„Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți,căci a unora ca aceșta est împărăția lui Dumnezeu"! Sf. Evanghelie după Marcu10:14.

Candela Copiilor Candela Copiilor Nr.1 Iunie,2012Nr.1 Iunie,2012

Periodic bisericesc penrtu copii al Parohiei Ortodoxe Române Pesac, care apare cu binecuvântarea Înaltpreasfintitului Dr.Nicolae Corneanu ,Mitropolitul Banatului

Iisus Hrists întâmpinat de copii Iisus Hrists întâmpinat de copii

“Au luat ramuri de finic şi au ieşit întru întâmpinarea Lui şi strigau:Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!” Sf. Evanghelie după Ioan Sf. Evanghelie după Ioan cap12:13 cap12:13

CUPRINS:CUPRINS:

Pag 2-3:Pag 2-3:EditorialEditorial Pag 4 :Pag 4 : intro- intro- Rugăciunea de Rugăciunea de dimineață a dimineață a copilului copilului Pag 5-8:Pag 5-8: Lecția Lecția biblică- biblică- Dumnezeu a făcutDumnezeu a făcut cerul și pământul cerul și pământul

Pag 9:Pag 9: IstorioareIstorioare duhovnicești- duhovnicești- De ce are De ce are măgărușul cruce măgărușul cruce Prt.Adriana Vucu Prt.Adriana Vucu

Pag 10:Pag 10: Pilde alePilde ale sfințeniei-sfințeniei-SfântulSfântul Agaton și îngerulAgaton și îngerulIer.SIer.SavatieavatieBBaștovoiaștovoi

Pag 11:Pag 11: Pagina Pagina părinților- părinților- Educația crești- Educația crești- nească a copiluluinească a copilului Prof.Lidia Onica Prof.Lidia Onica

Pag 12:Pag 12: Post Post scriptum- scriptum- Rugăciunea de Rugăciunea de seară a copilului seară a copilului

Aripi de copil

Copiii zboară fără aripi;pe aripile viselor...Iar noi nu-i putem vedea...Și cine i-ar putea opri?...Atunci când sunt fericiți ei

visează,iar când sunt triști ei visează iar.Acolo în visele lor există o țară minunată unde toți sunt fericiți și veseli. Și mă întreb...De ce oare copiii visează?Ei sunt suflete curate și visează la Paradisul pe care Dumnezeu-Creatorul L-a pregătit pentru noi oamenii...Dar noi,cei mari,nu mai visăm la bucuria Raiului,nu mai credem în realitatea lui...Am devenit prea preocupați de lucrurile trecătoare...Dar copiii,suflete pure,tânjesc după Rai;după dragostea lui,după fericire. Ei simt în ființa și în sufletul lor că există sau că ar trebui să existe un tărâm al binelui,al bucuriei și al păcii...Și ne determină și pe noi să 'vedem' acest lucru. Visează la fericire,pentru că ei simt că li se cuvine acea fericire,și cu adevărat li se cuvine,căci ei sunt asemeni unor îngeri în trup:nevinovați și fără de răutate.Cândva,de demult,o cetate a fost amenințată de o armată dușmană,iar oamenii s-au dus în grabă la Arhiepiscopul locului să-i ceară sfat.Dar mai marele preoților atâta le-a spus:puneți copiii să se roage!Căci Dumnezeu se v-a îndura de sufletele nevinovate... Deci vedeți ce mare comoară aveți fiecare dintre dumneavoastră în casele voastre?...În fiece pătuț,în fiace cămăruță?Fiecare copil este o binecuvântare de la Dumnezeu. Este bine că există și o zi a copiilor, care să ne aducă aminte în fiecare an căci copiii au nevoie de dragoste și de ocrotire...O zi în care să îi răsfățăm un pic .O zi fericită și fără griji.O zi în care nu trebuie să învețe.Hi,hi...Am cunoscut copii nevoiași care doar de 1 iunie puteau fi fericiți,doar atunci uitau de necazurile și de neajunsurile care îi însoțeau în fiecare zi,de când deschideau ochișorii dimineața până când puneau iară' capșorul pe pernă.Doar somnul îi ajuta să mai uite pentru puțin vitregiile sorții în care s-au trezit,nevinovați fiind că s-au născut unde s-au născut. Copiii,aceste suflețele mai mici,în viața de zi cu zi,în creșterea lor,au nevoie de multă atenție,au o mulțime de necesități.Dar mai au nevoie și de afecțiune și de încurajare.Cei drept,unii părinți sunt foarte ocupați cu serviciul și nu prea mai au timp să stea cu copiii lor-lucru care se v-a resimți în viața afectivă a celor mici.Este bine să li se acorde aceste momente în care ei să simtă dragostea părintească.Orice copil are nevoie de ea chiar dacă noi nu ne dăm prea bine seama.Dacă uneori ei sunt mai mofturoși sau mai răutăcioși,nu-i bruscati,căci nu este vina lor;ei mai poartă încă nelinistea păcatului părinților și al strămoșilor lor.Până la o anumită vârstă ei nici nu știu că greșesc,de aceea copilașii sub 5-7 ani nu trebuie să se mărturisească de păcate. Părinții trebuie să cultive sentimentele bune ale copiilor lor,(nu să-i dezvețe de ele)și anume :dragostea lor .De multe ori

_____________________ Z i u a C o p i l u l u i _____________________

1

iunie

La

Mu

l

t

i

An

i

!

2

în nevinovăția lor,copiii au reușit să împace oameni maturi ,familii care trăiau în dușmănii crâncene de-o viață.Copiii nu fac discriminări,doar dacă,tot noi,cei mari îi învățăm așa ceva .Nu învățați copiii să urască! Așa cum Dumnezeu binecuvintează copiii prin părinți,trebuie să știm că și invers este valabil.Da,Dumnezeu poate binecuvânta pe părinți prin copii! Copiii care se jucau împreună,deși li se interzicea de către părinți să facă acel lucru,au împăcat oameni mari.Dar cum?Părinții văzând dragostea lor copilărească,nedespărțită,s-au împăcat între ei din"pricina" copiilor lor. La fel cum 1 iunie este ziua înfrățirii copiilor de pretutindeni,eu aș merge mai departe și aș propune un 1 iunie ca zi a înfrățirii dintre oameni.O zi a dublei înfrățiri...Atât a copiilor cât și a părinților lor.Luați exemplu bun de la copii,căci în ei încă nu s-a alterat natura umană! În istoria omenirii există o mulțime de cazuri când,chiar și sfinți ai lui Dumnezeu au luat pildă de la unii copii-înțelepțindu-se. O sărbătoare în care nimănui să nu-i fie îngăduit să dușmănească pe nimeni.O zi a prieteniei dintre oameni,indiferent de naționalitate,religie sau sex,o zi fără culoare politică;doar omul,așa cum L-a creat Dumnezeu:bun,fără de răutate și spornic în tot binele.Măcar o zi a îngăduinței,a compasiunii și a empatiei.Căci asta ne lipsește,nu avem empatie.Dacă fiecare s-ar pune în pielea celuilalt măcar pentru o clipă,am găsi nenumărate motive să fim mai îngăduitori și să-l înțelegem pe aproapele nostru. O zi a vindecării de acea boală grea a slavei deșarte,în care noi să nu ne credem mai buni decăt ceilalți, vorbindu-le cu superioritate,sau mai rău,să-i clevetim pe la colțuri de stradă... Să ne întoarcem așadar în copilărie,dând timpul înapoi și să retrăim acele sentimente.Cum vi se pare?Reușiți?Dacă da,atunci vom schimba lumea...

Nu frângeți aripile copilăriei! Fondatorul revistei

Cu ocazia apariției primei ediții a revistei Candela Copiilor ,

redacția le urează tuturor copiilor La Mulți Ani!

Să se bucure de Mântuitorul Hristos și să-și iubească părinții!

"Aș vrea să fiu mereu copilSă mă-nvârtesc fără sfială,

Să văd bujorii în AprilTrezindu-se din amorțeală.

S-alerg descultă pe afarăIn iarba umedă covor,

Să văd bondarul gras cum zboarăLegat de coada unui nor.”

Poezie:www.copilul.ro/

3

Rugaciunea copilului de diminea ță Doamne, noaptea a trecut Și noi liniște-am avut: Al Tău înger prea iubit Cu-ngrijire ne-a păzit Doamne, dă-ne ajutor Să avem în toate spor Voile să-ți împlinim Fii tăi iubiți să fim! AMIN!

____________________________________________ foto: http://oradereligie.blogspot.com/

4

__________________________intro ___________________________

Dragi copii,știți că noi avem un Tată Mare și Bun în cer care ne iubește?Și știți cât de mult vrea El să-I vorbim? Este bucuros dacă noi ne gândim la El și ne ascultă cu drag rugăciunile;venindu-ne în ajutor în fiecare zi. Vreți să-I facem o bucurie Lui Doamne-Doamne?!Vreți să ne ajute să fim fericiți?...Atunci haideți să-L chemăm... Aceasta este prima rugăciune pe care trebuie să o facem dimineața după ce ne-am trezit din somn,pentru înviorarea suflețelului nostru... Deci,ne întoarcem către răsărit și cu voioșie să Îl chemăm pe Dumnezeu...

Dumnezeu

...Este“Tatăl atotțiitorul,făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și al nevăzutelor”.Așa mărturisim în simbolul credinței.Demult,tare demult,mai întâi de toate a fost doar Dumnezeu și nimic din ceea ce cunoaștem noi acuma nu exista.Iar Dumnezeu este Atotputernic,El poate face orice lucru voiește și El voiește să facă numai lucruri bune.Deci,Dumnezeu este Bun! (Facerea 17:1) Dumnezeu este duh ,El există peste tot,și în cer și pe pâmănt și în apă și sub pământ,și în lună și în stele,și în soare- pretutindenea.Noi nu Îl putem vedea,dar El vede totul.Vede dacă noi facem bine sau rău,chiar dacă este întuneric.Dumnezeu este veşnic,nepieritor,deci nu moare nicioată,ci există pentru totdeauna.(Isaia 40:28)El nu a avut un început şi existenţa Sa nu se va sfârşi niciodată. El este infinit.(Deuteronom 33:27; Psalmul 90:2; 1 Timotei 1:17)Dumnezeu este sfânt și drept.După cum am spus,El dorește numai binele și nu gândește răul. Dumnezeu este dragoste. De aceea El s-a gândit să-i facă pe îngeri și pe oameni pe care să-i iubească,ca și ei la rândul lor,să Îl iubească și să Îl slăvească,adică să Îl cinstească ca pe ca pe un Părinte. "La inceput a făcut Dumnezeu cerul si pământul".(Facerea 1,1)Dumnezeu este creator.El a făcut cerul și pământul,pe toți oamenii,animalele și toate lucrurile frumoase de care suntem noi înconjurați.Dar mai înainte de a face lumea,Dumnezeu i-a făcut pe îngeri. I-a făcut din nimic. I-a fost de ajuns sa voiasca, pentru a-i aduce la viață. El a făcut totul din dragostea Sa.

Facerea lumii nevăzute Ce sunt îngerii?

Îngerii sunt duhuri, adică ființe cu trupuri de 'lumină'.Ei nu au trup ca și noi și ei pot călători cu viteza gândului.Nu trebuie să vorbească,pentru că ei își cunosc gândurile unii altora.Îngerii îl văd pe Dumnezeu Tatăl ceresc și stau întotdeauna cu El și se bucură de dragostea Sa.Îngerii sunt buni și nu fac rele. Îi iubesc pe oameni și pe copii și îi ajută când sunt cuminți.Dumnezeu îi trimite la noi să ne apere de rele.

Dar nu toți îngerii au rămas buni. A fost un înger,Lucifer care a devenit rău și nu L-a mai iubit pe Dumnezeu care L-a făcut.Lucifer i-a învățat și pe alți îngeri să devină răi ca și el.Atunci un înger bun,Mihail,care era arhanghel,(adică un conducător al mai multor îngeri)i-a adunat pe toți îngerii buni și cu

5

_______________________ LecTIA BIBLICĂ ______________________

dumnezeu a făcut cerul si pământul

sabia de foc s-a luptat cu Lucifer și armata lui de îngeri răi. Arhanghelul Mihail cu oastea lui i-a birut cu puterea lui Dumnezeu,care este Atotputernic,și i-a alungat din cer.Îngerii răi s-au făcut diavoli-negri și urâți,pentru că nu mai aveau dragoste și nu-L mai slăveau pe Tatăl lor ceresc.Ei vin și pe pământ și îi învață pe oameni să facă rele,să se bată,să fure,să mintă,să înjure și pe copii să nu asculte de părinți și altele asemenea.Dar Dumnezeu ne trimite fiecarui copil și fiecărui om câte un înger bun și frumos să ne apere.Iar acești îngeri ne învață să fim cuminți și să-i iubim pe părinți,pe prieteni și pe Dumnezeu care ne-a dat viață.

Întrebări:1)Copii,de ce Dumnezeu ne trimite îngeri să ne apere de rele?- Pentru că ne iubește!

2)Atunci de cine trebuie noi să ascultăm,pentru ca Dumnezeu să ne iubească,de înger sau de diavol?

6

Exerciţiu: “Închideți ochii şi imaginați-vă că în lumea aceasta nu există nimic. Nici case, nici oameni care să le locuiască. Nici păsări, nici animale, nici peşti. Nici copaci, nici flori… Nu există nici măcar cerul cu stele, nici soarele, nici pământul, cu mările şi oceanele, absolut nimic. Totul este întunecat şi gol. Cum este, cum vă simțiți?

„Să fie!” Aşa era la început, nu exista nimic, în afară de Dumnezeu. Iar Dumnezeu este iubire, de aceea a vrut să creeze ceva minunat, plin de lumină şi culoare. Dar ca să facă lumea, aşa cum o ştiţi şi voi, era nevoie de materiale, care nu existau. Se poate face ceva fără material? Nu. Dar Dumnezeu este Atotputernic, şi El poate crea doar prin cuvânt. De aceea a spus doar: „Să fie!”. Ţine minte aceste cuvinte! A spus „Să fie!” şi astfel a făcut mai întâi cerul şi pământul, noaptea şi ziua, apoi mările, lacurile şi râurile. Pământul l-a umplut de iarbă verde şi flori multicolore, de copaci de toate formele şi mărimile. A făcut apoi soarele, ca să încălzească pământul, şi luna cu stelele, ca să mângâie nopţile.Totul era foarte frumos, dar era încremenit, nu mişca nimic. De aceea Dumnezeu a făcut apoi păsările, insectele şi peştii, animalele, de la cele mai mici la cele mai mari.

Împăratul lumii

Iată că lumea este gata. Este ca un palat minunat, din care însă lipeşte împăratul. Împăratul care să o iubească, să o îngrijească şi să o păzească, aşa cum are cineva grijă de casa lui. Planul lui Dumnezeu este să dăruiască această lume

7

_______________________ LecTIA BIBLICĂ ______________________

dumnezeu a făcut cerul si pământul

Facerea lumii văzute

atât de minunată celei mai frumoase dintre făpturile Sale.

Nu e o făptură obişnuită, de aceea Dumnezeu nu o creează doar cu cuvântul, ca până acum. Ia pământ şi apă, le amestecă şi face lut. Începe să îl modeleze, aşa cum face olarul vasele sale, şi îl creează pe Adam. Se apleacă şi suflă în faţa lui suflare de viaţă, suflare în care pune toată dragostea Sa. Adam începe să clipească din ochi, apoi respiră adânc. În faţa lui se întinde o lume minunată, în toate culorile, cu toate sunetele şi miresmele ei. Adam este copleşit de atâta frumuseţe. O lacrimă i se rostogoleşte din ochi şi cade pe iarbă. Este semnul său de mulţumire către Dumnezeu. Raiul,casa omului

Omul este o fiinţă creată de Dumnezeu după chipul Său, pentru a ajunge asemenea lui Dumnezeu: o persoană bună şi iubitoare, înţeleaptă şi răbdătoare, plină de bucurie. Pentru că era atât de important,

Dumnezeu i-a pregătit o grădină în care să locuiască: Raiul. Şi i-a spus: - Ţie ţi se cuvine Raiul! Eşti făcut pentru Rai, să-ţi aminteşti aceasta!Adam şi-a pierdut graiul când a intrat în Rai. Cât de frumos era pământul, dar Raiul… Câte

flori, câte culori, ce minunăţii! Dumnezeu îi arată şi pomii Raiului, cu toate felurile de fructe. În mijlocul grădinii însă sunt doi pomi speciali: unul e pomul vieţii, iar celălalt pomul cunoştinţei binelui şi răului. Iar Dumnezeu îi dă lui Adam şi o poruncă: „Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!” Dumnezeu îi dă şi o sarcină lui Adam: să pună nume tuturor animalelor, să devină naşul lor. Fiecare pereche trece prin faţa lui: câinele cu căţeluşa, pisoiul cu pisica, lupul cu lupoaica… Adam alege câte un nume pentru fiecare, care se potriveşte cu însuşirile lui. Îl cuprinde însă tristeţea. El nu are o pereche. Animalele nu vorbesc, nu plâng… Şi-ar dori să aibă şi el o persoană cu care să poată vorbi, pe care să o iubească și de care să fie iubit.

Dumnezeu, care cunoaşte inima şi gândul omului, îşi spune în Sine că nu este bine pentru Adam să fie singur. Şi astfel creează femeia, din coasta lui Adam. Îi pune numele Eva, care înseamnă viaţă. Adam o ia de mână şi încep să meargă printre flori şi copaci, pe lângă lac. Nu spun nimic, doar se strâng de mână. Prin tăcerea lor ei spun: „Te

iubesc! Ce mult te iubesc!”. Iar prin aceste cuvinte ei mulţumesc lui Dumnezeu şi îşi arată recunoştinţa lor. Cât de minunate sunt toate!

Activităţi:• 1) Luaţi o foaie de desen şi desenaţi lumea

aşa cum credeţi că arăta ea după ce a creat-o Dumnezeu. Care sunt lucrurile care vă plac cel mai mult?

• 2) Exerciţiu de imaginaţie: Imaginaţi-vă cum ar fi lumea, dacă nu ar mai exista nimeni în afară de voi? Puteţi să trăiţi singuri? De ce aveţi nevoie?

3) Regulile: Dumnezeu i-a dat lui Adam o poruncă, o regulă pe care nu avea voie să o încalce. De ce credeţi că Dumnezeu dă porunci? Sunt importante regulile în viaţă? Cum s-ar comporta oamenii dacă nu ar exista nici o regulă? Închipuie-

ţi că cineva care şi-ar dori jucăria ta te-ar lovi ca să ţi-o poate lua! Ne ajută regulile, poruncile lui Dumnezeu?”

• Sursa text pag7-8: http://apostolatintarafagarasului.blogspot.com/

8

De ce are măgăruşul cruce pe spate?

Dragi copii,știți voi că măgăruşul pe care voi îl îndrăgiţi şi de care râdeţi când îl vedeţi,pentru că are urechile lungi,are o poveste frumoasă pe care am să v-o spun acum. Atunci când a făcut Dumnezeu animalele pe pământ, a făcut şi pe măgar, urechiat şi blând tot ca acum . El este un animal des întâlnit în legen- dele şi poveştile oamenilor. Nepretenţios,măgăruşul a fost totdeauna un ajutor pentru om, fiind un bun animal de povară. După ce l-a făcut pe măgă- ruş Dumnezeu l-a binecuvântat şi l-a ales dintre toate celelalte animale ca să îl poarte pe Fiul său Iisus Hristos. Atunci când au fugit în Egipt, pentru a scăpa de mânia regelui

Irod, care omora toţi pruncii,călare pe un măgăruş au călătorit Fecioara Maria cu Pruncul Iisus, împreună cu Dreptul Iosif . Trei zeci de ani mai târziu, Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, întâmpinat de mulţimi, purtat tot de un măgăruş. Venea călare pe bunul şi blândul măgăruş, dând astfel dovadă de smerenie bunătate şi modestie. Nu a venit călare pe un cal, căci cai aveau doar cei bogaţi. Mântuitorul însă era Domnul Păcii, al celor săraci şi necăjiţi.Atunci când l-a încălecat pe măgăruş Mântuitorul l-a binecuvântat şi pe spatele măgăruşului i-a apărut semnul Crucii. De atunci măgăruşul poartă pe spinarea sa semnul Sfintei Cruci arătându-ne că pe el l-a binecuvântat şi l-a ales Dumnezeu să Îl poarte pe Iisus Hristos Mântuitorul nostru, care la rândul Său a purtat în spate Crucea pentru noi,ca să ne mântuiască.

Pagină realizată de Inst.Adriana Vucu

_______________________________

Bibliografie: www crestinortodox.ro/

9

__________________istorioare duhovnicesti_________________

SFÂNTUL AGATON ȘI ÎNGERUL “Pe vremea Sfântului Antonie cel Mare, trăia în Egipt un părinte cu numele Agaton. Se spune că Agaton, pe când era tânar, l-a vizitat pe Sfântul Antonie. Acesta din urmă avea de la Dumnezeu darul de a vedea sufletele oamenilor, așa cum noi le vedem fața. Deci, după ce au stat de vorbă, Sfântul Antonie i-a zis tânarului Agaton că și el va ajunge sfânt și va fi atât de blând și fără de răutate, încât nu va mai putea vedea răul în oameni, ci numai binele. Așa s-a și întâmplat, căci, cu timpul, părintele Agaton a ajuns atât de blând, încât niciodata nu se supăra pe nimeni, oricât de mult rău i-ar fi pricinuit. A avut loc, așadar, cu Sfântul Agaton, următoarea întâmplare, din care se vede cât de răbdator și de blând ajunsese. Într-o zi, s-a dus Sfântul în oraș să vândă vasele de lut pe care le făceă cu mâna sa in pustie – am uitat să spunem că Părintele Agaton era pustnic(Acest sfânt trăia în deșert,unde nu îl deranja nimeni și se ruga lui Dumnezeu ziua și noaptea-pentru binele oamenilor). Mergând el așa, a găsit pe cale un lepros(un om bolnav). Leprosul l-a întrebat: „Unde te duci?” „În oraș, să vând vasele acestea.” – i-a raspuns sfântul. „Fii bun – a zis iarași leprosul – ia-mă și pe mine cu tine.” „Hai!” – a căzut la învoiala Sfântul Agaton și, luîndu-l pe lepros în spate, l-a dus cu greu pâna-n oraș. Când au ajuns în piață, leprosul i-a zis iar: „Pune-mă acolo unde o să vinzi vasele.” Sfântul a făcut așa cum i-a cerut bolnavul, dar nu apuca bine sa vânda un vas, când leprosul sări iar cu gura: „Ai vândut un vas?” „Da.” – a raspuns părintele Agaton. „Dacă l-ai vândut, înseamna că ai bani! Acum sa-mi cumperi o plăcinta de banii ăștia!” Sfântul n-a stat deloc pe gânduri, s-a dus si i-a cumparat leprosului o plăcinta. Dar leprosul nu se linistea. Numai ce a vândut Părintele Agaton următorul vas, că leprosul iar a sărit cu gura. „Ai vândut încă un vas? Cumpara-mi un strugure!” Și tot așa, pâna-n seară: de îndată ce vindea sfântul ceva, leprosul îi cerea să-i cumpere ba una, ba alta, pâna când s-au terminat și vasele și banii. Cum se apropia seara, Părintele Agaton vru să pornească spre casă. Leprosul însă nu-l slăbea: „Vrei să pleci?” Ia-mă și pe mine, ca să mă lași acolo de unde m-ai luat!” Rămas și fără vase și fără bani, sfântul îl luă în spate pe lepros si porni încet la drum. Ajuns la locul de unde-l luase dimineața pe lepros, l-a pus cu grija jos și a vrut sa plece. Dar nu apucă să facă un pas, când a auzit în urma sa un glas atât de plăcut, încât nu ai fi găsit în tot pamântul un glas mai dulce si mai frumos decât acela: „Binecuvântat ești, Agaton, de Domnul în cer si pe pamânt!” Însă când s-a întors să vadă cine a grăit, n-a mai văzut pe nimeni. Atunci a înțeles Sfântul Agaton că leprosul pe care l-a purtat în spate nu era un lepros adevarat, ci un Înger din cer, trimis de Dumnezeu ca să încerce blândețea și răbdarea lui. De atâta bucurie, Părintelui Agaton i-a trecut și oboseala. El a luat-o încetisor spre chilia sa și multe zile după aceea nu-și putea lua gândul de la cele întâmplate.” (Micul pateric-Ieromonah Savatie Bastovoi,editura catisma 2008)

Aceasta nu este o poveste,ci este întâmplarea adevărată petrecută cu foarte multe secole în urmă (acum aproape 1700 de ani)în Egipt,unde trăia acest om sfânt,pe nume Agaton,care în limba greacă se tâlcuiește:”cel bun”.Acest sfânt se prăznuiește de Biserica Ortodoxă pe data de 8 Ianuarie. Ce învățătură putem trage din această întâmplare minunată? Vedeți copii?Dumnezeu îi iubește foarte mult pe oamenii cu suflet bun și care nu țin minte răul!

10

_____________________pilde ale sfnteniei___________________

EDUCAȚIA CREȘTINEASCĂ A COPILULUI ...Și Domnul Iisus Hristos a zis:”Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți,căci a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu(Marcu10:14) și iarăși zicea :“Adevarat zic vouă:de nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor.”(Matei18:3) Influența religiei asupra copilului si a omului matur este benefică. Mai mult, nici o acțiune sau constrângere nu-l poate determina pe copil să acționeze pozitiv în fiecare domeniu al vieții,așa cum îl poate determina puterea divină. Din fragedă copilarie, omul trebuie format în spiritul credinței și al iubirii, adevărului,frumuseții sufletești și al binelui.În fața nimanui nu ne simtim atât de ocrotiți, de iertați, de eliberați ca în prezența lui Dumnezeu. Sufletul copilului este asemenea unei grădini, în care Dumnezeu a semănat cele mai frumoase flori:credința, dragostea, bunătatea,iubirea. Noi, adulții trebuie să avem grijă ca aceste flori, ca tot ce este acolo în gradina sufletului să înflorească.Să o udăm mereu cu apa dătătoare de viață, care este rugaciunea de lauda si multumire, către Dumnezeu . Dar ele, aceste flori minunate, tot n-ar putea să crească, dacă nu le-ar încălzi pe toate Lumina binefăcătoare a dragostei dumnezeiești. Și unde ar putea găsi mai multă caldură și lumină dumnezeiască dacă nu în Biserica lui Hristos, la Sfânta Liturghie.

De aceea este foarte important ca din fragedă pruncie, sufletul copiilor să fie hrănit cât mai des cu Sfânta Taină a Împărtășaniei, iar de la 6-7ani,când încep să aibe conștiința faptelor, să mearga la Sfânta Spovedanie, înainte de a se împărtăși cu Trupul si Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Iar noi, cei maturi avem obligația creștinească de a oferi copiilor noștri privilegiul de a cunoaște existența lui Dumnezeu Tatăl, a fiului Iisus Hristos și a Sfântului Duh, în așa fel încât cunoștințele religioase dobândite de aceștia să contribuie la îmbunatatirea comportamentului lor,în speranța unui viitor binecuvântat si a moștenirii Împărăției cerurilor.

Profesor învățământ preșcolar, Lidia Onica _____________________________________________________________________

Un tren lung ne pare viața...

Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând,Fără să ne dăm noi seama unde ne-am suit și când.

Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut....

Iar durerile sunt stații lungi, de nu se mai sfârșesc,și în ciuda noastră parcă tot mai multe se ivesc.

Arzători de nerabdare înainte tot privim,să ajungem mai degrabă la vreo țintă ce-o dorim.

Ne trec zilele și anii, clipe scumpe și dureri,noi trăim hrăniți de visuri și-nsetați după plăceri.

Mulți copii voioși se urcă, câți în drum n-am întâlnit!...Iar câte-un bătrân coboară trist, și frânt, și istovit.

Vine odată însă vremea să ne coborâm și noi;ce n-am da, atunci, o clipă să ne-ntoarcem înapoi?

Dar, pe când, privind în urmă, plângem timpul ce-a trecut,sună-n Gara Veșniciei; am trăit și n-am știut!...

Traian Dorz

11

_____________________pagina parintilor___________________

_______________________ post scriptum _____________________

Rugăciunea de sear ă Multumesc Doamne Iisuse, Pentru ziua ce-a trecut , Pentru ca-i vegheat și nimeni Nici un rău nu ne-a făcut! Multumesc pentru tăticu, Pentru dulcea mama mea Pentru pâinea de la masă Pentru toată grija Ta! Și te rog pe tine Doamne, Să mă ierți daca-am fost rău, Să m-ajuți să fiu cuminte, Eu să fiu copilul Tău!

AMIN!

Liturghia cerească

Președinte de onoare:

Prea Sfințitul Paisie Lugojanul,Episcop-vicar

al Arhiepiscopiei Timișoarei

Conducătorul Oficiului Parohial:Pr.Mihai Vucu

Colectivul de redacție:

Director fondator-realizator:

Sorin Gabriel Băzăvan

Colaboratori:Prt.Inst. Adriana Vucu

Prof. Lidia Onica

--------------------------------

Periodic al Parohiei Ortodoxe Române Pesac.

Apare trimestrial și se distribuie gratuit.Pentru orice sugestie sau comenzi,adresați-vă redacției:

Tel:0762802848

E-mail: candelacopiilor@yahoo.com

ISSN:2285-2867