cap_7 acoperisuri

116

cap 7. ACOPERIS�URI

7.1. Not�iuni generale 7.1.1. Not�iuni introductive Acoperis�urile reprezinta� subansambluri constructive, amplasate la partea superioara� a cla�dirilor s�i care sunt incluse în subsistemul elementelor de închidere . Rolul principal al acoperis�urilor este acela de a asigura un mediu interior protejat fat�a� de act�iunea factorilor agresivi ai mediului exterior: variat�ii de temperatura�, umiditate, ploaie, vânt, praf, noxe, zgomot etc. Acoperis�urile trebuie sa� satisfaca� o serie de exigent�e de performant�a� privind: rezistent�a s�i stabilitatea, durabilitatea, sigurant�a la foc, etans�eitatea, confortul higrotermic s�i acustic s�.a. Alca�tuirea acoperis�ului se stabiles�te t�inând seama de: compartimentarea cla�dirii, structura de rezistent�a� a construct�iei, aspectul arhitectural dorit, cantitatea de precipitat�ii, intensitatea s�i frecvent�a vânturilor din zona�. În compunerea acoperis�ului se ga�sesc urma�toareale elemente principale, diferent�iate prin funct�iunile pe care le îndeplinesc:

- învelitoarea, cu rol de protect�ie hidrofuga�; - termoizolat�ia, cu rol de protect�ie termica� împotriva pierderilor de ca�ldura� din

timpul iernii s�i a aportului de ca�ldura din timpul verii; - bariere contra vaporilor, straturi sau canale de difuzie, elemente ce au rolul de a

evita pa�trunderea vaporilor de apa�, prin migrat�ie, în termoizolat�ie; - elemente accesorii, cu rol de colectare s�i evacuare a apelor meteorice, de

închidere perimetrala�, de evacuare a vaporilor de apa�, de iluminare etc. Elementele principale sunt sustinute de structura de rezistent�a� a acoperis�ului, care

poate fi: • plans�eul peste ultimul nivel; • o structura� speciala� din lemn, metal sau beton numita� s�arpanta�.

7.1.2. Clasificarea acoperis�urilor

Dintre criteriile de clasificare se evident�iaza� cele cu privire la: comportarea

higrotermica�, forma, ma�rimea pantelor, structura de rezistent�a�, natura învelitorii etc. Din punct de vedere al comporta�rii higrotermice pot fi: - acoperis�uri duble, ventilate, care mai sunt denumite s�i acoperis�uri reci; - acoperis�uri într-un strat, neventilate, denumite s�i acoperis�uri calde. Acoperis�urile duble, ventilate, sau reci au inclus în alca�tuirea lor un strat de aer care

se afla� în lega�tura� cu exteriorul. Acest strat delimiteaza� doua� zone în structura acoperis�ului: • un element-suport al termoizolat�iei (în mod obis�nuit, plans�eul peste ultimul nivel

sau un tavan suspendat) s�i termoizolat�ia; • un element-suport al hidroizolat�iei s�i hidroizolat�ia.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

http://www.verypdf.com/

117

Acoperis�urile într-un strat, neventilate sau calde se caracterizeaza� prin succesiunea straturilor componente unul dupa� altul, fa�ra� straturi de aer pentru ventilare. Sunt acoperis�uri cu pante mici (terase).

a) b)

Fig.7.1. Alca�tuirea acoperis�urilor a) acoperis� dublu, ventilat sau rece; b) acoperis� cald, neventilat;

1 – hidroizolat�ie sau învelitoare; 2 – strat de aer ventilat; 3 – termoizolat�ie; 4 – plans�eu; 5 – strat de beton de panta�; 6 – bariera� contra vaporilor;

7 – circulat�ie de aer; 8 - migrat�ia vaporilor de apa�.

În funct�ie de panta�, acoperis�urile pot fi: - plate (terase):

- circulabile, cu pante 1,5…4%; - necirculabile, cu pante de 2…7%;

- înclinate : - cu pante medii (8…20%); - cu panta� mare (21…150%).

În funct�ie de forma arhitecturala� adoptata�, se întâlnesc:

- acoperis�uri cu suprafet�e plane, înclinate (versant�i sau ape); intersect�ia versant�ilor formeaza� dolii s�i creste (coame);

- acoperis�uri curbe; bolt�i, cupole s�i cu dubla� curbura�; - acoperis�uri tip shed, utilizate la anumite hale industriale, ateliere de creat�ie, sa�li

de expozit�ie s�.a; - acoperis�uri cu luminatoare, folosite la cla�diri cu deschideri mari, la care

iluminarea naturala� nu se poate asigura numai prin ferestre.



118

a) b) c)

d) e) f)

Fig.7 Tipuri de rezolva�ri structurale pentru acoperis� a) s�arpanta�; b) structura� pe cabluri; c) structura� reticulara�;

d) plans�eu; e) grinda�; f) profil de stâlp

a)

b)

c)

d) e)

Fig.7 Forme de acoperis�uri a) cu suprafet�e plane; b) bolt�i; c) cupole; d) conoizi; e) paraboloizi hiperbolici



119

a) b) c) d)

e) f) g)

Fig.7 Acoperis�uri speciale a) copertine tip consola�; b) structura� tip peron; c) cupola� cu placa� cutata�;

d) acoperis� suspendat; e) tip s�a cu stâlpi ancorat�i; f) pânza� precomprimata� din beton; g) tip cort

7.1.3. Elementele componente ale acoperis�urilor Subansamblul-acoperis� este alca�tuit dintr-o serie de elemente principale, diferent�iate prin funct�iunile pe care le îndeplinesc (învelitoarea, termoizolat�ia, bariere contra vaporilor, structuri de rezistent�a�), precum s�i din elemente accesorii care servesc ilumina�rii s�i ventila�rii spat�iului de sub învelitoare (tabachere, lucarne, luminatoare), elimina�rii noxelor sau a vaporilor de apa� (deflectoare) sau direct�iona�rii s�i evacua�rii apelor pluviale (jghiaburi, burlane, pazii, sort�uri) de pe acoperis�. Elementele caracteristice ale unui acoperis� cu panta� mare sunt:

- poala sau pica�tura, este conturul format de linia situata� cea mai jos s�i care delimiteaza� acoperis�ul;

- coamele sunt liniile de intersect�ie, situate la cota cea mai mare, ale versant�ilor s�i de la care apa meteorica� se îndepa�rteaza�; pot fi dispuse pe orizontala� sau înclinata�;

- doliile sunt liniile determinate de intersect�iile versant�ilor spre care se îndreapta� apa meteorica�;

- streas�ina sau cornis�a este partea de acoperis� care depa�s�es�te zidurile exterioare ale acoperis�ului;

- elemente pentru ventilare pot fi lucarnele (cucuvele) s�i tabacherele; unele dintre acestea pot avea s�i rol de iluminare; tabacherele sunt elementele realizate în planuri paralele cu panta versantului; lucarna este elementul care iese din planul acoperis�ului.

Elementele principale vor fi prezentate în subcapitolele urma�toare. În acest subcapitol

se vor face succinte referiri la elementele accesorii (auxiliare): - Tabacherele se utilizeaza� în vederea aerisirii s�i ilumina�rii podurilor precum s�i pentru

accesul la nivelul învelitorii. Sunt alca�tuite dintr-un cadru din dulapi peste care se monteaza� o rama� din lemn sau metalica� în care se monteaza� geam simplu sau armat. Rama este prinsa� de cadru în balamale formând un capac mobil care permit deschiderea tabacherei.



120

- Lucarnele servesc aceluias�i scop ca s�i tabacherele, deosebindu-se de acestea prin faptul ca� formeaza� volume ce se detas�eaza� din planul acoperis�ului. Sunt de diferite forme s�i au în compunere ferestre sau ochiuri mobile pentru aerisire.

- Luminatoarele servesc la iluminarea naturala� a interiorului halelor industriale, au forme variate.

- Deflectoarele sunt elemente amplasate în punctele cele mai înalte ale acoperis�urilor s�i servesc pentru evacuarea noxelor, a aerului cald sau a aburului din interiorul halelor industriale. Deflectoarele pot fi închise la nevoie cu jaluzele mobile.

- Jghiaburile au rolul de a colecta apele pluviale de la nivelul învelitorii s�i de a le orienta ca�tre burlane. Sunt confect�ionate din tabla� zincata� sau, mai rar din tabla� de plumb sau cupru. Sunt sust�inute de cârlige prinse de ca�priorii s�arpantei sau de dibluri special introduse în peret�ii de beton.

- Burlanele conduc apa colectata� în jghiaburi spre rigole sau la ret�eaua de canalizare. Ele pot fi exterioare cla�dirii sau interioare când sunt pozit�ionate în goluri special executate în peret�ii de zida�rie ai cla�dirii. Burlanele exterioare se confect�ioneaza� din tabla� zincata�, se monteaza� la distant�a de cât�iva centimetri de perete pentru a evita umezirea fat�adei s�i sunt prinse de acesta prin intermediul unor bra�t�a�ri din ot�el lat. Burlanele interioare se fac din fonta�, azbociment sau materiale plastice s�i se preva�d cu guri de cura�t�ire.

- Paziile sunt fâs�ii de tabla� zincata�, care se as�eaza� la dolii, sub învelitoare, sau pentru racordarea învelitorii la suprafet�e verticale: cos�uri de fum sau calcane.

- S�ort�urile sunt fâs�ii din tabla� care se monteaza� la partea inferioara� a acoperis�ului, sub învelitoare s�i care se prind de jghiaburi prin falt�.

a) b) c)

d)

Fig.7. Numa�rul de pante al acoperis�ului a) una; b) doua�; c) patru; d) opt



121

Fig.6 Elementele caracteristice ale unui acoperis� cu panta� mare 1 – pica�tura; 2 – coama� orizontala�; 3 – coama� înclinata�; 4 – dolie;

5 – streas�ina�; 6 – tabachera�; 7 - lucarna�

a) b) c) d) e)

Fig.7 Elemente auxiliare de acoperis� a) lucarna� semirotunda�; b) lucarna� triunghiulara�; c) lucarna� cu o singura� panta�; d) lucarna� cu doua� pante; e) tabachera�

7.2. Tipuri de învelitori Învelitoarea este elementul de acoperis� as�ezat la partea superioara� a acestuia, cu rol de izolare a cla�dirii împotriva agent�ilor atmosferici. Învelitorile trebuie sa� asigure o buna� etans�eitate, sa� fie durabile, rezistente la foc, sa� necesite cheltuieli minime de investit�ie s�i de întret�inere în exploatare, sa� asigure un aspect arhitectural pla�cut. Materialele din care se executa� învelitorile se prezinta� într-o gama� larga�:

- învelitori organice (paie, trestie, lemn, materiale bituminoase); - învelitori din piatra� naturala� (ardezie); - învelitori din piatra� artificiala� arsa� (ceramice); - învelitori din piatra� artificiala� nearsa� (azbociment, mortar sau beton); - învelitori metalice (tabla� din ot�el, zinc, aluminiu, plumb etc.) - învelitori din sticla� simpla� sau armata�; - învelitori din materiale plastice.

Se disting din punct de vedere al modului de asigurare a etans�eita�t�ii, învelitorile pot fi:

- continue, fa�ra� rosturi, impermeabile la aer, apa� s�i vapori (materiale bituminoase);

- din elemente discontinue, impermeabile la act�iunea apei, dar permeabile la aer s�i vapori de apa� (pla�ci ceramice, azbocimentul plan sau ondulat, tabla� plana�, ondulata� sau cutata� etc.); în acest caz pe suprafat�a acoperis�ului apar rosturi.



122

Din punct de vedere al portant�ei întâlnim: - învelitori elastice, care necesita� strat-suport continu (materiale bituminoase,

tabla� plana� etc.); - învelitori care necesita� elemente suport as�ezate la distant�e reduse (ceramice,

ardezia, lemnul, azbocimentul plan); - învelitori la care elementele de sust�inere se dispun rar, având în vedere

rigiditatea relativ mare la încovoiere a componentelor învelitorii (elemente cutate sau ondulate din tabla�, azbociment, materiale plastice).

7.2.1. Învelitori din materiale organice 7.2.1.1. Învelitori din lemn. Sunt învelitori discontinue realizate din scânduri geluite, s�indrila� (dranit�a�) sau s�it�a�. 7.2.1.2. Învelitori din materiale bitumate în foi. Se folosesc la cla�diri provizorii sau cu caracter semipermanent în mediu rural. Cartonul bitumat este un material ieftin, us�or de aplicat s�i cu greutate redusa�; din aceasta� cauza� este mult utilizat. Se realizeaza� pe suport continu din astereala� de scânduri, pla�ci din lemn ameliorat sau beton. Aspectele negative legate de aceste învelitori sunt de ordin estetic precum s�i de necesitatea lucra�rilor de întret�inere la intervale relativ reduse de timp.

7.2.2. Învelitori din piatra� artificiala� arsa� (ceramice) Aceste învelitori se realizeaza� din t�igle sau olane în forme variate, obt�inute din argila� arsa� în cuptoare. Aceste învelitori sunt grele s�i necesita� un consum apreciabil de lemn pentru s�arpante; cu toate acestea sunt folosite pe scara� larga� deoarece se confect�ioneaza� din materii prime locale s�i nu necesita� cheltuieli de întret�inere. Olanele s�i tiglele trebuie sa� satisfaca� condit�ii severe de calitate:

- rezistent�a mare la înghet�-dezghet�, fa�ra� a fisura sau a suferi exfolieri; - capacitate de a absorbi s�i restitui apa cu us�urint�a�, astfel încât învelitoarea sa� para�

uscata�, imediat dupa� încetarea ploii; - sunet clar la lovire, indiciu ca� elementul respectiv are o densitate ridicata� s�i nu este

fisurat. 7.2.2.1. Învelitori din t�igla�. T�iglele sunt produse din argila� arsa�. Ele pot fi obis�nuite, colorate sau sma�lt�uite s�i se prezinta� sub forma� de t�igle solzi sau t�igle profilate (obt�inute prin presare sau trase). T�iglele se monteaza� pe s�ipci sau pe s�ipci as�ezate pe astereala� acoperita� cu carton bitumat, în funct�ie de regimul de precipitat�ii al zonei s�i de important�a cla�dirii. T�iglele au în alca�tuirea lor unul sau doua ciocuri de aga�t�are cu care se fixeaza� pe s�ipci, iar în regiuni cu vânturi puternice se ancoreaza� suplimentar cu cleme metalice sau cu sârma� galvanizata�. Coamele se acopera� cu elemente de coama� asema�na�toare olanelor, as�ezate cu concavitatea în jos pe un pat de mortar. Racordarea la dolii, calcane, cos�uri de fum se face cu tabla� zincata�.

Ø T�igle solzi



123

Fig.7 Detalii elemente de acoperis�, produse Bramac

a) b) c)

d) e)



124

f) g) h) i)

j) k) l) m)

n) o) p)

Fig.7 Produse specifice pentru o învelitoare realizata� din t�igle solzi, tip Bramac a) t�igla�; b) t�igle solzi as�ezate simplu, elevat�ie; c) t�igle solzi as�ezate dublu, elevat�ie;

d) t�igle solzi as�ezate simplu, sect�iune; e) t�igle solzi as�ezate dublu, sect�iune; f) t�igla� PVC pentru gura� de aerisire; g) racord flexibil PVC; h) t�igla� PVC trecere antena�; i) racord antena� cu t�igla� de trecere; j) racord antena� cu t�igla� trecere; k) t�eava� de aerisire

cu t�igla� de trecere; l) fereastra� în planul acoperis�ului; m) luminator; n) t�igla� laterala�; o) t�igla� suport treapta�; p) consola� paraza�pada�

Fig.6 Detalii specifice pentru o învelitoare realizata� din t�igle solzi, tip Bramac

a) rezolvare dolie cu folie PVC; b) racord la cos�ul de fum

§ T�igle cu jgheab



125

Fig.6 Detalii elemente de acoperis�, produse Bramac

a)

b) Fig.7 Produse specifice pentru o învelitoare realizata� din t�igle presate, tip Bramac

a) tipuri de t�igle; b) sect�iune

• Olane Sunt învelitori grele, recomandata� în zonele cu vânturi puternice. As�ezarea învelitorii necesita� un strat continu (realizat din astereala�), etans�eizat cu un rând de carton bitumat. Olanele se vor dispune alternativ, un rând cu concavitatea în sus, un rând cu concavitatea în jos (capace) fixate cu mortar.



126

a) b)

Fig.7 Învelitoare din olane a) olan; b) elevat�ie

7.2.3. Învelitori din piatra� artificiala� nearsa� Învelitorile din piatra� artificiala� nearsa� se prezinta� în variate forme s�i dimensiuni dar pot fi separate în doua� categorii:

- învelitori din t�igle s�i olane realizate din mortar de ciment cu sau fa�ra� colorant�i; - învelitori din azbociment.

7.2.3.1. Învelitori din tigle s�i olane din mortar de ciment.

Aceste învelitori sunt alca�tuite în acelas�i mod s�i din elemente asema�na�toare ca s�i învelitorile similare din materiale ceramice; fat�a� de primele, acestea au însa� o greutate us�or mai mare. 7.2.4. Învelitori metalice

Învelitorile metalice se realizeaza� din tabla� de aluminiu, zinc, plumb, cupru, tabla� neagra� vopsita�, tabla� zincata� (galvanizata�). Tabla pentru învelitori poate fi sub forma� de foi plane, ondulate sau cutate.

Foile ondulate sau cutate din tabla� de ot�el, neagra� sau galvanizata� se monteaza� direct pe pane. Aceste învelitori au o larga� utilizare mai ales la construct�ii industriale de tipul halelor de fabricat�ie neînca�lzite, depozite, magazii s�.a.

• Tabla� plana�

a) b)



127

c) d)

e) Fig.7 Detalii realizare învelitoare din tabla� plana�

a) falt�uri culcate; b) falt�uri în picioare; c) detaliu ancorare falt� simplu; d) detaliu ancorare falt� dublu; e) plan învelitoare

• Tabla� cutata� sub forma� de t�igle (Lindab, Isola)

Produsele sunt executate sub forma unui sistem, cuprinzând elemente pentru rezolva�ri de coama�, dolie, de margine, stra�pungeri, etans�eita�t�i, elemente de aerare etc. T�iglele sunt rezolvate din mai multe straturi cu rol de protect�ie, anticondens, rezistent�a�, estetic etc. Fat�a exterioara� poate fi tratata� prin vopsire electrolitica�, pelicula� poliesterica� sau criblura� fina�. Sunt executate într-o gama� variata� de culori.

a) b) c)

d) e) f)

Fig.7 Învelitoare din t�igle de tabla� a) t�igla� din tabla�; b) element de coama�; c) element pentru aerisire; d) pieptene de aerisire; e) profil de etans�are;

f) rezolvare acoperis� în zona hornului



128

Învelitori bituminoase S�it�e bituminoase (bardoline)

a)

b) Fig.7 Învelitoare din s�it�e bituminoase

a) tipuri de s�it�e; b) rezolvare învelitoare 1 – s�it�a� bituminoasa�; 2 – strat de pânza� bitumata�; 3 – astereala�; 4 – ca�prior;

5 – pla�ci pe doua� rânduri; 6 – jgheab; 7 – mastic de bitum

7.2.5. Învelitori din sticla� Învelitorile din sticla� se utilizeaza� mai mult pentru iluminarea suprafet�elor interioare: în cazul serelor, luminatoarelor, acoperis�urilor shed etc. Sticla se foloses�te sub forma� de t�igle, pla�ci plane din sticla� simpla� sau armata� s�i pla�ci ondulate din sticla� armata� de diferite culori. T�iglele din sticla� înlocuiesc pe anumite port�iuni t�iglele ceramice obis�nuite. Pla�cile din sticla� plana� sau ondulata� se monteaza� în rame de metal preva�zute cu garnituri de cauciuc. 7.2.6. Învelitori din materiale plastice Învelitorile din materiale plastice sunt us�oare s�i au aspect pla�cut. Se folosesc pentru iluminarea naturala� a suprafet�elor acoperite (piet�e agroalimentare) sau la iluminarea halelor industriale s�i agrozootehnice. Se prezinta� sub forma� de pla�ci ondulate de diferite culori din poliesteri armat�i cu fibre de sticle sau sub forma� de cupolete din acelas�i material. Pla�cile ondulate se monteaza� ca s�i cele din azbociment iar cupoletele se fixeaza� în cadre orizontale metalice.



129

7.3. Acoperis�uri cu structura� de rezistent�a� Elementele funct�ionale ale acoperis�ului sunt sust�inute de o structura� de rezistent�a�. Aceasta, ca mod de alca�tuire, depinde de:

- rezolvarea elementelor de închidere (învelitoare, termoizolat�ie) care determina� înclinarea versant�ilor precum s�i ma�rimea înca�rca�rilor necesar a fi preluate;

- rezolvarea în plan a cla�dirii privitoare la pozit�ionarea elementelor structurale verticale.

Se deosebesc urma�toarele sisteme constructive principale în alca�tuirea structurilor de

rezistent�a� pentru acoperis�uri: - structuri masive de zida�rie întâlnite numai la cla�diri vechi; - structuri din bare (s�arpante din lemn, metal, beton armat, beton precomprimat); - structuri spat�iale autoportante din beton armat, beton precomprimat; - structuri suspendate pe cabluri, caracterizate prin greutate proprie mica�.

7.3.1. Acoperis�uri de tip s�arpanta� Se caracterizeaza� prin greutate redusa� s�i sunt realizate din bare subt�iri din lemn, metal sau beton. 7.3.1.1. S�arpante din lemn. Se întâlnesc urma�toarele tipuri construct�ive:

- s�arpante pe scaune; - s�arpante pe ferme (grinzi cu za�brele); - s�arpante pe grinzi cu inima� plina�.

a) S�arpantele din lemn pe scaune (s�arpante dulgheresti) Se utilizeaza� cu

preca�dere la construct�ii de locuint�e dar s�i la cla�diri social culturale cu deschideri mici (s�coli, gra�dinit�e, spitale), precum s�i la magazii, depozite etc.

Elementele componente ale unei s�arpante pe scaune sunt: - astereala alca�tuita� din scânduri negeluite, din pla�ci de fibre din lemn (PFL) sau din

pla�ci aglomerate din lemn (PAL); - s�ipcile înlocuiesc astereala în cazul utiliza�rii învelitorilor din pla�ci mici (s�it�a�, s�indrila�,

t�igle, azbociment plan etc.); - ca�priorii se realizeaza� din lemn rotund sau ecarisat s�i se dispun la distant�e de

70…110 cm unul de altul, dupa� linia de cea mai mare panta� (perpendicular pe coama�). Ca�priorii din acelas�i plan transversal cu popii poarta� numele de ca�priori de scaun iar ceilalt�i se numesc ca�priori curent�i;

- panele se executa� din lemn ecarisat s�i se dispun paralel cu coama la distant�e de 2,50…4,00 m. În funct�ie de pozit�ia pe care o ocupa� în ansamblul acoperis�ului se întâlnesc: pane de coama� s�i pane intermediare;

- cosoroabele sunt elemente care se dispun la nivelul stres�inii pe centurile peret�ilor exteriori ai cla�dirii;

- popii sunt elemente verticale ale s�arpantei realizat�i din lemn rotund sau ecarisat; - ta�plile se as�eaza� sub popi s�i au rolul de a repartiza înca�rca�rile concentrate

transmise de aces�tia; - moazele (cles�tii) sunt elemente de solidarizare pentru popi s�i ca�priori; se

confect�ioneaza� din scânduri, dulapi sau lemn semirotund;



130

- contravântuiri (contrafis�e) se monteaza� în general între pane s�i popi, sunt alca�tuite din lemn rotund sau ecarisat s�i au rolul de a rigidiza ansamblul s�arpantei în sens longitudinal.

Prin scaun de s�arpanta� se int�elege ansamblul de rezistent�a� plan, indeformabil alca�tuit din popi s�i ca�priorii dispus�i în planul popilor (ca�priori de scaun) solidarizat�i prin moaze.

a) b)

Fig.7.4. S�arpante pe scaune a) cu rezemare pe ziduri transversale; b) cu rezemare pe ziduri longitudinale;

1 – ca�prior; 2 – pana� de coama�; 3 – pana� intermediara�; 4 – cosoroaba�; 5 – pop; 6 – talpa�; 7 – cles�ti (moaze); 8 – contafis�e; 9 – plans�eul ultimului nivel; 10 – ziduri portante.

Funct�iuni asociate acoperis�urilor s�arpante pe scaune cu pod Comportarea eficienta� a unui acoperis� s�arpanta� pe scaune cu pod depinde esent�ial de rezolvarea problemelor legate de: • ventilare; • protect�ie termica�. Necesitatea termoizola�rii podului unei cla�diri cu regim mic de îna�lt�ime a rezultat din reprezentarea structurii pierderilor globale la nivel de subsisteme constructive, studiu prezentat în cap. 2. Termoizolat�ia poate fi dispusa� la nivelul pla�cii de peste ultimul nivel, la nivelul ca�priorilor sau în sistem combinat (atât la nivelul pla�cii peste ultimul nivel cât s�i la nivelul ca�priorilor). Ca materiale termoizolatoare se recomanda�: vata de sticla� sau vata minerala�.

Rezolvarea problemelor de ventilare a sistemului pod – termoizolat�ie - învelitoare constituie o problema� vitala� pentru îndeplinirea exigent�elor impuse



131

acoperis�urilor cu panta� mare. Ca material folosit cu rol de bariera� contra vaporilor se recomanda� folia de polietilena� sau folia din aluminiu.

Rezolvarea acestor doua� probleme fiind mult prea complexa�, în continuare, se va rezuma doar la o prezentare sintetica� a unor solut�ii finale.

a) b)

Fig. 7.5 Ventilarea acoperis�ului funct�ie de modul de dispunere al termoizolat�iei a) pe plans�eu; b) la nivelul ca�priorilor

b) S�arpante pe ferme din lemn. Se folosesc la construct�ii cu deschideri mari (9,00…30,00 m) fa�ra� reazeme intermediare. Fermele pot avea în elevat�ie forme triunghiulare, dreptunghiulare, poligonale sau pot fi cu talpa superioara� curba�.

Fig. 7.6 Scheme de ferme din lemn utilizate la s�arpante

a – triunghiulare; b – dreptunghiulare; c – poligonale; d – cu talpa superioara� curba�. Fermele din lemn por fi:

- ferme cu consum redus de ot�el, realizate în totalitate din lemn sub forma� de scânduri sau dulapi, ot�elul fiind utilizat numai în elementele de îmbinare (cuie, buloane, coliere);

- ferme cu consum mediu de ot�el, realizate din lemn rotund sau ecarisat, cu îmbina�ri prin chertare între elementele componente; elementele întise se executa� din ot�el-beton;



132

- ferme cu consum mare de ot�el, ferme mixte, cu alca�tuire rat�ionala�, folosind optim proprieta�t�ile fieca�rui material. Se mai numesc s�i ferme ingineres�ti; în general toate elementele comprimate din compunerea lor sunt din lemn (talpa superioara� s�i za�brelele comprimate), în timp ce elementele întinse (talpa inferioara� s�i zabrelele întise) sunt confect�ionate din ot�el.

c) S�arpante pe grinzi cu inima� plina�. Sunt alca�tuite din astereala�, pane s�i grinzi cu inima� plina�. Grinzile cu inima� plina� s-au realizeazat în doua� variante constructive: cu inima� din scânduri încrucis�ate ba�tute în cuie, sau cu inima� din placaj încleiat.

Grinzile cu inima� plina� din lemn se foloseau la deschideri de 6…15 m la acoperis�uri cu pante mici pentru construct�ii industriale, agrozootehnice sau provizorii. Distant�a dintre grinzile s�arpantei este în mod obis�nuit de 3...4 m. Aceasta� solut�ie este mai put�in folosita� asta�zi fiind înlocuita� cu o varianta� moderna� în care grinzile se realizeaza� din pachete de scânduri încleiate (lemn lamelat incleiat). 7.3.1.2. S�arpante metalice. Se întâlnesc în general la construct�iile industriale cu deschideri mari. Sunt alca�tuite din elemente principale de diverse tipuri; grinzi cu inima� plina�, ferme, cadre sau arce metalice. Pe acestea reazema� pane confect�ionate din profile laminate, profile compuse sau expandate. Cu ajutorul s�arpantelor metalice se pot acoperi deschideri de 24…50 m cu travei de 6…12 m. Pentru asigurarea stabilita�t�ii s�arpantei se preva�d contravântuiri.

Fig. 7.7. S�arpanta� metalica� pe ferme

1 – stâlp; 2 – grinda� longitudinala�; 3 – ferma� metalica�; 4 – pane; 5 – contravântuire orizontala� longitudinala�; 6 - contravântuire verticala� longitudinala�;

7 - contravântuire orizontala� transversala�; Pentru acoperirea unor suprafete mari cu dimensiuni comparabile pe cele doua directii

se folosesc structuri reticulare, formate din bare dispuse în ret�ele tridimensionale.



133

Fig. 7.8. Tip de structura� reticulara�

7.3.1.3. S�arpante din beton armat. Aceste structuri sunt mai put�in folosite în ultimul timp datorita� greuta�t�ii sporite, a dificulta�t�ilor de execut�ie s�i a costurilor ridicate. Sunt realizate în general din elemente prefabricate sau precomprimate de tipul grinzilor sau a fermelor care constituie elementele principale s�i care sust�in pane din beton armat. Peste pane se monteaza� învelitori din azbociment ondulat sau tabla� ondulata� (cutata�). Se pot acoperi hale industriale, depozite etc. cu deschideri de pânâ la 24 m s�i travei de 6 m.

Fig.7.9 Elemente principale de acoperis� din beton pentru hale industriale

a – grinzi cu inima� plina� din beton precomprimat; b – ferme din beton armat executate pe santier (preturnate).

7.3.2. Acoperis�uri cu structura de rezistent�a� din beton armat Structurile de rezistent�a� de acest tip sunt constituite în majoritatea cazurilor din plans�eele peste ultimul nivel. Solut�iile utilizate la acest plans�eu sunt similare celor de la plans�eele intermediare. Se întâlnesc s�i solut�ii specifice de acoperis� realizate din beton armat monolit, cum ar fi: - bolt�i s�i arce; acoperis�urile sub forma� de bolt�i sunt alca�tuite dintr-o placa�

curba� din beton, cu grosime constanta� sau variabila� iar pentru preluarea împingerilor se preva�d tirant�i ancorat�i în centurile de la nas�terile bolt�ilor



134

sau ranforsarea marginilor longitudinale ale acestora; acoperis�urile pe arce din beton armat sunt alca�tuite dintr-o placa� curba� cu nervuri longitudinale, rezemata� pe arce dispuse transversal;

- pla�ci (pânze) subt�iri autoportante cu simpla� sau dubla� curbura�; pla�cile cu simpla� curbura� autoportante pot fi dupa� forma geometrica� a sect�iunii transversale circulare, parabolice, cicloidale, eliptice, în la�nt�isor etc. simetrice sau nesimetrice; pla�cile cu dubla� curbura� au o grosime mica� (5…7 cm) dar prezinta� o rigiditate spat�iala� mare s�i o buna� comportare sub înca�rca�ri; pla�cile cu dubla� curbura� pot fi suprafet�e riglate sau nu, generate prin translat�ie sau rotat�ie.

- cupole; sunt alca�tuite din pla�ci subt�iri din beton cu grosime constanta� sau variabila�, rigidizate sau nu, cu nervuri dispuse dupa� meridiane s�i/sau paralele; la baza� sunt preva�zute cu centuri;

- structuri cu alca�tuiri speciale; sunt realizate în variate solut�ii constructive, cum ar fi: copertine, structuri tip peron, acoperis�uri suspendate, acoperis�uri shed s�.a.

7.3.3. Structuri de acoperis�uri suspendate pe cabluri O modalitate moderna� de acoperire a deschiderilor mari o constituie acoperis�urile suspendate pe cabluri de ot�el. Un astfel de acoperis� este alca�tuit dintr-o ret�ea de cabluri solicitate la întindere, care îndeplines�te rolul de element portant s�i totodata� genereaza� forma spat�iala�. Cu astfel de elemente se pot acoperi hangare, stadioane, sa�li de spectacol. Au greutate proprie redusa� s�i din acest motiv aceste acoperis�uri sunt foarte sensibile la solicita�ri dinamice din vânt s�i cutremure.

7.4. Acoperis�uri tip terasa� Termoizolat�ia Pentru a ra�spunde exigent�elor impuse de limitarea pierderilor termice, termoizolat�ia utilizata� la ora actuala� în domeniul construct�iilor este: polistirenul celular, polistirenul ecruisat, vata minerala�, vata de sticla�, spume poliuretanice. Hidroizolat�ia este asema�na�toare cu cea descrisa� la cap. 2 Hidroizolat�ii aplicate la infrastructura�, cu specificat�ia ca� hidroizolat�ia folosita� la terasa� are fat�a superioara� tratata� (în special contra act�iunii radiat�iei solare). Funct�ie de pozit�ia termoizolat�iei în raport cu hidroizolat�ia, terasele se clasifica� în: - clasice; - inverse.

Funct�ie de materialul termoizolator folosit, terasa clasica� poate fi clasificata� astfel: - cu termoizolat�ie de grosime constanta�: b.c.a., vata� minerala�, polistiren celular, spuma�

poliuretanica� rigida�; - cu termoizolat�ie de grosime variabila� (materiale în vrac): granulit, zgura� de termocentrala�,

perlite de granulit etc.



135

Fig.7 Plan acoperis� terasa�

a) b)

Fig. 7.10 Strucura terasei clasice, în câmp curent a) cu termoizolat�ie de grosime constanta�, b) cu termoizolat�ie de grosime variabila�

1 - structura suport a terasei; 2 - beton de panta�; 3 - strat difuzie; 4 - bariera� contra vaporilor; 5 - termoizolat�ie; (5a – termoizolat�ie în grosime constanta�, 5b – termoizolat�ie în grosime variabila�); 6 - hidroizolat�ie; 7 - strat protect�ie hidroizolat�ie;

8 - strat egalizare; 9 – strat suport bariera� contra vaporilor



136

Fig. 7.11 Strucura terasei inverse, in camp curent

1 - structura suport a terasei; 2 - beton de panta�; 3 - strat difuzie; 5c – termoizolat�ie din polistiren extrudat; 6 - hidroizolat�ie; 7 - strat lestare termoizolat�ie;

Rezolvarea elementelor s�i a lucra�rilor specifice de la nivelul terasei este prezentata� în continuare:

• Aticul Este elementul de construct�ie care confera� sigurant�a persoanelor ce desfa�s�oara�

diverse activita�t�i la nivelul terasei. Exista� s�i situat�ii în care aticul poate lipsi. Din punct de vedere al tehnologiei folosite la execut�ie, aticul poate fi: - de tip prefabricat: se realizeaza� din beton armat de grosime min. 10 cm; - monolit, realizat din beton armat; - din zida�rie; datorita� act�iunilor specifice ce apar în cazul act�iunii seismice la nivelul terasei,

se va folosi numai o zida�rie portanta� realizata� din prefabricate plina� presata�, s�i având grosimea min.de 25 cm; aceasta� zida�rie este preva�zuta� cu stâlpis�ori s�i centura� din beton armat, amplasata� la partea superioara� de minim 25x25 cm.

Îna�lt�imea minima� a aticului, de la nivelul terasei, este de 30 cm în cazul teraselor necirculabile s�i de 90 cm la terasele circulabile.

a) b) c)

d) e) f) g)

Fig. 7.12 Modalita�t�i de protect�ie superioara� a aticului a) prin hidroizolat�ie, b) cu s�ort� metalic, c) cu profil prefabricat din beton armat,

d) cu s�ort� profilat, e), f), g) cu profile laminate (var. g) se refera� la situat�ia fa�ra� atic) 1 – straturi terasa�, 2 – atic, 3 – hidroizolat�ie, 4 – banda� etans�are,

5 – profil laminat, 6 – s�ort� din tabla�



137

Pentru a evita crea unei zone de tip punte termica� în zona de lega�tura� plans�eu ultim – perete exterior – atic, indiferent de natura materialului din care se realizeaza� aticul, se impune "îmbra�carea" aticului cu o termoizolat�ie din polistiren celular, conform reprezenta�rii de mai jos.

Fig. 7.13 Detaliu corect�ie termoenergetica� la atic

• Gurile de scurgere Rezolvarea gurilor de scurgere în solut�ie tradit�ionala�:

a) b)

c)

Fig. 7.14 Tipuri de guri de scurgere în varianta tradit�ionala� a), b) tip ca�ciula�; c) cu gra�tar



138

1 – coloana� colectoare, 2 – structura de rezistent�a� suport a terasei (placa� beton armat), 3 – structura� terasa�, 4 – strat "ultim" al terasei, 5 – con protect�ie din tabla� galvanizata�,

6 – tija� ot�el OL37 F�6, 7 – piulit�a�, 8 – guler din tabla� de plumb, 9 – mans�on din tabla� zincata�, 10 – s�tut� din tabla�, 11 – plasa� de sârma�

galvanizata� cu ochiuri de 10...12 mm, 12 – profil prelungitor, 13 – recipient de scurgere, 14 - gra�tar

a) b)

Fig. 7.15 Rezolva�ri actuale a) guri de scurgere; b) parafrunzare

Dupa� materialul din care se realizeaza� :

- din cauciuc; - din cauciuc plastifiat; - din PVC s�i poliolefine; - din polipropilena� (PP).

Fig. 7.16 Utilizarea elementelor tip racord, la nivelul terasei

• Deflectoare (aeratoare)

Daca� distant�a de la gura de colectare la atic depa�s�es�te 10 m ori daca� suprafat�a de colectare depa�s�es�te 100 mp atunci este nevoie de un element care sa� preia vaporii de apa� existent�i în structura terasei s�i sa� îi elimine în exterior. Acest rol este îndeplinit de ca�tre deflectoare. Sunt realizate din PVC.

Fig. 7.17 Modul de rezolvare tradit�ional



139

1 – strat difuzie, 2 – bariera� contra vaporilor, 3 – termoizolat�ie, 4 – hidroizolat�ie, 5 – guler din tabla� zincata�, 6 – freta� din sârma� zincata�,

7 – profil din tabla� zincata�, 8 – pâlnie protectoare din tabla� zincata�,

a) b) c)

Fig. 7.18 Solutii actuale de deflectoare a) simple, b) duble, c) cu guler

• Strat protect�ie hidroizolat�ie Funct�ie de destinat�ie, terasa poate fi:

- necirculabila�: implica� desfas�urarea unor activita�t�i de tip reparat�ii ori montarea unor obiecte mici;

- circulabila�, de tip: ü pietonal: implica� desfas�urarea unor activita�t�i comune (restaurante, baruri, discoteci,

cofeta�rii, vedere panoramica� etc.) ori particulare rezultate în special în zonele de retrageri ale cla�dirii pe îna�lt�ime;

ü rutier: întâlnite în special în zona garajelor, parca�ri etc. - de tip special: vegetala�, gra�dina�, piscina�, cu funct�iuni multiple, ventilata� etc.

În cazul teraselor necirculabile, materialele cel mai des adoptate sunt: - materiale pe baza� de piatra�: nisip, strat de pietris�, paiete de ardezie colorate, paiete de

bazalt etc.; - materiale metalice: foaie de aluminiu ori cupru, adesea cas�erata�.

În solut�ie clasica� protect�ia învelitorii se realizeaza� printr-un strat de 4÷5 cm pietris�. Acest strat are o inert�ie termica� mare putând prelua eficient s�ocurile termice ale mediului exterior. Solut�iile cele mai utilizate în rezolvarea terasei circulabile de tip pietonal sunt dalele prefabricate tip pavele: - realizate din materiale naturale ori compozite pe baza� de piatra� s�i aplicate pe un strat de

poza� (s�apa�, pietris� etc.); - realizate din beton vibrat, lemn sau dale ceramice, pe suport continuu - firma SOPREMA

s�i aplicate pe un sistem de ploturi reglabile de 15÷25 cm îna�lt�ime.



140

a1) a2) b)

Fig. 7.19 Solut�ii de terasa� circulabila� pietonal a1) cu dale pietonale as�ezate pe nisip, a2) cu dale pietonale fixate pe s�apa�,

b) pe ploturi reglabile

a) elevat�ii

b) caracteristici geometrice

Fig.7.20 Detalii de ploturi reglabile

Terasa circulabila� este destinata� exclusiv activita�t�ilor de tip circulat�ie. În procesul de exploatare sunt interzise activita�t�i generatoare de foc (organizarea de gra�tare) ori a acelor activita�t�i care pot duce la aparit�ia de lichide pe învelitoare (în special lichide tip solvent�i ce ataca� chimic hidroizolat�ia). Terasa inversa� Datorita� avantajelor pe care le confera�, comparativ cu terasa clasica�, terasa inversa� este mult apreciata� în ultimul timp, astfel: - simplitatea execut�iei; - simplificarea structurii terasei; - durata redusa� de execut�ie; - rezistent�e ma�rite la gelivitate; - durata mai mare de exploatare, deoarece hidroizolat�ia este protejata� la solicita�rile

mecanice.

Asigurarea "ancora�rii" termoizolat�iei de învelitoare, la terasa inversa�, se realizeaza� prin: - lipirea termoizolat�iei de învelitoare: care poate fi de tip continuu ori sub forma� de "pete";



141

- lestare: prin strat continuu de pietris�, dale prefabricate ori printr-un sistem mixt; greutatea "lesta�rii" rezulta� dintr-o analiza� ce trebuie sa� t�ina� cont atât de fenomenul de plutire (datorat existent�ei apei) cât s�i de cel de antrenare al termoizolat�iei de ca�tre vânt.

Între hidroizolat�ie s�i stratul de lestare firma STYROFOAM introduce un strat geotextil

(TYPAR), hidropermeabil, care favorizeaza curgerea apei.

Terase cu destinat�ii speciale • Terasa vegetala� s�i terasa gradina� sunt uilizate tot mai mult în ultimul timp datorita�

avantajelor pe care le ofera�: - sunt ecologice; - ofera� un aspect estetic deosebit; - necesita� întret�inere simpla�; - au inert�ie termica� mare; - sunt bune izolatoare fonic.

Fig.7.21 Structura tip a unei terase vegetale / gra�dina�

Stratul vegetal se realizeaza� în general din humus ori turba� s�i este rezolvat de tip cas�oleta� ori paletizat pentru a putea fi us�or de înlocuit (3÷6 sau 6÷12 luni) ori de îndepa�rtat. Grosimea stratului vegetal poate sa� fie de la 20÷30 cm, la terasa vegetala�, pâna� la 120÷150 cm, la terasa gra�dina�. Terasa gra�dina� poate cont�ine inclusiv arbus�ti. Aces�tia sunt preva�zut�i în sistem tip cas�oleta� armata� cu plasa� s�i ancorata� în stratul vegetal. Cantitatea de apa� ret�inuta� de stratul vegetal trebuie sa� fie bine controlata� altfel apar supraînca�rca�ri necontrolabile.



142

• Profil prefabricat de racord, echer de inta�rire sunt utilizate la atic, peret�i, chepeng pentru a evita aparit�ia unghiurilor periculoase ce favorizeaza� dezvoltarea liniilor de rupere

Fig. 7.22 Profilele de colt�

• Garguie, barbacane, pieptene au rolul de a asigua o cât mai buna� funct�ionare a

sistemului de colectare s�i dirijare a apelor meteorice.

Fig. 7.23 Profilele actuale de garguie, barbacane, pieptene

Rezolvarea zonelor de tip punte termica�

• Pentru a evita apait�ia de punt�i termice defavorabile în anumite zone considerate sensibile d.p.d.v. al pierderilor termice, se impune drept necesar rezolvarea acestor zone conform detaliilor de mai jos:

Fig. 7.24 Detaliu rezolvare terasa� – perete Fig. 7.25 Detaliu rezolvare terasa� – us�a� nivel tehnic acces nivel tehnic

Fig. 7.26 Rezolvare acces pe terasa�, în zona chepengului



143

Fig. 7.27 Rezolvare termo-energetica� a terasei, în zona stra�pungerilor



Documents

cap_7 acoperisuri