Surprize în timpul monitorizărilor video

Cele mai eficiente metode de prevenire și protecție a

fermelor

Campanii gratuite de sterilizare a câinilor din

arealul proiectului

Nr. 2 2016

Sunt ucis, dar niciodata distrus. Eu sunt lupul…” (aforism amerindian). Lupul este unul dintre cele mai fascinante animale existente. Inteligent și sociabil, organizarea în cadrul haitei este comparabilă cu cea a omului, iar evoluția celor două specii a devenit, de fapt, co-evoluție. Fiind primul animal domesticit de om, relația dintre aceștia este una foarte puternică și evocă sentimente opuse: admirație și dispreț. Lupul reprezintă mai mult decât un animal, reprezină un simbol, iar a lucra în proiectul WOLFLIFE este o bună ocazie de a descoperi lupii din România, nu doar din punct de vedere biologic, dar și istoric și cultural.

Andrea Gazzola, ACDB - Coordonator acțiune monitorizare fauna salbatică

WOLFLIFE a premiat elevii cei mai talentați la desen

Cele mai eficiente metode de prevenire și protecție a fermelor

Surprize în timpul monitorizărilor video

O nouă resursă trofică în dieta lupilor din Carpați: CÂINII HOINARI!

Campanii gratuite de sterilizare a câinilor din arealul proiectului

Câini ciobănești specializați pentru paza șeptelului, donați stânelor cu pagube

Sesiuni de instruire pentru custozii și administratorii ariilor naturale protejate

Instruire pentru inspecția pagubelor

Participarea la Congresul Internațional de Zoologie al Muzeului „Grigore Antipa”

Rezultatele evaluării pe teren a populațiilor de lupi

5

6

6

12

WOLFLIFE a premiat elevii cei mai talentați la desen

Una dintre acțiunile de promovare a conceptelor despre conservarea lupilor în școli din cadrul proiectului WOLFLIFE presupune implicarea elevilor într-un concurs anual de desen. Anul acesta am reușit să adunăm 793 de lucrări de la copiii talentați ce frecventează școlile suprapuse proiectului. Tema concursului a fost „Din viața lupului”, elevii având libertatea de a exprima artistic orice etapă sau moment din viața acestui animal.

Vernisajul expoziției a avut loc în Săptămâna Verde (30 mai – 3 iunie 2016), prilej cu care au fost decernate și premiile câștigătorilor:

Ÿ Locul I. – Borsos Eszter Kinga – clasa a VII-a A – Școala Gimnazială „Köllő Miklós” - Ciumani, județul Harghita – aparat foto digital

Ÿ Locul II. – Kovács Boglárka – clasa a VII-a – Școala Gimnazială „Benkő József” – Brăduț, județul Covasna – binoclu

Ÿ Locul III. – Béres Eszter – clasa a VII-a – Școala Gimnazială „Benkő József” – Brăduț, județul Covasna – telescop

Ÿ Locul IV. – Stefan Elena – clasa a V-a C – Școala Gimnazială Păunești, județul Vrancea – cort

Pe lângă cele 4 premii, a fost acordat și-un premiu special, pentru școala cu cele mai multe lucrări înscrise – excursie la Brașov ZOO și-n aria naturală protejată Mestecănișul de la Reci.

În urma concursului, cu sprijinul conducerii școlii câștigătoare, Școala Gimnazială Păunești din județul Vrancea, au fost stabilite detaliile pentru acordarea premiului special, și anume organizarea primei excursii.

3

Excursia a avut loc sâmbătă, pe 18 iunie 2016, și a avut ca beneficiari 40 de elevi de la Școala Gimnazială Păunești, aleși aleatoriu dintre cei participanți la concursul de desen. Elevii au fost însoțiți de 4 cadre didactice, un reprezentant ACDB, un reprezentant APM Covasna și un ghid autorizat – reprezentant APM Vrancea.

Excursia a început cu vizitarea ariei naturale protejate Mestecănișul de la Reci (din județul Covasna), unde elevii au descoperit diferite specii protejate din arie și au participat la jocuri dedicate conservării lupului. Următorul obiectiv a fost reprezentat de gradina zoologică din Brașov, unde elevii au putut vedea specia țintă a proiectului – lupul, cât și speciile care fac parte din baza trofică a lupului. Excursia s-a încheiat cu vizitarea centrului istoric al orașului Brașov.

Concursul va fi organizat anual, până la încheierea proiectului.

Cele mai eficiente metode de prevenire și protecție a fermelor

ÎÎn țara noastră creșterea animalelor a fost din totdeauna una dintre cele mai importante surse de venit și de asigurare a traiului de zi cu zi a oamenilor din zone de munte și deal.

Practicile tradiționale folosite pentru creșterea animalelor s-au format și s-au perfecționat sub presiunea constantă generată de prezența ursului și a lupului, din acest motiv sunt capabile să țină pagubele produse de prădători la un nivel scăzut.

În cadrul proiectului WOLFLIFE au fost identificate și evaluate cele mai bune practici tradiționale utilizate de fermierii din arealul proiectului în domeniul creșterii animalelor.

Abandonarea practicilor tradiționale, folosirea din ce în ce mai intensivă a pășunilor montane, creșterea numărului de animale domestice și nerespectarea unor măsuri minime pentru protecția animalelor domestice duc la creșterea conflictelor între om și lup.Un aspect foarte important pentru diminuarea pagubelor îl reprezintă prevenirea acestora. O prevenire eficientă a pagubelor face munca fermierilor mult mai rentabilă, iar investițiile făcute vor fi recuperate mai repede. Prin măsurile de prevenire aplicate, fermierii controlează pierderile direct, în mod independent de instituțiile statului, ceea ce aduce numai beneficii.

O primă măsură identificată de noi constă în cu atenție a sau fermei. Trebuie selectarea locației stâneievitate zonele cu vizibilitate redusă, traseele turistice și pădurile. Astfel, vor fi diminuate atât posibilitățile atacurilor produse de lupi, cât și problemele legate de turiștii atacați de câini.Trebuie înțeles faptul că lupul nu preferă animalele domestice în locul celor sălbatice. Le atacă numai când le consideră o pradă mai ușoară față de cerb sau mistreț. De aceea, fermierii trebuie să țină animalele în permanență bine păzite.

Câinii de pază sunt un ajutor extrem de prețios pentru prevenirea pagubelor cauzate de prădători. Un câine bun de pază (de talie mare, puternic și curajos, care să nu părăsească turma) poate preveni atacul prădătorilor prin simpla prezență, însă, de obicei, ei au rolul doar de a avertiza s t ă p â n u l ș i d e a a j u t a l a g o n i r e a prădătorilor, neputând face față fără prezența stăpânului.

Gardul electric previne eficient producerea pagubelor, iar investiția este recuperată în două-trei sezoane de pășunat. Acesta poate fi montat practic oriunde, nefiind necesară o rețea de curent electric (alimentarea se face de la un acumulator sau panou solar). Montarea și utilizarea acestuia este simplă și poate fi învățată cu ușurință de oricine.

Ÿ Specialiștii noștri pot furniza informații despre efectivele, comportamentul și biologia lupului, utile în prevenirea atacurilor și a pagubelor asupra șeptelului realizate de lupi.

Ÿ Prin proiectul Wolflife sunt donați câini de pază, de calitate corespunzătoare, fermierilor care acceptă să respecte bunele practici pentru reducerea pagubelor produse de carnivore mari, și este asigurată asistență legată de creșterea și utilizarea adecvată a acestora.

Ÿ Echipa noastră poate veni în sprijinul fermierilor oferind asistență tehnică în montarea și exploatarea corectă a sistemelor de prevenire a pagubelor, a gardurilor electrice.

Acestea sunt doar câteva din recomandările noastre pentru prevenirea pagubelor; ele, însă, nu pot fi evitate întotdeauna. În acestea situații se poate solicita o prin intermediul unei despăgubirecereri depuse la primăria comunei de pe teritoriul căreia a avut loc paguba, în cel mult 24 de ore din momentul descoperirii incidentului.

Ÿ În acest sens, putem oferi asistență în procesul de evaluare a pagubelor care au avut loc, ajutor la completarea procesului verbal de constatare, la realizarea unui dosar corect și complet, crescând șansele obținerii despăgubirii cuvenite.

Toate măsurile de prevenire a pierderilor sunt incluse în Ghidul celor mai bune practici pentru reducerea pagubelor produse de lup în sectorul zootehnic, care poate fi vizualizat on-line pe pagina web a proiectului .www.wolflife.eu

Surprize în timpul monitorizărilor video

Camerele video montate în cadrul proiectului WOLFLIFE pentru evaluarea și monitorizarea populației de lupi au surprins complexitatea relațiilor dintre specii.

În timpul activității de snow-tracking desfășurată la începutul anului 2016, echipa noastră de teren a observat insistența lupilor în vizitarea unei anumite zone împădurite.Răspunsul la întrebările echipei a venit odată cu descoperirea unui bârlog de urs săpat în sol, printre rădăcini și pietre. Cercetătorii noștri au montat în locul cu pricina o cameră video cu senzori de mișcare pentru a identifica relația lupilor cu ursul din bârlog. Din imaginile colectate până în luna iunie a reieșit că ursul este, de fapt, o ursoaică cu 2 pui, al cărei bârlog a fost frecvent vizitat de lupi, dar și de alți curioși.

Toate materialele video realizate în cadrul proiectului pot fi vizionate pe canalul youtube WOLFLIFE.

C

O nouă resursă trofică în dieta lupilor din Carpați: CÂINII HOINARI!

Studiul desfășurat în Parcul Natural Putna-Vrancea și zona limitrofă, în cadrul proiectului Wolflife, a evidențiat că ungulatele sălbatice reprezintă principala sursă de hrană a lupilor, fiind urmate, la o diferență majoră, de meso-mamifere. Ungulatele domestice nu reprezintă o sursă importantă de hrană, dar surprinzător este faptul că pe timpul verii se observă o creștere semnificativă a prezenței speciei Canis lupus familiaris (câine) (%Bio = 12.1) în dieta lupului.

Dieta poate varia de la o regiune la alta și poate fi influențată de diversitatea și disponibilitatea speciilor pradă, de condițiile fizico-geografice și modul în care acestea influențează nivelul de vulnerabilitate al speciilor pradă.

Studiul se bazează pe analiza a 250 de probe (materii fecale) colectate din teren și analizate în laborator.

Campanii gratuite de sterilizare a câinilor din arealul proiectului

S

U Mai mult decât atât, numărul câinilor hoinari care se sălbăticesc, se organizează în grupuri și atacă animalele sălbatice crește exponențial. S-a constatat, astfel, că un număr foarte mare de exemplare de cerb, căprior și capră neagră sunt ucise anual de câinii sălbăticiți.

Una dintre amenințările identificate pe teren, privind conservarea speciei lup în arealul proiectului, o reprezintă câinii hoinari. Aceștia fac concurență lupilor la speciile pradă, iar pe deasupra sunt și un important vector pentru boli. Un focar de infecție necontrolat poate conduce la reducerea semnificativă a mărimii populației de lupi dintr-un areal.

Adesea, acești câini atacă și animalele domestice generând creșterea agresiunii oamenilor față de lupi, datorită confuziilor create de insuficienta cunoaștere a specificului pagubelor.

Pentru a reducere riscurile privind sănătatea lupilor și pentru a diminua concurența asupra speciilor pradă, începând cu luna ianuarie 2016, au fost demarate activități de cartare și monitorizare a zonelor în care densitatea câinilor sălbatici este mare, iar impactul asupra populațiilor speciilor pradă sau a lupilor este, de asemenea, crescut. Aceste zone sunt în continuare monitorizate pentru a se stabili numărul câinilor, modul de frecventare a zonelor, cât și căile de deplasare utilizate.

De la exemplarele de câini au fost prelevate probe biologice pentru stabilirea unor posibile existențe a bolilor sau infecțiilor virale. În urma analizelor s-a constatat că toți câinii de la care au fost prelevate probe prezentau cel puțin o boală cu transmitere și la lupi.

Specific pentru specia lup în cadrul proiectului WOLFLIFE, câinii hoinari pot afecta populațiile prin:Ÿ Alterarea structurii genetice datorită hibridizării;Ÿ Mortalitatea directă;Ÿ Reducerea bazei trofice pentru lup, fie prin creșterea

mortalității speciilor pradă sau prin deranjarea speciilor pradă;

Ÿ Introducerea de boli în populația de lup (de exemplu, parvoviroza);

Ÿ Perturbarea habitatelor de rendez-vous și a bârloagelor.

În scopul bunei gestionări a problemei câinilor hoinari, în luna iulie - august 2016 am realizat primele campanii de sterilizare demonstrative în localitățile Tulnici, Năruja și Negrilești, județul Vrancea. La aceste activități au fost invitați săparticipe și reprezentanți ai primăriilor, gestionari ai fondurilor de vânătoare,

localnici, astfel încât aceștia să înțeleagă că sterilizarea câinilor nu este o operație dificilă care să pună viața câinilor în pericol și că aceste demersuri trebuie să devină o preocupare normală în zonele în care există mulți câini sălbatici.

Ne dorim ca, după această campanie de conștientizare, participanții să adopte o atitudine responsabilă în ceea ce privește vaccinarea voluntară a câinilor. Acest tip de campanii demonstrative vor continua în fiecare județ, în minim 3 localități importante din punct de vedere al numărului de câini hoinari prezenți.

Câini ciobănești specializați pentru paza șeptelului, donați stânelor cu pagube

Cu toate că protecţia şeptelului asigurată de câini ciobănești tradiționali este deosebit de eficientă, în Romania nu are efecte majore în zonele populate de lupi, din cauza faptului că puţini crescători de animale deţin rase de câini ciobăneşti adaptate protecţiei împotriva carnivorelor mari (în special lupi, urşi).

Soluția optimă pentru prevenirea pagubelor produse de lupi crescătorilor de animale din arealul proiectului a fost înființarea unui centru (canisă) care să achiziționeze exemplare mature şi pui şi să distribuie, în cadrul unei rețele de crescători de animale, câte o pereche de pui crescuți până la o vârstă care va permite integrarea în cadrul stânelor/fermelor.

CCanisa cu numele „Centrul de reproducere, îngrijire și supraveghere a câinilor de pază a șeptelului” (CRISCPS), a fost înființată ca anexă într-un spațiu în care funcționează Centrul de Reabilitare și Monitorizare a Carnivorelor Mari. Acest centru a fost înființat acum câțiva ani în cadrul unui proiect LIFE pe raza Parcului Natural Putna-Vrancea (o arie protejată dedicată conservării carnivorelor mari din zona Carpaților Orientali).

La canisă au fost achiziționați, pentru reproducere, 5 câini ciobănești adulți – 3 femele și 2 masculi. Pentru completarea perechilor care sunt donate au fost achiziționate exemplare juvenile provenite din părinți diferiți pentru a se evita consangvinizarea.

Până în prezent au fost donați de la canisă 48 de pui de Ciobănesc Carpatin la stânele care au înregistrat pagube produse de lupi din județele Vrancea, Harghita, Covasna, Mureș, Neamț și Bacău.

După depășirea vârstei critice și asigurarea vaccinării obligatorii (2-3 luni), puii au fost donați, gratuit, în perechi (mascul si femela). Astfel, generațiile noi vor fi utilizate, în viitor, pentru crearea și susținerea în continuare a unei rețele de câini de pază și crescători de animale.

Donarea se face pe baza unui contract juridic încheiat cu crescătorii de animale. După semnarea contractului, crescătorii de animale beneficiază de asistență cu privire la problemele legate de

starea de sănătate a câinilor și modalitatea în care se va obține un comportament de lucru adecvat prevenirii pagubelor produse de lupi.

Responsabilii din cadrul proiectului își rezervă dreptul de a lua câinii înapoi în cazul în care ciobanul/fermierul nu respectă clauzele contractului (de exemplu, lipsa de îngrijire veterinară, maltratarea câinilor etc.). Stânele/fermele sunt vizitate ulterior, la intervale regulate, pentru a se colecta informații cu privire la eficiența câinilor de pază proveniți de la CRISCPS.

Sesiuni de instruire pentru custozii și administratorii ariilor naturale protejate

Unii dintre cei mai importanți actori în

gestionarea eficientă a populației de lupi în aria

proiectului sunt administratorii și custozii

ariilor protejate (parcuri naționale, parcuri naturale

sau situri Natura 2000). Pe raza proiectului sunt 18

situri Natura 2000 cu suprafețe mari și care au ca

obiectiv menținerea statutului de conservare a

speciei Canis lupus.

În acest context, ne-am propus să asigurăm instruirea corespunzătoare a administratorilor și a custozilor care răspund de conservarea lupului la nivelul acestor 18 situri Natura 2000.

ÎÎn perioada 10-11 mai 2016, la Covasna, a fost organizat primul workshop cu administratorii siturilor Natura 2000 din arealul proiectului. În cadrul acestei întâlniri a fost evaluat nivelul de informare a personalului implicat î n m a n a g e m e n t u l a r i i l o r protejate, aceste informații fiind u t i l i z a t e u l t e r i o r p e n t r u actualizarea suportului de curs r e a l i z a t i n i ț i a l . E c h i p a d e implementare a proiectului a prezentat, în cadrul întâlnirii, următoarele informații:

Ÿ Proiectul „Implementarea celor mai bune practice pentru conservarea in-situ a speciei C a n i s l u p u s l a n i v e l u l C a r p a ț i l o r O r i e n t a l i ” (WOLFLIFE)

Ÿ Rezultate obținute în cadrul acțiunilor implementate în arii le protejate dedicate conservării lupilor

Participanții la eveniment au r i d i c a t p r o b l e m e p r i v i n d realismul datelor înregistrate la nivel local, regional și național, indicând și situații privind supraevaluarea sau subevaluarea mărimii populației. A fost, de asemenea, abordată tema comunicării între managerii de arii protejate și gestionarii de fonduri cinegetice, precum și n e c e s i t a t e a a b o r d ă r i i monitorizării populației pe suprafețe mai mari. Au fost discutate probleme privind modul în care legislația privind compensare pagubelor are sau nu i m p a c t a s u p r a d e r o g ă r i l o r aplicate.De asemenea, au fost discutate, între participanți, probleme privind administrarea întregului proces de despăgubire.

Ÿ Aspecte de biologie, ecologie și etologie a speciei Canis lupus – curs teoretic

Ÿ Reguli și instrucțiuni pentru inspecția pagubelor produse de lupi asupra șeptelului de animale domestice – curs teoretic

Ÿ Metode non invazive de evaluare și monitorizare a populațiilor de lup si specii pradă – curs teoretic

Ÿ Rolul ecologic al lupului în ecosistem, starea actuală de conservare a populațiilor de lup și măsuri de conservare practică la nivelul ariilor protejate – curs teoretic participativ.

La eveniment au fost prezente 32 de persoane, reprezentând administrațiile ariilor naturale protejate din arealul proiectului.

Pe baza datelor de contact obținute în cadrul primului workshop și a informațiilor obținute de la administratorii ariilor protejate s-a urmărit identificarea unor modalități concrete de colaborare pentru susținere reciprocă în ceea ce privește conservarea speciei Canis lupus. Al doilea workshop urmează să fie organizat până în noiembrie 2017.

Instruire pentru inspecția pagubelor

DDe multe ori lupii sunt învinuiți pe

nedrept pentru pagubele produse

de rudele lor, câinii hoinari.

Scopul acestei acț iuni este instruirea inspectorilor care p a r t i c i p ă l a c o n s t a t a r e a pagubelor, în ceea ce privește colectarea datelor medico-legale ș i î n r e g i s t r a r e a c o r e c t ă a semnelor caracteristice, pe baza cărora poate fi recunoscută specia responsabilă pentru pagube. Atribuirea incorectă a cauzei producerii pagubei poate pune pe seama lupilor, pagube produse de către câini, exacerbând conflictul dintre fermieri și lupi. O mai bună perfectionare a inspectorilor în procesul de desemnare a cauzei p a g u b e l o r p o a t e d i m i n u a numărul de pagube atribuite lupului.

În perioada 30-31.05.2016 a fost organizată prima sesiune de instruire pentru inspectorii din județele Harghita, Covasna și Mureș.

La acest seminar au participat 15 persoane - inspector i care p a r t i c i p ă l a c o n s t a t a r e a pagubelor produse de carnivore mari din județele Harghita, Covasna și Mureș, aparținând Agențiilor de protecția mediului și Gărzilor forestiere regionale, precum și medici veterinari care activează în zonele din care s-a raportat un număr mai mare de pagube produse de carnivore mari. Pe parcursul seminarului de 2 zile, participanții au asistat la prezentări teoretice și practice.

În cursul acestui seminar a fost prezentat participanților și caietul intitulat Reguli și instrucțiuni pentru inspecția pagubelor produse de lup în cadrul șeptelului de animale domestice.

Documentul are scopul de a instrui și de a sprijini inspectorii care participă la constatarea pagubelor, în ceea ce privește colectarea datelor medico-legale ș i î n r e g i s t r a r e a c o r e c t ă a semnelor caracteristice, pe baza cărora poate fi recunoscută specia responsabilă pentru pagube. Acest caiet de teren oferă indicații și instrucțiuni clare, documentate cu fotografii despre o serie de aspecte legate de inspecția pagubelor, cum sunt: dotarea necesară inspecției, analiza e x t e r i o a r ă ș i i n t e r i o a r ă a a n i m a l e l o r r ă n i t e s a u a cadavrelor, caracterist ic i le comparate a rănilor provocate de diferite specii de carnivore mari, metodologia standardizată a prelevării și păstrării probelor genetice, dar și un formular standardizat de documentare a unui incident.

Conform planificării, în perioada imediat următoare se vor organiza și instruirile aferente județelor Vrancea, Neamț și Bacău și vor fi diseminate Caietele de teren către toate persoanele care participă la evaluări ale pagubelor produse de lupi în sectorul zootehnic, către toți g e s t i o n a r i i f o n d u r i l o r d e management cinegetic și către toate circumscripțiile sanitar-veterinare rurale din arealul proiectului.

Participarea la Congresul Internațional de Zoologie al Muzeului „Grigore Antipa”

RRezultatele WOLFLIFE din acest an cu privire la monitorizarea lupilor au fost prezentate la Congresul Internațional de Zoologie al Muzeului „Grigore Antipa”.

Dintre acestea au făcut parte și rezultatele analizelor genetice ale probelor colectate pe teren, pe baza cărora am reușit să reconstruim haitele din două zone de studiu: Putna-Vrancea-Soveja-Oituz și Herculian-Harghita-Mădăraș.

Probele utilizate pentru analiza genetică, cel mai adesea, constau în fire de păr, excremente de lup, probe de urină sau probe de țesut, provenite de la cadavre de lupi colectate în timpul deplasărilor pe transecte/snow-tracking. Prin proceduri de laborator se poate extrage și analiza ADN-ul.

Analiza ADN-ului permite obținerea unor informații importante, precum: determinarea cu certitudine a speciei, identificarea individului, a sexului acestuia, precum și relațiile parentale între diferiți indivizi.

Rezultatele evaluării pe teren a populațiilor de lupi

Rezultate:

Ÿ peste 1800 km (lungimea totală a transectelor parcurse), în 100 de zile

Ÿ 551 semne de prezență lup (264 excremente, 77 urina, 89 zgârieturi, 109 urme etc.).

Ÿ 117 probe colectate pentru analiza genetică:Ÿ 100 probe analizate;Ÿ 25 de lupi identificați, pe baza probelor analizate, în zona de

studiu Herculian – Harghita-Mădăraș.Ÿ 38 stații camera-traps:Ÿ 640 zile monitorizate (număr total pentru cele 38 de stații)Ÿ 1654 video, dintre care 320 video cu diverse specii (36 lup, 54 urs,

10 râs etc.) și 600 video prezență umană (lucrători forestieri, turiști etc.)

Ÿ 33 stații wolf-howling.

ÎÎn anul 2016 echipa WOLFLIFE a studiat intensiv lupii din 4 arii protejate din Carpații

Orientali – SCI Herculian, SCI Harghita-Mădăraș, PN Călimani-Gurghiu si

PN Vânători-Neamț.

În total, a fost acoperită o suprafață de peste 2500

km2 și am utilizat 4 metode diferite,

recunoscute și utilizate la nivel internațional pentru monitorizarea populațiilor

de lup: snow-tracking/ transecte, camera-

trapping, wolf-howling și analiza genetică.

Alături de echipă, în activitățile de

monitorizare au fost implicați 4 voluntari:

Rafael Campos (Portugalia), Edina Szollosi (România), Giulia Gatto (Italia),

Donnacha Burke (Irlanda).