AMENAJARE SEDIU AGENTIE BANC POST CAIET DE SARCINI

Beneficiar : BANC POST Proiectant general: S.C.MID INSTALL 2003 S.R.L. Proiectant instalatii : S.C. MID INSTALL 2003 S.R.L. Proiect : nr. 06 / 2011 Instalatii HVAC Faza : D.D.E.

COLECTIV DE ELABORARE

PROIECTANT SEF PROIECT INSTALATII

- Ing. Gigi MALUREANU - Ing. Mihai DUTA

Page 1 of 26

CAIET DE SARCINI INSTALATII HVAC

CuprinsCAIET DE SARCINI INSTALATII HVAC.................................................................................................................................2 CUPRINS ........................................................................................................................................................................................2 1.GENERALITATI.........................................................................................................................................................................3 2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.................................................................................................................4 3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE............................................................................................................................................5 3.1.Principalele materiale si echipamente................................................................................................................................5 3.2.Caracteristicile materialelor...............................................................................................................................................6 3.3.Verificarea materialelor......................................................................................................................................................6 3.4.Depozitarea si manipularea materialelor...........................................................................................................................6 4.INSTALATII DE INCALZIRE..................................................................................................................................................7 4.1.Conducte..............................................................................................................................................................................7 4.2.Armaturi..............................................................................................................................................................................8 4.3.Izolatii.................................................................................................................................................................................8 4.4.Masuri de protectie impotriva transmiterii zgomotelor......................................................................................................9 4.5.Instalatii interioare pentru incalzire ..................................................................................................................................9 4.6.Probe ..................................................................................................................................................................................9 4.6.1.Proba de presiune la rece..............................................................................................................................................10 4.6.2.Proba la cald..................................................................................................................................................................10 4.6.3.Proba de eficacitate........................................................................................................................................................11 5.INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE ...........................................................................................................12 5.1.Descrierea sistemului........................................................................................................................................................12 5.2.Conducte din cupru...........................................................................................................................................................14 5.3.Masuri de protectie impotriva transmiterii zgomotelor....................................................................................................16 5.4.Canale de aer....................................................................................................................................................................16 5.5.GURI DE AER...................................................................................................................................................................20 5.6.Montarea echipamentelor ................................................................................................................................................20 6.REGLAREA INSTALATIEI....................................................................................................................................................21 7.VERIFICARI FINALE IN VEDEREA RECEPTIEI.............................................................................................................22 8.NORME SI MASURI DE PROTECTIE A MUNCII.NORME SI MASURI A.I.I..............................................................23 8.1.Norme si masuri de protectie a muncii.............................................................................................................................23 8.2.Norme si masuri A.I.I........................................................................................................................................................24 9.ACTE, RAPOARTE, INREGISTRARI...................................................................................................................................25

Page 2 of 26

1.GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini trateaza pentru fiecare categorie de lucrari aspectele legate de conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru realizarea executiei(standarde,normative si prescriptii ce vor sta la baza executiei lucrarilor de instalatii),materiale folosite la executia lucrarilor de instalatii,probele si verificarile necesare pentru lucrarile executate,conditii de livrare si depozitare a materialelor si utilajelor folosite pentru executia lucrarilor de instalatii,defectele admise si neadmise ce trebuiesc indeplinite pentru buna functionare a instalatiilor precum si verificarile finale pentru realizarea receptiei lucrarilor de instalatii. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ,executantul lucrarilor de instalatii fiind obligat sa asigure toate circumstantele prevazute de normativele si standardele in vigoare pentru realizarea unor instalatii profesionale.Orice modificari sau completari aduse prezentului Caiet de sarcini se vor putea face numai cu avizul proiectantului. Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Contractorul si Investitorul vor urmari performanta lucrarilor finalizate.Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale constructiei si prezervarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de functionare.Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform prevederilor din normativele si standardele in vigoare care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. Contractantul va furniza toate utilajele,materialele, lucrarile, sculele, echipamentele, serviciile de administratie, inspectie, incercari si service necesare pentru o instalatie completa si functionala, precum si sisteme si servicii auxiliare in conformitate cu cerintele ce intervin pe parcursul lucrarilor de executie. Lucrarile cuprinse in prezentul proiect vor fi efectuate in conformitate cu normele si standardele in vigoare. Antreprenorul va asigura obtinerea aprobarilor de executie, controlului organelor departamentale si a avizelor acestora. Lucrarea trebuie executata in modul cel mai corect si complet, astfel incat sa conduca la indeplinirea conditiilor cerute de beneficiar(in limitele impuse de normativele si standardele in vigoare). Beneficiarul va avea dreptul sa respinga orice lucrare si materiale care nu corespund specificatiei proiectului sau normelor in vigoare. Lucrarile necesare pentru punerea in opera a instalatiilor si sistemelor prezentate in planurile de executie vor fi atent verificate de antreprenor in ceea ce privesc toate gabaritele, conditiile de pe teren, respectarea conditiilor de arhitectura si coordonarea corespunzatoare cu toate specialitatile de pe santier. Orice contradictie intre proiectul tehnic si situatia din teren va fi semnalata din timp proiectantulu, inainte de inceperea lucrarilor. Executantul si beneficiarul vor solicita furnizorilor certificate de calitate si garantie. Acestea vor fi prezentate Comisiei de receptie. In timpul executiei, daca este cazul, se vor intocmi dispozitii de santier prin care se dau derogari sau modificari la solutia proiectantului.Dispozitiile de santier vor fi predate in proces verbal Dirigintelui de santier. Contractorul are sarcina de a studia proiectul (partile desenate si scrise), standardele tehnice si instructiunile in vigoare la data executarii si sa faca previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele tehnice adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe intreaga durata de executare. Contractorul lucrarilor de instalatii are responsabilitatea de a sesiza in 24 de ore Inspectia de Stat in Constructii in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor. Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in concordanta cu documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor ascunse. Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari si in absenta Standardelor romanesti pentru lucrarile specifice,se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Contractorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase.Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul siPage 3 of 26

depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestui Caiet de Sarcini. Toate instalatiile, materialele si echipamentele, trebuie sa corespunda cerintelor standardelor si normativelor urmatoare precum si a altor documente editate de Autoritati, Institutii si Organizatii. -Standardele si normativele romanesti din domeniu; -Standardele internationale din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR CEI si SR ISO) ; -Standardele europene din domeniu, adoptate ca standarde romane (SR EN) ; -Legea 10/1995 privind calitatea in constructii in Romania ; -Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca ; -P 118/1999 Normele Nationale din Romania privind prevenirea si stingerea incediilor ; -Standarde internationale (CEI), Europene (EN) ,Britanice (BS), Germane (DIN, VDE) acceptate in Romania. In caz de nepotriviri intre cerintele standardelor si legislatiei straine si cerintele standardelor locale, trebuie urmate cerintelor legislatiei locale din Romania. Daca intr-unul din normativele sau standardele de mai sus se dau solutii alternative si in specificatia de fata nu se identifica optiunea ceruta, atunci se va folosi cel mai durabil material si cele mai severe prescriptii pentru testele aplicate, daca Proiectantul nu a aprobat altceva. In eventualitatea unor cerinte contradictorii intre astfel de standarde si specificatia de fata, vor avea prioritate termenii specificatiei. Orice detaliu neacoperit in mod specific de aceste standarde, va fi supus aprobarii Proiectantului. Executarea instalatiilor se va face coordonat cu celelalte instalatii.Aceasta coordonare se va urmari pe intreg parcursul executiei incepand de la trasare. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect. Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de proiectant si beneficiar.Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de calitate si agremente tehnice. Inainte de punerea in opera se vor face verificari vizuale. Materialele necorespunzatoare se vor inlatura.Toate aparatele care au aplicate sigilii de protectie vor fi montate ca atare, pastrand intact sigiliul in vederea receptiei. Pastrarea materialelor de instalatii se face in magazii sau spatii de depozitare, organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplina. Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii. Instalatiile cladirii vor fi executate avand in vedere: -siguranta, servirea si confortul persoanelor care folosesc cladirea; -rezistenta in timp, in coroborate cu costul de investitie scazut (pe cat posibil); -increderea; -elasticitatea modului de asezare a instalatiilor si usurinta accesului la instalatii pentru o intretinere usoara; -economia de energie; 2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTAo

oo

o o oo

o o o o

Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii si completarile ulterioare; Legea 50/91 republicata si modificata in octombrie 2004; Legea 608/2001 republicata in 2006; C 56-04 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994; Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 / 1994; HG 867-03 Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public; Hotrrea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificat i completat cu Hotrrea de Guvern nr. 796/14 iulie 2005 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a produselor pentru construcii ; HG 1146/2006 Cerineele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc. Legea 319/2006 - Norme generale de protecia muncii si metodologii de aplicare a legii P 118 1999. Normativ de sigurana la foc a constructiilor;Page 4 of 26

o o oo

o o o oo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

o

Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor Ordinul MAI nr. 163/28.02.2007 - Normele generale de aprare mpotriva incendiilor. SR EN ISO 9001: 2001 - Sisteme de managementul calitatii. Cerinte. NTE 001/03/00 -Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice si termice. I 13/94-Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala; I 5-1998 -Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare NP 031-199 -Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de nclzire prin radiaie de pardoseal GP 056-2000 -Ghid pentru proiectarea instalaiilor de nclzire/rcire folosind ventiloconvectoare STAS 530/1-87 -Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii. STAS 9838-82 -Torsiodinamometre de laborator. Etalonare. Condiii tehnice de calitate. STAS 5560-81 -Fitinguri filetate din oel. Mufe pentru evi de instalaii. STAS 10400/1-87 -Armturi industriale din oel. Robinete de reglare cu ventil. STAS 10400/2-76 -Armturi industriale din oel. Robinete de reglare cu ventil. Lungimi de construcie. STAS-urile 424, 425, 564 -Profile metalice. I.36-81 Instruciuni privind automatizarea instalaiilor din centrale i puncte termice. C.107/1-97 Calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldiri. C.142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elementele de instalaii. NRPM Norme republicane de protecie a muncii. P.122-87 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic la cldiri civile, social-culturale i administrative. C.1-85 Prescripii tehnice ISCIR. PE.502-8 Normativ privind dotarea instalaiilor cu aparate de msur i automatizare. Puncte termice. STAS1647/85 Cldur. Terminologie. STAS.4369-81 Instalaii de nclzire, ventilare i condiionare a aerului. Terminologie. STAS.7132-86 Msuri de siguran la instalaiile de nclzire central cu ap avnd temperatura maxim de 115C. SR.13149-92 Fizica construciilor. Ambiane termice moderate. STAS.6648/1-8 Calculul aporturilor de cldur din exterior. STAS.6648/2-82 Parametrii climatici exteriori. SR.1907-1-97 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul.Prescripii de calcul. SR.1907-2-97 Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul.Temperaturi interioare convenionale de calcul. SR.4839-97 Numrul anual de grade-zile.

3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE 3.1.Principalele materiale si echipamente Fitinguri,armaturi; Armaturi motorizate; Radiatoare din aluminiu; Termoizolatie pentru conducte; Tevi din otel pentru instalatii; Tevi tip PPR-AL; Tevi din cupru; Ventilatoare; Baterii electrice de incalzire; Sisteme de conditionare a aerului tip VRV; Sisteme de conditionare a aerului tip SPLIT; Sisteme si echipamente de masura si control;Page 5 of 26

Tubulaturi din tabla de otel galvanizata; Tubulaturi flexibile; Clapete de reglaj al debitului de aer; Grile de ventilatii; Oel cornier cu aripi egale. Se folosete la confecionarea flanelor de mbinare a tubulaturii. Oel lat ( platband ); Oel U ( stas 564 ).Se folosete la susineri i console; Oel (stas 565 ).Se folosete la susinerea aparatelor mai grele; Canale din tabla, imbinate prin garnituri etanse, unde schimbarile de directie si de dimensiune se face prin fitinguri speciale imbinate prin garnituri rezistente la presiunea aerului; Saltele din vat mineral; Band de oel 20x2 mm folosite la inelele antiglisante i anti tasante pentru susinerea termoizolaiei; Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la mbinarea tubulaturii prin flane pentru asigurarea unui etaneiti corespunztoare.

3.2.Caracteristicile materialelor Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor HVAC vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de HVAC. Ele vor trebui sa fie insotite de: Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute; Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici; Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului; Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor; Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emisse de catre institute de specialitate abilitate in acest scop. Elementele recomandate de ISCIR trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML). 3.3.Verificarea materialelor a) La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund cerintelor proiectului si satisfac prevederile de la punctul 2. b) Contractorul lucrarilor de instalatii se asigura de existenta certificarilor mentionate la punctul 2 si de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu. c) Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.).Se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere. d) Se verifica daca recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta. e) La aparatele de masura si control, montate de Contractorul instalatiei de incalzire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML). 3.4.Depozitarea si manipularea materialelor a) Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.Page 6 of 26

b) Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influienta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica a securitatii muncii. c) Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. d) Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele. e) Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare, tronsoane de tubulatura prefabricata, ventilatoare, prefabricate, etc.). 4.INSTALATII DE INCALZIRE 4.1.Conducte Sursa de energie termic va fi cu prioritate termoficarea locala (respectind ordinul ANRSC de racordare pentru societati comerciale). evile ce alctuiesc distribuia vor fi din PPR-AL i se vor izola cu Armaflex. Conductele se vor monta dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor. Instalaia se va executa conform Normativului I.13 2002, cu respectarea tuturor prevederilor, standardelor i normelor n vigoare. Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte pentru stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura. Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distructive. Testele vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii. Majoritatea imbinarilor se vor face pe pozitie.Infiletarea se va folosi la imbinarea conductelor si a fiting-urilor la intrumente si armaturi prevazute cu mufe infiletate.Imbinarea cu flansa sudata se va face la la elementele prevazute in proiect cu acest sistem de imbinare .Imbinarea prin infiletare se va face pe bancul de lucru sau pe pozitie. Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate, sau in lipsa altor specificatii in proiect, cu fuior de canepa, miniu de plumb sau pasta de grafit in ulei de in dublu fiert. In cazul imbinarii cu flansa, trebuie acordata atentie speciala in timpul fixarii flansei perpendicular pe axa conductei si si se vor verifica planeitatea flansei si producerea corecta a garniturii in ceea ce priveste diametrul. Se vor folosi garnituri tip Marsit. La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor precum si pentru intretinere, revizii, reparatii, etc. Distante minime intre conducte montate pe traseu paralel, vor corespunde conform normativ I.13-96.La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie > 3 cm.Fata de conductorii electrici (< 1000 V) sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distantele normate prin normativul I.7-94 respectiv I.6-94 si NT DPE- 01 -2004. Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati. Suportii ficsi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect se vor monta conform tabel 13.1 din normativul I.13-02. Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate prevazute in normative. Se pot utiliza suporti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant. La montarea suportilor se va tine seama de pantele conductelor. Conductele instalatiilor de incalzire se vor monta in panta, asigurand dezaerisirea si golirea centralizata a instalatiei. Garniturile imbinarilor cu flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a conductei. In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii se vor folosi imbinari demontabile. Se vor facePage 7 of 26

imbinari cu racorduri olandeze sau flanse, numai in locuri accesibile, vizitabile.In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii nu se admit imbinari. Specificaiile de mai sus pentru mbinarea evilor i fitingurilor sunt minimale.La montaj se vor avea n vedere i alte precizri puse la dispoziie de furnizorul de materiale. La trecerile prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera a conductelor si spatiul dintre se umple cu material incombustibil. 4.2.Armaturi Se vor folosi urmatoarele tipuri de armaturi: -de trecere -de siguranta -de echilibrare hidraulica -de inchidere si reglaj -de golire -de retinere Acestea se vor monta in pozitiile indicate, cerute prin desenele proiectului. Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute. Armaturile se vor monta avand in vedere ca acetea sa fie montate in locuri usor accesibile personalului de intretinere si sa poata fi usor demontate in cazul in care o lucrare de interventie impune acest lucru. n punctele cele mai nalte ale distribuiei, s-au prevzut robinei de dezaerisire automat de coloana, iar n punctele cele mai joase, robinei de golire. De asemenea, se vor monta robinei de echilibrare pe ramurile dezavantajate, conform planului de montaj. 4.3.Izolatii Pentru reducerea pierderilor de caldura si a pericolului de accidente prin contact cu suprafete cu temperatura peste 50C se va realiza izolarea termica a elementelor componente ale instalatiei. Toate conductele, tur si retur, se vor izola pentru evitarea pierderilor de caldura. Izolarea tevilor se va face cu cochilii tip ARMAFLEX sau echivalente, la trecerea prin spatii incalzite sau neincalzite, si cu vata minerala cu foaie de asfalt,aluminiu sau izolanta, pentru spatiile exterioare. Tevile izolatoare se vor lipi de tevi cu ajutorul adezivului special, astfel: -Pentru rosturile longitudinale, se vor lipi suprapunerile cu adeziv special -Pentru rosturile transversale,se va folosi banda de material plastic sau panza Inainte de izolare tevile se vor curata si se vor degresa complet.Izolatiile tevilor din spatiul exterior se vor proteja prin foaie de aluminiu de grosime 0,3 mm, sau prin foaie de tabla galvanizata de grosime 0,5 mm. Fiecare foaie de aluminiu va fi trecut pe cilindru si va avea capetele formate special pentru imbinare, se va prevede suprapunere de min. 50 mm, pe generatoare si la capete.Imbinarea suprapunerilor se va face prin suruburi acoperite cu cadmiu si rondele de plastic.In acelasi fel se vor izola vanele si restul de aparate. Grosimea izolatiilor in functie de spatiile prin care trec, va fi in concordanta cu tabelul urmator:DIAMETRU ( mm ) 15 18 22 28 35 42 54 SPATII INCALZITE ( mm ) 12 12 12 12 12 12 20 SPATII NEINCALZITE ( mm ) 15 15 15 15 15 15 25 SPATII EXTERIOARE ( mm ) 20 20 20 20 20 20 30 Termoizolatie din vata minerala sau vata de sticla caserata cu folie de aluminiu Page 8 of 26

63 76 10 13

20 20 820 320

25 25 25 25

30 40 40 40

Dupa efectuarea spalarii instalatiei si a probelor de presiune, toate aparatele si conductele metalice prin care circula agent cald, se izoleaza termic in scopul micsorarii la maxim a pierderilor de caldura.Izolarea termica a conductelor si aparatelor se va efectua numai dupa curatirea si protejarea lor cu straturi anticorozive. Elementele componente ale structurii izolatiei termice sunt protectia anticoroziva(executata pe intreaga suprafata metalica),elementele de sustinere contra alunecarii si tasarii stratului izolator,stratul termoizolator,stratul de protectie a termoizolatiei cu rol de protectie mecanica(dupa caz). Realizarea izolatiilor se va face cu respectarea urmatoarelor conditii:lipsa de praf, suprafete metalice curatate de rugina si impuritati,temperatura aerului si a pieselor metalice intre +5C si 40C,umiditatea relativa sub 70%,alte conditii specificate de producator. In dreptul suportilor mobili izolatia se va intrerupe pe o lungime de 30-50 mm pentru a se evita degradarea acesteia la dilatarea (contractarea) conductelor.La nivelul flanselor, armaturilor izolatia conductei se intrerupe pe o lungime care sa permita demontarea acestora. Izolatia termica trebuie intretinuta astfel incat sa se asigure mentinerea in bune conditii a proprietatilor initiale mecanice si termice, uzura minima si o buna stare (completa) a acestora. 4.4.Masuri de protectie impotriva transmiterii zgomotelor Pentru a impiedica transmiterea zgomotelor de la si prin elementele componente ale instalatiilor se vor monta:bratari de sustinere cu strat antifonic(cauciuc 0,3-0,8 mm), izolarea fonica prin elemente de cauciuc pentru sistemele de fixare al echipamentelor de elementele fixe ale constructiei. 4.5.Instalatii interioare pentru incalzire Instalatiile termice trebuie sa asigure temperaturile interioare necesare in fiecare camera, in functie de destinatie si de nivelul de confort. Elementele de incalzire care se folosesc sunt radiatoare . Radiatoarele din aluminiu gama Maior si Seven, vor fi prevzute cu robinet de nchidere/reglare termostatic pe tur, robinet de reglare hidraulic/nchidere pe retur, dezaerisire individual cu dezaeratoare manuale pe radiatoare i robinet pentru golire. Aceast dotare asigur, n afara unui reglaj precis pe fiecare corp de nclzire, i posibilitatea nchiderii, detarii i reparrii oricrui corp de nclzire, fr a deranja restul consumatorilor, precum i controlul precis al temperaturii dorite n ncpere. Executarea lucrarilor de monatre si de accptare se va face in concordanta cu cu prescriptiile normelor pentru instalatii termice I13/2002, NP 031-1999. Reteaua de alimentare cu agent termic a radiatoarelor va fi bitubulara. Racordarea corpurilor de nclzire la sistemul de distribuie a agentului termic se va face in diagonal astfel nct s se asigure o circulaie complet a agentului termic n radiatoare. Corpurile de nclzire se racordeaz prin mbinri demontabile. Distanele ntre corpurile de nclzire, perete i pardoseal vor fi n conformitate cu STAS 1797/82. Montarea acestora se va face dup probarea lor prealabil(proba de presiune)i se va realiza cu ajutorul consolelor i susintoarelor de perete speciale pentru acest tip de aparate. 4.6.Probe Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe: - Proba la rece; - Proba la cald; - Proba de eficacitate; Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13-02.Page 9 of 26

4.6.1.Proba de presiune la rece Proba la rece se face n scopul verificrii rezistenei mecanice i a etaneitii elementelor instalaiei de nclzire i const n umplerea cu ap a instalaiei i ncercarea la presiune. Umplerea instalaiei pentru efectuarea probei la rece se face cu ap care ndeplinete condiiile de calitate ca agent termic. Proba la rece (obligatorie pentru ntreaga instalaie) se face avnd racordate toate echipamentele din centrala termic, reelele de conducte i aparatele consumatoare de cldur (corpuri de nclzire, suprafee radiante). n cazul cnd se folosesc corpuri de nclzire a cror rezisten nominal corespunde unei presiuni maxime mai reduse dect a restului instalaiei, proba de presiune la rece a instalaiei se face fr corpurile de nclzire respective, acestea fiind nlocuite fie cu corpuri de nclzire de inventar (rezistente la presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legturilor de ducere-ntoarcere. Proba la rece se execut nainte de finisarea elementelor instalaiei (vopsiri, izolri termice etc.), de nchiderea acestora n canale nevizitabile sau n anuri n perei i planee, de mascarea i nglobarea lor n elementele de construcii, precum i de executarea finisajelor de construcii. Proba se execut n perioada de timp n care temperatura exterioar este mai mare de + 5 C. n vedrea executrii probei la rece, se va asigura deschiderea complet a tuturor armturilor de nchidere i reglaj n concordan cu presiunea de prob, verificarea punctelor de racordare a instalaiei la conducta de ap potabil i la pompa de presiune. nainte de proba de presiune la rece instalaia se spal cu ap potabil.Splarea instalaiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaiei la conducta de ap potabil, umplerea instalaiei, racordarea conductei de ntoarcere a instalaiei la jgheabul de golire la canalizare i meninerea instalaiei sub jet continuu pn cnd n apa golit din instalaie nu se mai observ impuriti (nmol, nisip etc.).Operaia se repet cu schimbarea sensului de circulaie al apei. Presiunea de prob se determin n funcie de presiunea maxim de regim i de modul de execuie al instalaiei, astfel:

o dat i jumtate presiunea maxim de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaii montate aparent i la cele mascate sub finisaje uzuale ; dublu presiunii de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalaiile ce au pri care se mascheaz sub finisaje deosebite ; presiunea prevzut n caietul de sarcini, pentru prile din instalaii care se nglobeaz n elemente de construcie (pardoseli) ; la presiunile prescrise de instruciunile tehnice ISCIR, pentru prile de instalaii care sunt supuse prevederilor acestor prescripii.

Verificarea comportrii instalaiei la proba rece poate fi nceput imediat dup punerea ei sub presiune, prin controlul rezistenei i etaneitii tuturor mbinrilor. La mbinrile sudate controlul se face prin ciocnire, iar la restul mbinrilor prin examinarea cu ochiul liber. Msurarea presiunii de prob se ncepe dup cel puin 3 ore de la punerea instalaiei sub presiune i se face cu manometru nregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 minute.Durata probei este de 3 ore. Rezultatele probei la rece se consider corespunztoare dac, pe toat durata probei, manometrul nu a indicat variaii de presiune i dac la instalaie nu se constat fisuri, crpturi sau scurgeri de ap la mbinri i presgarnituri. n cazul constatrii unor scderi de presiune sau a defeciunilor enumerate mai sus, se procedeaz la remedierea acestora i se repet proba.Rezultatele probei se nscriu n procesul verbal al instalaiei. Dup executarea probei, golirea instalaiei de ap este obligatorie, n cazul n care nu este prevzut executarea succesiv a probei la cald. 4.6.2.Proba la cald Proba la cald are drept scop verificarea etaneitii, a modului de comportare a elementelor instalaiei la dilatare i contractare, a circulaiei agentului termic.Page 10 of 26

Proba la cald se execut la toate instalaiile de nclzire indiferent de agentul termic utilizat, pe ntreaga instalaie sau pe pri de instalaie care pot funciona separat. Proba la cald se efectueaz naintea finisrii (vopsirii, izolrii), mascrii sau nchiderii elementelor instalaiilor n canale nevizitabile sau n anuri, n perei sau planee, cu excepia elementelor nglobate n elementele de construcii (pardoseli), dar numai dup nchiderea complet a cldirii i dup efectuarea probei la rece. Pentru efectuarea probei la cald, instalaiile interioare se alimenteaz, de preferin, cu agent termic de la sursa definitiv; n cazul n care aceasta nu a fost pus n funciune, alimentarea se poate face de la o surs provizorie.Sursa de cldur va asigura debitul, presiunea i temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalaiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescripiilor tehnice specifice unor elemente din instalaie cu cerine speciale privind apa de alimentare (de ex.: apa dedurizat). Odat cu proba la cald se efectueaz i reglajul instalaiei.Se controleaz debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalaiei la sursa de caldura, cu ajutorul dispozitivelor prevzute n acest scop,efectundu-se reglajul corespunztor. Proba la cald comport dou faze. In faza I-a, dup ce apa a atins n instalaie nivelul corect, se ridic temperatura ei la 50C i se menine aceast temperatur n limitele unei variaii de 5C. Dac instalaia este cu circulaie prin pompe, acestea se vor pune n funciune.Dup 2 ore de funcionare se face un control atent la toate corpurile de nclzire, constatnd cu mna sau cu un termometru de contact gradul de nclzire (temperatura) la partea superioar i la partea inferioar a corpului de nclzire. Nu se admit diferene mai mari de 5C ntre corpurile de nclzire. Acelai control se efectueaz i la conducte (n special la coloane). Lipsa de uniformitate a nclzirii se corecteaz prin robinetele de reglaj.La instalaiile cu pompe de circulaie se controleaz, cu ajutorul a dou manometre montate, unul pe racordul de intrare, cellalt pe racordul de ieire al pompei, dac aceasta dezvolt presiunea necesar.La instalaiile cu vase de expansiune nchise se verific, de asemenea, ca presiunile date de pompe s nu depeasc presiunile admisibile pentru funcionare. n faza a II-a, se ridic temperatura agentului termic la valoarea nominal (n limitele a 5 0C) i, dup 2 ore de funcionare, se verific dac nu apar pierderi de ap la mbinri, la corpuri de nclzire i armturi.Se controleaz dac dilatrile se produc n sensul prevzut n proiect, dac ele sunt preluate n bune condiii, astfel nct s nu apar neetaneitii, iar punctele fixe s nu sufere deplasri. Se verific dac se face o bun dezaerisire a instalaiei.n timpul funcionrii se urmrete cum lucreaz pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele i cum se comport armturile. La rcirea instalaiei se examineaz din nou toat instalaia spre a se controla etaneitatea. Dup terminarea acestei examinri i dup rcirea instalaiei la temperatura ambiant, se reia proba, procedndu-se la o nou nclzire (faza I i faza II), fcndu-se un control identic cu cel descris mai sus.Dac nici la a doua nclzire instalaia nu prezint neetaneiti sau nclziri neuniforme i funcioneaz n condiii normale, proba se consider corespunztoare. Dup efectuarea probei, instalaia se golete dac - pn la intrarea n funcionare - exist pericolul de nghe.Rezultatele probei se consemneaz ntr-un proces verbal. 4.6.3.Proba de eficacitate Se efectueaz proba de eficacitate a instalaiei pentru a verifica dac instalaia realizeaz n ncperi gradul de nclzire prevzut n proiect.Ea se execut cu ntreaga instalaie n funciune i numai dup ce toat cldirea a fost terminat.Pentru ca verificarea s fie concludent, se va alege o perioad rece, n care temperaturile exterioare s fie sub 0C i valoarea lor medie zilnic s nu varieze cu mai mult de 3 oC fa de temperatura exterioar medie a celor dou zile precedente. Pentru proba de eficacitate a instalaiei de nclzire central cu corpuri de nclzire se nclzete cldirea cu cel puin trei zile naintea probei, iar n ultimele 48 ore naintea probei, agentul termic se regleaz n limita unor abateri de 2 oC.Pe timpul probei instalaia trebuie s funcioneze continuu i toate uile i ferestrele cldirii s fie nchise. Proba de eficacitate dureaz 12 ore, cu msurtori din or n or.Se msoar temperaturile aerului exterior i ale agentului termic pe conductele de ducere i ntoarcere, verificndu-se corelarea acestor parametri.Se citesc temperaturile interioare din ncperi cu ajutorul unor termometre montate n mijloculPage 11 of 26

ncperii, la o nlime de 0,75 m de la pardoseal; n cazul ncperilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor face pe zone cvasiptrate, cu suprafee de maximum 100 mp, tot la nlimea de 0,75 m. Msurarea temperaturii se face n cel puin 3 puncte din ncpere, la o distan de cel puin 2 m de la peretele ncperii i la o nlime de 0,75 m de la pardoseal; n cadrul probei se urmrete stabilitatea i uniformitatea temperaturii aerului din ncperi pe durata probei.Dac cldirea este expus nsoririi nu se iau n consideraie citirile de temperaturi efectuate ntre orele 11 i 16. Pentru a asigura precizia msurtorilor se recomand alegerea de termometre cu gradaii corespunztoare, i anume: -pentru temperaturi exterioare 1/5 C -pentru temperaturi interioare 1/5 C -pentru temperaturile agentului termic 1/2 C Verificarea termometrelor se va face nainte de folosire, iar n timpul msurtorilor ele vor fi ferite de influene perturbatorii (cureni de aer, radiaii termice, cldur uman etc.). ncperile n care se msoar temperatura interioar, vor fi: -la parter: ncperile de col i cele alturate intrrilor nenclzite, n mod obligatoriu; de asemenea, alte camere dup apreciere; -la ultimul nivel: ncperile de col, n mod obligatoriu i, alte ncperi, dup apreciere; -la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, ns cel puin 10 % din numrul lor. La cldirile cu multe niveluri se asigur efectuarea a cel puin cte o msurtoare la fiecare nivel. 20.27. Rezultatele probei de eficacitate se consider satisfctoare, dac temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5 C pn la +1C n cldirile civile.n cazul n care, mai mult de 10 % din rezultatele msurtorilor de temperatur nu se ncadreaz n aceste limite, proba se consider necorespunztoare i va trebui s fie reluat, dup efectuarea remedierilor. Rezultatele probei de eficacitate a instalaiei de nclzire central se consemneaz ntr-un proces verbal. Probele instalaiilor de nclzire central (proba de eficacitate, proba la cald i proba la rece) se fac n prezena reprezentanilor executantului (responsabilul tehnic cu urmrirea execuiei lucrrilor), beneficiarului (dirigintele de antier) i proiectantului. Data i ora nceperii probelor sunt anunate n prealabil, prin grija beneficiarului (investitorului), la organele teritoriale ale Inspeciei de Stat n Construcii. 5.INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZAREExecutarea instalatiilor de ventilare va respecta conditiile normativului I 5 - 98.

5.1.Descrierea sistemului Climatizarea cladirii se va face prin: - unitati exterioare cu volum variabil de lichid de racire si reglare directa a presiunii aerului (numai mini VRV HP), splituri, multisplituri,SKY AIR (in toate combinatiile) ce vor funciona n timpul iernii n pomp de cldur, la o temperature exterioara de -20C, si va utiliza freon ecologic R410A. - unitati interioare VRV, si unitate Split de perete in camera server.Aerisirea spatiilor se va face prin retea de introducere si evacuare a aerului prin unitati de ventilatie cu recuperare de caldura si baterii in detenta directa. Aerul proaspat se introduce in unitatile interioare VRV sau split de tavan racordabile la tubulatura. Echipamentele vor fi din gama DAIKIN sau MITSUBISHI. Spatiul bancii se va climatiza cu unitati interioare de plafon VRV, split sau multisplit cu fonoizolarea si elementele antivibratoare adecvate, astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca limita legala admisa.Acestea vor fi dotate in mod obligatoriu cu pompe de condens. Introducerea aerului se va face prin fante liniare, patrate sau circulare prevzute cu plenum i registru de distribuie uniform a aerului, montate in plafonul fals, cu diafragma de reglare a volumului de aer. Aspiratia se va face de asemenea prin anemostate circulare sau patrate montate in plafonul fals. Unitatea recuperatoare de caldura VKM (Daikin) sau GUF (Mitsubishi) precum si toate unitatile interioare de tavan,se vor monta in zona plafonului fals vizitabil al locatiei, alcatuit din placi de dim.60x60Page 12 of 26

cm. Evacuarea aerului se va face prin reteaua de canale de la gurile de aspiratie (recirculare) sau de la gurile separate de evacuare. Gurile separate de evacuare vor avea Volume Dumpers (V.D.) pentru reglarea cantitatii de aer. Retelele de introducere si aspiratie a aerului se vor prevedea a fi izolate in concordanta cu prescriptiile tehnice date. WC-urile si spatiul de curatenie se aerisesc prin retea separata de evacuare prin ventilator separat de evacuare, de plafon. Unitatile exterioare mini VRV si Split se vor monta n exteriorul cladirii. Tevile pentru freon si cablurile electrice se vor monta n plafonul fals. Unitatile exterioare se vor monta pe o constructie metalica peste care se vor aseza elemente antivibratoare. Gurile de aer proaspat evacuare trebuie sa aiba intre ele distanta de minimum 2 metri. Spatiul Server se va climatiza cu o unitate Split independent cu functionare numai pe rece. Toate unitatile de climatizare trebuie sa aiba posibilitatea de revenire la reglajul initial dupa intrerupere de curent (autorestart). Nivelul de zgomot al unitatilor exterioare nu trebuie sa depaseasca nivelul stabilit de legislatie. Camera seifului (Strong Room) se aeriseste cu doua goluri de constructie speciala prevazute in proiectul de arhitectura . Apele de condens a unitatilor de climatizare se vor conduce prin retea de tevi de PP sau PPR izolate cu material tip ARMAFLEX. Traseul retelei de evacuare a condensatului trebuie s respecte panta necesar pentru golirea gravitaional. Inceperea si terminarea functionarii sistemului de climatizare se va face prin tablouri de comanda locale (telecomenzi)care se vor monta pentru fiecare unitate interioara in spatiul pe care-l deserveste. Alegerea regimului de functionare (cald-rece) al instalatiei VRV se va face printr-una din telecomenzi (master) preferabil cea din biroul directorului. Ventilatorul de aerisire a WC-urilor si al oficiului vor fi puse in functiune de comutatorul instalatiei de iluminat a acestor spatii. Sistem de racire a aerului cu volum variabil de lichid de racire (vrv) si reglare directa a presiunii, utilizand freon ecologic - R410 ADESCRIERE

Sistemul se compune din unitati de racire de tip separat si unitate exteriora, cu posibilitatea de functionare automata. Unitatile exterioare vor functiona in pompa de caldura cu condensatori de tip SCROLL, sau cu surub, controlati de catre transformatorii de frecventa (inverter) si deci oferind transformare lineara de viteza, analoga cu cerintele spatiilor Freonull tip R410A la temperatura -20 exter.CIRCUITUL DE RACIRE

Pentru confectionare se va folosi cupru dur fara imbinare, de tip foarte greu, in concordanta cu prescriptiile (1220T-O, 1/2H, JISH 3300, sau echivalent ). Retelele se vor izola cu cochilii de polietilena spuma sau vata minerala de grosime minima 10 mm, adecvata pentru temperaturi mai inalte decat 120C pentru liniile de gaz si 70C pentru liniile de lichid. Izolatiile vor fi acoperite cu banda izolanta pe toata lungimea tevilor, rezistenta la temperaturile mai sus mentionate. Dupa terminarea instalarii, retelele se vor testa la presiune de 28 kg/cm si in vid in conformitate cu indicatiile firmei constructoare. In general, toata instalatia se va monta la indicatiile si sub urmarirea de santier a firmei constructoare.UNITATI INTERNE

Unitatile interioare vor fi de tip necarcasat, montate in interiorul plafonului fals. Vor fi dotate de asemeni cu senzor de radiatie termica medie a spatiului (radiant Heat Senzor) cu reglare automata a temperaturii spatiului, analoga cu cea finala, ceruta. Fiecare unitate va avea valva electronica, pentruPage 13 of 26

controlul intrarii lichidului de racire R410 A. Controlul temperaturii se va face prin tablou de comanda. Fiecare unitate va avea filtre cu retinere inalta.UNITATI EXTERIOARE

Unitatile vor functiona in pompa de caldura, pana la o temperatura exterioara iarna de - 20C, utilizand Freon ecologic R 410 A si avand nivel de zgomot in exterior sub limitele admise legal. Condensatorul va fi de tip SCROLL pentru putere de racire pana la 12500 kcal/h si cu surub, de tip ermetic pentru puteri mai mari. Controlul se va face prin intermediul transformatorului de frecventa. Sistemul va cuprinde urmatoarele reguli de siguranta: -Presiune inalta -Termostat de siguranta a ventilatoarelor -Transformator de protectie impotriva supraincarcarii -Termostat de siguranta a condensatorului(pentru cei cu surub) -Releu de supraincarcare (condensatori cu surub) -Sigurante -Intarziere in timp -Sistem de recirculare si echilibrare a uleiului.SISTEMUL DE CONTROL Sistemul de control se va controla de tablou de comande adecvat pentru control PID. Fiecare unitate de control va fi prevazuta cu intrerupator ON OFF, cu selector de vieza a ventilatorului, intrerupator autocomandat, termostat, indicator de temperatura, indicator de functionare si sistem de diagnosticare a defectiunilor, murdarirea filtrului, selectionarea miscarii elicei si indicare digitala. Lungimea maxima a cablului va fi 500 m. Se vor folosi cabluri blindate cu izolatie de vinil termoplast 2x1 mm, sau 2x1,25 mm.

Unitate de racire cu aer a pompei de caldura cu reglare directa de tip ramificat (split unit) cu unitate interioara pe zid sau adecvata pentru canale de aerisireUnitatea este fomata dintr-o pompa de caldura cu racire cu aer,cu montare in exterior, conectata la o unitate interioara cu reglare directa, montata in pozitia indicata in desene. Unitatile vor fi concepute pentru functionare cu lichid de racire R410C, ecologic, iar reteaua circuitului de racire se va confectionata din cupru rigid fara imbinari, de tip supragreu, in concordanta cu prescriptiile si normele romane in vigoare. Randamentul de racire si termic al complexului va fi conform cu datele analitice aratate in calcule. Unitatea exterioara va avea un condensator ermetic cu incalzitor de ulei, pompa automata de schimbare a sensului si protectie exterioara a motorului. Ventilatorul va fi de tip axial cu conectiune directa. Unitatea interioara se va monta in pozitie verticala si se va conecta cu canale de introducere, apiratie si absorbtie a aerului proaspat. Va avea carcasa izolata din tabla galvanizata. Va cuprinde conecxiunile cu circuitul de racire si motorul electric al ventilatorului. Ventilatorul va fi centrifugal cu transmisie directa (prin curele). Sistemul de control si protectie va cuprinde un regulator de presiune inalta, valva de reducere a presiunii, incalzitor de ulei. Condensatorul va avea protectie de supraincarcare a curentului si temperaturii. In cazul in care unitatea split se va monta in spatiul serverului, va trebui sa aiba o distributie functionala speciala de racire in conditii de temperaturi exterioare joase (low ambient temperature).

5.2.Conducte din cupru Materialul de confectionare Tevile care se vor folosi vor fi din cupru in concordanta cu DIN 17671, de diametre si grosimi a peretilor in concordata cu DIN 1786, tabelul 2.

Page 14 of 26

DIAMETRU EXTERIOR mm 15 18 22 28 35 42 54 63 80

GROSIME PERETE mm 1,0 1,0 1,0 1,0 1,5 1,5 2,0 2,4 2,5

In mod special pentru diametrele 63 mm si 80 mm si pentru ca acestea sunt in afara zonei acoperita de DIN 1786 tabloul Nr.2, se va permite o mica fluctuatie a dimensiunilor diametrului exterior, analog cu elementele speciale pe care le va folosi constructorul. Tevile folosite vor fi de tip rigid si se interzice indoirea lor prin incalzire sau alte proceduri.Pentru orice fel de schimbare de directie,se vor folosi elemente speciale (curbe, coturi, teuri, etc.). Imbinarile tevilor Pentru montarea instalatiilor din tevi de cupru se vor folosi exclusiv accesorii si piese speciale de cupru sau de bronz cu capete pentru lipire prin metoda CAPILLIARLOTTVERBINDUNG, adica prin folosirea argintului de lipire cu continut de min 43% argint in combinatie de cupru-fosfor, la temperaturi de 600-800 C. Daca tevile de cupru trebuie sa se imbine prin insurubare,se vor folosi piese intermediare din bronz care se vor suda de teava de cupru cu sudura cu argint, asa cum a fost descris mai sus si se vor insuruba in accesoriul cu filet (imbinari speciale de teava de cupru cu teava de fier). Schimbari de directie Schimbarile de directie ale tevilor se vor efectua cu piese speciale cu raza mare de curbura,pentru a se reusi directia dorita a retelei. In cazul in care nu se vor folosi piese speciale, se permite indoirea cu instrument de curbare. In timpul indoirii tevii nu este permisa in nici un caz modificarea sectiunii circulare sau deteriorarea. Este interzisa indoirea tevii la cald. Este permisa folosirea pieselor cu raza mica de curbura (colturi) numai in puncte unde se impun din cauza unor piedici de netrecut.Toate ramificarile tevilor se vor face cu piese speciale (teuri, cruci, etc.). Sustinerea tevilor Tevile de cupru se vor sustine obligatoriu cu elemente speciale ancorate in constructie care sa permita dilatarea si contractia axiala libera (a tevilor). Aceste elemente speciale se gasesc si sunt de obicei confectionate din bronz, cupru sau metal, inox.In cazul mai multor tevi care au aceeasi directie, ele se vor sprijini pe un pod metalic agatat in planseu prin intermediul diblurilor, cu ajutorul elementelor in forma de omega, care dau posibilitatea dilatarii sau contractiei axiale libere si impiedica miscarea intre ele. Distanta intre punctele de sprijin Pentru tevile de cupru cu diametru exterior intre 10 si 20 mm,asezate orizontal sau vertical, piesele de sustinere vor avea intre ele distanta de unu pana la doi metri.Page 15 of 26

Pentru tevi de diametru mai mare piesele de sustinere vor avea intre ele distanta de la doi pana la trei metri.In punctele unde exista sarcini concentrate (vane, aparate, etc.), se vor monta piese de sprijin pe ambele parti ale sarcinii. Demontarea tevilor Toate tevile instalatiilor se vor monta in asa fel incat sa fie usoara demontarea oricarei parti de teava sau a echipamentului de control a curgerii,pentru modificari, inlocuiri,etc.,fara folosirea uneltelor de taiere sau a oxigenului. Pentru aceasta,la toate punctele unde este necesar se vor folosi imbinari demontabile (racorduri). Tevile care se vor monta in pamant se vor izola cu ARMAFLEX sau FRELEN. Izolatia va fi de tip cochilie. In cazul in care nu este posibila folosirea acestui mod de izolare,se vor taia bucati lungi de dimensiuni adecvate fata de diametrul tevii si se vor lipi atat axial cat si radial. Inainte de a fi izolate tevile se vor curata de orice material strain de pe suprafata lor si se vor degresa complet. Sprijinirea tevilor Retelele de tevi singulare sau pe categorii,se vor sprijini adecvat,in elementele constructive ale cladirii. Tevile verticale se vor sprijini in pereti prin constructie metalica adecvata si elemente in forma de U prinse pe tevi. Sprijinirile tevilor orizontale si verticale se vor face in corcondanta cu tabelul de mai jos: DIAMETRU (mm) 15 18 22 28 35 42 54 63 76 108 133 TEVI ORIZONTALE (m) 1.20 1.50 1.80 1.80 2.40 2.40 2.40 3.00 3.00 3.00 3.00 TEVI VERTICALE (m) 1.80 2.10 2.40 2.40 3.00 3.00 3.00 3.70 3.70 3.70 3.70

Barele cilindrice de sustinere a tevilor vor oferi posibilitatea de reglare pe lungime pentru reglarea inclinarii tevilor si dupa montarea lor. Elementele de sprijinire trebuie sa permita contractia si dilatarea tevilor si sa inconjoare termoizolatia lor. In aceste puncte,termoizolarea tevilor se va face cu material de rezistenta si duritate speciala. 5.3.Masuri de protectie impotriva transmiterii zgomotelor Pentru a impiedica transmiterea zgomotelor de la si prin elementele componente ale instalatiilor se vor monta:bratari de sustinere cu strat antifonic(cauciuc 0,3-0,8 mm) la conductele din metal,racorduri elastice intre conductele de distributie si pompele de circulatie,izolarea fonica prin elemente de cauciuc pentru sistemele de fixare al echipamentelor de elementele fixe ale constructiei. 5.4.Canale de aer Se vor folosi canale din tabla galvanizata pentru introducerea, recircularea sau evacuarea aerului.Page 16 of 26

Canalele de aer se vor imbina cu ajutorul flanselor sau cu mufe.Este interzisa imbinarea lor prin puncte de sudura. Toate canalele de aer se vor confectiona in concordanta cu normativele romanesti in vigoare. Imbinarile longitudinale vor fi cu indoire dubla iar cele transversale se vor face in concordanta cu regulile de mai sus si in functie de dimensiunile canalelor. In locurile in care latura canalului este mai mare de 16,tabla se intoarce pe diagonala (in forma de x) pentru marirea rezistentei la vibratii. Grosimea tablei folosite va fi urmatoarea: GROSIMEA TABLEI PENTRU DIMENSIUNE CANALULUI MAXIMA DE AER ( mm ) Pana la 75 cm 0,8 75 135 cm 0,9 136 210 cm 1,0 Mai mare de 211 cm 1,2 Constructia canalelor trebuie sa fie rezistenta si etansa. Mufele trebuie sa aiba grosime de tabla cu o categorie mai mare decit cea a tablei canalului. Se va folosi un mastic special in punctele de imbinare. Toate curburile vor avea raza de min.1,5 ori mai mare decat deschiderea canalului. La toate curburile si intoarcerile verticale se impune folosirea de coturi de constructie industriala. In cazul in care coturile se confectioneaza de catre constructor, trebuie sa aiba grosime dubla si sa fie aprobate de urmarirea de santier. In cazul schimbarii sectiunii canalului, inclinarea partilor laterale nu va depasi 1:7 la dilatare si 1:4 la contractie. Canalele trebuie sprijinite de elementele constructive in mod rigid si in concordanta cu regulile estetice. Sustinerea se face cu bare cu filet pentru posibilitatea de reglare pe verticala. De bare se va agata o bucata de cornier pe care va sta canalul. Barele se vor agata prin insurubare. Izolatiile canalelor nu vor acoperi elementele de sustinere orizontale sau verticale. Distanta intre punctele de sprijin nu va depasi 2.50 m. Cutiile de amestec (plenum) al aerului se vor confectiona din tabla galvanizata de grosime 1,5 mm si se vor intari cu cornier de grosime in concordanta cu ele. Se vor prevedea usi asigurate, etanse. Racordul canalelor cu unitatea sau cu ventilatoarele se va face sau cu elemente speciale din neopren cu profil perimetral din tabla sau cu panza de cort etansa. Lungimea totala a racordului flexibil va fi de 15 cm. Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint indicate in tabelul de mai jos: Diametrul sau ABATEREA MAXIMA ADMISIBILA (mm) latura mare a Canale din tabla Canale din zidarie Canale din Plci de Canale din Plci de canalului de caramida sau materiale plastice fibre minerale (dimensiuni beton nominale) (mm) 100 - 250 2 5 3 4 280 - 500 3 6 4 5 500 - 1000 5 8 6 7 1120 - 1400 8 12 10 1600 - 2000 10 15 12 -

Page 17 of 26

Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimilind materialele agrementate cu cele din tabel.Canalele de tabla trebuie sa respecte dimensiunile standardizate .Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5 ; Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri: - prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv; - prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau mai mare; - prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza: 1.pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m: -falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv -falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari -falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara 2.pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m: -falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm -falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm -falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior. Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm. Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic). Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila. Nu se admit deformri vizibile la pereii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se admit abateri vizibile de la forma circular a seciunilor. La canalele regtangulare nu se admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte . Canalele de aer pot fi circulare sau rectangulare, din tronsoane drepte, speciale, precum si piese speciale gata confectionate (cot , difuzor, plenum, etc. ) din import si care au clasa mare de etanseitate(tip D, cu garnitura dubla de cauciuc). Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri, realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri.La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare.Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza. Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca: -la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare -la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile. Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla.La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare transversale vor fiPage 18 of 26

intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm.Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza: -la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 900 -la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente. Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri: -la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racordurila tubulatura flexibila, etc); -la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice; -la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, tajas, etc; -la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 700C; -in spatii cu pericol de incendiu sau explozie. Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei.Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare peste 600 mm. Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor.Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incit planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm.Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar.Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii.Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta. La montarea instalaiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 98. Construcia cldirii trebuie s permit introducerea aparatelor i tubulaturii; trebuie s fie practicate toate golurile n fundaii , perei , planee prevzute n proiect. Dac unele goluri lipsesc , fiind omise de proiectant sau de constructor spargerile caree trebuie efectuate se vor face de ctre constructor numai cu avizul proiectantului.Introducerea n centralele de ventilare a apratelor i mainilor care se monteaz pe postamente , fundaii , console platforme , etc. Se va face numai dup executarea acestora i ntrirea betonului.Pentru realizarea unui montaj corect este necesar trasarea i nsemnarea tuturor elementelor componente. Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sageti sau devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 - 3 mm pe 1 m inaltime. Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier. In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua. La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a tronsoanelor consecutive.La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal sePage 19 of 26

vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.ustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel: Diametrul sau latura canalului rectangular (mm) Distanta maxima de sustinere (m) sub 400 3 peste 400 4 NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta dintre suporti va fi indicata in agrementul tehnic. Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului. Canalele de aer montate in exterior vor fi rigid realizate, montate pe suporti incastrati, izolati cu saltele de 500 mm grosime vata minerala galvanizata vopsita cu materiale rezistente la intemperii. Izolarea cu vata de sticla a canalelor de aer Toate canalele de aer de introducere si absorbtie a aerului climatizat,care se gasesc in interiorul plafonelor false,dulapurilor,etc.,se vor izola cu strat de vata de sticla de grosime 20 mm, imbracat cu foaie de aluminiu. Toate canalele de aer de introducere si absorbtie a aerului climatizat,care se gasesc in spatiul exterior se vor izola cu vata minerala si se vor imbraca cu panza de sac impregnata cu material acrilic,protejata la randul ei cu material acrilic. 5.5.GURI DE AER Gura de aer lineara Gura de introducere a aerului din aluminiu greu, cu 1, 2, 3 sau 4 fante de refulare, de culoare alba. Directia de intrare a aerului se poate regla cu ajutorul unei clapete de reglare interioare,asezate in diverse pozitii, de la orizontala pana la verticala. Gurile de acest tip vor fi prevazute cu registru de distribuire echivalenta a aerului. Gura circulara de introducere, cu conuri fixe si montare in plafon Gura de aer, tip anemostat, este formata din conuri fixe.Va fi construita din aluminiu anodizat,de culoare alba.Se va regla manual,va fi montat la inaltimi de max.3.00 m si va avea plenum si grilaj de distribuire echivalenta a aerului.Toate suruburile vor fi cromate.Gurile vor avea registru de dirijare a aerului. Gura de evacuare sau de aspiratie, cu montare pe zid sau in plafon Aceste guri au sectiune dreptunghiulara, din aluminiu anodizat, de culoare la alegerea urmaririi de santier. Vor avea, in pozitiile cerute, un grilaj reglabil in spatele caruia va exista registru de dirijare si reglare a cantitatii de aer. In rest vor fi alcatuite si se vor monta la fel cu gurile de introducere a aerului. Gura de absorbtie aer proaspatVa fi adecvata pentru absorbtia de aer proaspat sau de evacuare partiala a aerului aspirat.Trebuie sa aiba izolatie perfecta chiar si cazul celor mai grele conditii climatice.Vor fi de constructie industriala, iar cadrul si aripile vor fi construite din aluminiu anodizat, cu plasa de sarma gavanizata la partea din spate.

5.6.Montarea echipamentelor Agregatele vor fi complet echipate, inclusiv tablou electric de comanda, termostate, presostate, racorduri flexibile etc..Agregatele vor functiona automat.Page 20 of 26

Pornirea, punerea in functiune, reglarea si instructajul personalului de exploatare se va face de catre un reprezentant al fabricii furnizoare. Executia, punerea in functiune se vor face tinand seama de conditiile tehnice cuprinse in STAS 6987 - Prescriptii de siguranta, si a normelor elaborate de Frigotehnica 1977. nainte de montarea echipamentelor se va face verificarea caracteristicilor nscrise pe plcuele de identificare cu datele din proiect,controlul exterior,existenei vaselinei de ungere n casetele rulmenilor,starea izolaiei motoarelor electrice.nainte de fixarea definitiv pe poziie se va regla orizontalitatea aezrii agregatului. Pentru asigurarea condiiilor normale de funcionare a unui echipament se vor lua urmtoarele msuri : -Legarea la pmant a motorului electric; -Verificarea legturilor din cutia de borne a motorului electric; -La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor.Montarea echipamentelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii vibratiilor in intreaga cladire. -Fundatiile si postamentele echipamentelor trebuie asezate distantat de elementele de constructie ale cladirii.Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului sau caldurii. -Aparatele de contiionare a aerului se vor monta respectnd instruciunile firmei productoare. -Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza.Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elestica reiesite din calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie. -burdufuri elestice atit pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare. Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare.Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor atmosferice si a vietuitoarelor.Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei. In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele: - instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor; - prescriptiile politiei sanitare din zona; - prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul. Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratia, solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre Contractor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei principale.Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris. 6.REGLAREA INSTALATIEI Toate instalatiile termice si de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Investitor, astfel incit: -dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare. -dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in proiect.Page 21 of 26

-organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-climatizare cu energie electrica, apa calda, apa rece, agent frigorific,agent termic la parametrii inscrisi in proiect (temperatura, presiune, etc.). 7.VERIFICARI FINALE IN VEDEREA RECEPTIEI Controlul calitatii lucrarilor se efectueaza conform prevederilor normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C.56-04 si a instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii. Controlul executiei se efectueaza in faze de executie , rezultatele verificarilor fiind consemnate in procese verbale. Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la: -corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in vigoare, precum si cu prevederile din normativul I 5/98; -corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din proiect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente, la: - ventilatoare - filtre de aer - baterii de incalzire si de racire - aparate de conditionare - corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata - calitatea executiei - functionarea elementelor componente - alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific - conditiile necesare pentru pornirea instalatiei - conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungate - conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect si in NRPM - conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor - nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate. Se vor verifica: -Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor -Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va urmari daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect. -Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile -Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii -Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordarea la retea, fixarea, turatia si punerea la pamint -Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea si caracteristicile functionale -Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale -Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea -Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi -Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect) -Gurile de evacuare:pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in proiect)Page 22 of 26

-Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in proiect) -Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura, tipul si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colectat, fixarea -Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile -Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor, modul de actionare asupra elementelor instalatiei. -Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea metrologica respectiva 8.Norme si masuri de protectie a muncii.Norme si masuri A.I.I. 8.1.Norme si masuri de protectie a muncii In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie sa furnizeze toate materialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena, protectia muncii si prevenirea incendiilor. 1.Norme ce trebuie respectate in organizarea globala a lucrarilor pentru executarea instalatiilor: -Normativ I.13- 1994 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala. -Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executiei, montarea, instalarea, repararea si verificarea cazanelor de abur de joasa presiune si a cazanelor de apa calda C.31 - 1984. -Prescriptii tehnice ISCIR C15 - 1984 pentru proiectarea, executarea, montarea, repararea, instalarea, exploatarea si verificarea conductelor de abur si apa fierbinte sub presiune. -Norme specifice de securitatea muncii pentru distributia si utilizarea gazelor. -Norme generale de protectia muncii si igiena muncii n constructii, aprobate cu OMLPAT nr. 9/N/1998. -Norme specifice de protecia muncii pentru lucrari la naltime nr. 12/1995. -Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si Normele metodologice de aplicare. -Norme generale de protectia muncii, inclusiv anexele, editia 1996. -Norme specifice de protectia muncii pentru producerea energiei termice. -Norme specifice de securitatea muncii pentru sudarea si taierea metalelor, editia 1994. -Norme de protectia muncii in activitatea de constructii - montaj, editia 1983. -Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca ; -Normativul P118-99 privind siguranta la foc a constructiilor; -Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994; 2.Masuri de protectie a muncii: Prevederile stipulate in actele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul avand obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de accidente. In concordanta cu prescriptiile acestor norme, echipele de lucru trebuie dotate cu unelte si utilaje necesare cat si cu echipamente de lucru adecvate, ochelari, manusi, halate etc.Pentru lucru la inaltime trebuie furnizate centuri de siguranta, casti si schele. Panouri de avertizare privind parotectia muncii si igiena vor fi afisate in locuri vizibile.Se vor face instruiri periodice privind protectia muncii si prevenirea incendiilor si constructorul va fi responsabil legal pentru aceste lucruri pana la finalizarea lucrarilor. Antreprenorul va elabora masuri de asigurare a securitatii si sanatatii personalului care trebuie dotat cu echipament de lucru conform Normativului individual de protectia muncii aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, editia 1991.Receptionarea instalatiei si punerea n functiune este posibila numai dupa ce se constata ca s-au respectat prevederile proiectului si cele ale furnizorilor de utilaje.

Page 23 of 26

Pe tot parcursul executarii lucrarilor de instalatii se vor respecta normele specifice de securitatea muncii: -personalul muncitor va executa numai lucrarile incredintate de seful de echipa sau maistru si numai acelea pentru care este calificat; -incarcarea, descarcarea, manipularea si asezarea materialelor se va face de personal specializat, dotat cu echipament de protectie corespunzator; -materialele se vor depozita pe sortimente, in stive sau stelaje, asigurate impotriva rostogolirii si miscarii necontrolate, fara a se sprijini de pereti, schele, utilaje; -personalul muncitor care lucreaza la inaltime, pe schele si platforme va fi dotat cu echipament de lucru si protectie corespunzator, iar sculele vor fi pastrate in ladite; -zonele de lucru vor fi bine luminate si ventilate; -nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor sau a oricaror persoane aflate in zona; -este interzisa intrarea persoanelor straine in zona de lucru; -conducatorii locurilor de munca vor urmari cu atentie mentinerea disciplinei, a ordinii si a curateniei la locul de munca precum si mentinerea libera a cailor de acces; -prelucrarea tevilor prin taiere si indoire precum si operatiile de pilire, gaurire si sudura a tevilor se vor face cu dispozitive si utilaje in perfecta stare de functionare; -operatiile de prelucrare a tevilor vor fi executate pe bancul de lucru, cu echipament de protectie adecvat montarea tevilor se va face pe suporturi dimensionate pentru a rezista la greutatea conductei umpluta cu apa si acoperita cu izolatie ct si la eforturile rezultate din dilatare; -in cazul montarii tevilor in apropierea instalatiilor electrice se vor lua masuri de intrerupere a alimentarii cu energie electrica pe toata perioada montajului; -fiecare trusa de instalator trebuie sa contina un pachet de pansamente si dezinfectante pentru eventualele zgrieturi sau rani usoare; -in timpul probelor ce se fac la conducte este interzisa stationarea personalului muncitor in apropierea conductelor; -in timpul confectionarii si montarii saltelelor de vata minerala personalul muncitor trebuie sa folosesca ochelari, mnusi si masti de protectie; -in locurile unde se confectioneaza sau se lucreaza cu vata minerala se interzice depozitarea alimenatelor si luarea mesei; -se interzice circulatia pe conducte. 8.2.Norme si masuri A.I.I. In timpul executarii lucrarilor in concordanta cu previziunilor proiectului, constructorul trebuie sa furnizeze toate materialele, echipamentele si sa asigure conditiile legale de igiena, protectia muncii si prevenirea incendiilor. 1.Norme ce trebuie respectate in organizarea globala a lucrarilor pentru executarea instalatiilor: -Normativ privind proiectarea si executarea construtiilor si instalatiilor energetice din punct de vedere la prevenirii incendiilor PE-010/1971 -Instructiuni P.S.I. pentru ramura emergieie electrice si termice PE-009/1971. -H.G. 5/1992, republicata n Monitorul Oficial nr. 49/1996 -Norme generale P.S.I. la proiectare si realizarea constructiilor si instalatiilor ICCPDC/1993 -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P.118/1999 -Norme generale P.S.I. aprobate prin ordinul comun al M.I. nr. 381/4.03.1994 si M.L.P.A.T. nr.1819/MC/2.03.1994, care completeaza reglementarile existente aprobate prin Decretul nr. 290/1977 -Norme generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectarea si exploatarea constructiilor, instalatiilor aprobate de Consiliul de Stat cu Decretul nr. 290/1977 2. Masuri A.I.I.Page 24 of 26

Prevederile stipulate in actele de mai sus nu sunt limitative, executantul si beneficiarul avand obligatia sa adopte imediat masurile corespunzatoare pentru a preveni si inlatura orice fel de accidente. -Inainte de inceprea oricaror lucrari de instaltii trebuie facut instructajul tuturor muncitorilor din santier. -Trebuie asigurata echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiului. -In timpul montarii instalatiilor sa se mentina o curatenie deosebita a spatiului de lucru,eventualele resturi de materiale combustibile vor fi imediat ndepartate pentru a preveni izbucnirea unor incendii. -Executantul are obligatia sa asigure securitatea spatiului de lucru mpotriva incendiilor si sa doteze locurile de munca cu mijloace de stins incendiul corespunzatoare normativelor n vigoare. -Personalul de executie va fi instruit privind normele de paza contra incendiilor si masurile ce trebuie luate n cazul izbucnirii unui incendiu. -Personalul care efectueaza montajul are obligaia sa predea locul de munca curat, inclusiv spatiile folosite pe parcursul lucrarilor pentru depozitarea diferitelor materiale. -La efectuarea probelor si receptionarea lucrarilor beneficiarul trebuie sa verifice daca toate masurile de protectia muncii si de prevenire si stingerea incendiilor sunt n stare de functionare. -La sudarea oxiacetilenica generatoarele de acetilena transportabile se vor instala in aer liber, in afara incaperii in care se sudeaza, ferite de razele solare sau surse de foc deschise. -Arzatoarele de sudura se vor controla inainte de inceperea si terminarea lucrului pentru ca robinetele de oxigen si de acetilena sa se inchida perfect. -La terminarea lucrului conducatorul compartimentului de lucru va verifica:oprirea tuturor masinilor si utilajelor,curatarea locului de munca,evacuarea deseurilor,scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri flexibile. -Periodic si dupa terminarea lucrului se va cerceta cu atentie daca nu s-au creat focare de incendiu. -Personalul muncitor trebuie sa fie informat asupra riscurilor in caz de incendiu la locul de munca, sa cunoasca si sa respecte normele specifice de prevenire si stingerea incendiilor. -Pe parcursul executiei lucrarilor de montaj intreprinderea executanta are responsabilitatea asigurarii tuturor masurilor de protectie contra incendiilor. -Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform. normelor. -Asigurarea unui post telefon pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu. 9.ACTE, RAPOARTE, INREGISTRARI a) Rezultatele probelor, verificarilor si receptiilor lucrarilor ascunse sau pe faze de lucrari se finalizeaza prin intocmirea de procese verbale. b) Procesele verbale sunt inregistrate cronologic in registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. c) La receptia preliminara se efectueaza verificari scriptice pe baza documentatiilor mentionate mai sus sau direct si se emite proces verbal de receptie preliminara conform cerintelor C56-02 si Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, nr.273/94, cap.I. d) La receptia finala se emite procesul verbal de receptie finala conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr.273/94, cap. III. e) Toate probele enumerate in procesele verbale ramin la beneficiar pentru cartea tehnica a constructiei.

Intocmit ,Page 25 of 26

Ing. Gigi MALUREANU

Page 26 of 26