Caracter 4

7/25/2019 Caracter 4

1/40

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti

PSIHOLOGIA PERSONALITATII

CARACTERUL

lect univ dr BUCUR Cristian


2/40

PSIHOLOGIA PERSONALITATIICARACTERUL

CARACTERUL a fost considerat

un mod de a fi al omuluinucleul

personalitii o structurpsihiccomplexcare filtreazcerineleexterne ielaboreazreaciide rspuns

expr ima valoareamoralpersonala omului

configuraiasau structura psihicindividual,relativ stabilidefinitorie

pentr u om, cu o mare valoare adaptativ,deoarece pune n contact indi vidul cu

reali tatea, faci li tndu-i stabili rea relaiilor,or ientarea icomportarea potrivit

specificului suindividual.

M Zlate

dingreaca - model, tipar

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti


3/40

schema de organizare a prof il ului psihomoral general al persoanei, considerat

prin prisma unor norme icri ter ii etice

ansamblu nchegat de atitudiniitrsturicare determino modali tate relativstabil,constantde orientare iraportare a subiectului la cei din jur, la sine

nsui,la activitatea desfurat,la nsisocietate, ca reali tate socio-uman

global

configuraiasau structura psihicindividual,relativ stabilidefi ni torie pentru om, cu o

mare valoare adaptativ,deoarece pune n contact individul cu reali tatea, faci l i tndu-i

stabilirea relaiilor,or ientarea icomportarea potr ivi t specif icului suindividual.

n senslarg,

(extensiv)

n sensrestrictiv



4/40

Atitudineamodalitate intern de raportare la diferitele laturi ale vieii sub

forma n care experiena anterioar este acumulat, conservat i

organizatla individ, cnd acesta abordeazo situaie nou

relaia dintre experienele avute de individ i situaiaconcret

Newcomb



5/40

Atitudinea


modalitate internde raportare la diferitele laturi ale vieii

invariantul pe baza cruia individul se orienteaz selectiv, seautoregleazpreferenial, se adapteazevolund

este concomitentfapt de contiin

ireaciecomportamental.

orientativ(incitativ-orientativ)

operaional(efector, executiv)

Esterezultatulinteraciuniisubiectuluicu lumea

2segmenteeseniale

Measiscev

Cnd atitudinile intr n concordan cu normele sociale devin atitudini-valoriformnd un sistem care o dat fixat acioneaz aproape automat. Atitudinile

caracteriale au un coninut valoric i o funcie evaluativ prin care regleazcomportamentele specifice fiecruiindivid.M Zlate


6/40

Trsturilecaracteriale


seturi de acte comportamentale prin care se exprimatitudinile integrandu-se in structura

personalitii

doar cele care satisfac urmtoarelecerine:

sunteseniale,

definitoriipentru om

stabilizate, durabile,determinnd un mod

constant de manifestare alindividului

coerente cutoate celelalte(rezultand intr-o

structura)

specifice i unice

(pentru c trec

prin istoria

individului)

asociate cu ovaloare moral


7/40

FunciileC


funciarelaional

pune n contact persoana cu realitatea, facilitnd stabilirearelaiilorsociale

funcia

orientativ-adaptativpermite orientarea iconducerea de sine potrivit scopului

funciade

mediere ifiltrare

permite filtrarea prin propria gndire isimirea tot ceeace ntreprinde

funciareglatoarecreeaz condiii pentru ca individul s-i regleze propriaconduit


8/40

Psihanaliza


Odata cu un nou obiect al P, Freud propune si o noua metoda

de investigare, aceea a psihanalizei: readucerea in constiinta a

elementelor patogene cu scopul de a fi constientizate si

eliminate tensiunile cu efecte nevrotice.

Freud arata ca efortul psihanalitic este de a aduce crea noi versiuni ale

conflictelor patogene si de a-l determina pe individ sa se comporte asa cum a

facut-o la vreme a lor, dar mobilizandu-si toate resursele psihice astfel incat

solutia sa fie una diferita.

Freud


9/40

Psihanaliza

Supraeu SUPEREGO structur

a Eu-lui prin care se manifestainfluenamediului social

Sine ID (~incontientul) sediulinstinctelor, sursa primar a energiei

psihice (eros vs thanatos),

SupraEu

Eu

Sine

Eu EGO sub influenamediului devine intermediarul

ntre Sine ilumea exterioar



10/40

Psihanaliza

percepe realitatea memoreaz

nva transform mediul exterior

in avantajul su

ia in considerare de cadrul moral ineseama de valori itradiii

Realitatea

exterioar

SupraEu

EULndeplinetetrei mari funcii:SupraEu

Eu

Sine



11/40

SupraEu

Eu

Sine

controleazinstincte decide asupra satisfacerii amnsau supriminstincte tinde spre obinerea plcerii n

conformitate cu principiul realitiiSinele

PsihanalizaEULndeplinetetrei mari funcii:

percepe realitatea memoreaz nva transform mediul exterior in

avantajul su Realitateaexterioar



12/40

Psihanaliza


Mecanisme de aparare

operaiile defensive sunt activiti

incontiente ale Eului, iar activarea lor se

produce n mod involuntar.

AnaFreud

forme de aprareale Eului mpotriva pulsiunilor

instinctuale ia afectelor legate de acestea

mecanismele de apraresunt dirijate, n principal, mpotriva pulsiunilor i

reprezentrilor,precum ia afectelor ataateacestor reprezentri

nu se constientizeaz existena lor atunci cnd Eul (personalitatea)

opereazcu ele


13/40

Psihanaliza


Mecanisme de aparare

NEGAREA dezavuarea unei realitati, fapt real, redefinirea

realitatii prin termenii diferite

PROIECIA atribuirea propriilor continuturi altora

REFULAREA trimiterea si mentinerea in inconstient de

ginduri, imagini, amintiri, trairi

psihotraumatizante

RATIONALIZAREA gasirea de cauzalitati care explica

HALUCINATIA

NEGATIVA

nu vezi obiec techiar daca se afla in fata ta

UMORUL a glumi pentru a evita revenirea asupra unor

ganduri dureroase

TRANSFERUL deplasarea unei amintiri din trecut asupra aceva/cuiva din prezent


14/40


Modele explicativ-interpretative

Modelul piramidei caracteriale

esenial pentru caracter este modul de organizare, relaionare istructurare al trsturiloriatitudinilor

atitudinile se leag,se nlnuieunele de altele, formnd un adevratsistem

ierarhizat

Eysenck

n vrf trsturileeseniale,dominante, iar sprebaztrsturidin ce n ce

mai particulare

arhitectonica este diferit de la un individ la altul (trstura ce poate fi

dominantla un individ, la alt individ nu mai este dominant).

sunt urmritelegturiledintre trsturilecaracteriale, dispunerea lor ntr-o

anumitordine, ceea ce duce implicit la valorizarea lor


15/40




INTROVERSION - EXTRAVERSION

Argumente: gemenii univitelini fata de cei

fraternali; comportamentul infractional algemenilor; infiere (copii - parinti

NEUROTICISM/EMOTIONAL STABILITY

PSYCHOTICISM

EN P

E, N si P sunt genetic conditionate; influentatefiyiologic. Eysenck estimeaza ca, peste toate dimensiunile

de trasaturi, incluzand E, N si P, ~60% din diferentele

individuale fiind determinate la nivel ereditar


16/40




INTROVERSIE - EXTRAVERSIEIntroversie: introspectie, seriozitate;retinut, dar usor de stimulat, inhibat,

preferina pentru vocaii solitare,

sensibilitate pentru durere

Extraversie: incapatanare;impulsivitate; tendina de a fi sociabil,

dorinta de noutate; performanta

amplificata de stari tip surescitare,vocatii care implica contactul cu alte

persoane; toleranta la durere

the act, state, or habit of being

predominantly concerned with and

obtaining gratification from what isoutside the self

the state of or tendency toward being

wholly or predominantly concerned

with and interested in one's ownmental life

JUNG


17/40




NEUROTICISMSTABILITATE EMOTIONALA

control emoionalsub-medie, voinade putere, capacitatea de a exercita putereade sine, lentoare n gndire i aciune; sugestibilitate, lipsa de persistenta;tendinade a reprima fapte neplcute,lipsa de sociabilitate, acuitatea senzorialscazuta, dar nivel ridicat de activare

PSIHOTICISM

nivel de concentrare si memorie slaba, lips de sensibilitate, lipsa de grijapentru altii; cruzime; nerespectarea de pericol i de convenie, ocazional,originalitate i / sau de creativitate; gustul pentru lucruri neobinuite,

considerat deosebit de alii


18/40




nelegerea caracterului ca un sistemorganizat i bine structurat, ceea cepermite ca intervenia educativntr-oanumit parte a sistemului s serepercuteze direct asupra ntreguluisistem caracterial i indirect asuprapersonalitii.

diferenierea mijloacelor aciuniieducative, date fiind marea variabilitatecaracterialdintre oameni


19/40



Modelul cercurilor concentrice caracteriale

Allport

nsuirile de personalitate clasificate n trsturi comune i trsturi

individuale (dispoziiipersonale).

Trsturileindividuale

Cardinale- cateva, cu influene directeasupra fiecruiact, cu semnificaiemajor ncomportament

Centrale- n numr mai mare, evidente,generalizate, constante, controlnd situaiileobisnuite

Secundare- foarte multe, periferice, maipuinactive, cu o existenminorilatent,controlnd mai puin comportamentul

individului


20/40




Cardinale si Centrale- dispun deconstanta ridicata

Trsturi secundare

Trsturi centrale

Trsturi

cardinale


21/40




Trsturile aflate n cele trei cercuri concentrice au un caracter mobil,

flexibil, putnd trece dintr-un cerc n altul n funciede situaii,

demonstreaz c trsturile pot fitransformate, convertite, iar n acest procesrolul eseniali revine educaiei

Prin educaieomul idseama de valoarea trsturilorcaracteriale, care

trebuie formate ipromovate icare estompate.

plasticitatea flexibilitateacaracterului

Capacitate adaptativafoarte ridicata


22/40



Modelul cercurilor concentrice caracterialeconcluzii

nelegereamai exacta comportamentului concret al omului.

ofer posibilitatea explicrii att a dinamicii structurii generale a

caracterului, ctia fiecreitrsturicaracteriale n parte, dinamicce se

poate manifesta n ambele sensuri

poate juca rolul unui instrument de valorizare a unor nsuiri de

personalitate, mai ales atunci cnd nu cunoatemsau nu suntem siguri de

semnificaiadeinutde acestea


23/40



Cattell- factorii de P

configuraiedepredispoziiireactive permanente ale individului, rostul

cunoaterii ei detaliate fiind acela de a elabora predicii valide asupracomportamentului ntr-o situaieanume

analiza factoriala extrage dominantele de personalitate, rezultand

trasaturi nominale

Gradul de comunaliate- (frecvena)

Modul de manifestare

Nivelul de aciune

Trsturilepot fi grupate n funciede mai multe criterii


24/40




Gradul de comunaliate- (frecvena)


comune

unice

se regsescla majoritatea covritoare

sunt determinate de ereditate, structuri social-

formative identice, constrngeri culturale

grad nalt de complexitate

modul de articulare este relativ unic

ofer specificitate ansamblului psiho-

comportamental


25/40


Modele explicativ-interpretativeCattell- factorii de P

Modul de manifestare


aptitudinale

temperamentale

eficieniperforman

asigurorientarea motivaional

capacitatea de a se strduipentru atingerea unui

scop

orientare spre acumularea valor

dinamico-motivaionale

definesc alura generala comportamentelor

influenazeficiena n manierenergetic


26/40


Modele explicativ-interpretativeCattell- factorii de P

Nivelul de aciune


superficialeansambluri de caracteristici care converg

mpreun

sunt determinate de mai mulifactori

sunt mai puin semnificative n ansamblul

nelegeriiP

dispun de o stabilitate mult mai redus

factori unitari, surse unice

sunt componente debaz

au un nivel de stabilitate mult mai crescut

surs


27/40




Erg

Concepte noi introduse de Cattel

Sentimentul

sursa energeticcomportamental, nscut

legat de constituiasomatic

unitate debaza P

o structurpermanent

11 ergi: curiozitate, gregaritate, dezgust,

protecie, atracie, autoafirmare, supunere,

securitate, foame, sex, furie

iare originea n mediu

este legat de elementele importante pentru

fiinauman: familie, neam, copii etc

spre deosebire de erg, dispare doar o datcu

obiectul fade care s-a format


28/40




Concepte noi introduse de Cattel

Atitudine

presupune toate emoiileiaciunilecuiva

fade ceva anume

Subsidierea

realizeaz legtura ntre Erg, Sentimen i

Atitudine

relaiide subordonare: atutidne sentiment -

erg


29/40


Modele explicativ-interpretativeCattel- factorii de P

Stadialitatea dezvoltriiP

natere6 ani Influenafamiliei, formarea de atitudini sociale;Eu, supraeu, securitatea de sine, autoritatea

614 aniIndependenafade prini; idei comune la nivelul co-varstnicilor

2350 ani activism i productivitate; stabilitatea se accentueaz, sunt cutateconstantele n viaafamilialiprofesional

5065 aniRe-adaptri; viaasocialiintimsolicitre-fundamentri; valorile potfi reierarhizate sau sufermodificri

14 - 23 ani Bulversare; accentuarea sexualitii, identiii prin afirmare i

independen

+ 65 ani Criza identitii; re-organizriire-structurrimajore


30/40



Modelul constructelor personale

G Kelly fiecare om se raporteaza fata de lume/ mediu prin prisma unor

principii stiintifice: se identifica probleme, se formuleaza ipoteze,acestea sunt testate prin metode multiple, se formuleaza concluzii

generalizandmodel, patern personal care

reflecta intelegerea, explicatia si

interpretarea a tot ce-l inconjoara pe

individ

onstru t

experienta de viata (sociala, istorica, psihologica etc)

conduce la constructii personale fiind generalizate

pentru categorii diferite de obiecte sau fenomene

gama de constructe creste continuu, este determinata individual si

social, fara a avea un punct terminus de evolutie


31/40




G Kelly

postulat:procesele personale sunt dirijate de idinvid prin prismaanticiparilor pe care le realizeaza

11 corolare completeaza teoria si

ii aduc perspective noi de intelegere

1) constructia

plecand chiar de la enuntarea postulatului putem sa

sesizam ca omul realizeaza replici ale evenimentelor

viitoare chiar prin procesele de anticipare

asemanarile intre situatii ne permit sa facem

generalizari si predictii

in aceeasi situatie experientele traite vor fi diferite- totca urmare a anticiparilor realizate


32/40




2) individualitateafiecare are cosntrutii propriinu reflecta realitatea obiectiv,ci interpretarea pe care

persoana o face

existcaracteristici comune ale constructelor pentru toti

3) organizareapersoana tinde s organizeze constructele intr-un

sistem, strans legat de viziunea proprie asupra relaiei

dintre ele

persoane care au constructe similare difera prin ordinea

diferita a acestora

posibilitatile si ocaziile de anticipare individuale


33/40




4) dihotomia toate constructele sunt bipolare/ dihotomiceeste nevoie sa avem si constructul opus, pentru a

arevidentia cum respectivul/a diferde celelalte

se faciliteaza comparatiile si gradele

5) alegereadintr-un construct, persoana alege modalitatea cea mai

buna de a anticipa evenimentele

alternativa care va functona cel mai bine- cu cea mai mare

putere anticipativa\

alegerile \se realizeaza foarte des intre securitate-aventura

alegerile sigure pot explica persistenta in aceeasi eroare


34/40




6) aplicabilitateafiecare cosntruct are o gama delimitata de evenimente/fenomene pe care le poate explica si, deci, functia

anticipatorie este una relativ bine delimitata

7) experientasistemul constructelor variaza o data cu aparitia si

construictia unor replici ale evenimentelor

procesul de validare al unui construct este fara final

daca un construct nu se dovedeste ca predictor valid,

trebuie reformulat sau inlocuit, prin prisma experienei

personale


35/40




8) modulareaconstructele nu au acelasi grad de permeabilitate intra,dar si inter-personal;

sistemul de constructe devine astfel mai mult sau mai

putin adaptabil, mai mult sau mai putin constant

9) fragmentareaindiviaul poate sa foloseasca succesiv o varietate de

subsisteme de constructe care sunt incompatibile unul cucelalalt

de importanta majora nu este incompatibilitatea, ci

relatia ierarhica din cadrul sistemului- supra/ sub

ordonarea unor constructe fata de altele

in relatia cu o persoana, multiple constructe divergente

(supra sau b ordonate) conduc...


36/40




10) asemanareasimilitudinea intre procesele psihice a 2 sau mai multepersoane este data de anticparile si similitudinea

situatiilor

identitatea constuctelor este greu de afrmat

11) socialulanticiparea si decodarea constructelor altei persoane

creeaza premisele pentru integrarea si acordarea unui rol

semnificativ in relatiile cu aceasta a doua persoana

antciparile altora conduc la crearea de situatii sociale cu

grade diferite de intelegere, comunalitate, acceptanta,

integrare etc


37/40




Proprietati

focalizare.

constructul este utilin construirea unui set

specificat de fenomene/

evenimente

aplicabilitate. permeabilitate..

exista o zona defocalizare in care

prezice cel mai bine

evenimentele

poate fi el utilizatpentru a forma

constructe noi, diferite?


38/40



Modelul balaneicaracteriale

PPNeveanu

sistematizarea trsturilor caracteriale cte dou n perechi cu

poli opui, ele gsindu-se n aceeai persoan n proporii iamestecuri diferite

initial, trsturilecaracteriale se aflnpoziia0, evoluialor fiind teoretic egalprobabil

bun rau

cinstit necinstit

criterii in functie de care evolueaza trasaturile polare:

natura, tipul, numrul i valoarea situaiilor de via

parcurse

ntrireasau sancionarealor exterior-educativ

gratificarea sau condamnarea lor

asimilarea sau respingerea lor prin nvare


39/40



Modelul balaneicaracteriale

M Zlatearati explic mecanismul psihologic al formrii caracterului (fora

motricecare constn opoziiadintre contrarii, n lupta iciocnirea lor)

sugereaz interpretarea caracterului ca rezul tat al autoformrii (din

interior) nu numai al determinrilorsociale

conduce la stabilirea unei tipologii caracteriale (cnd trsturile

pozitive sunt mai multe se poate vorbi de unom de caracter, n timp ce

polul opus atrage expresia de omfrcaracter)


40/40

Documents

Caracter 4