificare con-tinu` n ceea ce prive[te forma de nv`]`mnt (zi,seral, f`r` frecven]`), durata studiilor (lung`, scurt`durat`), condi]iile de admitere precum [i sec]iile despecializare.

|ncep#nd cu anul 1948, n cadrul facult`]ii au func-]ionat dou` sec]ii de specializare (Construc]ii civile [iindustriale; Construc]ii hidrotehnice), iar ulterior s-aumai ad`ugat [i altele: Aliment`ri cu ap`, C`i ferate,drumuri [i poduri, mbun`t`]iri funciare, Instala]ii pen-tru construc]ii, Geodezie, Cadastru [i Arhitectur`.

Din anul universitar 1993-1994 n cadrul Facult`-]ii de Construc]ii Timi[oara func]ioneaz` [i nv`]`-mntul de scurt` durat`, astfel: \n 1993 s-a nfiin]atColegiul de comunicare profesional`, n 1994 Cole-giul tehnic de construc]ii cu specializ`rile: Tehnologiaconstruc]iilor [i Organizarea [i economia construc-]iilor, n anul 1998, Colegiul de arhitectur`, iar n 1999Colegiul de drumuri [i poduri.Facultatea de Construc]ii are n prezent un nu-m`r de 7 domenii de specializare n nv`]`mntul delung` durat` de 5 ani [i 5 domenii de specializare lanv`]`mntul de scurt` durat` de 3 ani.

Pn` n anul 2001, cnd au trecut 60 de ani de lanfiin]area facult`]ii, au absolvit 12.480 de speciali[ti,din care: ingineri, arhitec]i, subingineri, conductori ar-hitec]i, absolven]i ai colegiului tehnic, absolven]i aicolegiului de comunicare profesional`, absolven]i destudii aprofundate master.

n toat` aceast` perioad` to]i factorii implica]i nformarea speciali[tilor din domeniul construc]iilor aumilitat pentru un nv`]`mnt universitar deschis, pre-

zent n fr`mnt`rile vie]ii n a[a fel nct specialistuls` se integreze n crizele [i schimb`rile vie]ii reale,s` anticipeze [i s` g`seasc` solu]ii prin inventivitate,

informare, dezvoltare [i receptivitate. Marele dasc`l,Iuliu Ha]ieganu, obi[nuia s` spun` c` "Valoarea pro -fesorilor st` n valoarea elevilor s i ".

n prezent, n facultate studiaz` peste 1700 de

studen]i la nv`]`mntul de lung` [i scurt` durat`, dincare peste 200 sunt studen]i cu tax`, preg`tirea a-cestora fiind asigurat` de 168 de cadre didactice.Facultatea de Construc]ii din cadrul Universit`]iiPolitehnice Timi[oara are un colegiu de conducerecompus din: prof. dr. ing.Gheorghe LUCACI (decan),prof. dr. ing. Ioan BORZA, conf. dr. ing. Raul ZAHA-RIA (prodecani) [i conf. dr. ing. Carmen GRECEA(secretar [tiin]ific).

Adresa: str. Traian Lalescu nr. 2, loc. Timi[oara.Jud. Timi[. Telefon: 0256.404.000. Fax: 0256.404.010.


26/43



CMYK

Facultatea de Arhitectur`[i Construc]ii din cadrulUniversit`]ii din Oradea,

\nfiin]at` \n mai 2002, prin des-prindere de Facultatea de Protec-]ia Mediului, [i-a \nceput activita-tea \n anul universitar 2002 2003.

Prin cele patru specializ`ri, ca-drele didactice ale facult`]ii preg`-tesc ingineri speciali[ti [i arhitec]i,

astfel: specializarea Inginerie Sa-nitar` [i Protec]ia Mediuluiare camisiune principal` formarea despeciali[ti cu nalt` calificare nactivitatea de proiectare, execu]ie[i exploatare a construc]iilor [i in-stala]iilor aferente sistemelor dealimentare cu ap` [i canalizare alocalit`]ilor (construc]ii hidroedili-tare).

Prin specificul s`u, specializa-rea este situat` la grani]a dintrealte specializ`ri din domeniul Ingi-nerie Civil`, [i anume: Construc]iiCivile, Industriale [i Agricole; Ingi-nerie Urban` [i Dezvoltare Regio-nal`; Construc]ii Hidrotehnice. Tot-odat`, prin cuno[tin]ele ob]inutede studen]i n domeniul protec]ieimediului, specializarea se nrude[-te cu Ingineria Mediului.

Specializarea Cadastru din ca-drul facult`]ii reprezint` o sec]ie ai

c`rei absolven]i \[i vor g`si u[orde lucru pe pia]a muncii; cerereade speciali[ti \n cadastru este ma-re [i existen]a specializ`rii este pedeplin justificat`. Dup` decembrie1989, s-a realizat o schimbare fun-damental` \n organizarea politic`juridic` a societ`]ii noastre, reve-nindu-se la regimul juridic de cir-cula]ie a terenurilor pe principiilelibert`]ii contractuale a consensu-alismului, \n baza Constitu]iei Ro-

m#niei din anul 1991.Diversificarea \nv`]`m#ntuluirom#nesc, nevoile social-economi-

ce ale ]`rii, op]iunile proaspe]ilorabsolven]i de liceu [i baza mate-rial` disponibil`, justific` \nfiin]a-rea unei noi specializ`ri din dome-niul Inginerie Civil`, [i anume: Con-struc]ii Civile, Industriale [i Agrico-le. Absolven]ii acestei specializ`risunt forma]i ca ingineri speciali-za]i, \n principal, \n activitatea deproiectare [i execu]ie a construc-]iilor, ca o premis` indispensabil`a asigur`rii siguran]ei \n exploata-re a acestora [i a unui nivel de ca-litate corespunz`tor cerin]elor ac-

tuale, at#t sub aspectul respect`riiprevederilor legale, c#t [i a preten-]iilor din ce \n ce mai ridicate alebeneficiarilor.

Nevoia tot mai mare de spe-ciali[ti \n domeniul arhitecturii [iurbanismului este motivat` de rit-mul sus]inut al construc]iilor \n a-ceast` parte a ]`rii. Cadrul arhi-tectural [i urbanistic remarcabil almunicipiilor [i ora[elor din nord-vestul Transilvaniei, precum [i

perspectivele de dezvoltare ca oadev`rat` metropol` ale acestuiora[, spun mult despre necesita-

tea existen]ei specializ`rii Arhitec-tur`.Absolven]ii de Arhitectur` sunt

forma]i ca arhitec]i, preg`ti]i s` des-f`[oare o activitate complex` deproiectare: studii [i proiecte de ar-hitectur`, urbanism, amenaj`ri in-terioare, mobilier [i restaur`ri. Princon]inutul programelor analitice [iactivit`]ii la plan[et`, la cursuri [ipractic` studen]easc`, se asigur`preg`tirea absolven]ilor astfel n-ct ace[tia s` r`spund` bine com-plexit`]ii problemelor de proiecta-

re ivite n exercitarea meseriei dearhitect.Activitatea din cadrul Facult`-]ii de Arhitectur` [i Construc]iiOradea se desf`[oar` pe trei ca-

tedre, astfel: Construc]ii; Topogra-fie-Geodezie; Arhitectur`. Condu-cerea este asigurat` de conf. dr.ing. Aurora Carmen MANCIA (de-can) [i S.I. dr. ing. Dan GOMBO{(prodecan).

Adresa: Str. Barbu {tef`nescu

Delavrancea nr. 4, loc. Oradea, jud.Bihor. Telefon: 0259.408.447. Tele-fon/Fax: 0359.803.447.

Facultatea de Arhitectur` ]i Construc\iiUniversitatea din Oradea


27/43

|nv`]`m#ntul de Arhitectur`din Rom#nia a fost \nfiin]at \n te-meiul decretului dat de domnitorulAlexandru Ioan Cuza la 1 octom-brie 1864, cu denumirea de "{coa-la de Pon]i [i {osele, de Mine [iArhitectur`". Aceast` prim` sec]iede arhitectur` a [colii de Belle Ar-te din Bucure[ti, a disp`rut \n scurttimp, din lipsa fondurilor [i a elevi-lor. |n aprilie 1891, Comitetul deConducere al Societ`]ii Arhitec]ilorRom#ni, a luat hot`r#rea s` con-stituie, sub auspiciile sale, o [coa-l` particular` de arhitectur`. Apro-bat` \n august 1892 [i tutelat` deAlexandru Or`scu, {coala de Ar-hitectur` a Societ`]ii Arhitec]ilorRom#ni a func]ionat cu regularita-te timp de 5 ani, fiind oficializat`

ca \nv`]`m#nt de stat, sub denu-mirea de {coala Na]ional` de Ar-hitectur`, sec]ie a [colii de BelleArte din Bucure[ti, prin reforma \n-v`]`m#ntului ini]iat` de ministrulSpiru Haret, \n decembrie 1897.

Ulterior, printr-o decizie ministe-rial`, \n toamna anului 1904, arhi-tectura a fost scoas` de sub tutela[colii de Belle Arte, cre#ndu-se {coa-la Superioar` de Arhitectur`, ca in-stitu]ie independent` de \nv`]`m#nt

superior, cu un director propriu, \npersoana domnului Emil Pangrati.|nv`]`m#ntul de arhitectur` [i-

a c`p`tat pentru prima oar` o legea sa proprie \n mai 1932. Echiva-

l#nd-o \n grad cu universitatea [ip`str#ndu-i titulatura de Academiade Arhitectur`, noua lege regle-menta totodat` [i dreptul purt`riititlului [i al exercit`rii profesiei dearhitect \n Rom#nia. Academia deArhitectur` a func]ionat sub recto-ratul profesorului Petre Antonescup#n` \n 1938. Din toamna anului1938, f`r` s`-[i modifice profilul,dar regrup#ndu-[i disciplinele, A-cademia de Arhitectur` a fost \n-globat` cu o titulatur` nou` Fa-cultatea de Arhitectur`, \n ramurilede \nv`]`m#nt ale Politehnicii dinBucure[ti. Pentru preg`tirea spe-

ciali[tilor \n construc]ia [i recon-struc]ia ora[elor, a fost \nfiin]at` [i

a func]ionat pe l#ng` Facultateade Arhitectur`, din 1943 p#n` \n1948, o sec]ie de specializare \nUrbanism, sub conducerea profe-sorului Duiliu Marcu.

Desprins` din cadrul Politeh-nicii \n urma reformei \nv`]`m#n-tului din 1948, Facultatea de Arhi-tectur` a devenit institu]ie inde-pendent` de \nv`]`m#nt superior,cu titulatura Institutul de Arhitec-tur`. Dup` o scurt` perioad` deindependen]`, \n octombrie 1949Institutul a fost \ncorporat cu nu-mele de Facultatea de Arhitectur`

\n Institutul de Construc]ii, nou \n-fiin]at prin restructurarea Politeh-nicii. |n urma unei noi modific`ri,prin decret \n 1952, Facultatea deArhitectur` a fost scoas` de subtutela Institutului de Construc]ii, a-

cord#ndu-i-se statut de indepen-den]` sub titulatura actual` de Uni-versitatea de Arhitectur` [i Urba-nism "Ion Mincu".|n prezent, conducerea opera-

tiv` a universit`]ii este asigurat`de: prof. dr. arh. Emil Barbu PO-PESCU (pre[edinte), prof. dr. arh.{tefan SCAFA UDRI{TE (rector),prof. dr. arh. Rodica CRI{AN, prof.dr.arh.DanCorneliu{ERBAN (pro-rectori) [i prof. dr. arh. NicolaeLASCU (cancelar). |n schimb, cor-pul profesoral al facult`]ilor estecondus de: prof. dr. arh.ZenoBOG-D~ESCU (decan al Facult`]ii deArhitectur`), prof. dr. arh. Alexan-druM. SANDU (decan al Facult`]iide Urbanism), conf. dr. arh. IuliusIONESCU (decan al Facult`]ii deArhitectur` de Interior) [i prof. dr.arh.HannaDERER (director al De-partamentului Studii Avansate).

Adresa: str. Academiei nr. 18-

20, sector 1, Bucure[ti. Tel.: 021.315.54.82, 021.307.71.33. Fax: 021.312.39.54.



CMYK

Universitatea de Arhitectur`

]i Urbanism "Ion Mincu" Bucure]ti


28/43


CMYK

CAPITOLUL

II

ProiectareArhitectur`-Design


29/43

Proiectare Arhitectur Design


CMYK

Documenta]ia complex` ce cuprinde capitole scrise[i plan[e formeaz` un proiect. Acesta este format din treifaze distincte: Proiectul pentru Autoriza]ia de Construire(PAC) care con]ine o serie documente [i plan[e impu-se de lege, ce cuprind informa]iile necesare pentru ca au-torit`]ile abilitate s` poat` emite autoriza]ia de construire;Proiectul Tehnic (PT) pentru faza \n care beneficiaruldemareaz` ac]iunea de licita]ie \n vederea alegerii firmeide execu]ie care s` construiasc` imobilul pe baza proiec-tului; Proiectul \n faza Detalii de Execu]ie (DE) proiectulde execu]ie propriu-zis care con]ine toate plan[ele [i de-taliile necesare execu]iei [i care este cea mai ampl` faz`a proiectului.

Practic, proiectul, cu fiecare dintre fazele sale, estecompus din trei subproiecte: proiect de arhitectur`, pro-iect de structur` de rezisten]`[i proiect de instala]ii (ter-mice, ventila]ie, electrice [i sanitare), fiecare dintre aces-

tea fiind elaborat de c`tre un proiectant de specialitate.Investitorii \n cl`diri, fie ele construc]ii civile sau in-dustriale, trebuie s` acorde o aten]ie deosebit` tuturor e-lementelor importante \nc` din faza studiului de fezabili-tate sau de proiect, astfel \nc#t desf`[urarea etapei deproiectare [i, ulterior, execu]ia s` fie cursive.

|ntreaga ac]iune, const` de fapt \ntr-o bun` colabo-rare [i munc` \n echip` a arhitectului, inginerului de re-zisten]` [i a inginerului de instala]ii. Desigur c`, atuncic#nd ne referim la "proiectant", vorbim de fapt despre o

companie specializat` \n domeniul respectiv, care dispu-ne de speciali[ti, precum: arhitec]i (absolven]i ai Facult`-]ii de Arhitectur`), ingineri de structuri (absolven]i aiFacult`]ii de Construc]ii Civile, Industriale [i Agricole), in-gineri de instala]ii (absolven]i ai Facult`]ii de Instala]ii)etc.

Astfel, elaborarea unui proiect, pune \n ac]iune toatecele trei specializ`ri, care fac o continu` coordonare \ntreproiectele lor. La conducerea echipelor de proiectare seafl` proiectantul general, reprezentat, conform legii dec`tre proiectantul de arhitectur`. Activitatea acestuia con-st` \n stabilirea designului cl`dirii (volumetrie, form`, fini-saje interioare, exterioare, fa]ade etc.) [i \mbinarea func-]iunilor ce trebuie asigurate (spa]ii tehnice, spa]ii de circu-la]ie, ghene, izola]ii etc.).

De men]ionat c`, \ntotdeauna, beneficiarul are con-tract direct cu proiectantul de arhitectur` (cu arhitectul),

nefiind necesar ca el s` colaboreze [i cu proiectan]ii deinstala]ii [i de structuri. Prefer` contractul cu arhitectul, a-cesta ocup#ndu-se mai departe de tot ce este nevoie, elfiind proiectantul general [i [eful de proiect.

|n urma solicit`rilor [i dorin]elor beneficiarului, arhi-tectul elaboreaz` un concept pentru proiect, urm#nd caacesta s` fie aprobat de c`tre beneficiar. Pe baza aces-tui concept, proiectantul de structuri elaboreaz` o tem`pentru studiul geotehnic al amplasamentului, iar cel deinstala]ii preg`te[te planul cu traseele instala]iilor viitoa-rei loca]ii.

Dup` acceptarea conceptului de c`tre beneficiar,

proiectantul de arhitectur` \l dezvolt`, \ntocmind tema deproiect, pe baza c`reia proiectan]ii de rezisten]` [i insta-la]ii \[i \ncep activitatea \n cadrul proiectului. De aici \n-colo \ncepe colaborarea \ntre proiectan]i, care \[i pun deacord obliga]iile pe care fiecare trebuie s` le respecte dinpunct de vedre al designului, rezisten]ei, siguran]ei [ispa]iului necesar pentru traseele de instala]ii. Aceast`colaborare reprezint` un proces complex, care, \n func]iede dificultatea proiectului se poate \ntinde pe perioademai scurte sau mai lungi.

Aceast` etap` reprezint` de fapt proiectul propriu-zis[i trebuie s` aib` ca rezultat final un pachet complet [icomplex, pe baza c`ruia s` se poat` executa investi]ia,care nu trebuie privit` ca o simpl` cl`dire. Ea este o ma[i-n`rie compus` din mii de piese asamblate cu grij`, care,\n final, trebuie s` func]ioneze \ntr-o simbioz` perfect`.

Etapele

realiz`riiunui proiect


30/43


CMYK

CAPITOLUL

III

Construc\ii civile]i industriale

Construc\ii infrastructur` drumuri-poduri


31/43

Construc]ii civile [i industriale


CMYK

Ramura tehnicii care se ocup` cuproiectarea, execu]ia, ntre]inerea [iexploatarea diferitor structuri sau lu-cr`ri de infrastructur` poart` denumi-rea de CONSTRUC}II. Acestea pot ficlasificate n func]ie de obiectivele ur-m`rite: proiectare, prescrip]ii tehnice,eviden]` economic` sau statistic`, pla-nificarea [i organizarea lucr`rilor, do-cumentare etc. Omogenitatea clasifi-c`rii se asigur` prin gruparea asem`-

n`toare de elemente principale comu-ne proiect`rii [i execu]iei. n clasifica-rea func]ional` sau dup` destina]ie,construc]iile se grupeaz` din punct devedere al cerin]elor func]ionale [i am-plasamentului geografic \n construc]iide cl`diri [i construc]ii inginere[ti. Cl`-dirile sau construc]iile civile, industria-le [i agricole ad`postesc oameni [ientit`]i animale, precum [i activitateaomeneasc` de intemperiile meteorolo-gice (viscol, ger, vnt, ploaie, ar[i]a soa-relui etc.) f`cnd posibil` adaptarea la

mediul geografic [i climateric att devariat. Construc]iile inginere[ti sunttoate celelalte construc]ii, c`i de co-munica]ii terestre [i pe ap`, construc-]iile hidrotehnice [i subterane, liniilede transport ale energiei electrice etc.

Fiecare construc]ie sau elementde construc]ie trebuie s` satisfac` unansamblu de condi]ii tehnice sau ce-rin]e tehnico-economice principale,care privesc durabilitatea n timp, re-zisten]a la foc, rezisten]a [i stabilita-tea construc]iei, condi]ii fizice [i igieni-

ce, arhitectonice, economico-organiza-torice etc.Structura de rezisten]` a unei cl`-diri reprezint` un ansamblu de elemen-te de construc]ii, asamblate astfel n-ct s` asigure stabilitatea [i durabilita-tea cl`dirii. Proiectarea structurii de re-zisten]` a unei cl`diri este un procescomplex, solu]ia aleas` trebuind s` n-deplineasc` un set de cerin]e de ba-z`: inginere[ti (s` aib` siguran]a sa-tisf`c`toare n ceea ce prive[te stabi-litatea de form` [i pozi]ie, fiind ex-

ploatabil` n condi]ii optime), arhitec-turale (structura s` corespund` func]i-unii ei [i s` prezinte calit`]i estetice,

astfel nct aspectul exterior s` fie co-relat cu con]inutul) [i economice (ba-zat pe consumul de materiale, urm`-rindu-se ca totalul costurilor cl`dirii s`fie ct mai mic).

Elementul de construc]ie care seafl` n contact direct cu terenul estefunda]ia, care transmite terenului toa-te for]ele cu care ac]ioneaz` construc-]ia. Funda]ia este partea principal` astructurii de rezisten]` a cl`dirii prin in-

termediul c`reia se realizeaz` ncas-trarea n p`mnt. Deoarece p`mntulde fundare are caracteristici inferioarecelor ale materialelor de construc]ii fo-losite, pentru realizarea funda]iilor for-ma lor este n general evazat`. Capa-citatea portant` a terenului este pre-siunea maxim` pe care o poate supor-ta terenul de fundare, f`r` a exista pe-ricolul ruperii acesteia sau a unor ta-s`ri care s` pericliteze construc]ia.

De asemenea, alte elemente prin-cipale care \ntregesc realizarea unei

lucr`ri de construc]ii sunt: pere]ii (zi-durile) elemente de construc]ii verti-cale care ndeplinesc numeroasefunc]ii; stlpii elemente de construc-]ii verticale, realiza]i din lemn, zid`rie,beton sau metal care preiau diferitesarcini; acoperi[ul nchide cl`direala partea superioar`, cu scopul de a oproteja mpotriva intemperiilor; sc`rile

asigur` leg`tura pe vertical` ntrediferite nivele ale cl`dirii, precum [i n-tre trotuar [i interiorul cl`dirii prin ele-mente orizontale denumite trepte, a-

[ezate denivelat unele n raport cu al-tele (de regul` echidistant).n cadrul unei construc]ii, lucr`rilede finisaj au un rol constructiv, func]io-

nal, decorativ [i igienico-sanitar, exe-cutndu-se, n general, dup` ce n-treaga cl`dire la ro[u (funda]ii, pere]i[i acoperi[) a fost terminat`. Finisaje-le cuprind lucr`ri de: pardoseli deli-miteaz` cl`direa la partea inferioar` [ise aplic` pe partea superioar` a plan-[eelor, avnd o structur` diferit` n ca-drul aceleia[i loca]ii, n func]ie de sco-

pul pe care aceasta trebuie s` l nde-plineasc`; tencuieli elemente de fini-saj care se aplic` pe suprafa]a brut` a

pere]ilor, tavanelor sau a altor ele-mente de construc]ii, avnd rol este-tic, igienic [i de protec]ie mpotriva a-gen]ilor exteriori (intemperii, radia]iietc.) sau interiori (ap` [i vapori de a-p`), a gazelor, focului [i a altor agen]ichimici [i mecanici din mediul ambi-ant; zugr`veli [i vopsitorii se aplic`pe suprafa]a elementelor de construc-]ie ca un strat sub]ire dintr-o suspen-sie de pigmen]i n ap` pentru zugr`-

veli [i ulei sau emulsie pentru vopsito-rii. Acestea se execut` n scopul men-]inerii stratului suport n condi]ii de igi-en`, al protej`rii hidrofuge, ignifuge [ianticorozive, ct [i pentru a crea unaspect decorativ; tmpl`ria ferestre-le [i u[ile sunt elemente de construc-]ie care asigur` iluminarea [i ventila-rea natural` a nc`perilor, accesul ncl`dire precum [i leg`tura pe orizon-tal` ntre diferite nc`peri ale con-struc]iilor. Tmpl`ria se realizeaz` dinlemn, metal sau materiale plastice, iar

elementele auxiliare, fixate pe u[i, for-meaz` feroneria care asigur` exploa-tarea acestora.Materiale de construc]ii reprezin-t` totalitatea materialelor care contri-buie la execu]ia unei construc]ii. Sta-bilitatea acestora necesit` c

Documents

Cartea de Aur a Constructorilor