Embed Size (px)
Citation preview
iunie 2011............................................................................................................................
ED
ITO
RIA
L
3
Director GeneralMihai Pâl[u
Editor General
Meda Borcescu
Director Publicitate
Violeta Burlacu
Tel.: 0726.910.277
Redactor {ef
Radu Borcescu
[email protected]\n Juriul Interna]ional
Corespondent interna]ional
Raluca Mih`ilescu
Redactori
Magda Severin
Alexandru Stoian
Secretar Generalde Redac]ie
Cristina Tobescu
FOTO-VIDEO:
Jean-Mihai Pâlșu
DTP [i PRE-PRESS
Top O’Rush Graphic Design
Art Director
Adrian Baltag
Tipar executatla RH Printing
Revist` editat` deZC Trans Logistics Media
Adresa redac]iei:
Bdul Timi[oara nr. 92,
Sector 6, Bucure[ti
Tel./fax: 021.444.00.96
Website:
www.ziuacargo.ro
ISSN 2069 - 069X
L a data de 13 mai, a intratîn vigoare Legea nr.62/2011 - Legea dia lo gu -lui social. Prin noul actnormativ, sunt sta bi lite noi
criterii privind reprezen ta ti vitateastructurilor patronale, dar ºi noiatribuþii ale acestora.
Textul legii este foarte interesantºi ar putea aduce o creºtere a in -flu enþei patronatelor, iar acest lucruse va întâmpla inclusiv pe fondulunei previzibile concentrãri a for -þelor. Astfel, sunt prevãzute douãti puri de reprezentativitate: la nivelna þional ºi la nivel de sector de ac -ti vitate.
Despre reprezentativitatea lanivel naþional, nu are sens sã dis -cu tãm, fiind practic imposibil deatins de cãtre o structurã patronalãa transportatorilor. Conform legii,sunt considerate reprezentativela nivel naþional, organizaþiilepatro na le care: au statut legal deconfe de raþie patronalã; au inde -pen denþã or ganizatoricã ºi patri -monialã; au ca membri patroni aicãror unitãþi cu prind cel puþin 7%din angajaþii din economia naþio -nalã, cu excepþia an gajaþilor dinsectorul bugetar; au structuri teri -toriale în cel puþin ju mã tate plusunu din judeþele Ro mâ niei, inclusivîn municipiul Bucureºti.
Practic, cei „7% angajaþi la nivelnaþional“ limiteazã patronatele întransporturi la a putea accesa celmult reprezentativitatea la nivel desector de activitate.
Nici aici condiþiile nu sunt uºorde îndeplinit.
Pentru a obþine repre zen tat ivi -ta tea la nivel de sector de activitate,o structurã patronalã trebuie sã aibãstatut legal de federaþie patronalãºi sã aibã ca membri patroni ai cãrorunitãþi cuprind cel puþin 10% dinefectivul angajaþilor sectorului deactivitate, cu excepþia angajaþilordin sectorul bugetar.
10% din totalul angajaþilor lanivelul sectorului de transport va fiun lucru extrem de dificil, mai alesdacã luãm în calcul gradul de fãrâ -miþare din acest sector - aproximativ30.000 de firme de transport marfãºi persoane, 97% dintre acesteaavând sub 20 de vehicule, deci ºiangajaþi în consecinþã.
Îndeplinirea condiþiilor de re -pre zentativitate se constatã, prinhotã râre, de cãtre Tribunalul Mu -nicipiului Bucureºti, fiind necesare,printre altele, o copie a hotãrâriijudecã to reºti definitive ºi ire vo -cabile de do bân dire a per so -nalitãþii juridice de fe deraþie, listaunitãþilor membre ºi numãrul totalde angajaþi ai aces to ra, certificatde inspectoratele teritoriale demuncã.
Munca ºi puterea de convin -gere a reprezentanþilor patro na -telor vor juca un rol foarte impor -tant în pe ri oada urmãtoare, darpen tru a înde plini condiþiile derepre zentativitate este nevoie demai mult... Este nevo ie ca un nu -mãr foarte mare de patroni ai fir -melor de transport sã înþeleagãcã, fãrã un patronat puter nic,riscurile pe care afacerile lor levor înfrunta în perioada urmãtoarevor creºte foarte mult.
Anul acesta, vom avea o nouãlege a transporturilor. Mai sunt celmult ºase luni, dar încã nu se ºtiece va conþine noul act normativ. Nuse ºtie nici mãcar sub ce formã vaapã rea - ordonanþã de guvern în va -canþa parlamentarã, amendamenteaduse la legea existentã...
Afacerea de transport, la fel caori care alta, are nevoie de predic -ti bilitate. De ce cu doar câteva luniînainte de apariþia unei legi se ºtiuatât de puþine lucruri despre ea?Rãs punsul este evident - încã semai negociazã pe anumite aspectecheie, cum ar fi controlul unic saumodul de atribuire a traseelor naþio -nale de transport cãlãtori.
Pentru a avea un cuvânt despus, transportatorii au o singurãºansã - reprezentativitatea. În cazcontrar, „surprizele“ vor continua.
Radu [email protected]
Reprezentativitateaa căpătat un nouînţeles
INTERVIUPlanul de afaceri Scania 34-35
EVENIMENT� Campania Naţională
pentru Siguranţă Rutieră 36-37� Legenda Transport-AR 38-39
COMBUSTIBILI ALTERNATIVINoul Volvo FM MethaneDieselÎncep vânzările! 40-41
ŞTIRI 54
PROIECTParcare cu 5 etaje pentru autocare şi maşini în Centrul Istoric al Capitalei 56-57
TESTRenault Trucks Construction DaysPerformanţă off-road 58-61
INEDITCastelul Neuschwanstein 62-64
ŞTIRI 66-67
INTERVIUBuget de austeritate la RATB 68-69
iunie 2011............................................................................................................................
SU
MA
R
5.......................................................................................................................... iunie 20114
SU
MA
R
EVENIMENTPe când România? 42-44
CONCURSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (19) 45
EVENIMENTArgumente pentru controlul costurilor 46-49
STUDIU DE CAZBEST PRACTICESIKEA - Reconfigurarea structurii în supply chain 50-52
LANSAREMercedes CitaroNoua generaţie 70-72
EVENIMENTMai mulţi pasageri pentru transportul public 73
HOROSCOP DE CĂLĂTORIE15 iunie - 15 iulie 2011 74
{TIRI 6
ÎNTREBAREA LUNIIDespre pregătirea şoferilor 7
AM MARFĂ, CAUT TRANSPORT 8-29
� Marii clienţi caută variante mai eficiente de transport 10-14
� Ce-i de făcut cu cântarul? 16-18� One stop shop 20� Eficienţi pe termen lung 21� Destinaţiile exotice,
sunt ele profitabile? 22-23� Cum poţi lua o cursă sigură
de transport 24-25� Piaţa de transport
scade în continuare 26-27� Legislaţia - la fel de imprevizibilă 28-29
INTERVIUPunctul de minim a fost depăşit.Lesorii repornesc motoarele 30-32
EVENIMENT10 ani, 265 milioane de euro investiţi, 3.000 de angajaţi 33
Piaþa transporturilor se zbatesub presiunea tarifelor mici de trans -port, iar motivele pentru care seîntâmplã acest lucru par a fi diverse.
19% dintre cei care au rãspunsla întrebarea lunii mai considerãcã motivul principal care duce la
prac ticarea tarifelor de dumpingeste dorinþa unor firme de a-ºiscoate de pe piaþã concurenþa.
33% dintre respondenþi con -si derã cã lipsa unui calcul corectpri vind costurile reale a dus laacest fenomen, iar 15% vãd ca ºi
ca uzã principalã nevoia de lichi di -tãþi pe termen scurt.
Un procent important, de 33%,dintre cei care au rãspuns cred cãtarifele de dumping au în spateînregistrarea de costuri mai miciprin evaziune (neplata corectã a ta -xelor ºi impozitelor, salarii la ne gru,motorinã furatã, suprasarcinã etc).
„Rãspunsul e greu de dat pen -tru cã e o combinaþie de cel puþin2 rãspunsuri: necunoaºterea cos -tu rilor reale ºi evaziunea“, a co -mentat Marian G.
De aceeaºi pãrere este ºi Lau -renþiu Mirea: „Cam 2/3 sau chiar75% reprezintã o combinaþie dene cunoaºtere a costurilor reale ºide evaziune. Necunoaºterea poateveni în ultimã instanþã ºi din cauzalegislaþiei din transporturi, iarevaziunea... sã fim serioºi... La câtebiruri inventeazã guvernanþii, eva -ziunea mi se pare chiar normalã!“
Mayer Siegfried precizeazãfap tul cã românii au ajuns sã mun -ceas cã 149 de zile pe an (aproape5 luni) pentru a asigura cheltuielilesta tului ºi doar dupã aceea pot sãse gândeascã la alte cheltuielicurente.
„Mulþi colegi sunt prinºi într-uncerc vicios de cheltuieli fixe lu -nare ºi, în disperarea de a priminiº te lichiditãþi imediate, stricã pia -þa (în mod inconºtient) celor careîºi fac niºte calcule corecte de ex -ploa tare. Un astfel de compor ta -ment nu face altceva decât sã lun -geascã o agonie cu un sfârºitpre vizibil: falimentul. Nu ne rãmâ -ne altceva decât sã sperãm ca oamen dã disproporþionalã cu gra -vitatea abaterilor de la Reg. CE561-2006 sã nu ne curme exis ten -þa. Chiar cã am devenit sclavi pe«plantaþia» numitã România“, aconcluzionat Mayer Siegfried.
iunie 2011............................................................................................................................
ÎNTR
EB
AR
EA
LU
NII
7
{TIR
I
.......................................................................................................................... iunie 20116
Spune-]i p`rerea!
Despre pregătirea şoferilorApelaţi la cursurile de pregătire ale şoferilor?
Puteþi transmite comentariile
dumnea voastrã direct pe site-ul
www.ziuacargo.ro la secþiunea
„Întrebarea lunii“.
1. Da. Doar la cele obligatorii.2. Da. Cursurile suplimentare organizate pentru ºoferii firmei asigurã o
scãdere a consumului de carburant ºi o creºtere a siguranþei.3. Nu. Impunerea unui consum normat reprezintã cea mai eficientã metodã
de menþinere sub control a costurilor.
Maladia tarifelorde dumping
GEFCO OBŢINESUBVENŢII PRINPROGRAMULEUROPEAN MARCOPOLO
Grupul GEFCO a anunþat, laînceputul lunii iunie, cã a obþinutsusþinerea Comisiei Europeneresponsabilã pe programeleMarco Polo pentruimplementarea unei legãturiferoviare între localitatea Vesouldin Franþa ºi Kaluga din Rusia.Legãtura, ce tranziteazãGermania ºi Polonia,aprovizioneazã fabrica deasamblare PCMARus, un jointventure între PSA PeugeotCitroën ºi Mitsubishi MotorsCorporation în Rusia. Acþiuneaeste unul din cele mai mariproiecte multimodale dinEuropa, înlocuind astfel cele 704camioane necesare curselor tur-retur între Franþa ºi Rusia.
Implementarea unei rutezilnice care sã transporte pieseauto între Vesoul ºi Kalugareprezintã rezultatul unui an destudii efectuat de GEFCOîmpreunã cu partenerii sãi,Captrain Deutschland ºiTranscontainer Rusia. Înlocuindplecarea zilnicã a 44 decamioane ºi reducând timpulde tranzit de la opt la cinci zile,ruta completeazã perfectobiectivele ºi criteriile deeligibilitate ale programelorMarco Polo din cadrul ComisieiEuropene ce susþine iniþiativelede transfer modal. Pe durataproiectului Marco Polo, GEFCOare în plan sã transfere maimult de 411 milioane de tone -km de pe liniile rutiere pe celeferoviare, cu mult pesteminimul de 60 de milioane detone-km necesare pentru a secalifica pentru acest program.În ceea ce priveºte costurile, afost solicitatã aprobarea sumeide 539.000 euro.
DIN NOU O UŞOARĂSCĂDERE
Se pare cã dupã ce IndexulEuropean de Expediþii (realizatde cãtre Banca danezã) infirmãaºteptãrile pesimiste ale pieþei, leinfirmã ºi pe cele optimiste, fiindmai mereu în contratimp cuproiecþiile specialiºtilor. Darmãcar rezultatele sondajului dinluna mai împacã, întrucâtva, ºicapra ºi varza. Adicã valoareaindexului a scãzut, de la 67 la 63,estimãrile reducându-se, larândul lor, de la 66 la 62. Singuracategorie pe care valoareaindexului a crescut în luna maieste aceea de „alte moduri detransport”, în timp ce expediþiileaeriene au înregistrat cea maimare „cãdere”, valoarea indexuluicoborând chiar sub valoarea de50 (index 45 în mai), ceea cemarcheazã o scãdere realã avolumelor de mãrfuri. Îndomeniul rutier ºi cel naval,indexul nu a scãzut atât de sever(de la 70 la 64 ºi respectiv de la69 la 67).
NOI SERVICIIPREMIUM OFERITE DEGEBRÜDER WEISS
Dupã lansarea noului serviciu debazã GW pro.line în luna martie aacestui an, Gebrüder Weiss afãcut urmãtorul pas ºi a lansat,începând cu 1 iunie, un nouserviciu sub acelaºi brand ºianume GW pro.line 16|12|10.Noul serviciu premium oferãclienþilor garanþia unui timp detranzit fix pentru mãrfurile lor ºidezvoltã un serviciu detransport internaþional întreþãrile: Austria, Elveþia, Cehia,Ungaria, Slovacia, Slovenia,România ºi Bulgaria. În funcþiede nevoile sale, clientul poatealege dintre urmãtoareleopþiuni: livrare garantatã pânãla ora 16:00 pm (GW pro.line16), pânã la ora 12:00 pm (GWpro.line 12) sau pânã la 10:00am (GW pro.line 10).
La jumãtatea acestei luni,cele douã companii auanunþat demararea unuiparteneriat în ceea cepriveºte achiziþia decamioane ºi semiremorcirulate. BAS Trucks face partedin grupul BAS ºi este liderpe piaþa europeanã devânzare ºi cumpãrare avehiculelor comerciale uzate,având un stoc constant deaproximativ 1.300 unitãþi,reunind toate mãrcile derenume ºi variante multiplede preþ. Aprobarea leasinguluise face în maxim 48 de ore,
valoarea maxim finanþatã estede 200.000 euro iar perioadamaximã este de 48 de luni.Vechimea bunului la finalulcontractului de leasing trebuiesã fie maxim 8 ani de la primaînmatriculare. Avansul minimeste de 15% iar dobândapreferenþialã oferitã la acestprodus este Euribor la 3 lunila care se adaugã o marjã de7,5%. Asigurarea se face prinRaiffeisen Broker AsigurareReasigurare la una dintre celenouã companii cu care suntsemnate acorduri departeneriat.
RAIFFEISEN LEASING ŞI BAS TRUCKS OLANDAAU DEVENIT PARTENERI
Powered by
iunie 2011............................................................................................................................
N evoia de comunicareeste astãzi mai mare caniciodatã, iar cele douãzile, în care cãrãuºii,expeditorii, clienþii de
transport, furnizorii industriei deprofil ºi, nu în ultimul rând, repre -zen tanþii autoritãþilor s-au aflatfaþã în faþã, au demonstrat cât deim portantã este circulaþia infor -maþiei.
„Important este sã discutãmîntre noi ºi sã ne þinem la curent ºicu cele bune, ºi cu cele rele“, ob -serva Ion Lixandru, vicepre ºe din teal Uniunii Naþionale a Trans por ta -torilor Rutieri din România (UNTRR)ºi proprietar Itia Sped. Iar afirmaþiaeste valabilã mai ales când vinevorba despre tarifele practicate pepiaþã, unul dintre cele mai disputatesubiecte din cadrul evenimentuluiorganizat de Ziua Cargo.
„Diferenþa 2007-2008 ºi 2011este cã trebuie sã fim mai gos po -dari ºi sã lucrãm cu cât mai puþiniintermediari. Trebuie, de ase me -nea, sã le explicãm par te ne rilorfoarte clar care sunt cos tu rilenoastre ºi cã dacã le dãm anumiteta rife joase, va trebui sã furãm cli -en tul de pe undeva. Totul þine denoi ºi de modul în care co municãmcu partenerii ºi chiar ºi cu furnizoriinoºtri“, a subliniat Ion Lixandru,apreciind cã inte re sant este câtde mult s-a schimbat structuracostului dupã 2007. „Sã nu maivorbim de ceea ce se întâmplã în2011 dupã o perioadã de rea -ºezare valoricã. Din punctul meude vedere, crizã a fost în Germania,în Franþa, în Statele Unite, dar lanoi este o reaºezare valoricã. Uniidintre noi am rezistat, alþii au ieºitde pe piaþã“, a completat vicepre -ºedintele UNTRR. În opinia sa,fiecare ele ment de cost trebuieastãzi moni to rizat cu stricteþe, dar
EV
EN
IMEN
T
.......................................................................................................................... iunie 20118
Am marfă,caut transportEste deviza sub care cererea şi oferta de transport s-auîntâlnit la Poiana Braşov (Hotel Alpin), în perioada 26-27mai, în cadrul unui eveniment organizat de Ziua Cargo,care a reunit circa 200 de profesionişti din domeniu.Cerinţele clienţilor, evoluţiile tarifelor şi ale costurilorprecum şi tendinţele legislative au fost puse pe tapet decătre unii dintre cei mai importanţi actori din piaţă.
EV
EN
IMEN
T
9
asta nu în seamnã cã nu vomsuporta costu rile pe care aceastãperioadã le trage dupã ea.
„În momentul în care discutãmde tarife de transport, discutãm detarife de exploatare, dar ºi decost urile care vin din spate, dato -ri ile, obligaþiile la bãnci ºi la com -pa niile de leasing. Am vãzut «ci -mitirele» de vehicule din ultimii2-3 ani. ªi nu este plãcut sã vezivehicule foarte bune care suntabandonate ºi unele dintre eleefectiv vandalizate. Urmarea estecã achiziþiile noastre în leasingpre zente ºi viitoare sunt mai
scum pe, pentru cã acele costuripen tru ceea ce au distrus alþii tre -bu ie plãtite de cãtre cineva. Finan -þa torii, bãncile reporteazã acestecos turi tot asupra noastrã, în de -cur sul timpului, puþin câte puþin“,a estimat Ion Lixandru. De altfel,majoritatea celor prezenþi la Bra -ºov a fost de acord cã tarifele detransport nu mai au unde scãdeaîn acest moment, decât în condi -þiile în care apar riscuri majoreatât pentru cãrãuºi cât ºi pentruclienþi.
Ai marfã ºi ai nevoie de trans -port? Ai camioane cãrora vrei sã
le optimizezi încãrcãrile? Vrei sãafli cum au reuºit alþii sã se pro -te jeze împotriva riscurilor dinpiaþã? Te intereseazã la ce te poþiaºtepta în materie de legislaþie ºicontrol? Sunt întrebãri la care s-arãspuns în cadrul evenimentului„Am marfã, caut transport“ ºi asu -pra cãrora ne vom opri în paginileurmãtoare, în care vom prezentasubiectele dezbãtute la PoianaBraºov.
Radu [email protected]
Foto: Dan MINCULESCU
IIoonn LLiixxaannddrruu
iunie 2011............................................................................................................................
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201110
Coca Cola HBCRomânia – comenziprin sisteminformatic
Coca Cola înseamnã volum ºine voi de transport care acoperãtoa tã þara. Este motivul pentrucare, în acest moment, companiaCoca Cola HBC România lu creazãpe piaþa autohtonã cu numeroasecompanii ce fur nizeazã astfel deservicii. Cererile de servicii detrans port sunt definite de cele 3fabrici din Plo ieºti, Timiºoara ºiPoiana Negri ºi de reþeaua de dis -tri buþie for ma tã din 18 centre (dedepozitare) plasate stra te gic. Po -tri vit lui ªtefan Iordache, Hau lageManager Coca Cola HBC Ro ma -nia, zilnic sunt încãrcate peste 200de camioane, comen zile ple când
cu 6 - 24 de ore îna inte de mo -mentul programat pen tru pre lua -rea mãrfurilor. „Începând cu 1ianuarie, alocarea curselor se facede cãtre dispecerul Coca Colaprintr-un sistem informatic pentrutoate punctele noastre de depo -zi tare, cu ferestre clare de în cãr -care. Acest lucru ne oferã po si bi -li ta tea de a încãrca un camion înmaxi mum 30 de minute, în specialde la Ploieºti, unde dispunem deun depozit mega-automatizat (sin -gu rul de acest fel din România),care per mite încãrcarea a 16 ca -mi oane într-un interval de o orã.Tot de la 1 ianuarie anul acesta, amintrodus facturarea prin inter me -diul sistemului infor ma tic, careofe rã avantaje sub stan þiale. Discu -tãm practic de au to facturare, ceeace ne aduce un be neficiu major
atât nouã cât ºi trans portatorilor,pentru cã nu se mai pierd facturipe drum, tot sis temul fiind binecon trolat“, a pre ci zat ªtefan Ior -dache. El a menþio nat cã nevoilede transport ale companiei CocaCola HBC România nu se referãex clu siv la trans portul cunoscu te -lor bãu turi rãcoritoare, ci ºi la zahãr(caz în care transportul se face cucisterne) ºi la rezinã, ma terii primeutilizate în procesul de producþie.
Foarte importantã este, în co -la borarea cu furnizorii de servicii
de transport, capacitatea acestorade a acoperi zonele dificile dinOl tenia, Dobrogea ºi Moldova, þi -nând cont cã plata pentru cursese face one way. De altfel, in ca -pa citatea cãrãuºilor de a acoperiaceste zone este motivul pentrucare Coca Cola HBC România lu -creazã în proporþie de 30-40%cu case de expediþii.
Alþi indicatori avuþi în vedereîn colaborarea cu transportatoriisunt cursele fãrã evenimente (fãrãlipsuri în gestiune), încadrarea înferestrele de încãrcare, flexibilitateversus sezonalitate, ancorareamãrfii dupã încãrcare ºi returul dedocumente versus facturare.
Holcim lucreazăcu peste 50 detransportatori
Peste 350 de maºini încãrcateîn fiecare zi, peste 10.000 tonelivra te zilnic, mai mult de 250 dedes tinaþii, 2.000 tone/zi trans fe -ra te cãtre terminale ºi o distanþãme die de 190 km. Sunt cifre carede fi nesc cadrul de lucru Holcim(Ro mânia) cu furnizorii de trans -port. Toate acestea sunt gestio -nate de cãtre Departamentul de
logisticã al companiei, creat în2001, care con troleazã direct pre -lua rea centra li zatã a comenzilor,planificarea acestora (alocareacur se lor/trans por tator) ºi expe -die rea lor (încãr care, acte expe -di þie), pre cum ºi monitorizarea li -vrãrilor. Po trivit lui Mihai Ionescu,Transport and Plan ning ManagerHolcim (Ro mâ nia), pentru precali -fi carea furnizorilor de transport,sunt urmãrite mai multe cerinþepri vind parcul, vechimea, expe -rien þa, res pec tarea cerinþelor
Curse plătite oneway, posibilitatea dea acoperi zonele cuprobleme de pe piaţainternă, flexibilitateîn perioadele devârf... eficienţă.Sunt cerinţe de bazăale clienţilor detransport în aceastăperioadă, care astăzisunt mai atenţi caniciodată la calitateacolaborării cutransportatorii.
11
Marii clienţicaută variantemai eficientede transport
ȘȘtteeffaann IIoorrddaacchhee
MMiihhaaii IIoonneessccuu
Piaþa începe sã se maturizeze, dar cu paºi mici. Încã nu existãîncredere în beneficiile colaborãrii pe termen lung. La întrebareadacã preferã sã lucreze pe piaþa spot cu tarife mai mari sau cutarife mai mici dar pe baza unor contracte care sã permitã unnumãr mai mare ºi constant de kilometri, cãrãuºii au optat înnumãr mare pentru prima variantã.
legale privind activitatea de tran -sport, ches tio narul de pre ca li fi -care fi ind dis ponibil pe site-ulwww.holcim.ro, orice furnizor inte -resant putând adresa o cerere decontact. În paralel, furnizorii activisunt audiaþi o datã la 2 ani privindîndeplinirea con diþiilor contrac -tua le, anual fiind evaluate ser vi -ciile prestate.
Mihai Ionescu a precizat cãtransportul vrac se realizeazã încircuit închis, având în vedere ca -rac terul sezonier al pieþei mate -ria lelor, flota fiind împãrþitã îndouã categorii: flota permanentã(care lucreazã tot timpul anului încondiþii de utilizare ridicatã) ºiflota la cerere (care acoperã vâr -furile zilnice ºi cele din perioadaverii). Pentru mãr furile paletizate(saci de ciment), s-a renunþat laflota dedicatã în favoarea utilizãriimaºinilor pe un singur sens, platape 2 sensuri fiind fãcutã doar încazul curselor scurte.
Holcim colaboreazã, în pre -zent, cu peste 50 de trans por -tatori ºi dispune în România dedouã fabrici de ciment la Aleºd ºiCâm pulung Mus cel, o staþie demãcinare la Tur da (care, pânã în2007, a funcþionat ca fabricã deciment alb) ºi de douã terminalede ciment la Turda ºi Progresul.
Romtelecomorganizeazălicitaţii la fiecare2 ani
Romtelecom este, fãrã îndo -ialã, un client cu nevoi speciale,foarte variate. Potrivit lui AdrianTomescu, Operation Support Ma -na ger, Logis tics and Transport
Activitatea de transport se re -fe rã la transportul materialelor ºial echipamentelor între depo zi -tele Romtelecom, iar activitateade distribuþie pentru clienþii interni(antreprenori, echipe tehnicieni,e chipe suport vânzãri etc) ºi par -te neri ai companiei se face la nivelre gional ºi acoperã ariile adia cen -te depozitelor.
În acest moment, existã circa350 clienþi interni în 200 locaþii,aproximativ 50 de clienþi externiîn 50 locaþii ºi 40 în sistem selfpick up. Livrãrile cãtre aceºtia auo frecvenþã sãptãmânalã, iar li vrã -rile de urgenþã se fac în intervalecuprinse între 8 ºi 24 de ore.
Romtelecom deruleazã înprezent contracte 3 PL cu 2 ope -ratori ºi beneficiazã de un parcpropriu pentru situaþii de urgenþã.Contractele prevãd servicii detransport pe FTL, LTL ºi serviciide curierat. Activitatea este deru -la tã cu 6 dispeceri (câte unul înfie c are depozit regional ºi 3 înde pozitul central).
Disponibilitatea furnizorilor detransport privind anumite zone ºirute geografice se aflã ºi pentruRomtelecom printre criteriile celemai importante privind selectareacolaboratorilor, fiind dublatã deexis tenþa unui sistem de moni to -ri zare a flotei ºi de returul docu -men telor.
De altfel, Romtelecom ar pu -tea introduce un sistem de tarifarea curselor în funcþie de zona viza -tã, cursele fiind, de asemenea,fac turate pe un singur sens, pedouã sensuri (pe distanþe scurte)sau prin ponderarea cu un anumitcoeficient stabilit în funcþie dekilometrii parcurºi.
Operations Divi sion, funcþia logis -ticã a companiei este împãrþitã înlogistica pentru retail (produseelec tronice care se vând prin ma -ga zinele Romtelecom ºi parte -neri/dealeri - aproximativ 100puncte de vânzare) ºi logisticapentru infrastructurã (investiþiileºi întreþinerea reþelelor). Aceastãdin urmã categorie conþine ogamã ex trem de variatã de mate -riale, piese de schimb, produseteh nice, elec tronice, software etc.Este vorba, de exemplu, de stâlpimetalici ºi de lemn, tamburi cucabluri, unelte ºi scule, echi pa -men te electronice ºi electroteh -nice. Dacã logistica pentru retaileste externalizatã din 2010 (li ci -taþiile fiind organizate la fiecaredoi ani), logistica pentru infra -struc turã se realizeazã în acestmo ment in house, operaþiunileefec tuându-se printr-un depozitcentral în Bucureºti ºi în trei depo -zite regionale în Timiºoara, Clujºi Bacãu.
.......................................................................................................................... iunie 201112
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
AAddrriiaann TToommeessccuu
Încã existã o lipsã mare de comunicare între actorii dinpiaþa de transport. Interesant este cã sala a rãspunspozitiv la douã întrebãri care par cã se bat cap în cap: 1. Se manifestã o crizã a camioanelor pe piaþã? 2. Aveþi dificultãþi în a gãsi marfã de transportat pe piaþã?
.......................................................................................................................... iunie 201114
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
Europharm, un client specialîn extindere
Atunci când vine vorba despretransportul medicamentelor, tari -fe le sunt mai mari, dar cerinþelesunt stricte, fiind obligatorie res -pectarea Ghidului bunã practicã dedistribuþie angro a medica mentelor.Potrivit Valeriei Ghiþoi, manager delogisticã în cadrul Europharm Distri -buþie (companie care distribuiemedicamente la ni vel naþional),intervalele de tem pe raturã în carese transportã aces te produse sunt15 - 25° C ºi 2 - 8° C. Ea a precizatcã mij loacele de transport trebuiesã fie dotate corespunzãtor, sã fieurmãrite prin GPS ºi sã se previnãaccesul rozãtoarelor, insectelor, pã -sãrilor ºi al altor dãunãtoare. Deasemenea, trebuie sã permitãcurãþarea eficientã ºi întreþinerea,sã aibã suficientã capacitate pen -tru identificarea produselor, sis temde segregare a medica men telor ºiun sistem de ancorare bine pus lapunct. La acestea, se adau gã sis -te mul de asigurare a tem pe raturiiºi umiditãþii, sistemul etalonat demonitorizare a tempe ra turii ºi umi -di tãþii ºi dovada moni to rizãrii pa -rametrilor de tempe ra turã ºiumiditate în timpul trans portuluimedicamentelor. „Pentru mijloacelede transport (ºi echi pamentele demanipulare) care nu sunt dedicate,trebuie sã existe proceduri care sãasigure cã nu va fi compromisãcalitatea medi ca mentului“, a pre -cizat Va leria Ghiþoi, subliniind cãse cu ri tatea ºi protecþia medica -men telor sunt obli gatorii. Astfel, întimpul trans portului, este foarteimpor tant sã nu se piardã ele men -tele de iden ti ficare, sã nu conta mi -neze sau sã nu fie contaminate dealte pro duse sau materiale (iar încazul con taminãrilor sã fie rapidizolate ºi eliminate), sã se ia mãsuri
de protecþie adecvate împotrivascur gerilor, spargerilor sau furturilorºi sã se asigure containere dedi -cate pentru produsele care conþinsubstanþe active sau stupefiante.„Nu admitem starea de igienãprecarã, iar aici nu mã refer numaila curãþenia maºinii, ci ºi la miros.Dacã, de exemplu, acel camion atransportat peºte anterior trans -por tului de medicamente, consi de -rãm cã poate exista o conta minare“,a arãtat Valeria Ghiþoi, menþionândcã deviaþiile de tem pe raturã trebuieanunþate de fie care datã la AgenþiaMedica men tului, pentru ca, ulterior,împreunã cu producãtorul, sã sestabileascã dacã mai pot fi comer -cia lizate sau trebuie distruse.
„Livrarea cãtre clienþii finali ofacem preponderent cu flotã pro -prie, dar aprovizionarea depo zi tuluicentral de la Braºov ºi a sucur -salelor din cele douã depo zite deservicii logistice o facem în acestmoment atât cu flotã pro prie cât ºiînchiriatã, urmând ca anul acestasã organizãm o licita þie în vedereaexternalizãrii“, a anunþat managerulde logisticã Euro pharm Distribuþie.Compania are 440 de angajaþi,lucreazã cu 85 de furnizori ºi apro -ximativ 3.000 de clienþi, cãrora lise li vrea zã marfa din cele 10depozite Euro pharm, portofoliul depro duse depãºind 3.400 de poziþii.
Kuehne + Nagel,partener saucompetitor?
O întrebare la care PierpaoloSironi, Director General Kuehne +Nagel Romania, ºi Romeo Du mitru,Overland National Manager, auîncercat sã rãspundã, subliniindimportanþa colaborãrii dintre trans -portatori ºi expeditori. Con cret, ocompanie de calibrul Kuehne +Nagel poate oferi unui cãrãuº ro -mân posibilitatea de a intra pe pieþe
unde cãrþile se fac numai pe planinternaþional ºi de a lucra pentruclienþi la care nu ar putea avea altfelacces. Reþeaua internaþionalã ºiforþa financiarã îi permite în pluscompaniei (unul dintre liderii mon -diali din do me niu) sã acþioneze caun catalizator, legând modurile detransport ºi oferind transportatorilortermene de platã mai bune decâtcele practicate cu clienþii sãi. Potri -vit lui Pierpaolo Sironi, Kuehne +Nagel dispune de peste 55.000 deexperþi în logisticã plasaþi stra tegicîn întreaga lume ºi de o reþeaglobalã formatã din 900 de locaþiiîn peste 100 de þãri. În Europa,7.000 de experþi în transporturilerutiere lucreazã pentru Kuehne +Nagel, funcþioneazã 210 termi na -le ºi se opereazã 350 de linii re -gulate internaþionale în regim degrupaj cu 1.400 de plecãri sãp -tãmânale, fiind efectuate 15 mili oa -ne de transporturi pe an. RomeoDumitru a subliniat cã re þeaua euro -peanã include 38 de þãri, beneficiilepe care le-ar putea avea un cãrãuºîn colaborarea cu expeditorul inter -na þional constând în reþeaua deasistenþã operaþio na lã ºi în deru -larea de proiecte pan-europene,precum ºi de pro iecte în cadrulcãrora se pot garan ta 12-14.000km/lunã/ca mi on. În plus, statutulde „preferred carriers“ garanteazãinvi ta rea la marile tendere pan-eu -ropene. De asemenea, ex pe rien þaKuehne + Nagel în ges tio narea pro -iectelor mari de logisticã permiteasigurarea unui trafic regu lat, pre -cum ºi controlul grafi ce lor de încãr -care - descãrcare, iar datoritã puteriifi nanciare a grupului, plãþile se efec -tueazã la timp, termenul mediu deplatã fiind de 30 de zile (raritatepe piaþã) pentru transportatorii carein trã în categoria „preferredcarriers“.
Cristina [email protected]
PPiieerrppaaoolloo SSiirroonnii
RRoommeeoo DDuummiittrruu
VVaalleerriiaa GGhhiițțooii
C ântarul CNADNR ºi mo -dul în care este el folosita constituit unul dintrecele mai încinse subiectedis cutate la Poiana Bra -
ºov, Constantin Grigoroiu invitândreprezentanþii asociaþiilor patro -nale sã continue discuþiile la se -diul CNADNR, pentru a fi iden ti -ficate soluþiile în comun.
Cãrãuºii acuzã faptul cã existãdiferenþe în modul în care con tro -lo rii CNADNR adordeazã de pã -ºirile, amendându-i pe cei care aupeste greutatea legalã câteva sutede kilograme ºi ignorându-i pe ceicu depãºiri de 20 de tone.
Amenzile trebuieregândite
„Nu este normal ca amendasã fie de 30.000 de lei pentru ode pãºire de 300 kg, la fel ca pen -tru una de 20 de tone“, a apreciatMayer Siegfried, secretar al Aso -cia þiei Patronale a Transpor ta to -rilor Europa (APTE) 2002. IarConstantin Oprea, vicepreºedinte
al Federaþiei Operatorilor Românide Transport (FORT), a subliniatcã sunt probleme chiar mai mari,amenzile putând urca pânã la unmiliard de lei vechi. „Nu ar fi nor -mal sã fii amendat pentru o depã -ºire de 100 kg, mai ales dacã nudepãºeºti limita de 11,5 tone ad -misã pe axã. Cu toate acestea,exis tã chiar un program care teamen deazã ºi cu un miliard, iar
acest lucru mi s-a întâmplat per -sonal“, a arãtat el.
„Propunem amenzi pro gre si ve,în funcþie de cuantumul de pãºirii,astfel încât o depãºire micã sã fiesancþionatã cu o amendã redusãsau cu avertisment, iar pen tru de -pã ºiri de 20 t sã se mear gã chiarpâ nã la suspendarea licenþei“, aafir mat în acest context Miron Spo -rea, vicepreºedinte APTE 2002.
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201116
Ce-i de făcutcu cântarul?
Sancţiuni proporţionale în funcţiede cuantumul depăşirii greutăţiiadmise, o atitudinenediscriminatorie a controlorilorCNADNR şi o reţea de drumuri maibine pusă la punct, sunt câtevadintre solicitările cărăuşilor careau intrat în dialog direct cudirectorul general adjunct alCompaniei Naţionale deAutostrăzi şi Drumuri Naţionaledin România, ConstantinGrigoroiu, cu ocazia conferinţeiZiua Cargo de la Poiana Braşov.
CCoonnssttaannttiinn GGrriiggoorrooiiuu
MMaayyeerr SSiieeggffrriieedd
MMiirroonn SSppoorreeaa
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201118
Verificări cusemnul întrebării
Mugur Calancea, jurist FORT aabordat, de asemenea, pro blemaneconcordanþelor din verificã ri lemetrologice aferente cân ta relorutilizate de CNADNR, pre zentatãpe larg ºi în numãrul din mai alrevistei Ziua Cargo. El a precizat cãverificarea metro lo gicã se face decãtre Biroul Ro mân de MetrologieLegalã în baza unor norme ce seaplicã unor alte tipuri de aparate decântãrit, im por tant de menþionatfiind faptul cã aceste aparate seînca drea zã în clasa de eroare apatra. Ast fel, verificarea metrologicãa sis te me lor de cântãrire CNADNRtre bu ie sã se facã potrivit Or di nului291/23.11.2005 pentru a pro ba reaNML 059-05, dar se fa ce în bazaordinului 305/23.11.2005 pentruapro ba rea NML 056-05. Altfel spus,aparatele de cântãrit ale echipajelormobile de control CNADNR suntinstalaþii ce deter minã sarcina peaxã a vehiculelor rutiere, însã aufost încadrate ilegal în categoriaaparatelor de cântãrit cu funcþionareneau to ma tã. În acest context, FORTsus þine cã toate amenzile pentrudepã ºirea greutãþii aplicate per -soanelor fizice sau juridice cu cân -tare în neregulã din punctul devedere al verificãrilor metrologicesunt nule de drept, utilizatoriiamendaþi putând sã se îndrepte îninstanþã împotriva companiei pentrurecuperarea prejudiciilor.
În replicã, Constantin Gri go roiua subliniat cã datele pre zen tate nusunt corecte, invitându-i pe repre -zen tanþii FORT la o dis cu þie lasediul CNADNR pe aceas tã temã.
Găuri negre înreţeaua de interesnaţional
Directorul de logisticã al Car patCement, Sorin Filip, a scos în evi -denþã problemele pe care le ri di cãîn continuare Ordinul 355/2010,prin care drumurile de in teres na -þio nal au fost aduse la portanþa de11,5 tone pe axã, care nu includesegmente importante de drum, cenu pot fi ocolite. „Pot da, de exem -plu, podurile de pe raza ComuneiOituz, care blo chea zã accesul peDN 11, drum des chis traficuluieuropean, fãrã sã se dea o rutãocolitoare la por tanþa de 11,5 tone.De asemenea, deºi DN 15, care facelegãtura între Reghin ºi Bacãu, apareca drum cu portanþã 11,5 t, pe tron -so nul între coada lacului la Bicaz ºiOraºul Bicaz este o restricþie per -manentã de 13 tone pentru masa
totalã. O restricþie simi larã esteaplicatã ºi pe drumul de la PiatraNeamþ cãtre Bacãu, din cau za unorpoduri care nu s-au re pa rat de 6-7ani. În plus, o mulþi me de oraºeimportante au rãmas fãrã un accescu o portanþã cores pun zãtoare:Hunedoara, portul Ol te niþa, Dorohoietc. Ba mai mult, din aceastã listã,care include dru mu rile cu portanþã11,5 t, este omis ºi DN 1A Bucureºti- Ploieºti - Bra ºov, singurul pe carepot mer ge camioanele pe rutaBucureºti - Braºov“, a explicat el,menþio nând cã nu s-a întreprinsnimic pentru re me dierea situaþiei,în ciuda de mer surilor repetate fãcu -te cãtre au toritãþi.
Rovinietă pentrucoadă
ªi plata rovinietei, chiar ºi atuncicând stai la coadã la Nãdlac pentrua ieºi din þarã, a repre zentat unpunct adus în discuþie de cãrãuºi.Vicepreºedintele Uniu nii Naþionalea Transportatorilor Rutieri dinRomânia, Ion Lixandru, a propus,în acest context, sã se stabileascão distanþã pentru care rovinieta sãnu fie obligatorie lân gã graniþã,þinând cont de bloca jele care seproduc la Nãdlac. De altfel, el a pre -cizat cã va urmãri rezolvarea pro -
ble melor ridicate de cãrãuºi Com -paniei de drumuri, þinând cont derecenta sa numire ca membru custatut de obser vator în ConsiliulDirector al CNADNR în calitate derepre zen tant al transportatorilor.
Proiecte înderulare
În ceea ce priveºte programulde construcþie de autostrãzi, di rec -torul general adjunct CNADNR aafirmat cã sunt în execuþie un numãrde 277,27 km, repre zen tând secþiu -ni le de autostradã Cer navodã - Con -stanþa (51,82 km) By pass Con -stan þa (22,1 km), Bu cureºti - MoaraVlãsiei - Ploieºti (62 km), Arad -Timiºoara (32,25 km), By Pass Arad(12,3 km), Deva - Orãºtie (32,8km), precum ºi o secþiune din auto -strada Tran-sil vania, Suplacu deBarcãu - Borº (64 km).
De asemenea, au fost sem natecontracte de execuþie pentru unnumãr de 98,17 km pentru mai mul -te secþiuni de autostradã: Nãdlac -Arad ºi drum de legãturã (39,16km), Timiºoara - Lugoj (lot 1- 9,5km), Lugoj - Deva (lot 1 - 27,4 km),Orãºtie - Sibiu inclusiv By Pass Se -beº (lot 3 - 22,11 km). În paralel,au fost finalizate lici taþ iile pentruun numãr de 85,56 km, respectivsecþiunile: Timiºoara - Lugoj (lot 2-25,62 km), Orãºtie - Sibiu, inclusivBy Pass Sebeº (loturile 1, 2 ºi 4 -59,94 km), con trac tele de execuþieurmând a fi sem nate dupã soluþio -na rea con tes taþiilor depuse. Con -stan tin Gri goroiu a estimat cã înluna iunie se va demara licitaþiapen tru sec þiunea de autostradã Lu -goj - Deva (loturile 2+3 - 72,1 km).
Pe de altã parte, la nivelul luniimai, se aflau în execuþie lucrãri dereabilitare/modernizare pe unnumãr de 1.957,568 km de dru -muri naþionale.
Alexandru [email protected]
MMuugguurr CCaallaanncceeaa
SSoorriinn FFiilliipp
iunie 2011............................................................................................................................
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
21
I nformarea corectã ºi în timpreal a clienþilor face partedin conceptul dezvoltat deH.Essers, în spate aflân -du-se sisteme IT complexe.
„Încercãm sã eliminãm erorileumane utilizând o interfaþã co mu -nã cu clienþii noºtri, la bazã avândsistemele noastre WMS (ware -house management system) ºiTMS (transport management sys -tem). Clientul poate astfel sã vadãoricând pe website-ul nostru ceeace se întâmplã cu marfa. Sis te meleWMS ºi TMS pe care le uti lizãm
T ibbett Logistics a deschisun capitol nou în ceea cepriveºte transportul inter -mo dal, proiectând soluþiiefi ciente de utilizare a tre -
nului inclusiv pe parcurs intern ºichiar ºi atunci când este vorba de -spre transport intermodal.
Potrivit lui Alexandru Catanã,Board Director Tibbett Logistics,ope raþiunile de intermodal au înce -put în 2008 cu trenuri închise pen -tru containere între Constanþa ºiBucureºti, pentru ca în 2009 sã sepre ia controlul terminalului din Bu -cu reºti ºi sã înceapã cãtre alte ora -ºe din România. „În primul trimestrudin 2011, am început operaþiunilede trafic internaþional import-export(semiremorci ºi containere Conti -nen tal de 45’), iar în trimestrul doiºi operaþiunile naþionale pentrutraficul de camioane complete întreVestul ºi Sud-Estul României“, aex pli cat Alexandru Catanã, preci -zând cã în trimestrul 3 al acestui anva fi inaugurat un nou terminal inter -modal în Vestul Bucureºtiului. „Cutoate cã distanþele de transportsunt mai scurte în traficul intern,economiile financiare ºi reducereade CO2 sunt obþinute prin utilizareanavetei noastre feroviare, regulate(în special pentru produse cu greu -ta te mai mare - bãuturi, fãinã, zahãr,produse industriale). Combinatã cuca pacitatea de depozitare din ca -drul celor douã terminale, aceastãsoluþie poate avea un impact majorasupra costurilor“, a arãtat Alexan -dru Catanã, menþionând cã, pe lân -
gã terminalele din Bucureºti, Aradºi Sofia, Tibbett Logistics se aflã înprezent în discuþii pentru a adãuganoi puncte la reþeaua de terminaledin România pe parcursul anului2012.
Reţetă pentrueliminareariscurilor de cashflow
Atunci când criza abia începeasã se manifeste în România, Wa -be rers a decis implementarea unormãsuri cel puþin neprietenoase laprima vedere. „Au fost renegociatetermenele de platã cu furnizorii ºicu clienþii, s-au revizuit contractelede transport, incluzându-se clauzecare sã þinã cont de evoluþia pre þu -rilor carburanþilor, iar în funcþie derulajul dezvoltat, s-au introdusplafoane de creditare pentru clienþi.Avem, de asemenea, un contractcu o companie mare de evaluare aris cului, se verificã fiecare client ºise acordã o limitã de credit în func -þie de cifra de afaceri ºi de bilanþulfirmei. Sunt controlate inclusiv com -paniile pentru care facem o singurãcursã“, a arãtat Dana Dumitru, Bu -charest Office Manager WaberersRomânia, adãugând cã au fost in -tro duse, în paralel, discounturi pen -tru cei care plãtesc facturile în avans.În plus, se monitorizeazã atent toateconturile, sistemul de operareblocând automat clienþii care auîntârzieri mari sau frecvente la platã.„Deºi pãrea prea strict, mai ales în
condiþiile în care a dus la pier dereaunui numãr de clienþi, con trolul strictal cash-flow-ului s-a dovedit petermen lung soluþia sal vatoare, iarîn 2010 filiala noastrã din Româniaa obþinut cam tot ce ºi-a propus“,a precizat Dana Dumitru.
Colaborareprofitabilă
Parteneriatul pe termen lungdintre Whiteland Logistics ºi AlexInternational Transport a rezolvatuna dintre cele mai grave problemecu care se con fruntã astãzi cei carefac transport na þional - acoperireazo nelor cu pro bleme în mod eficient.Po trivit lui Sabin Cernea, Coordo na -tor Trans port Whiteland Logistics,ºi lui Costel Ciupitu, ªef TransporturiAlex Inter na tional, acest lucru a fostposibil în urma discuþiilor purtate cutoþi clienþii companiei de trans port,ceea ce a permis combinarea flu -xu rilor de marfã. Colaborarea dintrecele douã companii a început în1999 cu 3 camioane de 12 t, carefãceau livrãri cãtre IKA ºi punc te lede lucru. În prezent, livrãrile se facon time, dupã un grafic bine sta bilit,în situaþia în care colaborarea a fostdiversificatã atât pe seg men tul detransport intern cât ºi pe cel in tra -co munitar, în condiþii de opti mi zarea costurilor. Iar viitorul aratã bine îm -preunã: clienþi noi, depozite noi,maºini noi.
Cristina [email protected]
ºi care sunt legate între ele suntdezvoltate de propriul depar ta mentde IT“, a precizat Robert Pasaniuc,Business Development H.Essers.
Rutier,dar şi feroviar
La ora actualã, compania dis-pu ne de 1.045 capete tractor, 53de camioane, 2.759 de semire -morci, parcurgând în ultimii treiani peste 43 de milioane km.
„Pentru optimizarea utilizãriiflo tei, compania dispune de apro -
xi mativ douã semiremorci la uncap tractor. La noi, un cap tractornu stã, lasã semiremorca la des -cãr cat ºi pleacã mai departe cu oaltã semiremorcã. Iar cursele suntcu noscute în avans. În plus, com -bi nãm transporturile interne cucele internaþionale pentru a efi -cien tiza cât mai mult flota, pentrua atinge cel puþin 85% capacitatede încãrcare“, a completat RobertPasaniuc.
Nici transportul feroviar nu afost neglijat.
„Pe lângã propria flotã decamioane, transportul inter naþ io -nal este deservit ºi de patru tre -nuri sãptãmânale, Belgia-Oradea.În curând, va fi introdus al cincileatren, iar pânã în 2012 ne plani fi -cãm sã avem ºapte trenuri sãp tã -mânale“, a explicat Robert Pasa -niuc.
În ceea ce priveºte transportulinter naþional, flexibilitatea estecu vântul de ordine, pentru a puteaface faþã fluctuaþiilor sezoniere.Ast fel, acest tip de transport estede servit cu o varietate mare deau to vehicule, deþinute de com pa -nie, dar ºi subînchiriate.
În medie, H.Essers distribuielunar peste 16.000 de paleþi.
Radu [email protected]
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201120
Transport,depozitare,distribuţie, vamă...H.Essers adezvoltat un sistemprin carefurnizează clienţilorservicii completede logistică -conceptul„One stop shop“.Optimizareafiecărei activităţiprecum şi bunacomunicare cuclienţii reprezintăelemente cheie aleacestui tip deserviciu.
One stop shop Să construieştiparteneriate petermen lung, să ieimăsurile potrivitepentru a te protejadin timp de riscurilepe care recesiuneaeconomică le-a scosde sub preş, săgândeşti o soluţiealternativă detransport cu trenulatunci când preapuţini o fac... Toatesunt căi prin care seconstruieşteeficienţa de termenlung.
Eficienţi pe termen lung
SSaabbiinn CCeerrnneeaa
AAlleexxaannddrruu CCaattaannăă
CCoosstteell CCiiuuppiittuu
DDaannaaDDuummiittrruu
„Pe de altã par te, concurenþa redu -sã pe aces te destinaþii nu reprezintãdecât un avantaj conjunctural pen -tru cã, în momentul de faþã, intere -sul pentru zone precum Rusia sauTurcia este în creºtere. De aseme -nea, sunt zone aflate în expan siu -ne economicã, unde, în acest mo -ment, investesc mai multe com paniiinternaþionale ºi va mai trece pro -babil timp în care sã se capacitezene voia de transport“, a continuatea. Existã, însã, ºi punc te negativeaferente riscurilor mai ridicate pecare le presupun aceste destinaþii.„Avem costuri de know-how, cos -turi majorate de start up, pe care,pânã ajungem sã le acoperim, evi -dent, le supor tãm. Pe de altã parte,staþionãrile prelungite sunt ele -mentul esenþial care influenþeazãcosturile aces tor transporturi. Iarla acestea se adaugã ºi costurileascunse sau imprevizibile pe carenu le poþi justi fica pentru cã nu aidocu men te“, a mai arãtat directorulde vân zãri International LazãrCompany, adãugând cã existã, deasemenea, riscuri politice.
Partenerii facdiferenţa
Atunci când faci transport înspa þiul ex-sovietic te confrunþi ºicu risc important de contrabandã,
inclusiv contrabandã la nivelul cli -en þilor care pun la dispoziþie mar -fa de transportat. Altfel spus, dacãnu sunt clienþi pe linii regulate, poþiavea surpriza sã fie altã marfã decâtse credea iniþial. „Avem de-a facecu o lipsã de profesiona lism în ceeace priveºte o parte a clienþilor ºi atransportatorilor pe a ceste rute,pen tru cã nu sunt ge nul de oamenicare ºtiu sã trimitã documentele întimp real, care sã fie obiºnuiþi cuceea ce înseamnã ser viciile detrans port la nivel euro pean. Dinpunc tul nostru de ve dere, pentrutrans portatori este important sãexiste legãturi locale ºi, eventual,par teneri din zonã. Noi aºa am pro -cedat când ne-am ex tins. Amdeschis un birou în Chi ºinãu ºiavem parteneriate de mai mulþi anicu firme din Mol do va – chiar avemun partener care a achiziþionat mij -loa ce de transport de la noi.“ DanaMid vichi a reco mandat, în acestcon text, cola bo rarea cu clienþi careau fluxuri or ga nizate ºi nu cu fir mecare fac unul-douã transpor turi ºicare nu dispun de experienþanecesarã nici mãcar pentru întoc -mirea docu mentelor pentru acesterute, ca sã nu mai vorbim de con -strân ge rile care pot apãrea. „Amîntâlnit situaþii în care semiremorcilepe care noi le utilizãm nu erauagrea te TIR în aceste zone, motiv
pen tru care a trebuit sã lemodificãm în timp ce marfa era încamion, ceea ce a implicat costurisupli men tare ºi niºte timpi de staþi -o nare. Recomandãm potenþialilorclienþi sã utilizeze transportatorisau case de expediþie de talie mare,întrucât micii transportatori, de celemai multe ori, nu au capacitate,flexibilitate ºi nu au nici experienþãpe aceste zone“. Dana Midvichi asubliniat cã Inter na tional LazãrCompany nu face acelaºi gen detransport pe care îl fac firmele dinRepublica Mol dova cãtre Rusia saupe care îl fac iranienii în Iran. „Noifacem acele transporturi care, îngeneral, nu pot fi realizate de ei,pentru cã sunt cu termene de livrarefoarte scurte sau sunt urmãrite înmod excepþional, adicã acel clientîºi doreºte sã vadã unde se aflãacel camion de câteva ori pe zi ºisolicitã o legãturã directã. În ge -neral, noi am fãcut ceea ce nu potface cei care sunt deja pe acesterute ºi, evident, contra unui costcorespunzãtor. Nu ne-am încadratîn marea masã a transportatorilorcare concureazã pe aceste zone ºiaºa dorim sã rãmânem“, a con clu -zionat directorul de vânzãri Inter -national Lazãr Company.
Alexandru [email protected]
iunie 2011............................................................................................................................ 23
P otrivit cifrelor furnizatede Serviciul de AtribuireElectronicã în Trans -porturi (SAET), dupã ceîn 2010 s-a eliberat un
numãr de autorizaþii similar celuiconsemnat în 2009, pânã la nivelullunii mai a acestui an au fost alo -cate 13.260 de autorizaþii, esti -mân du-se depãºirea cifrei din2010 cu circa 1.000 de unitãþi.
Interesant de consemnat esteinteresul crescut pentru Turcia,relaþie pentru care în 2010 au fosteli berate cu 57% mai multe au to -ri zaþii decât în 2009, pentru caîn primele 4 luni ºi jumãtate dina cest an sã se atingã 82% dinnive lul înregistrat la nivelul între -gu lui an trecut. În conexiune, s-ama jorat ºi interesul pentru autori -za þiile de terþã þarã de Bulgaria,care depãºiserã deja, în mai, nu -mã rul total al alocãrilor din 2010.
Pe de altã parte, în creºteresunt ºi autorizaþiile de Moldova,de aceastã datã însã în conexiunecu transporturile efectuate perelaþia Rusia.
Despre ce înseamnã sã facicurse în fostul spaþiu sovietic saucãtre alte destinaþii din afara UE,de spre atuuri ºi riscuri, a vorbit în
ca drul conferinþei „Am marfã, cauttrans port“ Dana Midvichi, SalesMa na ger International LazãrCompany.
Un tarif mai bun,combustibil maiieftin, dar... curiscuri
International Lazãr Companyeste unul dintre primii cinci trans -por tatori din România care ope rea -zã pe piaþa internã ºi la extern, in -clusiv pe relaþii din afara UniuniiEu ropene. „Începând cu 2002, amde marat transporturile în Tur cia ºine-am extins în anii urmãtori ºi spreþãri ca Rusia sau din Orien tul Mij -lo ciu, precum Iran sau Siria, dar ºiîn Cipru ºi în nordul Africii. Nu con -si derãm cã deþinem adevã rul ab -solut în ceea ce priveºte transportulpe aceste rute, dar am reuºit sãdes chidem niºte drumuri pentruca mioanele româneºti ºi ne-a plã -cut sã ne asumãm ºi niºte riscuriîn acest sens“, a explicat Dana Mid -vichi, precizând cã avantajul majorpe care aceste rute îl oferã estepre þul mai bun pe kilometru, deºisunt zone cu preþul combustibiluluimult mai redus decât în Europa.
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201122
Destinaţiile exotice,sunt ele profitabile?
Autorizaţiieliberate în total
An Nr. autorizaþii eliberate 2009 19.8532010 19.7412011 (prezent) 13.260
Autorizaţii CEMTdistribuite
An Numãr total autorizaþii 2009 6432010 1.0672011 861
Autorizaţiidistribuite pe cele
mai importanterelaţii
1 Ucraina 2011 3.5832010 5.6412009 5.263
2 Turcia 2011 3.1472010 3.8352009 2.429
3 Serbia 2011 2.3982010 5.0982009 8.278
4 Moldova 2011 2692010 2102009 233
5 Bulgaria 2011 4082010 3472009 366
6 Kazahstan 2011 242010 892009 11
Sursa: SAET
Există destinaţii extracomunitare care câştigă teren în ultimul timp.În ce măsură sunt ele, însă, cu adevărat atractive? Sau, mai binespus, ce trebuie să ştii pentru a le putea aborda?
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201124 iunie 2011............................................................................................................................ 25
de camioane publicate“, a explicatMihai Stoica.
BursaTransport a realizat ºi uncalificativ pentru utilizarea apli -ca þiei, în care se þine cont de maimulþi factori, printre care ºi vizi -bilitatea companiei, transparenþacu care se afiºeazã cãtre ceilalþimembri - date complete desprecom panie, numere de telefon,nume complete ale angajaþilor,funcþiile acestora, limbi vorbiteetc. Acest aspect este de naturãsã creascã încrederea eventualilorparteneri.
Rapoarte decompanie
Rapoartele de companie re -prezintã un alt instrument oferitmem brilor BursaTransport. Aces -tea sunt rapoarte de credit. Rapor -tul Basic este disponibil online,este ieftin ºi poate ajuta la luareaunei decizii rapide privind pre lua -rea sau nu a unui transport.
Rapoartele complete sunt dis -po nibile în trei zile lucrãtoare ºicuprind numeroase date, inclusivde spre acþionari sau dacã s-a ce -rut insolvenþa respectivei com -panii.
Utilizarea acestor rapoartelimiteazã riscurile de neplatã.
Dar asta nu este tot.„BursaTransport are un sistem
de incidente de platã unde se potraporta problemele legate deneplata facturilor. Acestea trebuieprobate cu documente; noi luãmulterior legãtura cu firma care nu aplãtit ºi, dacã plata nu se reali zea -zã în ºapte zile lucrãtoare, inci den -tul este publicat pe Bursã. Dacã seacumuleazã mai multe in ci dentesau problema este mai gravã, sepoate ajunge la blocarea ac cesuluirespectivei companii la BursaTran -sport“, a arãtat Mihai Stoica.
Siguranţa mărfii
În ultima vreme, au fostsemnalate cazuri de furt deidentitate. Practic, cineva se pre -zenta la încãrcare cu un camioncu numere false, iar apoi dispãreacu marfa.
Aceste cazuri pot fi prevenitesau mãcar limitate de cãtre celcare încarcã marfa printr-o ve -rificare atentã a actelor ºo fe ruluiºi maºinii.
De asemenea, au existat ºi ca -zuri în care intermediari se folo -
seau de transportatori pentru afura marfa. În situaþiile respective,transportatorii au fost deturnaþide la locul iniþial de descãrcare.Marfa era încãrcatã în alte ca -mioane ºi, astfel, dispãrea repedede la noul loc de descãrcare. Înaceste cazuri, transportatorii nuar trebui sã accepte cu uºurinþãschimbarea locului de descãrcarefaþã de cel trecut pe CMR.
„Dacã, totuºi, un asemenea cazare loc, noi putem oferi informaþiicare pot duce, în final, la prindereainfractorilor. Am implementatsisteme de urmãrire a tuturor click-urilor care se dau pe o marfãpublicatã. Astfel, pu tem ºti cine avizualizat o anumitã mar fã. Deasemenea, urmãrim ip-uri le ºiputem oferi poliþiei informaþiile ne -cesare pentru a demara cercetãrile.Colaborãm foarte bine cu poliþia ºiavem câteva cazuri care au dus laarestãri. Siguranþa este principalulnostru obiectiv ºi, de aceea, pre -gã tim pentru partea a doua a anuluiºi alte instrumente care sã previnãfurturile de identitate“, a completatdirectorul de vânzãri Dacodasoft.
Radu [email protected]
S iguranþa în afacerea detransport reprezintã unsubiect foarte importantmai ales în aceastã pe ri -oa dã. Practic, criza eco -
no micã face ca probleme precumneîncasarea facturilor sau dispariþiaunui camion sã fie cu atât mai greude depãºit.
„Siguranþa în afacerea detransport are douã componente -sigu ranþa plãþilor pentru transpor -ta tori, iar pe de altã parte siguranþamãrfurilor“, a arãtat Mihai Stoica,director vânzãri Dacodasoft.
Cunoaştereapartenerilor
Pe BursaTransport, se publicãzilnic peste 10 mii de anunþuri demãrfuri ºi, astfel, procesul de se -
lec þie a mãrfii transportate estefoar te important pentru un ope -rator de transport.
„Transportatorul poate ºitrebuie sã verifice partenerul cucare urmeazã sã semneze un con -tract ºi, de aceea, punem la dis -po ziþia membrilor noºtri o serie deinformaþii utile. Printre acestea senu mãrã profilul firmei, data înfi -in þãrii, data de la care are cont peBursaTransport. În plus, existã ozonã de statistici - numãr anun -þuri mãrfuri publicate de-a lungultim pului, numãr anunþuri cami oa -ne disponibile... Tot aici apar ºiin cidentele de platã dacã respec -ti va firmã a avut aºa ceva“, aprecizat Mihai Stoica.
Un alt instrument de analizãeste scoringul de companie, princare se poate analiza activitatea
firmei pe BursaTransport. În cazulexpeditorilor, sunt contorizatenumãrul de mãrfuri publicate ºinumãrul de camioane consultate.Pentru activitatea de transportatorse þine cont inclusiv de cãutareade mãrfuri.
„În momentul în care un trans -por tator doreºte sã ia o marfãtrebuie sã ºtie cât de importantãeste activitatea expeditorului.Avem ºi indicatori care se referãla comportamentul firmelor încontracte. Se contorizeazã zilelede întârzire la plata transportului,raportate la numãrul de mãrfuripublicate. Þinem cont de toateincidentele susþinute de docu -men te. În cazul transportatorilor,þinem cont de incidentele detrans port reclamate la adresacom pa niei, raportate la numãrul
BursaTransport şi-a concentrat în ultimavreme eforturile pentru creşterea siguranţeitranzacţiilor şi, astfel, au fost puse ladispoziţia membrilor o serie de instrumentemenite să scadă semnificativ riscurile.
Cum poţi lua o cursă sigurăde transport
Mihai Stoica,director vânzări
Dacodasoft:Atunci când preia omarfã, un
transportator ar trebui sãverifice ce amploare areactivitatea firmei caexpeditor, cum se comportãîn contracte ca beneficiar ºi,în plus, ar trebui consultatestatisticile referitoare larespectiva companie.“
„
iunie 2011............................................................................................................................
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
27
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201126
Statisticile prezentate în cadrul conferinţeide la Poiana Braşov arată, fără nici un dubiu,dificultăţile pe care le întâmpină încontinuare piaţa de transport în România.Numai în ultimul an, peste 2.500 de firme detransport marfă şi-au închis activitatea.
Ș i totuºi, creºte numãrulcompa ni ilor care rea li -zeazã transport în contpropriu. În ultimele 12luni, peste 700 de firme
au fãcut acest pas, care demon -strea zã deze chi li brele din piaþã.Pe de o parte, foarte multe firmede transport nu mai pot face faþãcosturilor ºi îºi opresc activitatea,iar pe de altã parte beneficiari aiserviciilor de transport nu mai gã -sesc camioanele de care au ne -voie ºi îºi achiziþioneazã propria
flotã. Având în vedere tarifele detrans port care se practicã pe pia -þã, este greu de crezut cã achi -ziþionarea propriei flote de ca - mioane de cãtre beneficiarii deservicii de transport are la bazão decizie legatã de profitabilitate.Mai degrabã este vorba despredis ponibilitate - faptul cã nu gã -sesc maºinile de care au nevoie,atunci când au nevoie.
Numãrul autovehiculelor li cen -þiate este, de asemenea, în scã -dere, cu aproape 5.500 de aut o -vehicule în ultimul an. O uºoarãcreºtere s-a înregistrat la parculdeþinut de firmele care realizeazãtransport în cont propriu.
Fãrâmiþarea pieþei de trans -port este un aspect deja bine cu -noscut. La ora actualã, 86% dintreoperatorii de transport au sub 5autovehicule.
În ceea ce priveºte vârsta par -cului auto, este evident faptul cãasistãm la o îmbãtrânire a aces -tuia. Doar 3% are o vechime maimicã de un an, în timp ce 30%din parc are o vechime de peste10 ani.
Radu [email protected]
Piaţa de transportscade în continuare
Sursa: ARR
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
.......................................................................................................................... iunie 201128 iunie 2011............................................................................................................................ 29
AM
MA
RFĂ
, CA
UT T
RA
NSP
OR
T
P ractic, singurul lucru si -gur rãmâne faptul cã,pânã la finalul anului,vom avea o nouã legea transporturilor, dar ce
va conþine aceasta ºi sub ce formãva apãrea…
Noutăţi aduse deregulamenteleeuropene
Regulamentele europene vortrebui, totuºi, sã fie preluate înlegislaþia naþionalã.
„La sfârºitul anului 2009, aufost adoptate trei regulamenteeuropene, unul dintre ele referitorla accesul la profesie ºi celelalteprivind piaþa internaþionalã atrans portului de mãrfuri ºi per -soa ne. Aceste regulamente vorde veni aplicabile în statele mem -bre începând cu 4 decembrie2011. În consecinþã, ºi legislaþiaromâneascã va trebui modificatã“,
a explicat William Padina, rep re -zentant UNTRR.
Condiþia de sediu este un primelement de noutate. Astfel, trans -por tatorii rutieri vor trebui sã deþi -nã un sediu stabil în România, sãîºi poatã repara vehiculele în Ro -mâ nia ºi vehiculele pe care le de -þin sã fie puse în circulaþie în Ro -mânia.
„În ceea ce priveºte buna re -pu taþie, s-a introdus cores pon sa -bi lizarea managerului de transportºi a firmei. Depãºirea masei maxi -me autorizate, un ºofer care nuopreºte la control sau refuzã sãprezinte documentele la controlsunt motive pentru care mana ge -rul de transport îºi pierde bunare putaþie. Capacitatea financiarãva putea fi doveditã ºi printr-oasigurare sau printr-o garanþieban carã. Asigurarea va trebui sãga ranteze faptul cã trans por ta to -rul face faþã costurilor pentruderularea activitãþii. Autoritãþilear trebui sã prevadã niºte condiþiiminime pe care asigurarea ar tre -bui sã le îndeplineascã“, a com -ple tat William Padina.
O altã noutate este intro du -ce rea cazierului conducãtoruluiauto. Acest instrument ar puteadu ce la o responsabilizare a ºo -fe rilor, care ar fi nevoiþi sã înveþemai bine ceea ce trebuie sã facã.
LLeeggiissllaaţţiiaa -- llaa ffeell ddeeiimmpprreevviizziibbiillăă
DDeeşşii,, ppâânnăă llaa ssffâârrşşiittuull aacceessttuuii aann,, ttrreeiirreegguullaammeennttee eeuurrooppeennee vvoorr iinnttrraa îînn vviiggooaarree,,iiaarr ddiissccuuţţiiiillee lleeggaattee ddee oo nnoouuăă lleeggee aattrraannssppoorrttuurriilloorr aauu ddeemmaarraatt îînnccăă ddiinn 22000099,,ssiittuuaaţţiiaa eessttee,, îînn ccoonnttiinnuuaarree,, nneeccllaarrăă..
care expeditorii sunt obligaþi sã ode þinã pentru a-ºi dovedi capa ci -tatea financiarã.
Reprezentanþii caselor de ex -pe diþie contestã acest instrument,afir mând cã este ilegal ºi nefunc -þio nal.
„Prin scrisoarea de garanþiebancarã se încalcã atât constituþiacât ºi alte legi, inclusiv cea a con -curenþei. Nici bãncile ºi nici ARRnu sunt instituþii de executare si litã.În plus, aºa cum este for mu latãactuala legislaþie, scrisoarea degaranþie bancarã nu este pen trutransportatori, ci pentru clienþiiexpeditorilor, care nu sunt trans -por tatorii, ci clienþii finali ai servi -ciului de transport. La ora actualã,nu putem interveni cu propuneri demodificãri la noua lege a trans -porturilor, pentru cã nu se ºtie undese lucreazã la acest proiect. Practic,nu avem cu cine sã vor bim. Comisiade dialog social nu ar trebui sã fiedoar o chestiune de formã“, a arãtatGeorge Iacob-Anca, preºedintelePatronatului Expeditorilor.
Pe de altã parte, reprezentanþiiARR au afirmat faptul cã s-a gãsito soluþie pentru a face funcþionalãscrisoarea de garanþie bancarã.
„Modificarea legislativã princare s-a introdus obligativitatea ca -pacitãþii financiare dovedite de cã -tre o societate care face inter me -diere a fost fundamentatã de sute lede plângeri ale transpor ta to rilorcare nu ºi-au mai primit banii pentrucursele efectuate. Eli minarea asigu -rãrii de risc s-a fãcut pentru cãaceasta nu aco pe rea practic nimic.Am încheiat un protocol cu o bancã,prin care le transmitem periodictoþi opera to rii licenþiaþi, aceºtia fiindpoten þialii beneficiari ai scrisorii dega ranþie bancarã. Transportatorulcare face dovada cã a efectuat ocursã preluatã de la o societate deintermediere ºi nu i-a fost plã titã,poate merge direct la bancã ºiexecutã scrisoarea de garanþie“, adeclarat Daniela Dobrilã, di rec torlicenþe ARR.
Scrisoarea degaranţie bancarăpentru expeditori
Transportatorii au cerut de multãvreme gãsirea unor mo da li tãþi pen -tru garantarea plãþii de cãtre inter -mediari pentru serviciile prestate.
Astfel, a apãrut mult discutatascrisoare de garanþie bancarã, pe
Un cerc vicios:infrastructură-legislaţie-corupţie
Transportatorii s-au plâns de a -men zile mari ºi de greutatea cu carepoate fi respectatã legislaþia, în spe -cial din cauza infrastructurii - estedificil sã respecþi orele de conducereºi odihnã ale ºoferilor ºi, totodatã,re stricþiile privind ma sele maximead mise pe axã. De aseme nea, existãsus piciuni pri vind discriminarea ope -ratorilor români faþã de cei strãini.
Reprezentanþii ARR au de clarat,însã, faptul cã operatorii strãini sanc -þio naþi plãtesc amen zile în proporþiede 100%, dar au arãtat și cã pro -cedura de sancþio na re a ope ra torilorstrãini este mai dificilã.
Lipsa de predictibilitate faceviaþa grea transportatorilor, atât dinpunct de vedere legislativ cât ºi alcon trolului, iar corupþia a de venitun fenomen generalizat, aceasta fi -ind una dintre princi pa lele problemecare trebuie ame lio rate pentru a seajunge la o relaþie fireascã între ope -ra torii de transport ºi autoritãþi. Unase menea fe no men este greu dere zol vat fãrã spri jinul transpor ta to -ri lor, iar repre zen tanþii autoritãþilorau amintit fap tul cã nici o plângerenu a fost de pusã în acest sens.Trans por ta to rii se tem, însã, cã oase me nea plângere înseamnã închi -de rea afacerii în câteva luni de zile.Mai ales în con diþiile în care opiniageneralã este aceea cã nu se poatemerge 100% legal în România.
„Infrastructura rutierã ne afec -teazã pe toþi - viteza de deplasareeste la jumãtate faþã de alte þãri,costurile de exploatare ale parcu -lui sunt duble, siguranþa rutierã estela pãmânt, nu avem parcãri unde sãpu tem opri pentru pau ze le obli ga -torii... Trebuie sã facem front comunpentru a rezolva problemele pe carele avem“, a afirmat Costantin Oprea,vicepre ºe dinte FORT.
Radu [email protected]
WWiilllliiaamm PPaaddiinnaa
GGeeoorrggeeIIaaccoobb--AAnnccaa
DDaanniieellaaDDoobbrriillăă
CCoonnssttaannttiinnOOpprreeaa
INTER
VIU
.......................................................................................................................... iunie 201130
Ziua Cargo: Care suntsemnalele pe care le-atransmis 2010?Adriana Ahciarliu: Ca un prim
diag nostic pentru 2010, care dã otentã optimistã acestei pe ri oa de,pot spune cã a fost înregistratã ofrânare puternicã a scãderii în zo -na volumului de finanþãri noi. Dease menea, se pãstreazã oare cumpon derea pe categorii de bu nuri fi -nan þate, adicã vehiculele rã mân ma -joritare, plasându-se la 63% din to -tal la finele lui 2010. Pe de altãpar te, este interesant fap tul cã avemo constanþã la nivel tri mes trial. Afost o crizã care a în ceput cu oloviturã foarte pu ter nicã pe zo natrimestrialã, în tri mestrul al doi lea din2008, când s-a imple men tat noulmodel al ta xei de poluare, pe carenoi îl ve dem ca pe o cauzã internãde spo rire a crizei auto.
Consideraþi cã punctul deminim a fost atins? Cãîncepem redresarea?
Punctul de minim afost depăşit. Lesoriirepornesc motoareleDupă ce şi-a atinspunctul de minim,piaţa de leasing dăacum semnale derepornire. Bazeles-au schimbat însă,iar prudenţa estecuvântul de ordine.Despre prezent şiviitor în acestdomeniu am stat devorbă cu AdrianaAhciarliu, secretargeneral al AsociaţieiSocietăţilorFinanciare dinRomânia.
Da. Am vorbit cu majoritateacelor care sunt activi mai ales înpiaþa auto ºi toþi ºi-au exprimatsperanþe de repornire în 2012.
Existã încã o teamã înceea ce priveºte finanþareavehiculelor comerciale?Teamã existã ºi e normal acest
lu cru, pentru cã încrederea aceeaspo ritã în relaþia cu furnizorul ade clanºat niºte semne de între ba -re, þinând cont de faptul cã frau -de le din zona auto s-au nãscut ºicu sprijinul unor furnizori. Sunt fi -nan þãri de show-room, care s-audo vedit a fi intenþii de fraudã dinpartea furnizorului. Nu mã referla o categorie auto anume, ci vor -besc la modul general de vehicule.De asemenea, au existat finanþãriduble, când acelaºi vehicul sauace eaºi flotã au fost finanþate decã tre mai multe companii de leas -
ing. Multe dintre aceste fraude auînceput sã fie dovedite.
Pe de altã parte, ºifurnizorii acuzã finanþatoriide concurenþã neloialã, însensul cã ºi-au trimisclienþi la societatea deleasing pentru achiziþiaunui vehicul nou, iar acololi s-a propus o altã maºinãaflatã în parcul lesorului,spunându-li-se cã doarpentru aceea vor primifinanþare.Este un comportament foarte
normal. Atâta vreme cât noi am re -posedat bunuri din cauza cli en þilorcare au intrat în incapacitate deplatã, aceste bunuri trebuie re vân -dute, pentru cã ele induc cos turipentru noi. Aºa cum spuneam, estenormalã atitudinea lesorului, þinândcont inclusiv de analiza ris cu rilor.Pe de o parte, este riscul clientuluiºi, pe de altã parte, este riscul afe -rent vehiculului finanþat. Dacã vehi -cu lul este deja proprie ta tea finanþa -torilor implicã niºte costuri, iar înmomentul în care devine obiectulunui contract de leas ing nu maiinduce costuri, ci adu ce venituri dinfinanþare. Este nor mal ca acel bunsã fie trecut spre zona de venituri
Timpul a scos la ivealãpractici incorecte în
piaþã, nu neapãrat din parteafinanþatorilor, cât din parteafurnizorilor care sunt implicaþiîn contracte de leasing“
„
Avem un catalogSchwacke la nivel
european privind vehiculeledestinate pasagerilor. Aºaceva trebuie sã existe ºi înRomânia ºi nu numai pevehicule destinate pasagerilor,ci pe toate categoriile devehicule.“
„
ºi nu spre zona de cheltuieli. Iar cli -entul în sine ar putea sã gândeascãcã este mai avantajat ºi din punctulde vedere al lichiditãþilor în propriasa afacere, dacã ia un vehicul se -cond-hand. Noi nu suntem dealeriauto. Dacã piaþa furnizorilor autoar fi una deschisã colaborãrii, ei artrebui sã fie foarte interesaþi înrevân zarea acestor vehicule dinzona second-hand, într-o oarecareor ganizare ºi reglementare a pie -þei second-hand, într-un oarecarebenchmark, într-o evaluare pe unindex comun a pieþei de second-hand. Dacã nu existã un terþ neutrucare sã dea un preþ de refe rin þã,piaþa va rãmâne în con tinuare blo -ca tã. Chiar dacã sunt vãzute oare -cum cu semne de întrebare înaceas tã zonã de remarketing, so -cie tãþile de leasing au politici depru denþialitate, au costuri de pro -vi zionare. Ele sunt obligate sã-ºiaco pere aceste cos turi ºi, chiardacã nu le acoperã, sã le eviden -þie ze contabil într-un mod corect.Sunt obligate sã ur mã reascã ovaloare justã a acelui vehicul pepiaþa de second-hand.
Care este situaþia flotelorreposedate?În principiu, eu spun cã am
ajuns la momentul în care rãuplatnicii s-au stins, iar finanþãrilenu se mai acordã fãrã o analizãatentã a clientului.
Existã mai multã prudenþãdin partea companiilor deleasing. Cum se manifestãea în relaþie cu clientul? Este riscul de contrapartidã,
care trebuie urmãrit cu o foarte
mare atenþie ºi, dacã mã întrebaþipe mine personal, eu cred foartemult în acea definiþie inter na þio -na lã a leasingului prin convenþiaUni droit, care promoveazã con -trac tul de leasing ca fiind unul tri -partit. Într-adevãr, în leasing, sunt3 pãrþi: furnizorul care negociazãcu utilizatorul, utilizatorul ºi finan -þatorul. Finanþatorul este cel carefi nanþeazã atât vânzãrile furnizo -ru lui, cât ºi achiziþia în numele uti -l izatorului. Cu alte cuvinte, fi -nanþatorul este undeva la mijlocºi trebuie sã analizeze riscurilecãtre ambele pãrþi. Pe de altã par -te, mai este ºi zona asigurãtorilorcare au preluat foarte multe riscuriºi care au avut ºi ei daune foartemari în aceastã perioadã ºi careau devenit mult mai prudenþi ºi,de asemenea, mult mai scumpi.
Cum ar trebui sã arateastãzi o companie ca sãpoatã primi finanþare?Ar trebui sã fie organizatã foar -
te corect, sã funcþioneze con formunor norme interne de busi nessfoarte bine stabilite ºi foarte binerespectate. Ar trebui sã aibã unplan de afaceri credibil ºi, în ace -laºi timp, o zonã de garanþii caresã dea încredere finan þa torului.
Dureazã mai mult analizadosarului? Se cer datesuplimentare?Perioada de analizã a do sa ru -
lui a fost întotdeauna un factorde competiþie, iar finanþatorii s-aulãudat fiecare cu factorul timp cafiind o ofertã în plus.
Nu cred cã timpul conteazãneapãrat, pentru cã dincolo deperioada de aprobare a dosaruluimai trebuie luatã în calcul ºiperioada de livrare. Clientul segrãbeºte pentru un rãspuns înceea ce priveºte finanþarea ºi apoiaºteaptã rãbdãtor chiar ºi 3 lunisã îi fie livratã maºina. Nu factorultimp conteazã atât de mult acum,dupã aceastã crizã, ci seriozitatea
INTER
VIU
.......................................................................................................................... iunie 201132 iunie 2011............................................................................................................................ 33
EV
EN
IMEN
T
10 ani, 265 milioanede euro investiţi, 3.000 de angajaţi
„Acum 10 ani, Michelin intra în România cupromisiunea de a dezvolta aici o afaceresustenabilă pe termen lung. Am făcutinvestiţii de peste 265 de milioane de euroîn tehnologie şi în modernizarea uzinelor,punând, în acelaşi timp, accent pe formareaşi dezvoltarea echipelor. Astăzi, toateunităţile din România sunt la standardeleinternaţionale Michelin“. Aşa a rezumat EricFaidy, preşedintele Michelin România şiBalcani, evoluţia grupului francez înRomânia, cu ocazia împlinirii a 10 ani deprezenţă pe piaţa autohtonă.
Respect pentrumediu
- Mai puþin de 5% dinimpactul asupra mediuluieste cauzat de fabricareaanvelopelor
- 86% din impactul asupramediului este produs în fazade utilizare a anvelopelor
- 34.000.000 de tone de CO2
au fost salvate prin lansareaanvelopelor inovatoareMichelin Green Tires (1992)
- Toate fabricile Michelin suntcertificate ISO 9001
- Obiectivul Michelin Grup:reducerea impactului asupramediului al siturilor sale cu35% în perioada 2005 -2015.În perioada 2001 - 2010, Michelin România a realizat o producþie de peste
450.000 de tone de anvelope ºi peste 150.000 de tone de cord metalic.
I ntrarea liderului mondial dinsegmentul anvelopelor înpiaþa localã a avut loc în varaanului 2001, odatã cu achizi -þio narea de la Tofan Grup a
uzinei Victoria Floreºti, urmatã, lascurt timp, de cumpãrarea uzineiSilvania de la Zalãu.
În prezent, Michelin opereazãpe piaþa din România douã unitãþide producþie de anvelope la Floreºtiºi Zalãu, o unitate de producþie decord metalic - construitã integral(greenfield), în 2004, tot la Zalãu- un atelier de reºapare, o echipãde cartografie, responsabilã cu rea -li zarea de hãrþi ºi ghiduri, ºi o reþeacomercialã naþionalã. Echipa Mi -
chelin numãrã, în acest moment,aproape 3.000 de angajaþi.
În fabricile Michelin din Româ -nia, sunt produse anvelope pentruturisme - mãrcile Michelin, BFGood rich, Kormoran ºi Kleber, carese exportã pe pieþele din Europa,America de Nord ºi Asia. Se produc,de asemenea, anvelope de camion,radiale cu camerã de aer ºi tubelesssub mãrcile asociate Taurus, Kor -moran, Riken, anvelope industrialemarca Michelin, precum ºi anvelopedestinate echipãrii stivuitoarelor,maºinilor ºi utilajelor care lucreazãîn minele subterane.
De menþionat cã în anul 2005,Michelin România a devenit centru
regional pentru zona Balcanilor(Michelin RoBa), coordonând, pelângã activitatea de pe piaþa localã,operaþiunile de producþie ºi co mer -ciale din Albania, Bulgaria, Croaþia,Federaþia Bosniei ºi Herþegovinei,Macedonia, Muntenegru ºi Serbia.
Compania Michelin este pre -zen tã în 170 de þãri, are peste111.000 de angajaþi în toatã lumeaºi 70 de uzine în 18 þãri. Grupul arecentre de cercetare în Europa,Statele Unite ale Americii ºi Asia,precum ºi douã plantaþii de cauciucîn Brazilia.
Cristina [email protected]
ºi respectarea businessului nos -tru, prudenþialitatea.
Se cer avansuri mai mari?Da, pentru cã avansul în sine
acoperã o parte din risc, iar piaþaauto s-a dovedit a fi una de riscdestul de mare. Este normal sãacoperim riscul din primul pas alfinanþãrii.
Nu cred cã putem vorbi în vii -to rul apropiat de o reducere anive lului avansului pentru cã de -mon streazã seriozitatea ºi pu te -rea financiarã a utilizatorului, careeste capabil sã îºi con stru iascãºi singur o parte a busi nessului.
Credeþi cã, în aceastãperioadã, a fost favorizatãdezvoltarea altor produsede finanþare, precum saleand lease back?Da ºi este foarte bine. Este un
semn bun, pentru cã, în aceastãpe rioadã de crizã, am învãþat cãexis tã ºi alte produse pe careleasin gul le poate oferi. Sale andlease back este unul dintre ele.Noi le-am definit prin legea leasin -gu lui în 2006, dar ne-a fost foartegreu sã le impunem pe piaþã. Fie -care crizã scoate în faþã ºi anu -mite lu cruri bune care þin deeducare, de informare, de trans -formare... Este foarte bine cã afost promovat sale and lease backca o alternativã a creditului pentruinvestiþii. În mãsura în care con -siderãm zona trans por tu rilor cabusiness pe care îl finan þãm prinsale and lease back în sensulrefinanþãrii sediului, putem spunecã este o infuzie de lichiditãþi pecare o dãm transportatorului casã-ºi reporneascã businessuldupã crizã. Iar aceasta înseamnão notã de încredere cãtre aceltrans por tator.
Vorbim, deci, desprerepornire dupã crizã.Da. Este cazul, chiar dacã o
facem cu paºi mici, într-un ritmlent, dar trebuie sã investim în -cre dere ºi sã venim ºi cu alt mesajdecât cel de cãdere. Mai jos deatât nu se poate merge.
Vã mulþumim.
Cristina [email protected]
Sunt voci care se întorcîmpotriva noastrã pentru
cã a crescut costul finanþãrii.Dar s-a majorat în primul rândcostul asigurãrii, iar acesteasigurãri nu le facturãm noi.“
„
Nu cred cã putem vorbiîn viitorul apropiat de o
reducere a nivelului avansului.“
„
iunie 2011............................................................................................................................
INTER
VIU
35
INTER
VIU
.......................................................................................................................... iunie 201134
Dinamica pe care Scania o arată în ultimavreme este confirmată de lansarea unui nouprodus pe piaţă. Scania Rental este gata săpună la dispoziţia clienţilor autovehicule noi,închiriate, costurile, veniturile dar şi profitulclientului fiind calculate cu grijă - contractde doi sau trei ani, 120.000 km parcurşi pean, 0,85 euro/km tarif de transport, costuricu motorina sub 38.000 euro, salariu şofer15.000 euro/an etc. La final, Scaniaestimează pentru clienţi un profit brut pecamion de peste 13.000 euro. Am discutatdespre acest produs îndrăzneţ cu Mike Sells,Sales Director Scania Black Sea.
noi. Considerãm cã putem ad mi -nis tra aceste riscuri în numeleclien tului. Timp de 2 sau 3 ani,clien tul va utiliza vehiculul, daraces ta va fi deþinut de Scania Ren -tal, care va oferi servicii completede reparaþii ºi întreþinere, asistenþãpe drum etc. Sunt, de asemenea,incluse asigurãrile, serviciile demanagement al flotelor, trainingºoferi. Oferim ºi o garantare a tim -pu lui de utilizare. Dacã nu îi asi -gu rãm clientului o utilizare con -stan tã a vehiculului, îi plãtimpe na lizãri. Deci, ne asumãm 100%responsabilitatea de a men þinevehiculul eficient, asistãm clientulîn efortul de a menþine ºi ºoferiieficienþi, pentru ca vehi cu lul sã semiºte ºi sã câºtige bani.
Clientul trebuie sã utilizezeve hiculul în conformitate cu legiledin transporturi, ceea ce înseam -nã, de exemplu, cã nu trebuie sãîl supraîncarce. Putem controlaacest aspect prin intermediul sis -te melor pe care le avem pecamion.
Acesta este un produs des ti -nat în special transporturilor delun gã distanþã, intern sau interna -þio nal. Este vorba despre un pro -dus destinat companiilor care factransporturi cãtre sau din Româ -nia, import ºi export, deoareceeste vorba despre un produs pecare îl susþine Scania România.
Clientul trebuie, de asemenea,sã trateze vehiculul ca ºi cum arfi al lui. De exemplu, are respon -sa bilitatea de a raporta oricedefecþiune. Dacã nu raporteazã odefecþiune iar aceasta rezultã îndaune, nu vom acoperi acestedaune. Noi putem verifica cândanume a apãrut eroarea ºi câttimp a circulat cu vehiculul aºa.
Aþi realizat ºi un plan deafaceri pentru potenþialiiclienþi.Exemplul folosit de noi a luat
în calcul un total de 120.000 kmparcurºi pe an cu un vehicul - ocifrã medie pentru o companie detransport implicatã în operaþiunide export-import. Dar putem aco -peri prin intermediul contractuluiorice kilometraj, dacã este nece -
sar. Pentru o distanþã mai lungãse vor face, desigur, recalculãride tarife, pentru cã acest lucruafec teazã costurile de men te nan -þã ºi valoarea rezidualã a vehi cu -lu lui. Vom obþine date de la ve hi -cul în fiecare lunã în privinþakilo metrajului parcurs ºi, dacã seva depãºi media de 120.000km/an, vom renegocia cu clientul.
Faptul cã le cerem sã lucreze100% legal nu este atât de res -trictriv atunci când este vorbadespre activitãþile de import-ex -port. Transportatorii care operea -zã la internaþional se confruntãcu mult mai multe controale ºitre buie sã respecte legislaþia eu -ro peanã. Avem discuþii chiar ºi cuclienþi care opereazã numai întrans por tul naþional, care apre cia -zã cã este mult mai important sãrulezi legal, pentru cã acest lucruinfluenþeazã uzura vehiculului ºiar mai fi ºi amenzile pe care, altfel,ar trebui sã le plãteascã etc.
Care sunt estimãriledumneavoastrãpentru acest produs?Suntem conºtienþi de faptul
cã în cultura de afaceri din Ro mâ -nia transportatorul încã doreºtesã fie proprietarul vehiculelor pecare le opereazã. Dar acesta esteun produs de tip „sãmânþã“. ÎnVestul Europei, penetrarea acestuitip de produs pe piaþã este undevala 35-45%, pentru cã este vorbadespre un produs de închiriere pebaza unei game complete deservicii. În România, prognozanoastrã pentru acest an este de5% din vânzãrile Scania. Credemcã sunt în jur de 100 de companiiromâneºti care ar putea fi inte re -sate de acest produs. Scopul nueste de a crea o revoluþie astãzi,ci de a începe o nouã evoluþie.
Transportatorii vor avea nevoiesã se dezvolte, dar nu vor aveafoarte multã încredere în evoluþiapieþei. Un transportator, care areun contract pe un an sau doi anicu propriul sãu client, poate sãasigure un procent al flotei saleprin intermediul închirierii, ceeace îi oferã un anumit grad de fle -xibilitate, pentru cã, dacã pierde
contractul, poate pur ºi simplu sãreturneze camioanele.
În plus, acest produs poateoptimiza costurile de operare aletransportatorului.
Avem programe de fleet ma n -agement, obþinem rapoarte asu praconsumului de combustibil ºi ofe -rim training pentru ºoferi, mai alesîn cazurile în care consu mu rile nusunt în conformitate cu aº teptãrilenoas tre. Un training bun al ºoferuluiare ca efect o econo mie de com -bus tibil de pânã la 10%. De ase -menea, vehiculele vor fi echipatecu sistem de schim bare a vitezelorasistat de com puter, ceea ce vagenera eco nomii de combustibil.
Care sunt riscurile pe care le presupuneacest produs?Existã douã mari riscuri aso -
cia te acestui produs. Unul dintreele este faptul cã transportatorulpoate nu va realiza respon sa bi li -ta tea pe care o are, iar dacã pro -dusul este interesant pentru el,dar nu îºi asumã responsa bi li ta -tea, pur ºi simplu, vom retrage ca -mionul. În contract, sunt prevãzuteanumite specificaþii; de exemplu,sunt incluse niºte reguli în ceeace priveºte condiþia vehicululuiatunci când este returnat; de ase -me nea, clientul trebuie sã ne pre -zinte vehiculul pentru operaþiunilede reparaþii ºi întreþinere atuncicând anunþãm cã este timpul sãse prezinte. Dar nu le cerem ope -ra torilor de transport sã facã nimicdin ceea ce nu ar trebui sã facãori cum. Acoperim toate costurilede reparaþii ºi întreþinere, exclusivpe cele asociate daunelor prove -nite din abuz sau neglijenþã.
Scania iese din crizã, în Ro -mâ nia, ca o companie total schim -ba tã, care menþine toate valoriletradiþionale Scania, dar adãugândla acestea un model diferit de afa -ceri. Ieºim pe piaþã cu o ofertãmult mai largã de produse ºi cuo atitudine diferitã faþã de cea cucare am intrat în crizã, mult maimult business-oriented.
Radu [email protected]
Planul de afaceri
Scania
Ziua Cargo: Consideraþi cãeste un moment potrivitpentru a lansa acestprodus?Mike Sells: Pentru noi, nivelul
afa cerilor este deja de douã orimai mare decât în 2010, iar 2010a fost de trei ori nivelul din 2009.Dar este foarte uºor sã obþii astfelde multipli atunci când porneºti dela niveluri scãzute. Piaþa aratã cusi guranþã primele semne de recu -pe rare, iar aceasta va fi gradualã,pe parcursul acestui an ºi pe par -cursul anului urmãtor.
De ce aducem acum pe piaþãacest produs? Considerãm cãîntr-a devãr se manifestã o reve -ni re, avem semnale de la clienþiinoºtri cã se înregistreazã o creº -tere a trans porturilor, dar acestlucru este contracarat de faptulcã sunt creºteri încã ºi mai mariale pre þu rilor combustibilului. Dinpunctul de vedere al Scania, estemo men tul potrivit pentru a ajutaanumite com panii de transport sãîºi admi nis treze costurile.
Acest produs nu este pentrutoatã lumea, ci pentru clienþii care
acordã atenþie costurilor lor deoperare ºi care iau în serios ideeade a fi capabili sã previzio ne ze/an -ticipeze aceste costuri. Îi aju tãmsã îºi organizeze mai stra tegicafacerea, prin transferul unoradintre riscurile tradiþionale cãtrenoi. Este vorba despre acei clienþicare înþeleg costurile de ope rareºi înþeleg ce rãspundere au faþãde noi, în calitate de fur nizori.
În privinþa pieþei de vehiculesecond-hand, aceastã iniþiativã vaîncepe sã stabileascã, pe termenlung, o sursã internã de vehiculeuza te, iar acest lucru este impor -tant pentru România, mai ales încontextul taxei de mediu stabilitãde guvern.
Cum veþi selecta aceºticlienþi?Sunt douã surse de inspiraþie
- criterii de bazã. Unul este celtra diþional, legat de situaþia finan -cia rã a companiei, deoarece estevorba despre un produs pe bazaunui leasing operaþional/în ch i rie -re. Cel de-al doilea, care este multmai important, este reputaþiaclien tului. Iar aici va trebui sã neba zãm pe forþa noastrã de vânzãri,pentru cã reputaþia clientului înca zul acestui produs este vitalã.Re putaþia înseamnã sã ai modelede afaceri sustenabile, sã ai dejao flotã de dimensiuni medii saumari ºi sã înþelegi valoarea faptuluicã ai grijã de vehicule. Este unpro ces destul de simplu. Un vân -zã tor care viziteazã clientul va pu -tea sã îºi dea seama dacã flotaeste întreþinutã bine. Este o de -cizie subiectivã, dar este un as -pect important.
Care este conceptul debazã al acestui produs?Conceptul de bazã este trans -
fe rul unor riscuri tradiþionale lega -te de deþinerea vehiculului cãtre
Va trebui sã gãsimclienþi care înþeleg
conceptul unui parteneriat. Înprimul rând, ne bazãm peintegritatea clientului, darmonitorizãm prin intermediulsistemelor de la bordulvehiculului modul în careacesta a fost utilizat“
„
Existã ºi tradiþionaliºti,ºi moderniºti pe piaþã.
Noi spunem cã pentruoperatorul modern detransport a avea camionul înproprietate este irelevant.Utilizarea eficientã acamionului face diferenþa“
„
Cap tractor G 420Ratã lunarã 2.175 euro/lunã - contract de 3 aniRatã lunarã 2.278 euro/lunã - contract de 2 aniCap tractor R 440
Ratã lunarã 2.296 euro/lunã - contract de 3 aniRatã lunarã 2.414 euro/lunã - contract de 2 ani
iunie 2011............................................................................................................................
EV
EN
IMEN
T
.......................................................................................................................... iunie 201136
Eusebiu Pistru, secretar de statMinisterul Transporturilor şi
Infrastructurii:„Ne dorim ca numãrul celor decedaþi ºi rãniþi grav însistemul de transport rutier sã fie cât mai aproape dezero. În afarã de siguranþa infrastructurii, un rolimportant pentru aceastã strategie îl are prevenþia
accidentelor rutiere prin educaþia tuturor celor implicaþi în trafic,indiferent de vârstã sau profesie. Este necesarã intensificarea ºiprofesionalizarea comunicãrii ºi informãrii privind siguranþa rutierã.Odatã cu aderarea la UE, România a adoptat o serie de mãsuripentru reducerea numãrului victimelor ºi a accidentelor rutieregrave, a cãror implementare plaseazã în prezent þara noastrã înprima jumãtate a clasamentului privind siguranþa rutierã în UE, ocreºtere semnificativã faþã de ultima poziþie, pe care am ocupat-o în2008. România încearcã ºi a reuºit, într-o anumitã mãsurã, prineforturile, implicarea ºi coordonarea mai multor instituþii, sã aibãºosele mai sigure. An de an, numãrul accidentelor cu victime scade.“
EV
EN
IMEN
T
37
Campania Naţionalăpentru SiguranţăRutieră
Dan Marius Andreescu,preşedinte ARSSM:
„ARSSM se va implica în studiul factorilor ce intervinîntr-un accident rutier, comportamentul ºoferilor,infrastructurã, starea vehiculelor, analiza ºi gestionareaaccidentelor de muncã, interacþiunea între diferitecategorii de utilizatori de rute, ce creeazã tensiuni. Vompune în dezbatere teme precum costurile reale ale unui
accident rutier, care este de trei ori mai mare decât al unui accident demuncã. Vom analiza ºi implementa managementul deplasãrilor pentrureducerea frecvenþei deplasãrilor salariaþilor, diminuând astfel riscurile,iar prin managementul parcului de vehicule dorim sã creºtempreocupãrile pentru întreþinerea vehiculelor.“
Comisar şef de poliţie CostinTătuc, şef serviciu educaţie
rutieră şi cooperare în cadrulDirecţiei Rutiere - IGPR:
„În România, anual, îºi pierd viaþa în accidente rutierepeste 2.300 de persoane, echivalentul populaþiei uneilocalitãþi rurale de nivel mediu. Totuºi, în ultimii doi ani,
s-a înregistrat o scãdere a numãrului de accidente grave. La finele anuluitrecut, am înregistrat un nivel de mortalitate situat sub nivelul anului2000. În 2010, faþã de 2008, s-a înregistrat o reducere a accidentelorgrave cu 13,4%, cu 22,9% mai puþine persoane decedate, 9,9% maipuþine persoane rãnite grav.“
Florian Meluş Coman, director general ARR:
„Am realizat niºte paºi concreþi în ridicarea ºtacheteiprivind autorizarea ºcolilor de conducãtori auto ºi ainstructorilor autorizaþi, ridicarea nivelului de examinareîn privinþa eliberãrii atestatelor profesionale. Pe data de4 decembrie, vor intra în vigoare regulamenteleeuropene ºi accesul la profesie va fi unul, de asemenea,
cu o ºtachetã mai ridicatã. Trebuie precizat însã faptul cã parcul naþionalla ora actualã este de 5,4 milioane de unitãþi, dintre care doar 130.000sunt supuse licenþierii ARR.“
General Virgil Vochină:„Pe ºosele are loc un rãzboi al unora împotriva altora- în ultimii 20 de ani, pe drumurile din România, audispãrut în accidente rutiere mai mult de 60.000 deromâni ºi poate sute de mii au fost rãniþi. Acestrãzboi are loc pe drumurile publice, ale tuturor, acolounde niºte indivizi îºi permit sã ucidã.“
Florin Truşcă, Manager Proiect -Campania Naţională pentru
Siguranţă Rutieră şi MentenanţaAutovehiculelor:
„Percepþia majoritãþii angajatorilor este cã activitãþile deprevenire a accidentelor sunt responsabilitateaautoritãþilor, prin mãsuri de constrângere. Încercãm sã-i
sensibilizãm ºi sã-i convingem cã mãsurile trebuie sprijinite de fiecaredintre noi. Sperãm ca la sfârºitul campaniei din acest an sã avem niºteghiduri de bune practici pe care angajatorii sã le utilizeze pentrureducerea numãrului de accidente rutiere. Beneficiem de un sprijinimportant ºi din partea Consiliului Interministerial pentru SiguranþãRutierã, în mod special din partea Poliþiei Rutiere ºi a Autoritãþii Rutiere.“
Asociaţia Românăpentru Securitate şiSănătate în Muncă(ARSSM) a organizatla începutul luniiConferinţa delansare şi primulWorkshop din cadrulCampaniei Naţionalepentru SiguranţăRutieră şiMentenanţaAutovehiculelor.
E venimentul, organizat înBucureºti, la Rin GrandHotel, a atras încã o datãatenþia asupra numãruluimare de accidente rutiere
din România ºi a consecinþeloracestora, încercând, totodatã, sãofere soluþii pentru reducerea lor.
În cadrul conferinþei, s-a su -bli niat importanþa pe care an ga -jatorii o au în creºterea siguranþeiru tiere, alãturi de mãsurile luatede cãtre autoritãþi.
Astfel, evenimentul a inclus ºiun workshop în cadrul cãruia s-audezbãtut studii de caz ºi mãsuriprac tice ce pot fi luate de an ga -jatori pentru reducerea riscurilorprovocate de accidente rutiere.
Temele dezbãtute au fost:Cos turile reale ale unui accidentrutier vs Deciziile de reducere achel tuielilor de mentenanþã a au -tovehiculelor; Pregãtirea pro fe -sio nalã continuã ºi implementareaei ca parte a politicii de securitateîn muncã a companiilor; Primulajutor - cum îl învãþãm teoretic ºicum îl aplicãm?
„Aceastã campanie este cuatât mai necesarã cu cât putemcon stata cã în materie de sigu -ran þã rutierã, statul nu poate facefaþã singur. Este nevoie sã gãsimsoluþii prin care sã se articulezemai bine eforturile susþinute la ni -vel naþional cu cele de la nivel lo -cal“, a arãtat Dan Marius A n dre -escu, preºedinte ARSSM.
Un aspect asupra cãruia s-aatras atenþia a fost acela cã nuexis tã o imagine exactã a nu mãru -lui de accidente rutiere care auloc în timpul activitãþii profesio -na le, fiind multe persoane careconduc autoturisme la locul demuncã.
John Holden, fost preºedinteal IOSH (Institution of Occu pa -tio nal Safety and Health) dinMarea Britanie, a subliniat faptulcã în ceea ce priveºte analiza fac -torilor care au dus la un ac cident,trebuie luate în considerare ºi as -pec te precum gradul de stres, pre -siu nea exercitatã asupra ºoferuluide cãtre angajator. În acest sens,responsabilizarea angajatoriloreste consideratã una dintre solu -þiile pentru reducerea riscului deaccident.
Reprezentanþii ARSSM auvorbit ºi despre importanþa edu -ca þiei la nivelul întregii societãþipentru diminuarea accidentelor.
Radu [email protected]
Doar Amarok-ul celor de laVolks wagen putea fi încadrat lacate goria „vehicule utilitare“, cei -lalþi expozanþi fiind prezenþi cutu risme, datã fiind „combinarea“celor douã saloane, de transportºi de turisme.
Segmentul de service ºi piesede schimb a ocupat un loc im por -tant în cadrul târgului.
Com Nico Serv ºi-a etalat an -ve lopele destinate utilitarelor, iarRimpar Arad ºi-a expus utilajelepen tru vulcanizãri, spãlãtorii autodar ºi pentru service.
Nu au lipsit nici ofertele detransport, firma Egetra oferindu-ºiserviciile pentru cei care aveaumãrfuri de transportat ºi cãutauun partener.
B&K Truck Shop din Arad ºi-aprezentat oferta de piese deschimb ºi accesorii destinate vehi -
Dacã prima ediþie a târ -gu lui, în 1994, a fostrea lizatã din nevoia rea -lã ºi cererea crescândãa pieþei din domeniul
trans portului, actualul târg detrans porturi rutiere profesionale,fe roviare, servicii conexe ºi logis -ti cã este o palidã imagine a edi -þi ilor trecute, oglindind fidel si -tua þia din transportul românesc.
Povestea de anulacesta
Pe o suprafaþã expoziþionalãdisponibilã de 25.000 mp la ex -te rior ºi câte 1.550 mp în celedouã pavilioane, ºi-au amenajatstan durile câteva zeci de expo -zanþi. În pavilionul A, i-am pututre gãsi pe PirosAir, o companieae rianã privatã ce oferã ºcoalã depi lotaj, zboruri de agrement, zbo -ruri particulare sau reclamã ae -ria nã, pe dealerul VW din Timi -ºoara, precum ºi Citroën ºi Kia.
EV
EN
IMEN
T
.......................................................................................................................... iunie 201138 iunie 2011............................................................................................................................ 39
EV
EN
IMEN
T
LegendaTransport-AR
În Pavilionul B, în zona deafarã, i-am regãsit pe cei de laHyun dai, Ford, Skoda, dar 95%din modelele prezente la eveni -ment au fost turisme. Tot în ace -laºi spaþiu, reprezentanþii EuroVest Transit au prezentat câtevamo dele utilitare destinate închirie -r ii precum ºi câteva remorci.
În secþiunea exterioarã a expo -zi þiei, i-am remarcat pe cei de laPa&Co, firma de transport per -soa ne Pletl cu impunãtorul lorNeo plan, Nissan cu modelul Na -vara, pe cei de la Frenocar Partsce comercializeazã piese de ca -mioane ºi echipamente pentruservice.
Ost Transport ºi-a expus mi nu -nãþia de Scania, foarte elegant mo -dificatã, amplasatã chiar vizavi destandul oficial al celor de la Sca -nia, ºi ei prezenþi la rândul lor cudouã modele reprezentative, R440ºi G440. Carosierii i-am gãsit totafarã, încadrându-i pe cei de laScania, firmele Opti Trailer cu unmodel STAS ºi cei de la Schmitz.
Bineînþeles, de la acest târg,nu putea lipsi Auto Schunn. Tot înpe rimetrul exterior, binecu nos cu -tul dealer arãdean Mercedes-Benz a prezentat câteva modelede vehicule comerciale, o dubãfri gorificã, un furgon, pe parcursalã turându-se lor ºi un Actros deconstrucþii.
Numãrul mic al expozanþilorde monstreazã încã odatã, dacãmai era nevoie, situaþia dificilã pecare o traverseazã transporturileîn þara noastrã ºi nu putem decâtsã sperãm cã lucrurile se vor îm -bu nãtãþi în perioada urmãtoare,astfel încât spectacolul sã reaparã.
Însã, mai mult ca niciodatã,este de apreciat efortul depus deor ganizatorii Transport-AR, carereu ºesc în aceastã perioadã „nea -g rã“ sã pãstreze un evenimentde venit deja o tradiþie.
Alexandru [email protected]
Lucian Palcău, director marketing Auto Schunn:
Faþã de 2010, piaþa a înregistrat o uºoarã creºtere în 2011 ºisperãm cã acesta va fi trendul. Auto Schunn a reuºit sã îºi
creeze un portofoliu de clienþi fideli, nu numai datoritã produseloroferite, pentru cã Mercedes nu mai are nevoie de nici o prezentare,dar ºi prin serviciile after-sales, prin piesele de schimb oferiteclienþilor noºtri ºi care se monteazã în service-urile noastre, atât aiciîn Arad cât ºi în Deva sau la partenerii noºtri de la Suceava. Cheiasuccesului - dacã îi putem spune aºa - este anticiparea nevoilorpieþei, pentru cã zilele în care se investeau bani în maºini care sãstea în show-room-uri s-au dus, iar noi suntem de pãrere cã, pânãacum, am reuºit sã facem asta. Bineînþeles cã acest lucru nu ar fifost posibil fãrã o echipã de profesioniºti, începând de la conducereafirmei pânã la mecanicii din service.“
„
În perioada 2-5 iunie, a avut loc la Arad,în complexul ExpoArad, cea de-a 18-aediţie a târgului internaţional Transport-AR,eveniment desfăşurat în paralelşi împărţind aceeaşi locaţie cuSalonul Internaţional Auto Arad.
cu lelor comerciale. Ifra a oferitser vicii de asistenþã rutierã, me -di calã ºi juridico-financiarã. Fiindun târg desfãºurat în zona vesticãa þãrii, nici cei de la TachonanOradea nu puteau lipsi.
RAR ºi UNTRR au avut, larândul lor, standuri în PavilionulA. Tot aici i-am regãsit ºi pe ceide la EvoBus, dar care au ocupatºi afarã un spaþiu, unde a fostexpres un autocar Travego.
Respect pentrutradiţie
În materie de utilaje, cei de laHyva au onorat ºi ei cu prezenþaTransport-AR-ul din acest an, lafel ca ºi Omniasig sau logisticieniide la Delamode, partenteri ai DKVRo mania, dar ºi firma Padis, pro -du cã toare de remorci.
iunie 2011............................................................................................................................
CO
MB
USTIB
ILI
ALTER
NA
TIV
I
.......................................................................................................................... iunie 201140
Trucks ce funcþioneazã cu gazmetan lichefiat ºi motorinã.
„Experienþa noastrã în uti -lizarea combinaþiei metan-diesela fost excelentã. Aceasta este cusi guranþã o soluþie pentru viitor.În cazul în care preþul gazului vafi corect, mã aºtept ca în urmãtoriicinci ani, pânã la 80 la sutã dinflota noastrã sã cuprindã cami oa -ne Volvo metan-diesel“, a spusUlf Johansson, preºedintele Göte -ne Kyltransport.
Pentru Götene Kyltransport,o companie cu 140 de angajaþi,nu a existat nici o ezitare în vede -rea participãrii la aceste teste deexploatare. „Încercãm mereu ca,din punct de vedere ecologic, sãfacem totul cât mai curat posibil.Nu în ultimul rând atunci când ale -gem camioane. Datoritã grijii
noas tre pentru mediu, am dobân -dit mai mulþi clienþi noi, care, deasemenea, pun pe primul loc me -diul atunci când achiziþioneazãservicii de transport“, explicã UlfJohansson.
Camionul testat tracteazã ore morcã frigorificã de 20 metrilun gime, care poate transporta cutrei tone mai mult decât o remorcãobiºnuitã. Motorul metan dieselal camionului antreneazã prin in -ter mediul unui circuit hidraulicuni tatea de refrigerare a remorciide mare capacitate. Astfel, devininutile cele douã mici motoarediesel, mai puþin eco-optimizate,care, în mod convenþional, an tre -nea zã unitatea de refrigerare.
Raluca MIHĂ[email protected]
au tomat pe funcþionarea cu moto -rinã. ªoferul este atunci aver tizatprin intermediul unei lãmpi decontrol din panoul de bord.
„Dacã procesul de dezvoltaredecurge aºa cum sperãm, ne aº -tep tãm sã vindem anual 400 decamioane metan-diesel în ur mã -torii anii. Sperãm, ca atunci, vân -zã rile sã se extindã pe 6-8 pieþeeu ropene. În mod evident, viitorulvân zãrilor depinde ºi de expan -siu nea staþiilor de distribuþie a ga -zului lichefiat pentru camioane înEuro pa“, a declarat Claes Nilsson,preºe din tele Volvo Trucks EuropeDivision.
Teste operaţionalecomplete
Firma suedezã GöteneKyltrans port este una dintre com -paniile de transport care a testatanul trecut noul model Volvo
NNoouull VVoollvvoo FFMM MMeetthhaanneeDDiieesseell
ÎÎnncceepp vvâânnzzăărriillee!!Volvo Trucks îşi extinde oferta sa pentrucombustibili alternativi prin lansareanoului Volvo FM MethaneDiesel. Volvodevine, astfel, primul producător deautocamioane din Europa careoferă camioane propulsate cugaz pentru distribuţiaregională, dar care potîndeplini, de asemenea,şi cerinţele detransport pentrudistanţe lungi.
Cercetătorii sprijină viitorul tehnologieidiesel-metan
Cercetãtori independenþi sunt convinºi cã metanul estecombustibilul viitorului pentru operaþiunile grele de transportcomercial. „Din studiile realizate, reiese faptul cã, pentru urmãtoareageneraþie de vehicule comerciale grele de transport, gazul metanoferã beneficii considerabile pentru mediul înconjurãtor sub formade emisii mai scãzute de dioxid de carbon, ºi, de asemenea, nepermite sã utilizãm resursele noastre naturale într-un mod mai bun“,a spus Maria Grahn, cercetãtor în domeniul combustibililor laUniversitatea Tehnicã Chalmers din Göteborg.Un factor crucial pentru dezvoltarea camioanelor metan-diesel esteextinderea infrastructurii de distribuþie ºi construirea mai multorstaþii de realimentare în Europa. Industria gazului este optimistã înprivinþa viitorului ºi prezice o expansiune rapidã.
41
CO
MB
USTIB
ILI A
LTER
NA
TIV
I
Din luna august, va începeproducþia de serie a ca -mi oanelor Volvo FMMethaneDiesel, iar co -men zile pot fi fãcute
deja, însã doar într-un numãrlimitat. Primele pieþe sunt Olanda,Marea Britanie ºi Suedia, unde in -frastructura pentru gazul metan li -che fiat este cel mai bine repre zen -tatã. Planurile sunt în curs dedesfãºurare pentru fabricarea unuinumãr de aproximativ 100 de ca -mioane diesel-metan în anul 2011.
Noul Volvo FM MethaneDieseleste echipat cu un motor de 13litri, care produce o putere de 460CP ºi un cuplu motor de 2.300Nm. Combustibilul este formatdintr-un amestec de pânã la 75%gaz metan lichefiat ºi restul moto -rinã, dar acest raport poate variaîn funcþie de modul în care vehi -culul este utilizat. Deoarece gazulmetan costã adesea considerabil
mai puþin decât motorina, se potrealiza, de asemenea, economiifinanciare importante.
În comparaþie cu motoareleconvenþionale cu gaz, la carecombustibilul este aprins de cãtrebujii, alternativa metan-diesel oferão eficienþã cu 30 - 40% mai mare.Ceea ce înseamnã cã necesarul decombustibil este redus cu pânã la25 de procente. În cazul în carecamionul foloseºte biogaz, emisiilede dioxid de carbon pot fi redusecu pânã la 70 la sutã, comparativcu un motor diesel convenþional.
Bazat petehnologia diesel
Din punct de vedere tehnic,Volvo FM MethaneDiesel are labazã un motor diesel obiºnuit, cea fost echipat cu injectoare de gaz,un rezervor de gaz (care menþineme tanul la o temperaturã de -140
grade C în stare lichidã, la fel ca unter mos) ºi un catalizator spe cialcon figurat. Prin utilizarea ga zu luilichefiat, mai mult com bus tibilpoate fi stocat în rezervor decâtdacã gazul ar fi fost com pri mat.Soluþia aceasta oferã camio nuluimetan-diesel o auto no mie maimare comparativ cu au toca mi oa -ne le tradiþionale cu gaz, care folo -sesc bujii pentru com bustie. Rezer -vorul are sufi cient gaz pentru ca, încondiþii nor male, un camion cu ogreutate tota lã de 40 tone sã poatãpar curge o distanþã de pânã la 500de kilometri.
Testele de exploatare realizatede Volvo Trucks aratã cã tehno lo -gia metan-diesel oferã aceeaºimare fiabilitate în operare ca unmotor diesel obiºnuit. Mane vra bili -tatea este aproximativ aceeaºi caºi în cazul unui camion echipat cumotor convenþional diesel. Dacãgazul se terminã, sistemul co mutã
Motorul D13C pe gazoferã o eficienţãcu 30-40% mai mare.
Când gazul se terminã,sistemul comutã pefuncţionarea cumotorinã, iar șoferuleste avertizat prinintermediul uneilãmpi de control dinpanoul de bord.
Rezervorul de gaz areo capacitate suficientã
pentru a-i oferiunui camion de 40 t
o autonomie de 500 kmexclusiv pe metan.
Ziua Cargo: Promovaþi demult timp Portul Constanþaca un punct foarteimportant pentru România.Gerard Kuijs: Încã de prima da -
tã când am organizat acest se mi - nar, am susþinut Constanþa ca fiindcel mai interesant ºi cel mai im -portant port din regiunea Mãrii Ne -gre. Dacã studiaþi harta Europei ºitra geþi o linie între Gdansk (Po lo -nia) ºi Triest, vã puteþi imagina cãpor turile Antwerp, Rotterdam, Ham -burg reprezintã hub-uri mai multpentru Europa de Vest. Cele treipor turi „servesc” în prezent ma jo -ri tatea fluxurilor de marfã din restulEuropei. De exemplu, cele trei por -turi împreunã manipuleazã în fie ca -re an aproximativ 26 mi li oane TEU,iar Constanþa va ma nipula anul a -ces ta un milion TEU; cel puþin, aºasper, deºi este greu de crezut cãse va realiza acest lucru. Existã încãun dezechilibru enorm între activi -ta tea porturilor Estice ºi a celor dinVest. Dar, în viitor, situaþia va trebuisã se echilibreze. Nu este o previ -ziune, ci mai degrabã o certitudine.
Ce paºi aþi fãcut în ultimulan în susþinerea portuluiConstanþa? Un important pas înainte a fost
fã cut anul trecut, cu imple men ta -rea European Gateways Platform(EGP). Consider cã am fãcut mariefor turi în conºtientizarea faptuluicã trebuie sã facem ceva în Ro mâ -nia, nu numai pe partea de „hardas sets“. Poþi sã construieºti au -tostrãzi sau infrastructurã fero via -rã, dar nu vei avea rezultatele d o -rite dacã nu te ocupi ºi de par teade „soft assets“, cum ar fi le gis -
laþie de taxare, elemente de dez -voltare a mediului de afaceri, fa -cultãþi de logisticã, instituþii de trai - ning, iniþiative de educaþie în privinþamediului de afaceri inter na þional.Un alt exemplu este legi sla þiavamalã, care ar trebui sã fieadaptatã standardelor europene.
Vã referiþi la amânarea deplatã a TVA?Atunci când vrei sã atragi in ves -
titori strãini, companii care sã folo -seas cã România ca hub pen tru S-EEuropei, trebuie sã le oferi opor tu -ni tatea de a plãti TVA pe im port lamomentul exportului. Acesta esteun sistem folosit ºi de Olanda cusuc ces. Companiile plãtesc TVA înmomentul în care pri mesc banii dela propriii clienþi.
Dacã vrei sã consolidezi într-unanumit loc din România un stoc devolum mare cu o anumitã valoa re,vei avea în mod constant cos turide capital în stocul res pec tiv. Deaceea, costul de capital tre buie sãfie cât mai redus posibil ºi acestlucru îl poþi face prin in ter mediulsistemului de taxare.
Care ar fi beneficiile pecare le-ar înregistraRomânia prin introducereaacestei mãsuri fiscale?Beneficiile pentru România ar
putea fi enorme. Am previzionatcã prin introducerea acestei mã -
EV
EN
IMEN
T
.......................................................................................................................... iunie 201142
EV
EN
IMEN
T
Mai mult de 250 deexperþi au discutatde spre cum poate fiscur tatã aceastã pe -ri oadã cu ocazia se -
mi narului de transport ºi logisticã“Romania’s next step in becomingthe Eastgate Trade Hub of Centraland Eastern Europe”, organizatde Archicom, European GatewaysPlatform, Dutch-Romanian Net -work, Camera de Comerþ Ro -mâno-Olandezã ºi PwC România.Iar soluþiile nu au întârziat sãaparã: plata TVA la import prindecont pentru toate companiile,indiferent de valoarea impor tu ri -lor; reprezentarea fiscalã globalã;oferirea de avantaje suplimentarepentru Agenþii Economici Auto ri -zaþi; vãmuirea mãrfurilor în inte -riorul þãrii; o strategie de transportinter-modal în România; educaþiaîn domeniul logistic ºi al lanþurilorde aprovizionare în cadrul Univer -si tãþilor din România. Un punctcentral în toatã aceastã strategieîl constituie Constanþa, un centruimportant, care nu a fost niciodatãcu adevãrat valorificat.
Concluziile celor care au adusîn prim plan posibilitãþile de trans -formare a României în centrul lo -gistic al Europei Centrale ºi deEst, prin intermediul Portului Con -stanþa, sunt cel puþin interesante.Adoptarea unor politici adecvateîn domeniul transportului ºilogisticii ar putea adãuga pânã la25 de miliarde de euro la Pro du -sul Intern Brut al României pânãîn 2025 ºi ar putea duce la cre -area a 150.000 de noi locuri demuncã.
iunie 2011............................................................................................................................ 43
Pe cândRomânia?Noile State Membre ale Uniunii Europene,plus Austria, generează în prezent mai multde 12% din PIB-ul UE, însă regiunea atragemai puţin de 1% din traficul maritim de marfădestinat Europei. Este un dezechilibru major,estimat la mai mult de 5 milioane decontainere TEU anual şi 20 de miliarde detone de mărfuri vrac. Pentru România nu sepune problema dacă va recupera acestdecalaj, ci când se va întâmpla acest lucru.
DespreConstanţa şiRomânia,desprepotenţial şimodul în carepoate fi elvalorificat şidespre reţetecare deja s-audovedit desucces în Vest,am stat devorbă cuGerard Kuijs,preşedinteArchicom.
Dacã vrei sã îþi promoveziregiunea, sã devinã un hub în„hinterland”, trebuie sãconcepi mãsuri de taxareprietenoase pentru investitori.
Facultăţi delogistică
Reprezentanþii Archicom auanunþat crearea primelorfacultãþi de logisticã dinRomânia, deschise înparteneriat de UniversitãþilePolitehnice din Bucureºti ºiTimiºoara, UniversitateaOvidius din Constanþa ºiUniversitatea Fontys de ªtiinþeAplicate din Venlo. „Estenevoie pe piaþã de oamenispecializaþi în logisticã ºi înmanagement în acestdomeniu. Sunt câteva cursuriºi mastere de logisticã înRomânia, dar sunt aproape înîntregime pe bazã tehnicã.Logistica nu este ceva care sãaibã de-a face prea mult cutehnica. Ea înseamnã gândireºi comportament «servicefriendly», este o mentalitate, oatitudine «Cum pot sã factotul pentru a-mi serviclientul». Pentru a deveni hub-ul logistic al Europei de Sud-Est, trebuie sã gândeºti într-unanumit mod. Este otransformare care va necesitatimp. ªi în Olanda, acestproces a durat 30 de ani. Aici,nu trebuie sã inventãm dinnou roata; putem sã copiemmetodele care ºi-audemonstrat deja eficacitatea,dar adaptate la standardelelocale“, a arãtat Gerard Kuijs.
Despre EuropeanGateways PlatformEuropean Gateways Platform(EGP) este un parteneriatpublic privat dintre guvernulolandez ºi companiile româno-olandeze active în domeniulinfrastructurii ºi logisticii. EGPvede combinaþia româno-olandezã ca pe un parteneriatfoarte puternic, capabil sãgenereze servicii logistice ºicomerciale eficiente Europei.
În cadrul conferinþei, s-a anunþat ºi crearea Romania Black SeaGateway Association, o organizaþie menitã sã promoveze dezvoltareapotenþialului României în domeniul activitãþilor de re-export, transportºi logisticã, acþionând ca un partener de dialog pentru autoritãþileromâne, dar atrãgând, totodatã, investitorii interesaþi de oportunitãþilecomerciale, de asamblare, transport ºi logisticã oferite de România.
.......................................................................................................................... iunie 201144
În cât timp credeþi cã vaajunge Portul Constanþafoarte important înregiune?Un scenariu optimist ar fi în 10-
15 ani. Nu este o decizie sau oschim bare care poate avea locpeste noapte. Dar se va întâmpla.Repet, nu este o problemã de „da -cã“, ci de „când“. Sunt foarte mul -te lucruri de schimbat. Are de-aface cu transportul, cu li be ra li za -rea acestuia, cu condiþiile ge ne ra -le, cu serviciile, cu asigurãrile etc.Dar dacã autoritãþile vor in tro ducemãsurile privind amâ na rea la platãa TVA anul acesta, efec tele se vorvedea imediat. Nici o companie nuare produse pe stoc timp de ani dezile. Toatã lu mea vrea sã îºi reîn -no iascã sto curile cât mai repedecu putinþã. În general, o companieare un stoc de o jumãtate de ansau un an. Chiar dacã aplici o amâ -na re a taxelor unei companii acum,TVA va fi livrat la buget într-un an.Dar în timpul acelui an ai trans por -turi ºi servicii suplimentare, angajaþisu plimentari, se pot construi de -po zite suplimentare etc. Ceea ceînseamnã ºi venituri suplimentarepentru stat.
Cum vedeþi sectorul delogisticã în România înacest moment?România a cunoscut o creº te re
extraordinarã în domeniul lo gistic înultimii 6-7 ani. Dacã este sã com -par România anului 2000, când amvenit aici pentru prima datã, ºi ceadin prezent, schim bã rile sunt uriaºe.Atunci nu exista nici un operatorlogistic strãin pe piaþã. În urmã cu11 ani, numai un mic procent din
suri PIB-ul României ar puteacreºte cu 25 de miliarde de europânã în 2025. Economia ar puteacunoaºte un boom enorm prinatragerea de investitori strãini.
Credeþi cã veþi reuºi sãatrageþi atenþia autoritãþilorcu privire la mãsurile fiscalepe care le susþineþi?Sunt optimist cã vom atrage a -
ten þia autoritãþilor privind mãsu ri lede sprijinire a mediului de afa ceripentru cã, în acest moment, con -statãm cã multe com panii româneºtiînþeleg la rân dul lor aceste problemeºi ne spri jinã în efortul de a promovaschim bãrile.
pro dusul intern era externalizat. ÎnEu ropa de Vest, aproximativ 80%din activi tãþi sunt externalizate. Com -paniile se ocupã numai de acti v itãþilelor de bazã. Curãþenia, trans por tul,de po zitarea, chiar ºi IT-ul sau acti -vitatea de resurse umane sunt ex -ter nalizate. Logistica este un do me -niu care evolueazã în mod con stant,ceea ce înseamnã cã ºi cos turile vorscãdea o datã cu ma jo rarea volume -lor. Iar ext erna lizarea este un lucrucare ajutã la reducerea costurilor.
În anumite domenii de pe pia -þã, sunt încã competitori care aupropria lor flotã ºi propria reþea dedistribuþie. Vor fi forþaþi sã com bineac tivitãþile, cum ar fi depo zi tareaºi distribuþia, pentru a se men þinecompetitivi. Se pune pro ble ma doarcând anume se va întâm pla, pentrucã se va întâmpla cu siguranþã.
Sunt investitori din Olandainteresaþi sã intre pe piaþaromâneascã în aceastãperioadã?Sunt încã investitori din Olan -
da care vor sã investeascã în Ro -mâ nia. Desigur, în ultimii 2-3 ani,nu a fost profitabil, mai ales dincau za crizei economice pe carea traversat-o ºi România. Se poateca România sã fi avut noroc. Dacãne uitãm la cifrele economice aleRo mâniei în ultimii 5-6-7 ani ºi lacele ale Olandei, România s-ades curcat mai bine, din punctulde vedere al creºterii economice.
Îmi puteþi da exemple decompanii olandezeinteresate de România?Una dintre ele este o com pa nie
olandezo-arabã de dimensiuni mari,care este interesatã sã vinã în Ro -mâ nia, cel puþin pentru a face dinRomânia hub-ul lor pentru Europade Sud-Est ºi sunt sigur cã, dacã vorface aceastã alegere, va fi be ne ficãpentru ei. România rãmâne o þarãfoarte interesantã pentru toa teramurile industriale, pentru cã aveþipersonal cu apti tu dini înalte ºi ungrad înalt de educaþie/pregã ti re. Înplus, este încã o þarã com pe ti tivãdin punctul de vedere al preþurilorºi calitatea vieþii aici este bunã.
Estimaþi o reducere atarifelor practicate înlogisticã în perioadaurmãtoare?N-aº putea spune cã preþurile
vor scãdea. Dar situaþia din ultimiidoi ani a arãtat cã numai com pa -ni ile puternice au supravieþuit. Suntfoarte îngrijorat în legãturã cudistribuitorii de dimensiuni mai mici,
pentru cã aceºtia, dacã nu îºi vorschimba modul de lucru sau acti -vi tatea de bazã, nu vor re zis ta.Trebuie realizatã o schim bare deati tudine. Se pot observa dejaschimbãri de atitudine mai ales pepia þa retail-ului. Cei mai mulþi dintreretaileri, iniþial, cum pã rau produsede la distribuitorii locali, dar ca ur -mare a majorãrii volumelor ºi a creº -terii numãrului de magazine, auîncheiat contrac te direct cu fur ni -zo rii, fãrã inter fe renþa distri bui to -rilor. Iar acesta este ºi rolul furni -zo rilor de servicii logistice. Aupre luat rolul fizic al distribuitorului.Dar întrebarea se pune care maieste rolul distri bu i torului? Dacã nupoþi adãuga va loare unui produssau unui ser viciu, atunci eºti scosde pe piaþã. Aceeaºi întrebare s-apus în urmã cu 15-20 de ani înOlan da. ªi foar te multe companiiau dat faliment. Desigur, încã maiavem distri bu i tori, dar ei con so li -dea zã, s-au în tors la activitatea lorde bazã, au externalizat multe din -tre activitãþi, iar unii dintre ei aufuzionat ºi au combinat activitãþileîntr-o nouã entitate, iar aceste lu -cruri se vor întâmpla ºi aici în ur -mãtorii ani.
Nu minimizaþi rolul inter ne tu lui.Pânã nu demult, se cumpãrau pro -dusele numai din magazine sau dela depozitul ori facilitatea dis tri bui -to rului. Acum, nu mai existã un dis -tribuitor fizic, ci un sistem electronicde distribuþie. Din ce în ce mai multeproduse sunt cumpãrate pe inter -
net. Uneori, nici mãcar nu poþi ve -dea unde sunt depozitate, cum suntîmpachetate, cum sunt expediate.Clienþii nu mai au acea relaþie emo -þio nalã cu produsul. Altfel spus,cone xiunea emoþionalã dintre furni -zor ºi client nu mai este importantãpentru un anumit tip de produse.Iar tinerii vor cumpãra aproape înexclusivitate pe internet. Sunt multmai obiºnuiþi cu un alt fel de viaþã,de comunicare.
Cristina [email protected]
EV
EN
IMEN
T
Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGOşi compania de consultanţă şi training în
logistică Supply Chain ManagementCenter continuă cu etapa a 19-a.
În fiecare lună, publicăm 3 întrebări tipgrilă, pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele corecte de
răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţi printragere la sorţi dintre persoanele care
răspund corect.
Întrebările lunii IUNIE (etapa 19)
Întrebările lunii MAI (etapa 18) şi răspunsurile corecte:
Premiile sunt oferite de
OTZ URSUS BREWERIES IFPTR
Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.
Puteţi răspunde până pe10 iulie, prin e-mail la adresa
[email protected],menţionând variantele de
răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau
direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina
dedicată concursului.Câştigătorul ediţiei din
iunie şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate în
numărul din iulie al revisteiZIUA CARGO.
GTI
C=[tig`toriilunii MAI
Cristiana Mărgescu, George Enache şi Roland Jorz
Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 13concurenţi care au răspuns corect la îmtrebărilelunii mai. 27 de persoane au participat la etapa a18-a a concursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corect:Claudiu Mihăilescu, Radu Paul Alecu, Sorin DanTeriteanu, George Enache, Florin Velicu, NicuTirim, Cristiana Mărgescu, Cristina Mihăilescu,Carmen Marinache, Florin Genet, Roland Jorz şiMihai Burcin.
M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (19)
1. Strategiile de negocierereprezintă:
a. Mari orientări şi opţiuni carese referă la ansamblulnegocierii, cuprind un orizont detimp îndelungat şi exprimăinteresele de bază ale firmei -CORECT
b. Orientări pe termen scurt privindmodalitatea de obţinere arezultatului dorit
c. Decizii privind stilul de negociere
d. Orientări şi opţiuni care se referăla ansamblul negocierii, cuprindun orizont de timp scurt şiexprimă interesele de bază alefirmei.
2. INCOTERMS se referă la:a. Condiţia de livrare - CORECTb. Termenul de livrare
c. Modalitatea de platăd. Procedura de cântărire
3. Baza furnizorilor reprezintă:a. Numărul, dispersia locaţiilor şi
caracteristicile vânzătorilor princare sunt satisfăcute cerinţele deaprovizionare - CORECT
b. Coordonatele furnizorilorc. Locaţia furnizorilord. Numărul optim de furnizori
1. Care este scopul contractului dedepozit?
a. Preluarea mărfii depozitate
b. Vânzarea mărfii depozitate lamomentul oportun
c. Conservarea mărfii depozitate, în vederea restituirii ei, în natură, la cererea deponentului
d. Conservarea mărfii depozitate, în vederea vânzării ei de către depozitar
2. Care este scopul asigurării calităţiiîn activitatea de depozitare?
a. Creşterea productivităţiib. Atingerea celui mai bun nivel de
calitate a serviciuluic. Satisfacerea angajaţilord. Minimizarea personalului implicit
3. Regula 6:1 se aplică pentru:a. Pardoseli perfecte în plan orizontalb. Pardoseli cu denivelări uşoarec. Pardoseli înclinate
HENKEL
CO
NCU
RS
România se confruntã cu omulþime de probleme, dar sesimte o mare dorinþã ºi voinþãdin partea românilor de aîmbunãtãþi lucrurile ºi pentru amerge mai departe.
În Europa de Vest, aproximativ80% din activitãþi suntexternalizate.
Consider cã 2011 va fi, dinnou, un an dramatic pentrumulte companii de pe piaþã;multe dintre ele vor dafaliment.
iunie 2011............................................................................................................................ 47
EV
EN
IMEN
T
.......................................................................................................................... iunie 201146
cole reprezintã un proces com plex,fiind eficientã numai dacã segestioneazã corect „constrân ge -rile“ generate de factorii im plicaþi.Avantajele unei astfel de ac þiuniconstau în foca lizarea mai mareasupra nevoilor specifice di feritelorcategorii de clienþi, re du cereastocului, a spaþiului logis tic, anumãrului per sonalului din depozitºi suprafeþei de de po zi tare. Tot lacategoria avantaje au fost trecute,de ase menea, creº terea volumelorla furnizori ºi uºurarea procesuluide comandã. În plus, achizitorii vorfi focusaþi pe produsele de bazã,se elibe rea zã lichiditãþi, iar nivelulser vi ciu lui oferit clienþilor se majo -rea zã, odatã cu creºterea vânzãrilorprin reducerea ruptu rilor de stoc.
Existã însã ºi dezavantaje, iarla acest capitol pot intra posibi -li ta tea afectãrii clienþilor majori,fru strarea la nivelul forþei de vân -zãri ºi impactul negativ asuprafur nizorilor. De asemenea, redu -cerea varietãþii poate fi perceputãca semn de slãbiciune de cãtreclienþi sau concurenþi, iar volumulde vânzãri poate fi periclitat.
Matricea de distribuţierezolvăpunctele slabe
Potrivit lui Sorin Spiridon, celedouã abordari clasice pentru eva -
luarea importanþei produselor în ca -drul unui portofoliu au impor tantepuncte slabe. Astfel, în cazul eva -luãrii dupã volumul de vânzare, exis -tã riscul de a subevalua artico lelecare au volum mic de vânzare darsunt cumpãrate în mod curent declienþii importanþi ai firmei. Pe dealtã parte, evaluarea dupã vo lumvânzare ºi numãr de comenzi im pli -cã riscul de a supraevalua articolelecare apar cu frecvenþã mare în fac -turi, dar provin din co menzi repe -titive ale clienþilor cu mai multepuncte de lucru (ex: constructori cumulte ºantiere). În acest context, afost utilizatã o ma trice de distribuþiecare a re zolvat toate constrângerile,þinând cont de ambele perspective:vo lum vânzãri ºi calitate distribuþie.(Vezi schema alãturatã)
Articolele Metabras (repre zen -tând un portofoliu total de 1.500SKU active) au fost clasificate înur mãtoarele categorii: stocabile- 550 articole, lichidare - 480 ar -ticole, inactive - 220 articole, co -man dã specialã - 250 articole.
Pe baza analizelor realizate,s-a luat decizia de a pãstra în por -to foliu 800 de articole care adu -ceau 94% din vânzãri, reprezen -tând 80% din stoc. Celelalte 700de articole reprezentau 20% dinstoc, dar aduceau doar 5% dinvânzãri.
Potrivit lui Constantin Pitiº, di -rec tor comercial Metabras, opti -mi zarea portofoliului de articolea adus beneficii importante com -pa niei atât în plan operaþional, câtºi financiar. Din punct de vedere
Cum controlãm costurile,dar mai ales care suntacestea? Este costul unpa rametru cunoscut? Secu noaºte costul real al ac -
ti vitãþilor? Existã un sistem coe -rent de calculare ºi alocare a cos -tu rilor? Cum creãm un sistemper for mant de „cost controlling”?Care au fost soluþiile adoptate decom paniile din România pentru ade veni mai flexibile ºi mai eficiente?
Sunt întrebãri la care spe cia -liºtii în logisticã au cãutat rãspunsprin expunerea unor studii de cazcel puþin interesante. Iar modulîn care a reuºit furnizorul de mate -ria le de construcþii Metabras sã-ºioptimizeze portofoliul de produsecu ajutorul companiei de consul -tan þã Ensight Management Con -sul ting a adus în prim plan ele -mente tehnice care pot fi aplicatecu succes ºi în alte domenii.
Optimizareaportofoliului deproduse, unproces complex
Grupul Metabras a fost în fi in þatîn 1994, având ca activitate prin -cipalã comerþul cu materiale deconstrucþii, pentru ca, din 1999, sãse dezvolte ºi pe partea de con -struc þie. În prezent, existã trei com -pa nii în grup: Metabras, Me tabrasProd ºi Metabras Con struct. Por -to foliul de articole co mer cializateincludea aproximativ 2.000 deproduse, precum: sârma neagrã,
plasa de sârmã sudatã, cuie, plasãîmpletitã, fier forjat, con sumabileetc. În anul 2009, cifra de afaceria grupului a înre gistrat o scãdereseverã din cauza problemelor ex -trem de grave cu care s-a confruntatindustria în care activeazã.
Potrivit cifrelor prezentate deSorin Spiridon, Managing Con sul -tant Ensight, care citeazã Bu le tinulinformativ Metabras din trimestrul I2009, producþia de oþel s-a reduscu 55% de la 4.920,8 mii tone în2008 la 2.700,9 mii tone în 2009,în con diþiile în care producþia detablã a scãzut cu 39% la 460,8 miitone în trimestrul I 2009, faþã de1.221,5 mii tone în trimestrul I 2008.
În aceastã situaþie, produ cã -to rii ºi-au redus cota de profitpen tru a-ºi putea susþine prezenþape piaþã, iar nivelul mediu al pre -þu lui la distribuitori a scãzut prinre ducerea marjei comerciale. Înplus, distribuitorii au fost nevoiþisã scadã adaosul comercial prac -ti cat, din cauza stocurilor acu mu -late din 2008.
În cazul Metabras, dacã dina -mi ca foarte bunã a vânzãrilor dinanii 2005-2008 a permis un por -to foliu larg de produse, scãdereadra maticã din 2009 impunea eli -minarea produselor neper for man -te. Proiectul de consultanþã rea -lizat cu Ensight a fost demarat laînceputul anului 2010 ºi a pre -supus mai mulþi paºi: restruc tu ra -
rea portofoliului - clienþi/articole;revizuirea politicii de preþuri ºidis counturi; revizuirea politicii depro movare pe canale; imple men -tare sistem de monitorizare;randament forþã vânzare.
Au fost stabilite, în acest con -text, cinci obiective principale: cre -ionarea profilului clientului pro -fitabil Metabras; identificareaclien þilor cu potenþial din bazã ºidin piaþã spre care sã fie direc þio -natã forþa de vânzãri; stabilirea depolitici de marketing pentru cli enþiipotenþiali; stabilirea de obiectiveclare pentru fiecare din clienþii careurmeazã a fi dez vol taþi; implemen -tarea unui sistem de remunerareadaptat condiþiilor ac tuale ale pie -þei ºi noii politici de vânzare; crea -rea unui sistem de monitorizare ºievaluare a rezultatelor.
În acest context, primul pasavut în vedere a constat în iden -ti ficarea, menþinerea ºi dezvol ta -rea clienþilor profitabili, apoi aufost identificate ºi promovate pro -du sele de bazã (core products)ºi a fost crescutã marja prin opti -mi zarea mixului clienþi - articole.Cea de-a patra etapã a avut în ve -de re eliberarea de cash prin re du -ce rea stocurilor ºi încasarea de -bi telor restante. În fine, au foststa bilite politici de preþuri adap -tate profilelor de clienþi.
Sorin Spiridon a subliniat cãoptimizarea unui portofoliu de arti -
Argumentepentru controlulcosturilor
EV
EN
IMEN
T
„Continue controllingyour costs“ estedeviza sub care aavut loc seminarulde Logistica &Supply Chainorganizat de ARILOGla Constanţa, în datade 7 iunie. Reprezentanþii Board-ului ARILOG au deschis evenimentul de la Constanþa (de la dreapta la stânga): Romeo
Dumitru - Vicepreºedinte Dezvoltare Internã ºi Membri Tineret, Cristi Matei - Preºedinte, Laura Simion -Vicepreºedinte PR, Comunicare ºi Evenimente, Doru Achihãi - Vicepreºedinte Trezorerie ºi Buget, Adriana Pãlãºan
- Vicepreºedinte Certificare ºi Reprezentare ELA ºi Oana Nae - Office Manager.
Sorin Spiridon - Managing Consultant Ensight (stânga)ºi Constantin Pitiº - director comercial Metabras.
iunie 2011............................................................................................................................ 49
ope raþional, a scãzut cu 37% nu -mã rul de intrãri de la furnizori, s-a redus cu 18% volumul depozitatºi cu 25% numãrul de ieºiri cãtreclienþi.
La capitolul beneficii finan cia -re, au intrat majorarea cu 3% avânzãrilor în urma reducerii rup -tu r ilor de stoc, îmbunãtãþirea cu4% a marjei procentuale datoritãnoii politici de preþuri ºi reducereacu 30% a resurselor financiareimo bilizate în stocuri, prin acþiunicombinate de optimizare a porto -fo liului de articole ºi îmbunãtãþirerotaþii la cele „Stocabile“.
Distribuţie prin navetă
Foarte interesant a fost siste -mul tip navetã implementat deEuropharm Distribuþie pentruzona Constanþa, care a adus, po -tri vit Ne ri dei Dobrotã, BusinessDe ve lop ment Manager, o redu ce -re a cos turi lor cu 45%. Compania,care distribuie medicamente lanivel na þional, dispunea în Con -stan þa de un depozit de 500 mpºi de un parc de 4 maºini, caredeserveau 411 puncte de lucru înjude þele Con stanþa, Tulcea, Ialo -mi þa ºi Cãlã raºi. Adoptarea legisla -þiei europene în domeniul distri -
buþiei de produse far ma ceutice adus însã la intro du cerea unor re -guli foarte stricte, mo tiv pentrucare depozitul din Con stanþa nua mai corespuns rigo rilor impusede Agenþia Naþionalã a Me dica -men tului. „Specificul teh nic ºistruc tural al depozitului din Con -stanþa nu a permis, din pãcate, oreamenajare a spaþiului ºi toateeforturile pe care le-am depus învederea gãsirii unui spaþiu caresã acopere toate solicitãrile ºi sãcorespundã reglementãrilor legis -la tive în vigoare nu au avut rezul -tat. În acest context, am luat de -ci zia de a închide depozitul dinConstanþa ºi de a implementa unnou model de distribuþie“, a expli -cat Nerida Dobrotã. Au fost anali -zate variantele de cross-docking,distribuþia directã ºi naveta. Va -
rian ta de cross docking a fost eli -minatã din start, domeniul nefiindreglementat prin regulile de bunãprac ticã în distribuþia de medi ca -mente. Pe de altã parte, distribuþiadirectã ca variantã unicã, ar fi pre -zen tat un impediment major, 80%din timpul agenþilor de livrare arfi fost alocat transportului produ -se lor ºi numai 20% livrãrii efectivecã tre clienþi, ceea ce în cazul uneicom panii de vânzãri nu este admi -si bil, pentru cã nu permite dezvol -ta rea unei relaþii între agentul delivrãri ºi client ºi un managementde calitate al clienþilor.
De aceea, modelul mixt carecom bina distribuþia directã (încazul clienþilor tip key accounts ºispi talelor) ºi distribuþia tip navetã(pen tru farmacii, plafare, droghe -rii) a fost cel potrivit.
EV
EN
IMEN
T
.......................................................................................................................... iunie 201148
Accent pe sincronizare
Cu sãgeþile colorate sunt marcate perechile de maºini de navetã.Fiecare sãgeatã indicã un numãr de 2 maºini de navetã care pleacãsimultan. Astfel, la ora 5, se prezintã la Galaþi pentru încãrcareprimele 2 maºini de navetã, care la 5.30 pleacã spre Constanþa, undeajung la 8.30. Cei doi agenþi de livrare care sunt locaþi în Constanþase prezintã la punctul de transfer cu maºinile de livrare goale (cu careau livrat în ziua anterioarã), pentru a se întâlni cu cei doi ºoferi veniþidin Galaþi. Are loc transferul de maºini, dupã care agenþii de livrareurmeazã rutele de livrare, iar ºoferii care preiau maºinile goale seîntorc la depozitul din Galaþi. În aceastã primã etapã, agenþii de livrareabordeazã rutele de livrare care cuprind atât oraºul Constanþa cât ºiexteriorul (nord ºi sud), dupã care se întorc la punctul de transfer laora 14.30. La 11.30, din Galaþi porneºte urmãtoarea pereche demaºini de navetã, ajungând în punctul de transfer la 14.30. Aici areloc din nou un transfer de maºini între agenþii de livrare ºi ºoferii depe navetã. ªoferii preiau maºinile goale ºi se întorc la Galaþi, iaragenþii de livrare merg pe ruta de dupã-miazã, care este una maiscurtã (de numai 2 ore) ºi deserveºte numai oraºul Constanþa.
Beneficii multiple
Ca urmare a desfiinþãrii depo -zi tului din Constanþa, punct deîncãrcare pentru aceastã zonã ade venit depozitul din Galaþi, punctulde transfer pentru navetã fiindConstanþa, unde a fost în fi in þat unbirou de vânzãri. Re sur se le abor -date au fost 5 ºoferi locaþi în Galaþi,4 pentru navetã ºi unul pentrudistribuþia directã ºi 2 agenþi delivrare locaþi în punc tul de transferConstanþa. „Mo delul prezintã unavantaj ma jor pentru noi deoarecepermite un management de calitateal clienþilor, alocarea agenþilor delivrare pe rute ºi un timp de de pla -sare mic ºi menþinerea unui ser -vice level agreat, cu 2 livrãri pe zipentru oraº (pentru rutele interne)ºi o livrare zilnicã pe rutele exter -ne.“ Pe de altã parte, pãstrarea unuibirou de vânzãri în Constanþa apermis acoperirea funcþiunilor devânzare, încasare, manipulare baniºi documente financiare, un plusre prezentându-l, în paralel, eli mi -narea costurilor de de po zi tare.
Din punctul de vedere al im ple -mentãrii noului sistem de dis tri -buþie, s-a lucrat în 3 direcþii distinc -te: redefinirea zonei Con stanþa,
implementarea proiectului în sucur -sala Constanþa ºi imple men tareaproiectului sucursala Galaþi.
Redefinirea zonei Constanþa s-afãcut în 2 etape. Prima a avut locînainte de închiderea depo zi tuluidin Constanþa ºi a constat în trans -ferul clienþilor din Tulcea cãtre Galaþiºi a clienþilor din jude þele Ialomiþaºi Cãlãraºi cãtre sucur sala Bucu -reºti. În paralel, au fost alocate re -sur se suplimentare la Bucureºti ºiGalaþi (câte o maºinã ºi un agent delivrare). Cea de-a doua etapã deredefinire a zonei a intervenit dupãimple men tarea modelului de distri -bu þie, când clienþii din Hârºova ºiCer na vodã au fost, de asemenea,trans feraþi cãtre sucursala Bucureºti.
În sucursala Constanþa, s-a ur -mãrit cãutarea unui spaþiu pen trubiroul de vânzãri ºi amenajarea lui,închiderea depozitului ºi for ma reanoului mod de lucru, prin reor -ganizarea echipei ºi adaptarea pro -cedurilor. În paralel, la Galaþi, aufost alocate resurse supli men tare(faþã de cele 4 maºini care existaudeja la depozitul din Con stanþa aumai fost achiziþionate încã 3, pentrunoul model de dis tri buþie). Deasemenea, a fost ne cesarã ooptimizare a spaþiului, dat fiind
volumul suplimentar de marfãpreluat.
„În final, am fãcut ºi o analizã aimpactului în costuri, care ne-a arãtatcã acest proiect ne aduce odiminuare a costurilor cu 24% lanivel de echipã, nu neapãrat prinmic ºorarea numãrului de po zi þii, ciprin transformarea posturi lor de far -maciºti în poziþii de ºoferi. La nivelde depozit, am eli minat toate cos -turile implicate (chirie, men te nan þã,taxe, costuri cu utilitãþile, cos turioperaþionale) economiile fiind de100%. Impact negativ a fost generatla nivelul ma ºinilor de livrare atâtprin achi ziþia de 3 maºini pentru na -vetã cât ºi a celor 2 maºini necesaresu cursalelor Bucureºti ºi Galaþi, caresã acopere clienþii pre luaþi de laregiunea Constanþa, cât ºi prinmajorarea consumului de com -bustibil. Majorarea costurilor a fostde aproape 500% pe acest seg -ment. În final, proiectul s-a do vedita fi unul de succes ºi pe par tea decosturi pentru cã impac tul total afost unul pozitiv, repre zen tând odiminuare a acestora cu 45%“, aconcluzionat Nerida Do brotã.
Alexandru [email protected]
Nerida Dobrotã(Europharm Distribuþie),Mihai Ionescu (Holcim),Vlad Ionescu (Elit Piese AutoOriginale) ºi Cristi Matei(Quadrant Amroq Beverages)au rãspuns întrebãrilor sãliiprivind creºterea eficienþeimodelelor de distribuþie.
Nerida Dobrotã - BusinessDevelopment Manager Europharm
Distribuþie
iunie 2011............................................................................................................................ 51
STU
DIU
DE C
AZ
A vantajul competitiv alIKEA pe piaþa globalãeste puternic ºi unic.Strategia de businessa companiei suedeze
combinã urmãtoarele obiective:furnizarea de produse de înaltãcalitate la cele mai mici preþuriposibile, expansiune pe piaþã,responsabilitate socialã ºi privindmediul. Pe baza competenþeloresenþiale, IKEA face eforturi sãasigure condiþii de viaþã mai buneoamenilor. Organizarea eficientãa supply chain-ului este esenþialãpentru succesul IKEA.
IKEA îºi propunea reducereacon tinuã a impactului trans por tuluipro duselor companiei asupra me -diu lui. Obiectivul IKEA era de a creaºi menþine soluþii flexibile de trans -port pentru a întâmpina toate nevo -ile de servicii destinate clienþilor încea mai eficientã ma nierã posibilã.De câte ori era posibil, IKEA utilizacãile ferate ºi transport combinatferoviar-ru tier. Organizarea eficientãa livrãrilor necesita rate de onorareri dicate. Astfel, cel mai importanto biectiv consta în realizarea uneima se critice pentru eficacitatealivrã rilor. IKEA achiziþiona 17% dinpie sele de mobilier ºi finisaje dinPolonia ºi coopera cu aproxi mativ80 de producãtori polonezi. Celmai important obiectiv era re pre -zen tat de organizarea eficientã a
livrãrilor din Polonia cãtre cen trelede distribuþie ºi magazine. Pentrua atinge acest obiectiv, IKEA a im -ple mentat proiectul de re orga ni -zare a structurii supply chain-ului.Noua proiectare a re þelei includeacooperarea înde a proa pe cu furni -zo rii polonezi. Cei aleºi au jucatrolul de punct de con solidare însupply chain-ul IKEA.
Achiziþia eficientã era o com -ponentã importantã a strategieiîn supply chain a IKEA. Poloniaocupa locul al doilea printre pie -þele de achiziþie ale IKEA (în func -þie de volum). IKEA coopera cumulþi producãtori polonezi. Celmai important obiectiv de busi -ness consta în organizarea efi -cien tã a livrãrilor din Polonia. Co -
la borarea cu ºi între furnizori re -prezenta cheia atingerii acestuiobiectiv.
IKEA a evaluat potenþialullogis tic al tuturor furnizorilor polo -nezi ºi a ales companiile COM.40ºi Correct ca lideri ai proiectuluide reconfigurare a supply chain-ului. Mai departe, IKEA a iniþiatcooperarea între lideri ºi alþi 26de furnizori polonezi mai mici.Toþi partenerii proiectului de bunepractici au avut parte de mai multeavantaje importante: economice,sociale ºi de mediu.
Soluţia
IKEA a evaluat potenþialullogistic al tuturor furnizorilorpolonezi. Cel mai important as -pect a fost concentrarea geo gra -ficã (50-100 km) a producãtorilor.Pe baza analizei SWOT, IKEA aales COM.40 ºi Correct ca lideriai acestui proiect.
Competenþa de bazã a COM.40era producþia de cana pele. Compe -tenþele de bazã ale companieiCorrect erau producþia de saltele ºiprocesele logistice. Aceºti furnizorideþineau compe ten þe logistice ºiinfrastructurã proprii (douã depo -zite în Nowe Skal mierzyce ºi Ociaz,lângã Kalisz).
Pentru urmãtorul pas, IKEA ainiþiat cooperarea între lideri(COM.40 ºi Correct) ºi alþi 26furnizori polonezi mai mici. Sto -curile de produse de la toþi fur ni -zorii erau stocate în depozitul dinOciaz. COM.40 ºi Correct conso -lidau volumele din diverse produ -se dupã recepþionarea comenzilordin partea IKEA. Categoria esen -þialã pentru eficienþa livrãrilor eraatinsã, iar livrãrile se realizau cãtrecentrele de distribuþie din Europaºi cãtre magazinele IKEA. În2007, 18% din totalul livrãrilor serealizau pe cale feroviarã.
COM.40 ºi Correct controlausiguranþa livrãrilor de la furnizoriimai mici ºi trimiteau rapoarte cã -tre IKEA. Punctualitatea livrãrilor dela toþi furnizorii era esenþialã pentruorganizarea eficientã a aces tora.De asemenea, punctua li tatea aveaun impact special asupra realizãriiunor rate înalte de onorare. IKEAîmpãrtãºea ris cu rile ºi costurile cuCOM.40 ºi Correct pe baza FreeCarrier (FCA), ceea ce însemna cãIKEA, ca ºi achizitor, era respon -sa bilã cu transportul. Liderii pre -gãteau o livrare de 25 de vagoaneºi 160 de camioane în fiecare zi.Douã gru puri de produse - salteleºi cana pele - reprezentau categoriaesen þialã a livrãrilor. Alte categorii
erau: articole din sticlã ºi lemn,lumânãri etc.
Soluþia reflecta cele mai im -por tante puncte ale strategiei debu siness IKEA. Cooperarea cu fur -ni zorii, consolidarea ºi livrãrile pedis tanþe mari au reprezentat deter -minanþii conceptului de preþ redus.
Succesul continuu al practicii adepins de competenþele parte ne -rilor implicaþi. Alegerea cores pun -zã toare a noilor furnizori era esen -þialã. Producãtorii potenþiali erauevaluaþi în baza cerinþelor IKEA,care includeau indicatori de perfor -manþã ºi strategia în supply chain.IKEA lua parte la nego cie rile întrenoii parteneri ºi COM.40/Correct.Construirea de relaþii deschise ºide încredere într-un supply chaininte grat per mitea realizarea unorefec te siner gice pe termen lung.Reconfigu ra rea structurii supplychain-ului era o iniþiativã unicã. Toþipar te nerii implicaþi doreau sã con -ti nue cooperarea ºi pe viitor.COM.40 ºi Correct realizau inves -ti þii în infrastructura pentru organi -za rea livrãrilor ºi a volumelor încreº tere. De asemenea, existau ºialte ini þiative, care urmãreau îmbu -nã tã þirea continuã a soluþiei. Imple -men tarea unui WMS a permis creº -te rea eficacitãþii procesului îndepo zite. În al doilea rând, sis temul
.......................................................................................................................... iunie 201150
Profesionalism,cariera, succes!
Un pas inainte pentruviitorul tau si alcompaniei tale!
Cursuri de perfectionareManagementul logisticii si supply chain-ului
Managementul achizitiilor si stocurilorManagementul depozitarii
Managementul trasportului si distributieiManagementul operatiunilor
Cursuri IN HOUSEPrograme personalizate in functie denevoile companiei dvs. in logistica si
supply chainContact: 021.410.60.61 / 0752.248.161; [email protected]
*) Perioada de valabilitate a codului 15 iunie – 15 iulie 2011Se poate utiliza un singur cod de discount /per curs
Utilizati codul curs80pentru a beneficia de oreducere de 80 de EURO
la un curs deperfectionare de lunga
durata*
Un nou studiu decaz, preluat deSupply ChainManagement Centerde pewww.bestlog.orgpentru revista ZiuaCargo, arată cât deimportantă esteorganizareaeficientă a supply-chain-ului pentrusuccesul uneicompanii: în situaţiade faţă - IKEA.
BEST PRACTICES
IKEA Reconfigurarea structuriiîn supply chain
Factori de succes- Dezvoltarea logisticã a IKEA, management eficient al
supply chain-ului- Acces la infrastructurã: locaþii de depozitare ºi
infrastructurã feroviarã- Competenþe logistice ale liderilor proiectului- Dorinþa de cooperare a furnizorilor polonezi mici
iunie 2011............................................................................................................................
{A
NTIE
R
53
PPEERRFFOORRMMAANNŢŢĂĂ
OOFFFF--RROOAADD
STU
DIU
DE C
AZ
.......................................................................................................................... iunie 201152
VMI urma sã îmbu n ã tã þeascã ma -na gementul relaþiei în supply chain.Urmau sã se implementeze ºi alteiniþiative pentru ca aceastã practicãsã rã mânã „cea mai bunã“ ºi peviitor.
Provocări
Provocarea 1: Cooperareaîntre diferiþi furnizori polonezi.Înaintea implementãrii proiectului,fiecare dintre aceºtia avea câte omodalitate diferitã de lucru.
Provocarea 2: Lipsa de expe -rienþã în organizarea proceselorlogistice la scarã largã. COM.40ºi Correct nu aveau experienþã înîncãrcarea diverselor articole careproveneau de la alþi producãtori.
Provocarea 3: Suport tehno -lo gic. Fluxul de informaþii era ne -cesar pentru organizarea eficientãa proceselor.
Provocarea 4: Accesul la in -frastructura de transport. Dis po -nibilitatea numãrului necesar devagoane era esenþialã pentru dez -voltarea livrãrilor pe cale feroviarã.În plus, costurile transportuluiferoviar erau în creºtere.
Lecţii învăţate
Principalul generator al aces -tui proiect a fost strategia de busi -ness a liderului în supply chain,care a combinat toate cele treidimensiuni ale nivelului opera -þional: economicã, socialã ºi demediu. IKEA, ca ºi lider ºi proiec -
tant de supply chain, a iniþiat co -o perarea între furnizorii polonezi.
Reconfigurarea structuriisupply chain-ului a fost una ino -va toare, orientatã cãtre proces,având o influenþã semnificativãasu pra altor zone din supplychain: transport, depozitare, apro -vi zionare, distribuþie.
Reþeaua integratã de supplychain a permis obþinerea unor be -neficii majore (efect de sinergie).Cooperarea strânsã de businessîntre furnizori a avut un impact po -zitiv asupra nivelului de servicii ºiasupra satisfacþiei clientului final.
Organizarea eficientã a flu -xului de produse necesita un fluxcorespunzãtor de informaþii. Eraunecesare noi investiþii în soluþiitehnologice (sisteme IT, sistemede comunicaþii).
Succesul proiectului în supplychain a depins de siguranþa tutu -ror partenerilor implicaþi. Imple -men tarea celor mai bune practicia necesitat resurse comune, capa -citãþi ºi cunoºtinþe.
Dezvoltarea celor mai bunepractici a necesitat, de asemenea,îmbunãtãþire continuã.
Beneficii
Aceastã practicã a permis rea -li zarea de beneficii calitative ºican titative. Toþi partenerii (IKEA,COM.40 ºi furnizorii de mici di -mensiuni) au câºtigat avantaje petermen lung.
Aceasta a fost dovada faptuluicã aceastã soluþie era relevantãpentru managementul supplychain-ului. Cele mai importantebe neficii s-au realizat la nivel eco -no mic. În funcþie de dimensiunilede mediu ºi sociale, efectele aufost cunoscute, dar nu au fost mã -surate de cãtre toate companiile.
La nivel economic- Reducerea costurilor de
transport- Reducerea preþurilor- Reducerea lead time-ului la
furnizori- Creºterea volumului vânzã -
ri lor IKEA ºi ale furnizorilor sãi.Da toritã frecvenþei ridicate a livrã -ri lor ºi datoritã îmbunãtãþirii dis -po nibilitãþii produselor clienþilorpotenþiali
- Venituri ridicate aleCOM.40/Correct datoritã com pe -ten þelor logistice
- Avantaj competitiv mai puter -nic al tuturor partenerilor implicaþi
La nivel de mediu- Dezvoltarea de coridoare
euro pene „verzi“- Impact pozitiv asupra utili -
zãrii resurselor- Reducerea consumului de
combustibil- Utilizare mai eficientã a tere -
nurilor ºi clãdirilor- Reducerea emisiilor de CO2
ºi a poluãrii fonice
La nivel social- Impact pozitiv asupra numã -
ru lui de angajaþi din locaþiile logis -tice ale COM.40 ºi Correct
- Dezvoltarea capacitãþilor ºicompetenþelor angajaþilor
- Îmbunãtãþirea eficienþei mun -cii în depozite
- Îmbunãtãþirea competenþelorlogistice ale COM.40, Correct ºiale furnizorilor de mici dimensiuni
- Reducerea numãrului decamioane care traverseazã NoweSkalmierzyce ºi Kalisz
- Reducerea poluãrii fonice - Reducerea numãrului de
accidente pe cãile rutiere
Adriana PĂLĂŞANManaging Partner Supply Chain
Management Center
www.esupplychain.eu
Transferabilitate- În orice zonã geograficã- Cãtre companii de orice
dimensiune- Cãtre alte industrii, însã
industriile trebuie sã includãproduse care sã poatã filivrate pe cãi feroviare
Limitări- Caracteristicile tehnice, naturale ºi economice ale
produselor joacã un rol foarte important- Este necesar accesul la infrastructurã- Vânzãrile companiei trebuie sã fie suficient de ridicate
pentru a asigura eficacitatea livrãrilor- Dorinþa de cooperare a tuturor partenerilor în supply
chain este esenþialã pentru succes
ȘTIR
I
.......................................................................................................................... iunie 201154
LICITAŢII PENTRUCONSTRUIREA A 103 CREŞE
Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului a lansat laînceputul lunii iunie, pewww.e-licitatie.ro, primele licitaþiipentru construirea de creºe ºigrãdiniþe în cadrul PNDI -subprogramul Modernizarealocalitãþilor româneºti. Estevorba despre proiectarea ºiexecuþia a 103 grãdiniþe/creºe,astfel: 18 în judeþul Buzãu, învaloare de 15.377.079 lei; 29 înjudeþul Vrancea, de 23.726.419lei; 26 în judeþul Botoºani, învaloare de 22.765.426 lei; 30 înjudeþul Suceava, în valoare de26.690.406 lei. Criteriul deatribuire a contractului estepreþul cel mai scãzut.La fel ca în cazul modernizãriicelor 10.000 de km de drumurijudeþene ºi comunale, investiþiileau fost stabilite de MDRT înfuncþie de propunerile înaintatede autoritãþile publice locale ºiîn urma analizei ComisieiTehnico-Economice aministerului, în baza criteriilor deprioritizare prevãzute de lege.Proiectele-tip utilizate pentruaceste obiective sunt de treicategorii: pentru creºe/grãdiniþecu una, douã sau trei grupe decopii, ºi sunt puse la dispoziþiede MDRT. Primãriile beneficiaretrebuie sã identifice terenul ºi sã
realizeze, la finalizareainvestiþiei, reþelele tehnico-edilitare.
MODERNIZAREACENTURII CAPITALEI,ÎNTRE A1 ŞI A2
Modernizarea centurii rutiere aBucureºtiului, între A1-DN7 ºiDN 2-A2, a fost scoasã lalicitaþie. Potrivit CNADNR,lucrãrile se vor face pe douãloturi, iar valoarea totalã acontractelor - ce cuprindproiectarea, asistenþa tehnicã ºiexecuþia - este de 297 milioanede lei, fãrã TVA. Contractul pentru Lotul 1: sectorA1 (km 55,4) - DN7 (km 64,1),cu o lungime de 8,69 km, are ovaloare estimatã de 145milioane lei. Contractul pentruLotul 2: sector DN2 (km 12,3) -A2 (km 23,7), cu o lungime de11,45 km, este de 152 milioanelei. Durata de realizare aproiectãrii este de 3 luni,execuþia lucrãrilor, de 18 luni, iar
perioada de garanþie, de 48 deluni. Finanþarea este asiguratãdin bugetul de stat.
PASAJUL PIPERA,GATA ÎN OCTOMBRIE
Sorin Oprescu, primarul generalal Capitalei, promite cã pasajulde la Pipera va fi dat în folosinþãîn luna octombrie. Investiþiacostã 106 milioane de lei ºicuprinde lãrgirea la 6 benzi aºoselei Pipera (faþã de douã, înprezent), între Calea Floreascaºi Calea feratã Bucureºti -Constanþa, precum ºiconstruirea unui pasajsuprateran între Bd. BarbuVãcãrescu ºi Calea Floreasca.Prin aceastã investiþie, serealizeazã ºi reabilitarea tuturorreþelelor edilitare (gaze, apã,energie electricã), astfel cã timpde 20 de ani nu va mai finecesarã vreo intervenþie la ele.Supralãrgirea ºoselei Pipera vafacilita accesul în zona de nord aCapitalei, dinspre viitoareaautostradã A3. Drumul va avealungimea de 1,52 km ºi lãþimeade 34 m. Constructorul esteAsocierea PA&CO InternationalSRL ºi F. Kirchhoff StrebenbauGmbH Co KG.
AUTOSTRADACERNAVODĂ-MEDGIDIA,DIN NOU LA LICITAŢIE
CNADNR a scos la licitaþieproiectarea ºi execuþiatronsonului de autostradãCernavodã-Medgidia, dupa ce areziliat contractul cu firmafrancezã Colas. Porþiunea cetrebuie construitã are 20,49 km,proiectarea va dura 3 luni,execuþia 12 luni, iar perioada degaranþie, 24 de luni. Valoareaestimatã a contractului este de726.212.278,82 lei, fãrã TVA.Finanþarea este asiguratã de laBanca Europeanã de Investiþii,din fonduri de Coeziune de laComisia Europeanã ºi de labugetul de stat.
PARCAREA DE LA UNIVERSITATE, DIN NOU ÎN LUCRU
Lucrările la parcareasubterană de la Universitate,sistate mai bine de 6 luni dincauza operaţiunilor deconservare a ruinelormănăstirii şi de mutare arămăşiţelor pământeştiînmormântate aici, au fostreluate. Sorin Oprescususţine că la anul pe vremeaasta ne vom putea lăsamaşina la km 0 alBucureştiului, contra sumeide 0,36 euro pe oră. Structurade rezistenţă a construcţieiva fi gata la sfârşitul anului,moment în care vor fireamplasate cele patru statuimutate temporar în ParculIzvor. Parcarea subterană va avea3 niveluri, pe o suprafaţă de
teren de 8.507 mp. Vor puteafi parcate 420 autoturisme şi21 de motociclete. Parcarea se realizează înparteneriat public-privat,Primăria punând la dispoziţieterenul, iar investitorul sumade 13 milioane de euro.Municipalitatea aconcesionat terenul înprimăvara trecută,consorţiului de firmeInter Parking Hispania SA,Terra Test CimentacionesSL, Alius Inversiones SL siSimex SA. Contractulcuprinde şi reamenajareazonei cu o piaţetă.Investitorul privat are toatelocurile de parcare pe operioadă de 36 de ani, dincare îşi va recupera banii.
crã rilor. „Sunt mulþumit cã oa -menii au început sã înþeleagã, maiales proprietarii de magazine careau venit sã mã ajute. Am cãzut deacord cu unii sã facã faþada, sãrepare casa, chiar dacã nu esteproprietatea lor. În aceste condiþii,le voi uºura ºi eu activitatea lor,astfel încât acesta sã reprezinteºi centru cultural, ºi centru comer -cial“, a mai spus primarul general.
De asemenea, faþadele a patrucase aparþinând municipalitãþii vorîncepe sã fie renovate. „De celepatru case care aparþin Munici pa -litãþii, pe care le-am identificat, nevom apuca în perioada urmã toare.Vom avea discuþii ºi cu ma rileconcerne ca fiecare sã adopte câteo casã, sã putem face faþada lacasele de înãlþime micã, parter ºietaj. La celelalte, vor începeconsolidãrile. Am discutat cu maimulþi care doresc acest lucru, înparteneriat public-privat, carepresupune o concesiune tempo -
ra rã de un numãrde ani, pânã se a -mor tizeazã in ves -ti þia, ºi au câþiva anide profit“, a spusprimarul ge neral.
În ce priveºteHanul Gabroveni,Oprescu a spus cãs-a terminat lici -taþia la MinisterulCu lturii ºi va înce -pe renovarea a -ces tuia. Hanul Ga -broveni va fi fãcutca un centru cul tu -ral european ºi vacosta cam 6-7 mi -li oane de lei, a pre -cizat primarul. El aadãugat cã mu ni -ci palitatea îºi ma -ni festã dreptul depreempþiune peclã dirile primite dela Ministerul Cul -tu rii, acestea fiind
înstrãinate sub for ma de admi nis -trare în urmã cu 40, chiar 85 deani. În Centrul Istoric este doar oastfel de clãdire, iar în acest caznu este cert cã Primãria îºi vaexer cita acest drept, fiind încã ne -gocieri. Este vorba de clãdirea devizavi de Banca Naþionalã, de pestrada Lipscani nr. 25, unde a fostun sediu BCR.
Totodatã, Sorin Oprescu a spuscã Administraþia Centrului Istoricva avea sediul în clãdirea în carese aflã în prezent Aut o ri tateapentru Supravegherea ºi ProtecþiaAnimalelor, pentru ca toþicomercianþii din zonã sã îºi poa tãrezolva mai simplu pro blemele.
Primarul general a mai anunþatcã s-a întâlnit cu preºedintele Be -ne tton Group, care este interesatsã investeascã în Centrul Istoric,dar cã deocamdatã nu este nimiccon cret, fiind vorba de o „sim -patie“ din ambele pãrþi. „Benettondoreºte colaborarea cu noi. Maiare o serie întreagã de afaceri înRomânia, este ºi apropiat deromâni. I-am arãtat cât am pututdin Centrul Istoric ºi urmeazã sãîi prezentãm legislaþia românã,parteneriatul public-privat. M-aronora sã vinã Benetton - ºi pro -ba bil cã o sã vinã -, nu este nimicconcret însã, decât o simpatieîmpãrtãºitã, ºi de o parte, ºi dealta, eu ca mare chirurg ºi dânsul(Luciano Benetton, n. red.) camare arhitect“, a mai spus edilul-ºef al Capitalei.
Magda [email protected]
Parcarea va avea 5 etajeºi va fi la înãlþimea blo -cu lui din apropiere.Conform proiectului, vorfi douã subsoluri, acest
loc constituind unul dintrepunctele de margine ale Centruluiistoric, de unde se va intra pe par -tea pietonalã. „Trebuia o parcare
în Centrul Istoric. Am estimataproximativ 800-820 de locuri.La parter autocarele, iar deasuprava fi parcarea pentru maºinile mici.Aºtept cu emoþie prima zi, cândaparatul acela o sã-i ia românuluimaºina ºi o sã i-o urce. Sã veziatunci chiote!“, a precizat SorinOprescu.
Edilul-ºef al Capitalei a expli -cat de ce parcarea va fi supra -teranã ºi nu una subteranã. „Amgãsit cã soluþia aceasta este sim -plã ºi nu mai are sens ca, pentru50 sau 100 de maºini în plus, sãmai intrãm în jos cu sãpãturi,pentru cã preþurile de cost suntdestul de mari“, a spus Oprescu.
Întrebat dacã dispune de fon -duri pentru aceastã parcare, pri ma -rul general a rãspuns: „Tre buie fãcutun parteneriat public-privat, estesingurul motor care împinge. Avemfoar te mulþi par teneri privaþi - ºi as -ta mã bucurã, pentru cã ei înþelegcare este importanþa unei parcãriîn Centrul Istoric -, dar nu a fostîncã unul ales. PUZ-ul (Planul Urba -nistic Zonal, n.red.) a fost terminat,se iau aprobãrile, îl prezentãm înConsiliu ºi trecem la treabã.“
La intrarea în Centrul Istoricvor fi instalaþi bolarzi retractabili
iunie 2011...................................................................................................................................................................................................................................................... iunie 2011
PR
OIE
CT
57
PR
OIE
CT
56
Parcare cu 5 etajepentru autocare şimaşini în CentrulIstoric al Capitalei
În Centrul Istoric al Bucureştiului se vaînălţa, la intersecţia străzilor Filitti şiFranceză, o parcare supraetajată cu 5 etajeşi peste 800 de locuri. Parterul va fi ocupatde autocare, iar la etaje se vor parcaautoturisme. Parcarea automatizată va ficonstruită în parteneriat public-privat,proiectul urmând a fi aprobat de ConsiliulGeneral al Municipiului Bucureşti, iarlucrările vor începe în vară, potrivitprimarului general Sorin Oprescu.
acþionaþi prin tele -co mandã. Di mi -nea þa, aceºtia vorfi lãsaþi jos câtevaore pentru a puteaintra maºinile ce a -provizioneazã ma -ga zinele ºi res tau -ran tele din zonã,între orele 4.00 ºi6.00 dimineaþa. Înrestul zilei, accesulautovehiculelor încentrul vechi al o -ra ºului va fi in ter -zis, circulaþia pestrãzi urmând a fiexclusiv pietonalã.
Cât priveºte re -a bilitarea strã zi lordin zona-pilot aCen trului Istoric,So rin Oprescu ºi-aexprimat spe ran þacã lucrãrile vor fifinalizate pânã lamijlocul acesteiveri.
În prezent, au fost finalizatelucrãrile de reabilitare ale reþeleistradale ºi ale reþelelor de utilitãþipe strãzile Lipscani, Smârdan,Zarafi, Sf. Dumitru, Filitti, Francezã(tronsoanele Calea Victoriei -Poºtei ºi respectiv Sf. Dumitru -ªelari). Urmeazã ca reabilitareasã se încheie ºi pe strãzile Poºtei,Sta vropoleus, ªepcari, Covaci,Ga broveni, ªelari, Cãldãrari. SorinOprescu a subliniat importanþafap tului cã posesorii de utilitãþiºi-au refãcut infrastructura pechel tuiala lor ºi, astfel, s-a reuºitscã derea sumei aprobate de Con -siliul General pentru proiectul dereabilitare a Centrului Istoric.
Case la adopţie,pentru refacereafaţadei
Sorin Oprescu se declarãmulþumit de stadiul actual al lu -
Pentru anul 2011, suma estimatãpentru proiectul de reabilitare aCentrului Istoric este de21.291.945,2 lei (fãrã TVA).
Centrul Vechi, în lucru din 2006Proiectul de reabilitare a Centrului Istoric a fost demaratîn noiembrie 2003, când a fost semnat acordul deîmprumut între Primãria Capitalei ºi BERD pentru unProgram multisector, care avea trei componente. Proiectula fost lansat în dezbatere publicã în mai 2006, iarcontractul de proiectare ºi execuþie a fost adjudecat, prinlicitaþie publicã internaþionalã, de firma Sedesa Obras yServicios S.A. din Spania. Contractul a fost semnat la 7septembrie 2006, a avut o valoare de 24,75 milioane euroºi o duratã iniþialã de execuþie de 18 luni. Finanþarea afost asiguratã de BERD cu 7,3 milioane euro, de GuvernulOlandei cu 1,8 milioane euro, iar restul sumei esteasigurat de Primãria Capitalei. În primãvara anului 2007, când au debutat efectiv lucrãrilede infrastructurã, au ieºit la suprafaþã o serie dedescoperiri arheologice, care au necesitat lucrãri specificede conservare ºi punere în valoare. În ianuarie 2008,Consiliul General al Primãriei Bucureºti a aprobatsuplimentarea bugetului cu 9,7 milioane de euro. Lucrãrileau fost sistate însã în noiembrie 2008, de cãtreantreprenorul Sedesa, iar dupã îndelungi negocieri eºuate,contractul a fost reziliat în 2010.
rativ cu un 4x4 clasic, camionulcâºtigã 490 kg de sarcinã utilã ºireduce consumul de combustibilcu cel puþin 10%, datoritã înlocuiriiaxei din faþã cu o axã cu alimentarehidraulicã.
În plus, în ciuda mobilitãþii 4x4,Lander OptiTrack oferã acelaºi nivelde confort ca ºi un vehicul destinattransportului pe ºosea ºi o înãlþimela cui identicã, ceea ce conferã flexi -bilitate în utilizarea semiremorcilor.Demn de re marcat este ºi faptul cãOptiTrack poate fi livrat atât în com -binaþie cu cutii de viteze manuale,cât ºi cu Optidiver+ (robotizate).
Cel mai uşor...„greu“
Pentru cã tot a venit vorbadespre Premium Lander, acest mo -del este, dupã cele declarate decãtre specialiºtii de la Renault, celmai uºor vehicul din categoria sade pe piaþã. Acest vehicul, lan satîn 2003 ºi în întregime upgra dat în2006, combinã carac teris ticile unuivehicul de transport de lungã dis -tan þã cu robusteþea unui vehicul deºan tier. Lander este disponibil înnu mai puþin de 70 versiuni, 7 confi -guraþii (rigid/trac tor), 2 tipuri decabinã cu o ofertã de 3 înãlþimi ºi3 lungimi, versiuni off-road, la carese adaugã o ga mã largã de anvelo -pe ºi elemente de pre-echiparepentru diferite tipuri de caroserii.
În cadrul acestei game, noulLander 8x2*6 permite o creºteresuplimentarã a sarcinii utile cu 500kg ºi oferã un grad mai înalt demanevrabilitate, cu o razã de bracajîmbunãtãþitã cu 12,5%, precum ºiun consum de combus tibil mairedus cu 10% comparativ cu acelaal unui vehicul în confi guraþie 8x4.
Versiunea Premium Lander 8x4Extra-Light - mixer de beton oferã,de asemenea, o sarcinã utilã maimare, prin adoptarea anvelopelorsingle Goodyear 495/45 R 22,5Omnitrac MSD. O capacitate maimare de trans port are, evident, carezultat, o eficienþã mai mare în
iunie 2011............................................................................................................................
TEST
59
TEST
.......................................................................................................................... iunie 201158
Dar nu numai atât. Pentrucã, în ultima vreme, eco -no micitatea camioa ne lora devenit unul dintre celemai importante as pecte
pentru o companie de trans port,nu numai în contextul crizei eco -nomice, dar ºi al creºterilor con -stante ale preþului com bus ti bi lilor,Renault Trucks ne-a oferit, cu o ca -zia drive-test-ului de la Vallée BleueMontalieu, o pre zen tare a pro gra -mului Optifuel Solu tions, un an -sam blu de produse ºi servicii des -tinate economiei de combustibil.
Optimizareamobilităţii
Dupã cum subliniazã specia -liºtii Renault Trucks, în timp ceprincipala misiune a modelului Pre -mium Lander este activitatea „pre-ºantier“, uneori este nevoie sã seaventureze ºi pe terenuri careimpun probleme. Off-road, în spe -cial pe vreme rea, Lander tre buiesã facã faþã unor situaþii dificile, ca -zuri în care se poate do vedi nece -sa rã acþionarea tem po rarã a trac -þiunii integrale. Acesta este motivul
pentru care con structorul franceza echipat modelul cu OptiTrack, unsistem care realizeazã trecerea dela 4x2 la 4x4 prin intermediul adouã motoare hidraulice montateîn butucii roþilor, prin simpla apãsarea unui buton la bord. Putând fi ac -þionat începând cu 0 km/h (în trep -te de vitezã pentru mers înain te ºiîn marºarier) ºi mergând pânã la30 km/h, OptiTrack oferã toateavantajele tracþiunii integrale ori decâte ori este necesar, fãrã a an tre -na costurile suplimentare afe renteunei astfel de confi gu raþii. Compa -
Renault Trucks Construction Days
PERFORMANŢĂ
OFF-ROAD
La jumătatea lunii mai, Renault Trucks ainvitat presa de specialitate să testezeperformanţele gamei sale de vehiculedestinate activităţii de construcţii pe unspectaculos circuit off-road, la ValléeBleue Montalieu, Franţa. Astfel, am avutocazia să testăm modelele PremiumLander, Kerax şi Midlum în condiţii variatede utilizare, on şi off-road, şi am putut săne convingem pe viu de eficacitatea nouluisistem OptiTrack, un sistem care facetrecerea de la tracţiunea 4x2 la 4x4 prinacţionarea unor motoare hidrauliceintegrate la nivelul butucilor roţii.
fuel Infomax, Optifuel Training ºiOptifuel Programme.
Optifuel Technology încor po -rea zã „crema“ tehnologiilor Re -nault, care joacã un rol în redu cereaconsumului de combustibil, cum arfi sistemul SCR, cutia de vitezerobotizatã Optidriver+, un sis temde oprire automatã a moto rului,motorizãrile DXi11 ºi DXi13, pre -cum ºi accesorii dedi ca te, precumdeflectoarele late rale sau pentruplafon, care pot fi ajustate cu uºu -rinþã, fãrã sã fie necesarã utilizareauneltelor.
Optifuel Programmeeste un program cu prin -zãtor de servicii, care oferãoperatorilor toate in stru -mentele ºi experienþa ne -ce sarã pentru a obþineeco nomii de combustibil.Acesta include, de altfel,celelalte aplicaþii: training,Infomax ºi Clubul Optifuel,care oferã acces la un siteexclusiv de internet. Pro -gra mul a fost con ceputpen tru gamele Long Dis -tan ce, Distribution ºi Con -struction ºi este destinatcompaniilor de toatedimen siunile. În prezent,au optat pentru acest pro -gram 300 de com panii dinîntreaga Europã, tota lizând14.000 ºoferi. Avan tajeleconstatate de cãtre aceº -tia au fost evidente: o re -du cere a consumului decombustibil la nivelul floteide 15%.
Optifuel Training repre -zin tã un modul de pregã -tire în douã pãrþi: una teo -re ticã (utilizarea cutiilor devitezã manuale sau Opti -driver+, elementele decon trol, parametrii careafecteazã consumul decom bustibil, mesajeleprin cipale ale conduceriieco nomice, aspecte desigu ranþã) ºi una practicã(apl i ca rea, în condiþiinormale de utili zare alevehiculului încãrcat, aprincipiilor de conducereecono micã - accelerãri,schimbãri ale treptelor devitezã, folosirea frânelorºi a retarderului, antici pa -re etc, cu analizã prininterme diul Infomax).
Optifuel Infomax esteun software care permiteextra gerea ºi analiza da -telor vehiculului pentru op -timizarea consumului decombustibil în confor -
mitate cu utilizarea vehiculului.Sistemul este compatibil cu toatevehicu lele Renault Trucks, de laEURO 2 la EURO 5, Magnum,Premium Route, Kerax, PremiumLander, Midlum ºi PremiumDistribution.
Sete de aventură
Nu putem încheia fãrã apovesti ºi faptul cã am avut oca -zia, în cadrul drive-testului organi -zat de Renault Trucks, sã simþimpuþin ºi gustul aventurii, în cabi -nele unor vehicule deja legendare.Este vorba despre un model deKerax, care a participat în calitatede vehicul de asistenþã la ediþia2011 a raliului Dakar, ºi despreun Sherpa, ce s-a descurcat cubrio în cadrul expediþiei Cape-to-Cape organizatã de RenaultTrucks, care a mers de la CapulNord (Europa), pânã la Cape Town(Africa), par cur gând 13.000 km,17 þãri, trei con tinente ºi 3 deºer -turi. Sen zaþiile încercate, asemã -nãtoare celor dintr-un montagnerousse, în atacarea pantelor de45 grade sau în abordarea unorînclinãri late rale de 30 grade, întraver sa rea apelor sau în as cen -siunea unor terenuri pietroase încare nici la picior nu poþi spunecã te-ai descurca prea bine, suntaproape indescriptibile. Perfor -man þele vehiculelor, alãturi de mã - ies tria piloþilor, au fãcut din aceas -tã micã aventurã o ex pe rien þã cuadevãrat unicã, deºi ne aflam peun circuit off-road de training ºitestare, nu în sãlbãticiile africanesau din America de Sud.
Revenind la sistemul OptiTrack,adevãrata vedetã a aces tui drive-test, subliniem faptul cã acesta vaputea fi comandat pe versiunileR4x2 ºi R4x6 înce pând cu lunaiunie a acestui an, iar pe T6x4 ºiR6x4 - din luna sep tembrie.
Raluca MIHĂ[email protected]
Vallée Bleue Montalieu, Franţa
iunie 2011............................................................................................................................
TEST
61
TEST
.......................................................................................................................... iunie 201160
operare, cu mai puþine curse ºiconsum mai redus.
Comparativ cu alte modele dingama pe care o reprezintã, versiu -nea rigidã Premium Lander 8x4 cuampatament de 4.350 mm are omasã proprie de 9.050 kg (8.790kg cu anvelope Goodyear 495/45R 22,5 Omnitrac MSD), oferindutilizatorului între 200 ºi 1.200 kgsarcinã utilã supli men tarã la fiecarecursã.
Din punctul de vedere al ma ne -vrabilitãþii, Lander este ideal pentruaplicaþiile din construcþii ur bane.La capitolul siguranþã, modelul esteechipat standard cu EBS, frâne discºi Hill Start Aid, în timp ce supra -feþele vitrate ge ne roase asigurã ocreºtere a vi zi bilitãþii (câmpuluivizual) a ºo ferului cu 14 grade.
Cele douã motoare EURO 5,DXi7 ºi DXi11, oferã o gamã deputeri maxime cuprinse între 270 ºi460 CP ºi valori ridicate de cu plu dela turaþii reduse. Cutia de vite zerobotizatã Optidriver+, dis po ni bilãopþional cu modificãri spe ci fi cepentru Lander, ia în con siderare ma -sa vehicului, puterea motorului, gra -dientul pantelor ºi alte condiþii deutilizare sau trafic pentru a selec tacea mai potrivitã treaptã de vite zã.De altfel, de acest lucru am avut oca -zia sã ne convingem din plin în ca -drul drive-testului realizat în Franþa.
De asemenea, modul „off-road“creºte mobilitatea vehicu le lor peteren accidentat, sporind con fortulîn conducere ºi men þinând, în ace -laºi timp, consumul de combustibilla minim.
Kerax – campionulrobusteţii
Pentru cele mai solicitantemisiuni din domeniul construc þi -ilor, modelul Kerax, lansat în 1997ºi îmbunãtãþit, la rândul sãu, în2006, oferã 60 de versiuni, 9 con -figuraþii (rigide ºi tractoare), 3 înãl -þimi de ºasiu, 3 cabine, 39 de ver -siuni de ampatamente ºi 3ca pa citãþi tandem. Modelul esteun vehicul off-road prin excelenþã,capabil sã abordeze rampe cu oînclinare de pânã la 35%.
Motorizãrile EURO 5 propunputeri maxime de la 380 la 520CP ºi cupluri maxime între 1.800ºi 2.550 Nm la turaþii reduse. ªiîn acest caz este disponibilã o cu -tie de viteze robotizatã Opti -driver+, asociatã (opþional) cu unretarder Voith.
Kerax beneficiazã de aceleaºica litãþi de vizibilitate, confort ºi er -go nomie ca ºi Premium Lander. Toa - te comenzile fiind grupate er go - nomic pe panoul de bord, ºo fe rulpoate sã le acþioneze rapid ºi cuuºurinþã, concentrându-se în ace laºitimp în întregime asupra drumului.
Modelul este pre-echipat cuele mente care permit montareamajoritãþii tipurilor de caroserii sauechipament, de la basculante, ma -carale, pânã la mixere de be ton,pompe de beton sau supra struc -turi destinate stingerii incen diilor.
Optifuel Solutions
Gama de produse ºi serviciides tinate reducerii consumului decombustibil, reunite sub denu mi -rea ge nericã de Optifuel Solutions,inclu de Optifuel Technology, Opti -
Vehicule testateRenault Premium Lander
Tractor 4x2, 19 t, OptiTrackMotor: DXi11, putere maximã 460 CPCutie de viteze: robotizatã, 12 trepteCapacitate axã faþã: 8 tCapacitate axã spate: 13 tSistem OptiTrackRenault Premium Lander
Rigid 8x4, 32 tMotor: DXi11, putere maximã 430 CPCutie de viteze: robotizatã, 12 trepteCapacitate axã faþã: 7,1 tCapacitate axã spate: 21 tRenault Premium Lander
Rigid 6x5, 26 tMotor: DXi11, putere maximã 460 CPCutie de viteze: robotizatã, 12 trepteCapacitate axã faþã: 9 tCapacitate axã spate: 21 tRenault Kerax
Rigid 8x4, 42 tMotor: DXi13, putere maximã 520 CPCutie de viteze: robotizatã, 12 trepteCapacitate axã faþã: 2x8 tCapacitate axã spate: 26,8 tRenault Kerax
Rigid 8x4, 32 tMotor: DXi13, putere maximã 480 CPCutie de viteze: robotizatã, 12 trepteCapacitate axã faþã: 2x8 tCapacitate axã spate: 26 tRenault Kerax
Rigid 6x4, 26 tMotor: DXi13, putere maximã 460 CPCutie de viteze: robotizatã, 12 trepteCapacitate axã faþã: 8 tCapacitate axã spate: 26 tRenault Midlum
Rigid 4x4, 16 tMotor: DXi7, putere maximã 300 CPCutie de viteze: manualã, 6 trepteCapacitate axã faþã: 7,1 tCapacitate axã spate: 11,5 t
INED
IT
.......................................................................................................................... iunie 201162 iunie 2011............................................................................................................................
INED
IT
63
CCaasstteelluullNNeeuusscchhwwaannsstteeiinn
SchlossNeuschwansteineste un palat deinspiraţie gotică,ridicat în secolul 19pe un deal deasupralocalităţiiHohenschwangau, înapropiere de Füssen,în S-E Bavariei(Germania). Castelula fost comandat deregele Ludovic al II-lea al Bavariei (25august 1845 - 13iunie 1886) pentru ase retrage acolo, darşi în semn de omagiufaţă de operacompozitoruluiRichard Wagner.
C onceput de cãtre retrasulrege ca loc de refugiuper sonal, castelul a fostdes chis imediat pentrupu blic dupã moartea
aces tuia în 1886. De atunci ºipânã în prezent, nu mai puþin de60 milioane oameni au vizitat a -cest obiectiv, cu 1,3 milioane devi zitatori anual ºi aproximativ6.000 pe zi pe timp de varã. Pa -la tul a apãrut în câteva filme ºi afost sursa de inspiraþie pentruCas telul Frumoasei Adormite dinDisneyland.
Inspiraþia pentru reconstrucþiaacestui castel i-a venit regelui înurma a douã cãlãtorii în 1867: unala castelul reconstruit Wartburglângã Eisenach, a doua la Chateaude Pierrefond (Franþa). Ludovicve dea aceste castele ca repre -zen tative pentru interpretarea ro -man ticã a Evului Mediu, precumºi ca pe o reprezentare a mito -logiei muzicale a prietenului sãuRichard Wagner.
În februarie 1868, moare bu -nicul lui Ludovic, deblocând sumeconsiderabile, care îi permit rege -lui sã înceapã construcþia acestui„refugiu“. Designul clãdirii a fostelaborat de Christian Jank, creatorde decoruri teatrale, ºi realizat decãtre arhitectul Eduard Riedel. Dinmotive tehnice, ruinele castelelordin apropiere nu au putut fi inclu -se în proiect. Regele a insistat pen -tru obþinerea unui plan detaliat ºi,de asemenea, sã aprobe per so nalfiecare versiune. Controlul sãu amers atât de departe încât palatula fost considerat mai mult cre aþiasa, decât a arhitecþilor implicaþi.
În timp ce criticii vremii au con -siderat Neuschwanstein drept unkitsch, în prezent este catalogatca fiind printre lucrãrile majoreale istoricismului european, tipicpentru arhitectura secolului 19.
Formele arhitecturale în stilroman (figuri geometrice simple,cuburi sau arcuri semicirculare),gotic (linii ascendente, turnuri în -
gus te, decoraþiuni delicate) ºi bi -zan tine au fost combinate într-omanierã eclecticã ºi suplimentateprin intermediul descoperirilortehnice ale secolului, inclusiv cuelemente premergãtoare curen -tu lui Art Nouveau. Stilul de bazãtrebuia sã fie neo-gotic.
Construcţia
În 1868, ruinele castelelor me -dievale care se mai aflau încã înzonã au fost demolate complet.Pia tra de fundaþie pentru noul palata fost aºezatã pe 5 sep tem brie1869. Pivniþa/subsolul a fost ter -mi natã în 1872 ºi, pânã în 1876,lu crãrile au avansat pânã la etajulîntâi. Dar prima care a fost ter mi -na tã ºi mobilatã complet a fostCasa Porþii, la sfârºitul anu lui 1873,per miþându-i regelui sã se muteacolo pentru a þine sub observaþielucrã rile. Un an mai târziu, coor do -narea lucrãrilor civile este pre lua -tã de Georg von Doll mann. În 1880,
are loc ceremonia de „aco pe rire“a palatului ºi, în 1884, Lu do vic sepoate muta deja în noua clãdire ºi,în acelaºi an, pro iectul este preluatde Julius Hoff man, dupã cãdereaîn diz gra þie a lui Dollmann.
Palatul a fost ridicat ca o clã -dire din cãrãmidã, dar a încorporatmai târziu alte tipuri de roci.Pietrele calcaroase folosite pentrufaþade proveneau dintr-o carierãdin apropiere, iar cãrãmizile degresie pentru portaluri - de laSchlait dorf în Württemberg. pen -tru arcele ferestrelor, coloane ºicapiteluri, s-a folosit marmurã dela Untersberg, lângã Salzburg.
Manipularea ºi transportul ma -terialelor de construcþii au fost fa -cilitate de montarea unei sche lã riiºi a unei macarale cu aburi care ri -di ca materialul pânã la locul con -strucþiei. O a doua macara a fostfolositã la construcþia propriu-zisã.
Pentru aproape douã decenii,ºan tierul a fost principalul anga -ja tor din regiune. În 1880, erauan gajate aproximativ 200 per soa -ne, fãrã sã mai socotim furnizoriisau alte persoane indirect impli -cate în construcþie. Când regeleinsista pe anumite deadline-urisau schimbãri urgente, erau an ga -jaþi în lucrãri pânã la 300 mun ci -tori pe zi, uneori lucrând ºi noap -tea, la lumina lãmpilor cu ulei.
Statisticile din 1879/1880aratã o cantitate imensã de ma -te rial: 465 t marmurã de Salzburg,1.550 t gresie, 400.000 cãrãmiziºi 2.050 mc de lemn pentru sche -lãrie.
În 1870, a fost fondatã o so -cie tate pentru asigurarea mun ci -to rilor, contra unei sume lunarere duse. Urmaºii celor care ºi-aupier dut viaþa în timpul construcþiei(statisticile menþioneazã cam 30de cazuri) au putut primi o micãpensie.
Prin 1886, structura externãa palatului era aproape terminatãºi a fost înlocuit pri mul pod delemn peste valea Pollat cu ostructurã metalicã.
În ciuda mãrimii, Neuschwan -stein nu avea prevãzut un spaþiupen tru curtea regalã, ci numai spa -þii particulare pentru rege ºi ca -me re pentru personal. Clãdirileser veau mai mult unor scopuri de -corative decât unora rezidenþiale,fiind ca un fel de platou teatralcare putea fi ºi locuit. Un templual prieteniei a fost dedicat luiRichard Wagner, care a murit în1883, înainte de a putea vizitapalatul. În total, Ludovic însuºi atrãit în castel numai 172 zile.
Arhitectură
Efectul obþinut cu ansamblulNeuschwanstein este teatral, atâtla exterior, cât ºi la interior. Regeles-a ocupat personal foarte mult dedecoraþii ºi design, pânã la celemai mici detalii.
Apartamentele din palat includSala Tronului, apartamentul lui Lu -do vic, Sala Muzicienilor ºi Gro ta.Designul este un omagiu la adresalegendei germane a lui Lohengrin,Cavalerul Lebãdã, te mele fiindpreluate din operele lui Wagner.Multe camere au câte o bandã dedecoraþii din operele aces tuia,inclusiv sala de teatru. Dar multedintre camere rãmân nedecorate,numai 14 dintre ele fiind finisateînainte de moartea lui Ludovic. Dealtfel, una dintre cele mai impor -tan te pãrþi ale ansam blului rãmâneneconstruitã dupã moartea regelui,ºi anume un donjon masiv, caretrebuia sã fie plasat în mijlocul pãrþiisupe rioa re a curþii interioare. Fun -da þia este încã vizibilã.
Castelul constã din mai multestructuri individuale înãlþate pe o
iunie 2011............................................................................................................................ 65
PA
SA
GER
I
MMeerrcceeddeess CCiittaarroo NNoouuaa ggeenneerraaţţiiee
INED
IT
.......................................................................................................................... iunie 201164
lungime de 150 m pe vârful uneiculmi pietroase a dealului. Clã di -rea elongatã este presãratã cu nu -meroase turnuri, turniºoare or na -mentale, balcoane ºi sculpturi.Palatul a fost proiectat în ima gi -nea romanticã a unui castel cava -le resc. Dar în ciuda modului în caresunt construite castelele „ade -vãrate“, în majoritatea cazu ri lor carezultat al multor secole de con -strucþie, Neuschwanstein a fostpla nificat încã de la început ca ocon strucþie intenþionat asi me tricã,in cluzând atribute tipice ale unuicas tel medieval, dar nu ºi forti -ficaþiile reale, cel mai impor tantelement al unui castel medieval.
Intrarea în complex se faceprin intermediul unui portal (CasaPorþii) simetric, flancat de douãturnuri. Poarta cãtre Est este sin -gu ra structurã a palatului a cãruisuprafaþã este coloratã puternic.Zidurile exterioare sunt placate
cu cãrãmizi roºii, iar faþada curþiicu piatrã galbenã de calcar.
Trecând prin portal, ajungi încurtea interioarã, flancatã de clã diricu douã etaje. Partea sudicã estedeschisã cãtre peisajul mon tan. Înpar tea de Vest, curtea este deli mi -tatã de o construcþie din cãrãmidãcare trebuia sã fie dez voltatã într-ocapelã, care n-a fost niciodatãconstruitã, baza pentru donjonulde 90 m care trebuia sã fie piesacentralã a ansamblului arhitectural.
Cea mai marcantã structurã anivelului superior al clãdirilor esteTur nul Rectangular (45 m), careser veºte, la rândul lui, unor sco -puri decorative. În partea supe -rioa rã nordicã este aºa-numitaCasã a Cava lerilor, pe trei niveluri,conec ta tã cu Poarta ºi cu TurnulRec tan gu lar prin intermediul unorgalerii cu arcadã oarbã. În parteasudicã, este o aºa numitã „Casãa Doamne lor“, ambele structuri
fiind inspirate din primul act aloperei Lohengrin.
La Vest, este construcþia de nu -mitã Palas, principala clãdire re -zidenþialã a castelului, care in clu -de apartamentele regale ºica me re le servitorilor. Este vorbade o struc turã pe cinci etaje, con -stând din douã cuburi conectate.În un ghiu rile clãdirii sunt douã tur -nuri cu scãri, cel nordic având oînãlþime de 65 m. Faþada vesticãeste pre vãzutã cu un balcon pedouã ni ve luri. Palas este presãratcu nu me roa se coºuri decorative ºitur ni ºoare, iar faþada dinspre curtecu fresce.
Dacã ar fi fost terminat, palatular fi avut peste 200 încãperi in te -rioare, inclusiv camere de oas peþi,pentru servitori, încãperi des ti nateserviciilor ºi logisticii. Dar nu mai15 încãperi au fost ter mi nate.
Suprafaþa totalã a tuturor eta -jelor din Palas este de aproximativ6.000 mp.
Palatul a fost prevãzut cu celemai recente inovaþii tehnice alevremii. Printre altele, a fost instalatun sistem pe baterie pentru clo po -þeii de chemare a servitorilor, liniitelefonice, încãlzire centralã cucalorifere, boiler, apã curentã cal -dã ºi toalete cu curãþare auto matã.
Regele a plãtit pentru proiec te -le sale de construcþii, care au inclusºi alte castele, din resurse proprii,tre zoreria bavarezã nefiind împo vã -ratã de aceste proiecte. Din 1871,Ludovic a început sã pri meascã ºiun venit secret la schimb pentru ofavoare politicã fãcutã lui Otto vonBismarck. În total, pe timpul vieþiiregelui, cos tu rile de construcþies-au ridicat la suma de 6,2 milioanemãrci, dublu faþã de cât se estimaseini þial. Pentru cã resursele îi de ve -niserã insuficiente, regele a des -chis continuu linii de credit. În 1883,deja era dator cu 7 milioane demãrci. Chiar ºi dupã ce datoriile auatins suma de 14 milioane mãrci,Ludovic a insistat sã con ti nue cupro iectele. În 1886, a cerut cabi -ne tului sãu un credit de 6 milioane,care a fost refuzat. În aprilie, cerebani de la parlament ºi în iunie, gu -vernul bavarez de ci de sã îl înlãture.I se iau prero ga tivele, iar pe 10iunie închide co misia de demitereîn Casa Por þii. A doua zi, vine onouã comisie ºi regele este forþatsã pãrãseascã castelul Neuschwan -stein. Trei zile mai târziu, Ludovicºi ºeful celei de-a doua comisii,Bernhard von Gudden, mor încircumstanþe suspecte.
Raluca MIHĂ[email protected]
Un proiect... profitabilDupã moartea lui Ludovic, este finisat Turnul Rectangular, CasaDoamnelor este construitã într-o formã simplificatã, la fel ºiCasa Cavalerilor, dar restul construcþiilor prevãzute în planurileregelui nu au mai fost realizate. La ºase sãptãmâni dupã moartea regelui, regentul Luitpold aordonat ca palatul sã fie deschis vizitatorilor, cu taxã.Administratorii au reuºit sã compenseze majoritatea datoriilorpânã prin 1899, moment din care castelul devine o sursãstabilã de venituri pentru Casa de Wittelsbach. Când Bavaria adevenit republicã, în 1918, în urma unor controverse,Neuschwanstein trece în administrarea statului. Datoritã locaþiei retrase, palatul a trecut prin cele douãRãzboaie Mondiale fãrã distrugeri. Pânã în 1944, a servit dreptdepozit pentru prada de rãzboi a naziºtilor, din Franþa. Lasfârºitul rãzboiului, Banca Imperialã Germanã a depozitat aurîn palat, de unde a fost transportat cãtre o destinaþienecunoscutã în ultimele zile ale rãzboiului. În aprilie 1945, SSse gândea sã arunce palatul în aer, pentru a nu cãdea, cuobiecte de artã cu tot, în mâinile inamicului. Dar castelul a fostpredat, în final, forþelor aliate. În prezent, Castelul Neuschwanstein este unul dintre cele maireprezentative obiective turistice din Germania. În 1977, adevenit motivul timbrului poºtal al Germaniei de Vest ºi va fireprezentat pe moneda comemorativã de 2 euro pentruBundeslander, în 2012.
ȘTIR
I
.......................................................................................................................... iunie 201166 iunie 2011............................................................................................................................ 67
UNIUNEAINTERNAŢIONALĂ ATRANSPORTATORILORDE PASAGERI, LA UNPAS DE ÎNFIINŢARE
În perioada 25 - 31 mai 2011,la Ankara, Federaþia Turcã aTransportatorilor de Pasageri -TOFED a organizat cea de apatra reuniune de transportrutier, la lucrãrile cãreia aparticipat ºi o delegaþie aFederaþiei Operatorilor Românide Transport formatã dinAugustin Hagiu – PreºedinteFORT, Doru Marian Crãc -Vicepreºedinte FORT ºi MudinSeidamet - Delegat.În cadrul reuniunii, a fostevidenþiatã necesitatea apariþieiUniunii Internaþionale aTransportatorilor de Pasageri -IPRU, organism ce va avea camembru fondator ºi FORT ºicare îºi propune, încã de laînfiinþare, sã susþinã mãsurilegislative ºi operaþionalsectoriale în interesultransportatorilor de pasageri,printr-o colaborare strânsã întrefederaþiile tuturor þãrilor cudezvoltare pe acest segment.La manifestare, au fost prezenþipeste 1.500 de operatori
pasageri, cuvântul dedeschidere fiind acordatprimului-ministru al Turciei -Tayyip Erdogan, care a þinut sãasigure transportatorii prezenþicã va face eforturi ca, înurmãtorii ani, numãrul dekilometri de autostrãzi sã sedubleze, ajungând la 30.000(în ultimii 10 ani, Turcia adezvoltat 15.000 km deautostrãzi).Preºedintele FORT, AugustinHagiu, a avut onoarea de asusþine un discurs în cadrulsummit-ului, ocazie cu care afost prezentatã oferta desusþinere ºi de colaborare afederaþiei române faþã de toateorganizaþiile ce vor compuneIPRU ºi, totodatã, a fostprezentat rolul cooperãriitransfrontaliere a organizaþiilorpatronale din transporturipentru o mai bunã desfãºurarea activitãþilor specifice.Existã mari ºanse ca, pânã întoamna anului curent,documentele ce stau la bazaînfiinþãrii IPRU sã fie semnatede toþi membrii fondatori,urmând ca, imediat dupãaceea, sã înceapã o campaniede lobby atât la nivelulautoritãþilor naþionale cât ºieuropene pentru susþinereaintereselor comune.
IULIA VÂNTUR ŞISPRINTER - „ELEVI“ÎN CLASA A IV-A
Iulia Vântur, prezentatoareaªtirilor Pro Tv din dimineþilede week-end ºi aemisiunii „Dansez pentru tine“,s-a întors pentru o zi la ºcoalã,alãturi de micuþii de clasa a IV-a - dar nu oricum, ci pentru aînvãþa sã facã origami dinhârtia pentru reciclat! Astfel, lainiþiativa Mercedes-BenzSprinter ºi a proiectuluiCopacul de Hârtie, Iulia s-aalãturat elevilor de la școalaProingenio, pentru a participala o lecþie ineditã despreimportanþa reciclãrii hârtiei.Iulia a venit bine pregãtitã lascoalã: mai exact, cu GLK-ulplin de hârtie pentru reciclat,adunatã din redacþia Pro Tv.Mai mult, Roxana Ciuhulescu ºiechipa ProMotor au fost alãturide Iulia pentru a-i da o mânãde ajutor, cu Mercedes-BenzSprinter, autovehicululproiectului Copacul de Hârtie. Autovehiculul Sprinter pus ladispoziþie de Mercedes-BenzRomânia proiectului Copaculde Hârtie faciliteazã colectareaºi transportul hârtiei reciclatede la peste 640 de companiidin Bucureºti. Copacul deHârtie este un proiect inovator,care are ca scop protecþiamediului prin reducereacantitãþii de hârtie aruncatãzilnic la coºul de gunoi, princreºterea cantitãþii de hârtiereciclatã (reducerea numãruluide copaci tãiaþi pentruproducerea hârtiei) ºi respectivprin refacerea zonelor verzi(plantarea de copaci).Proiectul Copacul de Hârtie sebazeazã pe un concept simplu,care constã în colectareahârtiei, vânzarea acesteia,achiziþionarea de puieþi,plantarea puieþilor cusprijinul voluntarilor ºi, implicit,refacerea mediului. Astfel, peparcursul a doi ani,Mercedes-Benz Sprinter areuºit sã colecteze peste
360.000 de kg de hârtiereciclatã de la peste 640 decompanii din Bucureºti. Maimult, cu banii obþinuþi dinvânzarea hârtiei reciclate, aufost plantaþi peste 5.000 depuieþi pentru refacerea zonelorverzi.
ROMÂNII,NEMULŢUMIŢI DETRANSPORTULFEROVIAR
Românii, polonezii ºi bulgariisunt cei mai nemulþumiþi dinUE de calitatea transportuluiferoviar. Ei acuzã durata mare acãlãtoriilor, lipsa curãþeniei ºinerespectarea graficului decirculaþie, potrivit unui sondajEurobarometru privindsatisfacþia cãlãtorilor în statelemembre.În privinþa ponderii persoanelorcare cãlãtoresc cu trenul întimpul liber, România sesitueazã pe penultima poziþie(39%, la egalitate cu Polonia ºiînaintea Ungariei, 34%). Mediala nivelul UE este de 56%.Pentru cãlãtorii de afaceri, 6%
dintre românii chestionaþifolosesc trenul, iar 12% ajungla serviciu sauºcoalã/universitate folosind unastfel de mijloc de transport.Numai 5% dintre româniiconsultaþi folosesc trenul de1-3 ori pe lunã sau mai des,comparativ cu o medie a UE de23%. Trei procente dintrepersoanele intervievate auafirmat cã merg cu trenul înmajoritatea zilelor, iar 2%recurg la acest mijloc detransport de 1-3 ori pesãptãmânã.La capitolul servicii deinformare privind programul ºiperoanele trenurilor, româniisunt pe poziþia a ºasea în UEca grad de nemulþumire,respectiv 20%, la egalitate cuFranþa, Cehia ºi media UE.Topul nemulþumiþilor estecondus de Polonia, cu 46%. ªiîn privinþa siguranþei personaleîn staþii suntem printre cei mainemulţumiþi cetãþeni europeni,situându-ne pe poziþia a doua,cu un procentaj de 36%, laegalitate cu Bulgaria ºi în urmaPoloniei (41%). Media în UEeste de 21%. În funcþie desecuritatea din trenuri, suntem
pe locul 3 ca nemulþumire, cu32%, dupã Polonia (40%) ºiBulgaria (37%), în timp cemedia în UE se situeazã la15%.ªi în privinþa conexiunilor cualte mijloace de transportsuntem pe locul al doilea în UEca nemulþumire, cu 29%,dupã Polonia (35%).La nivelul UE, media este de21%. Conexiunile cu altetrenuri nu sunt satisfãcãtoarepentru 26% din români, altreilea procentaj din UE, dupãPolonia (38) ºi Germania(28%), la o medie europeanãde 21%. Referitor la calitateafacilitãþilor ºi serviciilor,precum cafenele, toalete saumagazine, 49% din pasageriidin România sunt nemulþumiþi,la fel ca în Cehia, iar cele douãþãri se situeazã pe locul alcincilea în UE. Polonezii (62%)sunt din nou cei mainemulþumiþi, în timp ce mediaeuropeanã este de 33%.Sondajul Eurobarometru a fostderulat în România de Gallup înperioada 21-29 martie. Lanivelul Uniunii Europene,studiul a vizat 25 de statemembre.
Patru unităţi Otokar Kent290LF au fost livrate înultimele luni şi acum se află înutilizare în Budapesta.Modelul producătorului turc,câştigătorul unui premiuinternaţional pentru design,atrage atenţia printr-un lookmodern, printr-un consumredus de combustibil şi princosturi mici de întreţinere. Cele patru unităţi Kent 290LFsunt utilizate în prezent pentru
transportul reprezentanţilorUniunii Europene întreaeroportul Ferihegy şi centrulcapitalei maghiare, Ungariafiind, în primele şase luni aleanului, la conducereaConsiliului European.Începând din luna iulie,autobuzele vor fi folosite deBKV, compania oficială detransport public dinBudapesta, în servicii detransport local.
AUTOBUZE OTOKAR PENTRU BUDAPESTA
iunie 2011............................................................................................................................
INTER
VIU
69
INTER
VIU
.......................................................................................................................... iunie 201168
Ca ºi avantaj, pot sã vã spuncã, în momentul de faþã, amdemarat niºte discuþii cu BERD,care se pare cã o sã încerce, dupãce reuºim sã ne transformãm însocietate comercialã - asta dacãreuºim, sã vedem cum - sã nefinanþeze cu circa 100 de milioanede euro pentru achiziþia detramvaie ºi, eventual, troleibuze.
Vã transformaþi, pânã laurmã, în societatecomercialã? Aºa cumanunþa ºi Oprescu anultrecut.Este normalã transformarea
regiei autonome în societate co -mer cialã, ºi constituie o obligaþielegalã, potrivit Directivei 1370 aComisiei Europene, în condiþiile încare acest lucru ar permite sã exis -te o independenþã mai mare înluarea deciziilor. Adicã acestea sãnu mai depindã de anumite per -soane care acceptã sau nu un plande dezvoltare. Statutul de re gieautonomã nu permite ac ce sa reade fonduri europene, ceea cereprezintã o problemã majorã,întrucât costurile cu achiziþia devehicule ar putea fi acoperite 60%prin sume de la UE. Am gândit toateaceste aspecte, urmeazã sã le
transformãm. Am vorbit cu primarulgeneral ºi se pare cã avem acceptuldânsului. Sã vedem ºi la nivel politiccum o sã se accepte acest lucru.
Revenind la fonduri, trebuiesã avem un buget de reînnoire apar cului circulant, iar acest lucrunu înseamnã cã trebuie sã cum -peri odatã 1.000 de vehicule, cisã ai o cotã de 10%, în fiecare an,astfel încât la sfârºitul celor 10ani sã ai un parc nou de vehicule.
La autobuze aveþi, practic,un parc nou-nouþ.La autobuze nu avem proble -
me. E adevãrat cã s-au fãcut eroriºi când s-au achiziþionat autobu -ze, în condiþiile în care, având cere -rea care e atipicã în Bucureºti,trebuia sã achiziþionãm ºi vehiculede capacitate medie, ºi vehiculede capacitate mãritã, adicã vehi cu -le articulate. Din pãcate, s-au luatdoar vehicule de 12 metri, ast felîncât seara am costuri mari ºi cere -re de transport micã, iar la prânz,atunci când am vârfuri de transport,trebuie sã suplimentãm cu vehi -cu le, ceea ce înseamnã cos turi dinpartea Regiei. Costuri inutile, dinpunctul meu de vedere, în condiþiileîn care, dacã aveam mãcar 100 devehicule articulate, era cu totul
Buget de austeritate
la RATBAutobuze de noapte
Sperãm sã demarãm acest proiect, chiar dacãexistã restricþia asta din partea municipalitãþii.
Eu susþin în continuare introducerea transportului denoapte în Bucureºti. Este vorba despre 23 de liniiradiale, care se întâlnesc în zona Unirii. Cine trebuie sãtraverseze oraºul schimbã de acolo mijlocul detransport. De asemenea, o linie circularã de tramvai. Seva da drumul la Pasajul Basarab ºi, când se va finalizaºi podul de la Mihai Bravu, o sã avem o astfel de liniede tramvai, care va putea fi utilizatã chiar ºi noaptea. Mai mult decât atât, discutãm despre lungirea liniilorde tramvai astfel încât tramvaiul sã strãbatã, acolounde este posibil, Bucureºtiul dintr-o parte în alta. Astaar fi ideal ºi logic. Vehiculele de transport cãlãtori decapacitate mare sã traverseze oraºul, iar cu vehiculelede capacitate micã, sã ducem, practic, pasagerii de la oanumitã locaþie înspre punctele unde cererea detransport este micã. Mai trebuie sã þinem cont ºi demetrou, care este în continuã dezvoltare în Bucureºti.ªi o sã þinem cont de tot ceea ce se întâmplã înmomentul de faþã în oraº, astfel încât, cu costuriminime, sã avem avantaje maxime.“
su mã aprobatã de 20 de mi li oanede lei, bani care se vor duce înspreproducþia de tramvaie Bu cur - 5tram vaie - ºi cam atât. Deci, camas tea sunt investiþiile majore anulacesta. Iar din surse proprii, avemin vestiþii mãrunte: reparaþii, mo di -ficãri de reþele, investiþii în centraletermice noi din anumite puncte delucru ºi care nu au mai fostschimbate de 40-50 de ani, astfelcã sunt probleme cu consumul degaze s.a. Nu sunt investiþii care sãnecesite niºte sume fabuloase.
Avem, în schimb, cheltuielimari: 49 de milioane de lei pe fie -care lunã. Sunt 12.000 de an gajaþi.Faceþi un calcul, cu tot cu taxe ºiimpozite. Acolo sunt banii aceºtia.
În aceste condiþii, esteexclusã cumpãrareatroleibuzelor noi pe care leaveaþi în plan încã dinianuarie anul trecut. Existãºi o Hotãrâre a CGMB înacest sens. Ce se întâmplãcu ea?Existã o hotãrâre a Consiliului
General aprobatã în 2008 - estevorba despre un program multi a -nual pentru achiziþia a 150 de tro -lei buze, care trebuia sã înceapãîn cã de anul trecut, dar, din pãcate,nu existã fonduri nici în 2011, a -ceas tã hotãrâre mai rãmânândvala bilã doar în 2012. Rãmâne devã zut dacã o sã fie fonduri.
altceva. Rãmâneam la costurile detransport ºi aveam capa citatea detransport aproape dublatã.
Avem în circulaþie zilnic 850de autobuze, 350 de tramvaie ºi195 de troleibuze, ºi cred cã ob -ser vaþi cã s-a redus parcul, pentrucã aceasta este cererea în mo -men tul de faþã. Ne adaptãm ce -re rii, pentru cã dorim sã nu avemcosturi inutile. Gradul de încãrcarede 3 cãlãtori pe metru pãtrat la orade vârf nu depãºeºte circa 50 depersoane/vehicul, ceea ce în -seam nã cã toate locurile sunt ocu -pate ºi mai sunt încã 50 de cãlã -tori în picioare, în condiþiile în carecapacitatea maximã este de 100de persoane. Oricum, este com -pa rabil cu ceea ce se întâmplã încapitalele europene.
Aþi introdus de douã lunipe trasee numai autobuzeMercedes.Este o mãsurã economicã, ce
tre buia luatã încã de acum doi ani,de când au venit ultimele vehiculeMer cedes, în condiþiile în care nouã,prin aceastã mãsurã, ne scad cos -turile. E un prim aspect: fiind vehi -cule noi, nu prea avem ne voie dereparaþii. Al doilea as pect care neavantajeazã este fap tul cã noi, fiindo societate care avem de-a face custatul, suntem obli gaþi, conformlegis laþiei, sã avem proceduri deachi ziþie pu bli cã. Prin aceastã mã -su rã, practic, re ducem numãrul deachiziþii, ceea ce înseamnã timp c⺠-tigat pentru Regie ºi, pânã la ur mã,tot bani pe care îi economisim.
Magda [email protected]
Foto: Jean-Mihai PÂLŞU
Ziua Cargo: Ce buget areRATB pentru acest an?Adrian Criþ: Pe de o parte,
avem 489 de milioane de lei, cereprezintã diferenþa de tarif de lamunicipalitate cãtre RATB. Laaceastã sumã, se adaugã veni tu -rile din vânzarea titlurilor de cãlã -torie ºi venituri din alte activitãþi,plus alte lucrãri pe care le facempentru terþi, reparaþii etc. În total,bugetul aºa cum l-am proiectat, înmomentul de faþã, o sã fie undevaîn jur de 920 de milioane de lei.
Ce sumã aveþi pentruinvestiþii?Pentru investiþii avem finan þare
de la bugetul municipalitãþii, cu o
Bugetul RATB în domeniul investiţiilor este în acest anunul de austeritate. În afară de cele 20 de milioane de leialocate de Primăria Capitalei pentru construirea a 5tramvaie Bucur în Uzinele RATB, alţi bani nu există.Nici măcar pentru achiziţionarea unei prime tranşe dincele 150 de troleibuze noi, în cadrul proiectuluimultianual aprobat încă din anul 2008, prin Hotărâre, deConsiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), care arfi trebuit să fie pus în aplicare de anul trecut. AdrianCriţ, directorul general al Regiei, spune însă că vademara, totuşi, un proiect atractiv şi extrem de utilpentru bucureşteni: introducerea transportului denoapte. Despre strategia de eficientizare a transportuluiîn comun, ne-a oferit lămuriri directorul general al RATB.
„
între axele 1 ºi 2, tot cu 55 mm,de la 5.845 mm la 5.900 mm,ampatamentul între axele 2 ºi 3rãmânând neschimbat, adicã5.990 mm. La ambele variante,din cei 155 mm, 100 mm repre -zintã mãrirea consolei faþã, deoa -rece, acum, încorporeazã oprotec þie suplimentarã în caz decoli ziune frontalã. Pentru menþi -nerea aceleiaºi capacitãþi detransport, s-a lucrat la reducereagreutãþii proprii a autobuzului.Uºile au fost reproiectate, acumfiind mai uºoare, de asemenea,geamurile au o grosime de 3,15mm, faþã de 4 mm la versiuneaanterioarã, iar farurile, mai mari,sunt de tipul H7, luminile de zi în -cor porând, opþional, LED-uri. Pavi -lioanele roþilor sunt realizate dinmaterial elastic, mai rezistent, darºi mai uºor. Colþurile caroseriei,atât în faþã, cât ºi în spate, au ostructurã elasticã, pentru a puteaprelua ºocuri uºoare, fãrã a sedeforma. Structura plafonului estenouã ºi i s-a redus greutatea cuapro ximativ 30 kg (la versiuneaurba nã cu 3 uºi). Poziþia ºoferuluia fost optimizatã, postul de con -du cere fiind acum ridicat cu 60mm, lucru care a dus ºi la o îm -bu nãtãþire a vizibilitãþii. Salonulpa sa gerilor a primit mai multe mo -di ficãri, interiorul este mai larg,iar scaunele sunt prinse de pereþiilaterali. Lãmpile din plafon au len -tile multidimensionale pentru efi -cien tizarea iluminatului interior.În cercetarea ºi dezvoltarea nouluiCitaro, au fost investiþi peste 100milioane euro.
Design up-to-date
Pe lângã îmbunãtãþirile de or -din tehnologic, noul Citaro ºi-aschim bat ºi aspectul, iar cele maiimportante modificãri le putem
LA
NSA
RE
.......................................................................................................................... iunie 201170 iunie 2011............................................................................................................................
LA
NSA
RE
71
L a sfârºitul lunii mai, laMann heim, a fost pre -zentatã noua generaþieCitaro, la un evenimentunde variantele urban cu
3 uºi ºi urban articulat cu 3 ºi cu4 uºi au reprezentat aceastã nouãgamã.
Caracteristicile„Der neue Citaro“
Cum standardul de poluareEuro 6 va fi obligatoriu începândcu 2014, noul Citaro a fostproiectat þinându-se cont de faptulcã autobuzul va trebui sã includãºi noua tehnologie, mai grea cuaproximativ 300 kg. Din acestemotive, lungimea totalã a auto -bu zului a fost mãritã cu 155 mm,de la 11.950 mm la 12.105 mm,iar ampatamentul a fost mãrit cu55 mm, de la 5.845 mm la 5.900mm. Lungimea totalã a auto bu -zului articulat a fost mãritã tot cu155 mm, de la 17.940 mm la18.095 mm, iar ampatamentul
Cu vânzări cedepăşesc 31.000 deunităţi în cei 13 anide existenţă,Mercedes Citaro esteunul dintre cele maide succes autobuze,iar pentru ca acestlucru să nu seschimbe,constructorulgerman a lansat onouă generaţie.
MercedesCitaro Noua generaţie Citaro este mai primitor ca oricând datoritã noii
configuraţii interioare.Postul de conducere ridicat cu 60 cm
oferã o mai bunã vizibilitate.
P rogramul s-a desfãºuratîn 7 oraºe europene,printre care ºi Bistriþa,alãturi de Bologna(Italia), Brno (Cehia),
Maribor (Slovenia), Palma deMallorca (Spania), Sofia (Bulgaria)ºi Zilina (Slovacia).
Un proiect de trei ani
Proiectul „Mãsuri complexepen tru companii în vederea inten -si ficãrii utilizãrii transportului pu -blic de cãtre angajaþii acestora“ºi-a propus ca pe parcursul celortrei ani cât dureazã (septembrie2008 - august 2011) sã expe ri -men teze unele mãsuri specificemarketingului, aplicate sectoruluide transport public de persoane,pentru a atrage mai mulþi cãlãtori.
Beneficiile utilizãrii trans por -tu lui public de cãtre angajaþii dife -ri telor companii, instituþii, firme,ºcoli, licee, facultãþi, iar prin exten -sie de cãtre cetãþenii unei loca li -tãþi sunt resimþite pe mai multepla nuri. Cei care beneficiazã celmai mult sunt chiar locuitorii urbeirespective, care au avut parte descã derea costurilor destinate de -pla sãrilor zilnice cu transportulpu blic în raport cu maºinile proprii,mic ºorarea cheltuielilor cu par ca -rea, siguranþa deplasãrii, dimi nua -rea stresului ºi posibilitatea de aavea o activitate socialã în timpulcãlãtoriei.
În cadrul conferinþei, au fostpre zenþi operatori de transportdin toatã þara, care au fost dornicisã afle cum sã îºi eficientizeze
acti vitatea, sã ofere cetãþenilorun transport civilizat, durabil ºiatrac tiv, sã se integreze în liniage neralã a civilizaþiei europene înceea ce priveºte transportul cãlã -to rilor, sã economiseascã energieºi, nu în ultimul rând, sã protejezemediul.
Alexandru [email protected]
iunie 2011............................................................................................................................ 73
LA
NSA
RE
.......................................................................................................................... iunie 201172
EV
EN
IMEN
T
Conferinţa URTPConferinþa a foststructuratã pe mai multesegmente, precuminfluenþa comportamentuluide mobilitate a unui spotradio sau tv despretransportul public, cum seorganizeazã un concursde fotografie legat detransportul public, cum sepot câºtiga pasageri noiprintr-o campanie desensibilizare, cum sã arate unpachet de mobilitate pentruangajaþii noi, dacã pot loteriileºi tombolele sã convingãconducãtorii auto sã apelezela serviciul public de transportºi, de asemenea, expoziþiamobilã în autobuze ºiutilizarea creativã a standurilorde mobilitate.
se siza la partea frontalã, unde fa -ru rile au fost redesenate, fiind cevamai prietenoase. La opþiunea cuXenon ºi Led, schimbarea este ºimai evidentã. Bara din faþã a fostºi ea modificatã, acum fiind al -cãtuitã din trei bucãþi, pentru omai simplã înlocuire. La partea dein terior, transformãrile sunt legatede plafon, care a fost regândit ºica re face autobuzul sã fie mai spa -þios, mai primitor. Nici cockpit-ulºo ferului nu a fost uitat, pe lângãnoua poziþie la volan, acesta be -ne ficiazã ºi de o nouã planºã debord, care oferã mai multe infor -maþii ºi este mai ergonomicã.
Mai sigur
Consola faþã a fost mãritã cu100 mm pentru cã în spatele bareide protecþie a fost încorporatãprotecþia la impactul frontal,conform Directivei ECE R 29,aceas ta fiind livratã standard caºi alte elemente de siguranþã pre -cum ESP-ul. Citaro este primulautobuz urban la care sistemulESP este livrat în echiparea stan -dard. S-a considerat cã, deºi în
oraºe nu se circulã cu viteze mari,asistenþa electronicã este utilã încaz de condiþii meteorologicedefavorabile. Directiva ECER66/01 va intra în vigoare abiaîn anul 2016, însã „Der neueCitaro“ respectã deja regle men -tãrile acesteia privind rãsturnareaautovehiculelor. Scheletul autobu -zu lui a fost realizat mai rigid,pentru a oferi protecþie suplimen -ta rã în caz de rãsturnare. NoulCitaro va utiliza seria de propul -soare diesel economice, Blue-Tec,care corespund normelor depoluare Euro 5, dar va beneficiaºi de un sistem de propulsie hi -bri dã. Încã nu a fost dezvãluitpublicului ce motoare cu normãde po lua re Euro 6 vor echipa noulCitaro, deoarece acestea vor fidis ponibile abia în anul 2013. Înceea ce priveºte preþul de achi -ziþie, nu a fost anunţat, dar sevehiculeazã cã ar fi ceva mai maredecât al modelului Citaro care încãse gãseºte pe piaþã.
Alexandru [email protected]
Mannheim, Germania
Schimbul degeneraţii
Actuala generaþie Citaro se vaproduce în paralel cu noulmodel, pânã când acesta dinurmã va putea fi comandat întoate versiunile de caroserie,metamorfoza urmând sã seîncheie în 2014, timp în careproducþia va rãmâne laMannheim.
Accesul persoanelor cu handicapse face fãrã probleme, datoritãrampei și sistemului hidraulic.
Mai mulţi pasageripentru transportulpublicLa începutul lunii iunie, Uniunea Română deTransport Public (URTP) a susţinut oconferinţă ce a avut ca scop diseminareacelor mai bune practici din cadrulrezultatelor măsurilor întreprinse peparcursul celor 3 ani cât a durat proiectulBenefit, un proiect cofinanţat de ComisiaEuropeană prin programul IEE (IntelligentEnergy Europe).
HO
RO
SCO
P D
E C
ĂLĂ
TO
RIE
.......................................................................................................................... iunie 201174
BERBEC (21 martie
- 20 aprilie)
În plan profesional şifinanciar, se întrevăd
schimbări substanţiale,majoritatea pozitive. Importanteste să acordaţi atenţie tuturorcolaborărilor. Cuvântul cheie estediplomaţia. Veţi călători mai multdecât de obicei. Este o perioadă încare stările de tensiune seacumulează cu uşurinţă, motivpentru care ar fi bine să aveţimare grijă în trafic.
TAUR (21 aprilie - 20 mai)
Se anunţă o perioadăde efervescenţă
creatoare, benefică pentru oriceproiect începeţi. Este momentulsă înlăturaţi toate piedicile şi săplecaţi într-o călătorie de totalărelaxare. Nu vă faceţi problemedin punct de vedere profesional şifinanciar. Lucrurile merg şi aici cape roate. Aveţi grijă în trafictotuşi: lipsa de atenţie vă poate dabătăi de cap.
GEMENI (21 mai
- 20 iunie)
Veţi călători ceva maimult în această perioadă şi
veţi încheia parteneriate desucces. Este foarte important săurmăriţi cu perseverenţăîndeplinirea obiectivelor pe care vile-aţi propus. Dorinţa de acţiuneeste însoţită adesea de grabă şiimpulsuri de moment. Atenţie maiales în trafic: conduceţi cuprudenţă şi nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie!
RAC (21 iunie - 22 iulie)
Instabilitateafinanciară continuă
să se manifeste, motiv pentrucare mai aveţi de aşteptat ovreme pentru a rezolva toateproblemele de această natură.Important este să menţineţi ritmulactivităţii la un nivel ridicat şi săvă educaţi răbdarea. Lucrurile seîndreaptă pe parcurs. Veţi călătorimult, acţionaţi cu prudenţă!Purtaţi întotdeauna centura desiguranţă!
LEU (23 iulie
- 22 august)
Este o perioadăîncărcată de
responsabilităţi, dar dificultăţile serezolvă în timp şi cu multă răbdare.Concentraţi-vă pe organizareaeficientă a tuturor activităţilor pecare le întreprindeţi şi succesul nuva întârzia să apară. Energia estela cote maxime - lucrurile par sămeargă ca pe roate, mai ales înplan financiar. Nu se întrevădcălătorii lungi.
FECIOAR~ (23 august
- 22 septembrie)
Perspectivele suntgrozave pe toate
planurile. Mai ales din punct devedere financiar, lucrurile stauextrem de bine. Concentraţi-văatenţia pe realizarea obiectivelorpe care vi le-aţi propus, daracceptaţi să rezolvaţi şi situaţiineprevăzute. Acţionaţi cu multcalm, gândiţi liber, păstraţi-vămintea limpede şi eliminaţi stărilede agresivitate... în special în trafic.
BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)
Atât forma fizicăcât şi cea psihică sunt
de invidiat. În plan profesional,dar mai ales financiar, lucrurilestau, de asemenea, foarte bine.Atenţie, însă, în plan personal:treceţi printr-o perioadă marcatăde agitaţie şi nervozitate. Şi întrafic trebuie să vă regăsiţi calmulşi să conduceţi cu prudenţă:nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.
SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)
Urmează o perioadăde mari schimbări
în viaţa dumneavoastră.Din punct de vedere profesional,toate acţiunile conduc spre opromovare ori spre încheiereaunor parteneriate extrem deavantajoase. Dar cele mai multeevenimente vor avea loc în planpersonal. Veţi călători mult.Atenţie în trafic: conduceţi cuprudenţă şi nu ignoraţi regulile decirculaţie.
S~GET~TOR (22 noiembrie
- 21 decembrie)
Veţi călători mult îninteres de serviciu.
Pentru că stările de stres seacumulează cu uşurinţă, încercaţisă îmbinaţi activităţileprofesionale cu cele de relaxare.Înregistraţi succese deosebite înplan profesional şi financiar, înspecial datorită fermităţii cu careveţi lua deciziile potrivite. Atenţieîn trafic: nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.
CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)
Urmează o perioadăliniştită din toate
punctele de vedere şi cusuccese majore în plan financiar.Trebuie doar să renunţaţi la adespica firul în patru şi săacţionaţi cu veselie şi optimism.Veţi călători destul de mult, aşacă înarmaţi-vă cu răbdare şiconcentraţi-vă asupra traficului.Conduceţi cu prudenţă şirespectaţi regulile de circulaţie.
V~RS~TOR (20 ianuarie
- 18 februarie)
Aveţi nevoie de puţinăordine în viaţa
profesională, dar şi în ceapersonală: căutaţi să găsiţi celemai bune metode de a văorganiza agenda şi a vă eşalonaactivităţile. Perioada se anunţă afi plină de evenimente. Găsiţi-văechilibrul în tot ceea ce faceţi.Atenţie la drum lung: lipsa deconcentrare pe fond de stres văpoate crea numeroase neplăceri.
PE{TI (19 februarie - 20 martie)
Se întrevădschimbări pe toate
planurile: personal, profesionalşi financiar. Lucrurile par săse echilibreze. Acolo undesunt minusuri, balanţa tindespre plus... dar şi invers.Ignoraţi agitaţia specificăperioadei şi adoptaţi o conduitărelaxată. Veţi călători mult.Atenţie la volan: sporiţi atenţiaşi nu uitaţi să purtaţi centurade siguranţă!
15 iunie - 15 iulie 2011
