0ffiR0affin nn[[R[ll[llt9r

6ENERRLUI. 6. D. MfiRDNRESSU

CRMPNN IRPENTRU

0[tlPnRIn [tl[nP[[TH(1e18 -1e20)

Editura CARTEA ROfIIANEASCA S. A. BucuregtiSediul: Tipografia ,CAROL GOBL( S-sor l. St. Rasidescu.

16, STRADAfARIS, 16.

__,!Tm-I_]bm il

TABLA DE MATERIE

PARTEA I-a.

Dela inceputul operafiunilor pentru desrobirca Ardealului p0nilaofensiva din Aprilie 1919.

I. Cousiderafiuni generaleII. Situalia politict 9i militari a Rominiei, la data reluirii opera-

fiunilorIII. Operaliunile armatei din Transilvania, dela trecera Munlilor

Carpali pinEla atingerea Muregului .

IV. Conlinuarea operatiunilor, dela linia Muregului pinila ocuparearegiunei Dej-Cluj-Turda . .

V. Continuarea operafiunilor, dela ocuparea regiunii Dej-CIuj-Turdapinila ocupar€a zonei Sighet-Baia Mare-Zsibo-Zaliu-Maroslllye-Bukova

VI. Acfiunea armatei rominegti pindla ofensiva din Aprilie lglg .

PARTEA ll-a.

Dela ofensiva din eprilie 1919 pindla ofensiva din lulie 19t9.

VIl. Justificarea acliunii floastre ofensive din Aprilie lgtgVIll Forlele unguresii gi ale noastre . . .

lX. Misiunea armatei din Transilvania 9i gruparea for(elor noastreX. Planul nostru de campanie

XL Desfigurarea acfiuniiXll. Acoperirea pe Tisa gi activitatea arnatei e operaliuni in teri-

toriile noui ocupateXIII. Acfiunea ofensivi a trupelor rosii ungare contra Ceho-slovacilorXIV. Ocuparea Aradului gi Banatului

PARTEA III-a.

Dela ofensiva Ungurilor din lulie pinila pron'unlarea contraofensivei noastre.

XV. Consideraliuni generale .

XVI. Organizarea armatei maghiareXVll. Gruparea forlelor Ungare in vedere acliunei ofensive

9

l2

15

l722

3334384042

6874

82

879l98

194

XVIll. Planul de campanie al Comandamentului suprem maghiar . . l0lXIX. Oruparea forfelor romAnegti 103XX. Privire generald asupra situatiunii inamicului 9i a noastrS, ln

ajunulofensivei. ". 110XXl.Desflqurareaacfiunei .. " " ll3

PARTEA IV-a.

Dela pronunfarea eontraofensivei noastre contra Ungurilor pAnilaevacuarea ungariei.

XXll.Pregitireacontraofensivei .... 135XXIII. Misiunea 9i planul nostrude atac . . t40XXIV. Gruparea fortelor noastre l4lXXV. Dispozifiuni de detaliu pentru indeplinirea misiunii gi executarea

planuluideatac .;.. 143XXVI.DesfIgurareaacfiunii .. o o. 145

XXVlt. Activitatea armatei romAnegti pe timpul ocupirii Ungariei . . 170

PARTEA V-a.

Evacuarea Ungariei gi fixarea grinicerilor pe frontiera definitivi.

intrucAt editorulpunctul de vedere a

edigia reprodu

Muzer

Acest demers a reut

n

F'

h

Il,It'E

I

CRilPNNIRFEItTRO

E

r

b

DESROBIRER RRDERLUIOIsl

:

OCUPARER BUDRPESTEI(191 gr- 1980).

PARTEA ,I-a. :

Dela inceputul operaliunilor pentru desrobireaArdealului pinE Ia ofensiva din Apritie 1919.

.1. Consideraliuni generale.

Situatia creatX Rominiei, prin pacea dela Bucuregti, echivalicu o robie a lntregului neam romdnesc. Ea nu putei fi privit[, agidar, decit ca o necesitate de moment, rezultatd din tridarea firiprecedent a armatelor rusegti.

Romlnia, in urma sugrumirii ce i se aplicase, nu puteb aveh de-cit o singurtr linti: salvarea armatei.

In adevir, din Maiu pdnE in Octombrie 1918, nta rimas sfor-

fare neincercati pentru negtirbirea ogtirii noastre. Pretenfiuniledu;manilor se loviau continuu de rezistenla gi patriotismul lumi-nat al Rominilor str6nsi in coltigorul neinvadat al Moldovei. Ar-mamentul eri ascuns cu ingrijire, spre a nu fi predat vrijmagului.In fine, efectivele, ce ni se tiglduiau sub cele mai injurioase a-

rneninfdri, erau mereu sporite de cXtre bravii nogtri ostagi, cari nu

il

i

g

II

i

i

Ii

voiau si se demobilbizeze gi si se reintoarcX sub aplsarea teutonXdin teritoriul ocupat.

Intre timp, numeroasele incerciri ofensive ale dusmanului, in-dreptate cu furie pe frontul de vest, se pribugiau si slibiau con-siderabil for{ele lui, pe cAtL vreme, acele ale aliatilor, allturi decari ne sacrificasem din belgug, sporiau continuu.

La data de 15 lunie 1918, echilibrul este pentru totdeauna ruptin {avoarea aliafilor, astfel, cL somErile, ce ni se liceau la Bucu-regti, pentru disolvarea armatei noastre, din ce in ce mai greuputeau fi aduse la indeplinire de dusman, din lipsd de mijloace deconstringere.

Sh6ngi de aproape in lupta decisivd, ce se angajase pe frontulde vest, Germanii i9i subfiaseri neincetat diviziile din Muntenia,astfel, ci la inceputul lui Octombrie, atunci cind Bulgaria eriscoasr afarr din cauzi, armatele franceze nu mai intAmpinari laDundrea decat o rezistenti descusuti, din cauza slrbiciunii adver-sarului gi a reintrxrii in scen6 a armatei romdnesti (2g octombrie1918), care-conform inlelegerii prealabile gi la apelul comanda.rnentului francez-pornegte cu tot lanul contra dusmanului, rd,masinci in teritoriul nostru ocupat

ora supremi a victoriei sunase gi pentru mult incercata armatrrornAneasc6.

II. Situalirlal

Rusia egise c

cu Cermanii gitoriul nostru. Iveam acum lacare ne declaraarmatd {rebuii

Ungaria nu s

{ie constrAnsi,qi minoase alemata ei, pe caglsei ajutor 9iGeneralul Frarnoscute noui pr

Serbia, aliatifa{X de noi Stnoastre cu ea, (

dintre punctelrjertfisem aliturconti deci pe :

Bulgaria ocutoati Dobrogeagteau. Armistigrde loc de intercparatoare ale r

putea fi sacrifiristoria popoaredeparte {inutur,

I'

-F

apesarea teutonE

ele dusmanului, in-si slibiau con-

rliafilss, alituri de

totdeauna ruptse ficeau Ia Bucu-ce in ce mai greupsi de mijloace de

agajase pe frontuldin Muntenia,

cind Bulgaria erinai intAmpinari la

slibiciunii adver-(28 Octombrie

b apelul Comanda.drsmanului, rXmas

incercata armatl

II. Situalia polifici gi rnilitari a RornEnieila dala relu5rei operaliunilor.

Rusia esise din scen5, insl armatele ei revolutionare fraternizaucu Oermanii si ele nu puteau uith, ci au fost dezarmate pe teri-toriul nostru. In loc de o Rusie laristi aliati, dar riu voitoare, a-veam acum la risirit o Rusie revolufionari, dugminoasi pe fafi,care ne declarase rlzboiu in mod oficial. O parte din mica noastrlarmati trebuii deci, sI stei cu arma in m6.ni, in lungul Nistrului.

Ungaria nu se putel obicinui cu ideea, ci fiind invinsi, avei sX{ie constrAnsi, sI renunte pentru totdeauna la finuturile frumoasegi minoase ale Ardealului si deci, isi retrEgei din toate pir{ile ar.mata ei, pe care o reorganizl si inarmi contra noastri. Ea igigXsei ajutor 9i incurajare in condifiunile armistifiului acordat deGeneralul Franchet d'Esperey, care ignorase revendicirile recu-noscute noui prin tratat si oprise inaintarea trupelor noastre.

Serbia, aliata noastrl de totdeauna, ignori orice moderaliunefafi de noi si, in belia victoriei, trecir peste indatoririle alianteinoastre cu ea, ocupind in intregime Banatul, care constituii unuldintre punctele de cipetenie ale aspiratiunilor, pentru cari nejertfisem alituri de ea. Puteam gi eram indreptitifi a nu rnaiconti deci pe amicitia si alianla acestui popor.

Bulgaria ocupi incl, cu consimfimintul marilor nostri aliati,toatl Dobrogea, pe care nici Cermanii, aliafii lor, nu le-o recuno-gteau. Armistifiul, incheiat la prlbusirea Bulgariei, nu tinei seamide loc de interesele Rominiei, care se sbltei incl in ghiarele aca-paratoare ale dusmanilor, contra cXrora isi sacrificase tot, ceputea fi sacrificat. Asistam astfel la o situalie firX precedent inistoria popoarelor: ca invinsul si menfini si sX cotropeascE maideparte finuturi, cari au fost ale invingitorului.

10

In rezumat deci, alialii uitaseri leglturile contractate, gi, desireintrali in luptI dupi cererea lor, invocau pacea ce din vina lor nis'a impus la Bucuregti, spre a se desinteresi complect de laranoastri. Eri deci necesar, ca aducerea Ia indeplinire a acelor ceni stau promis 9i recunoscut in scris de ei, si le infiptuim cupropriile noastre forfe.

Situa{ia noastrl militarI, in acel moment, nu er}. dintre celemai strIlucite, clci, pacea dela Bucuresti impunindu-ne un efectivredus al oamenilor sub arme, am fost sili{i, s{ demobilizlm invara anului 1918 toate contigentele de militieni 9i rezervigti, men-finind sub arme numai 4 contigente: 1916, 1917, 1gl8 9i 1919.

Afar5 de Diviziile IX-a si X-a, precum si I-a si II-a de cavalerie,concentrate in Basarabia, restul armatei eri dislocat cu diviziile dinMoldova in garnizoanele lor de pace, iar diviziile din Muntenia,Dobrogea 9i Oltenia erau grupate in diferite regiuni die Moldova-

Armituri 9i muniliuni erau in cantititi relativ suficiente, lipsiauinsi animalele de tractiune pentru unit?itile de artilerie si diferi-tele trenuri.

Cavaleria, de asemeni, rXmisese dupX rlzboi cu cai pufini sisl5bifi, din cauza lipsei de furaj, datoriti faptului, ci teritoriulMoldovei, prea mic chiar pentru nevoile propriei noastre armate,a trebuit sX aprovizioneze gi o numeroasi armatX rusi.

Imbrlcimintea din magaziile de mobilizare ale corpurilor, casi acea existenti in restul depozitelor, nu erl suficienti decdt pen-tru un efectiv restrins.

In privinta hranei oamenilor, depozitele din Moldova ar fi pu-tut face fa!5 pentru un timp nevoilor armatei; Iipsiau insd mijloa-cele de transport necesare.

Eram redugi deci si din punct de vedere militar tot Ia propriilenoastre mijloace, totusi acfiunea trebuii inceputi, cu ceeace aveam.

Mobilizarea a fost ordonati pe ziua de 2-8 Octombrie lglg.Au fost mobilizate la inceput numai diviziile, cari isi aveau re-

gedinfa in Moldova. Diviziile din Muntenia si Oltenia nu puteaufi mobilizate, intrucdt oamenii demobilizafi erau plecafi ra vetrelelor din teritoriul ocupat. Mobilizarea lor nu se puteaincepe, de-cAt dupi transportul pdrtilor active in garnizoanele de regedinf5,ceeace, in situafia de atunci a transporturilor noastre, nu se puteaface inainte de Martie 1g19.

Marele cuartier general a dispus chemarea sub arme numai a 4

contingente: lglmobilizate numairdti mai jos.

Diviziile Corprterminind cele d:fel: Divizia VII-a

Divizia I-a decu diviziile Corprnile din Transily

t7

Ghactate, gi, desice din vina lor ni

cocplect de faraa acelor ce

ri le inflptuim cu

eri dintre celeun efectiv

ri dernobilizXm in

$i rezervigti, m€n-7, 1918 si 1919.

9i II-a de cavalerie,cu diviziile din

iile din Muntenia,i die Moldova-

srficiente, lipsiauartilerie gi diferi-

cr cai putini 9ii, cX teritoriul

noastre armate,rusi.

ale corpurilor,. caruficienti decit pen-

lloldova ar fi pu-

; lipsiau insi mijloa-

tot la propriilecu ceeace aYeam.

Octombrie 1918.cart rsr aveau re-

9i Oltenia nu puteauu plecafi la vetrele

;n se puteaincepe, de-pizoanele de resedinfi,pr noastre, nu se putea

i:ea sub arme numai a 4

p

{lW&}..

contingente: tr912, 1913, 1914 si 1915, stabilind pentru diviziilemobilizate numai oarecare norme de organirare, cari le vom a-rXti mai jos.

Diviziile Corpului IV armatX, dislocate in garnizoanele de pace,terminind cele dintii mobilizarea, au fost destinate a operb ast-fel: Divizia VII-a in Transilvania, iar Divizia VIII-a in Bucovina.

Divizia [-a de vinltori terminind rnobilizarea in acelasi timpcu diviziile Corpului IV armatl, a fost destinatl pentru operatiu.nile din Transilvania, impreuni cu Divizia VII-a.

F

IIl. Operafiunile armalei din Transilvania,dela lrecerca munlilor Carpali p8nila

alingerea Muregului.

dela Alba-Iulia,toate provinciiltfinitivd. a Ardeatrecut Munlii C;a da fra{ilor lovutul 9i viata lo

Pentru operadati numai Div:fie intdrite si cmisuri ce mobiIn acest scop, irpele acestor 2 ddin garnizoanel,Neamf (Schita lmXnesti gi AsEu

Avantgarda I

-Borszel(-To;zile ale lunei Nrvalea Muregulu

Avantgarda Ila Palanca, in a

itinerarul Palarpe valea Oltulu

Sub protectialor Vll-a si I-aitinerarul avantgiunea TopliczvAnitori in regi

Odat5 cu ocu

rAndu-se stdpirsi din valea Oltfost ldrgite; intate a lunei Norstrila; iar Divizpind regiunea (

Deci, pAnllaocupase partea r

si partea de sur

nitori ocupase'heiu si Bragov,

I

I

Situatia in fosta monarhie austro'ungarX, in cursul lunei Noem-brie 1918, eri dintre cele mai critice. Dupd tnfringerile depefron-tul italian si depe fronturile din Rominia gi Galifia, armata austro-ungari s'a rispindit in unitXfi rlsleie, cari, intorcindu-se in gar-nieoanele respective de pace flrl ordin 9i fXrI a asculti de gefi,

s'au dedat la acte de bolgevism, transform3ndu-se in bande purta-toare de jaf gi de criml. Mai cu seami, satele si localititile romA-

negti din Ardeal erau la discretia furiei acestor bande, cari, sub

masca bolqevismului, continuau politica de govinism, prin persecu-

{ii selbatice contra Rorninilor. Dar, daci RomAnii din Ardeal nugi-au pierdut nicicind congtiinfa nafionali, suslinind-o cu marisacrificii in decursul atAtor veacuri, cu atdt mai mult ea a inceputsi reaclioneze acum, cind erl clar, ca lumina zilei, c6 a ajuns vre-mea incetirei stdpAnirei asupritoare, dind loc dreptului la vialntuturor popoarelor.

Ccnglomeratul de na,tionalitlfi, care pinl eri se numei monar-hia austro-ungarl, ne mai putind diinui nici o clip{, fiind simbo-lul nedrept5lii gi al crimelor, neavAnd un corp, in care sI vibrezeacelasi suflet, se disociase, se pribugise. Fiecare nalionalitate,simfind sosirea ceasului mult agteptatei mintuiri, a inceput s[ re-acfioneze pentru cAgtigarea dreptului la vieatX, prin acte si intru-niri pagnice, firi selbitXcii, fXri crime.

Pentru aplrarea intereselor lor nationale, Rominii din Ardealgi-au format comitete nalionale in fiecare localitate 9i, ca sl pareze

furia selbatici a Ungurilor, au infiinfat girzi nafionale.Adunareamireallidinziua de 1B Noembrie (l Decembrie) 1918,