Embed Size (px)
Citation preview
CAPITOLUL 2. ATMOSFERA
2.1 Emisii de poluanţi atmosferici
2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant
Prin combinarea oxizilor de sulf precum şi a oxizilor de azot cu vaporii de apă din atmosferă se formează acizii sulfurici sau acizii azotici, şi care putând fi transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii, pot precipita sub formă de ploaie. Ploaia acidă este în prezent un important subiect de controversă datorită acţiunii sale pe areale largi şi posibilităţii de a se răspândi şi în alte zone decât cele iniţiale formării. Între interacţiunile sale dăunatoare se numără: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor forestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii pot rezista unor astfel de condiţii, deci în general distrugerea ecosistemelor.
Problema poluării acide îşi are începuturile în timpul revoluţiei industriale, şi efectele acesteia continuă să crească din ce în ce mai mult. Severitatea efectelor poluării acide a fost de mult recunoscută pe plan local, exemplificată fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat şi în plan global.
Efectele distructive a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Zona care a primit o atenţie deosebită din punct de vedere al studierii sale, o reprezintă Europa nord-vestică. În 1984, de exemplu, raporturi privind mediul ambiant indică faptul că aproape o jumătate din masa forestieră a Pădurii Negre din Germania, a fost afectată de ploi acide. Nord-estul Statelor Unite şi estul Canadei au fost de asemenea afectate în special de această formă de poluare.
Emisiile industriale au fost învinuite, ca fiind cauza majoră a formării ploii acide. Datorită faptului ca reacţiile chimice ce decurg în cadrul formării ploii acide sunt complexe şi încă putin inţelese, industriile au tendinţa să ia măsuri împotriva ridicării gradului de poluare a acestora, şi de asemenea s-a încercat strângerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor în cauză şi-au asumat răspunderea să le suporte. Astfel de studii eliberate de guvernul Statelor Unite în anii ’80, implică industria ca fiind principala sursă poluantă ce ajută la formarea ploii acide în estul Statelor Unite şi Canada. În 1988 o parte a Natiunilor Unite, Statele Unite ale Americii şi alte 24 de naţiuni au ratificat un protocol ce obligă stoparea ratei de emisie în atmosferă a oxizilor de azot, la nivelul celei din 1987. Amendamentele din 1990 la Actul privind reducerea poluării atmosferice, act ce a fost semnat înca din 1967, pun în vigoare reguli stricte în vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, în jurul a 10 milioane de tone pe an până pe data de 1 ianuarie, 2000. Această cifră reprezintă aproape jumătate din totalul emisiilor din anul 1990.
Studii publicate în 1996 sugerează faptul că, pădurile şi solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acidă decât se credea prin anii ’80, şi redresarea efectelor este foarte lentă. În lumina acestor informaţii, mulţi cercetători cred că amendamentele din 1990 în vederea reducerii poluării şi a purificări aerului, nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile şi solurile forestiere de viitoarele ploi acide.
Emisiile de substanţe acidifiante, în principal SOx şi NOx,în judeţul Covasna, au depins în mare măsură de tipul combustibililor utilizaţi. Folosindu-se în principal gazul metan, care conţine cantităţi foarte mici de sulf şi cantităţile de oxizi de sulf sunt diminuate.
2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetalici
Nivelul emisiilor de compuşi organici volatili nemetalici a fost inventariat prin metoda
CorinAir 95. Principalele surse de emisie pentru compuşii organici volatili nemetalici sunt procesele de producţie, instalaţiile rezidentiale, traficul rutier, şi emisiile directe din sol.
Tab 2.1.2.
2.1.3. Emisii de metale grele
Poluanţii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acţiunea asupra
diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanţei în cauză. Raspândirea lor în mediu este din ce în ce mai mare şi foarte important este faptul că se cumulează în mediu si organismul uman cu posibilitatea de a produce în mod insidios alterări patologice grave.
2.1.4. Emisii de plumb
Emisiile de plumb provin din procesele de ardere a combustibililor, în mare măsura
din traficul rutier. Emisiile de Pb, s-au redus semnificativ, datorită eliminării acestuia din benzină,
deoarece un aport deosebit il avea utilizarea combustibililor aditivaţi cu derivaţi de plumb.
2.1.5. Emisii de poluanti organici persistenti
Substantele chimice care persistă în mediul înconjurãtor, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a cauza efecte adverse asupra sănătăţii umane şi mediului. Poluanţii Organici Persistenti (POP) pătrund în lantul trofic, având posibilitatea de a trece de la mamã la copil prin placentă şi laptele matern. Cele mai importante categorii de POP-uri sunt : pesticidele (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex si toxafen), substanţele chimice industriale (hexaclorbenzen -HCB, bifenilipoliclorurati - BPC) şi produsele secundare, dioxinele şi furanii.
În ultimele decenii, odată cu mărirea numărului şi necesităţilor populaţiei, se înregistrează o creştere puternică a producerii diferitelor substanţe si articole sintetice în componenţa cărora intră compuşii chimici care, in cursul fabricării sau utilizării, prezintă un pericol mare pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul ambiant. Plus la aceasta, începând cu mijlocul secolului trecut, în domeniul agrar, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor, aplicarea intensivă a lor, ce provoacă efecte toxice asupra tuturor fiintelor vii.
Denumire
indicator UM Valoarea
NMCOV Mg/an 4596,1
O grupă deosebit de periculoasă a compuşilor menţionaţi o prezintă poluanţii organici persistenţi (POP) care se utilizează în industrie şi in agricultură şi în unele cazuri, se generează secundar în cadrul unor procese industriale şi poate rezultata în urma arderii.
POP-urile prezintă un pericol extrem de mare din următoarele cauze:
se menţin în mediul ambiant până la descompunerea partială sau completă un timp foarte lung;
se transportă la distanţe enorme de la sursă;
se depun în ţesuturile organismelor vii (mai ales în grasimi), unde ajung odată cu hrana, apa, aerul inspirat;
posedă o acţiune toxică puterncă asupra organismelor vii.
Principalele consecinte ale acţiunii POP-urilor asupra organismelor omului şi animalelor sunt: mărirea riscului de îmbolnăvire de cancer; dezvoltarea anormală, fertilitate scăzută, slăbirea imunităţii, ce conduce la sporirea imbolnăvirilor; micşorarea capacităţilor intelectuale.
Doisprezece poluanti organici persistenţi (POP), care posedă efecte toxice şi influenţează negativ sănătatea organismelor vii, au fost identificate,acestea fiind:
Pesticide: aldrina, mirex, dieldrina,clordan, DDT,toxafena, heptaclor andrina
Substante chimice industriale: hexaclorbenzol (se utilizeaza si in calitate de pesticid), BPC (bifenili policlorice)
Produse secundare extrem de toxice: dioxine, furane
O influenţă deosebit de puternică POP-urile o exercită asupra embrionului, fătului şi copiilor mici.
Toate cele expuse mai sus sunt o dovada a existenţei unui pericol real care afectează mediul ambiant, sănatatea generatiilor prezente şi viitoare. De aceea tot mai mult se evidenţiază necesitatea acută de a lichida sau minimaliza actiunile negative ale POP-urilor asupra biosferei.
Alte surse de poluare cu POP sunt reprezentate de activităţi cum sunt :
arderea combustibilului,
lemnului, deşeurilor industriale şi spitaliceşti,
procese termice ale industriei metalurgice,
transportul, depozitele de carburanţi şi substanţe chimice,
electrotransformatoare,
aplicarea intensivă a pesticidelor.
Convenţia de la Stocholm privind poluanţii organici persistenţi prevede următoarele:
I. Măsuri pentru reducerea sau lichidarea rezultatelor proceselor de utilizare sau de fabricare a POPs.
II. Măsuri pentru reducerea sau lichidarea consecinţelor proceselor neintenţionate (secundare de producere)
III. Măsuri pentru reducerea sau lichidarea depozitelor şi deşeurilor ce conţin poluanţi organici persistenţi
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice
Ponderea emisiilor este reprezentată de procesele de combustie din sectorul
rezidenţial urmate de procesele de producţie. Hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) sunt un grup de substanţe chimice ce se
regăsesc în materia solidă activă (în fum sau în funingine) emisă prin arderea gunoaielor în gospodării.
Aceste hidrocarburi rezultă din arderea incompletă a anumitor materiale. Unele PAH determina aparţia cancerului.
2.1.7. Emisii de bifenili policlorurati
Principala sursă de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de incinerarea deşeurilor.
Bifenilii policloruraţi şi alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati în scop industrial.
Sunt utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foită, cerneală, ruj de buze.
Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisa in SUA şi ulterior şi în alte ţări, după descoperirea impactului negativ asupra sănătăţii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii policloruraţi deja contaminaseră planeta.
Unii compuşi aparţin substanţelor care au efecte similare dioxinei, ce dăunează sănătăţii oamenilor şi animalelor, acţionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora
2.1.8. Emisii de hexa clorbenzen
Hexaclorbenzenul este o substantă toxică, periculoasă pentru om. La adulţi doza letală este estimată la 0,13 mg/kg greutate corporală.
Oamenii, care au îngerat seminţe tratate, suferă de următoarele simptome: leziuni cutanate fotosensibile, hiperpigmentare, colici, slăbiciune severă, debilitate, dermatoze, efectele nocive apar asupra reproducerii şi a aparatului genital.
Substanţa trece prin placentă de la mama la făt şi apare în laptele matern. Mortalitatea sugarilor poate ajunge la 95%. Hexaclorbenzenul a fost gasit în orice tip de hrană el poate fi dăunator prin inhalare sau ingurgitare.
Este foarte răspândit în mediu datorită mobilităţii (poate fi transportat în atmosferă pe distante lungi) şi stabilităţii sale chimice; astfel ca a fost detectat în aer, apă, sedimente, solul şi organismele din toată lumea. El este o substantă bioacumulativă. prezentând o toxicitate mare faţă de organismele acvatice.
HCB este foarte persistent, perioada deînjumătăţire în sol este estimată între 3-22 ani, timp suficient pentru a fi bioconcentrat în organisme.
Prezenţa emisiilor de HCB se înregistrează în sectoarele “arderi în industria de prelucrare“ şi “procese de producţie“, sectoare slab reprezentate la nivelul judeţului .
2.2 Calitatea aerului ambiental
Pe parcursul anului 2009, calitatea aerului la nivelul judeţului Covasna a fost
monitorizată prin măsurători orare şi/sau zilnice în 2 pucte de măsurare
un punct de prelevare existând la sediul APM Covasna din municipiul Sf.Gheorghe
un punct făcând parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului Staţia de fond regional face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii
Aerului, fiind o staţie de referinţă - pentru evaluarea calităţii aerului, departe de orice tip de sursă, naturală sau antropică, care ar putea contribui la deteriorarea calităţii aerului.
Poluanţii monitorizaţi la staţia automată - SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene;
Datorită mărimii judeţului Covasna precum şi a inexistenţei industriei poluatoare şi a centralelor termice se prelevează probe de aer (manual)numai în municipiul Sf. Gheorghe la sediul APM Covasna, în cadrul laboratorului, unde se urmăresc indicatorii PM10, NH3, NO2 şi SO2.
La reţeaua de supraveghere a calităţii aerului în perioada 01 Ianuarie – 31 Decembrie 2009 au fost efectuate măsurători zilnice (probe 24 de ore) pentru SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie şi ozon.
Evaluarea stării de calitate a aerului s-a făcut pe baza datelor validate la poluanţii pentru care achiziţia de date a fost de 72%. Tab. 2.2.1 Calitatea aerului ambiental
Judeţ Oraş Staţia Tipul Staţiei
Tip poluant
Nr. Determ/an
Concentraţia Frecvenţa depăşirii VL sau CMA
Observaţii medie anuală
UM
Covasna
Sf.
Gheorg
he
Fond R
egio
nal
CV
1
Auto
mată
SO2 7646 2,70
µg/m3
0
NO2 7718 15,47
NOx 7722 21,06
O3 5969 33,24
CO 7963 0,17 mg/m3
Benzen 2712 2,03
µg/m3 PM10 6588 11,94 1 zilnic conditii meteo PM10grv 4128 16,45 1 zilnic
1
Manuală
SO2
324
2,04
µg/m3 0
din cauze tehnice
pompa a funcţionat
11 luni
NO2 3,00
NH3 7,64
PM10 30,01
2 P. sed 12
4,46
g/m
2/3
0 z
ile
0
3 3,42
Tg. Secuiesc
1
Manuală
P. sed
12 6,96
2 12 7,45
3 11 7,16
Covasna 1 P. sed 12 6,89
Baraolt 1
P. sed 12 3,58
2 4,83
Înt. Buzăului
1 P. sed
10 3,67
2 11 5,79
2.2.1. Dioxidul de azot Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt
arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului, care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
Conform datelor de la staţia CV1 – de fond regional concentraţiile medii zilnice/anuale de dioxid de azot în aerul ambiental se află mult sub CMA.
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
01
Ja
n 2
00
9
31
Ja
n 2
00
9
28
Fe
b 2
00
9
01
Ap
r 2
00
9
15
Ap
r 2
00
9
15
Ma
y
31
Ma
y
30
Ju
n 2
00
9
24
Ju
l 2
00
9
15
Au
g 2
00
9
31
Au
g 2
00
9
30
Se
p 2
00
9
01
No
v 2
00
9
15
No
v 2
00
9
15
De
c 2
00
9
29
De
c 2
00
9
NOX (ug/m3) - Valoarea Limită Orară - 200 µg/m³ NO2 (ug/m3) -
Fig. 2.2.1.1 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de NO2/NOx
Tab. 2.2.1.2 Date statistice anul 2009 pentru NO2 (probe medii orare) VL = 200 µg/m³
Staţia/luna
CV 01 - FR
Total date validate
% date disponibile
Probe cu conc
≥ 200 µg/m³
Frecvenţa depăşirii
%
Valoare medie µg/m³
Ianuarie 702 94,3
0 0
20,04
Februarie 631 93,8 21,65
Martie 704 94,6 16,76
Aprilie 664 92,2 16,42
Mai 675 90,7 13,55
Iunie 635 88,1 9,85
Iulie 480 64,5 9,03
August 477 64,1 10,47
Septembrie 686 95,2 14,27
Octombrie 680 91,3 15,79
Noiembrie 681 94,5 14,77
Decembrie 703 94,4 19,39
Tab.2.2.1.3 Valori medii anuale de NO2 prin metoda manuală
NO2 media anuală µg/m³
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Judeţul Covasna
0,01 0,82 1,64 10,1 2,52 1,15 3,00
2.2.2. Dioxidul de sulf
Sursele antropice de SO2 sunt sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează
gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei şi hârtiei şi în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sănătăţii populaţiei mediului şi plantelor este în functie de concentraţie şi perioadă de expunere. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.
Concentraţiile medii zilnice/anuale de dioxid de sulf în aerul ambiental se află mult sub CMA.
-20,0
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
5 J
an
20
09
15
Ja
n 2
00
9
02
Fe
b 2
00
9
12
Fe
b 2
00
9
28
Fe
b 2
00
9
03
Ap
r 2
00
9
15
Ap
r 2
00
9
27
Ma
y0
2 J
un
20
09
16
Ju
n 2
00
9
02
Ju
l 2
00
9
16
Ju
l 2
00
9
03
Au
g 2
00
9
12
Se
p 2
00
9
30
Se
p 2
00
9
22
Oct
20
09
21
No
v 2
00
9
01
De
c 2
00
90
7 D
ec 2
00
91
3 D
ec 2
00
9
SO2 (ug/m3) - Valoarea Limită Zilnică - 125 µg/m³
Fig. 2.2.2.2 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de SO2
Tab. 2.2.1.4 Date statistice anul 2009 pentru SO2 (probe medii orare) VL = 125 µg/m³
Staţia/luna
CV 01 - FR
Total date validate
% date disponibile
Probe cu conc
≥ 125 µg/m³
Frecvenţa depăşirii
%
Valoare medie µg/m³
Ianuarie 707 95,0
0 0
1,17
Februarie 637 94,7 1,12
Martie 655 88,0 1,43
Aprilie 606 84,1 1,78
Mai 655 88,0 2,20
Iunie 649 90,1 3,17
Iulie 663 89,1 2,98
August 575 77,2 5,60
Septembrie 617 85,6 3,69
Octombrie 603 81,0 2,30
Noiembrie 662 91,9 4,26
Decembrie 617 82,9 3,15
Tab.2.2.1.5 Valori medii anuale de SO2 prin metoda manuală
SO2 media anuală µg/m³
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Judeţul Covasna
0,02 0,15 0,29 0,61 0,44 0,3 2,04
2.2.3. Pulberi în suspensie (PM10) Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la
oprirea acestora cât şi datorită arderilor incomplete. Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de
10 micrometri, care trec prin nas, gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,001 J
an 2
009
21 J
an 2
009
04 F
eb 2
009
20 F
eb 2
009
22 M
ar
2009
01 A
pr
2009
07 A
pr
2009
23 A
pr
2009
15 M
ay
04 J
un 2
009
20 J
un 2
009
28 J
un 2
009
14 J
ul 2009
22 J
ul 2009
30 J
ul 2009
31 A
ug 2
009
16 S
ep 2
009
06 O
ct
2009
18 O
ct
2009
17 N
ov 2
009
01 D
ec 2
009
11 D
ec 2
009
17 D
ec 2
009
27 D
ec 2
009
PM10 (ug/m3) - Valoarea Limită Zilnică - 50 µg/m³
Fig. 2.2.3.3 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de PM10
Tab. 2.2.1.6 Date statistice anul 2009 pentru PM10 (probe medii orare) VL = 50 µg/m³
Staţia/luna
CV 01 - FR
Total date validate
% date disponibile
Probe cu conc
≥ 50 µg/m³
Frecvenţa depăşirii
%
Valoare medie µg/m³
Ianuarie 174 23,3
0 0
21,93
Februarie 324 48,2 29,27
Martie 718 96,5 18,84
Aprilie 374 51,9 19,04
Mai 743 99,8 6,64
Iunie 541 75,1 5,57
Iulie 738 99,1 5,33
August 553 74,3 8,10
Septembrie 577 80,1 5,62
Octombrie 597 80,2 7,33
Noiembrie 522 72,5 11,55
Decembrie 727 97,7 20,20
Tab.2.2.1.7 Valori medii anuale de PM10 prin metoda manuală
PM10 media anuală µg/m³
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Judeţul Covasna
83,3 167 118,5 68,6 29,57 31,37 30,01
2.2.4. Metale grele În anul 2009 din cauze obiective nu s-au determinat concentraţiile metalelor grele
din pulberile în suspensie şi din pulberile sedimentabile. Datele din anii anteriori arată că nu au fost înregistrate concentraţii mari la metale grele. 2.2.5. Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a
combustibililor fosili.Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană. La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
01 J
an 2
009
02 F
eb 2
009
10 F
eb 2
009
18 F
eb 2
009
26 F
eb 2
009
12 M
ar
2009
28 M
ar
2009
03 A
pr
2009
11 A
pr
2009
25 A
pr
2009
03 M
ay
15 M
ay
02 J
un 2
009
16 J
un 2
009
22 J
un 2
009
30 J
un 2
009
06 J
ul 2
009
14 J
ul 2
009
05 A
ug
23 A
ug
29 A
ug
06 S
ep 2
009
14 S
ep 2
009
24 S
ep 2
009
10 O
ct 2009
28 O
ct 2009
27 N
ov 2
009
09 D
ec 2
009
19 D
ec 2
009
CO (mg/m3) - Valoarea Limită PSU - 10 mg/m³
Evoluţia concentraţiei medii zilnice - CO
Staţia CV-1, perioada: 01 Ian 2009 - 31 Dec 2009 - Date validate
Fig. 2.2.5.4 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de CO
Tab. 2.2.1.4 Date statistice anul 2009 pentru CO (probe medii orare) VL = 10 mg/m³
Staţia/luna
CV 01 - FR
Total date validate
% date disponibile
Probe cu conc
≥ 10 mg/m³
Frecvenţa depăşirii
%
Valoare medie µg/m³
Ianuarie 588 79,0 0 0
0,74
Februarie 554 82,4 0,43
Martie 693 93,1 0,15
Aprilie 664 92,2 0,07
Mai 711 95,5 0,03
Iunie 646 89,7 0,03
Iulie 652 87,6 0,03
August 671 90,1 0,05
Septembrie 687 95,4 0,06
Octombrie 702 94,3 0,08
Noiembrie 687 95,4 0,15
Decembrie 708 95,1 0,31
2.2.6. Benzen C6H6
90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier, restul de
10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia.
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
15 A
ug 2
009
17 A
ug 2
009
21 A
ug 2
009
23 A
ug 2
009
27 A
ug 2
009
29 A
ug 2
009
31 A
ug 2
009
6 S
ep 2
009
10 S
ep 2
009
14 S
ep 2
009
16 S
ep 2
009
18 S
ep 2
009
20 S
ep 2
009
24 S
ep 2
009
28 S
ep 2
009
02 O
ct
2009
4 O
ct
2009
8 O
ct
2009
10 O
ct
2009
12 O
ct
2009
16 O
ct
2009
18 O
ct
2009
22 O
ct
2009
24 O
ct
2009
26 O
ct
2009
28 O
ct
2009
01 N
ov 2
009
3 N
ov 2
009
7 N
ov 2
009
9 N
ov 2
009
11 N
ov 2
009
13 N
ov 2
009
17 N
ov 2
009
19 N
ov 2
009
21 N
ov 2
009
23 N
ov 2
009
25 N
ov 2
009
29 N
ov 2
009
31 N
ov 2
009
03 D
ec 2
009
5 D
ec 2
009
Benzene (µg/m3) - Valoarea Limită Anuală - 5 µg/m³ Media Anuală 1.8 µg/m³
Evoluţia concentraţiei medii zilnice - benzen
Staţia CV-1, perioada: 15 Aug 2009 - 08 Dec 2009 - Date validate
Fig. 2.2.6.5 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de Benzen
Tab. 2.2.1.4 Date statistice anul 2009 pentru Benzen , VL = 5 µg/m³
Staţia/luna
CV 01 - FR
Total date validate
% date disponibile
Probe cu conc
≥ 5 µg/m³
Frecvenţa depăşirii
%
Valoare medie µg/m³
Ianuarie - -
0 0
-
Februarie - - -
Martie - - -
Aprilie - - -
Mai - - -
Iunie - - -
Iulie - - -
August 408 54,8 1,06
Septembrie 706 98,0 1,42
Octombrie 711 95,5 2,42
Noiembrie 689 95,6 2,75
Decembrie 198 26,6 2,29
Concentraţia medie anuală a benzenului nu a depăşit valoarea limită anuală pentru sănătatea umană plus marja de toleranţă (8,75 µg/mc) la staţia de monitorizare.
2.2.7. Amoniac
Evoluţia concentraţiei medii lunare - NH3 - în perioada Februarie -
Decembrie 2009
5,32 8,16 11,487,11
12,48,73
4,97 5,96 4,95 7,68 7,320
20
40
60
80
100
120
Febru
arie
Mar
tie
Apr
ilie
Mai
Iunie
Iulie
Aug
ust
Sep
tem
brie
Octom
brie
Noiem
brie
Dec
embr
ie
NH3
CMA - 100 µg/m³
Fig. 2.2.7.6 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de NH3
Tab.2.2.1.7 Valori NH3 prin metoda manuală
NH3 media anuală µg/m³
2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009
Judeţul Covasna
0,02 4,6 9,17 11,1 11,94 10,83 7,64
Concentraţia de amoniac în aerul ambiental se raportează la STAS 12574/87 „Aer
din zonele protejate” care prevede o concentraţie maxim admisă (CMA) de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice.
2.2.8. Ozon
Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi
compuşi organici volatili. Ozonul este de două tipuri: stratosferic, care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe Terra
(90% din cantitatea totală de ozon); troposferic, poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală
de ozon). Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al
atmosferei ţărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi trafic rutier.
Nu au fost înregistrate depaşiri ale pragului de alertă şi a valorii ţintă pentru 2010.
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
180,0
200,0
01 A
pr
2009
07 A
pr
2009
13 A
pr
2009
25 A
pr
2009
05 M
ay 2
009
15 M
ay 2
009
19 M
ay 2
009
25 M
ay 2
009
04 J
un 2
009
24 J
un 2
009
30 J
un 2
009
10 J
ul 2009
20 J
ul 2009
28 J
ul 2009
13 A
ug 2
009
25 A
ug 2
009
10 S
ep 2
009
18 S
ep 2
009
28 S
ep 2
009
06 O
ct
2009
24 O
ct
2009
01 N
ov 2
009
09 N
ov 2
009
23 N
ov 2
009
01 D
ec 2
009
09 D
ec 2
009
19 D
ec 2
009
31 D
ec 2
009
O3 (ug/m3) - Prag de Informare - 180 µg/m³ Valoarea Ţintă - 120 µg/m³
Evoluţia concentraţiei medii zilnice - O3
Staţia CV-1, perioada: 01Apr. 2009- 31 Dec 2009 - Date validate
Fig. 2.2.8.7 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de O3
Tab. 2.2.1.4 Date statistice anul 2009 pentru O3 (probe medii orare) PI = 180 µg/m³
Staţia/luna CV 01 - FR
Total date validate
% date disponibile
Probe cu conc
≥ 180 µg/m³
Frecvenţa depăşirii
%
Valoare medie µg/m³
Ianuarie - -
0 0
-
Februarie - - -
Martie - - -
Aprilie 656 91,1 46,45
Mai 564 75,8 46,36
Iunie 644 89,4 44,04
Iulie 672 90,3 34,81
August 672 90,3 33,05
Septembrie 688 95,5 29,43
Octombrie 703 94,4 23,83
Noiembrie 686 95,2 22,70
Decembrie 528 70,9 19,18
2.2.9. Evoluţia calităţii aerului
Prezentând global, la nivel judeţean, evoluţia calităţii aerului exprimat procentual prin indicatorul pulberi sedimentabile, se constată existenţa unor cantităţi relativ mici, sub cele prevăzute în STAS 12574/87 deci nu se poate vorbi de prejudicii economice, sociale sau ecologice.
Valori medii lunare
Pulberi sedimentabile - 2009
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Ian F eb Mart Apr Mai Iun Iul Aug S ept Oct Noi Dec
g/m
p/lună
S f.G heorghe
Tg.S ecuies c
Int.B uz aului
Zabratau
C ovas na
B araolt
V aloarea L imita - 17 g/m²/30z ile
Media lunara - J udeţ
Monitorizarea pulberilor în localităţile judeţului, indică o dependenţă relativ
constantă de anotimp, de starea vremii şi de umiditatea atmosferică, activitatea antropică de poluare, contribuind prin traficul auto şi industria extractivă a materialelor de construcţii.
Faţă de anii precedenţi se constată o scădere a valorilor indicatorilor de calitatea aerului urmăriţi, aceasta datorându-se în special reducerii proceselor cu impact negativ asupra atmosferei precum şi a opririi funcţionării centralelor termice de cartier. Totodată, datorită faptului că în municipiul Sf. Gheorghe s-au reparat principalele artere de ocolire, circulaţia vehiculelor grele a fost exclusă din oraş precum şi înfiinţarea mai multor insule verzi, a diminuat semnificativ valoarea PM 10.
