Capitolul I

Plec la Styles

Interesul puternic stirnit in rAndul opiniei publice de aqa-

numitul ,,Caz Sryles" incepuse si scadi. Cu toate astea, dnand

seama de fafurrp mondiali pe care o cipitase, am fost mgat,

atit de prietenul meu Poirot, cit gi de cei din familie, s5. relatez

htreaga poveste. Asdel, nutream credinfa fermi ci zvonurile

senzaionale care inci mai persistau aveau si fie reduse la ticerc.

Prin urmare, voi descrie in cAteva cuvinte imprejuririlecare au dus la implicanea mea in aceasti afacere.

Rinit pe front, fusesem trimis acasi gi, dupi o perioadd

de convalescenfi intr-un sanatoriu cam deprimant, mi s-a

acordat o luni de concediu medical. Cum nu aveam nici o rudiapropiati qi nici prieteni, ciutam o cale de a-mi petrece acest

timp, cind l-am intAlnit intimplitor peJohn Cavendish. Nulmai vizusem de ani buni. De fapt, nu avuseserim niciodatio relagie strinsi. in primul rAnd, era mai mare decAt minecu peste cincisprezece ani, deqi nu-qi arita vArsta reali, de

patruzeci gi cinci de ani. Cu toate astea, in copildrie stS.tusem

adeseori la Sryles, re;edinfa din Essex a mamei lui.Dupd ce am insirat vrrte gi nevrute despre wemurile de

altidati, mi-a adresat cu multi amabilitate invitatia de a-mipetrece concediul medical la Sryles.

" t'"^a"b- Mama va fi incAntatd si te revadi dupi atAta timp,

addugi el.

- Mama dumitale e bine, sind,toasi? am intrebat eu.- A, da. Cred cd stii ci s_a reclsitorit, nu?Md tem cd surprinderea mea a fost destur de vizibili.

Doamna Cavendish, care se cdsitorise cu tatil luiJohn pe c6ndacsta era vdduv, cu doi copii, fusese, asa cum mi_o aminteam,o femeie frumoasd de vArsti mijlocie. bu siguran;a, acum erasephragenari. itrri fi.rrr" impresia ,rrr.i i.^o*; ."**;gi despotice, inclinate intr_o oarecare misuri ,pr. op.r.-d.caritate gi activitdli sociale de prestigiu, ador6nd ,i org*i".".tA.S".i de binefacere gi si o faci pe Lady Bountiful. Era ofemeie mnrinimoasi gi, in plus, dispunea de oavere considerabild.

Locuin;a lor de la pri, Styles Court, fusese cumpdrati.de domnul Cavendish la inceputul cisniciei. pentru ci triisecomplet sub influenta dominanti a soliei sale, inainte de "a se stinge i-a lisat acesteia, pentru intreaga durati a viegii,atAt regedinfa, cit gi o parte substangiali din venitul slu; unaranjament categoric nedrept pentru cei doi fii ai lui. Cu toate

.,

astea, doamna Cavendish fusese mereu foarte generoasi cuei; pe deasupra, in momentul cdnd tatil lor se recdsitorise,amAndoi aveau o v6rsti. fragedi, astfel ci totdeauna o priviserica pe mama lor buni.

Lawrence, cel mai mic, fusese un adolescent dericat. Ficusestudii de medicini, dar renuntase in scurt timp la ideea dea profesa qi rdmisese acasi ciutAnd si-;i rcahzeze ambigiileliterare, cu toate ci poeziile lui nu inregistrur..i nici un successpectaculos.

John practicase o weme ca avocat pledant, dar intr-unfinal se dedicase vie;ii mai plicute de mogie". Se cisitorisein urmi cu doi ani ,si igi adusese sogia si locuiascd la Styles,%

I D:-lll generoasi, mai a.les una care diruiegte ostentativ; denumireinqpirati de personaiul cu acesr nume din .o-.diu lui Ceorge FanquharTlu kaa' gystag,n (l 707). (n.tr.)

btuedehStyles 9

,ftf rr a$eam zubtila bnnuidd cd. ar fi preferat ca mama lui6i dreasci renta pini acolo incit si-gi permiti o casi

H.ietate personald. Totuqi, doamna Cavendish era o per-

mri cireia ii plicea si-;i faci planuri qi se a;tepta ca tofic. T si fie de acord eu ele, iar ln acest caz era neindoielnicd+in4 pe situagie, cu alte cuvinte, pe biierele pun$r'

-Iobo i-i remarci surprinderea la auzul vqtii ci mama lui

-rdsitorise gi zAmbi mAhnit.

- Peste mdsurd de paryiv micul nemernic! zise el furios.

Grede-mi, Hastings, ne face via,ta teribil de grea- CAt despre

Evie-iF aduci aminte de Evie?t"

-Nu,- Ah, cred ci a apirut dupi ce ai plecat. Pentru marna,

Evie este un fel de factotum, dama de companie qi omul ei de

bcredere. Q pfeted deosebiti - draga de Evie! Nu tocmai

6nir; Ei frumoasi, dar o femeie pe care te poli bizui.

- Aveai de gind sd spui...

- A, individul ila! $i-a licut apari$a de niciieri sub

pretextul c6. ar fi vdr de-al doilea sau cwa de genul ista cu

Evie, degi ea nu s-a aritat deosebit de entuziastS. si recunoascS

fomdirea. Ipochimenul este nepoftitul perfect, se vede cu

ochiul liber. Are o barbi mare gi neagri ;i poarti cizme de

lac, indiferent de weme! Dar mama s-a in,teles cu el imediatgi l-a angajat ca secretar - jii minte cum avea mereu o suti de

societili de administrat, nu?

Am dat din cap aprobator.

- Ei, bineingeles, rdzboiul a preschimbat sutele in mii.Firi indoial[, individul i-a fost foarte util. Dar am rimas cu

gura ciscati cAnd, in urml cu trei luni, mama ne-a anunfat

pe neatteptate ci ea;i Alfred s-au logodit! Tipul trebuie si fiecu cel pugin doudzeci de ani mai tAndr decAt ea. Este pur gi

simplu un vAnitor de zestre impertinent; dar gata - malna e

stipini pe propria-i soart;, aqa c5" s-a cisitorit cu el.

- Trebuie si fie o situagie dificiln pentm voi to1i.

l0

- Dificili? ingrozitoare!AfA"d*r'fr lkrioasa afacere de la Styles I I

Clnthia locuie;te cu noi qi lucreazi la Spitalul Crucii Ro;ii de

b Tadminster, la weo zece kilometri depdrtare de aici.

Pe cind rostea ultimele cuvinte, ne-am opritin fap unei case

wrhi gi frumoase. O doamni intr-o fusti groasi din tweed,

care stitea aplecati asup{a unui strat cu flori, igi indrepti

rya.tele in momentul cArnd ne-am apropiat.

- Buni, Evie, iati-l pe eroul nostru cel rinit! DomnulIlastings - domniqoara Howard.

Str6ngerea de mAnd a domniqoarei Howard era energici,aproape dureroasd. Am descoperit doi ochi foarte alba;tri pe o

h-ti arsi de soare. Bra o femeie atrigitoare de weo patruzeci

& d, cu o voce joasi, aproape birbdteasci in tonurile ei de

stentor, cu un trup masiv si picioare pe misuri incil;ate cu

nisrte ghete foarte groase. Felul ei de a vorbi, aveam sd descopir

curAnd, era iri stil telegrafic.

-'Buruienile cresc asemenea unei case in fldciri. Nu te pogi

culca pe-o ureche cu ele. Te sufoci. Mai bine sd fi cu bigarede seami!

- Voi fi extrem de incAntat si mi fac util, am rispuns eu.

- Nu spune asta. Nu o spune niciodati. Mai tirziu vei dorislnuofispus.

* E;ti cinicd, Evie, ziseJohn rizind. Unde bem ceaiul azi,

in casi sau afari?

- Afari. Ziua e prezfrumoasd ca si te inchizi in casi.

- Haide atunci, ai gridinirit suficient pentru astizi.Lucritorul igi meritd plata. Vino si reimprospiteazd-tg fortele.

- Ei bine, zise domnloara Howard scofAndu-gi minugilede gridini, sunt dispusi si fiu de acord cu tine.

Evie o lui inainte spre terasi unde ceaiul ne a;tepta laumbra unui platan imens.

O persoani se ridici de pe un scaun de nuiele gi veni inintAmpinarea noastri.

- Sogia mea, Hastings, ficuJohn prezentirile.

Cam asta a fost discugia; trei zile mu tArziurcoboram i:linrrcn Ia Styles St. Mary, o gari ridicol de micd,;;#;;motiv aparent de a

verzi si ar potecilor r:il? rffi'tljl_H,t"":1 ffi#;pe peron, mi conduse Ia maqina sa.

- Mai am un strares daroriti u.d"iti;l:.T*:f"',

infelegr, remarci el. Mai

Satul Styles St. Mary era situar cam la trei kilometri degari, iar Styles Court se gdsea Ia un kilometru qijumitate maideparte. Era o zi linigtit5 ;i caldn de inceput de iulie. CAndyiveai la suprafata vastd a ginutului Er..i,

"u* se intindeafoarte verde qi extrem ae nn4tite, p;"." ;;;;upe imposibil decrezut cd, la mici distanfi, un rizboi _orrdia igi urma cursul-Slyr Am avut impresia cd., dintr_odati, mi riticisem intr_oalti lume. CAnd am ajuns la portile ,.g.dirr9J,yohrr rp,.r., G

-$d tem cd veigisiprea.multi ti,,i$r.;;;;;ffi.Dragul meu amic, asta_i exact

"..u ". imi doresc.

^ - A, este locul perfect daci vrei si duci . J",U On"r*. ," "

fac exerci$i cu voluntarii de doui ".i

p. ,!p"*6ni;i dau omAni de ajutor la ferme. Sogia _"u tr"r"uii in mod curent,pe mosieo.. La ora cinci, in fiecare dimineagi, e in picioare si.mulgd vacile si continui si munceasci AU'irrt .*pere p6nila vrcmea prdnzului. Consider6nd lucruril. din toate punctelefe_yedere,

viafa ar fi minunati aici daci "_u.i, mijloc acestingivid, Alfred Inglethorp! Frdni brusc Ai ,. r* r..urul de lamAni. Mi intreb daci am avea timp si o luim gi pe Cynthia.Nu, a plecat de la spital deja.

- Cynthia! E sogia ta?-- Nu, Cynthia este o protejati de_a mamei, fica uneicolege de ;coali care s_a cisi.torit cu un avocat nemernic.Avocahrl a dat de belea si fata a rimas.O""U

Ur *rU un ban inbuzunar. Mama !a veniiin ajutor, astfel c;;;;;"""o. doi ani

12 A4"z-d-*N-am si uit niciodati prima impresie pe care mi_a ldsat-oMary Cavendish. Silueta ei inalti qi _.fU proiectati pedur.dalul luminii strd,lucitoare; esenfa vie a focului adormit carepirea si gdseasci expresivitate doar in acei minunagi ochi*l* cu tenti rogiatici, ochi iegiEi din comun, diferili de ochiioricirei alte femei pe qrre o cunoscusem; puterea intensd acalrnului pe car€ il poseda gi care totugi transmitea impresia

wrui spirit neimblinzit inf_un trup supus convenfiilorlociale _toate aceste arnintiri sunt imprimate definitiv in memoria mea.Nu le voi uita niciodati.

o voce joasX gi clari imi adresi cAteva cuvinte plicuteO:

L"" venit, Ea cd. m_am cufundat intr_un scaun de rdchiti,v5.dit bucuros ci ar

cavendish mi servi :Trff:d;fr:l :lt,{H;"iffi;imi confirmari ci era o femeie c*'tohrl Ir;;;;:;;';;ascultitor impulsioneazi mereu discugia, i".."

"* ;;;;umor anumite incidente din perioada ;ederii mele Ia sanatoriu,intr-o manieri in care mi_a plicut si cred ci mi_am arrtuzat,grozav gazda.John, pe de alti parte, cu toate ci este un tip dettP*,.a" Orea stdpinegte arta conversagiei.

In clipa aceea, o voce bine cunoscutirlzbitu dinspre uqavitrati din apropiere:

- - Atunci, dupi ceai ii vei scrie prinfesei, da, Alfred? Eu iivoi scrie lui Lady Tadminster pentm ziua u._Urour.u. S;;a;teptim pAni vom avea vegti de la printesi? i" ."";i;;

refuz, Lady Thdminster arputea face deschiderea in prima zi,iar doamna Crosbie in a doua. Si atunci rimane ducesa * cuserbarea gcolari.Se auzi murmurul unei voci de birbat gi apoi glasuldoamnei Inglethorp ca rispuns:- Da, sigur, Dupi ceai va fi foarte bine. E.sti tare grijuliu,dragnAfred. '

de la Styles

Srird se deschise brusc qi o frumoasi doamni in /axsd,

"lb + o expresie oarecum autoritari a trisiturilor,

i*ripe pajigte. O urma un birbat cu o atitudine reiinuti.

Dcmna Inglethorp miintAmpini cu enhrziasm.

-Ziu daci nu e incintitoq domnule Hastings, si te revid.rilia ani. Alfr€d, iubitule, domnul Hastings - soprl meu.

, I-am privit cu o oarecare curiozitate pe ,,.Alfred, iubitule".

& ccrtitudine, frcea o impresie exotici. Nu m-am mirat cih obiectase in privinEa birbii lui. Era una dintre cele mai

}-i si mai negre birbi pe care le vdzusem in viala mea. Purta

qr lunion cu rami de aur gi avea o mini impasibili. Mi-a

fu impresia d ar fi putut ardta firesc pe o sceni, dar era

.Ldat de nelalocul lui in viala reali. Vocea ii era profundi gi

iroase. Pbsi o minn rigidn in rnina mea 9i zise:

- O adevirati plicere, domnule Hastings. Apoi, intorcin-

&*d spre sogia sa: Emily, dragi, cred ci Perna asta este pugin

m€dn.Ea ii zAmbi cu afecgiune in timp ce el inlocui perna, frcind

fuonstraia celei mai tandre griji. Pasiune a hizari" a unei

f,mei, altcumva cu picioarele pe pimint!Apariia domnului Inglethorp piru si trezeasci intregri

adudri un sentiment de constrAngere ryi ostilitate voalati.

Ilomnigoara Iloward, indeosebi, nu fXcea nici un efort si-qi

ascundd sentimentele. Doamna Inglethorp pXru totu$i sX nu

dserve nimic neobignuit. Volubilitatea ei, care imi amintea de

vremea cdnd o cunoscusem, nu se diminuase cAtugi de pufncu trecerea anilo5 aga ci sporoviia firi reginere gi neintrerupt

despre bazarulde binefacere care urma si aibi loc peste pugin

timp. Din cAnd in cind ii adresa solului ei cite o intrebare

rcferitoare la nle sau date. Atitudinea lui grijulie gi atentd

riminea neschimbati. De la bun inceput am sim$t fap de

el o antipatie profundi, gi imi place si cred ci primele mele

pireri sunt de obicei foarte perspicace.

l3

t4

- . 9*0, Ooamnalnglethorpseinbarsesp r#msn;i dea cAteva instrucliurri privitoare la scisorile ce trehiiautrimise, iar soprl ei mi se adresi cu vocea lui pLtru nzdtoar6.:

- Suntegi militar de profesie, domnule Hastings?- Nu, inainte de rizboi am lucrat Ia Uoyd.- $i vd ve6i intoarce acoro dupi ce se vor termina luptele?- Poate. Ori acolo, ori imi schimb total felul de trai.Mary Cavendish se apleci inainte.-

_Ce profesie v-agi alege daci v_ati asculta inclina$ile?

- Pii, depinde.

Misterioasa afacere de la Styles 15

- Atunci, am spus eu foarte amuzat) credep cd dacd aifi amestecati intr-o infracgiune, si,-i spunem asasinat, ali ficapabili si identifica$ criminalul pe dati?

- Sig*. cI aq fi. Poate ci n-ag fi in stare s-o dovedesc in falaunei armate de avocagi. Daq neindoielnic, a; gti..\ simgi pnniin virfirl degetelor daci el s-ar apnrpia de mine.

- Ar putea fi o ,,ea", am sugerat eu.

- Se poate. Dar asasinatul este o infraqiune violenti.Asociati mai degrabi cu un birbat.

- Nu gi intr-un caz de otrivire. Vocea clari a doamneiCavendish md. ficu si tresar. Doctoml Bauerstein spunea ieri

Ci

ci. necunoaqterea de citre medici a unor otrivuri face si nu se

poati identifica nenumirate cazuri de otrivire.- Vd, Mary ce conversagie macabri! strigi doamna

Inglethorp. Siint cum mI trec fiorii. Ah, irat-o pe Cynthia!O tAniri in uniforma Vr{Dr venea alerg6nd u;or pe peluzi.- Vai, Cynthia, ai intdrziat astizi. Acesta este domnul

Ilastings - domniqoara Murdoch.Cynthia Murdoch era o tAniri veseli, plini de viap gi

coergie. fui scoase boneta cu inscripgia VAD, in timp ce eu iiedrriram bogigia de bucle arimii, precum gi mina micd qi

elbipe care o intinsese si-;i ia ceasca de ceai. Cu ochi negri qi

gene la fel ar fi fost o fmmusete.

Se trAnti pe iarbi alituri deJohn si imi surise in timp ce iiGream platoul cu sendv\uri.

- St"f aici, pe iarbi. Este mult mai plicut.M-am, lisat jos ascultitor.

- Lucrai la Tadminster, nu-i asa, domniqoari Murdoch?Aprobd din cap.

- Pentru picatele mele.

I VID lvoluntary Aid DetachmenQ - organizagie sanitari pe bazi defrtariat fondati in 1909 cu sprijinul Crucii Rogli ,si al Ordinuluiihuilor St Ioan din Ierusalim gi activdin Reganr-l Unit qi in dirrerse altepi dn Imperiul Britanic in timpul celor doui rizboaie mondiale. (n.tr.)

- N-aveEi nici un hobby secret? intrebi ea. Spunegi_mi,sunteli atras de ceva? Toatilumea este_ de obicei, de cwa absuld.

-,O s5 rddet' de mine.Eazdmbi.

- Probabil.

- Ei bine, intotdeauna mi_am dorit in secret si fiu detectiv!- E un lucru grozav I_a, Scotland yard? Sau Sherlock Holmes?- Ah, Sherlock Elolmes, categoric. Dar vorbind serios, sunt

*

foarte atras de asta. Cindva, in Belgia, am intilnit intdmpldtorun detectiv foarte renumit care m_afascinat intru ,"r"i;;;;omuleg minunat. obignuia si spuni cr toati munca de detectiveste doar o chestiune de metodi. Sistemul meu se bazeazd peal lui - degi, bineinteles, eu am progresat oarecum dupi aceea.Era un omulel ciudat, un ua*;rui dandy, aur rr"*ripo*.rri,de deqrept.

* $i mie imi plac romanele poli$ste bung remarci domni-

$oara Howard. fr*F, o gnimadd de aiureli. Criminalul des-cllerit in ultimul capitol. Toati lumea uluitd. La crimeleadevdrate - te prinzi imediat.

- Existi un mare numdr de crime neelucidate, am pledat eu.-=Nu mI refer Ia polipe, ci la persoaneJe direct implicate.

Uamilia. Nu-i poti imbrobodi pe toF. iqi dau;;".

16 f,q'a-el*t* Vi terorizeazi, atunci? am intrebat eu z6mbind.- AS *r si o vid gi pe asta! exclami Cynthia cu o *dtu_

dine demn5.

- Am o raripari care este infirmieri, ;i e ingrvitn de ,,sruori ,.

Nu mi mir, Surorile existd, qdp, domnule Hastings. purqi simplu ar&d[lNici nu aveF idee! Dag slavi Domnului, eu nusunt infirmierd. Lucrez la farmacie.

- CAf oameni agi otrivit? m_am interesat zimbind-Z6,mbi9i Cynthia.

- Ah, sute! zise ea.

- Cynthia, strigi doamna Inglethorp- crezi ci ai putea siscrii cdteva bilete pentru mine?

- Desigur, mntuga Emily.Siri iute in picioare gi ceva in.atitudinea ei imi reaminti ci se

allain situagiaunei persoane dependente gi ci doamna Ingletholp,binwoitoare in general, nu-i ingiduia sd uite acest lucru. .

Gazdase intoarse spre mine.*John viwa conduce din camera dumneavoastri. Cina este

la-gapte gi jumdtate. De ceva vreme arn renunrat si mdncirnla o ori mai tirzie. Lady Thdminster, sogia parlamentamluinostru - fiica riposatului Lord Abborbury _ procedeazila fel. E de acord cu mine ci trebuie si fim un exemplu dechibzuingi. Gestionim o gospodirie in weme de rizboi; nimicnu se risipeqte - ped.gi reshrrile de hArtie se plstreazi gi suntdepozitate in saci.

M-am exprimat aprecierea si, impreuni.cuJohn, amintratin casi, urcind pe scara largi care pe lajumitala drumului sebifurca in dreapta gi in stdnga spre cele doui aripi ale clidirii.Camera mea era in aripa stdngi gi avea vedere spre parc.

.. J"!" m-a lisat singur gi, cAteva minute mai tArziu, l_amzirit de la fereastra camerei mele traversind incet peluza,brag la brat cu Cpthia Murdoch. Am aur-it-o pe doamnaInglethorp strigAnd.o impacientati pe tAniri, motiv pentrucare aceasta treslri qi aleqgi inapoi citre casi. in acelagi

abcere de la Styles

un birbat apiru din umbra unui copac qi porni ldrih aceeaqi direcgie. Arita cam de patruzeci de ani, foarte

S cu o fali melancolici, proaspit birbieriti. Pireait de o emolie violenti. in trecere, igi ridici privirea spre

mea gi, cu toate ci se schimbase mult in cei cinci-

ani care trecuseri de la ultima noastri irntilnire,

recunoscut. Era Lawrence Cavendish, fratele mai mic al

M-am intrebat ce anume pro'vocase expresia aceea

de pe fipul siu.Apoi mi l-am scos din minte ,si am revenit la examrnarea

mele probleme.rt .ls€ara trecu deshrl de agreabil, iar in noaptea aceea am

*ro pe enigmatica M?ry Cavendish.

' Dimineaga urmitoare se ivi strilucitoare ;i insoriti, consoli-

Fdu-mi prqsrr.nFrea unei gederi inc6ntitoare.' N-"am vilzut-o pe doamna Cavendish pAni la wemea

lfuului, c6nd s-a oferit si mi ia la plimbare, ;i astfel am

Ifiecut o dupi-amiazi splendidi hoinirind prin pidure.

lm rerrenit acasi in jurul orei cinci.

Cind am ajuns in holul principal,John ne ficu semn siffim in camera de fumat. Dupi fap lui, mi-am dat imediatrztrl, ci se intAmplase ceva supdrdtor. Lam urmat, si el a- 'is ula dupi noi.

- Ca sd vezi, Mary incurcitura dracului. Evie a avut o

urti cu Alfred Inglethorp ;i pleaci.

- Evie? Pleaci?

$hn dndu posomorAt din cap.

- Da. S-a dus s-o vadi pe mama $i - ah, iat-o chiar pe Evie.

Domnigoara Howard intri. Buzele ii erau strinse cu indAr-

t* F i" mAni ducea un mic geamantan. Pirea tulburati,btirnti gi cumva in defensivi.

- in orice caz, izbucri ea, am spus tot ce aveam pe suflet!

- Draga mea Evelyr, strigi doamna Cavendish, nu poate

fi adevirat!

t7