Cap_1_Surse_directiva_2014

8/19/2019 Cap_1_Surse_directiva_2014

1/34

1. Surse de energie regenerabila

1.1 EnergiaMateria este caracterizată prin două mărimi fundamentale:

• masa (Masa este măsura inerţiei şi a gravitaţiei)

• Energia (măsura scalară a mişcării materiei)Definiţia energiei este următoarea: capacitatea (proprietatea) unui sistem fizic de a

efectua lucru mecanic la trecerea dintr-o stare în altă stare.A. Principalele tipuri de energie

Există trei tipuri principale de energie:1. Cinetică(m!"!)care caracterizează starea de mişcare a corpului.!. Poten#ială (mg$) sau" altfel spus determinată de forţele de acţiune asupra corpului din

partea altor corpuri" at#t la nivel macro c#t şi la nivel micro.$. Energia proprie a corpului" determinată de masa corpului prin faimoasa formulă a lui

%. Einstein E % m&c" unde c &este viteza luminii 'n vid egală aproximativ cu $ ms.Energia proprie * exprimă unitatea masei şi energiei. Ea poate fi eli+erată doar la ciocnirea

particulelor de materie şi antimaterie" ca rezultat are loc ani,ilarea materiei şi transformarea ei 'nenergie".

Energia poate să se manifeste în diferite forme" dar 'n esenţă toate formele de energie" lanivel micro şi macro" se reduc la primele două tipuri & cinetică sau potenţială. -n cele mai desecazuri aceste două tipuri de energie se reunifica ca una" numită energie mecanică.ele mai răsp#ndite şi uzuale forme de energie sunt: c$imică termică electricăelectromagnetică mecanica 'i nucleară.

Energia c$imică este 'nmagazinată 'n legăturile atomice care formează moleculele. #nddiferite elemente c,imice reacţionează 'ntre ele aceste legături se rup sau se modifică" adeseagener#nd energie 'n formă de căldură. /a nivel micro" energia surselor fosile de energie(căr+une" petrol" gaze naturale" lemne" etc.) poate fi considerată ca energie potenţială alegăturilor atomice, care la arderea com+usti+ilului se rup" se modifică şi se dega0ă energie.%tunci c#nd lemnul arde" are loc reacţia dintre car+onul conţinut 'n masa lemnoasă şi oxigenul dinaer" se formează un nou produs c,imic (se modifică legăturile atomice) & dioxidul de car+on !

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83


2/34

şi concomitent se dega0ă energie în formă de căldură şi lumină (radiaţie). 2n alt exemplu poateservi celula unui acumulator electric sau celula de com+ustie" 'n care diferite elemente c,imicereacţionează 'ntre ele produc#nd energie electrică şi alte produse c,imice.

Energia termică nu este altceva dec#t suma energiei cinetice şi potenţiale ale tuturor atomilor şi moleculelor 'n mişcare şi care formează un corp solid" lic,id sau gazos. Energia

termică este energie cinetică deoarece atomii şi moleculele se mişcă şi potenţială deoarece 'nrezultatul mişcării atomilor (mişcare oscilatorie) se modifică legăturile şi ca rezultat se modificăenergia potenţială. u c#t viteza de mişcare a atomilor şi moleculelor este mai mare cu at#ttemperatura corpului va fi mai mare şi invers. -ntr*un cazan cu a+ur energia c,imică acom+usti+ilului fosil este transmisă su+ formă de energie termică a+urului" care la r#ndul săutransmite energia termică tur+inei" care rotindu*se posedă energie cinetică.

Energia electrică este un flux de particule 'ncărcate cu sarcină electrică numiţi electroni şiioni. Mişcarea particulelor este produsă de forţa c#mpului electric cauzată de diferenţa de potenţial. Electronii 'n metale se mişcă de la atom la atom" iar 'n gaze şi lic,ide purtătorii principali de sarcină sunt ionii pozitivi şi negativi. dată ce purtătorii de sarcină electrică semişcă" 'nseamnă" că ei posedă energie cinetică. %stfel" la nivel micro" energia electrică este o

formă a energiei cinetice.Energia electromagnetică este o formă de manifestare a energiei electrice. Ea estetransmisă prin intermediul undelor cu diferite lungimi 'ncep#nd cu undele radio şi termin#nd curazele 3. 2n exemplu semnificativ de energie electromagnetică este energia solară" care prezintăun spectru de unde electromagnetice de diferite lungimi" cu a0utorul cărora energia soarelui prinspaţiu a0unge la suprafaţa păm#ntului. Dar unda electromagnetică" 'n acelaşi timp" are proprietăţide particulă" care se mişcă cu viteza luminii" deci energia electromagnetică 'n esenţă este energiecinetică.

Energia nucleară este energia o+ţinută 'n urma reacţiei de fisiune a nucleului atomic" deo+icei uranium*!$4 sau plutonium*!$5. 6isiune 'nseamnă a scinda" a diviza nucleul atomic in maimulte fragmente. Diferenţa de masă a nucleului iniţial şi a sumei maselor fragmentelor se

transformă în energie cinetică a acestora" care" la r#ndul său" 'n reactorul nuclear se transformă 'nenergie termică. /a fisiunea unui singur nucleu se dega0ă circa ! Me7 sau "$!81 *1 9 $;.(mega*electron*volt" 1 e7 < 1"=!81*15 9). -ntr*un g de uranium* !$4 se află aproximativ !"481!>

de atomi" astfel energia dega0ată va fi de circa "?811> 9 sau este egală cu energia care poate fio+ţinută la arderea a 151 de t.e.p. 7om menţiona că 'n procesul de fisiune nucleară se dega0ădoar "1 @ din energia proprie (E


3/34

• 1 + este suma de transfer de energie care ridică temperatura cu un grad !ahrenheit (1 " !). la o 0umătate de ilogram (1 l+) a apei pure lic,ide 1 tu <144 9. Fata de transfer a energiei (puterea) 1 tu, < .!5$ G -n mare parte dinlumea anglo*saxonă" şi 'n special 'n Atatele 2nite" scara de temperatura se masoarain grade 6a,ren,eit (6 H) Iemperatura de topire a g,eţii apei pure" la nivelul mării

este de $! J 6" iar punctul de fier+ere a apei pure lic,id este !1! J 6. %stfel" $! 6 Hcorespunde la H " 6 şi !1! J corespunde la 1 J . %stfel un grad elsius #(45)( ! K $!) sau ! # 1.? * $!

Ia+el 1.1 Ec,ivalenţe unităţi de energie

, ,cal ,$ ,g ce ,g oe m/ gas +

1 ilo0oule(9) 1 .!$?? .!L? .$> .!> .$! .5>L?11 ilocalorie(cal) >.1?=? 1 .11=$ .1>$ .1 .1$ $.5=?$11 iloCatt*

,our (G,) $= ?= 1 .1!$ .?= .11$ $>1!1 g coaleuivalent(g ce) !5.$? L ?.1> 1 .L .5!$ !L"LL51 g oileuivalent(g oe) >1"?=? 1" 11.=$ 1.>!? 1 1.$15 $5"=?$1 m$naturalgas $1L$= L4? ?.?1= 1.?$ .L4? 1 $"?1 ritis,I,ermal2nit (I2) 1.441 .!4! .!5$ .$= .!4 .$$ 1

cN! < >1?L 9(g O)*capacitatea calorica a apei$ < cP m P (Q! &Q1)

C. Con!ersia consumul 'i conser!area energiei2na din legile fundamentale ale fizicii este legea conser!ării energiei* în procesele fi%ice

energia nu poate fi distrusă sau diminuată, ea poate fi doar con&ertită (transformată) dintr'o formă de energie în alta. %ceastă definiţie 'nseamnă că cantitatea de energie a unui sistem răm#neconstantă" noi nu putem nici crea nici să distrugem energia. Noi putem doar să transformămenergia dintr-o formă în alta. -n ta+elul 1.! sunt prezentate posi+ilităţi de conversie a energieidintr*o formă 'n alta-n acest context" apare 'ntre+area: ce este consumul de energie0

%tunci c#nd consumăm energie se are 'n vedere următoarele: noi convertim energiac,imică stocată 'n căr+une" petrol" gaze naturale" lemne sau energia stocată 'n nucleul atomic" saugravitaţională a apei" sau energia cinetică a v#ntului" sau energia radiaţiei solare în căldură şilumină pentru locuinţele noastre" energie electrică pentru a pune 'n mişcare maşinile unelte" 'nenergie cinetică pentru a mişca ve,iculele. %ltfel spus" consumul de energie este echivalent cuconversia energiei. Iotodată" atunci c#nd sting lumina inutilă" contri+ui la micşorarea(conservarea) cantităţii de căr+une sau gaze naturale" care tre+uie arse la centrala electrică. %ltfelspus" va tre+ui să convertesc mai puţină energie c,imică concentrată 'n căr+une sau gaze naturale

$


4/34

'n energie electromagnetică sau lumină.onser&area energiei nu 'nseamnă altceva dec#t a producemai multe +unuri materiale şi a presta mai multe servicii" con&ertind o cantitate mai mică deresurse energetice primare în căldură, energie electrică, lumină (energie electromagnetică)" etc.

1." . Energia primară li!rată 'i utilă. Eficien#a con!ersiei energieionversia energiei primare in energie utila este evaluata pe +aza factorului de eficienţa

!! " definit ca raport procentual intre energia utila si energia primara"E66


5/34

%ltfel spus" 'n cazul producerii energiei electrice din surse regeneraile nu se ia în consideraţierandamentul procesului de con&ersie.

ăldura se poate produce cu a0utorul unui +oiler" prin transformarea energiei primare aunui com+usti+il (energie c,imică) 'n energie termica utila consumatorului. oilerele (cucondensare şi fără condensare) sunt" de departe" te,nologia cea mai adoptată pe scară largă pentru producerea separată (excluz#nd sistemul de 'ncălzire ur+ană) de căldură pentru 'ncălzirea spaţiilor şi 'ncălzirea apei calde mena0ere.

Eficienta transformării energiei com+usti+ilului 'n căldură ( !! ) poate fi definităconform principiului 'nt#i al termodinamicii ca raportul dintre energia netă la ieşire ( $ ) sienergia com+usti+ilului consumat ($ ! ) 'n G,.

!

$ !!

$=

Eficienta transformarii energiei com+usti+ilului 'n căldură este dependentă de tipul

com+usti+ilului utilizat si de performanta camerei de ardere. Daca +oilerul utilizează gaz metan"eficienta standard este de ?4@" iar dacă utilizează +iomasa se considera că eficienta este de =4@"dacă căldura de condensare nu poate fi recuperată.

6ig. ilantul energetic al producerii separate a energiei termice

Eemple1. +entru a intelege notiunile sa anali%am incal%irea de la araga% a unui kg de apa de latemperatura de 1- grade la / de grade

%plicand relatia $ < cP m P (Q! &Q1) cu cN! < >1?L 9(g O)*capacitatea calorica a apei

4

Rierderi $

S


6/34

". are este eficienţa con&ersiei energiei conţinute în 1333 m4 de ga% natural, dacă energiaelectrică produsă se foloseşte pentru iluminat5

Ruterea calorică medie a gazului natural este de circa $= M9m$. -ntr*o mie m$ de gaz este'nmagazinată 1x$=< $= T9 de energie primară. /a EI energia primară este transformată 'nenergie electrică cu un randament de $$*$4 @ şi deci 'n reţeaua de transport şi distri+uţie se va

in0ecta $= x "$4 < 1!"= T9 de energie electrică.Energia li!rată este mai mică cu 14 @ (randamentul reţelei de transport este de ?4 @):1!"= x "?4


7/34

evaporarea apei. a urmare" energia primară ce se con&erteste în caldură în timpul arderiicomustiilului nu poate fi măsurată direct, ci doar e&aluată, iar e&aluarea se face relati& la o stare de referinţă a apei din comustiil.

Atările de referinţă standardizate pot varia" şi de aceea au fost definite mai multe putericalorifice ale aceluiaşi comustiil . ele mai uzuale sunt puterea calorifică inferioară" 'n

engleza /N7 (/oCer Neating 7alue) sau 7 (net calorific value);" şi puterea calorificăsuperioară" NN7 (Nig,er Neating 7alue) sau T7 (gross calorific value);. Bn ma0oritateacalculelor se foloseste puterea calorifica inferioara" /N7. Rentru puterea calorifică inferioară"starea de referinţă a apei este cea gazoasă" iar pentru puterea calorifică superioară" starea dereferinţă a apei este cea lic,idă. Din aceasta cauză" puterea calorifica inferioară descreşte odată cucresterea conţinutului de apă (ignor'nd faptul că conţinutul mare de apă implică un conţinut maimic de su+stanţe com+usti+ile). -n practică" pentru a putea aprinde com+usti+ilul şi a extrageenergia din el" conţinutul de apă maxim admisi+il este de 44@ (raportat la masa umedă).

Ia+el onţinutul energetic al com+usti+ililor& ta+el de conversie

Rrodus energetic 9 (7) goe (7) G, (7)

1 g cocs !?4 "=L= L"51L

1 g antracit 1L! V $L ">11 V "L$$ >"LL? V ?"4!?

1 g +ric,ete lignit ! ">L? 4"44=

1 g lignit superior 14 V !1 "!41 V "4! !"51L V 4"?$$

1 g lignit 4= V 14 "1$> V "!41 1"44= V !"51L

1 g şisturi +ituminoase ? V 5 "151 V "!14 !"!!! V !"4

1 g tur+ă L? V 1$? "1?= V "$$ !"1=L V $"?$$

1 g +ric,ete tur+ă 1= V 1=? "$?! V ">1 >">>> V >"==L1 g ţiţei greu > "544 11"111

1 g păcură >!$ 1"1 11"L4

1 g +enzină >> 1"41 1!"!!!

1 g parafină > "544 11"111

1 g gaz petrolier lic,efiat >= 1"55 1!"LL?

1 g gaz natural1; >L! 1"1!= 1$"1

1 g gaz natural lic,efiat >415 1"L5 1!"44$1 g lemn (umiditate !4 @)!; 1$? "$$ $"?$$

1 g pelete+ric,ete din lemn 1=? ">1 >"==L

1 g deşeuri L> V 1L "1LL V "!4= !"4= V !"5L!

1 M9 căldură derivată 1 "!> "!L?

L


8/34

1 G, energie electrică $= "?= 1 $;

Aursa: Eurostat.

1; 5$ @ metan.

!; Atatele mem+re pot aplica alte valori" 'n funcţie de tipul de lemn utilizat cel mai mult 'n statul mem+ru respectiv.

$; %plica+il 'n cazul 'n care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei a+ordăriascendente +azate pe consumul energetic final. Rentru economiile de electricitate 'n G," statele mem+re pot aplica uncoeficient implicit de !"4. Atatele mem+re pot aplica un alt coeficient" cu condiţia de a putea 0ustifica valoarea acestuia.

1./ . Sectorul energeticRe plan istoric" sectorul energetic a fost " 'n exclusivitate" 'n gri0a Atatelor Mem+re.

Ireptat" importanta acestuia a crescut si a devenit o prioritate pentru 2niunea Europeana" fiind ocompetenţă1 comună 'ntre 2niunea Europeană şi Atatele Mem+re!. Acopul propus e acela delierali%are a pieţei energetice şi de creare a unei pieţe energetice internă sta+ilă" cu o deose+ităatenţie 'n susţinerea dezvoltării acesteia$. -naintea pregătirii tratatului" a fost creată in !1 ostrategie> a 2E pentru susţinerea pe termen lung a anga0amentului de sustena+ilitate com+in#nd protecţia 'mpotriva factorilor externi cu creşterea economică şi coeziunea socială4.

-n acest context" viziunea 2E 'n sectorul energetic corespunde conceptului de susţinere adezvoltării şi se referă la următoarele aspecte: consumatorul are acces la sursele de energie şi preţuri sta+ileU susţinerea dezvoltării producţiei" transport şi consumul energeticU protecţia desurselor de alimentare cu energie energeticăU şi micşorarea efectului de seră

Aectorul energetic 2E are doua componente gaz si electricitate Deşi ei sunt parte aaceluiaşi sector energetic" am+ii sunt forme separate de producere a energiei şi au sistemelediferite de transport si distri+utie .

1./.12azele naturale

Tazele naturale 0oacă un rol semnificativ 'n producţia de energie ( aproximativ un sfert dinenergia principală)" fiind unul dintre com+usti+ili cei mai mulţi folosiţi 'n 2niune=. -n 0ur de $!@din producţia de gaze este produsă 'n E2 ( 'n special 'n %nglia" landa" Termania" Btalia"Danemarca şi Fom#nia). Festul de =>@ este importatăL. Rentru următorii anii este evident căimporturile de gaz vor creşte semnificativ 'n 2E?.

Tazul natural are următorul ciclu de consum: sunt extrase prin fora0" după care suntdepozitate 'nainte de a fi distri+uite 'n zona industrială" comercială sau consumatorilor casnici.Rrin ardere" gazele constitue sursa principală pentru o+ţinere de căldură. 6igura 1.1 prezintăreţeaua tradiţională de alimentare cu gaze.

1 %rt.> of IreatW of /is+on (I6E2) on s,ared competences +etCeen t,e European 2nion and t,e Mem+er Atates. Roint (i) of t,earticle lists energW as one of t,e s,ared competences.2 %rt.15> I6E2 esta+lis,es t,e legal +asis for competences of t,e 2nion on t,e EnergW sector. % certain independence is also left

for t,e Mem+er Atates (rig,t to determine t,e CaW in C,ic, t,e energW resources are explored and t,e free c,oice +etCeen t,eenergW sources).3 I,e promotion of reneCa+le energies sources (FEA) and energW efficiencW.4 I,e Austaina+le Development AtrategW of t,e European 2nion (E2 ADA) Cas created in !1 and revised in != Cit, eW

points on: climate c,ange" transport" ,ealt, and natural resources.4 European ommission" *ainstreaming sustainale de&elopment into 6 policies7 833 9e&ie: of the uropean 6nion ;trateg<

for ;ustainale De&elopment " M (!5) > 6inal" russels" !>.L.!5" p.1.6 I,e reference Wear is !5.L Eurostat (n11)" p.$.? Aee ,ttp:ec.europa.eucompetitionsectorsenergWgasgasXen.,tml.

?


9/34

6igure 1.1 & Feţeaua tradiţională de alimentare cu gaze

ompar#nd reţeaua tradiţională de alimentare cu gaze cu cea de electricitate ( 6igure 1.!)se va o+serva că sistemul gazelor naturale are o componentă" depozitarea" care permite realizareastocurilor de gaz. Feţeaua de alimentare cu gaz este unidirecţională ( de la producătorul laconsumator)" dar" sistemul suferă o scădere (producţia de +iogaz).

1./." Sectorul de electricitate

Electricitate este elementul de +ază 'n susţinerea economiei şi dezvoltării industriale dinfiecare stat. Aistemul energetic este indispensa+il 'n total sectoarele de activitate. Electricitatea" 'nmodul de cel mai simplist explicată" este creată de grupurile generatoare5" transmisă prin linii de'naltă tensiune şi 'mpărţită la consumatorii prin linii de 0oasă tensiune. 6igura 1.! prezintă acestlanţ de distri+uţie.

6igure 1.! & /anţul de distri+uţie a energiei electrice1

1././ Politica energetică a niunii Europene (E regulations in energ3 sector)2E ela+orează o politică energetică am+iţioasă" care acoperă toate sursele de energie" de la

com+usti+ili fosili (ţiţei" gaz şi căr+une) p#nă la energia nucleară şi cea regenera+ilă (solară"eoliană" geotermală" ,idroelectrică etc.)" 'n 'ncercarea de a declanşa o nouă revoluţie industrială"care să ducă la o economie cu consum redus de energie şi limitarea sc,im+ărilor climaticeasigur#nd că energia pe care o consumăm va fi mai curată" mai sigură" mai competitivă şidura+ilă.

9 7arWing after t,e sources of energW used to o+tain electricitW" from t,ermal to nuclear and ,Wdro poCer plants.10 International Energy Agency, Technology Roadmap - Smart Grids, © OECD/IEA, 2011, p.17.www.iea.org!

5

http://www.iea.org/http://www.iea.org/


10/34

Rolitica 2niunii Europene 'n domeniul energiei pentru perioada p#nă 'n !! se +azează pe trei o+iective fundamentale" pentru care 2E a propus pac,ete separate de reformă legislativă şide reglementare:

• 4urabilitate & su+liniază preocuparea 2E pentru sc,im+ările climatice prin reducereaemisiilor sale de gaze cu efect de seră (TEA) la un nivel care să limiteze efectul de

'ncălzire glo+ală la doar !J 'n plus faţă de temperaturile din era pre*industrială. -nacest sens" 'n decem+rie !?" a fost apro+at Rac,etul YEnergie & Ac,im+ărilimaticeZU

• Competiti!itate & vizează asigurarea implementării efective a pieţei interne deenergieU

• Siguran#a în alimentarea cu energie & vizează reducerea vulnera+ilităţii 2E 'n privinţa importurilor de energie" a 'ntreruperilor 'n alimentare" a posi+ilelor crizeenergetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie 'n viitor. 2E este tot maiconştientă de vulnera+ilitatea sa prin dependenţa de importurile de energie primară şide şocurile pe care aceasta le poate produce asupra securităţii.

A. 4ez!oltarea durabila

[+iectivul glo+al prevăzut 'n Iratatul 2E este guvernarea tuturor politicilor şiactivităţilor. Este vor+a despre protecţia capacităţii mediului pentru a spri=ini &iaţa în toata&arietatea ei şi de a spri=ini principiile de democraţiei, egalitatea, solidaritatea, respectareadrepturilor fundamentale. 6rmăreşte îmunătăţirea continuă a calităţii &ieţii at>t pentru generaţiile actuale c>t şi &iitoare. Ae promovează o economie dinamică" un nivel 'nalt deeducaţie" ocrotirea sănătăţii" 'ntrunirea şi coeziunea teritorială precum şi protecţia 'mpotrivainfluenţelor exterioare" respectarea varietăţii culturale.Z11

Atrategia 2E pentru susţinerea dezvoltării( E2 ADA) a fost adoptată 'n !1*!! laTote+org şi revizuită 'n != la arcelona. Bniţial" strategia de dezvoltare a fost adresată celor patru puncte de importanţa ma0oră: modificarea climei" transport" sănătate şi resursele naturale. .

Rentru reducerea impactului negativ a sectorului energetic asupra mediului" 'n Decem+rie!? forul legislativ al 2E a adoptat un pac,et de măsuri [limate and EnergW Racage1!Z.Rac,etul legislative conţine trei legi complementare: directi!a 5ES-"67"889 pentru noi sursede energie1/ directi!a pri!ind sistemului de comercializare a cotelor de emisie de gaze cuefect de seră E Emission +rading S3stem (E-E+S-"97"889)1: 4irecti!a pri!ind stocareageologică a C;" (CCS- /17"889)14. omisia 2E şi*a propus reducerea cu !@ a emisiilor după155 treptat p#nă\n !!.

. Competiti!itatea+iectivul 2niunii Europene pentru a constitui o piaţă competitivă" implică cele două

pieţe care p#nă de cur#nd au fost dominate de monopoluri naţionale: pieţa de gaz şi electricitate../i+eralizarea pieţelor 'n 2E" a trecut prin diverse etape" dependente de constr#ngerele existente şi

11 Co"ncil o# t$e E"ropean %nion, Review of the EU Sustainable Development Strategy (EU SDS,&r"''el', 26 ("ne 2006, p.2.12 )ttp*//ec.e"ropa.e"/en+ironent/cliat/cliate-action.$t.13 Directi+e 2009/2/EC on t$e prootion o# t$e "'e o# energy #ro reneale 'o"rce' E Directi+e!,April 2009.14 Directi+e 2009/29/EC aening Directi+e 2003/7/EC 'o a' to ipro+e an eten t$e green$o"'ega' ei''ion alloance traing 'c$ee o# t$e Co"nity, April 2009.15 Directi+e 2009/31/EC on t$e geological 'torage o# caron ioie

1


11/34

opoziţiile diverselor state mem+re" care doreau să păstreze status*uo*ul15 .%l Ireilea Rac,etlegislativ privind piata de energie a vizat introducerea unor reguli comune privind pietele deenergie electrica si de gaze naturale in statele mem+re 2E .Directivele 'n cauză din cel de*al treilea pac,et energetic sunt:

• 4irecti!a pri!ind normele comune pentru pia a internă a ga%elor natural ț

(!5L$E)• 4irecti!a pri!ind normele comune pentru pia a internă a energieiț

electrice(!5L!E )%l Ireilea Rac,et are in vedere separarea operatorului de transport si sistem (IA) de alte

activitati din domeniul energiei electrice" prin aplicarea unuia din cele trei modele posi+ile:(a) separarea proprietatii asupra sistemului de transport (entitatea care detine sistemul de

transport este si operator de transport" daca indeplineste anumite cerinte de separare fata de alteactivitati)U

(+) operatorul de sistem independent (operatorul de transport nu este si proprietarulsistemului de transport)U

(c) operatorul de transport independent (sistemul de transport este proprietatea

operatorului de transport" acesta indeplinind o serie de cerinte de independenta).Fezultatul final este realizarea pe termen mediu lung a unei singure pieţe energetice 'ncare consumatorii au posi+ilitatea de a alege distri+uitorii de energie la preţuri similare indiferentse statul mem+ru 2E

C. Siguran#a în alimentarea cu energie;iguranţa alimentării cu energie electrică presupune asigurarea capacităţii te,nice a

sistemului energetic naţional de a alimenta cu energie electrică utilizatorii acestui sistem. ecesitatea de a spori securitatea energetică * disponi+ilitatea ne'ntreruptă a surselor de

energie" la un pre accesi+il * a fost principalul o+iectiv care stă la +aza crearea de %gentiațBnternationala de Energie (BE%) 'n 15L>. u un accent special pe securitate de petrol" securitatea petrolului răm#ne o piatră de temelie in care fiecare mem+ru tre+uie să de ină rezerve de petrolț

ec,ivalente cu cel pu in 5 de zile de importuri nete i de a men ine măsurile de urgen ă pentru aț ș ț țrăspunde 'n mod colectiv la 'ntreruperi 'n aprovizionarea cu petrol de o magnitudine pot provoca pre0udicii economice. -n acela i timp" BE% recunoa te nevoile mai largi de asigurare a securită iiș ș țenergetice i ia treptat o a+ordare mai cuprinzătoare a securită ii aprovizionării" inclusiv aș țlivrărilor de gaze naturale i de energie electrică. Bn ceea ce priveste securitatea alimentarii cușresurse energetice" 2E se asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la4L@ la ora actuala" la ?>@ in anul !$ si petrol de la ?!@ la 5$@ pentru aceeasi perioada.

;ecuritatea energetică are multe aspecte: securitatea energetică pe termen lung este legatăîn principal de in&esti iiț 'n timp util pentru a furniza energie 'n conformitate cu evolu iilețeconomice i nevoile de mediu. Re de altă parte"ș securitatea energetică pe termen scurt seconcentrea%ă pe capacitatea sistemului de energie pentru a reac iona rapid la schimări ru te înț ș

alan a cerere'ofertă.ț Bn vederea 'm+unătă irii securită ii energetice un rol important il areț țcresterea eficientei energetice" eficienta promovata in doua directive si anume EP4 "8187/17din "818 pri!ind performan a energetică a clădirilor si EE4-"81"7"


12/34

+achetul @nergie A ;chimări limaticeZ" sta+ileşte pentru 2E o serie de o+iective pentru anul !!" cunoscute su+ denumirea de Yo+iectivele !*!*!Z" şi anume:

• reducere a emisiilor de TEA la nivelul 2E cu cel puţin !@ faţă de nivelul anului 155U• creşterea cu !@ a ponderii surselor de energie regenerailă (AFE) 'n totalul consumului

energetic al 2E"precum şi o ţintă de 1@ +iocar+uranţi 'n consumul de energie pentru

transporturiU• o reducere cu !@ a consumului de energie primară" care să se realizeze prin

'm+unătăţirea eficienţei energetice" faţă de nivelul la care ar fi a0uns consumul 'n lipsaacestor măsuri.

Bn concluzie oiecti&ul general al strategiei sectorului energetic 'l constituie asigurareacondiţiilor pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu şi lung" la un preţ accesi+il"adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat" 'n condiţii de calitate"siguranţă 'n alimentare" cu respectarea principiilor dezvoltarii dura+ile.

1.: . Surse regenerabile de energie (S5E)Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al

energiei rezultate din procese naturale regenerabile %stfel" energia luminii solare" av#nturilor" a apelor curgătoare" a proceselor +iologice şi a căldurii geotermale pot fi captate decătre oameni utiliz#nd diferite procedee. Sursele regenerabile de energie S!E" sunt definite ca=energii oţinute din fluBurile eBistente în mediul amiant şi care au un caracter continuu şirepetiti&C

Dintre sursele regenera+ile de energie fac parte:• energia eoliană • energia solară • energia apei

o energia ,idraulică o energia mareelor

• energia geotermala• energie deri!ata din biomasa* biodiesel bioetanol biogaz

Apre deose+ire de cea regenera+ilă" energia comustiililor fosili este 'ncorporată (legată) şiea poate fi eli+erată numai 'n urma unei activităţi a omului. Rrin eli+erarea energiei stocate 'ncom+usti+ilii fosili sau cel nuclear noi nu numai poluăm mediul amiant cu deşeuri şi amplificămefectul de seră, dar contriuim la poluarea termică a mediului. n ca%ul folosirii ;9 fluxul de energie" provenit din mediul am+iant" se transformă cu a0utorulinstalaţiei de conversie 'ntr*o altă formă de energie" necesară consumatorului" şi apoi se re'ntoarce'n acelaşi mediu" ec,ili+rul termic al acestuia nefiind afectat.

Dacă se utili%ea%a o sursă fosilă de energie (;!), energia 'nmagazinată 'n com+usti+ileste eli+erată 'n instalaţia energetică" utilizată de consumator şi apoi emisă 'n mediul am+iant"

pro&oc>nd o poluare termică a acestuia. Iotodată" se elimină şi dioBidul de caron" ca produs alarderii car+onului" 'nmagazinat de milioane de ani 'n com+usti+ilii fosili. Datorită vaporilor deapă" dioxidului de car+on (!) şi altor gaze" numite gaze cu efect de seră (TEA)" s*a sta+ilit unec,ili+ru termic natural 'n urma căruia temperatura medie la suprafaţa solului este de ^ 14 .

%ceste două deose+iri esenţiale sunt fluBul de energie regenerailă are un caracter închis"iar cel de energie fosilă A deschis.

1!

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transfer_energetic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transfer_energetic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_mareelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_derivata_din_biomasa:_biodiesel,_bioetanol,_biogazhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Transfer_energetic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Energiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_mareelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_derivata_din_biomasa:_biodiesel,_bioetanol,_biogaz


13/34

irculaţia fluxurilor de energie: a * regenera+ilăU + * din surse fosile

Efectul de seră constă în reţinerea de către în&elişul atmosferic a căldurii primite de către

păm>nt de la soare. Dar acest ec,ili+ru =al efectului de seră natural> a fost dezec,ili+rat deactivitatea omului şi 'n primul r#nd de arderea excesivă a com+usti+ililor fosili. Rrincipalelecomponente ale com+usti+ililor fosili sunt car+onul şi ,idrogenul" care la ardere produc dioxid decar+on şi vapori de apă. -n atmosferă se dega0ă tot mai mult şi mai mult !. %cest adaos de TEA provoacă creşterea temperaturii suprafeţei solului la nivel glo+al.

7ariaţia concentraţiei +ioxidului de car+on (a) şi a temperaturii suprafeţei solului (+)

Re parcursul a circa ? de ani concentraţia ! varia 'n 0urul a !? ppmv (parţi per milion devolum). -ncep#nd cu secolul 3B3 concentraţia ! 'ncepe să crească şi la sf#rşitul secolului 33 aatins cifra de $L ppm" concomitent a crescut cu "= şi temperatura medie a suprafeţei solului.Dacă acest proces nu va fi stopat" către sf#rşitul secolului 33B concentraţia ! va atinge circaL ppm" iar temperatura va creşte cu 1">*4"? . -ncălzirea atmosferei terestre va provoca pro+a+il intensificarea fenomenelor climaterice extreme" inclusiv" ploi intensive" cicloanetropicale mai frecvente şi cu urmări mai grave" perioade lungi de secetă" avansarea deşerturilor.

1$


14/34

1.:.1 ?ational 5ene@able Energ3 Action Plans (?5EAP) of t$e European ember Statesindica

• Rreviziunile pentru consumul final +rut de energie 'n perioada !1 *!!. Ma0oritatea statelor mem+re au specificat două scenarii:

• ]de referinţă] in care ponderea FEA !@*ta+el 1

• ]de eficienta] in care ponderea FEA !"L @ *ta+el !

onsumul final +rut de energie 'n funcţie de aceste două scenarii pentru unele statemem+er a fost redus" 'n scopul de a compensa un procent relativ mare de transport aerian

• Rroducţia totală +rută din surse regenera+ile de energie (AFE)*ta+el $

1>


15/34

Ia+elul 1 indică faptul că producţia totală +rută iar din surse regenera+ile de energie (AFE)'n anul !! va fi de !>>.4 Mtep (!>>"411?=@)• energie electrică din surse regenera+ile (FEA*E">!@).• transport din surse regenera+ile (FEA*I) contri+uie cu 1$@.

Rentru 'ncălzire şi răcire din surse regenera+ile (5ES-B7C) cea mai mare pondere 'n anul !!este:

• din +iomasă (LL"=@)" 'n special +iomasa solidă (=5"!@).• energie regenera+ile de la pompele de căldură (1"5@)"• energia termică solară (4"=@)• de căldură geotermala (!"$@).

14


16/34

Rentru Fom#nia defalcarea te,nologia de 'ncălzire şi răcire din surse regenera+ile nu estedisponi+ila pentru a furniza date in FE%R(text original [ !or 9omania the technolog< reakdo:n of rene:ale heating and cooling is nota&ailale from the 92+. Ehe 9omanian total 9;'F &alue has een added in the &alue forGEotal rene:ale heating and coolingH in order to make sure to ha&e a correct &alue for the total

contriution of 9;'F.C

Energie electrică din surse regenera+ile (5ES-E) va avea urmatoarea distri+utie preconizata din total FEA*E:

1. energia eoliană(>"=@ din care energia eoliană terestră contri+uie cu !?"!@).2. ,idroelectrice ($">@ din care ,idroelectrice mari are !4"@).3. +iomasă este responsa+ila pentru 15"1@4. energia electrică solară pentru ?"4@ (="5@* fotovoltaice).

eneale energy in tran'port RES-T!•

ioetanol 64,• ioi'el

• $irogen8or oania t$e tec$nology reaon o# reneale tran'port i' not a+ailale #rot$e :EA;

Faportand productiile de energie FEA in !!( date din ta+el $) la consumurile preconizate(date in ta+el ! sau 1) rezulta ratele procentuale de crestere

Din cererea totala de electricitate a Europei 'n !! din FEA*E va produce• Energia eoliană va furniza 1>@ (>5>.L IG, de la !1$ TG capacitate instalată) %vea

urmatoarele ponderi " !"$@ 'n !4" şi >"!@ 'n !5• NWdro 1"4@ din cererea de electricitate din Europa ($L.$ IG, de la 1$= TG de

capacitate instalată)U• iomasa ="L@ din cerere (!$! IG, de la >$ TG de capacitate instalată)U• Aolar R7 !">@ din cererea de electricitate (?$"$ IG, de la ?> TG de capacitate

instalată)U• Energia solară concentrată "4@ din cererea de electricitate (! IG, de la L TG de

capacitate instalată)U (Concentrate olar ;oer AR)• Energia geotermală "$@ din cererea de electricitate (1"L IG, la 1"= TG)U• Energia valurilor si mareelor "!@ din cererea de electricitate (4"? IG, de la ! TG de

capacitate instalată). Iidal Gave şi cean

1=


17/34

Aursa 9eport by the European !ind Energy "ssociation

Din punct de vedere al capacitatilor instalate pana in !! : energia eoliana terestra(ns,ore) vaavea cea mai mare capacitate instalată 'n sectorul energiilor regenera+ile ($4@ din capacitateatotală instalată) 'n !!" urmată de ,idro la !?@. instalaţii solare fotovoltaice vor reprezenta 1L@din totalul capacităţii" urmată de energia eoliană offs,ore şi +iomasă.

1L


18/34

apacitatea totală instalată FEA*E se va tripla de la 1L4 TG instalati 'n !4 la peste >?L TG 'n!!.%nexa B din Directiva "8897"67CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenera+ile(!$ aprilie !5) este compusa din două părţi importante.

Rartea % precizează o+iectivele nationale glo+ale si tinta pentru ponderea de energie din

surse regenera+ile pentru anul !! fata de valoarea de referinţă pentru anul !4.Rartea defineste prin intermediul formulelor o traiectorie orientativa" pentru fiecare statmem+ru" care tre+uie să fie atinse sau depăşite 'n anii de referinţă specificati

%ceste o+iective naţionale glo+ale o+ligatorii sunt compati+ile cu o ţintă de cel puţin!@ din energie din surse regenera+ile 'n cadrul omunităţii Europene din consumul final +rut deenergie 'n !!.

1?


19/34

1.." Situa#ia în 5omDniaa. +argetRentru Fom#nia" ţinta prevăzută de directiva !5!?E este la nivelul anului !! de

!>@ ca pondere a energiei din surse regenera+ile 'n consumul final +rut de energie" reprezent#ndo creştere de =.!@ fata de anul de referinţă !4 (valoarea de referinţa pentru !4 este de1L.?@).

FEA va produce 1! IG,

15


20/34

Fomania locul 1! in FEA la productie de FEA cu $1">IG, din care• 15.? IG, ,idro• ?.> IG, Cind• !.5 IG, +iomass•

.$ IG, R7

!


21/34

In pri+inta con'""l"i e energie in E < 42 oania

!1


22/34

Distri+utia pe categorii de FEA

!!


23/34

!$


24/34

Rroductia actuala

Fegenera+ile Gind^,idro

Gind !11*!1!

!>


25/34

Evolutie!1*!1! Cind

b. PotentialRotenţialul energetic al surselor regenera+ile de energie din Fom#nia este prezentat in ta+elul

Ia+elul. Rotenţialul naţional al surselor regenera+ile din Fom#nia

!4


26/34

Sursa de energieregenerabilă

Poten#ialulenergetic anual

Ec$i!alenteconomic

energie (miitep)

Aplica#ie

Energie solară

* termică =x1=

T9 1>$$" Energie termică* fotovoltaic 1! TG, 1$"! Energie electricăEnergie eoliană !$ TG, 15L?" Energie electrică

Energie $i$roelectrică dincare:

* su+ 1 MG

> TG,= TG,

$>>"41="

Energie electrică

iomasă 'i biogaz $1?x1= T9 L45L" Energie termicăEnergie geotermală Lx1= T9 1=L" Energie termică

;ursa 7 +lanul aţional de 2cţiune în Domeniul nergiei din ;urse 9egeneraile (+29) A8313

Rotenţialul naţional te,nic al surselor regenera+ile de energie din Fom#nia 'nsumează11.L5> mii tep din care !!@ ca energie electrică şi L?@ energie termică (utiliz#nd te,nologiiledisponi+ile 'n prezent" fără a ţine seama de restricţiile economice şi de mediu)Narta repartizării potenţialului de resurse regenera+ile pe teritoriul Fom#niei este prezentată 'nfigura

/egenda:B. Delta Dunării (energie solară)UBB. Do+rogea (energie solară şi eoliană)UBBB. Moldova (c#mpie si podiş * micro,idro" energie eoliană şi +iomasă)U

B7. Munţii arpaţi(B71 & arpaţii de EstU B7! & arpaţii de AudU B7$ & arpaţii de 7est( +iomasă" micro,idro)U7. Rodişul Iransilvaniei (micro,idro)U7B. #mpia de 7est (energie geotermală)U7BB. Au+carpaţii(7BB1 & Au+carpaţii TeticiU 7BB! & Au+carpaţii de ur+urăU 7BB$ &Au+carpaţii Moldovei: +iomasă" micro,idro)U7BBB. #mpia de Aud (+iomasă" energie geotermală şi solară).

!=


27/34

7aloarea procentuala a Rotentialul surselor regenera+ile din Fomania este redata in ta+le sigrap,ic

Pondere poten#ial @Energie solară 1$"Energie eoliană 1="?

Energie ,idro su+ 1MG >">iomasă =>">Energie geotermală 1">Iotal 1"

Rotentialul surselor regenera+ile din Fomania

c. Costuri si beneficii

u excepţia centralelor ,idroelectrice mari" costurile de producere a energiei electrice 'n unităţi ceutilizează surse regenera+ile sunt 'n prezent superioare celor aferente utilizării com+usti+ililorfosili

Ia+elul osturi de investiţii" costurile energiei" competitivitatea surselor regenera+ile

osturile de producţie aenergiei electrice din AFE

Rremise: ="4@ rata do+#nziii"14 ani perioada de recuperare

!L


28/34

Atimularea utilizării acestor surse şi atragerea investiţiilor 'n unităţi energetice ce utilizează surse

regenera+ile se realizează prin mecanisme de susţinere" 'n conformitate cu practica europeană.

d. Structura actuala a surselor de energie in 5omania

2rupurile termoenergetice

!?


29/34

irca ?@ din grupurile termoenergetice din Fom#nia au fost instalate 'n perioada 15L *15?" 'n prezent depăşindu*şi practic durata de viaţă normată (figura :).

Rarcul de grupuri din termocentrale" datorită te,nologiilor anilor = & L şi a uzurilor" au performanţe reduse" randamente 'n 0urul a $@ * cu excepţia unor grupuri pe căr+une rea+ilitatecare ating $$@. %ceste randamente reprezintă =4 * L@ din randamentul grupurilor moderne" care

funcţionează 'n prezent 'n cele mai multe ţări europene dezvoltate.igura . Structura după !Drstă a centralelor de cogenerare

Ma0oritatea capacităţilor termoenergetice nu sunt ec,ipate 'ncă cu instalaţii performante pentru reducerea poluării" drept urmare emisiile de A! şi 3 se situează peste valorile maximeacceptate 'n 2E.

-n ultimii 1 ani au fost modernizaterete,nologizate unele centralele termoelectricereprezent#nd aproximativ 1@ din puterea instalată iar lucrări de conformare la cerinţele demediu sunt 'n desfăşurare la ma0oritatea termocentralelor.

odernizarea surselor de energie ale 5omaniei-in!estitii preconizate pe urmatorii 18 ani

!5


30/34

Capacit=>ile e pro"cere a energiei in '"r'e regeneraile a"a?"n' la o p"tere in'talat= total= e 4.704 MW la @nele l"nii a"g"'ta ace't"i an, potri+it atelor #"rniate e Bran'electrica.

A't#el, n 'i'te ei'ta" proiecte eoliene c" o p"tere e 2.00e , parc"ri #oto+oltaice c" o capacitate total= e 1.234 e ,icro$irocentrale e 570 e Fi proiecte pe a= e ioa'= c"o p"tere c""lat= e 100 e .

C" o l"n= nainte, la @nele l"nii i"lie, n 'i'te era" in'talate 4.664, iar la @nele an"l"i trec"t @g"ra" n 'i'te capacit=>i epro"c>ie a energiei regeneraile e 4.349 e .

Pia#a de energie electrică

Fom#nia a optat pentru modelul de piaţă descentralizată de energie electrică şi gazenaturale" 'n care participanţii sunt li+eri să 'nc,eie tranzacţii de v#nzare*cumpărare a energieielectrice.

Riaţa de energie electrică se compune din două secţiuni:• Riaţa angro" 'n care energia electrică este cumpărată 'n vederea rev#nzării iar

tranzacţiile se desfăşoară 'ntre producători şi furnizori licenţiaţi (figura F)U• Riaţa cu amănuntul" 'n care energia electrică este cumpărată 'n vederea consumului

propriu iar tranzacţiile se desfăşoară 'ntre furnizori şi consumatorii de energie.igura Structura sc$ematică a pie#ei angro de energie electrică

$


31/34

;ursa7 29

Tazele naturale sunt produse 'n proporţie de 5?@ de două companii" Fomgaz şi Retrom 'ntimp ce restul de !@ este reprezentat de alte companii. %proximativ =!"4@ din totalul producţieinaţionale este extrasă pe teritoriul 0udeţului Mureş.

Riaţa internă a gazelor naturale este formată din:* segmentul concurenţial"* segmentul reglementat.

Lege nr. 220 din 27/10/2008pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse

regenerabile de energie

CAPITL!L II Sistemul de promovare a producerii energiei electrice din surse

regenerabile de energie

Art. ". - #1$ Pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie se aplică sistemulcotelor obligatorii, combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi sau prin sistemul "de preţ fix".#2$ Promovarea unuia dintre sistemele prevăzute la alin. (1 se aprobă prin !otărre a #uvernului, la propunerea

$%&', n termen de )* de zile de la intrarea n vigoare a prezentei legi.#%$ %ivelul ţintelor naţionale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie n

consumul final de energie electrică n perspectiva anilor +*1*, +*1 i +*+* este de /, / i, respectiv, 0/.#"$ a atingerea ţintelor naţionale prevăzute la alin. (, pe lngă energia electrică produsă din sursele regenerabile

de energie prevăzute la art. alin. (1, se ia n considerare i energia electrică produsă n centrale !idroelectrice cuputeri instalate mai mari de1* 23.

#&$ 4otele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada +**0-+*+* sunt prevăzute n anexa care face parteintegrantă din prezenta lege.

5$6$&'$ cotelor anuale obligatorii de certificate verzi pentruperioada +**0-+*+*

┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐

│ Anul │ Cota anuală obligatorie ││ │ (%) │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 2008 │ 5,2 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 200! │ ,28 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20"0 │ 8,#0 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20"" │ 8,#0 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤

$1


32/34

│ 20"2 │ 8,#0 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20"# │ !,0 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20"$ │ "0,0 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20"5 │ "0,8 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤

│ 20" │ "2,0 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20" │ "#,2 │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20"8 │ "$,$ │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 20"! │ "5, │├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤│ 2020 │ ",8 │&────────────────────────────────────'─────────────────────────────────────────

#'$ 4otele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada +*+1-+** se stabilesc de ministerul de resort i nuvor fi mai mici dect cota stabilită pentru anul +*+*.

#7$ 4otele obligatorii anuale de ac!iziţie de certificate verzi de către furnizorii clienţilor finali de energie electrică sestabilesc i se fac publice de $%&' pnă la data de 1 martie, pentru anul precedent.

Art. &. - #1$ 6peratorul de transport i sistem emite lunar certificate verzi producătorilor pentru cantitatea de energieelectrică produsă din surse regenerabile de energie i livrată efectiv n reţeaua electrică i7sau la consumator.

#2$ Producătorii de energie electrică din surse regenerabile primesc8a) un certificat verde pentru fiecare 1 23! produs i livrat n reţeaua de energie electrică din centrale7grupuri

!idroelectrice noi sau centrale7grupuri !idroelectrice de maximum 1* 23, rete!nologizate9b) un certificat verde pentru fiecare + 23! livraţi n reţeaua de energie electrică din centrale !idroelectrice cu o

putere instalată cuprinsă ntre 1 i 1* 23, care nu se ncadrează n condiţiile prevăzute la lit. a9

c) două certificate verzi pentru fiecare 1 23! livrat n reţeaua de energie electrică din centralele !idroelectrice cu oputere instalată de pnă la 1 237unitate9d) două certificate verzi, pnă n anul +*1, i un certificat verde, ncepnd cu anul +*1:, pentru fiecare 1 23! livrat

n reţeaua de energie electrică de producătorii de energie electrică din energie eoliană9e) certificate verzi pentru fiecare 1 23! livrat n reţeaua de energie electrică de producătorii de energie electrică

din biomasă, biogaz, biolic!id, gaz de fermentare a deeurilor, energie geotermală i gazele combustibile asociate9f ) ; certificate verzi pentru fiecare 1 23! livrat n reţeaua de energie electrică de producătorii de energie electrică

din energie solară.#%$ $%&' califică capacităţile de producţie care beneficiază de sc!ema de susţinere, n temeiul &egulamentului de

calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sc!emei desusţinere.

Art. '. - #1$ 6peratorii de distribuţie transmit lunar, fără plată, operatorului de transport i sistem date privindcantităţile de energie electrică produse din surse regenerabile i livrate de producătorii racordaţi la reţelele dedistribuţie din zonele lor de licenţă i pentru care au calitatea de concesionari, n temeiul unor contracte deconcesiune.

#2$ Producătorii care livrează energie electrică n baza contractelor directe, precum i autoproducătorii transmit lunar,fără plată, operatorului de transport i sistem date privind cantităţile de energie electrică produse din surseregenerabile.

Art. 7. -


33/34

Art. (. - #1$ Producătorii i furnizorii de energie electrică din surse regenerabile de energie pot vinde certificateleverzi pe piaţa centralizată a certificatelor verzi, precum i pe piaţa contractelor bilaterale a certificatelor verzi.

#2$ 4adrul de tranzacţionare a certificatelor verzi pe pieţele prevăzute la alin. (1 este asigurat de operatorul pieţei deenergie electrică.

Art. 10. - #1$ Pentru perioada +**0-+*1;, valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pe pieţele menţionate laart. ) alin. (1 se ncadrează ntre8

a) o valoare minimă de tranzacţionare de +> euro7certificat9 i

b) o valoare maximă de tranzacţionare de euro7certificat.

CAPITL!L I) ?ndeplinirea cotelor obligatorii de către furnizori

Art. 11. - #1$ Pnă la data de 1 martie a fiecărui an, $%&' stabilete pentru anul calendaristic precedent i pentrufiecare furnizor, pe baza numărului de certificate verzi ac!iziţionate i a energiei electrice furnizate clienţilor finali,gradul de ndeplinire a cotei obligatorii impuse, calculat potrivit prevederilor art. >.

#2$ ii '" #oracerti@catelor +eri, pe care le pl=te'c to>i con'"atorii, incl"'i+ ceica'nici, Fi care '"nt relie#ate 'eparat n #act"ra l"nar= la electricitate.

oGnia Fia a'"at ca 24 in con'""l @nal r"t e energiein an"l 2020 '= pro+in= in '"r'e regeneraile, n'= A:E a an"n>atc= acea't= >int= a #o't e?a atin'= la 1 ian"arie 2014. A't#el c=,pentr" 2014, cota oligatorie e ac$ii>ie a energiei +eri a r=a' la11,1, cGt a #o't n 2013, #a>= e 15, cGt ar @ tre"it '= @e n ace'tan.

etoologia e 'tailire a cotelor an"ale oligatorii e energie electric=pro"'= in '"r'e regeneraile e energie care ene@cia= e 'i'te"l eproo+are prin certi@cate +eri Hi a celor e ac$iiie e certi@cate +eriin 26.06.2014

(1) A:E calc"lea=, p"lic= pe 'ite"l propri" Hi in#orea= J"+ern"l, pGn= la 30 i"nie aan"l"i t1, a'"pra ni+el"l"i cotei oligatorii e EE n an"l t care ene@cia= e 'i'te"l e

proo+are, epriat= n procente, n #"ncie e "r=toarele*

a) gra"l e realiare a oiecti+"l"i naional pri+in ponerea energiei pro"'e in '"r'e

regeneraile n con'""l @nal r"t e energie, pre+="t n aport"l e progre' al oGniei,

elaorat e ini'ter"l e re'ort, epriat n procenteK

$$


34/34

b) ipact"l e'tiat al CL n #act"ra con'"ator"l"i @nal e energie electric=, epriat n

lei/$.

(2) Cota oligatorie e EE n an"l t care ene@cia= e 'i'te"l e proo+are 'e

calc"lea= c" "r=toarea #or"l=*

cEE,t M EEt,CA;/C8&EEt,"ne*

EEt, CA; M cantitatea e EE e'tiat= a 'e pro"ce n an"l t, care ene@cia= e 'i'te"l

e proo+areK

C8&EE t M con'""l @nal r"t e energie electric= e'tiat pentr" an"l t.

Ordinul ANRE nr. 12/2014 - stabilirea cotei obligatorii deachizitie de certificate verzi aferenta anului 201

6rdinul $utoritatii %ationale de &eglementare in @omeniul 'nergiei nr.1+7+*1; privind stabilirea cotei obligatorii de ac!izitie de certificate verzi aferentaanului +*1 a fost publicat in 2onitorul 6ficial nr. 1; din +7+>7+*1;.

$rt. 1. - 4ota obligatorie de ac!izitie de certificate verzi decatre operatorii economici care au obligatiaac!izitiei decertificate verzi, pentru anul +*1, se stabileste la *,++; certificate verzi723!.

$rt. +. - (1 Pentru indeplinirea cotei obligatorii de certificate verzi prevazuta la art. 1, Societatea 6peratorulPietei de 'nergie 'lectrica si de #aze %aturale 6P462 - S.$. organizeaza sesiuni de tranzactionare acertificatelor verzi pe piata centralizata a certificatelor verzi in perioada 1 martie-1 martie a anului curent(+ Prin derogare de la prevederile art. +) alin. (: din 2etodologia de stabilire a cotelor anuale de ac!izitiede certificate verzi, aprobata prin 6rdinul presedintelui $utoritatii %ationale de &eglementare in @omeniul'nergiei nr. ;7+*11, Societatea 6peratorul Pietei de 'nergie 'lectrica si de #aze %aturale 6P462 - S.$.transmite la $utoritatea %ationala de &eglementare in @omeniul 'nergiei pana la data de ; aprilie +*1;inclusiv situatia contului de certificate verzi pentru fiecare participant la piata de certificate verzi.

$rt. . - Societatea 6peratorul Pietei de 'nergie 'lectrica si de #aze %aturale 6P462 - S.$., producatoriide energie electrica din surse regenerabile si operatorii economici prevazuti la art. 1 duc la indeplinireprevederile prezentului ordin.

$rt. ;. - 'ntitatile organizatorice din cadrul $utoritatii %ationale de &eglementare in @omeniul 'nergieiurmaresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

$rt. . - Prezentul ordin se publica in 2onitorul 6ficial al &omaniei, Partea A.

Documents

Cap_1_Surse_directiva_2014