ROMANIA JUDETUL SALAJ

CONSILIUL JUDETEAN

450058, Zardu, Plop 1 Decembrie 1918, Nil?, Telefon:. 40 260 662 035 / • 40 260 614 120, Fax: • 40 260 661 097, email: office@cjsbro, web: www.cispa

PRESEDINTE Nr.9826 din 26.08.14.2014

CLARIFICARE LA DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE ANEXATA INVITATIFI 1W PARTICIPARE NUMARUL 363859 DIN 21.08.2014 PUBIACATA IN SEAP PEN 111U

PROCEDURA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE ACIIIZITIE PUMACA AVAND CA OBJECT: EXECUTIE LUCRARI IN CADRUL PROIECTULUI

"CIRCUITUL BISERICILOR DE LEMN DIN TRANSILVANIA DE NORD — JUDETUL SALAJ"

Avand in vedere solicitarile de clarificari deptisa de un operator economic , preeizfim

urnikoarele :

Intrebare: 1

Referitor la procedura "CIRCUITUL BISERICILOR DL: LEMN DIN ! Dr NORD —.IUD .SALAJ" va solicitam"Caietele de sarcini"alcrente @Hoer LULU 4.1;1

Wispuns: 1

At4at prezentei regAsiti documentele solicitate.

Mentionfim ca avind In vedere ata4area acestor doeumente ulterior datei invitalici de participare

publicate in SEAP, Autoritatea Contraetanta va modifica termenul de depunere/desehidere

ofertelor prin publicarea unei erate in acest sens.

PR4EDINTE, Tib riu Marc

9a,12,)1

rn a r C. CJ NJ 1.)

CAIETE DE SARCINI

pentru I ucrarea

"CIRCUITUL BISERICILOR DE LEMN DIN TRANSILVANIA

DE NORD - JUDETUL SALAJ"

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDETEAN SALAJ

PROIECTANT: S.C. DAMAR CONSULT S.R.L.

10 34)

de m a r- C) IV S

CUPRINS

1. Terasamente drum ci platforme

2. Fundatie din balast

3. Strat din agregate naturale stabilizate cu ciment

4. Imbracaminti bituminoase realizate la cald

5. Trotuare amenajate

6. Dispozitive de colectare ci scurgere a apelor pluviale

7. Betoane

8. Lucrari anexe : semnalizare rutiera verticala, marcaje rutiere, pozitionare hidranti, canine de vizitare

2(134)

223

dxmar e C O 0 S 0

CAIET DE SARCINI NR. 1

TERASAMENTE DRUM $1 PLATFORME

ART.1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru

modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si

normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului/Consultantului verificari suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduce la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.

2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Clientul/Consultantul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE FOLOSITE ART.3. PAMANT VEGETAL Pamantul vegetal existent va fi mutat si stocat departe de lucrarile de terasamente. Toatele taluzele de b lucrare vor fi acoperite cu pamant vegetal si plantate cu iarba

imediat dupa terminarea lucrarilor de terasamente corespunzatoare. Planul de lucrari de terasamente dat de Consultant va detaila masurile luate pentru pamantul vagetal existent.

Furnizorii de pamant vegetal vor alege pamant vegetal din partite locului, adecvat vegetatiei.

ART.4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 4.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se

folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelul 1.a si 1.b.

3(134)

Materiale pentru lucrari de terasamente Tabel is

Denumirea si caracteristicile pricipalelor tipuri de pamanturi

Simbol Continutul de granule fine in %a masei totale

0.005mm 0.05mm

Coeficient de neuniformitate

Un

Indicele de plasticitate

pentru fractii sub 0.5mm

Umflare libera UL%

Calitate ca material pentru

terasamente

Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea mai mare de 2mm reprezinta mai mult de 50%

Cu foarte pufine part] fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la inghet-dezghet si la variatiile de umiditate

1 a <1 <10<20 >5 0 Foarte buna

Idem 1a, insa uniforme (qranulozitate discontinua)

lb <5 Foarte buna

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2mm reprezinta mai mult de 50%

Cu parti fine; neuniforme (granulozitate continua ) sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet insensibile la variatiile de temperature

2a <6<20<40 >5 <10 Foarte buna

Idem 2a, insa uniforme (granulozitate discontinua)

2b <5 Buna

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2mm reprezinta mai mult de 50%) cu liant consfituit din pamanturi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu liant prafos sau argilos

Cu mai multe patti fine; foarte sensibile la inghet-dezghel; fractiunea fina prezinta umflare libera (contractie) recluse;

3a >6>20>40 >10 <40 Mediocre

Idem 3a insa fractiunea fina prezinta umflare libera media sau mare

3b >40 Mediocra

4034)

N fV

I=1 rn r a C 0 IV J LJ

Tabel lb

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

Simbol Granulozitate Indicele de plasticitate

pentru fractii s sub 0.5mm terasamente

Umflare libera U150

Calitate ca material pentru

Conform Cu Casagrande Nomogram

1. Pamanturi coezive: nisip prafos, prat nisipos, nisip argilos, prat, praf argilos nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila,argila grasa

Anorganice cu compresibilitate si umflare libera redusa, sensibilitate mijlocie Is inghet-dezqhet

4a

p<0.73(wo 20)

<10 <40 Mediocre

Anorganice, Cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau media, toarte sensibile la inghet-dezghet

4b

60

50

40

30

20

10

0 STAS 1243/88

70 <35 70 Mediocre

g organice, (MO>5%) Cu compresibilitate si umflare libera reduse sau medie, sensibilitate mijlocie la inghet- dezqhet

4c <10 <40 _ Mediocre

0 anorganice, cu compresibilitate si umflare libera mare sau medie, sensibilitate mijlocie la inghet- dezdhet

4d >35 >70 Rea

Rea

Searle rea

@

10 20 30 40 50 60 70 80 9C --

organice, (MO>5%) cu compresibilitate mijlocie si umflare libera reduse sau medic, sensibilitate mare la inghet-dezghet

4e <35 <75

organice, (MO>5%) cu compresibilitate mare si umflare libera mare sau medie, sensibilitate mare la inghet-dezghet

4f >40

5(134)

N AS)

1=1 e m a r- C. C.) 1,J S. L./

4.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in once conditii climaterice si hidrologice, la once inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

4.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in once conditii climaterice, hidrologice si la once inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

4.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.

4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1 b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Consultant.

Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 cm.

4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1 b este rea este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

4.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Consultantului cu masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.

ART.5. APA PENTRU COMPACTARE 5.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie

sa contina materii organice in suspensie. 5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul "Consultantului" in afara de

terasamentele din spatele Iucrarilor de arta. 5.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea

nu se va face decat cu aprobarea Clientului/Consultantului in care se vor preciza si modalitati de utilizare.

ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor

erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai man de 100 mm.

6(134)

E=I a m a 11-- C: O NI

ART.7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 7.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor

caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2. NOTA: Materialele provenite din excavatia in stanca sau roci se vor folosi la terasamente cu respectarea conditiilor din tabelul de mai jos.

Tabel 2

Nr. crt

Caracteristici care se verifica

Frecvente minime Metode de determinare conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea parnantului 1913/5-85

2 Limita de plasticitate utilizat insa cel putin 1913/4-86

3 Coeficientul de neuniformitate

o incercare la 5.000 mc 1243-88

4 Caracteristicile de compactare

Pentru pamanturile folosite in rambleele din spatele zidurilor si parnanturile folosite

1913/13-83

5 Umflare libera la protectia rambleelor 1913/12-88

6 Sensibilitate la inghet, dezghet

o incercare la fiecare 1.000 mc. 1709/3 - 90

7 Umiditate Zilnic si la fiecare 500 mc 1913/1-82

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETAJUL LUCRARILOR 8.1. De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt

materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.

8.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.

8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2.

7(134)

L13,(ite emer

C 0 NJ LI L T

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profit in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.

8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materialize prin tarusi si sabloane urmatoarele:

- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax; - punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); - inclinarea taluzelor.

8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.

8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.

Aceasta operatie nu poate sa fie efectuata decat dupa ce obtine aprobarea "Consultantului" in scris, cu cel putin 24 de ore in devans.

8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.

ART.9. LUCRARI PREGATITOARE 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se execute urmatoarele

lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: - defrisari;

curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente; aprobarea de catre Consultant a Procedurilor tehnice de Executie pentru lucrarile de terasamente. 9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor

si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile. Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos

rezultat se face pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legate. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai

mica de 2 m precum si la deblee. 9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se

face pe intreaga suprafata a amprizei. 9.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei

drumului si a gropilor de imprumut. 9.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in

depozit definitiv, evitand once amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.

9.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.

9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi

8(134)

27_9

111=i a If T1 el r

MB C: O N S o

evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.

9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art.4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5 punctul b.

9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "Consultantul" sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.

Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

ART.10. MISCAREA PAMANTULUI 10.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din

sapaturi in prof ilele cu umplutura a proiectului. 10.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii

realizarii in ramblee in sensul prevederilor din art.4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite in sensul art.4 vor fi transportate in depozite definitive.

10.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.

10.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii "Consultantului".

10.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze "Consultantul" si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura.

10.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, complete sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale "Tabloul de corespondenta a pamantului" prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de imprumut.

10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor-"Tabloul miscarii pamantului" care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamantului" stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii "Consultantului" in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor. Tabloul miscarii pamantului trebuie sa fie dat spre aprobare Consultantului in termenul specificat in Caiete de sarcini, Specificatii Generale.

ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE 11.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de

imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii "Consultantului". Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile

9(134)

=lamer IN C; CD. NI rS lJ

inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca "Consultantul" considera ca este necesar, de:

o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini, in ce priveste gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei; acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din gropile de imprumut dat de proprietarul terenului. 11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta

urmatoarele reguli: Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a "Consultantului", sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu cu conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit executate. Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;

- In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. 11.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum

urmeaza: -

fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;

- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor. In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului

si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace

inzapezirea drumului. 11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu

compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.

11.5. ''Consultantul" se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara

10(134)

234

amar C. O NJ L-1

ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.

11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi ca si celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina Antreprenorului.

ART. 12. EXECUTIA DEBLEELOR 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de

pregatire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre "Consultantul" lucrarii.

Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.

12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe protilele transversale. Adancimea stratului rutier existent trebuie sa fie verificata pe santier in timpul lucrarilor de terasamente iar adancimea sapaturii de-a lungul drumului va fi ajustata pentru a se garanta ca stratul rutier existent este drenat adecvat.

12.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie "Consultantul" lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.

12.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, "Consultantul" va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului.

12.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta "Consultantului" care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.

12.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 in sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.

Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0 : 1,5

Pamanturi marnoase 1,0:1,0...1,0:0,5

Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 0,1...1,0

Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleelor

1,0:1,5...1,0:1,0

Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1

Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

de la 1,0:0,1 pana la pozitia verticala sau chiar in

11(134)

032_

e rn r C 0 NI

consola

In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.

12.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

12 8 Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebuie sa is de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat "Consultantul".

12.9. Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 5.

12.10. Excavarea prin rupere a rocilor de catre explozivi nu este permisa si taierea rocilor se va face cu prin spargere. Daca este absolut necesara folosirea explozibilului, si dupa aprobarea Consultantului, trebuies tinut cont de urmatoarele:

- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei - cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand once rise de degradare a

lucrarilor proiectului. 12.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent

si in special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.

Duna executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este peste tot atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara care este necesara.

12.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.

Profilul Tolerante ADMISE

Roci necompacte Roci compacte

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +1- 5 cm +/- 10 cm

Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii

12.13. Metoda utilizata pent u nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de parnant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in art.14.

12.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la umezire "Consultantul" va prescrie:

- in perioada ploioasa: extragerea verticala

12(134)

233

1=1 a m a r— C 0 IN S

- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 procente umiditatii optime Proctor normal. 12.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduce

lucrarile de asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa mentina o pants suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art.8 lucrari care sunt comune atat

sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari, pregatitoare dupa cum urmeaza:

13.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime de 0,20 m si distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale.

Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de "Consultant".

13.2. In completarea pregatirilor prevazute la art.9, pamantul din terenul de sub rambleu, va fi compactat pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5 Gradul de compactare verificandu-se cu frecventa de 3 determinari la 250 m de banda de drum.

ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR 14 1 Prescriptii generale 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile

terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de "Consultant". Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.

14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 14.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor

minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de "Consultant" sau reprezentantul sau la propunerea Antreprenorului.

14.2. Modul de executie a rambleelor 14.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil

orizontale, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.

Daca dificultatile speciale, recunoscute de "Consultant", o impun straturile elementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.

14.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

13(134)

=Is rri a r C 0 NI

Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de marl pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor alte precizari aceste pante vor fi de minimum 5%.

14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mad, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:

- impanarea golurilor cu pamant - asigurarea tasarilor in timp - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe

cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. 14.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de

compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-I aduce la valoarea umiditatii optime.

14.3. Compactarea rambleelor 14.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de

compactare Proctor normal prevazute in STAS 2914 - 84 conform tabelului 5.

Tabel 5

Zonele din terasamente la care se prescrie gradul de compactare

Pamanturi

necoezive coezive

imbracaminti permanente

imbracaminti semipermanete

imbracaminti permanente

imbracaminti semipermanente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h de h: < 2,00 m

h: >. 2,00 m

100 95

95 92

97 92

93 90

b. In corpul rambleelor la adancimea (h) sub patul drumului: h: <0,50 m

0,5 < h: < 2,00 m h: >. 2,00 m

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

c. In deblee pe adancimea de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100

14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "Consultantului" cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 5 cu utilajele folosite pe santier.

In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cafe un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta Antreprenorul va trebui sa ralizeze o noua plansa de

14(134)

n5-

lamer S 1/

incercare dupa ce va educe modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.

In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.

14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

14.4. Controlul compactarii Starea rambleului este controlata prin supravegherea "Consultantului" pe

masura executiei in urmatoarele conditii: a) controlul va fi strat dupa strat; b) se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica

din tabelul 6 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

Denumirea incercarii Frecventa minimala a incercarilor

Observatii

Incercarea Proctor 1 la 5.000 me Pentru fiecare tip de pamant

Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat

Determinarea gradului de compactare

3 la 250 ml de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.

Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat decal daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

14.5 Profile si taluzuri 14.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare

profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul

de sarcini speciale prin metoda rambleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara

celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. 14.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea

portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 7.

15(134)

=la m r-N.

label 7

Natura materialului in rambleu H max m

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau prat argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

14.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai marl decat cele aratate in tabelul 7 dar pana la 12,00 rn, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1,5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.

14.5.4. In ramblee mai inalte de 12,00, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5, conform STAS 1914-84 si tinand cont de tabelul 8.

14.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime h max. pe verticala date in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8

Panta

terenului

de fundatie

Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare interna in grade

5° 10° 15°

b) coeziunea materialului KPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

lnaltimea maxima a rambleului, hmax, in m

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1:3 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm

16(134)

237-

a M SI r- C7. CD NI S LJ

- profit platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/-10 cm

Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de project este de + 50 cm. 14 6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la umezire 14.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si

nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, "Consultantul" lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:

- Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil. Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare; Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;

- Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si reluarea ulterioara a compactarii. Pentru aceste pamanturi "Consultantul" va putea impune Antreprenorului

prescriptii speciale in ce priveste evacuarea apelor. 14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stfincos 14.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi

organizata de maniera de a obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. In cei 0,30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0,20 m.

Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. "Consultantul" va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. lntercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat este interzisa.

14.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindrii vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:

- reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi masurat in me dupa compactare

S - reprezinta suprafata masurata intr-o zi ; utilajul de compactare deplasandu-se cu viteza stabilita in timpul experimentarii. Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare

controlat prin incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bah si un raport E2/E1 inferior Iui 0,15.

Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.

17(134)

23-d

c:I a mar C, NJ S

14.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material stancos art.12 tab.4.

Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe jumatate din grosimea lor.

14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase 14.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu

imbracarea taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune. Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii

cerute. 14.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei

nisipoase pe intreaga grosime a stratului elementar. 14.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la

art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.

14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor la limita lucrarilor de arta 14.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele

vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.

14.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor permitand obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.5.

Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii "Consultantului" sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.

14.10. Protectia impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale

si inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ulfimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-

se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici

un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stancos. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa he taiate.

La sfarsitul santierului si inainte de receptia finale santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri ebulate.

ART.16. FINISAREA PLATFORMEI 16.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat

respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.

In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:

18(134)

2:3 9

lamer C: 0 NI S. Ll

- la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, la latimea intreaga - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. 16.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele,

platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri bra sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat

in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.

Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire.

Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.

Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care

acestea pot fi evacuate prin gravitatie. Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca

necesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre "Consultant" si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.

ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si

pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.

In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a "Consultantului" toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.

ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului si amprizei drumului - verificarea pregatirii terenului de fundatie - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat - controlul grosimii straturilor asternute - controlul compactarii terasamentului - controlul caracteristicilor platformei drumului - controlul capacitatii portante. 20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a

verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

IN

19(134)

) 14

=I a mar C: 0 IN 3.

20.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea pregatirii terenului de fundatie 20.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul,

s-a indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.

20.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare.

20.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.

20.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii conform instruaunilor tehnice departamentale - indicativ CD 31-94.

20.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stanga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 20 in 20 m.

20.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mutt 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt conform tabelului 9.

20.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.

20.11. Verificarea calitatii si starii pamantului Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici

ale pamantului conform tabelului 2. In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea

in starea uscata. 20.12. Verificarea grosimii straturilor asternute Grosimea fiecarui strat de pamant asternut Ia executarea rambleului va fi

verificata, ea trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite Ia compactare.

20.13. Verificarea gradului de compactare Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare

strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata,

mijlocul si de la baza stratului cand acesta are grosimi mai mad de 25 cm si numai de Ia suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.

20(134)

att

cl a rn a r C O IV 53 4-1

Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.

20.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatore celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

20.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat limp cat rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.

20.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.

20.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei

terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul platformei drumului.

20.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului.ln ce priveste suprafatarea platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art.12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.

Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din proiect. 20.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu

deflectometrul cu parghie. La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului si la nivelul

superior al terasamentelor sub stratul de forma se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 kN are valori mai mici decat cea admisa conform tabel 9.

Tipul de pamant conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450

Atunci cand masurarea deformatiei elastice nu este posibila, cu aprobarea Consultantului, se pot utiliza alte metode de determinare a capacitatii portante standardizate sau agrementate. In cazul utilizarii metodelor de determinare a deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4-89) frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe sectiuni de drum de maximum 250 m.

21(134)

emer C 0

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.

ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 21.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea

de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.

21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre "Consultant" si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.

21.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

- trasarea si sablonarea lucrarii decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare

- terenului de fundatie in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii. 21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia

organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finale. ART.22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR 22.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va

proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie nature pamantului din corpul drumului concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini 2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu stint realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze) lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei se observe fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc. nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere. ART.23. RECEPTIA FINALA La receptia finale a lucrarii se va consemna si modul in care s-au comportat

terasamentele in perioada de garantie si daca au fost intretinute corespunzator.

at(

22(134)

r=1 a m r- c-2. <z) N S Li

CAIET DE SARCINI NR. 2

FUNDATIE DIN BALAST

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de

fundatie din balast sau balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.

El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.

1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul patronului acestor drumuri.

ART.2. PREVEDERI GENERALE 2 1 Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur

strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Consultantului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Consultantul" Beneficiar va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE

ART.3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec

optimal, cu granula maxima de 71 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau

inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate (STAS 662-89).

3.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

23(134)

all rn r IL)

Tabel 1

CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE

a METODE DE VERIFICARE

CONFORM STAS BALAST BALAST OPTIMAL

0 1 2 3

Sort 0-71 0-71

Continut de fractiuni % maxim: sub 0,02 mm

sub 0,2 mm sub..7,1 mm sub 31,5 mm sub..71 mm

3

15-70 48-85 100

3

30..A5 60-75 100

1913/5-85

4606 - 80

Granulozitate continua sa se inscrie intre limitele din tabelul 2 4606-80

0 1 2 3

Coeficient de neuniformitate (Un), min 15 730-89

Echivalent de nisip (EN) min 30 30 730-89

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 35 30 730-89

3.4. Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31 (40)-71, fie direct din balast daca indeplineste conditiile din tabelul 1.

3.5. Limitele de qranulozitate ale acireqatului total in cazul balastului optimal sunt aratate in tabelul 2.

Tabel 2

Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu latura ochiurilor respectiv diametrul de ...

granulozitate 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0

0-71 inferioara 0 4 30 60 100

superioara 3 10 45 75 100

3.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul

24(134)

damar J

de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor

efectuate de laborator. 3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in

functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. 3.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si

depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor. 3.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal

aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

ART.4. APA Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua

publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.

Actiunea,procedeul de verificare sau caracteristici

ce se verifica

Frecventa minima Metoda de determinare

conform STAS

La aprovizionare La locul de punere in opera

0 1 2 3 4 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat -

2 Determinarea granulometrica 0 proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

4606-80

3 Umiditate

0 proba pe schimb (si sort) si on de cafe on se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice

4606-80

Rezistente la uzura cu 0 proba la fiecare

25(134)

211

1=1 a n-1 r-N,

4 masina tip Los Angeles (LA) lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort)

730-89

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se

stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: pdu max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul

santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %

in vederea stabilirii gradului de compactare gc. p d.u.ef.

gc. _ x 100 p du max.pM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI ART.8. MASURI PRELIMINARE 8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa

receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal.

8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie Ia acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul Ia autostrazi sau Ia lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in once punct al traseului Ia cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.

26(134)

damar C: C.) NJ S

8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

ART.9. EXPERIMENTAREA PURER!! IN OPERA A BALASTULUI 9.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze

aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m

si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie

curente, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.

9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "Consultantului", efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea optima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in me

S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de

fiecare utilaj se cumuleaza. 9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector

de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi

la urmarirea calitatii lucrarilor. ARTA°. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau

balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face cu atelierul de compactare

stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de

27(134)

m a r-N, el.' 1)

fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3.

10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mad de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.

10 6 Este interzisa execufia din balast inghetat. 10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada

sau cu pojghita de gheata.

ART.11.CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI 11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor

face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.

label 4

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la locul de punere in opera

Metode de verificare

conform STAS

Incercare Proctor modificata 1913/13-83

2 Determinarea umiditafii de compactare minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat 4606-80

3 Determinarea grosimii stratului compact minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare 0/S zilnic

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata

minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si

minim 5 puncte pentru suprafete > 2000mp ... 5000mp

1913/15-75

6 Determinarea capacitafii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cafe doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 20 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m

Normativ CD 31-94

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD 31-94.

In cazul benzilor de supralargire, cand latimea acestora este mica si nu pot fi efectuate masuratori deflectometrice, se pot utiliza alte metode pentru determinarea capacitatii portante, cu aprobarea Consultantului. Daca se utilizeaza metoda

28(134)

2_110

Grosimea stratului de

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma

Pamanturi de tipul conf. STAS 1243-88

=la rn a r- (T. 0 IV 3 LS

determinarii deformatiei relative sub placa (STAS 2914/4), frecventa incercarilor va fi min. 3 determinari la 250 m de banda.

11.1. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portanta.

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea

din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se

strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare

sector de drum prezentat receptiei. 12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta

in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale

proiectului. 12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a

imbracamintii prevazuta in proiect. Abaterea este de ± 0.4%, si trebuie masurate in profilele transversale curente sau din 25 in 25m

12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi in

puncte izolate de +/- 10 mm. ART.13. CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat palng la

realizarea gradului de compactare de 98% Proctor Modificat in cel putin 93% din punctele de masurare si de 95% in toate punctele masurate pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si de 100% Proctor Modificat in cel putin 95% in punctele de masurare si 98% in toate punctele de masurare pentru drumurile din clasele tehnice I si III.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca de ormatiile elastice inregistrate (CD 31-94) sunt mai mici decal valoarea admisibila care este conform Tabelului 5. Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast

Tabel 5

29(134)

aro

e m s S I-1

fundatie din balast h.cm

conf. STAS 12253-84

Nisip

prafos Nisip argilos

Praf nisipos Praf argilos

Praf

Argila Argila

nisipoasa Argila

prafoasa 15 140 210 225 250 20 130 180 195 210 25 120 160 175 190

NOTA: 1. Valodle d.adm. sunt determinate pentru balast ri de tip 2, 3 si 4, avand E def. = 600-700 daN/cm2 onform instructiunilor PO 177-76 respectiv E el.= 2000-2300 daN/cm2, conform instructiuni or CD 152-85

2. Pentru balasturi de tip 1, 5 si 6 avand E def. = 450-550 daN/cm2, respe tiv E el. = 1500-1800 daN cm2, valorile d.adm., date in tabol se sporesc cu 10%.

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de

3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de

circulatie si nu pot fi mai marl de +/- 9 mm. in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai marl de +/- 9 mm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mad decal cele prevazute in prezentul caiet de

sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR

ART.15. RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in

documentatie pentru stratul de fundatie din balast sau balast optimal sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12,13, si 14.

Comisia de receptie antreprenor si Consultant, examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie procesul verbal de receptie calitativa. ART.16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia la terminarea lucrarilor pentru stratul de fundatie din balast sau balast

amestec optimal, se efectueaza o data cu receptia la terminarea integrala a lucrarilor unui sector de drum.

Comisia de receptie va examine lucrarile si va verifica indeplinirea cerintelor de calitate si modul de executie, care trebuie sa fie conform cu proiectul si caietul de sarcini, ca si cu inregistrarile de calitate din timpul executiei.

Daca rezultatele sunt corespunzatoare se efectueaza receptia, incheindu-se procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

ART.17. RECEPTIA FINALA

30(134)

251

1=1 e m r- NO <, NJ S I -I-

Receptia finala a stratului de fundatie din balast sau balast optimal va avea loc o data cu receptia finala a unui sector, terminat integral dupe expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor in vigoare si al prezentului caiet de sarcini.

CAIET DE SARCINI NR. 3

STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere din

agregate naturale stabilizate cu ciment si cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor din proiect.

1.2. Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la: executia straturilor de fundatie pe drumurile de clasa tehnica I si II cu imbracaminti bituminoase sau din beton de ciment; executia straturilor de baza pe drumurile de clasa tehnica I-V cu imbracaminti bituminoase; largirea fundatiilor existente; amenajarea platformelor si a locurilor de parcare; amenajarea benzilor de stationare si de incadrare; executarea consolidarii acostamentelor. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea lucrarii se vor respecta prevederile din standardele si

normativele in vigoare in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicare.

2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Consultantului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

31(134)

;25

1=1 rn r C U Ni S. Li

2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiar "Consultantul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

ART.3. CIMENTURI 3.1. La stabilirea agregatelor naturale se va utilize unul din urmatoarele tipuri de

ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective si tabelului nr.1.:

* ciment II/A-S 32,5 conf. SR 1500-96 * ciment SR II/A-S 32,5 conf. SR 3011-96 * ciment H II/A-S 32,5 conf. SR 3011-96 * ciment 142,5 (P 40) conf. SR 388-95 * ciment CD 40 conf.STAS 10092-78

3.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment. 3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mutt de un singur tip de ciment

este necesar a obtine aprobarea Beneficiar "Consultantului" in acest scop. 3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa

corespunda prevederilor standardelor respective. 3.5. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit

intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul va fl ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.

3.6. Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz atat pentru depozitele de rezerva cat si pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor meteorologice.

Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia.

3.7. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si curate prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.

3.8. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +40°C. 3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data

expedierii de catre producator. 3.10. Cimentul ramas in depozit time mai indelungat nu va putea fi intrebuintat

decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Tabel

1 CARACTERISTICI FIZICE CIMENTUL

II/A-S 32,5

SR II/A-S 32,5 si H II/A-

S

142,5 CD-40

Priza determinate pe pasta de ciment de consistenta normala

32(134)

1=1 amar C: 0

11.

-sa nu inceapa mai devreme de

-sa nu se termine mai tarziu de

1,5 ore 1,5 ore 1 ora 2 ore

10 ore Marirea de volum la incercarea cu inelul Le Chatelier

< 10

Rezistenta mecanica la compresiune min. la 2 zile N/mmp

7 zile N/mmp 28 zile N/mm.

- 16

32,5...52,5

- 16

32,5...52,5

10 -

42,5...62,5

15 26 40

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase.

Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor.

3.11. Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6.

3.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. ART.4. AGREGATE 4.1. Pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment

se utlizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2.

Tabel 2

DOMENIU DE

APLICARE

AGREGATELE FOLOSITE

Natura agregatului Sortul Granulozitate

1

Stratul de baza pentru sisteme rutiere nerigide, platforms si locuri de parcare

Agregate de balastiere 0-7; 7-16; 16-20 0-20

A g regate concasate de cariera sau balastiera 0-8; 8-16; 16-25 0-25

2

Strat de fundatie pentru sisteme rutiere rigide, consolidarea benzilor de stationare si• a acostamentelor

Nisip 0-7 0-7

Agregate de balastiera 0-7; 7-16; 16-31 0-31

Agregate concasate de cariera sau balastiera 0-8; 8-16; 16-25 0-25

Deseuri de cariera 0-25 0-25

33(134)

Strat de baza pentru sisteme rutiere nerigide cu trafic mediu-toarte greu

DOMENIU DE Strat de baza pentru sisteme rutiere nerigide cu trafic f.usor si usor si platforme de parcare

Straturi de fundatii pentru sisteme rutiere nerigide si rigide platforme, locuri de parcare, benzi de stationare consolidare acostamente

UTILIZARE

CARACTERISTICI

i=11 emer IN LJ

4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din rod feldspatice sau sistoase.

4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduce la efecte daunatoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier stabilizat.

4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.

4.5. Agregatele se vor aproviziona din limp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.

La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.

4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6.

4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii agregatelor, astfel: intr-un closer vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

NISIP 0-7 pentru fundatii de nisip stabilizat cu ciment, pentru clase de trafic usor si foarte usor

Caracteristici de calitate

Tabel 3 CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE

Sort 0-7 Granulozitate Continua

Coeficient de neuniformitate (Un) % mm 8 Echivalentul de nisip (EN) min 30

AGREGATE DE BALASTIERA SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIERA SAU BALASTIERA PENTRU STABILIZARE CU CIMENT

Caracteristici de calitate Tabel 4

34(134)

)55-

1=1 a mar C C, N S tJ

Sort agregate balastiera, Agregate concasate (mm)

0 - 20 * 0 - 25

0 - 20 0 - 25

0 - 31,5 0 - 25

Continut de fractiuni 0 - 7,1 mm 40 - 65 40 - 70 40 - 70 Granulozitate Continua conf.

Tabel 5 Continua Continua

Coeficient de neuniformitate 8 8 8 Echivalent de nisip

(EN) min 30 30 30 Uzura cu masini Los Angeles (LA) % max. 35 35 35

NOTA:

Pe drumurile cu trafic foarte greu si autostrazi este indicat ca cel putin 50% din agregate sa fie concasate.

4.9. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, iar pentru straturi de baza la sisteme rutiere nerigide, clasa de trafic de la mediu la foarte greu, granulozitatea trebuie sa se inscrie in limitele aratate in tabelul nr.5.

Tabel 5 Domeniul Limitele Treceri prin site si ciururi in % din masa

Granulozitatii variatiei 20 0,09 0,2 1 3,15 7,1 16 25 31

0 - 20 sau

inferioara 3 8 15 26 40 65 90 -

0 - 25 superioara 10 17 30 48 65 86 100 - 0 - 31 inferioara 3 8 15 26 40 65 - 90

superioara 10 17 30 48 65 86 - 100

ART.5. APA 5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate

sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84.

Indiferent de sursa, se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

ART.6. ADITIVI La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se

impunea adesea folosirea unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor de ciment.

ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE * Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72

ON

35(134)

damar C C) NJ S

* Nisip sort 0-7 mm, conform STAS 662-89. ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE

PREPARAR EA AMESTECULUI STABILIZAT Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate

naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la determinari preliminare de informare si la determinari pentru stabilitatea retetei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.6.

Tabel 6

Materialul

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile

ce se verif Ica

Frecventa minima Metode de determinare

conform STAS La aprovizionarea

materialelor in depozit de reperi

Inainte de utilizarea materialului

0 1 2 3 4

Cimentul

Agregate

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

Constanta de volum/ stabilitatea

0 determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de o determinare la 1001, pe o proba medie

SR EN 196/3

Timpul de priza SR EN 196/3

Rezistente mecanice la 2 (7) zile

0 proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat

SR EN 196/1

Rezistente mecanice la 28 zile

SR EN 196/1

2 3 4 Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45 zile (pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate)

La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul beneficiarului

Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit 'acted de alterare

0 determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie)

Doua determinari pe siloz (sus si jos)

SR EN 196/6

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

Granulozitatea sorturilor 0 proba la fiecare lot aprovizionat

730-89

36(134)

amer N C O NI S' LJ

Echivalentul de nisip 0 proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sod si sursa

730-89

Coeficient de neuniformitate 0 proba la tiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa

730-89

Umiditate 0 proba pe schimb si sort si on de cafe on se observa o schimbare cauzata de condifii meteo

10473/2

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

0 proba la tiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort Si sursa

730-89

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Compozitia chimica 0 proba la inceperea lucrarii pentru fiecare sursa

790

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Aditivi

Apa

Emulsie bituminoasa

37(134)

214

amar

STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI ART.9. INCERCARI PRELIMINARE Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face

de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de a determine:

- curba granulometrica a agregatelor stabilizate; - dozajul de ciment; - continutul de apa de referinta; - densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare. ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI 10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face: - la intrarea in functie a statiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - on de cafe on se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei

utilizate. 10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stablili in

functie de indeplinirea conditiilor aratate in tabelul 7. 10.3. Pentru obtinerea caracteristicilor fizice si mecanice de la punctul 10.2.

dozajele de ciment care sunt in functie de tipul de strat si agregat utilizat, trebuie sa fie cuprins intre valorile limita specificate in tabelul 8.

10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul 5. Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la caracteristici fizico- mecanice optime in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat).

10.5. In ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de compactare.

10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in starea uscata maxima pmax. si umiditatea optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de catre laboratorul de specialitate autorizat prin metoda Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

10.7. 0 importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere in opera.

Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulare stabilizate, variaza intre 2 si 6 ore in functie de conditiile de executie.

38(134)

2S9

clam- C C) LJ I- 1-

Tabel 7

Caracterisfica

Denumirea stratului si al lucrarii

Strat de baza pentru sisteme rutiere nerigide, platforme si locuri de parcare

Strat de fundatie pentru sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor

Rezistenta la compresiune NI/mm' Rc 7 zile 15..2,2 1,2...1,8 Rc 28 zile 1,8...3,0

Stabilitate la apa % max. - scaderea rezistentei la compresiune 20 25

Rci - umtlare volumica 2 5

Ill - absorbtie de apa 5 10

Ai

Pierdere de masa % max. - saturare-uscare Psu 7 10 - inghet-dezghet Pid 7 10

Tabel 8

Denumirea stratului

Agregatul Dozaj ciment, in % din

cantitatea de agregate naturale

natura granulozitat e

1. Strat de baza, - agregate de 0-20 platforme si locuri de balastiera 5...7 parcare - agregate concasate 0-25

2. Strat de fundatie, consolidarea benzilor de

- nisip utilizat in conditiile art. 4.4

0-7 6...10

stationare, a benzilor de - agregate de 0-31 incadrare si a balastiera 4...6 acostamentelor - agregate concasate 0-25

- deseuri de cariera 0-25

39(134)

24o

=I a rn a r C O NJ S

PREPARAREA AMESTECULUI

ART.11. STATIA DE PREPARARE 11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale ciment si apa se poate

efectua in centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor din imbracaminte.

11.2. Statia de preparare va fi amplasata in afara amprizei drumului. Distanta minima intre statia de preparare si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si apa de maxim 45 minute.

11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de: a. depozite de agregate platforme betonate si dotari corespunzatoare pentru

evacuarea apelor provenite din precipitatii; b. silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu

capacitatea de productie a statiei; c. instalatie de preparare, rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare; d. buncare pentru descarcarea amestecului preparat din utilajele de preparare; e. laborator amenajat si dotat corespunzator; f. dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de

transport; g. dotari privind protectia muncii si P.S.I.

11.4. Centrele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici privind precizia de cantarire si dozare:

- agregate +/- 3% - ciment si apa +/- 2% - aditivi +/- 5% 11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru varificarea

indeplinirii conditiilor prevazute la pct.10.4. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au facut aceste reglari in special:

- etalonarea basculelor; - verificarea dozatoarelor volumetrice;

- functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere) a agregatelor si cimentului; uzura paletilor malaxoarelor.

Toate aceste verificari se vor face fara si cu prepararea amestecului. ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI 12.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa faca aceasta

experimentare pentru a verifica, folosind mijloacele santierului ca reteta amestecului stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind: - umiditatea; - omogenitatea amestecului; - rezistenta la compresiune; Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa

asigure o buna omogenitate a amestecului preparat.

40(134)

20

=le rn a r C O NJ S U L

12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul experimental in vederea verificarii obfinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap.11, pct.10.2.

ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI 13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura

respectarea abaterilor prevazute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.

Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare, verificandu-le on de cate on este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.

13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in funcfie de umiditatea naturala a agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita in laborator, tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul de punere in opera.

13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce trebuie sa fie cea stabilita prin reteta, iar dispozitivele de dozare sa fie curatate si verificate sa nu se blocheze.

13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare pana la omogenizarea amestecului.

13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a materialului din care se descarca in autobasculanta astfel incat sa se evite segregarea.

ART.14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT 14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea

epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la compresiune) se vor face in conformitate cu tabelul nr.9, col. 2.

14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului:

compozitia amestecului preparat; caracteristicile de compactare - Proctor modificat caracteristici ale amestecului preparat:

* umiditati: - la statia de preparare; - la locul de punere in opera;

confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice - rezistente la compresiune si densitate

41(134)

ICA el IT a Ir C U N S

Tabel 9 Nr. crt.

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica

Frecventa minima Metoda de determinar

e conform STAS

La statia de betoane La locul de punere in lucru

0 1 2 3 4 1 Examinarea

documentului de transport

La fiecare transport

2 Incercarea Proctor modificata

pentru fiecare reteta - 1913/13- 83

3 Temperatura (la temperaturi ale aerului in intervalul 0°-5°C si > 30°C

la fiecare 2 ore pentru fiecare instalatie

la fiecare 2 ore

4 Compozitia granulometrica a agregatului

1 determinare pe schimb, dar cel putin 1 determinare la 500 me

4606-80

5 Umiditatea agregatului in vederea stabilirii cantitatii de apa necesara asigurarii umiditatii optime de compactare. Umiditatea amestecului

cel putin o data pe schimb si la schimbari meteo care pot modifica umiditatea

1913/1-82

6 Verificarea compactarii: a. umiditate de compactare b. densitatea stratului, gradul de compactare c. Q/S

doua probe la 1500 mp doua probe la 1500 mp

zilnic

1913/1-82 1913/15-

75

7 Confectionarea de epruvete si determinarea densitatii si a rezistentelor la compresiune

la 7 zile la 28 zile

cafe 2 serii a 3 epruvete cilindrice la 1500 mp

10473/2- 86

8 Verificarea grosimii stratului

- cu ocazia verificarii gradului de compactare - la fiecare 200 m, la marginile benzilor

42(134)

darner C: 0 NJ

PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI 15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de

punere in opera cu autobasculante cu basculare pe spate care circula pe fundatie de balast.

Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita modificarea umiditatii acestuia.

15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute. 15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat

sa asigure mersul continuu a centralei de malaxare si atelierului de punere in opera. ART.16. LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment

se va verifica si receptiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv. De asemenea, inainte de asternere se va proceda In umezirea stratului suport, in

special daca acesta este constituit din materiale drenante. ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI 17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze

aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel putin 30 ml si pe

intreaga latime proiectata a drumului. Ea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii - grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesara.

17.2. Partea din tronsonul executat considerate ca fund cea mai bine realizata va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor.

ART.18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI 18.1. Asternere si nivelare 18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata pentru a

raspunde urmatoarelor obiective: - de a respecta pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise; - de a asigura pentru fiecare strat grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al

acestuia; - obtinerea unei suprafatari bune.

18.1.2. Asternerea si nivelarea materialelor granulare stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice ale finisoarelor.

Amestecul se descarca pe drum in cordoane si apoi cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale cu latimea prevazuta in proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si natura lucrarilor - ranforsari sau sisteme rutiere noi.

18.1.3. Asternerea se face de regula intr-un singur strat. In cazul fundatiilor groase prevazute in proiect peste 22 cm si proiectate a fi

realizate din doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.

43(134)

;01

=I a mar 1-1

Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor pe sectorul experimental in cadrul compactarii de proba.

18.1.4. Pentru a se evita obtinerea de straturi subtiri, la reluarea lucrarilor pe santier se va decapa in prealabil marginea stratului asternut anterior, printr-o sectiune verticala si se vor inlatura produsele taiate.

18.1.5. Asternerea si nivelarea se va face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care scop se va realiza un reperaj exterior in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.

18.2. Compactarea 18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta

"Consultantului", efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.

Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie aprobata de Inginer, procedura respectandu-se pe parcursul executiei.

18.2.2. Calitatea compactarii este apreciata prin densitatea la baza stratului care trebuie sa corespunda valorilor aratate la pct.22.1.

18.2.3. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare). Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S uncle "Q" este

volumul pus in opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in me si "S" este suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimata in mp.

Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregistreze datele pentru estimarea lui "S".

18.2.4. Obtinerea densitatii ridicate impune ca compactarea sa fie terminata inainte de a incepe priza.

18.2.5. Marginile straturilor stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate odata cu stratul stabilizat.

Compactarea se va face astfel: compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe stratul stabilizat;

apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in asa fel incat sa-I impinga sub acostament dupa care compactarea se continua normal.

Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va asigura scurgerea apelor.

18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile

44(134)

darnar t,

18.3.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub +5°C dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si a "Consultantului".

18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate. 18.3.3. Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe

care exista zapada sau o pojghita de gheata. 18.3.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita

distantele mari de transport si stationarile pe traseu. 18.3.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza

imediat prin acoperire cu prelata sau rogojini, astfel incat intre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer stationar (neventilat de 3...6 cm grosime cu temperatura la suprafata de minimum +5°C timp de 7 zile).

ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE CU CIMENT

19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului stabilizat va fi protejata prin stropirea cu emulsii cationice bituminoase de 0,7-1,1 kg/mp.

Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si umed.

19.2 Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.

19.3. Stratul de baza din materiale granulare stabilizate cu ciment, in cazul sistemelor rutiere not prevazute cu imbracaminti asfaltice se protejeaza conform prevederilor din tabelul nr.10.

19.4. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de santier important, tratamentul de protectie cu emulsie bituminoasa nu este suficient, va trebui sa se aplice un tratament superficial, conform prevederilor din tabelul 10.

10 Tabel

Stratul urmator Drum nou Fara stratul urmator (1) Tratament dublu al suprafetei Strat bituminos executat la interval mic de timp

Tratament de protectie cu emulsie bituminoasa

Strat bituminos executat la interval mai mare de timp

Tratament simplu al suprafetei

(1) drumuri cu trafic usor si foarte usor si reabilitari de drumuri

ART.20. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STABILIZATE CU CIMENT PUSE IN OPERA Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment si apa

puse in opera se va face in conformitate cu prevederile tabelului 9 col. 3.

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE

45(134)

9 GG

demur C C3 NJ

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.

Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la

marginile benzilor executate la fiecare 200 m. Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent

receptiei. 21.2. Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele

prevazute in proiect. Abaterile limita la latime pot fi: +/- 2 cm. Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale

proiectului. 21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a

imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate

in proiect. 21.4. Declivitatea in profit longitudinal este conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. ART.22. CONDITII DE COMPACTARE 22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate

naturale stabilizate cu ciment in functie de clasa tehnica a drumului trebuie sa fie de: min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min.98% in 5% din punctele masurate pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III. min.98% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si de min.95% in 5% din punctele masurate pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforma, locuri de parcare, consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor.

22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN MATERIAL STABILIZAT

23.1.Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: a) In profit longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de

circulatie iar denivelarile nu pot fi mai mad de +/- 10 mm. b) In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in

proiect si denivelarile nu pot fi mai mad de +/- 9 mm.

46(134)

10-

CI rn r MI tJ

RECEPTIA LUCRARILOR

ART.24. RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci &and stratul rutier din agregate naturale

stabilizate cu ciment este complet terminal si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de project si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate eventuale remedieri necesare si termenul de executie a acestora.

ART.25. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia la terminarea lucrarilor stratului stabilizat se face odata cu receptia la

terminarea integrala a lucrarilor prevazute pe sectorul de drum respectiv conform normelor legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faza, intocmit in timpul executiei lucrarilor Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare se incheie procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

ART.26. RECEPTIA FINALA Receptia finala a straturilor de fundatie si de baza din agregate naturale

stabilizate cu ciment se face odata cu receptia lucrarilor intregului sector de drum proiectat, examinandu-se calitatea si comportarea lucrarilor dupe expirarea perioadei de garantie.

Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare, incheindu-se procesul verbal de receptie finala.

47(134)

a rn a r C O N Ei LI I V

CAIET DE SARCINI NR. 4

IMBRACAMINTI ASFALTICE REALIZATE LA CALD

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul caiet de sarcini priveste straturile de baza si imbracamintile

bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare.

1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 2.1. Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate

din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.

2.2. Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald fiind alcatuite, in general, din doua straturi:

- stratul superior, de uzura BA 8; BA 16; BAR 16 si BA 25; - stratul inferior, de legatura BAD 25; BADPC 31; BADPS 31; - stratul de baza, mixtura asfaltica tip A, B si C; - stratul de egalizare - se va executa din compozitia ultimului strat al ranforsarii.

NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

ART.3. AGREGATE 3.1. Agregate pentru straturi de baza 3.1.1. Pentru stratul de baza din mixturi bituminoase se utilizeaza un amestec de

sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:

- nisip natural sorturi 0-3; 3-7 sau 0-7 conform STAS 662-89 - pietris sorturile 7-16; 16-31 sau 7-31 conform STAS 662-89 - nisip de concasare sort 0-3 conform SR 667-97 - savura sort 0-8 conform SR 667-97 - split sau criblura sort 8-16 sau 16-25 conform SR 667-97 - filer de calcar conform STAS 539-79. 3.1.2. Tipurile de mixturi bituminoase (tip A mixturi cu agregate fine, tip B cu

agregate mijlocii si tip C cu agregate mad) pentru straturi de baza trebuie sa aiba un continut de agregate cu dimensiunea sub 3,15 mm, in urmatoarele proportii:

- peste 65 % la tipul A conform diagramei in figura 1. - intre 45%...70% la tipul B conform diagramei din figura 2. - intre 25%...50% la tipul C conform diagramei din figura 3.

48(134)

,26

r=1 a m a r L. .

Erdar

Paggig Er worrmimaini RIM= EMIE

„ It

49(134)

S kJ

3.1.3. Granulozitatea agregatelor, continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixtura A,B,C functie de clasele de trafic sunt conform tabelului 1.

Tabel 1 Nr CARACTERISTICI MIXTURI BITUMINOASE

Tip A Tip B Tip C 1 Granulozitatea agregatelor cuprinse

intro sorturile de la 0-3 Walla la 0-31 (fig.1)

de la 0-16 pana la 0-31 (fig.2)

de la 0-16 pana la 0-31 (fig.3)

2 Continut de agregate cu dimensiunea peste 3,15 mm % din masa 0...35 30...55 50...75

3 Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea paste 31,5 mm % din masa

10 10 10

4 Continut in parti fine sub 0,09mm cY0 din masa 8...20 4...12 2...10

5 Continutul minim de filer % din masa 9 7 4 6 Continut obligatoriu minim de

agregate concasate pentru clasele de trafic, % din masa: - trafic usor si foarte usor - trafic mediu - trafic greu si foarte greu

0 45

nu se foloseste

0 30 45

0 0 35

3.2. Agregate pentru imbracaminti bituminoase (binder si uzura) 3.2.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din

urmatoarele agregate naturale neprelucrate si prelucrate: - nisip natural sau rezultat din concasarea agregatelor de rau conform STAS

662-89, tabelul 6 sorturile 0-3; 3-7 sau 0-7 pentru BAD 25 si BADCP 31 si sorturile 0-3 sau 0-7 pentru BA 8, BA 16, BA 25

- nisip de concasare 0-3 si criblura sorturile 3-8; 8-16 si 16-25, conform SR 667-1997 pentru BA 8, BA 16, BAR 16. BA 25 si BAD 25

50(134)

2W

damar C 0 NJ

- pietris rezultat din concasarea agregatelor de rau sorturile 7-16; 16-31 sau 7-31, conform STAS 662-89, tabelul 11 completat cu grad de spargere de min. 50%, pentru BADPC 31

- pietris sorturile 7-16; 16-31 sau 7-31, conform STAS 662-89, tabel 11, pentru BADPS 31.

Pentru realizarea imbracamintilor din beton asfaltic rugos BAR 16 trebuie sa se utilizeze cribluri din rod eruptive cu uzura Los Angeles de maximum 18%.

Filerul care se utilizeaza este de calcar sau de creta conform STAS 539-79. 3.2.2. Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in

tabelul 2.

Tabel 2 Agregate naturale % din

agregatul total Tipul mixturii asfaltice

BA 8, BA 16

BAR 16 BA 25 BAD 25 BADPC 31

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 rum 8...12 7..10* 5...12 1...6 1...6 Filer si nisip 0,09...3,15 mm

rest pane la 100

rest pane la 100

rest pane la 100

rest p5na la 100

rest pane la 100

Cribluri peste 3,15 mm 45..70 58..70 50..70 65...80 Margaritar si pietris sortat peste 7,1 mm 47...68

umai nisip de concasaj 03.

3.2.3. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixture asfaltica, in limitele date in tabelul 3 si respectiv in figurile 4, 5, 6, 7, 8 si 9.

51(134)

Idamar S C 0 eJ

Marimea ochiului ciurului sau sitei

Treceri prin ciur sau sita in % pentru mixturi asfaltice

BA 8 BA 16 BAR 16

BA 25 BAD 25 BADPC 31

31,5 90-100 25 .. 90-

100 90-100 80-95

16 90- 100

90-100 65-90 60-80 60-80

8 90- 100

55-78 50-65 50-75 35-55 35-55

3,15 30-55 30-55 30-42 30-50 20-35 20-35 0,63 18-35 18-35 18-25 15-35 10-30 10-30 0,2 11-25 11-25 11-15 8-25 5-20 5-20

0,09 8-12 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6 Zona de granulozitate a amestecului de agregat natural

fig.4 f ig.5 fig.6 fig.7 fig.8 fig.9

1. La betoanele BA 8, BA 16, BA 25 si BAD 25, se fo oseste nisip de concasare sau un amestec de nisip natura si nisip de concasare, nisipul natural fiind prevazut in urmatoarele procente: 25% pentru BA 8 si BA 16; 30% pentru BA 25 si 50% pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31. 2. Compozitia agregatelor naturale pentru betonul BADPC 31, pentru stratul de

legatura este realizata din amestec de sorturi 3-7 si 7-31. 3. La betoanele pentru stratul de legatura BAD 25 si BADPC 31, se recomanda

adaugarea a 2% filer. In cazul cand antreprenorul are posibilitatea de a utiliza truse de site si ciururi

conform normelor internationale AASHTO, EN, etc. acestea vor fi utilizate cu aprobarea Consultantului.

52(134)

emer C C). NJ

ART.4. FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii: - finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% - coeficient de hidrofilie max. 1% - continut de CaCO3 min. 90% Pentru utilizarea alter pulberi ca filer este necesara agrementarea tehnica,

inclusiv avizarea privind protectia mediului.

ART.5. LIANTI Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi

asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum: - bitum tip D 60/80 in zone climatice calde - bitum tip D 80/100 in zone climatice reci - bitum tip D 100/120 numai in zone climatice reci pentru clasele tehnice de

drumuri IV, V si categoriile tehnice de strazi III si IV.

Conditiile care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul 4.

Necesitatea folosirii aditivilor pentru bitum va fi stabilita in timpul studiilor preliminare, in functie de adezivitatea bitumului la agregatele utilizate. In cazul unei adezivitati a bitumului la agregate mai mica de 80% pentru drumuri de clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I si mai mica de 75% pentru drumuri de clasa tehnica III-V si strazi de categoria tehnica II-IV, se va folosi bitum aditivat.

Tipul de bitum aplicat va fi propus de Contractor, in functie de zona climatica si de adezivitatea bitum-agregate utilizate la lucrare si trebuie aprobat de Consultant, in conformitate cu rezultatele incercarilor de laborator.

53(134)

cl m r- NJ O ,IN

Tabel 4

Caracteristici Admisibilitate Metoda de determinare D 60/80 D 80/100 D

100/120 0 1 2 3 4

Penetratie la 25°C, zecimi de mm 60...80 80-100 100-120 STAS 42/68 Punct de inmuiere °C 49...55 43-49 43-46 STAS 60/90 Ductilitate cm. min. : - la 5°C

- la 25°C 4,0 100

5,0 100

6,0 100 SR 61

Punct de rupere Fraass, max. (°C) -13 -15 -15 STAS 113 Punct de inflamabilitate Marcusson mun (°C)

250 250 250 STAS 5489/80

Solubilitate in solventi organici min. (%) 99 99 99 STAS 115/80 Stabilitate la incalzire in film subtire la

0,80 50 10 50

0,80 47 9

75

0,80 47 9

75

Instructiuni, Ind. AND 535

163°C a) Metoda TFOT • pierderea de masa (%) max. • penetratie reziduala (%) min. • cresterea punctului de inmuiere, max. (DC) • ductilitatea reziduala la 25°C, min. (cm)

0 1 2 3 4 b) Metoda RTFOT • pierderea de masa (%) max. • penetratie reziduala (%) min. • cresterea punctului de inmuiere, max. (°C) • ductilitatea reziduala la 25°C, min. (cm)

0,90 50 10 50

0,90 47 10 75

1,00 47 10 75

Instructiuni, Ind. AND 536

Continut de parafina, max. (%) 2,0 2,0 2,0 STAS 8099 Densitate la 25°C (gr/cmc) 0,995 0,992 0,992 STAS 35 Indice de instabilitate coloidala, max. 0,5 0,5 Instructiuni,

Ind. AND 521/R

Adezivitate pe agregat etalon 5...8 mm, Clinceni

80 80 80 STAS 10969/3

54(134)

g4i

=I m a r-- C. O NI T

ART.6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si

imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la pct. 3.1. si 3.2. din prezentul caiet de sarcini.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

a. Bitum - penetratia la 25°C STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS

60-69 b. Criblura

- natura mineralogica (examinare vizuala) - granulozitatea STAS 730-89 - coeficient de forma STAS 730-89 - determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89

c. Pietris - natura mineralogica (examinare vizuala) - granulozitatea STAS 730-89 - continutul de fractiuni sub 0,63 mm STAS 730-89 - forma granulelor STAS 730-89 - parte levigabila STAS 4606-80 - grad de spargere pentru pietris din concasarea agregatelor de rau STAS 730/89

d. Nisip natural - natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80 - granulozitatea STAS 730-89 - continut de impuritati - corpuri straine

- humus STAS 4606-80 - mica libera

- echivalent de nisip STAS 730-89 e) Nisip de concasare

- natura petrografica si mineralogica STAS 6200/4-81 (pentru roca) STAS 9110-87 (pentru produse)

- granulozitatea STAS 730-89 - continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 730-89 - continut de impuritati - corpuri straine - STAS 4606-80 - coeficient de activitate STAS 730-89

f. Filer - continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 - umiditate STAS 539-79 - granulozitate STAS 539-79 - coeficient de hidrofolie STAS 539-79

g. Savura 0-8 - natura mineralogica - examinare vizuala - granulozitate STAS 730-89 - corpuri straine STAS 4606-80.

55(134)

darner C. O NJ E3

MODUL DE FABRICARE A STRATURILOR

ART.7. COMPOZITIA MIXTURILOR 7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realize stratul de baza, stratul de

legatura sau stratul de uzura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul it face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central sau it comanda la un laborator autorizat.

7.2. Reteta stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii "Consultantului".

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: incercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de curgere-fluaj - la 60°C, densitatea aparenta, absorbtia de apa) pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant retinut. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1-84, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii si pentru straturile de baza;

determinarea cu prese de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile, imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de liant).

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, "Consultantul" Beneficiar, daca nu are obiectiuni sau eventuate propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.

7.3. Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine.

7.4. Limitele procentelor ale sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 1 si tabelul 2.

7.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixture asfaltica in limitele date in tabele 1 si 3.

7.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 5 pentru stratul de baza si respectiv tabelul 6 pentru imbracaminti.

56(134)

cla rn r- NJ s

Tabel 5 Contintul de liant Mixturi bituminoase

Tip A Tip B Tip C - la mixturi cu agregate rotunde, % din greutate 4,0...6,0 3,5...5,0 3,3...4,8 - la mixturi cu agregate concasate, % din greutate 4,0...6,4 3,6...5,4 3,4...5,0

Tipul mixturii asfaltice

Clasa tehnica a drumului I, II I III IV, V 1

Categoria tehnica a strazii I, II* II, III* III, IV Contintul de liant, % din masa mixturii asfaltice

BA 8 6,0...7,0 6,3...7,3 6,5../,5 BA 16 6,0...7,0 6,3../,3 6,5...7,5

BAR 16 5,7...6,2 5,7...6,2 BA 25 5,5...6,7 5,5...7,0

BAD 25 4,0...5,0 4,0..5,0 4,0...5,0 BADPC 31 BADPS 31 4,0...5,0

Raportu filer/bitum se recomanda sa fie in urmatoarele limiter 1 1...1,5 pentru BA 8, BA 16; 1 4...1,6 pentru BAR 16; 0 9...1,5 pentru BA 25; 0 2...1,0 pentru BAD 25, BADPC 31, BADPS 31.

57(134)

a I- C7. C> NJ S kJ

ART.8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul 7 pentru mixturile din stratul de baza si in tabelele 8 si 9 pentru mixturile din imbracaminte.

Tabel 7

CARACTERISTICI

Ti iii r'i •" Ti• A Ti B Ti• C

Clase de trafic conform tabelului 2 foarte usor si usor

mediu foarte usor si usor

mediu pone la foarte

reu

foarte usor si usor

mediu pane la foarte • reu

0 1 2 3 4 5 6 A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL a •entru a• e.a e rotunda -stabilitatea la 60°C, N, min

2000 3000 2000 3000 2000 3000

-indicele de curgere, 1/10 mm

10...40 10...40 10...40 10...40 10...40 10...40

0 1 2 3 4 5 6 b •entru as re • ate concasate -stabilitatea la 60°C. N, min

3000 4000 3000 4000 3000 4000

-indicele de curgere, 1/10 mm

10...30 10...30 10...30 10...30 10...30 10...30

-continutul de goluri %, vol

2...14 2.. 10 2...10

-densitatea aparenta, kg/m3, min

2150 2200 2200

B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI -rezistenta la compresiune la 22°C, N/mm2, min

0,20 0,25 0,25

-absorbtia de apa, % vol, max

2...16 2...12 2...12

-densitatea aparenta, kg/m3, min

2100 2150 2150

58(134)

1=1 m a I- c: O i■t

Tabel 8 Caracteristici pe

epruvete cilindrice Marshall

Clasa

tehnica a drumului

Bitum tip

Tipul mixturii

BA 8, BA 16, BA 25

BAR 16 BAD 25, BADPC

31, BADPS 31

0 1 2 3 4 5 I, II D 60/80 9,0 9,5 7,0

Stabilitate (S) la D 80/100 8,0 8,5 6,0 60°C, KN III D 60/80 7,5 8,0 5,5

D 80/100 6,0 6,5 4,5 IV, V D 60/80 6,0 -

D 80/100 5,5 3,5 D 100/120 5,5 3,5

Indice de curgere (I), fluaj, mm

I, II, Ill D 60/80 D 80/1006

1,5...4,0 1,5 4,0

1,5...3,0 1,5...3,5

1,5...4,5 1,5...4,5

IV, V D 60/80 1,5..A,5 - D80/100 1,5...4,5 1,5...4,5 D 100/120 1,5...4,5 1,5...4,5

I, II D 60/80 2,5...5,0 2,5...5,0 2,0...4,0 D 80/100 2,5...4,0 2,5...4,0 2,0...4,0

Raport 3/I KN/mm III D 60/80 2,0...4,0 2,0...4,0 1,5...3,0 D 80/100 2,0...4,0 2,0...4,0 1,5..3,0

IV, V D 60/80 1,5...4,0 D 80/100 1,5...4,0 1,0...3,0 D 100/120 1,5...4,0 1,0...3,0

0 1 2 3 4 5 Densitatea aparenta, kg/m3, min

D 60/80 D 80/100 2300 2300 2250 0 100/120

Absorbtia de apa % D 60/80 vol. D 80/100 2...5 as 3...6

D 100/120

59(134)

IR°

1t=1 rn r LIN 0 NJ

Tabel 9

Caracteristici pe epruvete cubice

Bitum tip Tioul mixturii

BA 8, BA 16 BA 25

BAR 16 BAD 25 BADPC

31 BADPS

31 Rezistenta la compresiune la D 60/80 3,5 3,5 22°C, N/mm2 D 80/100 3,0 3,0

D 100/120 3,0 3,0 Rezistenta la compresiune la D 60/80 50°C, N/mm2 D 80/100 0,7 0,7

D 100/120 Reducerea rezistentei la D 60/80 compresiune la 22°C la 28 zile de D 80/100 25/30') 25/301 - pastrare in apa, % max D 100/120 Densitatea aparenta, kg/m', min D 60/80

D 80/100 2250 2250 2200 D 100/120

Absorbtia de apa ID 60/80 D 80/100 2...6 4...7 3...8 D 100/120

pentru drumuri de clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I si respectiv, pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.

ART.9. ACCEPTAREA UTILAJULUI Antreprenorul supune acceptarii "Consultantului" lucrarii utilajele pe care le va

utilize la realizarea lucrarilor, care sa asigure realizarea performantelor cerute de documentatia contractuala.

Acceptul se refera la instalatia de asfalt cu toate dotarile si amenajarile necesare, mijloace de transport, repartizatorul de asfalt cu echipamentele aferente (sistem electronic, de vibrare, de incalzire a grinzii), mijloace de compactare-finisare.

ART.10. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Statia de prepararea mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici

tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de caietul de sarcini.

Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control al predozarii, uscarii si dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

10.1. Stocarea si incalzirea liantului Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de

stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincazire cat de mica.

60(134)

1=1 a rn C 0 rLa

10.2. Dozarea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de

alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. La dozarea volumetrica a bitumului se va lua in considerare corelarea dintre

temperatura bitumului si densitatea sa - la 150...170°C, corespunde la o densitate de 0,900-0,917 t/mc bitum.

Temperatura liantului la dozare va fi de 160-170°C in cazul bitumului D 80/100, 165-175°C in cazul bitumului D 60/80 si 150-160°C in cazul bitumului D 100/120.

Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimata prin procente de masa, in valoare absoluta sunt:

Strat de baza: ± 0,4% Strat de legatura si strat de uzura: ± 0,3%

10.3. Stocarea agregatelor Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din

agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe

platforme betonare si cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii si amestecarii lor.

10.4. Incalzirea si uscarea agregatelor Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloce mecanice

corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.

Temperatura agregatelor la introducerea in malaxor, va fi de: 165...180°C in cazul bitumului D 80/100; 170...190°C in cazul bitumului D 60/80 si 160...170°C in cazul bitumului D 100/120, continutul agregatelor dupa uscare nu va depasi 0,5%.

Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului, respectiv peste 190°C.

10.5. Dozarea agregatelor Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de predozare capabila sa

introduca agregatele potrivit proportiilor fixate. Agregatele naturale predozate, se incalzesc in uscator, se resorteaza pe ciururile

instalatiei, apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite de laborator si se trec in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat. Granulozitatea amestecului agregate-filer, curba granulometrica obtinuta trebuie sa corespunda celei din reteta, in limita abaterilor precizate mai jos.

Abaterile maxime admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970/2000 si 174/83 sunt:

Mixturi pentru strat de baza: ± 8% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu

dimensiunea peste 3,15 mm + 8%;-2% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiunile sub 0,09 mm

± 20% fata de procentul de agregate concasate stabilit

61(134)

cl rn r C. C) -r

Mixturi pentru strat de legatura si strat de uzura

±5% (din totalul agregatului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea > 3,15 mm

±4% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,63...3,15 mm

±3% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,2...0,63 mm

±2% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,09...0,2 mm

± 1,5% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm.

10.6. Stocarea si dozarea filerului de aport Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri

prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita de a doza filerul conform tolerantelor indicate la art.10.5.

10.7. Malaxarea Statia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de

a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

10.8. Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in

scopul limitarii Ia maximum a segregarii mixturii asfaltice la stocarea si incarcarea in mijloacele de transport.

Buncarul de stocare, trebuie sa aiba sistem de incalzire-termoizolare. ART.11. FABRICAREA 11.1. Fabricarea mixturilor asfaltice pentru straturile de baza si imbracamintile

bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul

de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai man granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

11.2. Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, Ia iesirea din statie, trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:

- 160°C Ia 180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80 - 155°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100 - 150°C Ia 160°C pentru mixturi cu bitum D 100/120.

62(134)

2V)

1=1 mar C C) NJ S t_l

Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

ART.12. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 12.1. Dupa acceptarea utilajului de catre Client, Antreprenorul trece la operatiuni

de reglare si etalonare: - a debitului dozatoarelor pentru agregate; - a debitului pompelor pentru liant; - a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului - a dispozitivelor de masurare a temperaturilor. 12.2. Consultantul va verifica atestarea statiei de preparare si va aproba punerea

ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise, dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate, iar malaxorul functioneaza corespunzator fara pierderi de materiale.

Conditia pentru autorizare este si existenta tuturor amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a depozitelor intermediare, a cailor de acces - betonarea platformelor de acces - pereti despartitori din materiale adecvate si de dimensiuni suficiente pentru agregate, sisteme de indepartare a apelor la depozite si cat de acces.

12.3. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii "Consultantului". De asemenea, daca amenajarile de la statie nu sunt terminate sau prezinta deficiente acestea se vor completa sau se vor reface.

12.4. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-I deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mutt in caz de refuz.

ART.13. CONTROLUL FABRICATIEI Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt

supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicate in tabelul nr.10.

63(134)

ii=1 a n-1 a r-N,

Faze de

executie

Natura controlului sau

a incercarii

Categorax recventa controlului

controlului sau a

incercarii A B C Studiu Stuchul compozifiei x pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs

Verificarea funcfionarii corecte a dispozitivelor de dozare ale statiei

x la inceputul fiecarei zi de lucru

Determinarea compozitiei mixturii, continutul de bitum (tolerante art. 10.2 si 10.5)

x zilnic prin extractii

Granulozitatea amestecului la iesirea din malaxor (sarja alba - tolerante arl. 10.5)

x zilnic

Curatenia agregatelor si incadrarea lor in curbele de granulozitate ale retetelor

x zilnic pentru fiecare tip de produs

Temperature agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor

x permanent

Caracteristicile fizico-mecanice: Stabifitatea la 60°C Indicele de curgere. Fluaj Densitatea aparenta Marshall

Absorbtia de apa Marshall

x x x x

o proba de 20 kg de la malaxor sau de la asternere, la fiecare 200...400 to de mixtura, in functie de producfivitatea statiei

x) A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei C - Controlul de calitate in vederea receptiei

Prevederile indicative din tabelul nr.10 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare.

64(134)

1=1 m r— C. Ni

MODUL DE PUNERE IN OPERA

ART.14. TRANSPORT 14.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu

autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de once corp strain inainte de incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

14.2. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice de punerea in opera de asa natura incat sa nu avem intreruperi.

14.3. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

ART.15. LUCRARI PREGATITOARE 15.1. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau

denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora si aducerea la cotele din proiect. Suprafata stratului suport, pe care se aplica amorsajul, trebuie sa fie uscata. 15.2. Amorsarea La executarea straturilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul

suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida bitumul taiat sau alte produse agrementate tehnic. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa Ia interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei cationice, evaporarea solventului din bitumul taiat. In functie de natura stratului suport aplicarea amorsajului trebuie sa asigure

ramanerea a 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat Ia folosirea mixturii bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. Cand stratul suport este din beton de ciment sau macadam cimentat si grosimea

straturilor bituminoase este mai mica de 15 cm, rosturile betonului se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic Daca betonul prezinta fisuri sau crapaturi frecvente, se va acoperi total zona respectiva cu straturi bituminoase aplicate pe strat nou de mixtura asfaltica de min. 2 cm grosime.

ART.16. ASTERNEREA Punerea in opera se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare cu

sistem automat de nivelare pentru drumurile de clasa tehnica I...III si care asigura o precompactare.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe toata lungimea programata a se executa in ziva respectiva. In spatii inguste, asternerea poate fi efectuata manual.

65(134)

1 a m a r- c 0 IV ei Li I r

16.1. Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi

peste +10°C, in perioada martie-noiembrie, in conditiile unui timp uscat, executia intrerupandu-se pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr.11.

Tabel 11

Tipul

liantului

Temperatura minimala de

asternere la °C

Temperaturile minims la compactare in °C

Inceput Starsit

Strat de baza

Imbracamin to

Strat de baza

Imbracamin to binder+uzur a

Strat de baza

Imbracamint e

D60/80 140 145 130 140 100 110

D80/100 130 140 120 135 90 100 D

100/120 130 135 120 130 90 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul fnisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de

compactare pentru a obtine compactitatea optima. Mixturile bituminoase a caror emperatura este sub cea prevazuta in tabelul 11

vor fi refuzate si evacuate imediat din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul

finisorului ca urmare a unei intreruperi accidentale.

16.2. Grosimea stratului de asternere Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere stratul de legatura intr-o singura asternere

stratul de baza intr-o singura sau mai multe asterneri succesive in functie de grosimea stratului si utilajele folosite.

16 3 Asternerea La inceperea executiei fiecarui tip de strat bituminos, se va realiza Gate un sector

experimental, pe care se vor stabili, detaliile si parametrii tehnologiei de executie si ai utilajelor pe baza carora se va elabora procedura de executie. Procedura de executie va fi aprobata de Consultant si se va respecta pe tot parcursul executiei. Tehnologia de executie va tine cont de urmatoarele prevederi pentru asternere:

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii, cat si cel al afanarii.

66(134)

e rn e C 0 Na

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune Consultantului latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea prevazuta in procedura.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corija eventualele denivelari de la asternere cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

16.4. Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente

rostului de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o suprafata verticala precisa. In cazul rostului longitudinal al stratului de baza sau al stratului de legatura, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.

Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne depasind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda.

Rosturile de lucru longitudinale si transversale se vor decala unui fata de celalalt cu minimum 10 cm, cu alternarea (intreteserea) lor, atunci cand exista si strat de baza bituminos.

Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi pe o zona cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare din timp a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).

ART.17. COMPACTAREA 17.1. Atelierul de compactare, compus de regula, din compactoare pe pneuri si

compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, va fi propus de Antreprenor si aprobat de Consultant, prin procedura de executie, pe baza datelor obtinute pe sectorul experimental, pentru fiecare tip si grosime de strat bituminos.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune "Consultantului": - sarcina fiecarui utilaj; - planul de mers al fiecarui utilaj, numarul de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, sau incarcatura compactorului; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.

67(134)

rn a r- c 0 IV 0 ll L -I-

17.2. Metoda propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental, cel putin 98% din densitatea Marshall de la reteta, astfel incat, pe parcursul executiei sa se asigure un grad de compactare de min. 96%.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera un numar minim de treceri mentionat in tabelul 12, in functie de atelierul de compactare uzual.

Tabel 12

Tipul stratului

Atelier de corn • actare Ti A T' • B

Compactor cu pneuri 160 KN

Compactori cu rulouri netede 120

KN

Compactor cu rulouri netede 120

KN NUMAR DE TRECERI

Strat de uzura 10 4 12 Strat de le • atura 12 4 14

Strat de baza 10-12 4 12-14

17.3. Operatia de compactare a mixtu ilor asfaltice trebuie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice).

Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta la mai mult de 50 m in spatele repartizatorului.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupe prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

17.4. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata.

17.5. Gradul de compactare al straturilor bituminoase se va determina pe probe intacte - placute sau carote extrase din stratul bituminos.

Conditiile pentru rezultatele incercarilor efectuate pe probe intacte, sunt date in tabelul 13.

68(134)

2A1

damar c O r4

Tabel 13 Tipul mixturii

asfaltice Densitatea aparenta

min. kg/mc

Absorbtia de apa %

Gradul de compactare, °/0

BA 8, BA 16, BA 25 2250 2...6 96 BAR 16 2250 4...7 96 BAD 25, BADPC 31, 2200 3...8 96 BADPS 31 mixtura asfaltica in stratul de baza: • tip A 2100 2...16 96 • tip B, C 2150 2...12 96

o a. Gradul de compactare se calculeaza raportand densitatea aparenta obtinuta pe probele intacte, la densitatea aparenta obtinuta pe epruvetele cilindrice Marshall din aceeasi mixtura asfaltica, in conformitate cu SR 174-2. De asemenea gradul de compactare poate fi determinat si in situ, cu aparatura agrementata tehnic, de determinare nedistructiva a densitatii.

la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata;

elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mars, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

"Consultantul" lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca Iucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

b. Controlul ocazional de compactare Pe parcursul executiei lucrarilor, "Consultantul" isi rezerva dreptul sa efectueze

incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor (acute in cadrul verificarilor de autocontrol.

In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului,

69(134)

ART.18. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 18.1. Controlul punerii in opera a mixturilor asfaltice implica verificarea

pregatirii stratului suport, verificarea modului de asternere, verificarea temperaturilor la asternere si compactare, verificarea modului de compactare, verificarea modului de executie a rosturilor, verificarea caracteristicilor straturilor executate.

18.2. Controlul compactarii a. Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta

lamer Li

"Consultantul" impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.

18.3. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in

raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de "Consultant'.

Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sint: +/- 2,5% pentru stratul de baza +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

18.4. Controlul denivelarilor Controlul denivelarilor este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat: in sens transversal, o rigla de 3 m lungime cand drumul este cu o panta plena; in sens longitudinal, o rigla de 3 m lungime. Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de

asternere, in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate sau in oricare din locurile indicate de Consultant.

Controlul transversal de regula, va putea fi efectuat in once profil transversal. 18.5. Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT

si vor fi respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/83. 18.6. Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa

controalelor de executie vor fi tale indicate in tabelul nr.14.

Tabel 14 Timpul

verificarii Natura verificarii sau

determined' Categoria

de control ) Frecventa verificarilor A B C

0 1 2 3 4 5 A. In timpul executiei

Lucrari pregatitoare, pregatirea stratului suport

X zilnic, la inceperea executiei pe sectorul respectiv

Temperaturile la asternere si compactare

X perament, cu inregistrarea de cel putin doua on pe zi

Etalonarea atelierului de compactare

X la inceputul executiei lucrarilor cand la un control ocazional se constata compactare neconforma

70(134)

111

darner C)

0 1 2 3 4 5 Controlul reglajului de suprafata al cantitatii medii asternute

X X in fiecare zi si la sfarsit de santier

Respectarea tehnologiei de compactare, mod de compactare, mod de executie a rosturilor

X permanent, supraveghere directa

Densitatea, absorbtia, gradul de compactare si grosimea stratului

X X o carota la fiecare 250 m de banda

B. La straturile executate

Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice, gradul de compactare

X Pe placa de min. 40x40 cm pentru fiecare 7000 mp de strat de baza si imbracaminte bituminoasa

Controlul cotelor, stratului suport si al declivitatilor si cotelor stratului executat in profit longitudinal

X cu aparat topografic de nivelment

Controlul pantelor in profil transversal

X cu echipament omologat, in profilele dinproiect

*) Categoria de control A - INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE B - CONTROLUL DE CALITATE C - CONTROLUL DE RECEPTIE

CONDITII TEHNICE

ART.19. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATER! LIMITA 19.1. Abaterile limita locale in minus fata de grosimea proiectata a fiecarui strat

pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respindere a lucrarii. Abaterile limita locale la latimea straturilor de asfalt sunt de +/- 50 mm. Abaterile limita locale la pantele transversale sunt de +/- 5 mm/m la fiecare strat

de drum si +/- 2,5 mm/m la strazi cu mai mutt de doua benzi. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +/- 20 mm. 19.2. Uniformitatea suprafetei de rulare, in profil longitudinal, se verifica cu

dreptarul de 3 m si pana, denivelarile maxime trebuind sa se incadreze in urmatoarele valori: • max. 3 mm pentru drumurile de clasa tehnica I si strazile de categoriile I-III; • max. 4 mm pentru drumurile de clasa tehnica II si strazile de categoria IV; • max. 5 mm pentru drumurile de clasa tehnica III; • max. 7 mm pentru drumurile de clasa tehnica IV, V.

71(134)

171 el I-

In cazul ca se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea uniformitatii in profil longitudinal, valorile limita pentru rezultate sunt conform SR 174-1.

72(134)

1=1e m e r- C: 0 NJ NI. 1J

RECEPTIA LUCRARILOR

ART.20. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante stabilite in proiectul tehnic privind straturile: de

baza, de legatura si de uzura, conform prevederilor din planul de control al proiectantului.

ART.21. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza pe sectoare de drum la care

toate lucrarile sunt terminate si veriticate, in conformitate cu Contractul incluzand si toate straturile bituminoase.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile Contractului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si rezultatele tuturor verificarilor efectuate pe parcursul executiei.

In urma verificarilor de receptie, se incheie "proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor, conform prevederilor HG 273/94.

ART.22. RECEPTIA FINALA Inspectia si receptia finale a sectorului de drum terminat, inclusiv a straturilor

bituminoase, va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va efectua in conditiile respectarii prevederilor HG 273/94 si a celorlalte reglementari legale in vigoare si in concordanta cu prevederile acestui caiet de sarcini, incheindu-se in final "procesul verbal de receptie finale".

73(134)

..e3 Li

CAIET DE SARCINI NR 5

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume:

- santuri la marginea platformei; - santuri de garda; - rigole la marginea platformei; - rigole la bordura trotuarului; - rigole de acostament; - casiuri; - lucrari de canalizare; - canale de evacuare; - puturi absorbante.

El cuprinde condifiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.

1.2. In prevederile prezentului caret de sarcini nu se cuprind: - podurile si podetele; - lucrarile de amenajare si corectare a torentilor; - lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice

corespunzatoare pentru respectarea stride a prevederilor prezentului caret de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor incercarilor si

determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caret de

sarcini "Consultantul" / Beneficiary' va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.

74(134)

zi.0

damar C.: C NJ LO

PARTEA I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

ART.3. CIMENTURI

3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania.

3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland P 40 conform SR 388-95 - ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR 1500-96 - ciment metalurgic M 30 conform SR 1500-96 - ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011-96 3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-

dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr.1 pentru betoane si in tabelul nr.2 pentru mortare de ciment.

I abel 1 Nr crt

CONDITIILE DE EXECUTIE SAU CARACTERISTICILE

ELEMENTELOR

Clasa betonului cf.

NE 012-99

Clasa betonului

TIPUL DE

BETON

TIPUL DE CIMENT P4 0

Pa35 M3 0

Hz35 1 Elemente sau constructii cu

gropi mai midi de 1,5 m C 12/15

C 16/20-C 25/30

BC 15 BC20- BC30

oricare oricare

I U

R R

U I

I I

2 Elemente sau constructii masive avind grosimea egala sau mai mare de 1,5 in

C 12/15 C 16/20-C

25/30

BC 15 BC20- BC30

oricare oricare

I U

R U

U I

U 14

3 Elemente sau constructii din betoane superioare

C 28/35 ?. C 32/40

BC 35 > BC 40

armat armat

U U

I I

I I

I I

NOTA: R - ciment indicat a se u iliza U - ciment utilizat in locu celui indicat

I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice

Tabel 2

Nr. Tipul de mortar Tipul de ciment

indicat a se utilizabil in lipsa celui utiliza indicat

75(134)

a m a r- C; C) f•J

1. Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50

F 25 M 30

2. Idem de marca 100 M 30 Pa 35 3. Mortare de completarea

rosturilor dintre elementele prefabricate

Pa 35 M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr.3. 3.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape

marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.

CARACTERISTICI

' CONDITII DE ADMISIBILITATE ''

'

P 40 Pa 35 M 30 Hz 35 Inceputul prizei 1 h 1 h 1 h 1 h 30' Sfarsitul prizei < 10h < 10h <10 h < 10 h 30' Constante de volume pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi Rezistenta la intindere din incovoiere minim N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

3,0

5,0

-

-

- 4,0 5,5

Constante de volum Le Chatelier

Marimea volumului < 10 mm

Rezistente la compresiune min. N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

17

40

10

35

- 15 30

- 20 35

3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective.

3.7. In timpul transportului de la fabrea la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi tent de umezeala si impurificari cu corpuri straine.

3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator.

3.10. Cimentul ramas in depozit un time mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.

76(134)

9SP-

1=1 e m r--

Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

3.11. Controlul calitatii cimentului de catre Constructor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.23.

mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm

4.2. Agregatele trebuie sa provina din rod stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

4.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait. 4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. 4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra

sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.

CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE ADMISIBILITATE

I aLIGI .5,

OBSERVATII

Forma granulelor b/a

c/a

0,66

0,33

Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a betonului.

4.7. Din punc de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5.

Denumirea impuritatii

I [Wel U

Conditii de admisibilitate Nisip natural sau

de concasaj Pietris sau

piatra sparta Corpuri straine - resturi animale sau vegetate, pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mica, % , max. Carbune, %, max. Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) Argila in bucati, %, max. Parti levigabile, %, max.

Nu se admit

Nu se admit

1% 0,5

galbena 1% 2%

Nu se admit

Nu se admit

- -

galbena 0,25

1

77(134)

ART.4. AGREGATE 4.1. Pentru prepararea - agregate naturale

sau - agregate concasate

`91

e mer C U N3

Sulfati sau sulfuri I Nu se admit I Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.

4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.

I ape, b Caracteristici fizico - mecanice Conditii de admisibilitate

Densitate aparenta, kg/mc, min.

Densitate in gramada in stare afinata si uscata kg/mc, min.

Porozitate totala pentru piatra Sparta %, max.

Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max.

Volum de goluri in stare afinata pentru: - nisip, % max. - pietris, % max. - piatra sparta, % max.

Rezistenta la strivire %

- in stare saturata, min. - in stare uscata, max.

Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min.

Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min.

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max.

1.800

1.200

2

2

40 45 55

60 15

0,80

90

10

78(134)

(=la m r C= O NI 1_/

4.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule care trec, respectiv Taman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max 4.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.

,

4.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.

Sorts de nisip I aoei 7

Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 0,2 0,5 1 2 3,15 7,0 0 - 2 min. 10 45 90

max. 50 85 100

0 - 3 min. 5 35 90 max. 30 75 100

0 - 7 min. 2 20 56 100 max. 21 - 70 87 100

I duel e Balastul pentru betoane Treceri, in c0 prin site sau ciurul de.

3,15 5 16 20 d max. 0 - 31 min. 20 55 80 max. 50 85 100

0 - 71 min. 10 35 80 max. 30 65 100

0-40 min. - 30 55 80 max. - 60 85 100

0 - 63 min. 25 45 80 max. 25 80 100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozi e pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.

4.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.19.

4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

79(134)

darner C) NJ S

ART.5. APA

5.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.

Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS nr.790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor, acceptat de Consultant.

5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

I atm, Y Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri gril Sulfati gr. S042 / litru Substante organice gr/litru Cloruri gr.CL/litru Azotati gr. NO3/dm3 Magneziu gr. Mg2/dm3 Materii in suspensie gr.

max. max. max. max. max. max. max.

4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3

ART.6. OTEL BETON 6.1. Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din

beton armat realizate pe santier se vor realize din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.

6.2. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. 6.3. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. 6.4. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu

solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. 6.5. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel

incat nici un element sa nu suf ere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.

6.6. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utilize nisipul natural sortul 0-7

care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%. 7.2. Pentru impanarea pereului se va utilize nisipul natural sortul 3-7 mm sau

savura.

80(134)

531

clam a L 1-

ART.8. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 8.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme

vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.

8.2. Caracterisficile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.

lapel It/ Caracteristici Conditii de

admisibilitate Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min. Rezistenta la inghet - dezghet: - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra Sparta % max. - coeficient de inmuiere pe epruvete % max.

80

0,3 25

8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.

raper I 7 Caractenstici Conditii de admisibilitate

Forma

Inaltimea, mm

Dimensiunile bazei, mm: - lungime

- latime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max.

neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o pana

140...180

egala sau mai mare ca inaltimea

80...150

15

8.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.

8.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.

8.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus in centru pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mutt de 1- dimensiunea celei mai marl.

ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 9.1. Bolovani de rau trebuie sa provina din rod nealterate, negelative si omogene

ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din rod conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.

9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:

81(134)

i=11 emer C O NJ S

- rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60% - rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11 9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate

in tabelul 12.

Ta bel • -

Dimensiuni Condifii de ad isibilitate - lungime, latime a fetei, mm

- inaltime

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor °/0 din masa max.

80.. 140

120. 160

15

mm. 9.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80-200

CAPITOLUL III MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE 10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un

echivalent de nisip (En) superior lui 40. 10.2. Balastul trebuie sa fie curet, sa nu contina elemente vegetale, humus,

detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.

D 15 > 4 d 85 unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor

10.3. Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime.

10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor "Normelor tehnice

privind utilizarea geotextilelor" aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88 ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI 11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 667/2-86 tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84 tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau 11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr.13.

82(134)

darner IV

label 13 DIMENSIUNI

TUB P.V.C.rigid

STAS 6675/2-86 STAS 10617/2- 84

NI 8500-80 IPMP BUZAU

TUB P.E. rigid TUB PVC Diametrul exterior mm

75 110,0 75 110,0 65,0 80,5

Grosimea nominala mm

3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7

Lungimea ml 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170 Greutatea kg/ml 1,120 2,610 0,97 2

2,080 0,220 0,325

Suprafata activa cmp/ml

24-45 neperfor at

24:4 5

neperfora t

24:45 24:45

tip Buzau) de 80,5 mm se olosesc la drenuri sapate si la drenuri forate ubate, inverte in geotextil.

11.4. Tuburile rigide perfo ate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.

11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la: - intrari si iesiri din caminele drenurilor - la cap de dren - la cap de aerisire - intre chesoane pentru evacuarea apelor 11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm

trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.

11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 - tabel 15.

ART.12. GEOTEXTIL 12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor "Normele

tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88 12.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mull 10% din

suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

83(134)

a rn er C: 0 N v 0

BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI

ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 14.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform

prevederilor din STAS 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.

I MDCL ZU Tipul Marimea Latimea

6°+/-2 Inaltimea

4+/-5 Lungime a 1+/-5

Observatii

A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare

B B3 100 170 750;500 Utilizate la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc.

I I 300 300 600 Utilizate la intrari

P P 600 300 400 Carosabile

14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21.

I wet Z7 CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE

Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp

40

Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp

30

Rezistenta la uzura mm max. 1,3 Rezistenta la inghet - dezghet la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa

apara fisuri sau stirbituri

14.3. Detectele admisibile pentru borduri sint cele indicate in tabelul 22.

rape! zz DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE

Sageata fetelor vazute 3 Deformari pe fetele vazute mai marl de 2 mm

Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max. 3 Stirbituri, mm max. Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se

admit la 25% din proba cu Iungime de max.3 mm si adancime de max.2 mm.

84(134)

1=1 m e r- C: C.) NI LJ

fl Crapaturi I Nu se admit

ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ

15.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri.

Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C 12/15 (BC15) respectand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de sarcini speciale.

15.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de "Consultant", fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

ART.16. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de

informare si incercarilor de reteta definitive conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.

16.2. Incercarilor preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura [or si frecventa cu care sint efectuate sint aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

16.3. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Nici o alta toleranta decal cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.

Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi ref uzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Constructorului.

85(134)

dormer C 0 Pa

INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Materialul Incercari sau caracteristici care se verifica

Metode conform

STAS

...., .., Frecventa incercarilor

Incercarea de informare

Incercarea inainte de utilizare

I 2 3 4 5

F z u)

5

Examinarea datelor din cerlificatul de calitate

N 'Hecate lot

Constanta de volum 227/3-86 o determinare N tiecare lot

Timpul de priza 227/4-86 apr vizi nat, dar nu mai putin de 100t pe o proba medie

Rezistente mecanice la 2 (7) zile Rezistente mecanice la 28 zile

227/6-86 227/6-86

o probe la 100t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat

Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare

227/6-86 doua determiner' pe siloz sus si jos

AG

RE

GA

TE

Examinarea datelor din cedificatul de calitate

la fiecare lot aprovizionat

Parte levigabila 4606-80 o determinare pe lot de 100 mc

Humus 4606-80 la schimbarea sursei Corpuri straine, argila in bucati, argila aderenta, continut de carburanfi, mica

4606-80 o determinare pe lot de 100 mc

Granulozitatea sorturilor 4606-80 0 proba la maxim 500 mc pentru tiecare sort si sursa

o determinare pe lot de 100 mc

Echivalentul de nisip 730-89 o determinare pentru fiecare sursa

o determinare pe lot de 50 mc

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles 730-89

o determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa

Examinarea datelor din certificatul de calitate

la tiecare lot aprovizionat

'IAT

F

3RU

T

'EN

TF

Ran

JAR

!! 'IA

TF

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata

6200/5-71 o incercare pe lot de 100mc

Rezistenta la inghet - dezghet 6200/15- 83

o incercare pe lot de 100mc

Z D w =

Examinarea abaterilor din certificatu/ de calitate

N fiecare lot aprovizionat

> E- ic, < 413 LT, mid 0

Rezistenta a sfaramare prin compresiune

730-89 o incercare pe lot de 100 mc

° ra- — " m w a. Rezistenta la uzura cu masina Dever

730-89 o incercare pe lot de 100mc

86(134)

darner C CJ N 1J

a. cc

Analiza chimica 730-89

pentru apa potabila nu este cazul;

pentru apa care nu provine din reteaua

publica de apa potabila; o analiza

pentru fiecare sursa

on de cate on se schimba sursa sau cand apar condfiii de poluare

2 3 4 5

Examinarea datelor din certificatul de calitate

la fiecare cantitate aprovizionata

MA

TE

RIA

L D

RE

NA

NT

Examinarea datelor din certificatul de calitate

la fiecare lot aprovizionat

Echivalentul de nisip 730-89 o determinare pentru fiecare sursa

o determinare pe lot de 100 mc

Granulometrie 4606-80 o proba pentru fiecare sursa

o determinare pe lot do 100 mc

D DE

CC< cD D(OujHz EC.,()CLZLu

—' > w 0

H 0- cr_ 0

Examinarea datelor din certificatul de calitate

la fiecare lot aprovizionat

Suprafata activa trei determinari pe fiecare lot aprovizionat

TU

BU

RI D

IN B

ET

ON

P

EN

TR

U

CA

NA

LIZ

AR

E

Examinarea datelor din certificatul de calitate

la fiecare lot aprovaional

Dimensiuni (diametre si grosimi), ecarluri 816-80

determinari obligated' daca

cantitatea este mai mare de 100 mc si

pentru fiecare sursa

o determinare pe lot de 100 mc

Examinarea vizuala a suprafetelor interioare

816-80 la fiecare lot aprovizionat

Z

Examinarea datelor din certificatul de calitate

la fiecare lot aprovizionat

w E ur z Ed cc 0

D< H ODLIJ 0

Dimensiuni 1139-87

incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 mc pentru fiecare sursa

o incercare pe fiecare lot de 500 mc

0 0 cc 0

r- Rezistenta la incovoiere 1139-87

incercad obligatoni daca cantitatea este mai mare de 500 mc pentru fiecare sursa

o incercare pe fiecare lot de 500 mc

87(134)

demur S

PARTEA II

MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR

PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR

ART.17. PICHETAREA LUCRARILOR 17.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a

amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.

17.2. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre "Consultant" consemnandu-se in registrul de santier.

ART.18. EXECUTIA SAPATURILOR 18.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care

vor fi vizate "Bun pentru executie". Ele vor fi duse pane la cota stabilita de "Consultant' in timpul executiei lucrarilor.

18.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fate de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.

18.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.

18.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

18.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de "Consultant" la o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.

18.6. In cazul canalizarilor,daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.

18.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15 centimetri.

Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

88(134)

4)00

1=1 a mar C C) 1,4 C.1

COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 19.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: Mortar M 50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj de 300 kg ciment la mc de nisip; Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip. ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in

roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. 20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe

o suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice 'Dana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, 'Dana cand mortarul devine perfect omogen.

In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mina, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente.

20.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Once mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.

ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr.24 in care sunt

indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.

Clasa betonului

cf. NE 012-99

Clasa betonului

conf. C140-86

Marca betonului DESTINATIA

BETONULUI

REZISTENTA CARACTERISTICA

RbK N/mmp

--, —

CANTITATEA MINIMA DE CIMENT mc

C 2,8/3,5 BC 3,5 B 50 Beton de umplutura 3,5 115

C 4/5 BC 5 B 75 Beton in fundatii masive

5 150

C 6/7,5 BC 7,5 B 100 7,5 180 Beton in fundatii sau

C 8/10 BC 10 B 150 elevatii 10,0 240

Beton simplu in elevatii C 12/15 BC 15 B 200 si beton slab armat 15,0 300

C 16/20 BC 20 B 250 Beton armat 20,0 350

>C20/25 BC 25 B 300 Beton armat prefabricat

25,0 > 400

89(134)

1=1 a m r-

ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR 22.1. Compozitia betoanelor este definite de proportia in volume a diverselor

categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gate executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.

Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor:

- fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7,5 (BC 7,5); fie prin comparatii cu compoziti deja folosite, cu materiale identice, daca "Consultantul" accepta. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte "Consultantului" pentru

acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.

22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile " Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" - indicativ NE 012-99:

- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24; - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26; - rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform abelului 28.

Tabel 25 Nr. crt

TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE TRANSPORT

LUCRABILITATE NOTARI TASARE -cm

1. Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive basculante L 2 3+/-1

2. Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti autoagitator L 3 8+/-2

3. Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse idem L 4 12+L2

Tabel 26 Clasa betonului Clasa betonului Apa, 1/mc pentru lucrabilitate

cf. NE 012-99 L2 L 3 L4 C 2,8/3,5 C BC 3,5 BC 7,5 160 170 - 6/7,5 BC 10 BC 25 C 8/10 C 20/25 170 185 200

22.3. Limitele domeniului de oranulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27.

22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sint dupe cum urmeaza: - pentru fiecare sort de agregat +/- 3% - pentru ansamblul de agregate +/- 2% - pentru ciment +/- 2%

90(134)

a rn a C o 1■1 Li

- pentru apa totala +/- 5% Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de

"Consultant" in momentul betonarii. 22.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform

prevederilor din tabelul 28.

AGREGATE

% TRECERI IN MASA PRIN SITE SAU CIURUL DE: 02 ! 1 3 7 16 26 31 40 71

A. PENTRU BETOANE DE CLASA _s-C 6/7,5 Bc 7,5) max. 10 25 42 60 80 100 -

0-31 min. 2 16 32 50 70 95 max. 10 28 38 52 74 90 100 -

0-40 min. 2 16 28 42 64 82 95 max. 8 18 32 45 16 70 77 84 100

0-70 min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95

B. PENTRU BETOANE DE CLASA s- C 12/15 18c 15 max. 8 22 37 55 76 100 -

0-31 min. 1 14 27 45 66 95 max. 8 20 33 47 69 88 100 -

0-40 min. 1 12 23 37 59 80 95 max. 8 18 32 45 61 70 77 84 100

0-70 min. 1 6 13 22 38 50 57 68 95

C. PENTRU BETOANE DE CLASA -2 C 16/20 (Bc 20, mar 7 18 32 50 72 100 -

0-31 min. 1 10 22 40 62 95 max. 6 16 28 42 64 86 100 -

0-40 min. 1 8 18 32 54 78 95

Ifarsta - - -

Rezistenta la compresiune Wmm C 8/10 (BC 10) C 12/15 (BC 15) C 16/20 (BC 20) C 18/22,5 (BC 22,5)

7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8 28 zile 18 23,5 29,6

I

32,0

91(134)

3(z

darner C O NI 3 11

COFRAJE ART.23. COFRAJE 23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina

Antreprenorului.

23.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile Para sa se deformeze.

23.3. Mate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1

Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai man de 5 mm.

23.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

OTEL DE ARMATURA ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 24.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi

montate in cofraj. 24.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia "Consultantului" si

aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mutt 12 mm. 24.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate

impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.

24.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de "Consultant" sau de delegatul acestuia inainte de betonare. "Consultantul" poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decal dupa aceasta verificare.

BETON ART.25. PREPARAREA BETONULUI 25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor

constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: - agregatele cu cele mai man dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; - apa. 25.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticala 10 tururi - malaxor cu axa orizontala 20 tururi - betoniera cu axa orizontala 20 tururi

cm.

92(134)

113

darner

- betoniera cu axa inclinata 30 tururi Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 on duratele minimale. 25.3. La betoanele de clasa C 8/10 (BC 10), cantitatea de apa introdusa in

betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.

25.4. Utilajele de fabricate trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art.22 pct.22.4.

25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii "Consultantului" inainte de executie.

ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 26.1. Betoanele curente sint puse in opera prin batere sau vibrare, conform

prescriptilor caietului de sarcini speciale. 26.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, "Consultantul" va fixa

un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput prim, va fi indepartat din santier.

26.3. Betonul trebuie sa fie tent de segregatii in momentul punerii in opera Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.

26.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.

26.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita deca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.

26.6. Paramentele necof rate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnani fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Once aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare.

26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, "Consultantul", se va stabili finind seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezenm folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet.

Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul "Consultantului", trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10° timp de 72 de ore.

Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct.20.5.

26.8. Antreprenorul va trebui sa is masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35°C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, Ca:

- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40°C; - utilizarea apei reci; - evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei.

93(134)

demur C: C3 NI

Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35°, "Consultantul" va intrerupe betonarea.

26.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. "Consultantul" va stabili durata tratarii penru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

ART.27. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 27.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, "Consultantul"

poate, in once moment, sa ordone incercari de control. 27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane,

va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand "Consultantul" o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:

la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - intindere 3 3 273 Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor

corespunzatoare acestei virste "Consultantul" va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.

Ramane la latitudinea "Consultantului" de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.

27.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, "Consultantul" va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.

27.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.

Incercarea va putea fi repetata on de cate on "Consultantul" o va considera necesar.

ART.28. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 28.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse

sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr.29.

Dimensiuni in m ....._ _

Tolerante in cm 0,10 0,5 0,20 0,7 0,50 1 1,00 2 2,00 2 5,00 3

94(134)

darner C: 0 IN „

28.2. Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.

Inaltimea in m , .,_,u, 0,.,

Tolerante in cm:.,_,u,

a b c 1 1,5 1,8 2,3 2 2 2,3 2,9 3 2,2 2,7 3,3 5 2,6 3,2 4

10 3,3 4 5 tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu Eruct tolerante c pentru elemente neportante

28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "1” a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:

- 1/300 - un centimetru.

ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

ART.29. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAL: BOLOVANI 29.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita f apt pentru care

gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. 29.2. lnainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi

sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa

29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sint umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute.

29.4. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.

29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda intrega grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.

29.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.

Cind paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria.

95(134)

dormer C ; CJ N

29.7. Cand paramentul unei zidarii not trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adincite fata de planul zidariei cu circa 1 cm.

29.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime pina la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.

29.9. Pe Limp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.

29.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperillor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, parnant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor once zidarie avariata este demolata si reconstruita.

29.11. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate, udate si la nevoie desf acute si refacute.

96(134)

1=i m r

CAPITOLUL XIII AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

ART.30. PRESCRIPT!! GENERALE DE AMENAJARE 30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt

cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.

30.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi: - 0,25% in teren natural - 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate. 30.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care pants

lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamintului. 30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in

tabelul 31.

DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMINTURI PANTA MAXIMA ADMISA %

Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5 Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:

- nisipuri prafoase si argiloase 1 - nisipuri argiloase nisipoase 2 - argile prafoase si nisipoase 3

Pamanturi necoezive grosiere: - pietris (2 - 20 mm) 3 - bolovanis (20 - 200 mm) 4 - blocuri (peste 200 mm) 5

Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: - nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) 0,5 - nisip mijlociu mare (0,25..2,00 mm) 1 - nisip cu pietris 2

97(134)

blg

clamar INJ

32. 30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul

TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA %

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5 Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul Bind: - clasa C 6/7,5 (BC 7,5)

- Giese C 8/10 (BC 10) 12

10

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu Giese C 8/10 (BC 10) pe pat de beton

15

Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului

67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mad decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.

30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate la ramblee peste 5,00 m Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe

taluze. 30.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. 30.8. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de

muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.

30.9. Antreprenorul va execute lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata "Consultantului" lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in

grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate,

in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiate a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele range altele, batandu-se

deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.

Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.

98(134)

dormer

1111 C; O NJ L.1 r

Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.

31.3. Suprafata pereului trebuie sa fie regulate, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT 32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art.31 cu exceptia ca dupa

prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.

32.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare limp de 3 zile. ART.33. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in

grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M

100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.

Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria.

33.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct.31.2. ART.34. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE

BETON 34.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta

in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 (Bc 7,5) si pane sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra brute sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct.33.1.

34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct.31.3. ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 35.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe parnant stratul de beton C 8/10

(BC 10) sau C 12/15 (BC 15) in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

35.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.

ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip

pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 (Bc 7,5) conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.

36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de "Consultantul" lucrarii.

A, 1

99(134)

145.)1 1—

darner C. O NI

DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

ART.37. PRESCRIPTII GENERALE 37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de

posibilitatile de scurgere prin: - drenuri transversale de acostament; - strat drenant continuu; - dren longitudinal sub acostament. 37.2. Drenurile transversale de acostament au o latime de 25..30 cm si adancime

de 30...50 cm situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului.

Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.

37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mutt de 2 benzi de circulatie.

37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.

37.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile.

37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.

In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%.

ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 38.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu

pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 372.

PamAntul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei.

382. Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.

ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor

Caietului nr.4. ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU

RIGOLA 40.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:

100(134)

'321

c:I e m e r--

- pentru H = 1,00 - 1,50 latimea = 0,60 m - pentru H = 1,50 - 2,00 latimea = 0,80 m - pentru H = 2,00 - 4,00 latimea = 1,20 m In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar

min.25 m.

40.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a Post umplut, cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.

40.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.

40.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pina la adincimi de: - 1,00 m in pamanturi plastic virtoase si nisipuri in stare indesata; - 1,50 m in pamanturi fad.

Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu taluze.

40 5 Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta.

40.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m.

40.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton C 6/7,5 (BC 7,5), la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2- 10 % sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.

40.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie.

40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista.

40.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.

40.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la star:situ! zilei de lucru.

40.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

101(134)

'522-

dame r- S C.:

INCARCARI SI CONTROALE

ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind

calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art.16 al prezentului fascicul se va proceda la:

A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari

de studii sint efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor. B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de

frecventa specificate in tabelul nr.33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale. C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din

fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr.33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Denumirea lucrarii Nature incercarli de control

__,

VV Frecventa

A B C

Betoane > Bc 10 (C 8/10)

- Studiul compozifiei - Incercari la compresiune - Incercari la intindere

-pentru betoane de clasa > Bc10 (C8/10) - pe parti de lucrare

Betoane < Bc 10 (C 8/10)

- Incercare la compresiune - Incercare de plasficitate

- pe parti de lucrari la cererea dirigintelui - pe parti de lucrari la cererea dirigintelui

Calraje - Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate

- inaintea betonarli fiecarui element

Armatura - Controlul pozitiei armaturilor - inaintea betonarii fiecarui element Lucrarile executate din beton sau zidarie din piatra bruta sau bolovani

- Controlul dimensiunilor si incadrani in tolerante - Controlul corectarii finisarii a fetei vazute

- la fiecare lucrare

- la fiecare Iucrare

Lucian de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor

- Amplasamentul lucrarilor - Dimensiunile si calitatea lucrarilor - Prof ilul longitudinal sectiunea si grosimea protejarii

- la fiecare lucrare - la fiecare lucrare

- la fiecare lucrare

Drenuri transversale de acostament

- Amplasamentul si inclinarea - Dimensiunile - Posibilitatea de scurgere in sant

- la fiecare lucrare

- Amplasament - Cotele radierului

102(134)

Idamar

NM C: C> Ni el Li L -r

Drenuri longitudinale

- Realizarea corecta a filtrului - Amplasarea camerelor de vizitare - Controlul functioned'

- la fiecare lucrare

- Amplasament - Cotele radierului - Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarii Mire ele - Realizarea corecta a

Canalizare umpluturii - la fiecare lucrare - Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare - Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare - Controlul functioned'

Borduri de - Amplasament trotuar - Realizarea corecta a fundatiei - la fiecare lucrare

- Respectarea cotelor

A Incercari preliminare de informare B Incercari de control de calitate C Incercari de control de receptie

103(134)

1=1 m r- C> •-3

RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de

regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo uncle sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

ART.45. RECEPTIA PE FAZE 45.1. In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de

lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.

45.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

45.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre "Consultantul" lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.

45.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: a. Pentru drenuri:

- tasarea si amplasarea caminelor; - executarea sapaturii la cola; - realizarea radierului si pozarea tubului drenant; - la realizarea umpluturii drenante.

b. Pentru canalizari: - tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare; - executarea sapaturii, la cote la canal si camine; - pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea; - realizarea radierului din gurile de scurgere si Gamine de vizitare; - realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finale.

c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.

- trasarea; - executia sapaturilor la cote; - executarea cofrajului; - montarea armaturii.

d. Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora. 45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia

organelor de control, cit si comisiei de receptie preliminara, sau finala. ART.46. RECEPTIA PRELIMINARA 46.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la

efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se: - concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale

si a proiectului de executie; - daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in

totalitate;

104(134)

=I m r-- CI 0 NJ tJ

daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (Client, Consultant, etc.). In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in

care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

ART.47. RECEPTIA FINALA La receptia finale a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat

I ucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

105(134)

32(0

amar C.1

CAIET DE SARCINI NR.7

BETOANE 1.1 PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru lucrari de arta (poduri, podete, viaducte, etc.), precum si pentru obiectele conexe ale acestor lucrari de arta (dispozitive de colectare si evacuare ape, consolidare versanti, consolidare acostamente, etc.).

La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor complete si cu prevederile specifice cuprinse in capitolele INDICATIV NE 012-99, STAS 10111/2-87 si STAS 1799/88.

De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.6 din "Codul de practice pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99, aprobat MLPAT cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 si prevederile din STAS 10111/2-87 si STAS 1799/88/

Clasa betonului conform NE 012/99 STAS 10111/2-87 si STAS 1799/88 este definite pe baza rezistentei f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenta la compresiune in N/mmp la varsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa sistematic cel mutt 5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrata conform STAS 1275/88.

Pentru corelarea cu clasele de betoane definite in Normativul C 140/86 si marcile de betoane se prezinta echivalenta dintre acestea precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta ale infrastructurilor si su rastructurii podurilor.

Clasa betonului conform

NE 012/99

Clasa betonului

Marca betonului

Recomandari privind clasele minime de betoane

Infrastructure STAS 10111/1- 77

Suprastructura STAS 10111/2- 87

*C2,8/3,5 Bc3,5 B50 Beton de egalizare C4/5 Bc5 B75 Betoane de panta

*C6/7,5 Bc7,5 B100 Fundatii masive din beton simplu, la sferturi de con, ziduri de prijin, aripi in teren fara apa subterana

C8/10 Bc15 B200 Idem in teren cu apa subterana - fundatii masive din beton

armat la podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si culei de poduri

- elevatii masive de beton simplu la podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si culei,

Elemente masive din beton simplu si beton armat

106(134)

ciamar C 0 NI 1.J

inclusiv ziduri intoarse si ziduri de garda

1 2 3 4 5 C12/15 Bc15 B200 Elevatii din beton armat, beton

de fata vazuta, cuzineti si panouri din beton armat

Suprastructuri si podete tubulare din beton armat monolit

C16/20 Bc20 8250 Suprastructuri si podete tubulare din beton armat prefabricat

*C18/22,5 *Bc 22,5 Suprastructuri C25/30 Bc30 din beton "C28/35 Bc35 precomprimat C30/37 *C32/40 Bc40 C35/45 - C40/50 Bc50 C45/55 _ C50/60 Bc60

Clasele de beton notate cu (*) nu se regasesc in normele europene si raman valabile numai pana la intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2).

Pentru asigurarea durabilitatii podurilor, la proiectare se va tine seama de regimul de expunere sau natura si gradul de agresivitate a mediului, in conformitate cu practica NE 012/99. CAPITOLUL 1.2 — CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI din care: - subcapitolul a — Cerinte pentru rezistenta - subcapitolul b — Cerinte pentru durabilitate.

Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adoptarea unor conditii speciale atunci se va adopta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz: - gradul de impermeabilitate - tipul de ciment. 1.2.1 Cimentul

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona: - tipul de ciment si fabrica producatoare; - data sosirii la depozit;

numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta; garantia respectarii conditiilor de pastrare;

107(134)

cle ma or— S kJ

- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat. Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul

intre furnizor si utilizator. Conform standardului SREN 196-7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vanzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat si de utilizator. Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar, se poate face dupa livrare, dar cu o intarziere de maximum 24 ore. b) Depozitarea Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului conform prevederilor din Anexa VI.1, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate. Pana la terminareaa efectuarii determinarilor acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.

Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurulu br un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mutt 10 randuri de saci suprapusi.

Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare va putea fi intrebuintat la lucrari de beton armat numai dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. c) Controlul calitatii cimentului Controlul calitatii cimentului se face:

la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de baza de livrare conform punctului a), conform ANEXA VI.1 punctul A.1 din Codul de practica NE 012-99. Inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform Anexa VI.1 punctul B.1 din Codul de practica NE 012-99.

Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-2/95, SREN 196-3/95, SREN 196-4/95, SIREN 196-5/96, SIREN 196-6/94, SREN-7/95 si SREN 196-21/94. 1.2.2 Agregate

108(134)

52e)

1=1 e rn e r C: CJ NI lJ

Pentru preparaea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si /sau concasarea rocilor.

Agregatele vor satisface cerintele prevazute in STAS 1667-76. Pentru prepararea betoanelor curba de granulozitate a agregatului total se

stabileste astfel incat sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului — in zona recomandata conform ANEXEI 1.4 din Codul de practica NE 012-99.

a) Producerea si livrarea agregatelor Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte Ia livrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT. Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat, si sa asigure calitatea produsului livrat Ia nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte. Seful statiei va fi atestat de ISCLPUAT prin inspectiile teritoriale. Reatestarea statiei se va face dupa aceiasi procedura Ia fiecare 2 (doi) ani. Pentru aceasta, satatiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:

autorizatiile necesare exploatarii balastierii si documentele care sa dovedeasca natura zacamantului. Documentele cu prvivire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc.) Depozite de agregate cu platforms amenajate si avand compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate. Utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC. Personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.

- Laborator autorizat sau dovada colaborarii prin conventie sau contract cu alt laborator autorizat.

Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta: presedinte — conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca "Responsabilul tehnic cu executia":, angajat permanent sau in regim de colaborare; membrii specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;

- specialist cu atributii in domeniul de mecanizare; - seful laboratorului autorizat tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o

conventie sau un contract de colaborare. In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii

109(134)

?ix

11=1 e m a r-r, S CI

adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.

Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisie de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.

In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Aducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in conformitate cu preverile urmatoare.

In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masuri: ORPIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente: - deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor; - deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor; - lipsa personalului calificat ce deserveste statia; - nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor; - alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor. OPRIREA functionarii statiei de producers a agregatelor in baza uneia din urmatoarele constatari: - dereglarea utilajelor de sortare/spalare a agregatelor; - obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor; - nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare; - nefuctionarea sistemului de asigurare a calitatii. In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful "Proiectarea amestecului". Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.

b) Transportul si depozitarea Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materials in timpul transportului sau depozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentelr se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.

c) Controlul calitatii agregatelor

110(134)

331

1=1 ems r a C O Ni lJ

Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA VI.1 a Codul de practica NE 012-99 iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.

1.2.3 Apa

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84.

1.2.4 Aditivi

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:

imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare;

punerea in opera a betoanelor prin pompare;

imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate in medii agresive;

imbunatatirea comportarii la inghet-dezghet;

realizarea betoanelor de clasa superioara;

- regalrea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice;

cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul urmator:

Nr.

Cit.

Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii

1 2 3 4

1 Beloane supuse la inghet-dezehet repetat Antrenor de aer

2 Betoane de permeabilitate redusa Reducator de apa- plasitifant

Dupa can

- intens reducatoe superplasitifant

3 Betoane expuse in condith de agresivitate intensa si toarte intensa

Idem Dupa caz:

111(134)

idamar C: c IN 1_,

- intens reducator- superplastifiant

- inhibitor de coroziune

2 3 4

4 Betoane de rezistenta avand clasa cuprinsa Plastifiant sau intre C12115 si C 30/37 inclusiv superplasfifiant

5 Betoane executate monolit avand Giese >C Superplatifiant-intens 35/45 reducator de apa

6 Betoane fluide-cu tasare °gala cu T5 Superplasfifiant

7 Betoane masive (Plastifiant)

Betoane turnate prin tehnologii speciale (fare superplasfifiant+intarzieto vibrare) r de priza

8 Betoane turnate pe limp calduros Intarzietor de priza +superplastifant (Plastifiant)

9 Betoane turnate pe limp friguros Anti-inghet + accelerator de priza

10 Betoane cu rezistente mari la termene scurte Accelerators de intarire

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel — Executantul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului si includerea acestora in documentatia in documentatia de executie.

Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luand in considerare recomandarile din tabel, ANEXA 1.3 si ANEXA 1.4 — PCT. 3.2.2 DIN Codul de practica NE 012-99.

In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si comportare impreuna nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.

Conditiile tehnice pentru materialele componente (allele decat cele obisnuite) prepararea, transportul, punerea si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor mentionate in fisa tehnologica de betonare.

1.2.5 Adaosuri

112(134)

353

1=1 m a r-- C C) NJ 3 Li

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% subsatanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.

Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.

Exista doua tipuri de adaosuri:

inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0-3mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului.

- Active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silica, etc.

In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului NC se is in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.

Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrarea si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul si proportia adaosului utilizat.

Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.

Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.

Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat proprietatile fizico-chimice ale acestora sa nu sufere modificari.

1.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate.

a) Cerinte pentru rezistenta

Relatia infra raportul si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului NC.

113(134)

amar C) NI S

Rezistentele caracteristice f c k determinate pe cilindru sau cub urmatoarele:

Clasa de rezistenta a betonului

*C 2.8/3.5 C 4/5 *C 6/7.5 C 8/10 C 12/15

f.ck.cil. 2.8 4 6 8 12 N/mmp

f.ck.cub. 3.5 5 7.5 10 15 N/mmp

Clasa de rezistenta a betonului

C 16/20 *C 18/22.5 C 20/25 *C 25/30 *C 28/35

f.ck.cil. 16 18 20 25 28 N/mmp

f.ck.cub. 20 22.5 25 30 35 N/mmp

Clasa de rezistenta a betonului

*C 32/40 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60

f.ck.cil. 32 35 40 45 50 N/mmp

f.ck.cub. 40 45 50 55 60 N/mmp

b) Cerinte pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la conditiile de mediu concrete din amplasamentul podului si care sa protejeze armature impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:

114(134)

1=1 s rn s r- c O Ni

- selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna armaturii;

alegerea compozitiei astfel Meat betonul:

sa satisfaca Mate criteriile de performanta specificate pentru betonul intent;

sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii;

sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactii alcalini-agregate);

sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.

amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structure compacta;

tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.

In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica NE 012-99.

Nivelele de performanta la impermeabilitate ale betoanelor sunt:

Adancimea limita de atrundere a apei (mm) Presiunea apei

(bari) 100 200

Grad de impermeabilitate

P41° p420 4

P81° p820 8

P1210 P1220 12

115(134)

dormer C C) NJ S 11

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet-dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practice NE 012-99.

Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt:

Gradul de gelivitate al betonului Numar de cicluri inghet-dezghet

0 50 50

G 100 100

G 150 150

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0.25% conform STAS 10107/0-90.

1.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

Prescriptiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzatoare compozitiei betonului stabilita in modul amestec de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator autorizat.

1.4.1 Conditii generale

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de probe ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii.

1.4.1.1 Date privind compozitia betonului

In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:

a) Clasa de rezistenta

b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor

116(134)

1=1 e rn r— C: 0 IV S. LI

c) Consistenta betonului proaspat

d) Date privind compozitia betonului (de exemplu NC maxim, tipul si dozajul minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc. In concordanta cu prevederile Codului de practica NE 012-99.

1.4.1.2 Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structure in care se va folosi.

1.4.1.3 Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare — trasport beton.

1.4.1.4 Compozitia betonului se stabileste si /sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei betonului trebuie sa se face:

- la intrare in functiune a unei statii de betoane;

la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;

la schimbarea tipului de aditiv;

la pregatirea executarii unor elemente ale podului care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.

1.4.2 Stabilirea retetei

1.4.2.1 Cerinte privind consistenta betonului

Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si a fi compactat corespunzator.

Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.

Consistenta betonului proaspat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE — BE, grad de compactare si raspandire conform prevederilor Codului de practica NE 012-99 Capitolul 7.1.1 si ANEXA 1.4 tabele 1.4.3 si 1.4.5.

1.4.2.2 Cerinte privind eranulozitatea aqreqatelor

Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2 din Codul de practice NE 012-99.

1.4.2.3 Cerinte privind aleqerea tipului, dozaiului de ciment si raportului A/C.

117(134)

1=1 a rn a r IL/

Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA 1.2 din Codul de practica NE 012-99.

Raportul NC este stabilit functie de conditiile de rezistenta impure betonului.

Valorile orientative sunt date in ANEXA 1.4 tabelul 1.4.2 din Codul de practica NE 012-99.

Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.

1.4.2.4 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.

Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEI 1.3 din Codul de practica NE 012-99 pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie sa fie in acord cu reglementari specifice sau agremente tehnice de folosire ce trebuie sa fie in acord cu reglementari specifice sau agremente tehnice bazate pe determinari experimentale.

In ANEXELE 1.4 si 1.5 din Codul de practica NE 012-99 se prezinta recomandari privind stabilirea compozitiei betoanelor.

1.5 NIVELELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

1.5.1 Betonul proaspat

1.5.1.1. Consistenta

1.5.1.2 Continutul de aer oclus

Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88 folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica sub presiune.

1.5.1.3 Densitatea aparenta

Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759-80.

1.5.2 Betonul intarit

1.5.2.1 Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mmp determinata pe cilindrii de 150/300mm sau pe cuburi cu latura de 150mm. Valorile acesteia sunt conform Capitolului I.3.a din prezentul caiet de sarcini.

1.5.2.2 Evolutia rezistentei betonului

118(134)

1=1 m r— LIM c, "

In unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedestructvie sau incercari pe carote extrase din elementele structurii.

1.5.2.3. Rezistenta la penetrarea apei

STAS 3622-86 stabileste nivele de performanta ale betoanelor functie de gradul de impermeabilitate.

Valorile caracteristice sunt conform Capitolului 1.3.b din prezentul Caiet de sarcini.

1.5.2.4 Rezistenta la inuhet-dealhet

Valorile caracteristice sunt conform Capitolul 1.3.b din prezentul Caiet de sarcini.

1.5.2.5 Densitatea betonului

Functie de densitate, betoanele se clasifica in:

betoane usoare betoane cu densitatea aparenta in uscata (105°C) de maxim 2000 kg/mc. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa.

Betoane cu densitate normala (semigrele sau grele)_— betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105°C) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mutt de 2500 kg/mc.

Betoane foarte cifele betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105°C) mai mare de 2500 kg/mc.

1.6 PREPARAREA BETONULUI

1.6.1 Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.

Se vor respecta prevederile art. 9.1.1 din Codul de practica NE 012-99.

1.6.2 Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.

119(134)

12,ic

1=1 rn e r 111 C O NI ZS I.)

Statiile de betoane vor functiona numai pe baza acestui atestat eliberat la punerea in functiune conform prevederilor Codului de practice NE 012-99.

1.6.3 La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:

- agregate ± 3%

- ciment si apa + 2%

- adaosuri + 3%

- aditivi ± 5%

1.6.4 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de trasport

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai man de 40mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.

Pentru amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta.

Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu granule cea mai mare.

Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei.

Durata de amestacare va fi de cel putin 45 sec. De la introducerea ultimului component.

Durata de amestecare se va majora dupe caz pentru:

- utilizarea de aditivi sau adaosuri;

perioade de timp friguros;

utilizarea de agregate cu granule mai mad de 31 mm;

betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50mm).

Se recomanda ca temperature betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5°C si 30°C.

Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de maximum 20 minute.

120(134)

emer C: C3 NJ S

IN r

La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa sau apa amestecata cu pietris si apoi golita imediat complet.

In cazul betonului dela amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului pentru a putea efectua turnarea si tratareaa betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in time a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.

Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza:

denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;

denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2 actul doveditor al atestarii statiei din Codul de practica NE 012-99.

- Data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul precizarea orei la care s-a rezlizat primul contact intre ciment si apa);

- Numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;

Cantitatea de beton (mc).

Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date:

*Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a):

clasa de rezistenta;

clasa de consistenta a betonului;

tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;

tipul de agregate si granula maxima;

tipurile de aditivi si adaosuri;

date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2 din Codul de practica NE 012-99.

121(134)

1=1 m r- C.: 0 NI .e.3 IL/ I 1-

Aceste informatii pot preveni din catalogul producatorului de beton care trebuie sa contina informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compozitia betonului.

Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa.

Rezultatele necorespunzatoare obtinute pentru probele de beton intarit vor fi comunicate utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.

Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.

1.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

1.7.1 Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

1.7.1.1 Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

1.7.1.2 Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu tasare de maxim 50mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

1.7.1.3 Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3km, suprafata libera trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caractersiticilor betorului urmare a modificarii continutului de apa.

1.7.1.4 Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32.5/42.5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.

Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare

Temperatura amestecului de beton (°C)

Durata maxima de transport (minute)

Cimenturi de clasa 32.5 Cimenturi de clasa > 42.5

10° < t < 30° 50 35

122(134)

c=1 a m a r— INV C)

T< 10°

70

50

In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5-30)°C.

In situatia betoanelor cu temperaturi mai mad decat 30°C sunt necesare masuri suplimentare precum:

- stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.

- In cazul trasnsportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute fate de limitele din tabel.

- 1.7.1.5 Ori de cafe on intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste o ora precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa, in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1mc de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa.

1.7.2 Pregatirea turnarii betonului

1.7.2.1 Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor;

b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier;

c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;

d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);

e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii, a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar , executant, proiectant si reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in once caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura — dupa curatire — nu trebuie sa

123(134)

j)

a 171 a I- C. C)

prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa;

f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatite de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;

g) sunt asigurate posibilitatile de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;

h) sunt stabilite, dupa caz, si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloc de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);

i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.);

in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se precipite, si sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;

k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;

I) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt ref uzate.

1.7.2.2 In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul 1.7.2.1, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reperzentantul beneficiarului si in cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISCLPUAT, in conformitate cu prevederile programului de control a cantitatii lucrarilor — stabilite prin contract.

Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor not verificari, in cazurile in care:

- au intervenit evenimente de nature sa modifice situatia constanta la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea acfivitatii la lucrari sistate si neconservate).

- Betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.

Inainte de turnarea betonului, trebuie verificata functionarea corecta si masurilor indicate la punctul 1.7.2.1.

1.7.3 Reguli generale de betonare

124(134)

clam er C 0 NJ l/

1.7.3.1 Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de executie.

1.7.3.2 Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transpot si modificarea consistentei betonului.

1.7.3.3 La turnare trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile — care vor veni in contact cu betonul proaspat — vor fi udate cu apa cu (2-3) ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata;

b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;

c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;

d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare decat 3.00m — in cazul elementelor cu latime de maximum 1.00-1.50m, in celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafata (piaci, fundatii, etc.);

e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai man de 3.00m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1.50m de zona care se betoneaza;

f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior;

se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplassarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor de console; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;

h) se va urmari cu atentie inglobarea complete in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;

i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

g)

125(134)

amar U rs•

I) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;

k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerile acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;

I) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;

m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie;

n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului — in cazul cimenturilor cu adaosuri —si respectiv 1.5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos;

o) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap 13 "Rosturi de lucru " din Codul de practica NE 012-99.

ID) Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea lor pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20°C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5).

1.7.3.4 Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in procesul tehnologic aferent proiectului.

1.7.4 Compactarea betonului

1.7.4.1 Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.

1.7.4.2 Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri:

126(134)

1=1 a rn e r C 0 NJ

Introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;

- Intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost;

Se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

1.7.4.3 In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.

1.7.4.4 Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.

1.7.4.5 Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din Codul de practica NE 012-99.

1.7.5 Rosturi de lucru si decofrare

In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se face fara intrerupere la nivelul respectiv sau ntre doua rosturi de dilatatie.

Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor va fi stabilita prin project si se vor respecta prevederile Codului de practica NE 012-99.

Elementele de constructii pot fi decof rate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta care este prezentata in documentatie de executie tinand cont de prevederile Codului de practica NE 012-99.

1.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

1.8.1 Generalitati

In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.

Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.

Acoperirea cu materiale de protectie se va realize indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:

uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului;

127(134)

dormer C: C> NI LJ

Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:

antrenarii (scurgerilor) pastel de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);

- diferentelor marl de temperatura in interiorul betonului;

temperaturi scazute sau ingheturi;

eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beto-armatura (dupa intarirea betonului).

Principalele metode de tratare/protectie sunt:

mentinerea in cofraje;

acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;

stropirea de pelicule de protectie.

1.8.2 Durata tratarii

Durata tratarii depinde de:

- sensibilitatea betonului la tratare;

- temperatura betonului;

conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;

conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.

Se va tine cont de prevederile Codului de practica NE 012-99.

1.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice.

Conform Codului de practica NE 012-99 acesta presupune:

a) Clasificarea controlului

b) Procedeele de control a calitatii

- controlul productiei si executiei

128(134)

damar C. 0 NJ ."3

controlul materialelor constituente echipamentelor, executarii si proprietatii betonului;

controlul inainte de punerea in opera a betonului

controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii betonului.

- criterii de conformitate:

sisteme de verificare;

- planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului;

criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune.

1.10 EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETATI SPECIALE SI BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE

La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite se folosesc:

betoane rezistente la penetrarea apei;

- betoane cu rezistanta mare la inghet-dezghet si la agenti chimici de dezghetare;

- betoane cu rezistente mare la uzura.

De asemenea o serie intreaga de elemente ale podurilor se executa prin procedee speciale si anume:

turnarea betonului sub apa;

betoane turnate prin pompare;

betoane turnate in cofraje glisante;

betoane ciclopiene.

Pentru aceste betoane cu proprietati speciale si procedee speciale se vor respecta prevederile capitolelor 8 si 16 din Codul de practica NE 012-99.

129(134)

emer C: c 0

CAIET DE SARCINI NR. 8

LUCRARI ANEXE : SEMNALIZARE RUTIERA VERTICALA, MARCAJE RUTIERE, POZITIONARE HIDRANTI, CAMINE DE VIZITARE

PRESCRIPT!! PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR

GENERALITATI Prezentul caiet cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in

conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.

CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate intr-un singur component

realizand pelicula prin uscare la aer. Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile.

Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia, a microbilelor de sticla. Pulverizarea cu microbile se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a microbilelor. Operatiile de pulverizare vopsea si microbile se executa practic concomitent, cu aceeasi masina de marcaj.

Calitatea vopselei si peliculei de marcaj se apreciaza pe baza datelor din anexele 1 si 2.

CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla,

tratate la suprafata. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi.

Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

130(134)

m r C: C.? NI 'S 11

TIPURI DE MARCAJE 1. Marcaje longitudinale care la randul br se subdivid in marcaje pentru:

- separarea sensurilor de circulatie; - delimitarea benzilor; - delimitarea partii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: - linie simpla sau dubla; - linie discontinua simpla sau dubla; - linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.

Dimensiuni si moduri de pozare a marcajelor longitudinale functie de diverse situatii sunt prezentate in plansa nr. 1 a, b, c, d.

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie discontinua simple iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua mod prezentat in plansa nr. 1 a, c.

Marcaje longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de circulatie este de minimum 3,0 m prin linii discontinue simple avand segmentele si intervalele aliniate in profit transversal pe sectoarele din aliniament.

In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble. Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de

incadrtare, in exteriorul limitei partii carosabile: linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;

- linii discontinue simple pe drumuri publice sau in intersectii. Acest tip de marcaje sunt prezentate b fig. 2 din plansa nr. 1 a. Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare

de drum cu vizibilitate redusa in plan prin profit longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cand distanta de vizibilitate d min este inferioara valorilor date in plansa nr. 1 c.

Pe drumurile cu cal putin patru benzi de circulatie, marcajul se executa ca si in cele curente.

Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila marcajele se executa conform plansei nr. 1 b.

2. Marcaje transversale a. de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat locul de oprire sa

fie asigurata vizibilitatea in intersectie (vezi plansa nr. 1 d fig. 7) b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata

de un triunghi cu dimensiunile din plansa nr. 2 - de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea

de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zone respective mai mica de 60 km/h nu mai mare de 60 km/h

In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicand semnele de traversare.

- de traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte avand dimensiuni conform plansei nr. 2 b fig. 11.

3. Marcaje diverse - de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le

urmeze in traversarea intersectiei;

131(134)

352

der e C. C> Ni :-.;

pentru spatit interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate conform plansei nr.2c pentru interzicerea stationarii; pentru locurile de parcare pe partea carosabila:

a. transversala pe axa sau marginea caii; b. inclinata fata de axa sau marginea caii; c. paralela cu axa sau marginea caii;

curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m conform plansa nr. 3 a fig. 19.

4. Marcaje prin sageti si inscriptii Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat spre o

anumita localitate, limitari de viteza etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km sau mai mica sau egala cu 60 km/h.

Dimensiuni si tipuri de sageti sunt date in schitele plansei nr. 3 b, c, d, e. Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba. Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate.

Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.

La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15°C astfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.

APLICAREA MECANICA

Vopselele cu un continut mic de solvent se aplica cu masini de marcaj capabile sa realizeze performantele inscrise in anexele 1 si 2.

PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ

- Se stabileste itinerariul de marcaj si se caracterizeaza suprafata - bituminoasa - beton de ciment

- Suprafetele de marcaj murdare de grasime, se sterg cu toluen. - Aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, avand calitati tehnice conform

Capitol 2. La inceperea lucrului si pe parcurs de cate on se considera necesar, se fac

verificari ale dozajelor de vopsea proaspat aplicata si microbile, corelat cu masuratori de grosime de film ud.

132(134)

1=1 rn e CI O NI

EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER

La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele: Tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei Cartea marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului

- Grafic de execute Tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea) Dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel:

Presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei Asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masini de marcaj, viteza de lucru corespunzatoare Pozare conuri pentru protectia vopselei ude Autovehiculul de incheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata, pane la darea in circulatie si apoi recupereaza conurile Esalonul semnalizeaza cu indicatoare si mijloace de avertizare luminoase operatiunile de marcaj Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu pericliteze continuitatea traficului rutier Fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848/7-85 In timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea si microbile Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea In timpul efectuarii marcajului pot apare defecte de pelicule. Aceste defecte de pelicula oblige personalul care executa marcajul, sa treaca la remedierea imediata a cauzelor care le genereaza.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE MARCAJ Utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in

conformitate cu caietele de sarcini. Probele manor sigilate, se pastreaza in locuri adecvate, conform timpului de

viata in ambalaj, recomandat de fabricant. In caz de litigiu, probele martor se analizeaza intr-un laborator neutru, pentru obtinerea unui buletin de analiza necesar lamuririi litigiului.

Controlul cantitatilor si al calitatii marcajului va fi efectuat de Consultant. Antreprenorul va trebui sa furnizeze in oferta sa un plan de asigurare a calitatii,

precizand organizarea mijloacelor materiale si din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea controlului.

Controlul calitatii vopselei si a microbilelor trebuie efectuat de un laborator calificat desemnat de Beneficiar iar plata va fi suportata de Constructor.

In caz de nerespectare a conditiilor impuse de caietele de sarcini, materialele (vopseaua, microbilele) vor fi refuzate fara ca Antreprenorul sa pretinda vreo indemnizatie.

De altfel, Consultantul va putea efectua controlul calitatii materialelor in once moment, cheltuielile intthnd in sarcina Antreprenorului.

133(134)

darner CI O NI S 0 I. r

Antreprenorul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, corectata in functie de trafic, tipul si caracteristicile suprafetei drumului, tipul de vopsea utilizata si conditiile de mediu. Laboratorul desemnat se va alatura controlului dozajului la fata locului.

In caz de nerespectare a dozajelor Antreprenorul va trebui sa reface marcajul pe cheltuiala proprie si in conditiile impuse de Consultant.

Consultantul este responsabil pentru calitatea controlului.

RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ - Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pane la 2 ani,

se face in 2 faze: Persoana responsabila desemnata de Beneficiar va verifica reteta pentru vopsele, microbile si grosimea stratului de vopsea executata. Se verifica geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7-85. Se verifica constatarile privind dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude, (acute in timpul executiei Se determina Coeficientul de Retroreflexie, Factorul de luminanta, Coeficient SRT si grad de uzura, care trebuie sa corespunda cu CEN/TC 226 WG-2 Deficientele de calitate de tipul: aspect, proprietati optice, dozaje de vopsea Si microbile, se propun pentru remediere

EXECUTIA PREMARCAJULUI

Premarcajul va fi efectuat in conditiile urmatoare: - pe un sector vizibil, adica la limita vizibilitatii Va trebui determinat axul drumului care sa fie marcat in report cu marginile

drumului, apoi se va face un control vizual al axului determinat. In cazul aliniamentelor lungi, daca metoda vizuala nu este satisfacatoare se vor folosi metode topografice.

VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI

Premarcajul va fi efectuat de Antreprenor in conditiile prevazute la Cap. 10 si va fi verificat de Consultant. In cazul respingerii premarcajului de catre Consultant, Antreprenorul va trebui sa-I refaca pe cheltuiala proprie.

Executia marcajului va incepe numai dupa acordul Consultantului privind execute premarcajului.

134(134)