CARTEA ALBĂ A REFERENDUMULUI NAŢIONAL DIN 22 … · precum şi ai unor organizaţii nonguvernamentale, lansaseră anumite propuneri vizând modificarea Constituţiei ţării, inclusiv

CARTEA ALBĂ A REFERENDUMULUI NAŢIONAL DIN 22 NOIEMBRIE 2009

C U P R I N S

I. INTRODUCERE ..................................................................................................................... 3

II. CADRUL NORMATIV .......................................................................................................... 4

III. ORGANIZAREA REFERENDUMULUI

III.1 Contribuţia Autorităţii Electorale Permanente la organizarea referendumului

III.1.1 Monitorizarea asigurării logisticii electorale, a fondurilor alocate şi a

cheltuielilor efectuate cu organizarea şi desfăşurarea referendumului…………….. …9

III.1.2 Îndrumare electorală şi control……………………………………...……………..13

III.1.3 Informatică electorală………………………………………………………….15

III.1.4 Informarea alegătorilor şi a oficialilor electorali………...…………………….…16

III.1.5 Acreditarea reprezentanţilor mass-media şi a observatorilor…………..………19

III. 2 Alte instituţii implicate în organizarea şi desfăşurarea referendumului ……...20

IV. CAMPANIA DE INFORMARE PENTRU REFERENDUM. MASS-MEDIA ŞI

SOCIETATEA CIVILĂ……………………………………………………………….……21

V. DESFĂŞURAREA REFEREDUMULUI

V.1 Activitatea birourilor electorale……………………………………………………..….…25

V.2 Rezultatul referendumului. Participarea la vot. Contestaţii…………………………….32

VI. IREGULARITĂŢI ŞI DEFICIENŢE ÎN PROCESUL ELECTORAL…..……………...37 VII. CONCLUZII…..……………................................................................................................. 40

ANEXE…………………………………………………………………………………………43

Raport privind Referendumul naţional din 22 noiembrie 2009

3

I. INTRODUCERE

Recursul la referendum - ca modalitate de consultare a corpului electoral la scară

naţională - a devenit în ultimii ani în România o practică acceptată, curentă, chiar dacă, de

fiecare dată când acesta a fost invocat şi preconizat, punctele de vedere au fost împărţite şi

contrapuse.

Propunerea avansată de către preşedintele României, Traian Băsescu, de a se organiza

un Referendum naţional pentru trecerea la un parlament unicameral şi reducerea numărului de

parlamentari la 300, concomitent cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din anul 2009, a

avut un impact public similar iniţiativei din anul 2007 de modificare prin referendum a

prevederilor referitoare la alegerea senatorilor şi deputaţilor.

Anterior, la începutul anului 2009, o serie de reprezentanţi ai mediului academic

precum şi ai unor organizaţii nonguvernamentale, lansaseră anumite propuneri vizând

modificarea Constituţiei ţării, inclusiv a structurii Parlamentului şi trecerea de la un parlament

bicameral la unul unicameral. Însuşindu-şi ideea şi dorind consultarea populaţiei României în

legătură cu toate aceste probleme, preşedintele Traian Băsescu a adus noi argumente, pledând

pentru reducerea numărului actual de parlamentari la 300, în circumstanţele în care criza

manifestată la scară mondială a început să fie tot mai puternic resimţită şi în România. Iar

economiile bugetare scontate prin reducerea numărului de parlamentari erau astfel considerate

ca benefice pentru societatea românească. Referendumul naţional din 22 noiembrie 2009 se

dorea a fi, în atare condiţii, un prim pas pentru declanşarea procesului de modificare a

Constituţiei României.

Miza subiacentă era, prin organizarea referendumului chiar în ziua desfăşurării

primului tur de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României, şi o mobilizare la urne

sporită, de natură să tranşeze bătălia electorală pentru suprema funcţie în stat.

Organizarea referendumului sub presiunea unui termen limită a ridicat o serie de

probleme de ordin procedural şi logistic care au necesitat adoptarea de reglementări

legislative ad-hoc, în regim de urgenţă. Referendumul naţional din 22 noiembrie 2009 s-a

desfăşurat potrivit prevederilor constituţionale şi ale legislaţiei electorale în vigoare, în

condiţii de relativă corectitudine şi transparenţă.


4

II. CADRUL NORMATIV

I. Temeiul constituţional al organizării referendumului naţional din 22 noiembrie 2009

rezidă în prevederile articolului 90 din Constituţie, care consacră dreptul Preşedintelui

României de a cere poporului, după consultarea Parlamentului, să-şi exprime, prin

referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional.

Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu

modificările şi completările ulterioare, reglementează condiţiile formale de organizare ale

diferitelor tipuri de referendum, modul de desfăşurare a operaţiunilor tehnice, formele de

control jurisdicţional, precum şi modalitatea de stabilire a rezultatului.

Acest act normativ a fost modificat de-a lungul timpului printr-o serie de acte

normative1, în special ordonanţe de urgenţă. De asemenea, în urma admiterii de către Curtea

Constituţională a unor excepţii de neconstituţionalitate ridicate de Avocatul Poporului, unele

prevederi ale Legii nr. 3/2000 referitoare la referendumul cu privire la probleme de interes

naţional - reglementate în Capitolul II, Secţiunea 3 - şi-au încetat efectele juridice2.

II. Procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 22

noiembrie 2009 a fost demarată de Preşedintele României prin anunţul public din data de 24

septembrie 2009.

La data de 2 octombrie 2009 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului3.

1 Legea nr. 551/2003 pentru modificarea art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului respinsă prin Legea nr. 243/2006; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României; Legea nr. 129/2007 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. 2 Prin Decizia nr. 567/2006, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 12 alin. (1) din lege, considerând că stabilirea prin lege a problemelor de interes naţional reprezintă un amestec al Parlamentului în exercitarea atribuţiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constituţie Preşedintelui şi, ca atare, o nesocotire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale. De asemenea, prin Decizia nr. 392/2007, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 11 alin. (3) din lege încalcă prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. 3 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 656 din 2 octombrie 2009.


5

Modificările introduse prin aceasta au vizat situaţia în care referendumul are loc

simultan cu un alt proces electoral, respectiv alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului ori

alegerea Preşedintelui României, alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale,

organizarea şi desfăşurarea referendumului realizându-se în acest caz potrivit prevederilor

Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare ori ale Legii nr. 370/2004 pentru

alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii

nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu

modificările şi completările ulterioare, după caz. În această situaţie, ambele scrutine se

realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de

către aceleaşi birouri electorale.

Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă s-au introdus în structura articolului 11 al Legii nr.

3/2000 două noi alineate, (3) şi (4), care prevăd că punctul de vedere al Parlamentului

asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat printr-o

hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii senatorilor şi

deputaţilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea

Preşedintelui. În cazul în care Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în acest termen,

Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după acest termen,

procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Legislaţia anterioară nu prevedea termenul de 20 de zile.

În motivarea noilor prevederi, au fost invocate “Liniile directoare cu privire la

organizarea referendumului”, adoptate de către Comisia de la Veneţia4, care precizează că, în

cazul în care Parlamentul are obligaţia de a transmite un punct de vedere cu privire la

organizarea unui referendum, trebuie să fie fixat un termen în care Parlamentul să-şi dea acest

aviz consultativ.

Prin Hotărârea nr. 37/2009, adoptată în şedinţa din data de 21 octombrie 2009,

Parlamentul României a avizat negativ iniţierea de către Preşedintele României a

referendumului naţional cu privire la trecerea la un parlament unicameral şi reducerea

numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari, odată cu

alegerile prezidenţiale din anul 2009. Ordonanţa de urgenţă nr.103/2009 a fost respinsă de

Parlamentul României în şedinţa din 3 noiembrie 20095.

4 Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a adoptat, cu prilejul celei de-a 18-a reuniuni, din anul 2006, documentul intitulat Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului. 5 La data de 27 noiembrie 2009, Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii de respingere a ordonanţei.


6

III. Prin Decretul nr.1507/20096, Preşedintele României, a chemat cetăţenii români să

îşi exprime voinţa cu privire la trecerea la un Parlament unicameral şi la reducerea numărului

de parlamentari la maximum 300 de persoane în data de 22 noiembrie 2009 - data alegerilor

pentru Preşedintele României din anul 2009.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 1259 din 23 octombrie 2009,

cu modificările şi completările ulterioare7, organizarea şi desfăşurarea referendumului s-au

realizat potrivit prevederilor Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu

modificările şi completările ulterioare.

În consecinţă, acţiunile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului

naţional au decurs conform “Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare

pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009”, aprobat prin Hotărârea Guvernului

României nr. 1.044/20098. Ştampilele birourilor electorale, ştampila de control a secţiilor de

votare, ştampila cu menţiunea VOTAT şi timbrul autocolant folosite la referendum au fost

cele stabilite prin hotărârile de guvern emise pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie

2009.

Modelul buletinelor de vot pentru referendum a fost aprobat tot prin Hotărârea

Guvernului nr. 1259/2009. Fiecare alegător care şi-a exprimat intenţia de a vota la referendum

a primit două buletine de vot distincte, fiecare dintre ele conţinând o întrebare şi două variante

de răspuns: DA şi NU. Întrebările au fost: “Sunteţi de acord cu reducerea numărului de

parlamentari la maximum 300 de persoane?” şi “Sunteţi de acord cu trecerea la un

Parlament unicameral în România?”.

Având în vedere desfăşurarea referendumului naţional simultan cu alegerile pentru

Preşedintele României, Hotărârea Guvernului nr. 1258/20099 a modificat prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 1049/2009 privind aprobarea modelului copiei de pe lista electorală

6 Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 714 din 22 octombrie 2009. 7 Hotărârea Guvernului României nr. 1259 din 23 octombrie 2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr.719 din 23 octombrie 2009, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1351 din 13 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1259 din 23 octombrie 2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr.779 din 13 noiembrie 2009 . 8 Hotărârea Guvernului nr. 1.044 din 23 septembrie 2009 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr.637 din 28 septembrie 2009. 9 Hotărârea Guvernului nr. 1.258 din 23 octombrie 2009 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1.049 din 23 septembrie 2009 privind aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 719 din 23 octombrie 2009.

http://www.bec2009p.ro/Documente%20PDF/Legislatie/decret%20presedinte%201507%202009.pdf




7

permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modelului declaraţiei pe proprie răspundere

folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 200910. Astfel, în corpul hotărârii

au fost adăugate cinci noi anexe cuprinzând:

- modelul copiei de pe lista electorală permanentă pentru municipii, oraşe şi comune;

- modelul copiei de pe lista electorală permanentă pentru municipiul Bucureşti;

- modelul tabelului electoral ce a fost completat cu datele alegătorilor care şi-au exercitat

dreptul de vot la alte secţii de votare decât cele la care au fost arondaţi conform domiciliului

sau care au fost omişi din lista electorală permanentă;

- modelul tabelului electoral ce a fost completat cu datele alegătorilor care şi-au exercitat

dreptul de vot prin intermediul urnei speciale şi

- modelul declaraţiei pe proprie răspundere completată de alegătorii care şi-au exercitat

dreptul de vot la altă secţie de votare decât cea la care au fost arondaţi conform domiciliului,

la turul I de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României şi la referendumul naţional din

data de 22 noiembrie 2009.

Fiecare dintre acestea cuprindeau două rubrici destinate semnăturii alegătorului, una

pentru alegerea Preşedintelui României şi una pentru referendumul naţional.

Ulterior, datorită unei sentinţe a Curţii de Apel Bucureşti care a suspendat aplicarea

Hotărârii Guvernului nr. 1259/2009, prin Hotărârea Guvernului nr. 1351/200911, au fost

prevăzute alte modele ale copiilor de pe listele electorale şi ale tabelelor electorale precum şi

ale declaraţiei pe proprie răspundere, special pentru referendum. Prin urmare, în data de 22

noiembrie 2009, alegătorii care au dorit să-şi exprime votul la ambele consultări electorale au

semnat în două liste/tabele distincte şi au completat două declaraţii pe proprie răspundere

distincte.

Totodată, Consiliul Naţional al Audiovizualului, în calitate de unică autoritate de

reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale, a emis Decizia nr. 911 din 27

octombrie 2009 privind reflectarea pe posturile de radio şi de televiziune a referendumului

naţional din data de 22 noiembrie 200912.

10 Hotărârea Guvernului nr. 1.049 din 23 septembrie 2009 privind aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 637 din 28 septembrie 2009. 11 Hotărârea Guvernului României nr. 1351 din 13 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1259 din 23 octombrie 2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr.779 din 13 noiembrie 2009. 12 Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 737 din 29 octombrie 2009.


8

III. ORGANIZAREA REFERENDUMULUI

III. 1 CONTRIBUŢIA AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

LA ORGANIZAREA REFERENDUMULUI NAŢIONAL

DIN 22 NOIEMBRIE 2009


9

III.1.1 Monitorizarea asigurării logisticii electorale, a fondurilor alocate şi a

cheltuielilor efectuate cu organizarea şi desfăşurarea referendumului

I. În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2009

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, cu

modificările şi completările ulterioare, activităţile de monitorizare a asigurării necesarului de

materiale şi dotări specifice secţiilor de votare, a modului de păstrare a acestora între

perioadele electorale, precum şi urmărirea modului în care au fost realizate operaţiunile

electorale de delimitare şi numerotare a secţiilor de votare, au fost comune cu cele desfăşurate

în baza Legii nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României13.

Pentru desfăşurarea celor două scrutine (referendumul naţional, respectiv alegerile

pentru Preşedintele României, turul I) s-au utilizat aceleaşi secţii de votare (delimitare,

numerotare şi local destinat votării)14. În total, au fost organizate un număr de 21.706 secţii de

votare, dintre care 21.412 în ţară şi 294 în străinătate.

II. Buletinele de vot, timbrele autocolante şi ştampilele necesare votării

Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinului de vot folosit la

referendumul naţional privind reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un parlament

unicameral din data de 22 noiembrie 2009, au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.

1259/2009, cu modificările şi completările ulterioare15. A se vedea în acest sens Anexa nr.1.

Regia Autonomă „Monitorul Oficial” a asigurat imprimarea buletinelor de vot16, iar

cantitatea de hârtie necesară pentru confecţionarea buletinelor de vot a fost asigurată de

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat17.

Pentru cele două tipuri de buletine de vot utilizate la referendumul naţional din 22

noiembrie 2009 a fost achiziţionată o cantitate de 168 tone hârtie de tip „ziar” bobină 84

cm/48,8 gr/m2 din care au fost confecţionate un număr total de 44.020.258 buletine de vot 13 A se vedea, în acest sens, Raportul Autorităţii Electorale Permanente asupra alegerilor pentru Preşedintele României din 22 noiembrie şi 6 decembrie 2009. 14 Art. 151 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 15 Modelele buletinelor de vot utilizate la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009 sunt cele prevăzute în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1259/2009, cu modificările şi completările ulterioare. 16 Art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1259/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. Ministerul Administraţiei şi Internelor a asigurat plata imprimării buletinelor de vot, în limita bugetului repartizat cu această destinaţie. 17 Art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1259/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile cu hârtia au fost suportate din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.


10

(format A5/4pagini)18. Numărul total al buletinelor de vot neîntrebuinţate19 a fost de

25.097.386 (12.547.924 buletine de vot tip 1 privind reducerea numărului de parlamentari la

maximum 300 de persoane şi 12.549.462 buletine de vot tip 2 privind trecerea la un Parlament

unicameral). Valoarea totală a imprimării buletinelor de vot a fost de 440.026,50 lei la un

preţ unitar de 0,009996 lei/buletin.

Pentru „ Situaţia privind buletinele de vot confecţionate pentru referendumul naţional”

a se vedea Anexa nr.2.

Ştampilele birourilor electorale, ştampila de control a secţiilor de votare, ştampila cu

menţiunea "VOTAT", precum şi timbrul autocolant utilizate la referendumul naţional din data

de 22 noiembrie 2009 au fost aceleaşi care au fost utilizate pentru alegerea Preşedintelui

României20.

III. Asigurarea fondurilor necesare organizării şi desfăşurării procesului

electoral şi monitorizarea cheltuielilor efectuate

Alocarea fondurilor necesare organizării şi desfăşurării procesului electoral s-a realizat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2009, cu modificările şi completările ulterioare aduse

prin prevederile Hotărârile Guvernului nr. 1.329/2009 şi 1.351/2009.

Prin dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.329/200921 s-a suplimentat bugetul

Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2009 cu suma de 190 mii lei din Fondul de rezervă

bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2009, după cum urmează: 40 mii lei pentru

cheltuieli de personal şi 150 mii lei la cheltuieli materiale (bunuri şi servicii). Prin Hotărârea

Guvernului nr. 1.351/2009 a fost modificată anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.

1.329/2009, suplimentându-se bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor din Fondul de

rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2009, la punctul 1 „Aparatul propriu şi

instituţiile prefectului”, pentru cheltuieli materiale (bunuri şi servicii) cu suma de 4.050 mii

lei.

18 În vederea desfăşurării în străinătate a referendumului naţional au fost tipărite1.200.000 buletine de vot, s-au confecţionat 249 ştampile de control, 1.470 ştampile cu menţiune „VOTAT” şi 599.706 timbre autocolante. 19 Potrivit proceselor-verbale întocmite de către Biroul Electoral Central privind centralizarea rezultatului referendumului naţional asupra reducerii numărului de parlamentari la. maximum 300 de persoane, respectiv cel privind centralizarea rezultatului referendumului naţional asupra trecerii la un parlament unicameral. 20 Modelele acestora au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2009 pentru aprobarea modelelor ştampilelor birourilor electorale, a modelului ştampilei de control a secţiilor de votare şi a modelului ştampilei cu menţiunea "VOTAT" care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2009 privind stabilirea modelului timbrului autocolant şi a condiţiilor de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009. 21 Art. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.329/2009.


11

Pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie

2009 au fost alocate fonduri Secretariatului General al Guvernului (la Cap.51.01 pentru

Institutul Naţional de Statistică), Ministerului Administraţiei şi Internelor (la Cap. 51.01

Autorităţi publice şi acţiuni externe pentru aparatul propriu şi instituţiile prefectului, precum

şi pentru Regia Autonomă “Monitorul Oficial”, respectiv la Cap. 61.01 Ordine publică şi

siguranţă naţională pentru aparatul central al MAI) şi Ministerului Afacerilor Externe (la

Cap. 51.01).

Prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Naţional de

Statistică, au fost alocate sume pentru:

- asigurarea creşterii capacităţii de prelucrare în staţiile organizate pe lângă birourile

electorale judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv pe lângă Biroul electoral

pentru secţiile de votare din străinătate. Sumele necesare se suportă din bugetul propriu al

Secretariatului General al Guvernului.

Acestea au fost detaliate în ANEXA nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1259/2009:

- mii lei- INSTITUŢIA CAP. FONDURI ALOCATE TOTAL

FONDURI ALOCATE

BUNURI ŞI SERVICII

ACTIVE NEFINANCIARE

Institutul Naţional de Statistică 51.01 1.430 2.200 3.630 TOTAL GENERAL 1.430 2.200 3.630

Prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor au fost alocate sumele necesare

acoperirii cheltuielilor pentru următoarele activităţi:

- cheltuielile suplimentare generate de desfăşurarea referendumului naţional, inclusiv pentru

asigurarea suportului tehnic, a operării mijloacelor de înregistrare video şi a computerelor la

birourile electorale ale secţiilor de votare speciale;

- realizarea imprimării buletinelor de vot utilizate la referendumul naţional din data de 22

noiembrie 2009, de către Regia Autonomă “Monitorul Oficial“;

- achiziţionarea hârtiei necesare pentru imprimarea buletinelor de vot de la Administraţia

Naţională a Rezervelor de Stat, la preţ de înregistrare în contabilitate.


12


- mii lei-

INSTITUŢIA CAP. FONDURI ALOCATE TOTAL FONDURI ALOCATE

PERSONAL BUNURI ŞI SERVICII

Ministerul Administraţiei şi Internelor

697 5.830 6.527

1. Aparatul propriu şi instituţiile prefectului

51.01 697 5.378 6.075

2. Regia Autonomă „Monitorul Oficial” – tipărirea buletinelor de vot

51.01 440 440

TOTAL CAP. 51.01 51.01 697 5.818 6.515

Aparatul central 61.01 12 12 TOTAL CAP. 61.01 61.01 12 12 TOTAL GENERAL 697 5.830 6527

Prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe au fost alocate sume pentru:

- organizarea şi dotarea secţiilor de votare din străinătate, precum şi pentru alte materiale

necesare procesului electoral la aceste secţii de votare.


- mii lei- INSTITUŢIA CAP. FONDURI ALOCATE TOTAL FONDURI

ALOCATE PERSONAL BUNURI ŞI

SERVICII

Ministerul Afacerilor Externe 51.01 40 150 190 TOTAL GENERAL 40 50 190

Coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislaţia în vigoare

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009,

care revin autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, a fost realizată de către comisiile

tehnice la nivel central, respectiv la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 1.045/2009. Autorităţile şi instituţiile publice nominalizate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 răspund pentru realizarea acţiunilor necesare organizării

şi desfăşurării referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009.


13

III.1.2 Îndrumare electorală şi control

I. Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente au desfăşurat o serie de acţiuni în

vederea desfăşurării Referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009 constând în :

1. Monitorizarea şi sprijinirea modului în care autorităţile publice locale şi instituţiile cu

atribuţii în domeniul electoral şi-au îndeplinit obligaţiile în ceea ce priveşte

desfăşurarea procesului electoral.

2. Participarea la instruirile preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor

de votare. Detalii în acest sens se regăsesc în secţiunea „Activitatea birourilor

electorale” a prezentului raport..

3. În perioada premergătoare scrutinelor au fost efectuate activităţi de control electoral

care au vizat următoarele aspecte:

o modul de întocmire, păstrare şi actualizare a listelor electorale permanente;

o predarea către judecătorii a unui exemplar al listelor electorale permanente,

precum şi comunicarea către acestea a actualizărilor efectuate în listele electorale

permanente;

o modul de asigurare a consultării şi verificării de către alegători a înscrierii în

listele electorale permanente;

o modul de soluţionare de către primari a neconcordanţelor între listele electorale

permanente şi copiile acestora;

o stabilirea localurilor secţiilor de votare, a sediilor birourilor electorale, precum şi

dotarea cu logistica necesară;

o verificarea modului de păstrare şi gestionare a logisticii anterioare, precum şi

stadiul procurării de elemente noi;

o emiterea dispoziţiilor de primar şi a ordinelor de prefect în conformitate cu

prevederile calendarului electoral.


14

Aspectele negative constatate au fost aduse la cunoştinţă, în scris, instituţiilor şi

persoanelor cu responsabilităţi în materie electorală, respectiv Instituţiei Prefectului. Totodată,

în cazurile în care s-au constatat deficienţe privind gestionarea listelor electorale permanente

în mai multe unităţi administrativ-teritoriale de pe teritoriul unui judeţ s-au stabilit termene de

remediere a deficienţelor constatate, urmând ca în termen de 6 luni de zile să se reia acţiunea

de control.

În urma activităţilor de îndrumare electorală şi control primarii unităţilor controlate au

procedat la respectarea riguroasă a prevederilor şi termenelor legale privind actualizarea

listelor electorale permanente, precum şi la emiterea dispoziţiilor prin care să se autorizeze

personalul care operează în listele electorale permanente. În cadrul şedinţelor Comisiilor

tehnice judeţene reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente au urmărit stadiul

îndeplinirii sarcinilor ce revin autorităţilor publice locale în organizarea şi desfăşurarea

referendumului naţional şi au asigurat soluţionarea cu celeritate a problemelor apărute.

ÎN URMA CONTROALELOR REALIZATE DE REPREZENTANŢII AEP AU FOST

CONSTATATE URMĂTOARELE NEREGULI :

• întocmirea, actualizarea şi păstrarea listelor electorale permanente în

mod necorespunzător ;

• în listele electorale permanente apăreau persoane care nu aveau trecute

seria şi numărul actului de identitate ;

• listele electorale permanente nu erau semnate şi ştampilate de primari

şi/sau secretari;

• listele electorale permanente nu erau păstrate în registre speciale ;

• efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către

persoane care nu erau autorizate în scris de către primar să

îndeplinească astfel de atribuţii, conform prevederilor legale ;

• nu era înaintat un exemplar al listelor electorale permanente către

judecătoria arondată unităţilor administrativ-teritoriale.


15

II. Ministerul Administraţiei şi Internelor a organizat periodic videoconferinţe cu

prefecţii şi cu şefii serviciilor publice deconcentrate pe tema pregătirii şi organizării dublului

scrutin din data de 22 noiembrie 2009. În cadrul acestora au fost punctate acţiunile realizate şi

au fost stabilite acţiunile care urmau a fi realizate, conform Programului calendaristic pentru

realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009, aprobat

prin Hotărârea de Guvern nr. 1044/2009.

III 1.3 Informatică electorală Programele de centralizare a rezultatelor referendumului naţional din 22 noiembrie

2009 au fost asigurate de către Institutul Naţional de Statistică.

Data desfăşurării referendumului naţional, respectiv 22 noiembrie 2009 a fost stabilită

prin Decretul nr. 1507 din 22 octombrie 2009. Având în vedere timpul scurt dintre data

emiterii decretului şi data desfăşurării referendumului, Institutul Naţional de Statistică a

stabilit că pentru centralizarea rezultatelor se vor utiliza programele informatice deja

existente, cu mici modificări.

Infrastructura de comunicaţii a fost asigurată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Procesul de centralizare a datelor s-a desfăşurat pe un flux paralel cu centralizarea

datelor de la turul 1 al alegerilor prezidenţiale, singurul lucru comun la cele două procese

fiind canalul de comunicaţii.

Ca urmare a necesităţii procesării datelor pe flux paralel, Institutul Naţional de

Statistică a avut nevoie de o suplimentare de echipamente (staţii de lucru şi scanere).

Autoritatea Electorală Permanentă a pus la dispoziţia reprezentanţilor INS, cu titlu de

împrumut, pe perioada alegerilor, un număr de 23 de scanere necesare în procesul de preluare

a proceselor verbale de la secţiile de votare, restul echipamentelor necesare fiind achiziţionate

prin achiziţie publică de către Institutul Naţional de Statistică.

În vederea estimării prezenţei la vot au fost colectate date de la un eşantion

cuprinzând 6011 de secţii de votare de pe teritoriul României cu o marjă de eroare de ±

3%. În acest eşantion au fost incluse toate cele 3359 de secţii de votare speciale, înfiinţate

conform Hotărârii Guvernului nr. 1051/2009, cu modificările şi completările ulterioare, care

au fost monitorizate integral, restul de 2652 fiind secţii de votare normale.


Datele au fost comunicate de către preşedinţii secţiilor de votare desemnate, prin

SMS, de pe telefoanele mobile puse la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii

Speciale. Astfel s-a putut şti încă din data de 22 noiembrie 2009 câţi alegători au votat în

secţiile de votare speciale.

III.1.4 Informarea alegătorilor şi a oficialilor electorali

I. Cu ocazia alegerilor din data de 22 noiembrie 2009, Autoritatea Electorală

Permanentă a elaborat o serie de materiale de informare şi instruire a alegătorilor. Deşi

acestea fac referire în titlu la alegerile prezidenţiale, procedura descrisă în cadrul lor a fost

aplicată la ambele tipuri de consultări electorale care s-au desfăşurat în data de 22 noiembrie

2009.

Pe site-ul AEP, la secţiunea „Alegerile prezidenţiale 2009 - Materiale şi informaţii

utile”, au putut fi accesate următoarele materiale informative:

1. 2.

3.

GHIDUL ALEGĂTORULUI DIN ROMÂNIA;

GHIDUL MANDATARULUI FINANCIAR PENTRU ALEGEREA PREŞEDINTELUI DIN ROMÂNIA 2009;

GHIDUL ALEGĂTORULUI ROMÂN DIN STRĂINĂTATE. ALEGERI PENTRU PREŞEDINTELE ROMÂNIEI ŞI REFERENDUMUL NAŢIONAL – 22 NOIEMBRIE 2009 (realizat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe).

16


17

Publicaţia „Reglementările privind alegerea Preşedintelui României 2009”, care a

cuprins „Ghidul preşedinţilor/locţiitorilor în birourile electorale ale secţiilor de votare” şi

actele normative referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale a fost

distribuită preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare în

cadrul instruirilor. Această publicaţie a fost tipărită în limba română, în ediţie bilingvă

(română/maghiară) şi în ediţie trilingvă (română/engleză/franceză). Ghidul a putut fi accesat

şi în format electronic pe site-ul AEP.

Tot în scopul informării oficialilor electorali a fost realizat, în colaborare cu Asociaţia

Pro Democraţia, pliantul „Atribuţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei de

votare/locţiitorului la alegerile pentru Preşedintele României şi referendumul naţional” .

De asemenea, pentru popularizarea scrutinului, Autoritatea Electorală Permanentă a

realizat posterul „Alegeri prezidenţiale 2009” în format A2 într-un tiraj de 49.680 de

exemplare.

II. Ministerul Afacerilor Externe a mai realizat materialul „ Alegerea Preşedintelui

României. Referendumul naţional 22 noiembrie 2009. Instrucţiuni pentru preşedinţii

Birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate”. Informaţii utile au fost postate şi

pe site-ul ministerului la adresa: www.mae.ro

http://www.mae.ro/


18

III. Ministerul Administraţiei şi Internelor a lansat pentru prima dată după 1990

o campanie de informare şi conştientizare la nivelul cetăţenilor având ca obiect combaterea

fraudelor electorale. Campania cu tema „Votul ilegal înseamnă închisoare!” s-a derulat între

23 octombrie şi 6 decembrie 2009.

În cadrul conferinţelor de presă de lansare a campaniei, organizate în fiecare judeţ şi în

Municipiul Bucureşti, au fost prezentate măsurile adoptate în cadrul ministerului pentru buna

organizare şi desfăşurare a alegerilor din data de 22 noiembrie 2009. Întreaga activitate a

urmărit conştientizarea la nivelul cetăţenilor a riscurilor la care se pot expune dacă încalcă

legislaţia electorală, scopul declarat fiind asigurarea unui VOT CORECT.

Opt sute de mii de pliante şi o sută de mii de afişe conţinând informaţii despre

infracţiunile şi contravenţiile prevăzute în legislaţia electorală au fost distribuite în întreaga

ţară la instituţiile aparţinând administraţiei publice locale, în mijloace de transport în comun

şi în locuri publice. Spoturile campaniei au fost difuzate zilnic atât pe cele mai importante

posturi de radio şi televiziune centrale şi locale, pe monitoarele din marile centre comerciale

cât şi pe panourile publicitare electronice stradale.

Au fost desfăşurate peste 2000 de acţiuni preventive stradale, în locurile publice

aglomerate din municipii şi oraşe, în pieţe, în mijloacele de transport în comun, în zonele

adiacente marilor centre comerciale şi în interiorul acestora, în gări şi autogări, în centrele

multifuncţionale pentru persoane de vârsta a treia, în punctele de trecere a frontierei, pe sensul

de intrare în ţară, în arenele sportive şi în alte locuri publice cu o densitate mare a populaţiei, a

căror finalitate a constituit-o informarea cetăţenilor cu privire la riscurile pe care le implică

votul ilegal.

De asemenea, Serviciul Naţional Apelul Unic de Urgenţă 112 a deschis o linie

specială, la care puteau fi sesizate eventuale fraude electorale. Apelurile erau aduse la

cunoştinţa poliţiei, birourilor electorale judeţene şi parchetelor pentru a se lua măsurile legale.

Pentru informarea cetăţenilor, a fost lansat site-ul www.votcorect.mai.gov.ro unde

cetăţenii puteau afla modul de organizare a procesului electoral, puteau găsi referinţe

legislative referitoare la faptele care constituiau infracţiuni şi contravenţii la legea electorală şi

ce măsuri au fost luate la nivel central şi local pentru buna desfăşurare a procesului de votare.

http://www.votcorect.mai.gov.ro/


19

III.1.5 Acreditarea reprezentanţilor mass-media şi a observatorilor

I. Reprezentanţii mass-media şi observatorii interni şi internaţionali au fost acreditaţi

atât pentru referendumul naţional cât şi pentru cele două tururi de scrutin pentru alegerea

Preşedintelui României care au avut loc în anul 2009.

Autoritatea Electorală Permanentă a eliberat un număr de 311 adeverinţe instituţiilor

mass-media din România care şi-au exprimat intenţia de a acredita reprezentanţi la alegerile

din 22 noiembrie 2009, în conformitate cu prevederile articolului 198, alin. (8) din Legea nr.

370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare şi

a Hotărârii nr. 11 a Autorităţii Electorale Permanente22.

Totodată, AEP a eliberat un număr de 76 adeverinţe pentru organizaţiile non-

guvernamentale din România în vederea acreditării reprezentanţilor acestora la birourile

electorale de circumscripţie în conformitate cu prevederile aceloraşi acte normative.

Pentru lista reprezentanţilor mass-media din România şi a observatorilor interni, a se

vedea Anexele nr. 5 şi 6.

II. Autoritatea Electorală Permanentă, în exercitarea atribuţiilor sale legale, a

eliberat pentru referendumul naţional din 22 noiembrie 2009: 57 de acreditări pentru

observatori internaţionali (29 fiind membrii Misiunii de Observare a OSCE/ODIHR) şi 83

pentru reprezentanţi ai mass-media din străinătate.

Pentru lista reprezentanţilor mass-media din străinătate şi a observatorilor

internaţionali acreditaţi pentru cele două consultări electorale, a se vedea Anexele 7 şi 8.

Procedura de acreditare a observatorilor internaţionali şi a reprezentanţilor mass-

media din străinătate pe lângă birourile şi oficiile electorale constituie pentru referendumul

naţional a fost, de asemenea, stabilită prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 11

din 1 octombrie 2009. Pentru obţinerea documentului de acreditare s-a utilizat o procedură

simplificată. Originalul a putut fi obţinut de la sediul Autorităţii Electorale Permanente, iar

copia în variantă scanată, de pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe,

au stabilit detaliat procedurile de acreditare, inclusiv termenele până la care trebuia depusă

cererea de acreditare, ceea ce a asigurat desfăşurarea operativă şi fără sincope a acestui

proces. 22 Publicată în Monitorul Oficial al României nr.647 din 1octombrie 2009.


20

III.2 ALTE INSTITUŢII IMPLICATE

ÎN ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA REFERENDUMULUI

I. Ministerul Administraţiei şi Internelor (M.A.I) împreună cu autorităţile publice

locale au dispus măsurile necesare pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi liniştii publice în

localităţile ţării, pe întreaga perioadă electorală. Pentru cele două consultări electorale din 22

noiembrie respectiv 6 decembrie 2009 au fost mobilizaţi 56.712 angajaţi ai M.A.I dintre care:

28.847 lucrători ai poliţiei naţionale, 11.675 jandarmi, 3.804 angajaţi ai Poliţiei de Frontieră,

6.000 angajaţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, 605 lucrători provenind

din alte structuri ale M.A.I, 1.490 de cadre provenind din unităţile de învăţământ ale

ministerului şi 4.292 de poliţişti comunitari.

Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu autorităţile administraţiei publice

locale au asigurat paza secţiilor de votare şi a dosarelor întocmite de birourile electorale, pe

timpul transportului acestora la birourile electorale, respectiv la Biroul Electoral Central,

precum şi paza, pe timpul tipăririi, transportului şi depozitării buletinelor de vot şi a celorlalte

materiale necesare votării. Pentru paza secţiilor de votare au fost mobilizaţi 33.792 lucrători ai

M.A.I., pentru asigurarea ordinii publice 14.116 lucrători, iar pentru rezerva de ordine publică

4.512 lucrători. De asemenea, M.A.I a asigurat dotarea tehnică şi materială a Biroului

Electoral Central

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Centrul Naţional de Administrare a

Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor a asigurat tipărirea listelor electorale

permanente, în două exemplare, şi a copiilor de pe listele electorale permanente, în 3

exemplare.

Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă

a organizat instruirea prefecţilor şi a subprefecţilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea

alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 şi a acordat sprijin de specialitate

prefecţilor şi primarilor în vederea realizării la termen şi în condiţii corespunzătoare a

sarcinilor legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

II. Ministerul Afacerilor Externe a avut o serie de sarcini de ordin administrativ-

organizatoric în organizarea alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, potrivit

prevederilor Legii nr.370/2004 cu completările şi modificările ulterioare şi ale Hotărârii


21

Guvernului nr.1.045/2009: numerotarea secţiilor de votare din străinătate, care au fost stabilite

prin ordin al ministrului afacerilor externe; organizarea secţiilor de votare din punct de vedere

logistic, distribuirea către birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate a buletinele

de vot, ştampilelor de control, ştampilelor cu menţiunea « VOTAT », precum şi a celorlalte

materiale necesare procesului electoral. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe,

împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă au asigurat personalul auxiliar al Biroului

Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate. Sediul Biroului Electoral pentru Secţiile de

Votare din Străinătate a fost asigurat de MAE.

Ministerul Afacerilor Externe a avut competenţa desemnării preşedinţilor secţiilor de

votare din străinătate, precum şi a întocmirii listei cu propuneri de membri ai acestor birouri,

din care Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate a stabilit membrii efectivi.

III. Institutul Naţional de Statistică a avut obligaţia de a asigura numărul necesar de

statisticieni, informaticieni şi personal tehnic auxiliar, de a pune la dispoziţie dotarea necesară

cu echipamente şi tehnică de calcul, precum şi sistemul informaţional utilizat în monitorizarea

şi desfăşurarea operaţiunilor tehnice de constatare a rezultatelor alegerilor. De asemenea,

Institutul Naţional de Statistică a asigurat instruirea personalului implicat în efectuarea

operaţiunilor tehnice pentru stabilirea rezultatelor alegerilor.

IV. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a asigurat serviciile şi echipamentele de

comunicaţii speciale, închirierea de la operatorii publici a elementelor de infrastructură pentru

serviciile de comunicaţii, pentru crearea de aplicaţii specifice şi funcţionarea sistemului de

colectare a datelor privind participarea la vot, necesare Biroului Electoral Central, birourilor

electorale judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru

secţiile de votare din străinătate.

V. Regia Autonomă „Monitorul Oficial” a realizat imprimarea buletinelor de vot, a

modelelor tabelelor electorale precum şi a celorlalte imprimate şi materiale necesare

desfăşurării procesului electoral. De asemenea, a asigurat, contra cost, editarea şi tipărirea

broşurilor cu variantele actualizate ale reglementărilor legale privind alegerile pentru

Preşedintele României, traducerea acestora în engleză, franceză şi maghiară, editarea şi

tipărirea altor materiale de informare realizate de Autoritatea Electorală Permanentă precum şi

confecţionarea ştampilelor cu menţiunea „VOTAT”.


22

IV. CAMPANIA DE INFORMARE PENTRU REFERENDUM.

MASS-MEDIA ŞI SOCIETATEA CIVILĂ

I. Campania de informare pentru referendum s-a realizat prin intermediul afişelor

cu imaginea preşedintelui Traian Băsescu cu mesajul ,,De ce le e frică, nu scapă!" şi urmate

de îndemnul ,,Hai la referendum”.

Fig.1. Afişul principal al campaniei Fig 2. Afiş de informare

De asemenea, au fost puse în circulaţie flyere cu acelaşi conţinut grafic care conţineau

şi explicaţii referitoare la referendum.


23

Destinat informării pe tema referendumului a fost şi site-ul www.spunesituda.ro care

promova avantajele validării acestuia.

Fig. 4 Site-ul Spunesituda.ro

Pe site-ul de campanie al candidatului la prezidenţiale, basescu.ro, puteau fi găsite

informaţii despre avantajele Parlamentului unicameral precum şi despre cele ale reducerii

numărului de parlamentari la 300.

Campania de informare pentru referendum a fost una dezechilibrată dat fiind că au fost

prezentate exclusiv avantajele trecerii la Parlamentul unicameral şi ale reducerii numărului de

parlamentari, nu şi dezavantajele sau problemele pe care aceste schimbări le implică.

II. Organizarea referendumului pentru trecerea la sistemul unicameral şi reducerea

numărului de parlamentari concomitent cu primul tur al alegerilor pentru Preşedintele

României s-a aflat în atenţia mass-media. Suprapunerea celor două consultări electorale a

suscitat mai mult dezbaterile din cadrul mass-media decât trecerea la Parlamentul unicameral

şi reducerea numărului de parlamentari care au constituit temele referendumului.

Pentru asigurarea de către radiodifuzori a unei informări corecte şi imparţiale a

publicului în legătură cu evenimentele legate de referendumul naţional, Consiliul Naţional al

Audiovizualului a emis Decizia nr. 911 din 27 octombrie 2009 conform căreia campania

pentru referendumul naţional la posturile de radio şi televiziune publice şi private a fost

gratuită.

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul ANTENA 3 cu amendă de

7.500 lei, întrucât, în ziua de 22 noiembrie 2009, ziua votării, a difuzat, de mai multe ori,

comentarii cu privire la referendum, deşi acest fapt este interzis în ziua în care acesta se

desfăşoară – Decizia CNA nr. 989 din 22 noiembrie 2009.

http://www.spunesituda.ro/


24

III. Cinci asociaţii – Active Watch, Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro

Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency Internaţional România - au format

“Alianţa pentru Statul de Drept” sub egida căreia au contestat organizarea referendumului în

acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

O cerere prin care se solicita suspendarea referendumului, a fost depusă la 11

noiembrie 2009 la Curtea de Apel Bucureşti. Autorii contestaţiei au sesizat următoarele

aspecte:

- când referendumul este organizat în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale iar preşedintele este

candidat la propria succesiune, intervin o serie de confuzii care ar putea afecta egalitatea

candidaturilor asigurată prin articolul 16 din Constituţie. Faptul că două puncte din programul său

politic (introducerea parlamentului unicameral şi reducerea numărului de parlamentari) pot fi

supuse referendumului îl avantajează pe preşedintele-candidat în raport cu ceilalţi candidaţi.

Din această perspectivă convocarea referendumului la data alegerilor prezidenţiale ar putea

încălca prevederile articolului 57 din Constituţie.

- exercitarea dreptului de vot pentru alegerea preşedintelui României dar şi pentru referendum

în aceleaşi secţii de votare, pe aceleaşi liste electorale, votul exercitându-se în aceiaşi cabină

de vot. În acest fel, în cazul în care un cetăţean doreşte să îşi exercite dreptul de vot doar în

cazul unui singur proces se creează premisele unei fraude masive privind rezultatele

referendumului sau cele ale alegerilor prezidenţiale cu un impact mult mai mare decât al

turismului electoral. Devine practic imposibil de verificat dacă la nivelul secţiilor de votare nu

se vor strecura fraude pentru completarea sau transferul de votanţi dintr-un proces de vot în

altul.

Pe data de 19 noiembrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea ca

inadmisibilă.


25

V. DESFĂŞURAREA REFEREDUMULUI

V.1 Activitatea birourilor electorale

În conformitate cu prevederile art.151 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/2000, cu

modificările şi completările ulterioare, operaţiunile electorale pentru referendumul naţional

din data de 22 noiembrie 2009 au fost îndeplinite de aceleaşi birouri electorale constituite

pentru alegerea Preşedintelui României.

I. Biroul Electoral Central

Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009

s-a constituit la data de 30 septembrie 2009, când, în conformitate cu prevederile art. 77 alin.

(3) din Legea nr. 370/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi cu cele ale Hotărârii

Guvernului României nr. 985/2009, au fost desemnaţi, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, prin tragere la sorţi, cei 5 judecători care au intrat în alcătuirea sa. La data de 2

octombrie 2009 a avut loc şedinţa de completare a Biroului Electoral Central cu preşedintele

şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al fiecărui partid

politic parlamentar.

COMPONENŢA BIROULUI ELECTORAL CENTRAL:

JUDECĂTORI : Ana Hermina Iancu – Preşedinte, Maura Olaru – Locţiitor,Gheorghiţa Luţac, Georgeta Teodorescu, Dănuţ Cornoiu. AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ: Octavian Opriş – Preşedinte, Ana Maria Pătru – Vicepreşedinte, Marian Muhuleţ – Vicepreşedinte REPREZENTANŢII PARTIDELOR POLITICE PARLAMENTARE: Cristian Ene - Partidul Democrat-Liberal, Şerban Nicolae - Alianţa Politică PSD+PC, Mihail Marius Bălăşescu - Partidul Naţional Liberal, Eniko Katalin Biro - Uniunea Democrată Maghiară din România, REPREZENTANŢII PARTIDELOR POLITICE NEPARLAMENTARE: Nicolae Trache - Partidul Noua Generaţie-Creştin Democrat,Dan Zamfirescu - Partidul România Mare, Sorin Dincă - Partidul Ecologist Român,Angelo Adrian Miu - Partidul Verde, Ion Iacov - Partidul Alianţa Socialistă.


26

În şedinţa din 26 octombrie 2009, Biroul Electoral Central a luat act de Decretul

Preşedintelui României nr. 1507/2009, de Hotărârea Guvernului nr.1258/2009 şi de Hotărârea

Guvernului României nr.1259/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

naţional din 22 noiembrie 2009.

Prin Circulara nr. 167C din 26 octombrie 2009, Biroul Electoral Central a comunicat

birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi

Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate că hotărârile şi deciziile în aplicarea

Legii nr. 370/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pe care le-a adoptat până la acea

dată, se vor aplica şi pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 22

noiembrie 200923.

Ulterior, Biroul Electoral Central a emis o serie de decizii în aplicarea unitară a legii

care au reglementat organizarea şi desfăşurarea ambelor consultări electorale.

Decizia nr. 49 din 29 octombrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, a

stabilit unele măsuri pentru buna desfăşurare a celor două tururi de scrutin pentru alegerea

Preşedintelui României, precum şi a referendumului naţional. Acestea au vizat, în special,

procedura de exercitare a votului de către alegători. La 22 noiembrie 2009, alegătorii şi-au

putut exercita dreptul de vot fie pentru ambele consultări electorale fie numai pentru una

dintre acestea. Indiferent de opţiunea exprimată, după aplicarea timbrului autocolant sau a

ştampilei cu menţiunea VOTAT pe actul de identitate, alegătorii nu şi-au mai putut exercita

încă o dată dreptul de vot, în aceeaşi zi.

Decizia nr. 86 din 13 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, a

detaliat operaţiunile tehnice care au fost realizate de către birourile electorale pentru

organizarea şi desfăşurarea simultană a celor două procese electorale în data de 22 noiembrie

2009. Au fost prevăzute organizarea şi implementarea sistemului de colectare de date şi de

informare a opiniei publice şi a mass-media privind prezenţa populaţiei la vot; operaţiunile

preliminare de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatelor votării;

operaţiunile ulterioare consemnării rezultatelor votării; procedura de alcătuire, de către

preşedintele secţiei de votare, a celor cinci dosare24şi de înaintare a acestora către biroul

electoral judeţean sau către biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

23 În vederea şi pe parcursul desfăşurării alegerilor pentru Preşedintele României din 22 noiembrie - 6 decembrie 2009 şi a referendumului naţional din 22 noiembrie 2009, Biroul Electoral Central a emis 4 hotărâri şi 196 decizii. 24 Un dosar pentru alegerea Preşedintelui României; un dosar pentru referendum; un dosar cuprinzând toate contestaţiile, plângerile şi sesizările privitoare la operaţiunile efectuate de biroul electoral al secţiei de votare; un dosar format din copia de pe lista electorală permanentă utilizată pentru votare, precum şi din tabelele electorale


27

Decizia nr. 87 din 13 noiembrie 2009 a detaliat procedura de centralizare a

rezultatelor alegerilor pentru Preşedintele României şi a rezultatelor referendumului naţional

din 22 noiembrie 2009.

II. Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor

municipiului Bucureşti

În data de 7 octombrie 2009 s-au constituit birourile electorale judeţene, respectiv

birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, odată cu desemnarea celor 3

judecători, de către preşedintele tribunalului judeţean, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii

în exerciţiu ai tribunalului. Până la data 2 noiembrie 2009, acestea au fost completate cu

reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente25, cu reprezentanţii partidelor politice

reprezentate în Parlament care au propus candidaţi pentru alegerile prezidenţiale din 22

noiembrie 2009 şi cu reprezentanţii formaţiunilor politice care nu sunt reprezentate în

Parlament şi care au propus candidaţi, în conformitate cu dispoziţiile art.79, alin. (3) şi art.7

alin.(6) din Legea nr.370/2004 cu completările şi modificările ulterioare.

Au fost constituite 41 de birouri electorale judeţene şi câte un birou electoral

pentru fiecare dintre cele şase sectoare ale Municipiului Bucureşti.

Birourile electorale judeţene şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului

Bucureşti au preluat, împreună cu reprezentanţii Instituţiei Prefectului, buletinele de vot,

ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea”VOTAT”, formularele pentru încheierea

proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele precum şi celelalte materiale

necesare desfăşurării procesului electoral, acestea fiind depozitate în încăperi speciale,

încuiate şi sigilate, paza fiind asigurată de către jandarmerie. S-a făcut acreditarea

observatorilor interni şi a reprezentanţilor mass-media.

În perioada 14–19 noiembrie 2009, birourile electorale judeţene şi birourile electorale

ale sectoarelor municipiului Bucureşti au organizat instruirea preşedinţilor birourilor

electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, în colaborare cu reprezentanţii

instituţiilor prefectului, ai inspectoratelor judeţene de poliţie, ai direcţiilor judeţene de

utilizate pentru votare în cadrul secţiei de votare respective, pentru alegerea Preşedintelui României şi un dosar format din copia de pe lista electorală permanentă utilizată pentru votare, precum şi din tabelele electorale utilizate pentru votare în cadrul secţiei de votare respective, pentru referendumul naţional din 22 noiembrie 2009 (art. 5 din Decizia Biroului Electoral Central nr. 86 din 13 noiembrie 2009). 25 Din cauza numărului redus de personal, Autoritatea Electorală Permanentă nu a putut trimite câte un reprezentant în fiecare birou electoral judeţean, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, un număr de 14 birouri electorale judeţene nefiind acoperite cu reprezentanţi.


28

statistică şi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. În cadrul instruirii, au fost explicate

procedurile de organizare a secţiilor de votare pentru cele două consultări electorale ce urmau

să se desfăşoare în acelaşi timp26.

Până la data de 20 noiembrie 2009 s-a realizat distribuirea, prin intermediul primarilor,

a buletinelor de vot, ştampilelor de control, a ştampilelor cu menţiunea "VOTAT"27 şi a

celorlalte materiale necesare procesului electoral, către birourile electorale ale secţiilor de

votare.

În ziua desfăşurării referendumului naţional, la birourile electorale judeţene şi la

birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au fost înregistrate un număr mare

de sesizări, formulate de diferite autorităţi, instituţii publice, birouri electorale, organisme cu

atribuţii în materie electorală sau alegători.

Cu titlu de exemplu, prezentăm tipologia sesizărilor înregistrate în data de

22 noiembrie 2009 la:

BIROUL ELECTORAL JUDEŢEAN BRĂILA

Nr. crt.

Probleme semnalate, abateri şi iregularităţi

constatate

Unitatea administrativ – teritorială / Secţia de

votare

Cine a făcut constatarea

Măsuri dispuse

1. Un membru al biroului electoral al secţiei de votare

face propagandă pentru referendum

Mun. Brăila –

Secţia de votare nr. 106

Un membru al biroului electoral al secţiei de votare a contactat B.E.J.

Brăila

S-a atras atenţia preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi s-a

recomandat contestatarului să formuleze întâmpinare

2. Epuizarea buletinelor de vot repartizate de Instituţia

Prefectului - judeţul Brăila

Comuna Gradiştea - Secţia de votare nr. 213

Comuna Viziru - Secţia de votare nr. 319

Preşedintele biroului electoral al

secţiei de votare

Preluarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire şi sub pază înarmată, a

buletinelor de vot de la cea mai apropiată secţie de votare

3. Nu a fost întocmit tabelul cu persoanele omise din copia listei electorale permanente

pentru referendum

Comuna Surdila Greci - Secţia de votare nr. 273

Membru al Biroului Electoral

Judeţean Brăila

S-a atras atenţia preşedintelui secţiei de votare în vederea respectării

dispoziţiilor legale şi întocmirii corecte a tabelelor electorale

4. Un alegător a reclamat că i-au fost încălcate drepturile

electorale, întrucât preşedintele biroului secţiei de votare l-a întrebat dacă

doreşte să-şi exercite dreptul de vot pentru ambele

scrutine

Mun. Brăila – Secţia de votare nr. 155

Membru al Biroului Electoral

Judeţean Brăila

Alegătorul a fost informat că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a respectat dispoziţiile legale.

26 Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare au fost instruiţi să întrebe alegătorul dacă doreşte să îşi exercite dreptul de vot atât pentru alegerea Preşedintelui României, cât şi pentru referendumul naţional sau numai pentru unul dintre aceste scrutine. 27 În municipiul Braşov, la distribuirea ştampilelor cu menţiunea “VOTAT” nu s-a ţinut cont de corelaţia dintre numărul secţiei de votare şi numărul inscripţionat pe respectivele ştampile. Situaţia a fost remediată prin preluarea ştampilelor cu menţiunea “VOTAT” şi redistribuirea lor în mod corect, operaţiunea fiind finalizată în timp util, fără a fi afectat procesul electoral. Situaţii similare au existat şi în judeţul Bihor, unde două secţii de votare au primit alte ştampile cu menţiunea “VOTAT” şi alte ştampile de control.


29

BIROUL ELECTORAL JUDEŢEAN GALAŢI

Întrucât regulile de solicitare a urnei speciale nu au fost suficient mediatizate,

multe persoane care au dorit să voteze prin intermediul urnei speciale nu s-au încadrat în

termenul legal de depunere a cererilor la secţiile de votare, cererile fiindu-le astfel respinse

de către oficialii electorali (jud. Sibiu, Ilfov, Bucureşti, Bistriţa – Năsăud, Cluj, Maramureş,

Bihor, Satu Mare).

Activităţile ulterioare încheierii votării au vizat:

- primirea şi verificarea proceselor-verbale privind centralizarea rezultatelor votării, a

proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, a dosarelor

cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate în cadrul secţiilor

de votare, a tuturor contestaţiilor şi întâmpinărilor primite precum şi suportul magnetic

privind înregistrările video din secţiile speciale de votare;

- centralizarea rezultatelor numărării voturilor pentru judeţul sau sectorul municipiului

Bucureşti în care au funcţionat şi înaintarea proceselor-verbale privind centralizarea, a

proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, a dosarelor

cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate în cadrul secţiilor

de votare, după caz, precum şi a tuturor contestaţiilor şi întâmpinărilor primite, către Biroul

Electoral Central.

- predarea, pe bază de proces-verbal, a buletinelor de vot nule şi a celor contestate, precum şi

a celorlalte documente şi materiale deţinute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central,

către tribunalele judeţene, respectiv Tribunalului Bucureşti

Nr. crt

Probleme semnalate, abateri şi iregularităţi constatate

Unitatea administrativ –

teritorială / Secţia de votare

Cine a făcut constatarea

Măsuri dispuse

1. Aplicarea ştampilei de control pe prima pagină a buletinelor de vot

pentru referendum

Mun. Galaţi -

Secţiile de votare nr. 70, 150 şi 153

Preşedintele

biroului electoral al secţiei de votare

BEJ a atras atenţia preşedintelui secţiei de votare

cu privire la dispoziţiile legale. Buletinele de vot pe

care ştampila de control a fost aplicată în mod greşit au fost

anulate 2. Alegătorii au semnat în 2 copii ale

listelor electorale pentru referendum (şi în copia destinată

consultării)

Mun. Galaţi – Secţia de votare

nr. 83

Biroul electoral al secţiei de votare


cu privire la dispoziţiile legale.

3. Alegătorii care şi-au exercitat dreptul de vot şi pentru alegeri şi pentru referendum au fost înscrişi

într-un singur tabel electoral

Mun. Galaţi –Secţia de votare

nr. 36

Preşedintele biroului electoral al

secţiei de votare


cu privire la dispoziţiile legale şi întocmirea corectă a

tabelelor electorale


30

III. Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate

Modalitatea de constituire a Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate

a fost identică cu a celorlalte birouri electorale judeţene sau de sector, cu menţiunea că

personalul tehnic auxiliar a fost asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea

Electorală Permanentă.

Sediul Biroului electoral precum şi logistica necesară desfăşurării activităţii au fost

asigurate de către Ministerul Afacerilor Externe. Delimitarea şi numerotarea secţiilor de

votare din străinătate s-a făcut prin Ordin al Ministrului de Externe28.

Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate au avut în componenţă un

preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, precum şi 2

până la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi, stabiliţi de

preşedintele Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate potrivit procedurilor

legale. În cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice a fost insuficient,

birourile electorale au fost completate cu persoane având o bună reputaţie, fără apartenenţă

politică şi care îndeplineau condiţiile prevăzute la art. 74 alin. (2) din Legea nr. 370/2004,

dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe29.

În vederea informării şi pregătirii preşedinţilor şi membrilor birourilor electorale

ale secţiilor de votare din străinătate, a fost elaborat un material de instruire care a inclus şi

procedura de completare şi comunicare a proceselor-verbale de constatare a rezultatelor

votării30.

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe a fost creată o secţiune specială care a

cuprins materiale care să vină în sprijinul tuturor celor interesaţi privind organizarea şi

desfăşurarea alegerilor în afara ţării.

În străinătate procesul de votare a început în data de 21 noiembrie 2009, ora 2000 şi s-a

încheiat în data de 23 noiembrie 2009 ora 700. Pe parcursul desfăşurării votării nu s-au

înregistrat evenimente deosebite.

28 Au fost organizate un număr de 294 de secţii de votare, din care 5 în teatrele de operaţiuni din Kosovo şi Afganistan. 29 Întrucât propunerile de reprezentanţi în cadrul birourilor secţiilor de votare au fost insuficiente fiind acoperite doar secţii de votare din unele ţări din Europa (Italia, Franţa, Spania, Austria, Belgia, Grecia, Moldova) şi unele oraşe din SUA (Washington, San Francisco, Chicago), în scopul asigurării desfăşurării unui procesului electoral în bune condiţii, acolo unde a existat posibilitatea, birourile electorale ale secţiilor de votare au fost completate cu salariaţi MAE din cadrul misiunilor sau din cadrul centralei ministerului sau cu cetăţeni români din diaspora. 30 Pentru persoanele din centrala MAE care s-au deplasat la secţiile de votare din străinătate au avut loc instruiri la sediul ministerului, iar membrii birourilor secţiilor de votare din străinătate au fost instruiţi cu ajutorul internetului fiindu-le pus la dispoziţie materialul prin intermediul paginii web, unde puteau accesa toate instrucţiunile necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii.


31

Trebuie menţionat că desfăşurarea Referendumului naţional în aceeaşi zi cu

alegerile pentru Preşedintele României a generat o serie întreagă de sincope la

centralizarea rezultatelor şi completarea proceselor-verbale privind constatarea

rezultatelor la nivel de secţie de votare, constatându-se că peste 70% din acestea au fost

completate greşit, aspect care a condus la prelungirea timpului de centralizare a

acestora până în data de 23 noiembrie, orele 1800.

Comunicarea proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de

votare organizate în străinătate, însoţite de contestaţii, s-a desfăşurat după o procedură

specială acestea fiind transmise prin mijloace electronice la Biroul electoral pentru secţiile de

votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice şi a consulatelor. Exactitatea datelor

din aceste procese-verbale a fost confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul

biroului electoral de circumscripţie, care a contrasemnat şi ştampilat documentele primite.

Procesele-verbale contrasemnate au intrat în centralizarea rezultatelor votării.

Pentru ca operaţiunile de comunicare să se desfăşoare în mod optim a fost necesar să

se suplimenteze, în perioada desfăşurării votării, atât numărul de telefoane, faxuri, imprimante

şi computere cât şi numărul personalului ce compunea aparatul tehnic. Urmare a analizei

ulterioare s-a constatat că această procedură de comunicare este extrem de utilă în vederea

centralizării rezultatelor într-un timp cât mai scurt.

Urmare a atribuţiilor îndeplinite de către Biroul electoral pentru secţiile de votare din

străinătate au fost adoptate decizii şi au fost încheiate procese-verbale privind stabilirea

programului de lucru, desemnarea purtătorului de cuvânt, acreditări, soluţionarea de

contestaţii şi sesizări privind procesul de votare, înlocuirea membrilor birourilor secţiilor de

votare, soluţionarea contestaţiilor şi sesizărilor, aplicarea sancţiunilor contravenţionale,

sesizări înaintate Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti privind desfăşurarea procesului

de votare.

Excepţie a făcut situaţia înregistrată la Secţia de votare nr. 52 din Paris, Franţa unde procesul electoral a continuat şi după ora locală 2100.


32

V.2 Rezultatul referendumului. Participarea la vot.

Contestaţii

I. În urma centralizării datelor primite de către Biroul Electoral Central, s-au

înregistrat următoarele rezultate31:

La întrebarea “Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în

România?” din totalul de 9.320.240 de alegători care s-au prezentat la urne au răspuns “DA”

6.740.213 de alegători şi “NU” 1.925.209 de alegători. Prin urmare, 72,3 % dintre alegătorii

care au votat au fost de acord cu trecerea la un Parlament unicameral.

31 Datele din această secţiune au fost preluate de pe site-ul oficial al Biroului Electoral Central, http://www.bec2009p.ro/

http://www.bec2009p.ro/


33

La întrebarea “Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum

300 de persoane?” au răspuns “DA” 7.765.573 de alegători şi “NU” 975.252 de alegători.

Procentul persoanelor care s-au pronunţat în favoarea reducerii numărului de parlamentari la

maximum 300 de persoane a fost mai ridicat: 83,3 % dintre alegătorii prezenţi la urne.

Prin urmare, majoritatea participanţilor la vot a ales la ambele întrebări răspunsul

afirmativ.

Din datele comunicate Curţii Constituţionale a rezultat că 1.584 de persoane nu au

introdus în urne buletinele de vot cu întrebarea "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament

unicameral în România?". De asemenea, 938 de persoane nu au introdus în urne buletinele de

vot cu întrebarea "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300

de persoane?".


34

II. Biroul Electoral Central a monitorizat periodic prezenţa alegătorilor la vot în ziua

de 22 noiembrie 2009. Au fost întocmite statistici pentru referendumul naţional separat de

statisticile pentru alegerile prezidenţiale.

Prezenţa la vot la referendumul naţional din 22 noiembrie 2009 a fost de 50,94%.

În graficele următoare este prezentată, comparativ, prezenţa la vot a alegătorilor la

turul I al alegerilor pentru Preşedintele României şi la referendumul naţional din 22 noiembrie

2009.


35

Prezenţa la urne la alegerile pentru Preşedintele României, turul 1 şi la Referendumul naţional - procente pe judeţe

Pentru rezultatele referendumului la secţiile votare din străinătate, a se vedea

procesele-verbale ale Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în Anexele nr.

9 şi 10.


36

III. În data de 23 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a fost sesizată cu o

contestaţie formulată de Asociaţia "Pro Democraţia" şi de Agenţia de Monitorizare a Presei

asupra nerespectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului

naţional consultativ din data de 22 noiembrie 2009, ce a format obiectul Dosarului nr.

8.1051/2009.

Prin contestaţia formulată, autorii acesteia au solicitat Curţii Constituţionale să anuleze

Decretul Preşedintelui României nr. 1.507 din 22 octombrie 2009 pentru organizarea unui

referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22

octombrie 2009 şi să infirme rezultatele referendumului naţional consultativ desfăşurat în

data de 22 noiembrie 2009.

Contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 146 lit. i) din Constituţie, ale art. 46 şi

47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art.

45 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Examinând argumentele invocate în susţinerea contestaţiei, Curtea a constatat că

acestea sunt neîntemeiate şi a respins contestaţia prin Hotărârea nr. 33 din 26 noiembrie

200932.

Tot în data de 26 noiembrie 2009, Curtea Constituţională s-a întrunit în plen, în

conformitate cu prevederile art. 146 lit. i) din Constituţie, ale art. 46 alin. (1) şi ale art. 47 din

Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale

art. 45 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului,

cu modificările şi completările ulterioare, pentru a verifica dacă a fost respectată procedura

pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009 şi

pentru a confirma rezultatele acestuia.

În urma examinării datelor comunicate Curţii Constituţionale de către Biroul Electoral

Central cu privire la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009, Curtea a constatat

că referendumul s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege şi a confirmat

rezultatele acestuia prin Hotărârea nr. 37 din 26 noiembrie 200933,

32 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 29 decembrie 2009. 33 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 30 decembrie 2009.

http://mail.roaep.ro/Users/Nico/Sintact%202.0/cache/Legislatie/temp/00126238.htm







37

VI. IREGULARITĂŢI ŞI DEFICIENŢE ÎN PROCESUL ELECTORAL

I. Date comunicate de Ministerul Administraţiei şi Internelor

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, la alegerile din 22

noiembrie 2009 au fost semnalate 2658 de incidente electorale din care 52,1% în mediul rural iar

47,9% în mediul urban.

Situaţia incidentelor înregistrate la alegerile din 22 noiembrie 2009

1074

151

1433

0200400600800

1000120014001600

campania electorală perioada dintre campanieşi ziua alegerilor

ziua alegerilor 22noiembrie 2009

În perioada campaniei electorale şi pe timpul organizării şi desfăşurării celor două

consultări electorale din 22 noiembrie, respectiv 6 decembrie 2009, s-au aplicat 4927 de sancţiuni

contravenţionale cu o valoare totală a amenzilor de 1.303.273 lei. Dintre acestea, la alegerile din

data de 22 noiembrie 2009 au fost aplicate 677 de sancţiuni în valoare de 457.923 lei.

Valoarea sancţiunilor contravenţionale aplicate

457.923 lei

845.350 lei

TURUL I

TURUL II


38

II. Date comunicate de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente

Din rapoartele reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente care au fost membri

ai birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului

Bucureşti şi ai biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate au rezultat o serie de

iregularităţi.

O mare parte a iregularităţilor şi disfuncţionalităţilor înregistrate în ziua votării sunt

imputabile oficialilor electorali, preşedinţilor, locţiitorilor sau membrilor birourilor

electorale ale secţiilor de votare care au nesocotit ori au interpretat eronat anumite

prevederi ale legislaţiei electorale sau au avut un comportament abuziv. Astfel, au fost

constatate cazuri de:

- necunoaştere a dispoziţiilor legii electorale , în special cele legate de desfăşurarea

concomitentă a primului tur de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României şi

referendumului naţional (jud. Ilfov, mun. Bucureşti);

- disensiuni între preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale ale secţiilor de votare

(jud. Ilfov, mun. Bucureşti);

- înscrierea votanţilor pe un tabel electoral unic atât pentru alegerile pentru Preşedintele

României cât şi pentru referendumul naţional (jud. Galaţi);

- neconcordanţe în listele privind componenţa birourilor electorale ale secţiilor de

votare (Vaslui, Bacău);

- carenţe în distribuirea materialelor utilizate în secţiile de votare (jud. Prahova,

Braşov, Vaslui, Bacău, mun. Bucureşti);

- epuizarea stocului buletinelor de vot de rezervă şi a timbrelor autocolante (jud. Olt,

Caraş-Severin, Brăila, Galaţi, Ilfov, mun. Bucureşti);

- deteriorarea sau dispariţia unor ştampile cu menţiunea VOTAT (jud. Vâlcea, Caraş-

Severin, Timiş, Hunedoara, Alba, Cluj, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Bihor, Satu-

Mare);

- întreruperea procesului de votare (Olt, Caraş Severin, Braşov, Vaslui, Bacău, Galaţi,

Ilfov, Bistriţa – Năsăud, Bihor, Cluj, Satu –Mare, Maramureş)

- prelungirea procesului de votare după 21 00, ora locală34;

34 La nivelul Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate s-a constatat o prezenţă foarte mare la vot la unele secţii de votare unde se aflau mari comunităţi de cetăţeni români şi care în unele cazuri a condus la continuarea procesului electoral şi după ora locală 2100. Ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor legale şi a nerespectării deciziei BEC privind închiderea secţiei de votare la ora legală, Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate a decis sancţionarea contravenţională cu amendă în cuantum de 2.000 lei a preşedintelui Biroului electoral al secţiei de votare nr. 52 din Paris, Franţa şi înlocuirea sa pentru turul al II-lea de scrutin.


39

- nefuncţionarea sau defectarea camerelor video de supraveghere din incinta secţiilor

de votare speciale (Galaţi, Olt, Caraş – Severin);

- omiterea unor alegători de pe copiile listelor electorale permanente (Sibiu);

- înscrisuri false cu menţiunea „VOTAT” pe copiile listelor electorale (Timiş, Argeş,

Brăila);

- tolerarea continuării propagandei electorale în imediata apropiere a secţiilor de votare

(Vâlcea, Arad, Hunedoara, Timiş, Argeş, Alba, Sibiu, Municipiul Bucureşti, Cluj,

Bistriţa Năsăud, Maramureş, Satu – Mare, Bihor);

- neinterzicerea distribuirii şi consumării de băuturi alcoolice în imediata apropiere a

secţiilor de votare (Vâlcea, Hunedoara);

- erori în întocmirea proceselor verbale de consemnare a rezultatelor votului (Prahova,

Ilfov, Bucureşti).

Iregularităţi cu efecte perturbatoare în derularea procesului electoral s-au datorat şi

unor reprezentanţi ai autorităţilor publice locale sau reprezentanţi şi susţinători ai

partidelor politice:

- influenţarea votului, încurajarea şi practicarea mitei electorale în bani şi produse

alimentare sau bunuri de uz casnic (Hunedoara, Argeş, Prahova, Municipiul

Bucureşti);

- prezenţa unor persoane neautorizate în incinta secţiilor de votare (Hunedoara);

- imixtiuni ale aleşilor locali, reprezentanţilor partidelor politice sau observatorilor

electorali în derularea operaţiunilor de votare (Ilfov, Municipiul Bucureşti).

Comportamentul inadecvat al unor cetăţeni a constituit, de asemenea, o sursă de

perturbare a bunei desfăşurări a procesului electoral. Astfel au fost reclamate:

- tentative de fraudă electorală şi suspiciuni de vot multiplu (într-un mare număr de

judeţe din ţară),

- „turism” electoral în coloane de autoturisme şi autocare (în marea majoritate a

judeţelor ţării şi în Municipiul Bucureşti);

- prezenţa în secţia de votare a mai multor persoane decât numărul cabinelor de vot sau

a două persoane în aceeaşi cabină (Prahova, Vaslui, Bacău, Brăila);


46

VII. CONCLUZII

I. Cu ocazia adoptării Hotărârii nr. 33 din 26 noiembrie 200935, Curtea Constituţională a

observat că, deşi stabilirea datei desfăşurării unui referendum naţional consultativ cu privire la

probleme de interes naţional se include în prerogativa exclusivă a Preşedintelui României stabilită de

art. 90 din Constituţie, totuşi, pentru a se evita orice suspiciuni cu privire la rezultatele alegerilor,

respectiv ale referendumului, este indicat să nu fie organizate în aceeaşi zi ambele consultări electorale,

chiar dacă argumente practice, de ordin financiar, ar justifica organizarea acestora simultan.

Trebuie observat că reglementarea legală a organizării şi desfăşurării referendumului din 22

noiembrie 2009 nu a ţinut cont de observaţiile formulate de Autoritatea Electorală Permanentă în

rapoartele privind referendum-urile naţionale din 19 mai 2007, respectiv 25 noiembrie 2007, înaintate

Parlamentului României.

La adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, Autoritatea Electorală

Permanentă nu a fost consultată deşi rolul său consacrat atât în plan constituţional cât şi legal o

impunea, ceea ce a condus la perpetuarea deficienţelor de ordin legislativ sesizate anterior de către

Autoritatea Electorală Permanentă36, precum şi la apariţia unora noi. Mai mult, nici de această dată, nu

s-a ţinut cont de necesitatea implicării Autorităţii Electorale Permanente în organizarea şi desfăşurarea

referendumului.

A persistat aşadar necorelarea corespunzătoare a Legii nr. 3/2000 cu modificările produse în

legislaţia românească după intrarea acesteia în vigoare, lipsa de reglementare sau reglementarea

necorespunzătoare a unor aspecte importante ale organizării şi desfăşurării referendum-urilor naţionale

şi locale.

Un exemplu edificator este faptul că dispoziţiile articolelor 151 alin. (1) şi ale art. 17 alin. (1)

introduse, respectiv modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 fac trimitere către

Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în timp ce prevederile art. 17 alin. (2), art.

18, art. 31 alin. (3) şi art. 62 din acelaşi act normativ fac trimitere către Legea nr. 68/1992.

35 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 29 decembrie 2009 36 Cartea albă a referendumului naţional din 19 mai 2007, p. 12-16; Raportul asupra organizării şi desfăşurării referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor parlamentului din 25 noiembrie 2007, p. 41


47

Totodată, intervenţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 asupra Legii nr.

3/2000, cu modificările şi completările ulterioare nu se corelează cu celelalte norme rămase

nemodificate. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului sus menţionată nu a furnizat soluţii complete şi a

afectat concepţia de ansamblu a Legii nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care trebuie

să cuprindă atât regulile generale de organizare şi desfăşurare a referendumului naţional în situaţia în

care acesta are loc de sine stătător cât şi regulile aplicabile în situaţia acesta s-ar organiza simultan cu

alte scrutine.

Organizarea referendumului naţional simultan cu alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului,

cu alegerea Preşedintelui României, cu alegerile pentru Parlamentul European sau cu alegerile locale,

comportă aspecte diferenţiate în ceea ce priveşte componenţa birourilor electorale, secţiile de votare,

orele de începere şi de încheiere a scrutinului, listele electorale, campania electorală şi exercitarea

dreptului de vot. Astfel, în situaţia desfăşurării referendumului simultan cu alegerea Camerei

Deputaţilor şi Senatului, dreptul de vot se poate exercita numai la secţia de votare la care este arondată

strada sau localitatea unde alegătorul îşi are domiciliul, în timp ce în cazul desfăşurării simultan cu

alegerile pentru Parlamentul European sau pentru Preşedintele României, alegătorii pot vota şi în alte

localităţi, la orice secţie de votare în cazul scrutinului european, respectiv numai la secţiile de votare

speciale în cazul scrutinului prezidenţial.

Totodată, infracţiunile şi contravenţiile prevăzute de Legea nr. 3/2000 nu au acelaşi conţinut şi

aceleaşi sancţiuni ca cele cuprinse în celelalte acte normative privind organizarea şi desfăşurarea

alegerilor.

Rezultă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 a afectat unitatea reglementării

instituţiei referendumului ca modalitate de exercitare de către popor a suveranităţii naţionale, regulile

generale care guvernează organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional trebuind să poată fi

aplicate în toate modalităţile prevăzute de Constituţie pentru utilizarea acestui instrument al

democraţiei directe.

II. Având în vedere cele de mai sus, se impune elaborarea şi iniţierea unui nou act normativ

privind referendumul care să reglementeze detaliat modalitatea de organizare şi desfăşurare a

referendumului naţional, respectiv a referendumului local, cu luarea în considerare a aspectelor

specifice care derivă din categoriile de probleme care pot fi supuse referendumului.


48

Acest nou act normativ nu mai trebuie grefat pe prevederile legale privind alegerile deoarece

principiile care stau la baza organizării şi desfăşurării unui referendum sunt diferite de cele ale

competiţiilor electorale. Referendumul se axează întotdeauna pe binomul da-nu, respectiv pe o

confruntare între partizanii propunerii şi adversarii acesteia, spre deosebire de competiţia electorală

care este bazată pe pluralism şi caracterizată de o mai mare varietate de soluţii la dispoziţia alegătorilor.

Organizarea referendumului potrivit dispoziţiilor legale în vigoare privind alegerile determină

imposibilitatea asigurării egalităţii între partizanii şi adversarii propunerii supuse referendumului, atât

în cadrul birourilor electorale cât şi în campania pentru referendum. Această concluzie rezultă şi mai

clar în urma organizării şi desfăşurării referendumului naţional care face obiectul prezentului raport,

simultan cu primul tur de scrutin din anul 2009 pentru Preşedintele României când aproape toate

formaţiunile politice participante la alegerile prezidenţiale şi-au manifestat în mod public susţinerea

pentru adoptarea propunerilor supuse referendumului.

În opinia Autorităţii Electorale Permanente, egalitatea între partizanii şi adversarii propunerii

supuse referendumului poate fi asigurată numai în condiţiile în care:

1. participanţii la referendum, respectiv formaţiunile politice care susţin sau sunt împotriva

propunerii şi-au asumat poziţia în mod public;

2. formaţiunile politice care susţin sau sunt împotriva propunerii şi care şi-au asumat poziţia în

mod public sunt egal reprezentate în birourile electorale;

3. formaţiunile politice care susţin sau sunt împotriva propunerii şi care şi-au asumat poziţia în

mod public au timpi de antenă egali pe posturile publice de radio şi televiziune;

4. sunt stabilite limite de cheltuieli în campania pentru referendum egale pentru formaţiunile

politice care susţin sau sunt împotriva propunerii şi care şi-au asumat poziţia în mod public;

5. argumentele pentru şi împotriva propunerii supuse referendumului sunt prezentate

alegătorilor în mod echilibrat de o autoritate publică neutră politic, care în virtutea rolului său

constituţional şi legal trebuie să fie Autoritatea Electorală Permanentă.


49

MODELUL BULETINELOR UTILIZATE LA REFERENDUMUL NAŢIONAL

DIN 22 NOIEMBRIE 2009

Buletinul de vot nr.1 cu privire la reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane – compus din 4 pagini, format A5, hârtie tip „ziar” 48,8 gr/m2

Buletinul de vot nr.2 cu privire la trecerea la un Parlament unicameral - compus din 4 pagini, format A5, hârtie tip „ziar” 48,8 gr/m2

Anexa nr. 1


50

SITUAŢIE PRIVIND BULETINE DE VOT CONFECŢIONATE PENTRU REFERENDUMUL NAŢIONAL DESFĂŞURAT ÎN DATA DE 22 NOIEMBRIE 2009

TIP 1 + TIP 2 (CANTITĂŢI REPARTIZATE, COSTURI)

NR. CRT.

INSTITUŢIA PREFECTULUI

NUMĂRUL ALEGĂTORILOR

BULETINE VOT REFERENDUM

CANTITATE (BUC.)

PREŢ (LEI/BUC.)

VALOARE (LEI)

1 ALBA 321,181 746,946 0.009996 7,466.47

2 ARAD 395,720 923,678 0.009996 9,233.09

3 ARGEŞ 546,829 1,319,706 0.009996 13,191.78

4 BACĂU 600,914 1,396,224 0.009996 13,956.66

5 BIHOR 504,939 1,169,890 0.009996 11,694.22

6 BISTRIŢA 260,677 610,340 0.009996 6,100.96

7 BOTOŞANI 367,820 860,896 0.009996 8,605.52

8 BRAŞOV 517,032 1,196,296 0.009996 11,958.17

9 BRĂILA 312,829 703,908 0.009996 7,036.26

10 BUZĂU 409,102 961,378 0.009996 9,609.93

11 CARAŞ SEVERIN 284,247 654,486 0.009996 6,542.24

12 CALĂRAŞI 263,954 636,204 0.009996 6,359.50

13 CLUJ 597,016 1,419,460 0.009996 14,188.92

14 CONSTANŢA 630,983 1,452,254 0.009996 14,516.73

15 COVASNA 186,350 430,012 0.009996 4,298.40

16 DÂMBOVIŢA 435,928 1,042,674 0.009996 10,422.57

17 DOLJ 593,930 1,370,400 0.009996 13,698.52

18 GALAŢI 523,460 1,190,340 0.009996 11,898.64

Anexa nr. 2


51

19 GIURGIU 232,035 561,004 0.009996 5,607.80 20 GORJ 305,416 736,870 0.009996 7,365.75 21 HARGHITA 271,372 616,248 0.009996 6,160.02 22 HUNEDOARA 410,168 933,758 0.009996 9,333.84 23 IALOMIŢA 242,696 552,166 0.009996 5,519.45 24 IAŞI 675,365 1,607,734 0.009996 16,070.91 25 ILFOV 262,867 649,966 0.009996 6,497.06 26 MARAMUREŞ 427,502 979,604 0.009996 9,792.12 27 MEHEDINŢI 246,537 621,292 0.009996 6,210.43 28 MUREŞ 487,011 1,124,780 0.009996 11,243.30 29 NEAMŢ 474,017 1,099,316 0.009996 10,988.76 30 OLT 392,015 936,566 0.009996 9,361.91 31 PRAHOVA 688,302 1,593,974 0.009996 15,933.36 32 SATU MARE 319,030 742,892 0.009996 7,425.95 33 SĂLAJ 202,676 472,850 0.009996 4,726.61 34 SIBIU 375,074 872,898 0.009996 8,725.49 35 SUCEAVA 568,388 1,316,664 0.009996 13,161.37 36 TELEORMAN 349,439 832,326 0.009996 8,319.93 37 TIMIŞ 607,401 1,456,478 0.009996 14,558.95 38 TULCEA 208,189 481,986 0.009996 4,817.93 39 VASLUI 367,499 833,938 0.009996 8,336.04 40 VÂLCEA 343,790 817,352 0.009996 8,170.25 41 VRANCEA 319,793 754,904 0.009996 7,546.02 42 BUCUREŞTI 1,788,432 4,139,600 0.009996 41,379.44

STRĂINĂTATE 1,200,000 0.009996 11,995.20 TOTAL 18,317,925 44,020,258 440,026.50


52

Anexa nr. 3

Rap

ort p

rivi

nd R

efer

endu

mul

naţ

iona

l din

22

noie

mbr

ie 2

00

9

SI

TUA

ŢIA

FO

ND

URI

LOR

ALO

CATE

ŞI A

CH

ELTU

IELI

LOR

EFEC

TUA

TE D

E CĂ

TRE

AU

TORI

TĂŢI

LE A

DM

INIS

TRA

ŢIEI

PU

BLIC

E CU

ATR

IBU

ŢII Î

N D

OM

ENIU

L EL

ECTO

RAL

CU

OCA

ZIA

PRE

GĂ

TIRI

I, O

RGA

NIZ

ĂRI

I ŞI D

ESFĂ

ŞURĂ

RII A

LEG

ERIL

OR

PEN

TRU

PRE

ŞED

INTE

LE R

OM

ÂN

IEI

(TU

R I -

22

NO

IEM

BRIE

, RES

PECT

IV T

URU

L II

- 6 D

ECEM

BRIE

200

9) Ş

I A R

EFER

END

UM

ULU

I NA

ŢIO

NA

L D

IN 2

2 N

OIE

MBR

IE 2

009

Mii

lei

NR. CRT

INST

ITU

ŢIA

CA

P.

FON

DU

RI B

UG

ETA

RE A

LOCA

TE

CON

FORM

H.G

. NR.

1.0

46/2

009

ŞI

H.G

. NR.

125

9/20

09

TOTAL FONDURI ALOCATE

CHEL

TUIE

LI U

TILI

ZATE

TOTAL FONDURI UTILIZATE

FON

DU

RI N

EUTI

LIZA

TE Ş

I RES

TITU

ITE

TOTAL FONDURI NEUTILIZATE ŞI RESTITUITE

PERSONAL

BUNURI ŞI SEVICII

ACTIVE NEFINANCIARE

PERSONAL

BUNURI ŞI SERVICII

ACTIVE NEFINANCIARE

PERSONAL

BUNURI ŞI SERVICII

ACTIVE NEFINANCIARE

1. M

INIS

TERU

L A

DM

INIS

TRA

ŢIEI

ŞI

INTE

RNEL

OR

90

.430

48

.146

70

5 13

9.28

1 85

.498

40

.152

70

2 12

6.35

2 4.

932

7.99

4 3

12.9

29

1. A

PARA

TUL

PRO

PRIU

ŞI

INST

ITU

ŢIIL

E PR

EFEC

TULU

I D

IN C

ARE

: 51

.01

89.2

97

34.8

18

705

124.

820

84.5

52

27.1

66

702

112.

420

4.74

5 7.

652

3 12

.400

INST

ITU

ŢIIL

E PR

EFEC

TULU

I 51

.01

89.2

97

29.9

97

705

119.

999

84.5

52

23.0

49

702

108.

303

4.74

5 6.

948

3 11

.696

APA

RATU

L PR

OPR

IU

51.0

1 0

4.82

1 0,

00

4.82

1 0

4.11

7 0

4.11

7 0

704

0 70

4

2. B

IRO

UL

ELEC

TORA

L CE

NTR

AL

51.0

1 60

0 60

0 0

1.20

0 46

3 25

9 0

722

137

341

0 47

8

TOTA

L C

AP. 5

1.01

89.8

97

35.4

18

705

126.

020

85.0

15

27.4

25

702

113.

142

4.88

2 7.

993

3 12

.878

1. IN

SPEC

TORA

TUL

GEN

ERA

L A

L PO

LIŢI

EI R

OM

ÂN

E 61

.01

364

4.85

0 0

5.21

4 31

4 4.

850

0 5.

164

50

0 0

50

2. IN

SPEC

TORA

TUL

GEN

ERA

L A

L JA

ND

ARM

ERIE

I RO

MÂ

NE

61.0

1 70

5.

645

0 5.

715

70

5.64

5 0

5.71

5 0

0 0

0

3. D

IREC

ŢIA

PEN

TRU

EV

IDEN

ŢA P

ERSO

AN

ELO

R ŞI

A

DM

INIS

TRA

REA

BA

ZELO

R D

E D

ATE

61.0

1 0

19

0 19

0

18

0 18

0

1 0

1

4.IN

SPEC

TORA

TUL

GEN

ERA

L A

L PO

LIŢI

EI D

E FR

ON

TIER

Ă 61

.01

50

725

0 77

5 50

72

5 0

775

0 0

0 0

Ane

xa n

r. 4

Rap

ort p

rivi

nd R

efer

endu

mul

naţ

iona

l din

22

noie

mbr

ie 2

00

9

48

5. D

IR.E

CON

OM

ICO

-A

DM

INIS

TRA

TIVĂ

61

.01

0 36

7 0

367

36

7 0

367

0 0

0 0

6. IN

SPEC

TORA

TUL

GEN

ERA

L PE

NTR

U S

ITU

AŢII

DE

URG

ENŢĂ

61

.01

49

1.12

2 0

1.17

1 49

1.

122

0 1.

171

0 0

0 0

TOTA

L C

AP. 6

1.01

533

12.7

28

0 13

.261

48

3 12

.727

0

13.2

10

50

1 0

51

2. S

ECRE

TARI

ATU

L G

ENER

AL

AL

GU

VER

NU

LUI

51.0

1 12

4.

568

2.20

0 6.

780

9,27

3.

993,

43

2.16

2,86

6.

165,

56

2,73

57

4,57

37

,14

614,

44

1.

INST

ITU

TUL

NAŢ

ION

AL

DE

STAT

ISTI

CĂ

51.0

1 12

4.

568

2.20

0 6.

780

9,27

3.

993,

43

2.16

2,86

6.

165,

56

2,73

57

4,57

37

,14

614,

44

3. A

UTO

RITA

TEA

ELE

CTO

RALĂ

PE

RMA

NA

NET

Ă

51.0

1 8

320

9.50

0 9.

828

8 32

0 6.

725

7.05

3 0

0 2.

775

2.77

5

4. S

ERV

ICIU

L D

E TE

LECO

MU

NIC

AŢI

I SPE

CIA

LE

61.0

1 0

2.02

3 42

7 2.

450

0 2.

023

427

2.45

0 0

0 0

0

5. M

INIS

TERU

L A

FACE

RILO

R EX

TERN

E 51

.01

540

3.30

0 10

0 3.

940

526

1.71

7 30

2.

273

14

1.58

3 70

1.

667

TOTA

L G

ENER

AL

:

90.9

90

58.3

57

12.9

32

162.

279

86.0

41,2

7 48

.205

,43

10.0

46,8

6 14

4.29

3,56

4.

948,

73

10.1

51,5

7 2.

885,

14

17.9

85,4

4


49

LISTA REPREZENTANŢILOR MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA ACREDITAŢI

LA REFERENDUMUL NAŢIONAL DIN 22 NOIEMBRIE 2009 1 SC NEXT LEVEL MEDIA SRL 2 BULETIN INFORMATIV 3 ATN TRUST PRESS Buzău - Viaţa Buzăului

şi Campus TV 4 ANTENA 1 DEVA 5 ALEX PRESS MEDIA SRL 6 SC TERRA SAT SEVERIN SRL -

TELEVIZIUNEA SEVERIN 7 SC PREST ROMADAM SRL - TV BRĂILA

8 SC TELE MEDIA PRES SRL 9 SC ŞTIREA SRL

10 SC TERRA SAT SEVERIN SRL - RADIO SEVERIN

11 Mega TV Brăila-Galaţi, SC CCCBlue Telecom SA Galaţi

12 MONITORUL DE BOTOŞANI 13 MIHALASCU GEORGE DANIEL PFA -

Jurnalist independent 14 SC TERRA SAT SEVERIN SRL -

COTIDIANUL „INFORMAŢIA DE SEVERIN”

15 COTIDIANUL CURIERUL ZILEI 16 Cotidianul „Curierul de Vâlcea” 17 SC IMAGISTICA ADVERTISING SRL -

CITYNEWS.RO 18 SC ARCAS TRADE SA - ZIARUL

„ARCAŞU” 19 SC ARTPRESS - IMPACT SRL 20 AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ

AGERPRES 21 SC ZIUA TOMIS PRESS SRL - cotidianul

ZIUA DE CONSTANŢA 22 Republicanul din Ploieşti 23 ZIARUL DE BACĂU 24 Cotidianul VIAŢA VÂLCII 25 TELEVIZIUNEA VTV 26 SC ROMPROD SRL (VALAHIA TV) 27 Studioul TVR Iaşi 28 TELEVIZIUNEA TÂRGOVIŞTE 29 Ziarul de Vrancea 30 SC REGAL SRL - RADIO TELEVIZIUNEA

VÂLCEA UNU

31 PRO TV 32 SC NOVA PRESS SRL - Radioteleviziunea

Nova Braşov 33 MUNTENIA TV 34 SC PROMEDIA TOUR SRL 35 SC INFORM MEDIA SRL - Jurnal Bihorean 36 SC INFORM MEDIA SRL - BIHARI

NAPLÓ 37 SC SCORPION IMPEX EVENIMENTUL

SIBIAN SRL - trust de presă 38 SC ETV CENTER SRL - postul ERDÉLY

FM 39 ETV Center - Radio Erdély FM 40 Ziarul „Cuvântul liber” Giurgiu 41 SC ZONE MEDIA SRL 42 Ziarul Ceahlăul Piatra Neamţ 43 Glasul Aradului 44 SC „CARGO SPED” SRL SIBIU 45 Săptămânalul „ANCHETA” 46 SC Realitatea NETWORK SA - punctul de

lucru Bacău 47 ANALOG TV Timişoara 48 SC WILLIS SA - WYL TV Ploieşti şi

COLUMNA WYL TV Târgovişte 49 UNIVERS MEHEDINŢEAN 50 SC UNIREA PRESS 51 SC FASTPROMO SRL - Studioul TVS

Craiova 52 TV 1 SAMTEL 53 SC TELE’ M SA 54 SC TEL DRUM SA Alexandria 55 CASA DE PRESĂ ŞI EDITURĂ TRIBUNA

SIBIU 56 SC SOLPRESS SRL 57 RADIOTELEVIZIUNEA ARAD 58 RONDUL DE SIBIU 59 REALITATEA TV 60 SC Q MEDIA SRL 61 One TV Alba TV 62 MUSCEL TV 63 SC COMPANIA DE MEDIA SA - Monitorul

de Cluj

Anexa nr. 5


50

64 SC MINISAT TELECOM 65 SC MG 99 SRL Roşiori de Vede 66 MESAGERUL de Bistriţa-Năsăud IMPEX

SRL 67 SC MEDIA UNO SRL 68 SC MEDIA ATV SRL Alexandria 69 DADA MUZIC SRL 70 CERTO ALAN MEDIA 71 SC NEWS TELEVISION (ROMÂNIA) SRL

- postul de televiziune B1 TV 72 SC ARD-SAT SA (AS-TV) 73 Trustul de Presă AGENDA din Timişoara

(portal agenda.ro) 74 SC ACCES INCOM SRL - ACCES TV

TG.JIU 75 TV ANTENA 1 SA Bucureşti - Sucursala

TG. MUREŞ 76 ANTENA 1 TÂRGU-JIU 77 SC ANTENA 3 SA 78 SC AUTO ARO GROUP SRL - Evenimentul

Muscelean 79 BANAT TV 80 Cotidianul SĂLĂJANUL 81 Cotidianul MARA 82 Cotidianul GÂNDUL 83 SC CRAI NOU SA Suceava 84 ZIARUL SRL „CURIERUL IALOMIŢEAN” 85 SC CUVÂNTUL LIBERTĂŢII SRL

CRAIOVA 86 Trustul de Presă „Dunărea de Jos” 87 EUROPE DEVELOPEMENT

INTERNATIONAL - EUROPA FM 88 SC EVENIMENTUL DE BOTOŞANI SRL 89 SC EXPRESS MEDIA SRL 90 GAZETA DE BISTRIŢA 91 GAZETA DE CLUJ 92 IMPACT ÎN GORJ 93 INFORMAŢIA DE ALBA 94 SC LILID SRL 95 NEPTUN TV 96 SC IMPRESS SRL - NÉPÚJSÁG Tg. Mureş 97 SC News Media&Comunication - Ziarul

Corect 98 NYUGATI JELEN - SC OCCIDENT

MEDIA SRL 99 Cotidianul „Obiectiv Vocea Brăilei”

100 Observator de Constanţa 101 SC OPINIA SA BUZĂU 102 Televiziunea PLUS Suceava 103 SC RING MEDIA GROUP SRL 104 SBS Broadcasting Media SRL - Prima TV

105 RADIO SKY FM Constanţa 106 SOCIETATEA ROMÂNĂ DE

RADIODIFUZIUNE 107 SAM GRUP CONSULTING SRL - SZATMARI

MAGYAR HIRLAP 108 Postul de radio RADIO 1 109 SC TIMM PRESS SRL PIATRA NEAMŢ -

Actual TV 110 TV ANTENA 1 SA 111 TV GALAŢI 112 TV SAT 2002 SRL 113 SC TV SIRIUS SRL 114 TVR - Studioul Teritorial TVR Cluj 115 Studioul Teritorial TVR Tg. Mureş 116 UDVARHELYI HIRADO SRL - Cotidianul

CSIKI HIRLAP 117 SC UNIREA – PRES 118 SC ZONAL MEDIA SA 119 Societatea Română de Televiziune 120 LIGONE INTERNATIONAL - 1TV BACĂU 121 ANTENA 1 Constanţa 122 „ARENA VÂLCEANĂ” 123 SC MEDIA SAT SRL - CITY RADIO 124 A.I. CSÚCS MARIA 125 EDIŢIE SPECIALĂ VÂLCEA 126 SC EUROMEDIA TV STL 127 SC EXPERT MEDIA SRL 128 SC GAZETA VĂII JIULUI SRL 129 INFORM MEDIA - JURNAL ARĂDEAN 130 AGENŢIA DE PRESĂ MEDIAFAX 131 SC NORD VEST TRUST MEDIA 132 EDITURA „PRAHOVA” 133 SC TELEGRAF ADVERTISING SRL -

„Telegraf” de Constanţa 134 SC MCT IMPES SRL - TVT 89 135 SC ORION VIDEO PRODUCTION SRL -

ALPHA TV Ploieşti 136 SC ROM NEWS PRESS SRL - ARGEŞ TV 137 TV ANTENA 1 SA Sucursala Iaşi 138 DOGAN MEDIA INTERNATIONAL 139 EVENIMENTUL REGIONAL AL MOLDOVEI 140 SC Info C.M.C. Călăraşi - GAZETA DE VINERI 141 SC TANIPLUS DANI SRL - COTIDIANUL

INFO PULS DE VÂLCEA 142 SC SIMAR SRL ZALĂU - „Magazin Sălăjean” 143 SC EURO IRIS SA „Monitorul de Vaslui” 144 SC NCN STUDIO TV SA CLUJ 145 SC TELESON SRL - RADIO SON 146 REALITATEA MEDIA PIATRA NEAMŢ 147 SORIDA PRESS SRL - TELEVIZIUNEA

CĂLĂRAŞI 1


51

148 POLIGRAF SRL - Ziarul COTIDIANUL 149 GRUPUL DE PRESĂ MEDIANET - ZIARUL

DE IAŞI 150 SC PLEIADA SA - ZIUA DE VEST 151 SC FOCUS PLUS SRL 152 SC GAZETA OLTULUI 153 JURNAL DE CARAŞ-SEVERIN 154 SORIDA PRESS SRL - JURNALUL DE

CĂLĂRAŞI 155 SC MEDIA SUD MANAGEMENT 156 SC PUBLIMEDIA SRL - „Monitorul de Galaţi” 157 SC PROMEO MEDIA SRL 158 SC Casa de Presă şi Editură „RĂSUNETUL”

BISTRIŢA 159 SC IDEEA MEDIA &PUBLICITATE SRL -

TÂRNAVA TV 160 SC DIXITPRESS SRL Ploieşti - cotidianul

Telegraful de Prahova 161 SC UNIVERSUL DÂMBOVIŢEAN SRL 162 SC INCOMOD MEDIA SRL - Ziarul

„INCOMOD” 163 SC ROM NEWS PRESS SRL - cotidianul TOP 164 SC Radio Transilvania LBM SRL (Radio

Transilvania) 165 TV ANTENA 1 Vaslui 166 SC ECO RINO SRL Bacău - Euro TV 167 SC SIGNUM COMPANY SRL 168 SC ECO LOGISTIC SRL - Antena 1 Suceava 169 INSERV MEDIA - eMaramures.ro 170 DEVA TV 171 RADIO INFINIT - SC SPORTUL GORJEAN

SRL 172 TOTAL MEDIA SRL Slatina 173 SC ROMTEL MEDIA CONSULTING SRL -

televiziunea ROMTV 174 Grupul de Presă Accent SRL Piatra Neamţ -

Monitorul de Neamţ 175 TV ALPHA MEDIA 176 SC Media Group SRL - IMPACT REAL 177 Cotidianul şi Televiziunea DATINA 178 SC CANAL 7 SRL 179 SZATMÁRI FRISS ÚJSÁG 180 SC Emipress SA Vaslui, Obiectiv - ediţia de

Vaslui 181 SC ABC PLUS MEDIA SA - NAŢIONAL TV 182 PORTALUL DE ŞTIRI www.szatmar.ro 183 SC RADIO M’ PLUS SRL 184 CLEVER MEDIA SRL - ZIUA de CLUJ 185 SC Transilvania Grup Business SRL - cotidianul

Zi de zi 186 SC OCRAM TELEVIZIUNE SRL – OTV

187 INFORM MEDIA SRL - TIMIŞ EXPRES - TION.RO

188 SC CAŢAVENCU SA 189 SC FASH MEDIA TV - ANTENA 1 PLOIEŞTI 190 Cotidianul „VREMEA NOUĂ” Vaslui 191 SC RASPANDACUL SRL - Ziarul „FAVOR” 192 RADIO TRANSILVANIA SATU MARE 193 SC NIC SRL - Cotidianul „CONCRET” 194 SC EDITURA SCRIPTA SA - ÚJ MAGYAR

SZÓ 195 ADEVĂRUL SA 196 SC ADEVĂRUL HOLDING SRL 197 SC INFO STATISTICS SRL 198 SC ENERO PROD SRL - OLT TV 199 AL GRUP MEDIA - cotidianul Eveniment de Olt 200 SC 7 ZILE IMAGE SRL 201 SC VENUS MOB SRL - Informaţia

Teleormanului 202 SC CONNECT CENTER SRL - Săptămânalul

„INFOTROTUŞ” 203 SC FIRST MEDIA SRL - JURNAL VÂLCEAN 204 MONITORUL DE VÂLCEA 205 BUNĂ ZIUA Iaşi 206 SC ZAN-EM INVEST 207 SC INFOROMTUR SRL - Redacţia MANIFEST 208 SC PLEIADA SA - ZIUA DE VEST 209 EDIŢIE SPECIALĂ Craiova 210 NEWS IN 211 TELE M IAŞI 212 SC EXTAZ MEDIA SRL - NOUL

BIHOREANUL 213 SC Marketing politic şi Sondaje SRL -

Televiziunea Tg. Mureş 214 SOLUŢIA TV 215 SC DÂMBOVIŢA PUBLICISTICĂ 216 Societatea Romerica Internaţional - Radio Voces

Campi Călăraşi 217 SC EDITURA INTACT SRL - JURNALUL

NAŢIONAL 218 PRAHOVA TV - TVMP SRL 219 BABILON PRESS SRL 220 Capital News Media SRL - Ziarul Hunedoreanul 221 SC COMIND GORJ SRL - RADIO TÂRGU-JIU 222 SC PROFILE BUSINESS CONSULTING SRL 223 SC OPINIA MEHEDINŢULUI SRL 224 OBSERVATORUL DE COVASNA 225 CANCAN 226 Editura Harghita Népe - Cotidianul HARGHITA

NÉPE 227 EVENIMENTUL ZILEI 228 GLASUL TRANSILVANIEI

http://www.szatmar.ro/


52

229 KLANAR MEDIA ADVERTISING SRL - ziarul PROFIT

230 MEDIA GRUP PRODUCTION - FOCUS TV 231 MEDIATV BÂRLAD 232 Monitorul Expres SA Braşov 233 OBSERVATORUL DE CĂLĂRAŞI 234 OBSERVATORUL PRAHOVEAN 235 RTV GALAŢI 236 SC AGORA MEDIA SRL Tulcea 237 SC ANOTIMP Casă de Editură şi Presă SA -

ziarul CRIŞANA 238 SC ARGEŞ EXPRES PRESS SRL 239 SC ATELIERELE CULTURALE SRL - TELE

EUROPA NOVA 240 SC COMBAT PRESS SRL - CONSTANŢA TV 241 SC Glasul Transilvaniei SRL - www.informm.ro 242 SC MEGA GROUP SRL Tulcea 243 SC NEWS MEDIA SRL - GAZETA DE MM 244 TIMPOLIS Timişoara 245 TTV ORADEA 246 WWW.NEWSTIMIŞOARA.RO 247 Ziarul SEMNAL 248 ZIUA 249 COTIDIAN „SERVUS HUNEDOARA” 250 Editura „Speranţa” - ziarul „Tricolorul” 251 GAZETA DE BRADU 252 GRAIUL MARAMUREŞULUI 253 IAŞI TV LIVE 254 JURNAL DE ARGEŞ 255 JURNAL DE CONSTANŢA 256 OBSERVATORUL DE VÂLCEA 257 QED TV PRIMA SRL 258 RADIO SMILE FM 259 RADIOTELEVIZIUNEA TRANSILVANIA

BRAŞOV 260 Ziarul ROMÂNIA LIBERĂ 261 SĂPTĂMÂNALUL DE OLT 262 SC 7 EST SRL 263 SC ALPA NEWMEDIA SRL 264 SC AVIF PRODUCTION SRL 265 SC COMBAT PRESS SRL - „LIDERUL DE

OPINIE” 266 SC Elit media Advertising SRL - Radio FIR Dej 267 SC ETV SRL 268 SC GLOBAL VIDEO MEDIA SA 269 SC GORJEANUL SA 270 SC Internaţional Media Product SRL 271 SC MEDIA DÂMBOVIŢA SRL

272 SC MEDIA&IMAGE SRL - TV BISTRIŢA 273 SC MEDIA STAR SRL 274 SC RADIO CAMPUS SRL 275 SC REALITATEA PRESS SRL -

„REALITATEA OLTULUI” 276 SC SAVIN CONSULTING PRESS SRL -

www.martorincomod.ro 277 SC ROM MEDIA SRL Buzău 278 SC STUDIOUL TVC SRL 279 SC VALADRIA IND SRL 280 STUDIOUL DE TELEVIZIUNE „TV TOTAL”

VASLUI 281 TELEVIZIUNEA ATLAS FOCŞANI 282 Ziarul Glasul Oltului 283 BEST MEDIA GROUP S.R.L. - INDISCRET ÎN

OLTENIA 284 SC BEST MEDIA PRESS – GARDIANUL 285 S.C. Mediafag SRL 286 SC CONSULT ASIG S.R.L. 287 TELE 3 MEDIA SRL 288 S.C. Best Media Consulting S.R.L. 289 S.C. Argeşul liber S.A. 290 S.C. Delta S.A. 291 Mondo Media Promotion SRL 292 S.C. Nova Force Technic SRL 293 S.C. Sibiu Standard SRL 294 Standard QM SRL Radio Sighet FM 295 Standard QM SRL - TV Sighet 296 S.C. Strada Trust Press S.R.L. 297 S.C. Tomis Media Trust S.R.L. (editor al

cotidianului UUPS) 298 Transilvania Media Trust S.R.L. 299 Valea Prahovei TV 300 S.C. REPLICA SRL 301 S.C. INTERPRESS SRL 302 S.C. HOTNEWS.RO SRL 303 Impact Media SRL Suceava 304 S.C. DEŞTEPTAREA SA 305 DRAGOLIV SERVICE SRL 306 LUDUŞEANUL SRL 307 S.C. ROMZAMAN IMPEX SRL 308 SOMEŞ MEDIA TRUST 309 S.C. PRATECH TV COMPANY SRL 310 WEST IMAGE SRL - RADIO COLOR 311 DELTAMAR 08 SRL - VOX TV

http://www.informm.ro/

http://www.newstimisoara.ro/

http://www.martorincomod.ro/


50

LISTA ORGANIZAŢIILOR NON-GUVERNAMENTALE DIN ROMÂNIA ACREDITATE LA REFERENDUMUL NAŢIONAL DIN 22 NOIEMBRIE 2009

1. FUNDAŢIA CRED 2. SOCIETATEA INTERNAŢIONALĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI 3. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA 4. ASOCIAŢIA ÎMPREUNĂ PENTRU TINE 5. FUNDAŢIA F.A.D.O. PENTRU EUROPA 6. ASOCIAŢIA TINERETULUI ROMÂN PENTRU NAŢIUNILE UNITE 7. FUNDAŢIA UNITED EUROPE 8. ASOCIAŢIA "PRO POLIS" BIHOR 9. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - CLUB ALEXANDRIA

10. FUNDAŢIA PAEM ALBA 11. Asociaţia "MUNTENIA XXI" 12. FUNDAŢIA MILLENNIUM FOR HUMAN RIGHTS 13. LIGA PENTRU ADEVĂR ŞI RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI 14. ASOCIAŢIA INFOTIN TULCEA 15. ASOCIAŢIA PENTRU INTEGRARE CIVICĂ EUROATLANTICĂ 16. ASOCIAŢIA DE TINERET PENTRU DEZVOLTARE SOCIALĂ ŞI ECOLOGIE 17. OFICIUL PENTRU COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DREPTURILE OMULUI 18. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA filiala Piatra Neamţ 19. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA Club Arad 20. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA Club Târgu Neamţ 21. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA FILIALA FOCŞANI 22. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA Club Brăila 23. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA Club Bucureşti 24. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA Club Braşov 25. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA Club Râmnicu. Vâlcea 26. ASOCIAŢIA "DACIA-2002-MĂGURA" 27. ASOCIAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE 28. ASOCIAŢIA DUNĂREA 29. ASOCIAŢIA EURODEMUS 30. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI DIN

ROMÂNIA 31. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A TINERILOR PENTRU EUROPA 32. LIGA DREPTĂŢII ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI ŞI A ABUZURILOR DIN ROMÂNIA

FILIALA FĂGET 33. LIGA DREPTĂŢII ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI ŞI A ABUZURILOR DIN ROMÂNIA – Lugoj 34. ASOCIAŢIA PENTRU DREPTURI CIVICE – Arad 35. ASOCIAŢIA DE SPRIJIN ÎMPOTRIVA ABUZURILOR DE ORICE NATURĂ 36. ORGANIZAŢIA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI 37. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Bacău

Anexa nr. 6


51

38. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Caracal 39. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Craiova 40. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Iaşi 41. Asociaţia FAIRPLAY 42. Asociaţia Rom C.R.U.C. 43. CENTRUL PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI, MARKETING ŞI RELAŢII

PUBLICE 44. FONDUL REGIONAL PENTRU EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ 45. LIGA APĂRĂRII DREPTURILOR OMULUI, filiala Cluj 46. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Oneşti 47. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Sibiu 48. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Filiala Cluj 49. ASOCIAŢIA "DREPTURILE OMULUI ŞI PROTECŢIA MINORITĂŢILOR" A.D.O.P.M. 50. ASOCIAŢIA CENTRUL DE STUDII SOCIALE 51. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Tulcea 52. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Filiala Galaţi 53. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Filiala Oradea 54. ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA - Club Constanţa 55. CENTRUL ŞCOLAR ŞI CULTURAL DE JURNALISM 56. COMISARIATUL PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ Caraş-Severin 57. COMISARIATUL PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ - Filiala Constanţa 58. ASOCIAŢIA CENTRUL PENTRU RESURSE CIVICE 59. ASOCIAŢIA EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ FĂRĂ FRONTIERE 60. ASOCIAŢIA "EUSFERA" IAŞI 61. ASOCIAŢIA TINERILOR CU ATITUDINE CIVICĂ (ATAC) 62. FUNDAŢIA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI CRAIOVA 63. ASOCIAŢIA "MIŞCAREA EUROPEANĂ SECŢIUNEA ROMÂNĂ" 64. UNIUNEA PENTRU SOCIETATE CIVILĂ SĂLAJ 65. ASOCIAŢIA "ECOFLOR 2009" 66. ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE MARKETING – AROMAR 67. ASOCIAŢIA LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI, NEDREPTĂŢILOR ŞI ABUZURILOR DIN

ROMÂNIA 68. FUNDAŢIA "AVANGARDA" 69. O.A.D.O.R. 70. NOUA MIŞCARE A RROMILOR PENTRU PROGRES SOCIAL ŞI DREPTURILE OMULUI 71. ASOCIAŢIA VIITORUL ROMILOR 72. ORGANIZAŢIA PENTRU PROTECŢIA CETĂŢEANULUI TIMIŞ 73. ASOCIAŢIA ACT 4 EUROPE 74. ASOCIAŢIA PENTRU PROTECŢIA ŞI INFORMAREA CETĂŢEANULUI 75. ASOCIAŢIA "UNIUNEA CIVICĂ SOLIDARITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI" 76. ORGANIZAŢIA LINIŞOR


LISTA OBSERVATORII EXTERNI ACREDITAŢI LA REFERENDUMUL NAŢIONAL DIN 22 NOIEMBRIE 2009

(DUPĂ DATA ACREDITĂRII)

Nr. crt.

Nume şi prenume Organizaţia / Instituţia trimiţătoare Ţara

1. Kuandyk Turgankulov Comisia Electorală Centrală , Preşedinte Republica Kazahstan 2. Ussen Zhetenov Comisia Electorală Centrală Republica Kazahstan

3. Donat Baigarayev Comisia Electorală Centrală, Consilier al

Preşedintelui Republica Kazahstan

4. Acheampong Seth Osei

„World Peace Volunteers” Ghana

5. Kesse Henry Kwadwo Oseo


6. Abdulai Tawfik „World Peace Volunteers” Ghana 7. Imurana Iddrisu „World Peace Volunteers” Ghana 8. Badu Andy „World Peace Volunteers” Ghana 9. Yakubu Bashiru „World Peace Volunteers” Ghana

10. Wahab Mohammed Seidu


11. Akosah Isaac Kofi „World Peace Volunteers” Ghana 12. Asare William Sam „World Peace Volunteers” Ghana 13. Peprah James Kwasi „World Peace Volunteers” Ghana 14. Larryson Mark „World Peace Volunteers” Ghana 15. Obeng Isaac „World Peace Volunteers” Ghana

16. Marco Baratto ONG „Asociaţia Culturală Euromediterranea”

Italia

17. Eugeniu Ştirbu Comisia Electorală Centrală, Preşedinte Republica Moldova 18. Vasile Gafton Comisia Electorală Centrală Republica Moldova 19. Mariana Musteaţă Comisia Electorală Centrală Republica Moldova

20. Vladimir Şarban Pretor al sectorului Centru, mun. Chişinău

Republica Moldova

21. Churov Vladimir Comisia Electorală Centrală Federaţia Rusă 22. Zhukov Nikolay Comisia Electorală Centrală Federaţia Rusă 23. Loshakov Anatoly Ambasada Fed. Ruse la Bucureşti, Ataşat Federaţia Rusă

24. Schamis Hector „International Electoral Education

Council”, USA Argentina

25. Havva Cebeci „International Electoral Education

Council”, USA Turcia

26. Afsaneh Ahadi „International Electoral Education

Council”, USA Iran

27. Vadim Zhdanovich OSCE/ODIHR, Şeful delegaţiei Federaţia Rusă

28. Stefan Krause OSCE/ODIHR, Adjunctul şefului

delegaţiei Germania

29. Vahram Abadjan OSCE/ODIHR Austria 30. Goran Petrov OSCE/ODIHR Croaţia 31. Marianna Skopa OSCE/ODIHR Grecia 32. Andrea Malnati OSCE/ODIHR Italia 33. Damir Malbasic OSCE/ODIHR Croaţia 34. Kerstin Dokter OSCE/ODIHR Germania 35. Laszlo Belagyi OSCE/ODIHR Ungaria 36. Joanna Oniszk OSCE/ODIHR Polonia

Anexa nr. 7


59

Nr. crt.

Nume şi prenume Organizaţia / Instituţia trimiţătoare Ţara

37. Michael McNamara OSCE/ODIHR Irlanda 38. Renate Holzapfel OSCE/ODIHR Germania

39. Christoph Freiherr von Feilitzsch

OSCE/ODIHR Germania

40. Barbara Miller OSCE/ODIHR SUA 41. Max Gough OSCE/ODIHR SUA 42. Paavo Pitkanen OSCE/ODIHR Finlanda 43. Piero Iaia OSCE/ODIHR Italia 44. Hanne Bang OSCE/ODIHR Danemarca

45. Muratbek Tungishbayev

OSCE/ODIHR Kazahstan

46. Samadjon Mukhamedov

OSCE/ODIHR Uzbekistan

47. Richard Lappin OSCE/ODIHR Marea Britanie 48. Khatchig Soukiassian OSCE/ODIHR Franţa 49. Diana Digol OSCE/ODIHR Moldova 50. Enira Bronitskaya OSCE/ODIHR Belarus 51. Berta Imeri OSCE/ODIHR FYROM 52. Nicolas Kaczorowski OSCE/ODIHR Franţa

53. Beata Martin-Rozumilowicz

OSCE/ODIHR Polonia

54. Konrad Olszewski OSCE/ODIHR Polonia 55. Mats Lindberg OSCE/ODIHR Finlanda 56. Attila Caszas ACEEEO Ungaria 57. Nurlan Abdaliyev Ambasada Kazahstan, Bucureşti Kazahstan


Anexa nr. 8

60

LISTA REPREZENTANŢILOR MASS-MEDIA STRĂINĂ ACREDITAŢI LA REFERENDUMUL NAŢIONAL DIN 22 NOIEMBRIE 2009

(DUPĂ DATA ACREDITĂRII)

Nr. crt. Nume şi prenume Instituţia de presă Statutul

jurnalistului 58. Daniel Mihăilescu Agence France Presse (AFP) Fotoreporter 59. Radu Vioreanu European Pressphoto Agency (EPA) Fotograf 60. Robert Ghement European Pressphoto Agency (EPA) Fotograf 61. Bogdan Cristel Agenţia de presă Thomson Reuters Fotograf 62. Chen Jin Agentia de Presa Xinhua (China Noua) Corespondent, fotoreporter 63. Gianluca Ales SKY TG 24 Corespondent 64. Ioana Pătran Agenţia de presă Thomson Reuters News Assistant 65. Isabelle Wesselingh Agence France Presse (AFP) Director 66. Lin Huifen Agentia de Presa Xinhua (China Noua) Corespondent 67. Luiza Ilie Agenţia de presă Thomson Reuters Corespondent 68. Marius Zaharia Agenţia de presă Thomson Reuters Reporter 69. Radu Marinaş Agenţia de presă Thomson Reuters Corespondent 70. Radu Sigheti Agenţia de presă Thomson Reuters Fotograf 71. Sinisa Dragin Agenţia de presă Thomson Reuters Cameraman 72. Ana- Maria Cornilă Publicaţia “Noi în Spania” Redactor

73. Ernst Gelegs Austrian Broadcasting Corporation Radio and Televison (ORF) Corespondent

74. Sandor-Boldizsar Kacso

Austrian Broadcasting Corporation Radio and Televison (ORF) Cameraman

75. Tibori Szabo Zoltan Publicaţia “NÉPSZABADSÁG” Corespondent 76. Yotov Nikolay EkipNews Information Agency Corespondent

77. Anca –Diana Titorov Austrian Broadcasting Corporation Radio and Televison (ORF) Producător

78. Colţa Andrei Multimedia agency “OMEGA“ Cameraman 79. Dzeatcovschi Iuri Multimedia agency “OMEGA“ Reporter

80. Gheorghiu Olimpiu ASSOCIATED PRESS TELEVISION NEWS Cameraman/corespondent

81. Gheorghiu Radu ASSOCIATED PRESS TELEVISION NEWS Cameraman

82. Nichiforova Natalia Multimedia agency “OMEGA“ Reporter

83. Szilagyi Rudolf-Andor

Austrian Broadcasting Corporation Radio and Televison (ORF) Asistent de sunet

84. Vadim Denisov FOTO ITAR-TASS NEWS AGENCY Fotograf 85. Valeriy Demidetskiy ITAR -TASS NEWS AGENCY Corespondent 86. Vivici Vladimir Multimedia agency “OMEGA“ Cameraman 87. Anca Teodorescu Agence France Presse (AFP) Reporter 88. Bolboceanu Olesea STIREAZILEI.MD Agenţie de ştiri Director/reporter 89. Chisnencu Angela INFO-PRIM NEO News Agency Reporter 90. Culiomza Vladislav STIREAZILEI.MD Agenţie de ştiri Cameraman 91. Ghirda Vadim Associated Press (AP) Fotoreporter

92. Pepene Maria Magdalena

COMUNICATION GROUP, CALATAYUD S.L./ Actualitatea Românească

Corespondent

93. Pogor Eugenia STIREAZILEI.MD Agenţie de ştiri Reporter

94. Samoshkin Vyacheslav ZIARUL “VREMYA NOVOSTEI” Corespondent


61


jurnalistului

95. Albu Sergiu COLORIT TV, diviziune a companiei TSV-COMMUNICATIONS (Moldova)

Cameraman

96. Boris Bălan TV Moldova 1 Cameraman 97. Tatiana Bernevek Agenţiei de presă „Info-Prim Neo” SRL Reporter

98. Tudor Violeta COLORIT TV, diviziune a companiei TSV-COMMUNICATIONS (Moldova)

Jurnalist

99. Victoria Zaharia-Grosei

TV Moldova 1 Reporter

100. Antonio Alberto Torre Cepa

Televisio Valenciana (RTVV) Cameraman

101. Baranyi László Duna Televízió Zrt Corespondent

102. Carlos Alejandro Barrientos Garcia

Televisio Valenciana (RTVV) Cameraman

103. Caşenco Anatolie ASSOCIATED PRESS TELEVISION NEWS

Cameraman

104. Costiuc Vasile Jurnal Trust Media Cameraman 105. Császár Zoltán MAGYAR TELEVÍZIÓ ZRT. Cameraman 106. Demaison Antoine Agence France Presse (AFP) Fotoreporter

107. Fatima Palmer Ventura

Televisio Valenciana (RTVV) Jurnalist

108. Gonţa Angela Media Pro SRL (ProTV Chisinau) Reporter 109. Ina Carrasco Parra Televisio Valenciana (RTVV) Jurnalist 110. Ion Miron Damian Radio France Internationale (RFI) Corespondent 111. Isac Valeriu Media Pro SRL (ProTV Chisinau) Cameraman 112. Jardan Cristian Media Pro SRL (ProTV Chisinau) Reporter 113. Kulcsár Tibor Duna Televízió Zrt Cameraman 114. Liţa Marina Jurnal Trust Media Reporter 115. Lungu Constanţa Jurnal Trust Media Reporter 116. Marco Sfratato TG ROMANIA (TV) Producător 117. Nechifor Viorica TG ROMANIA (TV) Reporter

118. Oprina Eugen ASSOCIATED PRESS TELEVISION NEWS

Cameraman/corespondent

119. Pálfi László-Péter MAGYAR TELEVÍZIÓ ZRT. Corespondent 120. Popa Viorel Jurnal de Chişinău Plus S.R.L. Tehnician 121. Railean Diana Radio Free Europe Fotoreporter 122. Robu-Popa Elena Jurnal Trust Media Reporter

123. Rogodanţev Constantin

Media Pro SRL (ProTV Chisinau) Cameraman

124. Rosa Cervera Romero

Televisio Valenciana (RTVV) Jurnalist

125. Schafer- Girleanu Alexadru – Daniel

Radio Z - Nuernberg Editor şef

126. Sloninov Aliona Radio Free Europe Fotoreporter 127. Stefano Maggi TG ROMANIA (TV) Cameraman 128. Victoria Dorgan Jurnal Trust Media Reporter

129. Wolfe Murray Gianina Alina

ASSOCIATED PRESS Corespondent

130. Hreniuc Betuel Publicaţia „Obiectiv” Fotoreporter 131. Ivan Alexandru Publicaţia „Obiectiv” Fotoreporter

132. Lupu Maria Magdalena

Publicaţia „Obiectiv” Reporter

133. Lupu Nicolae-Bogdan

Publicaţia „Obiectiv” Fotoreporter

134. Nicholas Thorpe BBC Corespondent 135. Radu Mihai BBC Traducător


62


jurnalistului

136. Stănilă Camelia Violeta

Publicaţia „Obiectiv” Redactor

137. Ana Maria Surugiu Publicaţia „Tribuna Noastră” Reporter

138. Dobondi Attila Lehel

Duna TV Cameraman

139. Erdely Andras Duna TV Corespondent 140. Rodica Peşterean TVC21, Moldova Director/ redactor


63

Anexa nr. 9


64

Anexa nr. 10

Documents

CARTEA ALBĂ A REFERENDUMULUI NAŢIONAL DIN 22 … · precum şi ai unor organizaţii nonguvernamentale, lansaseră anumite propuneri vizând modificarea Constituţiei ţării, inclusiv