8/19/2019 caracterizarealuimihaiviteazulinantitezacupasahassan

1/2

Schita lectiei – clasa a VII-a

Pasa Hassan

  de George Cosbuc

-personajele-

Plan de caracterizare:

I. Introducere – date sumare despre autor si opera. – explicatia titlului.

II. Cuprins: a) tipul personajului;

   b) identitatea personajului;  c) portretul fizic – exemple (figuri de stil);

  d) portretul moral (trasaturi de caracter) – exemple;

  e) mijloace de caracterizare;

III. Incheiere:

  f) atitudinea naratorului fata de personaj.

Identitatea personajelor

Pasa Hassan-conducatorul armateiotomane

Mihai Viteazul-domnitorul Tarii romanesti siconducatorul armatei romane

Tipul personajelor

Personajul secundar al operei Personajul principal al operei; este infatisat in toate

momentele actiuniide prezenta lui luam cunostintainca din primul !ers"

#pe !oda-l zareste calare trecand$.

Titlul sugereaza intentia autorului de a prezenta celedoua personaje in antiteza.

Trasaturi de caracter

%asitatea- trasatura dominanta de caracter"

este infatisat static departe de campul de

lupta

&un organizator si strateg bun patriotda do!ada de

spirirt de sacrificiu se afla intotdeauna in fruntea

ostenilor saiconstituind un ade!arat exemplu pentruacestia.

'ncapabil de a conduce singur ostile deaceea se foloseste de ajutorul lui inea"

#lui inea-i trimite-o porunca$.

*iteaz dupa um ii este si numele !ijeliosintreprinzator si acti! pe campul de lupta" face carare

 prin multimea pagana iar #in urma-i se-ndeasa cu

!uiet curgand +,stirea romana$.• metafora „fulger $ sinonima cu #spada arma

de lupta$" iai apare in ipostaza unui zeu

neindurator care arunca asupra dusmanilor

fulgerele maniei sale.

• iperbolele"$carare facand”, „se-ndeasa cu

vuiet curgand”,

  „cade-n mocirla, un val dupa val” 

8/19/2019 caracterizarealuimihaiviteazulinantitezacupasahassan

2/2

imit de atitudinea domnitorului"

#de mirare e negru-pamant$

/arz energic curajos cu un puternic simt al

anticipatiei isi da seama imediat de intentiile turcilorsi actioneaza in consecinta"$si-alege vreo doi’/Se-

ntoarce si pleaca spre gloata.” 

0ste cuprins de groaza in momentul in care

este pro!ocat la lupta.

0ste in!ersunat impotri!a dusmanilor tarii dar

mobilul actiunilor sale nu-l constituie razbunarea cidorinta de libertate a neamului do!edind mandriedemnitate si spirit de sacrificiu.

Comparatii si metafore in care unul din termeni

denumesc elemente ale naturii"

#ca volbura toamnei se-nvarte”, „intra-n urdie ca

lupu-ntre oi”,”vine furtuna”.

%asdisperat ingrozit gaseste ca unicasolutie de sal!are fuga"

# Dar pasa-si pierduse si capul si firea”,”Dar pasa mai tare zoreste”.

Curajos mandru demn isi asuma responsabilitateaconfruntarii directe

 „-Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti spun/Ca nu te-

am gasit nicaierea” 

 „-Stai, pasa, sa piara azi unul din noi” 1idicol prin infatisarea si comportarea salasitatea capatand accente grotesti:”e

 galben pierit”  are #barba valvoi”, „iidardaie dintii” 

'mpresioneaza prin maretia trupului asprimea !orbeicutezanta faptei neinfricarea"

• iperbolele constituite din metafore si

comparatii cu elementele naturii"$ Salbatecul

voda e-n zale si-n fier /Si zalele-i zuruie

crunte,/igantica poart-o cupola pe

 frunte./Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,/!ar

barda din stanga-i a"unge la cer/Si voda-i un

munte” 

/isperat necontrolat de!ine ridicol

deoarece disperarea si lasitatea sa !in incontradictie cu statutul sau de

cuceritor :”cu fraul pe coama el fuge

nebun”,”cu scarile-n coapse fugaru-si

loveste”,”isi rupe cu mana vestmantul”.

iai este !azut ca un reflex al groazei.

Prototipul cuceritorului trufas dar las infata impetuozitatii ad!ersarului

2imbol al luptei de independenta al !itejiei sidemnitatii poporului roman.

Atitudinea autorului fata de personaje

/ezaprobare si dispret exprimata prin

ironie la adresa pasei:”#azut-au si beii ca

 fuga e buna/Si bietului pasa dreptate i-au

dat” 

/ragoste si admiratie fata de eroul cu insusiri alese.