Lec ti

ip

entru chitara de Eugen Ka rban www.eugenkarban.de

Lect

iipe

ntru

chita

ra de EugenKarb an www.eugenkarban.deCapodastrul si folosirea sa. Transpunerea în alte tonalitati.

Eugen Fabian Karban (genuK@gmx.net)

16 noiembrie 2008

Versiunea 1.0

LectiipentruchitaradeEugenKarbanwww.eug

enkarb

an.de

LectiipentruchitaradeEugenKa

rbanwww.eugenkarba

n.de

c© www.eugenkarban.de

Rezumat

Capodastrul si folosirea sa. Istoric. Forme constructive de capodastre. Transpunerea în alte tonalitati folosind diferitemetode. Tabele de transpunere.

Cuprins

1 Introducere 1

2 Capodastrul 12.1 Definitie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.2 Originea termenului si scurta istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.3 Forme constructive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

2.3.1 Capodastru pentru „saraci“ ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22.4 Sa folosesc capodastrul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32.5 Pentru ce sa folosesc capodastrul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32.6 Probleme la utilizarea capodastrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32.7 Cum lucreaza un capodastru? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

3 Transpunerea în alte tonalit ati 53.1 Transpunerea într-o tonalitate mai înalta cu ajutorul capodastrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

3.1.1 Tabela simpla de capodastru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53.1.2 Folosirea tabelei de capodastru (1) la transpunerea cântecelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53.1.3 Tabela extinsa de capodastru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

3.2 Transpunerea într-o tonalitate înalta sau joasa cu ajutorul tabelei de transpunere . . . . . . . . . . . . . . . . 63.2.1 Tabela de transpunere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63.2.2 Folosirea tabelei de transpunere (3) la transpunerea cântecelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

3.3 Transpunerea folosind legaturi armonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73.4 Transpunerea utilizând cercul cvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73.5 Transpunerea folosind sistemul numeral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

4 Concluzii 8

5 Ce am utilizat la crearea acestui document 9

6 Atentie acest articol este Post-Cardware 10

1 Introducere

Aceasta lectie îti va arata ce este un capodastru si cum sa îl folosesti. De asemenea te va învata sa transpui cântece înalta tonalitate cu sau fara ajutorul capodastrului.

Pentru întelegerea acestei mici lectii este necesara cunoasterea denumirii vestice a notelor muzicale1, a intervalelordintre acestea2 precum si a faptului ca un interval pe tastiera chitarei reprezinta un semiton.

Nu sunt neaparat necesare alte cunostinte de teorie muzicala pentru a folosi un capodastru dar unele notiuni muzicalede baza ar fi folositoare.

2 Capodastrul

2.1 Definitie

Figura 1: Ca-podastrul

Un capodastru (forma prescurtata a cuvântului este „capo“ ) este un dispozitiv mecanic care se prindepe gâtul chitarei, sau a unui alt instrument cu coarde înrudit (madolina, banjo) pentru a scurta lungimeade vibratie a coardelor.

Capodastrul se prinde între doua taste pe gâtul chitarei apasând coardele pe acestea. Lungimea devibratie a coardelor se reduce astfel la lungimea dintre înaltator si tasta cea mai apropiata de cutia derezonanta. Astfel capodastrul are un efect asemanator cu cel al unui „barré“ .

Capodastrul se foloseste pentru a ajusta înaltimea sunetului coardelor instrumentului fara a folosicheitele de acordaj. Folosirea sa înlesneste transpunerea în tonalitati mai înalte fara a modifica digitatia folosita.

O definitie plastica pentru capodastru este accea ca este un pragus deplasabil de-a lungul gâtului chitarei.

1A=La, B=Si, C=Do, D=Re s.a.m.d.2Tonuri si semitonuri. Interval dintre B-C = 1 semiton, dintre C-D = 1 ton = 2 semitonuri s.a.m.d.

1

c© www.eugenkarban.de

2.2 Originea termenului si scurt a istorie

Numele de capodastru provine din italianul „capo tasto“ sau „capodastro“ care în traducere libera înseamna „capul tastierei“. Termenul se pare ca a fost folosit pentru prima data de catre G. B. Doni în lucrarea sa „Annotazioni“ din anul 1640.

Dispozitive înrudite cu capodastrul au fost folosite din cele mai vechi timpuri odata cu stramosii instrumentelor cu coardede azi. Sculpturi vechi arata ca egiptenii probabil foloseau capodastre confectionate din tendoane sau snur rasucite dupagâtul instrumentelor lor.

Primul capodastru cunoscut, pe la 1700, pare sa fie o placuta de alama în forma de „U“ care se aplica pe gâtulinstrumentului. Probabil ca nu era foarte reusit constructiv si metalul neprotejat cauza stricaciuni gâtului instrumentului sicoardelor.

La sfârsitul anilor 1700 se foloseau doua forme de capo. În Anglia unul în forma de jug (sau umeras) care se strânge cuun surub (ca o menghina) în spatele gâtului chitarei. În Spania se folosea asa numitul „cejilla“ care are o forma de stampilacu mâner rotitor. Acest mâner are rolul de a strânge prin rasucire un fir care vine trecut pe dupa gâtul chitarei apasândastfel placuta de lemn pe coardele chitarei.

Alte surse îl considera pe chitaristul flamenco José Patino González (nascut în 1829 în Cadiz si decedat în 1902) cafiind inventatorul capodastrului. Capodastrul a fost rezultatul încercarilor sale de a gasi o metoda de a acompania cuaceeasi tehnica interpreti de flamenco indiferent de timbrul vocii acestora.

De-a lungul anilor au fost patentate diferite forme de capodastre dar nu toate au ajuns a fi si folosite. Multe din ele potfi incluse în ziua de azi la capitolul curiozitati.

Capodastrul cu banderola elastica a fost patentat la 1931 de catre W.H Russel. Acesta, în ciuda formei sale simple,este un capodastru care a fost folosit, cel putin în faza de început, de catre mai toti chitaristii.

Un alt capodastru foarte popular este cel de plastic care a fost patentat în Germania de catre Herbert Bauerfeind în1973. Acesta este în forma de clema, este realizat în totalitate din plastic si se poate strânge pe gâtul chitarei folosindmargini zimtate.

Forme noi de capodastre apar si în zilele noastre dar foarte putine ajung în folosirea curenta.

2.3 Forme constructive

Figura 2: Diferitecapodastre

De obicei se face distinctia între capodastre pentru chitari clasice (care au latimea tastierei cevamai mare) si pentru chitari western (cu latimea tastierei ceva mai mica) precum si între capodastrepentru tastiere curbate si pentru tastiere drepte (profilul sectiunii tastierei este fie unul convex fie unuldrept).

Exista mai multe forme constructive pentru capodastre însa forma cea mai des întâlnita este obara de metal sau plastic prevazuta cu un strat protector, pentru coarde, din cauciuc, care se fixeazape gâtul chitarei cu o banda elastica sau de nylon.

O varianta de capodastre este cea care are pentru prinderea pe gâtul chitarei o menghina dedimensiuni mici ce se strânge de gâtul chitarei cu un surub.

Exista si capodastre cu role (de obicei cauciucate) una pe fata tastierei una pe spatele gâtului. Aceste capodastre setensioneaza pe gâtul chitarei si se pot deplasa pe acesta chiar în timpul interpretarii.

O alta varianta constructiva des întâlnita este una care are pentru prinderea pe gâtul chitarei o clama metalica. Acestecapodastre au de obicei si un surub cu ajutorul caruia se poate regla strângerea clemei pe gâtul chitarei. Aceasta esterecomandat daca capodastru vine amplasat în diferite pozitii unde grosimea gâtului chitarei variaza, pentru a regla apasareape coarde si a evita eventuale stricaciuni pe gâtul chitarei.

Figura 3: CapoShubb

Din acest tip sunt foarte apreciate din punct de vedere calitativ capodastrele fabricate de firmaShubb vezi figura 3.

O tendinta relativ recenta este folosirea unor „capodastre partiale“ care fixeaza numai un numarlimitat de coarde celelalte fiind lasate sa vibreze liber.

Capodastre cu totul speciale (numite de multe ori a treia mâna) sunt cele care se prind într-opozitie pe gâtul chitarei. Acestea sunt prevazute cu 6 picioruse (cleme) ce se pot întinde mai sus saumai jos de pozitia de prindere a capodastrului si care apasa coardele în aceste pozitii.

Variatiuni ale formelor constructive ale capodastrelor ofera diferite avantaje interpretilor:

• Astfel un capo cu role pe ambele parti ale gâtului chitarei permite artistului schimbarea rapida a tonalitatii în mijloculpiesei interpretate.

• Un capo tip cleme pentru fiecare coarda ofera avantaje la utilizarea acordajelor alternative (ca si Droped D) la caredigitatia nu se schimba la coardele care sunt lasate sa vibreze libere.

• Un capo cu ajustarea tensiunii exercitate asupra coardelor are avantajul ca nu dezacordeaza instrumentul la fel detare ca un capodastru normal.

2.3.1 Capodastru pentru „s araci“ ...

2

c© www.eugenkarban.de

Figura 4: Capoimprovizat

Un capodastru poate fi improvizat folosind un creion si o bucata de elastic ca în figura de alaturi.Plaseaza creionul pe pozitia dorita si fixeaza-l cu elasticul în asa fel încât sa apese toate coardele petasta.

Atentie un creion cu sectiune hexagonala este mai bun decât unul cu sectiune circulara. De asemeneaîncearca sa nu folosesti creioane din lemn colorat pentru ca acestea pot lasa urme colorate pe coarde sipe taste.

De buna seama un astfel de capodastru improvizat poate fi util si de ajutor atunci când lipseste. Darel are si dezavantaje. Coardele sunt apasate de creion dar lipsa cauciucului protector face ca apasarea sa nu fie perfectaiar cu timpul coardele se vor uza.

2.4 Sa folosesc capodastrul?

1. Ti s-a parut vreodata ca unele cântece sunt un pic prea jos pentru a le putea cânta?

2. Ai probleme sa interpretezi melodii la chitara cu acorduri ce au prinderi dificile ca de exemplu: E♭, A♭ si B♭?

3. Te-ai saturat sa cânti pe aceleasi acorduri, ai vrea un sunet nou deosebit dar totodata nu vrei sa înveti alte prinderide acorduri cu schimbari dificile?

4. Ai mâna prea mica sau tastiera chitarei e prea mare pentru a prinde cu usurinta acorduri în pozitia 1?

5. Chitara ta este una ieftina, nu prea bine ajustata, coardele sunt un pic prea departate de taste si prinderea acordurilorse face, ca atare, cu mare efort.

Cu ajutorul uni capodastru vei rezolva toate aceste probleme. Chiar daca raspunsul tau la întrebarile de mai sus este„nu“ un capodastu merita totusi o încercare - s-ar putea sa fie tocmai ceea ce îti lipseste si ar putea sa fie un imbold pentrua studia mai departe instrumentul.

2.5 Pentru ce s a folosesc capodastrul?

Utilizarea capodastrului este mai ales o problema de stil...muzical. În unele stiluri muzicale cum ar fi flamenco, bluegrasssau folk, un capodastru se foloseste des pe când în stiluri ca jazz sau clasic nu se foloseste decât rareori sau chiar deloc.

Un capodastru poate fi folosit pentru:

1. a adapta sunetul instrumentului la cel al vocii. Chitara suna prin scurtarea coardelor mai înalt, aceasta înseamna capiesa muzicala nu trebuie transpusa într-o tonalitate înalta.

2. a da alta culoare sunetului instrumentului interpretând o piesa în tonalitatea originala

3. a interpreta o piesa în tonalitatea originala, folosind alte prinderi, într-o pozitie înalta. Prin aceasta sunetul chitareicapata la fel ca în punctul anterior, o alta culoare.

4. chitari cu acordaj bemol spre a le aduce la acordajul standard.

Pentru unele chitari double-six (cu 12 coarde) producatorii recomanda folosirea unui acordaj bemol (toate coardelesunt acordate cu un semiton mai jos decât în acordajul standard: E♭ A♭ D♭ G♭ B♭ E♭) pentru a reduce tensiuneaexercitata de coarde pe gâtul instrumentului. În acest caz pentru a obtine acordajul standard se poate amplasacapodastru în prima pozitie. Aceasta problema poate fi si altfel solutionata anume prin folosirea unor coarde maisubtiri (light gauge) care exercita o tensiune ceva mai mica asupra gâtului chitarei.

2.6 Probleme la utilizarea capodastrului

Un capodastru este folositor în multe din cazuri dar folosirea sa poate cauza si probleme.Capodastrul poate sa te deranjeze în a prinde anumite acorduri. Indiferent de forma constructiva un capodastru are

parti proeminente fie în spatele gâtului chitarei fie în fata, sus sau jos care pot incomoda interpretarea la chitara. De aceease va încerca amplasarea capodastrului cât mai departe de mâna cu care se prind acordurile. Asta cauzeaza însa alteprobleme:

1. Probleme de acordaj. Daca capodastrul este amplasat departe de pragusul tastei el va apasa inegal coardele,datorita grosimii acestora. Pentru ca ele sunt apasate inegal se poate întâmpla sa fie prin aceasta si dezacordate.De aceea capodastrul trebuie amplasat cât mai aproape de pragusul tastei dinspre cutia de rezonanta a chitareipentru a asigura o buna apasare a coardelor pe acesta.

2. Coardele sunt deplasate lateral în sus sau în jos pe gâtul chitarei. De multe ori la prinderea capodastrului coardele sedeplaseaza usor lateral în sus sau în jos pe gât pierzându-si paralelitatea continua. Aceasta necesita o noua prinderea capodastrului. De multe ori însa coardele deviaza de la linie nu la prinderea capodastrului ci la interpretare. Acestlucru pledeaza pentru achizitionarea unui capodastru calitativ mai bun.

3

c© www.eugenkarban.de

2.7 Cum lucreaz a un capodastru?

Pentru a exemplifica practic cum lucreaza un capodastru sa luam prinderea acordului G. Aceasta se prinde dupa cumurmeaza:

t

t

◦ ◦ ◦

t

G

Daca capodastrul vine amplasat în pozitia 1, toate coardele suna mai sus cu un semiton. Daca prinzi acum acordul G la felcum vine prins în pozitia 1, raportat la capodastru, vei avea de fapt G♯ (respectiv A♭).

t

t

t

t

t t t t

t

G♯

Daca amplasezi capodastrul în pozitia a 2-a toate coardele suna mai sus cu doua semitonuri (respectiv un ton). Prin-zând acum acordul G vei avea de fapt acordul A.

t

t

t

t

t t t t

t

A

Daca amplasezi capodastrul în pozitia a 3-a toate coardele suna mai sus cu trei semitonuri. Prinzând acum acordul Gvei avea de fapt acordul A♯ (respectiv B♭) si asa mai departe.

t

t

t

t

t t t t

t

A♯

Pentru a afla numele acordului prins cu capodastru exista o mica formula care utilizeaza numele acordului (fara capo-dastru), numarul pozitiei în care este prins capodastrul si gama cromatica:

C - C♯(D♭) - D - D♯(E♭) - E - F - F♯(G♭) - G - G♯(A♭) - A - A♯(B♭) - B - C

Nume acord (cu capo)= Nume acord (fara capo)+ (Numar pozitie) semitonuri (1)

numarate pe gama cromatica începând de la numele acordului fara capodastru

Un exemplu: Acordul prins A cu capodastrul în pozitia 6 genereaza acordul A + 6 semitonuri pe gama cromatica = D.În concluzie: plasând capodastrul în pozitia „x“ acordul intonat (indiferent de forma acordului prins) este mai sus cu

„x“ semitonuri fata de acordul cu aceeasi prindere intonat în pozitia 1 fara capodastru. Si pentru rationamentul în ordineinversa este valabila aceasta formula: cu capodastrul prins în pozitia „x“ acordul prins este cu „x“ semitonuri mai jos decâtcel intonat.

Un exemplu cu un cântec care este interpretat cu acordurile E♭, A♭ si B♭. Ai urmatoarele posibilitati:

• fixeaza capodastrul în pozitia 1 prinde acordurile E, A si B si cânta acordurile E♭, A♭ si B♭.

• fixeaza capodastrul în pozitia 3-a prinde acordurile C, F si G si cânta acordurile E♭, A♭ si B♭.

• fixeaza capodastrul în pozitia 6-a prinde acordurile A, D si E si cânta acordurile E♭, A♭ si B♭.

Este important de retinut ca orice acord sau tabulatura trebuie „regândite“ relativ la pozitia capodastrului.Daca privesti capodastrul ca pe pragus atunci cele explicate mai sus sunt de la sine înteles si asta te va ajuta sa

simplifici mult lucrurile.

4

c© www.eugenkarban.de

3 Transpunerea în alte tonalit ati

Transpunerea este transcrierea sau a interpretarea unei piese muzicale în alta tonalitate decât aceea în care a fost com-pusa.

Transpunerea se foloseste atunci când:

• Piesa trebuie interpretata împreuna cu alte instrumente la care nu este posibila interpretarea în tonalitatea originala.

• Piesa contine parti vocale si trebuie adaptata vocii interpretului.

• Piesa este mai usor de interpretat în tonalitatea noua (prinderi dificile în tonalitatea originala).

• Piesa originala este scrisa într-o tonalitate putin folosita pentru chitara.

3.1 Transpunerea într-o tonalitate mai înalt a cu ajutorul capodastrului

Atunci când se doreste transpunerea unui cântec într-o tonalitate mai înalta fata de cea originala se poate folosi un capo-dastru.

Pentru un cântec cu acordurile date, folosind capodastrul, poti interpreta acest cântec mai sus folosind prinderile acor-durilor date.

3.1.1 Tabela simpl a de capodastru

În tabela de capodastru (1) au fost indicate, în prima coloana principalele acorduri folosite pentru chitara acustica. Folosindtabela poti afla ce acorduri se interpreteaza plasând capodastrul în diferite pozitii si prinzând acordul din prima coloana.

Acord fara capodastru Acordul actual cu capodastru:Pozitia 1 Pozitia 2 Pozitia 3 Pozitia 4 Pozitia 5 Pozitia 6 Pozitia 7 Pozitia 8

F F♯ G A♭ A B♭ B C C♯C C♯ D E♭ E F F♯ G A♭G A♭ A B♭ B C C♯ D EbD E♭ E F F♯ G A♭ A BbA B♭ B C C♯ D E♭ E FE F F♯ G A♭ A B♭ B CB C C♯ D E♭ E F F♯ G

Tabela 1: Tabela de capodastru

Ai observat poate ca nu au fost indicate acorduri minore în aceasta tabela. Un acord minor se comporta la folosireacapodastrului la fel ca unul major. Cu mentiunea ca tot sirul corespunzator unui acord minor contine acum acorduri minore.Daca, spre exemplu, urmarim transformarea acordului A minor la folosirea capodastrului aceasta este identica cu cea aacordului A : un Am prins cu capodastrul în pozitia 3 este un Cm. Acest rationament este valabil si pentru alte tipuri deacorduri C7, Cmaj7, C6, Csus4, C5 s.a.m.d...

3.1.2 Folosirea tabelei de capodastru ( 1) la transpunerea cântecelor

Sa luam un exemplu concret: Avem un cântec în care se folosesc acordurile Dm - C - A - G. Dorim sa începem cântecul cuAm.

1. Din tabela 1 luam sirul cu D si vedem ca în pozitia 7 avem A.

2. Prindem capodastrul în aceasta pozitie si acordul Dm devine Am.

3. Aflam celelalte acorduri cautând echivalentele acordurilor „originale“ din pozitia 7. Pentru C avem G, pentru A avemE si pentru G avem D.

Deci cântecul nostru se poate interpreta cu capodastrul în pozitia 7-a si acordurile interpretate sunt: Am - G - E si D.

3.1.3 Tabela extins a de capodastru

O tabela extinsa de capodastru este tabela 2 în care au fost redate toate acordurile din gama cromatica si echivalentele lorenarmonice. Se poate folosi la fel ca si tabela 1.

5

c© www.eugenkarban.de

Pozitia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ BC♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B CD D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ DE F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ EF♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E FG G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ GA A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ AB C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭

Tabela 2: Tabela de capodastru extinsa

3.2 Transpunerea într-o tonalitate înalt a sau joas a cu ajutorul tabelei de transpunere

Îti vei pune bineînteles întrebarile:

• Cum transpun într-o tonalitate mai înalta atunci când nu am un capodastru la îndemâna si nici nu pot încropi larepezeala unul „pentru saraci„ ?

• Cum transpun într-o tonalitate mai joasa atâta timp cât capodastrul nu permite decât transpuneri în tonalitati maiînalte?

Raspunsul la ambele întrebari este simplu: folosind tabele sau ajutoare de transpunere.

3.2.1 Tabela de transpunere

Un tip de tabela de transpunere construita pe baza gamei cromatice este redat în tabela 3 .

C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ BC♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C

D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D

E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E

F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E FG G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭

G♯/A♭ A A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ GA A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭

A♯/B♭ B C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ AB C C♯/D♭ D D♯/E♭ E F F♯/G♭ G G♯/A♭ A A♯/B♭

Tabela 3: Tabela de transpunere

3.2.2 Folosirea tabelei de transpunere ( 3) la transpunerea cântecelor

Sa luam un exemplu cu un cântec în tonalitatea A cu acordurile A, D, E7, Bm si F♯m. Dorim sa transpunem acest cântecfara a folosi capodastrul în tonalitatea C.

1. Din gama cromatica stim (sau aflam) ca C este cu 3 semitonuri mai sus ca A.

2. Din tabela 3 cautam din prima linie acordurile noastre (A, D, E, B si F). Atentie: la fel ca si la transpunerea dupatabela de capodastru acordurile minore sau cu alteratii se considera în faza de cautare ca fiind majore.

3. Gasim corespondentele acestora cu trei siruri mai jos (echivalentul a trei semitonuri) : C, F, G, D, si A.

4. Adaugam la acordurile gasite alteratiile corespunzatoare (minore, septimi, sesimi...)ca în acordurile de pornire siaflam acordurile cautate: C, F, G7, Dm, si Am.

6

c© www.eugenkarban.de

Interpretând cântecul cu aceste acorduri (si folosind bineînteles prinderile pentru aceste acorduri noi) am transpuscântecul din A în C cu trei semitonuri mai sus fara a folosi capodastrul.

Pentru a transpune un cântec într-o tonalitate mai joasa decât cea originala se foloseste acelasi rationament. Dorim atranspune cântecul din exemplul precedent în G. Din gama cromatica G este cu doua semitonuri mai jos ca A. Din tabela 3cautam din ultima linie acordurile noastre (A, D, E, B si F). Corespondentele acestora cu doua siruri mai sus (echivalentula doua semitonuri) sunt: G, C, D, A si E.

Interpretând cântecul cu acordurile G, C, D7, Am si Em (si folosind bineînteles prinderile pentru aceste acorduri nougasite) am transpus cântecul din A în G cu doua semitonuri mai jos decât în tonalitatea originala.

3.3 Transpunerea folosind leg aturi armonice

Aceasta parte a lectiei este pentru avansati.Dupa cum se stie (sau ar trebui stiut) fiecare acord din cadrul unei tonalitati are o anumita functie armonica. Importante

sunt în orice tonalitate:

• tonica (acordul care îsi ia numele de la tonalitate)

• dominanta

• subdominanta

• paralela de mol a tonicii

• paralela de mol a dominantei

• paralela de mol a subdominantei

Cunoscând acordurile corespunzatoare acestor functii armonice pentru tonalitatile originale si cea în care se va facetranspunerea se poate transpune usor un cântec în tonalitatea dorita schimbând numai acordurile între ele tonica cu tonica,dominanta cu dominanta s.a.m.d..

O combinatie între tabela de capodastru si functiile armonice este tabela 4. În aceasta tabela sunt redate în primeledoua siruri acordurile asa cum apar ele pe cercul cvintelor. Fiecare acord (considerat tonica) are la stânga subdominanta,la dreapta dominanta si dedesubt paralela de mol. Fiecare acord poate fi privit si ca tonalitate iar în al treilea sir suntindicate numarul de alteratii corespunzator tonalitatii respective. În josul alteratiilor, pe coloane sunt indicate acordurile cucea mai mare probabilitate de aparitie într-o piesa muzicala din tonalitatea respectiva.

La transpunere se cauta coloanele cu tonalitatile originale si în cea în care se face transpunerea si se schimba acordurileîntre ele. Daca dorim sa transpunem din E♭ în C luam ultima coloana si cautam acordurile din piesa pe ea. Apoi din coloanaa 3-a luam de pe sir acordurile corespunzatoare si aflam acordurile cautate. Exemplu: E♭-C, Gm-Em, A♭-F. s.a.m.d.

Major B♭ F C G D A E B F♯/G♭ D♭ A♭ E♭

Minor Gm Dm Am Em Bm F♯m C♯m G♯m D♯m/E♭m B♭m Fm CmAlteratii 2♭ 1♭ 1♯ 2♯ 3♯ 4♯ 5♯ 6♯/6♭ 5♭ 4♭ 3♭

E♭ B♭ F C G D A E B G♭ D♭ A♭

B♭ F C G D A E B F♯/G♭ D♭ A♭ E♭

F C G D A E B F♯ C♯/D♭ A♭ E♭ B♭

C G D A E B F♯ C♯ G♯/A♭ E♭ B♭ FG D A E B F♯ C♯ G♯ D♯/E♭ B♭ F CD A E B F♯ C♯ G♯ D♯ B♭ F C GA E B F♯ C♯ G♯ D♯ B♭ F C G DE B F♯ C♯ G♯ D♯ B♭ F C G D AB F♯ C♯ G♯ D♯ B♭ F C G D A EG♭ D♭ A♭ D♯ B♭ F C G D A E BD♭ A♯ E♭ B♭ F C G D A E B G♭

A♯ Es♭ B♭ F C G D A E B G♭ D♭

Tabela 4: Tabela de transpunere

3.4 Transpunerea utilizând cercul cvintelor

Transpunerea se poate face si utilizând cercul cvintelor. În teoria muzicala cercul cvintelor este o reprezentare grafica arelatiilor de rudenie dintre tonalitati. Tonalitatile înrudite se afla în imediata apropiere pe cercul cvintelor cu cât distantadintre acestea pe cercul cvintelor este mai mare cu atât rudenia dintre ele este de grad mai mare.

Având doua cercuri de cvinta de marimi diferite acestea se pot roti unul fata de celalalt în asa fel sa rezulte o cores-pondenta vizibila între acorduri. De exemplu avem un cântec în C major interpretat cu acordurile C, Am, F, G si Em. Dacarotim cercul mai mic cu 90◦ în sens invers acelor de ceas vom avea imediat sub C pe cercul mic A. Vezi figura 5. Asociat

7

c© www.eugenkarban.de

*

CG

DA

E

BF♯

D♭

A♭E♭

B♭

FAm

Em

BmF♯m

C♯m

G♯mD♯m

B♭m

FmC

mG

m

Dm AE

BF♯

D♭

A♭E♭

B♭

FC

G

D F♯mC♯m

G♯m

D♯m

B♭m

FmCm

Gm

Dm

Am

Em

Bm3♯

4♯

5♯6♯

5♭

4♭3♭

2♭

1♭1♯

2♯

Figura 5: Cercul cvintelor ca ajutor de transpunere

lui Am avem acum F♯m, lui F D, lui G E iar lui Em C♯m. Putem interpreta acum cântecul în tonalitatea A folosind acordurilenoi: A F♯m D E si C♯m. Daca în cântec apar alte acorduri decât minore si majore cum ar fi acorduri de septima mica, deseptima mare sau altele se modifica în acelasi fel si acordurile corespunzatoare nou gasite.Pentru exemplul nostru daca am avea în cântec G7, C4, Am7 si Em6 acestea devin dupa transpunere E7 A4 F♯m7 si C♯m6.Destul de simplu nu-i asa?

3.5 Transpunerea folosind sistemul numeral

Un alt mod de a nota acordurile dintr-o piesa se face folosind treapta din gama tonalitatii respective (notata cu cifre romane)însotita de adausuri, atunci când acestea apar, cum ar fi minor sai maj7. Acordurile tonalitatii C major sunt:

C Dm Em F G Am Bdim

în sistemul descris ele se vor nota:

I IIm IIIm IV V VIm VIIdim.

Notând acordurile cântecelelor dupa acest sistem la interpretare trebuie stabilita numai tonalitatea acestora. Aceastaimplica o buna cunoastere a tonalitatilor folosite si a acordurilor din acestea.

Un exemplu cu un cântec în C major cu progresia de acorduri C F G7 C D Am C s-ar nota cu acest sistem I IV V7 I IIVIm I. La interpretare se poate schimba tonalitatea (de exemplu) la G major si acordurile de acum sunt G C D7 G A Em G.

Avantajul acestei forme de notatie a acordurilor este ca ea ramâne neschimbata indiferent de tonalitate.

4 Concluzii

Capodastrul are renumele de a fi un ajutor pentru chitaristii care nu stapânesc acordurile cu barré . Cu toate ca sevehiculeaza ideea ca folosirea capodastrului se face doare de catre începatori eu va recomand folosirea sa.

Si pentru cei care sustin sus si tare ca numai „chitaristii începatori“ folosesc un capodastru sa se uite când au ocazia,la înregistrari din concertele cu Rolling Stones sa vada ca pâna si Keith Richards are câteodata un capodastru la chitarasa. Oare si el, dupa atâtia ani a ramas tot un începator?

De multe ori însa este imposibil de a transpune exact o piesa în alta tonalitate fara ajutorul unui capodastru (de exempluatunci când piesa contine flageolete).

La urma urmei utilizarea capodastrului nu trebuie facuta numai pentru a usura interpretarea ci si pentru a cauta o nouaexpresivitate în sunetul instrumentului.

Sper ca aceasta lectie sa te ajute si sa te încurajeze la folosirea capodastrului.

8

c© www.eugenkarban.de

5 Ce am utilizat la crearea acestui document

Acest document este ( cel putin dupa parerea mea ) foarte complex din punct de vedere al graficilor si a imaginilor folositede aceea am sa încerc sa indic aici, pentru cei interesati, ce programe am folosit la realizarea sa.

• Linux Debian (Etch) - sistem de operare.http://www.debian.org/

• Linux Kubuntu 7.10, Ubuntu 8.10 - sistem de operare.http://http://www.ubuntu.com/

• Windows XP - sistem de operare.http://www.microsoft.com/

• Kile - Editor de text si manager proiecte LATEX 2εsub Linux.http://kile.sourceforge.net/

• LATEX 2ε - procesor text.http://www.latex-project.org/

Sub LATEX 2εam folosit urmatoarele pachete:

– geometry - pentru paginatiehttp://www.ctan.org/pub/tex-archive/macros/latex2e/contrib/geometry/

– picins - pentru asezarea pe pagina a imaginilor direct importatehttp://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex209/contrib/picins/

– gchords - pentru desenarea diagramelor de acorduri pentru chitarahttp://www.ctan.org/tex-archive/graphics/gchords/

– hyperref - pentru obtinerea de documente PDF cu linkurihttp://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/hyperref/

– abc - pentru includerea partiturilor muzicale scrise în limbajul ABC în document, notatiilor de ritmuri si a tabula-turilor.http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/abc/

– pstricks - pentru realizarea graficelor din document.http://tug.org/PSTricks/

– xy - pentru realizarea unor diagrame din document.http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/diagrams/xypic/xy-3.7/

– float - pentru plasarea tabelelor din document pe mai multe pagini.http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/float/

– fancyhdr - pentru realizarea de linkuri în header si footer de pe pagina.http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/fancyhdr/

– guitar - pentru scrierea acordurilor deasupra versurilor acolo unde vin schimbate.http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/guitar/

– multido - pentru programare la generarea graficelor.http://www.ctan.org/tex-archive/macros/generic/multido/

– ifthen - pentru programarea graficelor si a unor pachete ajutatoare.http://tug.ctan.org/cgi-bin/ctanPackageInformation.py?id=ifthen

• abcm2ps - procesor de fisiere muzicale ABC la postscript.http://moinejf.free.fr/

• ABC Explorer - editor si manager pentru fisiere în ABC Music Format sub Windows.http://stalikez.info/abc/abcex.php

• AutoCorect - corector de texte în limba româna folosit pentru corectarea textului si pentru adaugarea diacriticelor,acolo unde au fost uitate.http://www.softset.ro/autocorect.html

9

c© www.eugenkarban.de

6 Atentie acest articol este Post-Cardware

Acest articol este rezultatul muncii mele si m-a costat mult, mult din si asa putinul meu timp liber.De aceea consider ca nu ar fi gresit sa cer si ceva din partea celui care îl citeste si îl gaseste util.Cum bani ar fi un pic prea mult cerut ( ...iar la urma urmei este bine stiut ca „banii nu aduc fericirea“ ) m-am gândit ca o

mica atentie în forma unei carti postale ar fi deajuns si nici nu va duce pe nimeni la faliment. Aceasta carte postala poate fiuna cu o imagine din localitatea unde locuiesti, de la mare, de la munte sau orice alta carte postala care îti place tie.

Deci numai daca consideri acest articol util considera ca o obligatie sa îmi trimiti o vedere sau o carte postala la adresa:

Eugen Fabian KarbanMuskatellerstr. 4BAugsburg 86179

Germany

Multumesc!Eugen

10