CAPITOLUL 1Elemente de logistica industriala si comerciala. Unitati de incarcaturaA. Elemente de logistica industriala si comerciala-Generalitati -Logistica industriala si comerciala.Definitii

B. Unitati de incarcatura-Necesitatea unui sistem eficient de unitati de incarcatura.Definitii -Paletizare.Domenii de aplicare.Avantaje.Eficienta economica -Palete.Definitii,clasificari,tipuri constructive,accesorii -Constructia si alegerea paletelor pentru diferite feluri de marfuri.Calculul necesarului de palete

A. Elemente de logistica industriala si comerciala

Manipularea are drept scop, deplasarea unui obiect , de la un loc la altul pe distante apropiate, in special in interiorul inteprinderii, in timp ce transporturile, care asigura circulatia bunurilor materiale, in general, in afara unitatilor industriale sau comerciale si la distante relativ mari, priveste in exclusivitate aprovizionarea cu materii prime si afluirea produselor finite catre depozite, consumatori si magazine de desfacere. Ambalarea are in principal, un rol de protectie al produsului si de prezentare in vederea vanzarii, dar dezvoltarea acestei tehnici contribuie si la imbunatatirea transportului, manipularilor si distribuirii. Utilajele de manipulare inlocuiesc munca manuala prin mecanizarea activitatii de depozitare si a operatiilor de incarcare-descarcare, alegerea lor este insa determinata de natura marfurilor, tehnologia de manipulare adaptata, de felul depozitului si al ambalajului folosit. Pe de alta parte, aceste tehnici difera ca proportii.Astfel, daca constructia de aparate de ridicat, transportat si manipulat are un domeniu bine definit, ambalajele, prin diversitatea materiilor prime utilizate: lemn, carton, metal, material plastic etc., prezinta sectoare de productie foarte diferite. Analizand, din punct de vedere logistic, un circuit oarecare se vede imediat ca intre aceste elemente exista o legatura functionala. EX: Un ambalaj realizat cu dimensiuni necorespunzatoare are ca rezultat o depozitare ineficienta din punct de vedere al spatiilor si o slaba utilizare a capacitatii mijloacelor de transport. Alegerea unui utilaj neadecvat de manipulare duce la cresterea cheltuielilor de exploatare si necesita munca manuala suplimentara. O unitate de incarcatura constituita necorespunzator produce avarierea marfii si dificultati in manipulare la locul de destinatie ( inteprindere,depozit sau magazine de desfacere ). Datorita acestor realitati, logistica este legata de productia si distribuirea bunurilor materiale, influentand direct pretul de cost al produsului si volumul cheltuielilor de exploatare si de circulatie, contribuind totodata la o prezentare corespunzatoare a marfurilor in conditiile cerute de beneficiari. Logistica intervine si in politica de marketing, deoarece, in ansamblul factorilor care definesc aceasta politica : produsul in cauza, ambalajul, marca de identificare, publicitatea, costul ca si cunoasterea pietei in legatura cu preferintele cumparatorilor, un loc important il ocupa asa-zisele canale de distributie a caror optimizare este o problema de logistica. Intre cele doua conceptii care stau la baza dezvoltarii unei inteprinderi moderne : conceptia dinamica a conducerii management si conceptia realizarii productiei in functie de cerintele pietei marketing intervin functiunile principale ale unui sistem integrat-logistic.

Intre sistemul logistic si functiunile cuprinse in aceste concepte, in special productia, desfacerea si sectorul financiar exista o stransa interdependenta si anume: Productia cauta sa organizeze pe loturi de serie mare prin care se diminueaza costurile de fabricatie, dar prin aceastta rezulta o crestere a duratei de rotatie a stocurilor; Politica de marketing cere prin marirea numarului liniilor de productie si dispersarea stocurilor de distributie, cresterea volumului de desfacere a marfurilor. Aceasta duce si la majorarea cheltuielilor de depozitare si imobilizare a stocurilor; Financiarul solicita stocuri cat mai mici posibile pentru reducerea volumului imobilizarilor, chiar cu riscul de a scadea calitatea serviciilor pentru beneficiarI sau de a impune efectuarea transporturilor urgente si repetate. In consecinta, trebuie sa se urmareasca obtinerea unui optim in rezolvarea problemelor complexe ale activitatii inteprinderii in cele trei directii principale: - realizarea produsului management; - asigurarea si stimularea cererii de marfuri-marketing; - satisfacerea cererii la locul si in timpul necesar- logistica.

B. Unitati de incarcaturaNecesitatea unui sistem efficient de unitati de incarcatura. DefinitiiDin punct de vedere logistic, drumul pe care il parcurge bunurile materiale, de la locul de unde se produc pana la locul de utilizare sau desfacere, comporta doua categorii de activitati strans legate una de alta, si anume: a) transportul si manipularile successive, prin care se realizeaza incarcarea/ descarcarea; b) depozitarea In structura pretului de cost al unui produs, partea aferenta transportului este mai redusa in raport cu cheltuielile pentru manipulare: 3-10% fata de 15-70%. Pentru a mari eficienta economica a sistemului logistic, este necesar a se actiona, in special pentru micsorarea cheltuielilor legate de operatiile de manipulare.Reducerea cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin cresterea marimii unitatii de incarcatura, prin reducerea numarului de manipulari si marirea productivitatii acestei activitati, prin mecanizarea operatiilor de incarcare, descarcare si depozitare, realizand in final circuite integrate. Formarea unitatilor de incarcatura consta in gruparea marfurilor in loturi convenabil constituite, in scopul de a putea fi manipulate, depozitate si transportate, fara a fi dezmembrate, indifernt de mijlocul de transport, procedeul sau utilajul folosit pentru aceste operatii. Unitatea de incarcatura se poate defini ca un tot coerent, constituit din gruparea, in limitele unor anumite dimensiuni si greutati, a marfurilor ambalate sau neambalate, care pastreaza un caracter de permanenta pe tot timpul operatiilor de manipulare, transport si depozitare, de la locul de formare pana la locul de utilizare .

Definitia contine patru notiuni: grupare, coerenta, dimensionare (gabarit, greutate) si permanenta.Primele doua notiuni sunt conditii obiective ale unitatii de incarcatura. Dimensionarea depinde de foarte multi factori, intre care: natura si felul marfurilor, posibilitatea de livrare in ambalaj sau fara ambalaj, felul si dimensiunile unitatii de ambalare, standardele in vigoare, reglementarile pe linie de transport, conventii internationale etc. Permanenta este o cerinta care impune masuri organizatorice si tehnologice pentru a elimina fragmentarea unitatii de incarcatura in timpul procesului de productie sau de distributie a marfurilor in reteaua comerciala. Unitatile de incarcatura pot fi realizate dintr-un singur obiect sau prin gruparea (asezarea) mai multor obiecte, precum si a marfurilor in vrac sau in ambalaje usoare, pe palete, in containere sau in pachete. Realizarea unui sistem eficient de unitati de incarcatura pe intregul lant de transport si depozitare impune ca dimensiunile unitatii de incarcatura sa fie corelate cu gabaritul mijloacelor de transport, a utilajelor de manipulare, cu dimensiunile mobilierului (rafturi, stelaje) si a spatiului de depozitare. Crearea unor sisteme de dimensiuni bazate pe module se obtine prin standardizarea dimensiunilor ambalajelor si a unitatilor de incarcatura.In acest domeniu s-au realizat in ultimii ani progrese substantiale, obtinandu-se efecte economice deosebit de favorabile, in special in ceea ce priveste paletizarea si containerizarea.

Paletizare.Domenii de aplicare. Avantaje. Eficienta economicaPaletizarea este un procedeu de manipulare si depozitare care permite deplasarea si stivuirea usoara, cu ajutorul unor utilaje adecvate, a marfurilor grupate in unitati de incarcatura. Paletizarea trebuie conceputa ca un proces unitar, de la producator (furnizor) la consumator (unitate de desfacere), indiferent daca marfurile trec sau nu printr-un depozit intermediar. In practica, procesul de paletizare cuprinde faze de desfasurare in interiorul intreprinderilor de productie sau a depozitelor si activitati intre acestea sau intre acestea si unitati de desfacere (consumatori). Paletizarea interioara consta in manipularea, depozitarea si transportul materialelor sau produselor grupate in unitati de incarcatura, cu ajutorul paletelor in cadrul inteprinderilor in procesul tehnologic, intre sectii, ateliere etc., inclusiv depozitele intermediare si depozitele de produse finite ale inteprinderilor producatoare.

Paletizarea exterioara consta in livrarea organizata a marfurilor, in unitati de incarcatura pe palete, catre alte inteprinderi, depozite centrale, baze de aprovizionare, circuitul fiind indicat a fi prelungit pana la locul de utilizare sau consum, in reteaua de distributie. Avantajele paletizarii sunt multiple si in conditiile generalizarii sistemului, ele se evidentiaza la toti factorii procesului de vehiculare a marfurilor: producatori, transportatori, unitati de depozitare, beneficiari.

Prin paletizare se obtine: a) Cresterea vitezei de circulatie a marfurilor, intre locul de productie si cel de utilizare, depozitare sau consum.Acest lucru este posibil pe de o parte datorita posibilitatii mecanizarii complete si eficiente a operatiilor de incarcare-descarcare, inca din procesul de productie, prin folosire paletelor de diferite tipuri, iar pe de alta parte, exista posibilitatea de constituire a unitatilor de incarcatura in momentul incheierii ciclului de fabricatie si transportul acestora, fara a fi fragmentate pe parcurs, pana la destinatie. b) Elasticitatea functiei de depozitare printr-o mai buna folosire a spatiilor, in special pe verticala.Prin aceasta capacitatea de inmagazinare se poate mari temporar, fara a mai fi necesare improvizatii ca: stivuirea sub ceru liber, constructii de soproane, inchirieri de spatii in afara inteprinderii etc., care in general conduc la pierderi materiale si cheltuieli suplimentare importante. c) Pastrarea calitatii si integritatii marfurilor in intregul proces de manipulare, depozitare si transport prin reducerea numarului de manipulari, eliminarea manipularilor care pot produce degradarea marfurilor si folosirea lucrarilor mecanizate cu ajutorul unor utilaje caracterizate printr-o functionare lina, fara socuri. d) Reducerea necesarului de ambalaje de transport, datorita paletizarii, necesarul de ambalaje de transport se reduce substantial. e) Cresterea productivitatii muncii in procesul de ambalare, manipulare, transport si depozitare. Paletizarea permite eliminarea pariala su totala a operatiilor costisitoare de ambalare, caracterizate printr-un consum mare de materiale si forta de munca, prin inlocuirea, dupa caz, cu operatii simple de asezare si imobilizare pe palete plane sau introducerea in palete lazi. f) Economie de mijloace de transport.Folosirea nerationala a mijloacelor transport se datoreaza, in primul rand, timpului mare de stationare efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare.Prin aplicarea procedeelor paletizare, inclusiv de executare a operatiilor de incarcare- descarcare utilaje specializate, timpul de incarcare a unui vagon de 20 tf (sarcina osie) se reduce sub o ora,respective 15 minute pentru un autocamion. de la de cu pe

g)Reducerea volumului necesar de constructii pentru depozite si magazii de cale ferata, in statii auto si in porturi.Paletizarea in depozite cu ajutorul utilajelor adecvate (stivuitoare, poduri rulante, translatoare) permite cresterea inaltimii de stivuire intre 6 si 30 m, prin aceasta realizandu-se implicit o marire corespunzatoare a capacitatii depozitelor. h)Reducerea cheltuielilor de circulatie, transport si depozitare.Prin paletizare , aceste cheltuieli se reduc substantial fata de manipularea manuala al carui cost se ridica la 25-40% din valoarea marfii.

i)Simplificarea circulatiei, continutului si numarului de documente de gestiune, transport si livrare, datorita posibilitatii de a folosi palete: in productie, la transportul si depozitarea interfizica in procesul tehnologic; la inmagazinarea in depozite; la trasportul auto,pe cale ferata, navala sau aeriana, precum si ca unitate de inventar si unitate de comanda, livrare si facturare. j)Imbunatatirea eficientei exportului de marfuri.Transportul paletizat s-a generalizat in majoritatea tarilor, in toate domeniile de activitate, atat in transportul intern, cat si in relatiile internationale. Datorita avantajelor aratate, eficienta economica a paletizarii este foarte mare, daca se are in vedere ca aproape 75% din totalul marfurilor generale se pot transpota in acest mod.

Palete.Definitii,clasificari,tipuri constructive,accesoriiPrimele palete au fost simple platforme.Folosirea ulterioara in operatiile de manipulare a acestora, a utilajelor speciale prevazute cu furca, a condus la aparitia in confectionarea paletelor a intrarilor pentru furci, practicate de obicei pe toate cele patru laturi. Paleta de transport este o platforma de incarcare, formata din doua placi unite intre ele prin antretoaze, sau dintr-o placa care se sprijina pe picioare, suporturi sau role a caror inaltime este redusa la minimum necesar pentru ca sa permita manipularea cu utilaje cu furca (transpalete, electrostivuitoare etc.). Elementele principale ale unei palete sunt: - platforma care poate avea diferite variante constructive - deschiderile pentru furcile utilajelor de manipulare Paletele se clasifica astfel: - din punct de vedere al posibilitatii de reutilizare: palete reutilizabile, folosite la depozitarea si transportul marfurilor, in raporturi bilaterale intre furnizori si depozite sau unitati de desfacere, sau in regim de schimb (pool de palete) si palete nerecuperabile (de tip pierdut), concepute si construite ca sa asigure integritatea marfii pentru un singur transport, folosite, in special, la exportul de marfuri; - din punct de vedere al formei constructive: palete plane, palete plane cu aripi, palete cu montanti; palete-lada, palete-lada pliabile.

- din punct de vedere al utilizarii: palete de uz general destinate transportului si depozitarii unei game de marfuri diferite si palete speciale destinate unui anumit produs sau grupe de produse ( ex: palete pentru butoaie, palete pentru corpuri rotunde, pentru produse pulverulente, palete pentru sarcini lungi, palete pentru uz industrial, palete de distributie cu role. In scopul maririi eficientei paletelor, in special pentru asigurarea stabilitatii la transport si a unei stivuiri corecte sau adaptarii diferitelor conditii de exploatare, se folosesc o serie de accesorii. Dintre acestea, cele mai utilizate in prezent, sunt urmatoarele: - montantii- elemente fixe sau detasabile, asezate vertical pe o palete plana, cu sau fara cadru de fixare la partea superioara; - ramele de lemn demontabile.

Constructia si alegerea paletelor pentru diferite feluri de marfuri. Calculul necesarului de paletePaletele se construiesc din materiale diferite: lemn, metal, material plastic, sau combinatii intre aceste materiale.La proiectarea paletelor trebuie avute in vedere urmatoarele: natura marfurilor transportate: in bucati, pulverulente, ambalate; tipul de ambalaj de transport folosit: lazi, navete, saci, recipienti etc.; dimensiunile si forma obiectelor ambalate sau neambalate, stivuite sau grupate pe palete; greutatea unitatii de incarcatura formata pe paleta; utilajele cu care se va manipula paleta incarcata; mijloacele de transport folosite: auto,cale ferata, transport combinat auto-cale ferata, aerian-naval, transport containerizat etc. Sistemul constructiv ales trebuie sa asigure preluarea si deplasarea cu usurinta a paletei incarcate. In legatura cu alegerea tipului adecvat de paleta, trebuie sa se tina seama de posibilitatile pe care le ofera diferitele solutii constructive, in functie de natura marfurilor, de tehnologia de manipulare, depozitare si transport folosita si a modului de circulatie.

Astfel: - Pletele plane se utilizeaza pentru marfuri neambalate sau ambalate care au o rezistenta suficienta la compresiune si a caror forma permite o asezare care asigura stabilitatea in timpul depozitarii si deplasarii; - Pletele-lada de uz general, metalice, cu sau fara capac, sau formate din rame din lemn demontabile, se utilizeaza pentru marfuri cu volum unitar mic, care necesita in general o protectie deosebita, folosirea acestor palete inlaturand partial sau total necesitatea ambalajului de transport; - Pletele cu montanti se utilizeaza pentru marfuri cu dimensiuni si forme care nu permit asezarea convenabila pentru a se asigura o buna stabilitate sau care, avand o rezistenta slaba la compresiune, nu permit stivuirea pe mai multe randuri. - Paletele din material plastic se utilizeaza in desfasurarea procesului tehnologic de fabricatie acolo unde, din cauza conditiilor deosebite ( mediu ambient corozi, umiditate etc.), nu se pot folosi palete din lemn sau de metal, deoarece se pot degrada in timp scurt; - Paletele nerecuperabile (de tip pierdut) se folosesc in general la expedierea marfurilor la distante mari, in special in containere; - Paletele de uz portuar se folosesc la incarcarea si descarcarea navelor.In acest scop sistemul constructiv al acestora, cu aripi, permite manipularea si cu macaralele portuare sau bigile navelor; - Paletele de distributie, cu sau fara role, se utilizeaza in general in transportul marfurilor de la depozitele de marfuri la magazine; - Paletele de uz special se folosesc pentru transportul si depozitarea unor obiecte sau materiale care, din cauza formei sau caracteristicilor fizicochimice, nu pot fi stivuite pe palete de uz general ( butoaie, recipienti sub presiune, profile metalice etc.). Determinarea numarului necesar de palete de schimb Np se face cu ajutorul relatiei:

Np=Qt / zqpin care: Q volumul de marfuri in tf ce urmeaza a se transporta intr-un an; t durata de rulare a unei palete in zile; z numarul de zile de exploatare a paletei in perioada planificata ( luandu-se in considerare timpul de imobilizare a paletei in reparatie);

q capacitatea de incarcare a paletei, in tf; p- gradul de incarcare ( coeficientul de utilizare a capacitatii de incarcare a paletei ); acest coeficient depinde de natura marfii si de tipul paletei.

Fig. 1 Montanti Metalici de diferite tipuri

Fig. 2 Rame de lemn demontabile

Fig.3 Diferite tipuri de palete