UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

Student

Sectia TCM

Grupa 3121

MASINA UNEALTA DEFINITIIMasina Sistem tehnic alcatuit din corpuri solide cu miscari relative determinate servind latransformarea unei forme oarecare de energie icircn lucru mecanic util sau la transformarea uneiforme de energie icircn alta forma de energie dintre care una este energie mecanica [DictionarulPolitehnic 1967]Ma s ina de lucru transformarea unei forme oarecare de energie icircn lucru mecanic utilMa s ina de forta transforma o forma de energie oarecare icircn alta forma de energie dintre careuna este energie mecanicaMa s ina unealt a o masina de lucru care realizeaza un proces tehnologic de prelucrare prinaschiere Este utilizata pentru generarea suprafetelor pieselor obtinute prin aschiere

CLASIFICAREA MASINILOR UNELTEPrincipalele criterii de clasificare a masinilor unelte sunt1 Dupa tipul operatiei de baza strunguri masini de frezat masini de gaurit etc2 Dupa universalitate m-u universale speciale specializate- m-u universale sunt destinate pt o nomenclatura larga de piese si pot realiza diferite cicluri delucru si cacircteva procedee dintre care unul este de baza aceste masini prezints avantajul ca seelimina transportul semifabricatelor icircntre operatii se elimina pozitionarile repetate ale piesei sausculei sunt economicoase icircn prod de serie micaExemple Strungurile normale masinile de frezat masinile de rectificat universale etc- m-u speciale sunt destinate prel anumitor suprafete pe o gama restracircnsa de piese utilizand unanumit ciclu de lucru sunt masini ldquola temardquo si sunt economicoase pentru prod de serie mare si de masaExemple masinile ce alcstuiesc linia de prelucrare a blocului motor la ARO etc- m-u specializate sunt destinate pt un anumit tip de piesa sau suprafata la o gama dimensionaladiversificata permit cateva cicluri de lucru pt un anumit tip de piese si un procedeu de bazaExemple masinile de frezat roti dintate masinile de rectificat filete etc3 Dupa gradul de automatizare m-u cu comanda manuala semiatomatizata automatizata (rigida flexibila)4 Dupa marime mici mijlocii mari5 Dupa clasa de precizie de precizie normala de precizie ridicata

SIMBOLIZAREA MA S INILOR UNELTE Pentru simbolizarea masinilor unelte fabricate icircn Romacircnia s-a adoptat ca simbolul sa contina un grup de litere derivat din denumirea masinii unelte urmat de cifre care ofera informatii asupra principalelor caracteristici ale masinii respectiveExempleSN 400 x 1000 ndash strung normal cu dimensiunile maxime ale piesei de prelucrat (diametrul maxim - 400 mm si lungimea maxima 1000 mm)

2

FU 32 ndash freza universala cu latimea oglinzii mesei de 320 mmAF 100 ndash masina de alezat si frezat cu diametrul brosei de 100 mmRU 100 ndash masina de rectificat universala cu diametrul maxim al piesei de prelucrat - 100 mm

CRITERII DE PERFORMAN TA IMPUSE MASINILOR UNELTE Performantele m-u sunt icircntr-o dinamica permanenta Ele se schimba calitativ si cantitativ icircn fiecare anPrincipalele criterii de performanta care trebuie luate icircn considerare la proiectarea unei masini unelte suntmiddot Capacitatea de productiemiddot Precizia de prelucraremiddot Costurile de productiemiddot Costurile de exploataremiddot Estetica si ergonomia masinii

3

Fig 2 Strung normal Părţile componente

ROLUL SCULELOR AŞCHIETOARE IcircN CONSTRUCŢIA DE MAŞINIDIRECŢII DE DEZVOLTAREScula aşchietoare este acea parte a sistemului tehnologic cu ajutorul căreia se realizează nemijlocit icircndepărtarea sub formă de aşchii a surplusului de material dintr-un semifabricat icircn vederea obţinerii formei dimensiunilor şi calităţii de suprafaţă prescrise prin documentaţia tehnică a unui organ de maşinăSuprafeţele prelucrate iau naştere ca urmare a mişcării relative dintre tăişul sculei şi semifabricat realizată cu ajutorul maşinii-unelteIcircn ce priveşte destinaţia sculelor trebuie arătat că diversitatea mare a formelor şi dimensiunilor pieselor a dus la apariţia unui număr mare de tipuri de scule aşchietoare Această diversitate de tipuri şi dimensiuni este determinată de diferitele condiţii impuse sculelor şi suprafeţelor prelucrate de schemele de generare şi aşchiere adoptate de caracterul producţiei Icircntrucacirct procedeele de lucru sunt foarte variate rezultă şi scule cu forme geometrice diferite ale căror tăişuri au icircnsă o geometrie comunăDezvoltarea tehnologiei construcţiilor de maşini a condus la pefecţionarea prelucrării prin aşchiere icircn special datorită faptului că aceasta reprezintă icircncă procedeul principal prin care se

4

pot realiza precizii icircnalte ale formei dimensiunilor şi netezimii suprafeţelor cu toate că icircn domeniul celorlalte prelucrări de formare caturnarea de precizie ştanţarea ambutisarea şi extrudarea rularea şa s-au făcut progrese icircnsemnate Astfel icircn icircntreprinderile constructoare de maşini şi aparate prelucrările prin aşchiere reprezintă peste 50 divide 60 din totalul manoperei uzinale şi respectiv din totalul manoperei de produsSe apreciază că orice icircmbunătăţire realizată icircn construcţia de scule aşchietoare exercită o puternică influenţă asupra construcţiei de maşini asupra perfecţionării proceselor tehnologice de fabricaţie a organelor de maşini icircn generalTotodată faptul că sculele aşchitoare se execută din materiale costisitoare care icircn unele cazuri icircmpreună cu manopera reprezintă pacircnă la 10 din costul produselor executate face ca ele să prezinte interes nu numai icircn domeniul oarecum restracircns al tehnologiei ci şi icircn planul economiei naţionaleCalităţile unei maşini depind de realizarea formei a dimensiunilor a poziţiei relative şi a netezimii suprafeţelor active a organelor componente icircn condiţiile de precizie prescrise Printre factorii care determină precizia se numără fără icircndoială şi scula aşchietoare cu precizia ei de proiectare de execuţie de reglare pe maşinaunealtăDar importanţa sculelor rezultă şi din aceea că creşterea performanţelor lor conduce la creştera productivităţii la reducerea preţului de cost al produsului De asemenea aşa cum există posibilitatea agregării maşinilor-unelte există şi posibilitatea agregării sculelor aşchietoare prin realizarea şi folosirea de scule combinateSunt aşadar pe deplin justificate preocupările privind creştera producţiei de scule tipizate standardizate sau speciale cacirct şi preocupările privind crearea de noi scule cu performanţe constructiv-funcţionale superioareIcircn domeniul perfecţionării sculelor se manifestă o serie de tendinţe dintre care pot fi menţionate următoareleMărirea capacităţii aşchietoare a sculelor prin utilizarea de materiale şi forme constructive noi şi prin raţionalizarea condiţiilor de exploatare capacitatea de aşchiere a oţelurilor rapide icircnalt aliate cu cobalt vanadiu şi molibden a fost sensibil mărită prin ridicarea conţinutului de carbon şi respectiv durităţii de la 62 - 65 HRC la 72 HRC performanţele carburilor metalice uzuale au fost icircmbunătăţite considerabil prin utilizarea carburilor elaborate sau acoperite cu titan purRezultate interesante s-au obţinut prin utilizarea de scule cu noi tipuri de carburi de tantal şi niobiu care asigură plăcuţelor o rezistenţă la incovoiere mărită precum şi o rezistenţă mai mare la temperaturi ridicate ( 900 divide 1000degC )Utilizarea plăcuţelor mineralo-ceramice s-a extins ca urmare a rezolvării problemelor de prindere mecanică pe suporţi cu capacitate crescută de absorţie a vibraţiilor o largă utilizare au căpătat-o la prelucrarea de finisare a materialelor dure cristalele şi policristalele de diamant şi nitrură cubică de bor ( Borozon Elbor Cubonit ) care asigură sculelor respective o durabilitate de 30-35 ori mai mare decacirct a carburilor metalice

5

Economisirea de material special de scule tendinţă realizată prin icircnlocuirea icircn special a construcţiilor monobloc cu scule avacircnd numai partea aşchietoare din materiale speciale de scule la sculele de dimensiuni mari această tendinţă prezintă mare interes deoarece construcţia monobloc este neavantajoasă ducacircnd la risipă de material scump construcţia de scule cu partea aşchietoare detaşabilă trebuie preferată şi icircn cazul unor condiţii grele de lucru condiţii la care se comport satisfăcător plăcuţele din carburi metaliceTendinţa de folosire pe scară largă a plăcuţelor de carburi meralice şi mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare şi reglare a părţii aşchietoare a sculeiIcircnlocuirea treptată a sculelor cu un tăiş prin scule cu tăişuri multiple sau icircn general cu posibilitatea utilizării după mai multe scheme de aşchiereExtinderea construcţiei de scule care permite mărirea simultană a avansurilor şi vitezelor de aşchiere cu efecturea icircn aceeaşi trecere a degroşării şi finisăriiCreştera preciziei de profilare a sculelor cu profil complex prin utilizarea icircn procesele de proiectare a calculatoarelor electroniceDezvoltarea sistemelor de scule aşchietoare utilizate pe maşinile-unelte cu comandă numerică destinate prelucrării tridimensionaleLimitarea varietăţilor constructive şi a sortimentelor dimensionale prin standardizarea tipizarea şi normalizarea majorităţii sculelor aşchietoareO preocupare importantă a specialiştilor din domeniul sculelor aşchietoare se referă la perfecţionarea metodologiilor de proiectare icircn sensul creşterii gradului de generalizare a acestora pentru o gamă largă de tipuri de scule precum şi adaptarea acestora la posibilităţile oferite de tehnica de calcul automat Icircn această direcţie icircn unele lucrări se propune o sculă generalizată abstractă prin care se poate obţine majoritatea sculelor existente cacirct şi găsirea de noi scule aşchietoare iar icircn alte lucrări pe baza unor sisteme de referinţă legate fie de anumite părţiinvariabile ale maşinii-unelte sau piesei fie de scula aşchietoare se ajunge la stabilirea unor relaţii cu caracter general pentru determinarea unghiurilor şi a profilului părţii aşchietoare a sculei metode care deschid direcţii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la proiectarea unei scule icircn stracircnsă legătură cu posibilităţile reale de execuţie şi de control ale acesteiaDotarea şi consumul de scule aşchietoare icircn industrie constituie un element important care atestă nivelul tehnologic al acesteiaFolosirea unor scule aşchitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o importantă sursă de reducere a preţului de cost al prelucrăriiScula aşchitoare se constituie astfel ca o importantă parte a sistemului tehnologic destinat prelucrărilor prin aşchiere Icircntre parametrii consructivi-funcţionali ai acestuia icircndeosebi capacitatea energetică a maşinii-unelte şi capacitatea de aşchiere a sculei este necesar să existe o compatibilitate un echilibru reciproc astfel ca puterea disponibilă icircn sistem să poată fi consumată de către sculă icircn proces şi invers posibilităţile oferite de caracteristicile sculei să fie utilizate cacirct mai complet prin nivelul parametrilor funcţionali ai maşinii-unelte Căutarea permanentă pe diverse căi a acestui echilibru icircntre capacitatea de aşchiere a sculei şi capacitatea

6

energetică a maşinii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic icircn acest domeniu al tehniciiLucrarea de faţă se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil mecanic fiind icircn acelaşi timp utilă şi specialiştilor ce activează icircn domeniul prelucrării mecanice prin aşchiere

CUŢITEDenumirea de cuţite aşchietoare este adoptată icircn general pentru o gamă largă de scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate icircn procesele de aşchiere pe strunguri universale strunguri revolver automate şi semiautomate strunguri carusel pe maşini de rabotat de mortezat pe maşini de alezat precum şi pe alte maşini cu destinaţie specialăDiversitatea mare a maşinilor-unelte care folosesc drept scule aşchietoare cuţitele a tipurilor de piese prelucrate operaţiilor care se execută precum şi a calităţii cerute acestor operaţii a determinat existenţa icircn practica aşchierii a unei mari varietăţi de tipuri şi dimensiuni de cuţiteClasificarea cuţitelor după care se adoptă icircn general şi denumirea acestora se poate face ţinacircnd seama de următoarele elementebull Sensul avansului cuţite pe dreapta şi pe stacircngabull Forma şi poziţia părţii active faţă de corp cuţite drepte şi icircncovoiatebull Destinaţie cuţite pentru strunjire longitudinală transversală etcbull Aşezare icircn raport cu piesa normale şi tangenţialebull Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte pentru strunjit rabotat mortezatbull Materialul tăişului aşchietor din oţel rapid din carburi metalice sinterizatebull Procesul tehnologic de fabricaţie cuţite pentru degroşare finisareIcircn raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate cuţitale se subicircmpart astfelbull Cuţite pentru strunjire longitudinalăbull Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguribull Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilorbull Cuţite pentru retezatbull Cuţite pentru strunjire interioarăbull Cuţite profilatebull Cuţite pentru filetat1 Cuţite pentru strunjire longitudinalăCuţitele pentru strunjire longitudinală au tăişul principal icircnclinat la unghiuri de atac cuprinse icircntre 30deg şi 90deg fapt ce permite aşchierea cu viteze de avans mari orientate icircn lungul axei de rotaţie a semifabricatelor Se pot de asemenea executa şi mişcări de avans cu viteze mult reduse icircnsă pe direcţia transversală la axa semifabricatului icircn vederea prelucrării unor suprafeţe conice sau profilate cu rază mare de curbură Un exemplu de construcţie al cuţitelor de strunjit longitudinal este prezentat icircn Fig 1 la care tăişul activ este format dintr-un tăiş principal unul auxiliar de lungime mică şi unghi de atac micşorat şi un tăiş de trecere cu unghi de atac nul geometrie specifică sculelor destinate operaţiilor de finisare

7

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

MASINA UNEALTA DEFINITIIMasina Sistem tehnic alcatuit din corpuri solide cu miscari relative determinate servind latransformarea unei forme oarecare de energie icircn lucru mecanic util sau la transformarea uneiforme de energie icircn alta forma de energie dintre care una este energie mecanica [DictionarulPolitehnic 1967]Ma s ina de lucru transformarea unei forme oarecare de energie icircn lucru mecanic utilMa s ina de forta transforma o forma de energie oarecare icircn alta forma de energie dintre careuna este energie mecanicaMa s ina unealt a o masina de lucru care realizeaza un proces tehnologic de prelucrare prinaschiere Este utilizata pentru generarea suprafetelor pieselor obtinute prin aschiere

CLASIFICAREA MASINILOR UNELTEPrincipalele criterii de clasificare a masinilor unelte sunt1 Dupa tipul operatiei de baza strunguri masini de frezat masini de gaurit etc2 Dupa universalitate m-u universale speciale specializate- m-u universale sunt destinate pt o nomenclatura larga de piese si pot realiza diferite cicluri delucru si cacircteva procedee dintre care unul este de baza aceste masini prezints avantajul ca seelimina transportul semifabricatelor icircntre operatii se elimina pozitionarile repetate ale piesei sausculei sunt economicoase icircn prod de serie micaExemple Strungurile normale masinile de frezat masinile de rectificat universale etc- m-u speciale sunt destinate prel anumitor suprafete pe o gama restracircnsa de piese utilizand unanumit ciclu de lucru sunt masini ldquola temardquo si sunt economicoase pentru prod de serie mare si de masaExemple masinile ce alcstuiesc linia de prelucrare a blocului motor la ARO etc- m-u specializate sunt destinate pt un anumit tip de piesa sau suprafata la o gama dimensionaladiversificata permit cateva cicluri de lucru pt un anumit tip de piese si un procedeu de bazaExemple masinile de frezat roti dintate masinile de rectificat filete etc3 Dupa gradul de automatizare m-u cu comanda manuala semiatomatizata automatizata (rigida flexibila)4 Dupa marime mici mijlocii mari5 Dupa clasa de precizie de precizie normala de precizie ridicata

SIMBOLIZAREA MA S INILOR UNELTE Pentru simbolizarea masinilor unelte fabricate icircn Romacircnia s-a adoptat ca simbolul sa contina un grup de litere derivat din denumirea masinii unelte urmat de cifre care ofera informatii asupra principalelor caracteristici ale masinii respectiveExempleSN 400 x 1000 ndash strung normal cu dimensiunile maxime ale piesei de prelucrat (diametrul maxim - 400 mm si lungimea maxima 1000 mm)

2

FU 32 ndash freza universala cu latimea oglinzii mesei de 320 mmAF 100 ndash masina de alezat si frezat cu diametrul brosei de 100 mmRU 100 ndash masina de rectificat universala cu diametrul maxim al piesei de prelucrat - 100 mm

CRITERII DE PERFORMAN TA IMPUSE MASINILOR UNELTE Performantele m-u sunt icircntr-o dinamica permanenta Ele se schimba calitativ si cantitativ icircn fiecare anPrincipalele criterii de performanta care trebuie luate icircn considerare la proiectarea unei masini unelte suntmiddot Capacitatea de productiemiddot Precizia de prelucraremiddot Costurile de productiemiddot Costurile de exploataremiddot Estetica si ergonomia masinii

3

Fig 2 Strung normal Părţile componente

ROLUL SCULELOR AŞCHIETOARE IcircN CONSTRUCŢIA DE MAŞINIDIRECŢII DE DEZVOLTAREScula aşchietoare este acea parte a sistemului tehnologic cu ajutorul căreia se realizează nemijlocit icircndepărtarea sub formă de aşchii a surplusului de material dintr-un semifabricat icircn vederea obţinerii formei dimensiunilor şi calităţii de suprafaţă prescrise prin documentaţia tehnică a unui organ de maşinăSuprafeţele prelucrate iau naştere ca urmare a mişcării relative dintre tăişul sculei şi semifabricat realizată cu ajutorul maşinii-unelteIcircn ce priveşte destinaţia sculelor trebuie arătat că diversitatea mare a formelor şi dimensiunilor pieselor a dus la apariţia unui număr mare de tipuri de scule aşchietoare Această diversitate de tipuri şi dimensiuni este determinată de diferitele condiţii impuse sculelor şi suprafeţelor prelucrate de schemele de generare şi aşchiere adoptate de caracterul producţiei Icircntrucacirct procedeele de lucru sunt foarte variate rezultă şi scule cu forme geometrice diferite ale căror tăişuri au icircnsă o geometrie comunăDezvoltarea tehnologiei construcţiilor de maşini a condus la pefecţionarea prelucrării prin aşchiere icircn special datorită faptului că aceasta reprezintă icircncă procedeul principal prin care se

4

pot realiza precizii icircnalte ale formei dimensiunilor şi netezimii suprafeţelor cu toate că icircn domeniul celorlalte prelucrări de formare caturnarea de precizie ştanţarea ambutisarea şi extrudarea rularea şa s-au făcut progrese icircnsemnate Astfel icircn icircntreprinderile constructoare de maşini şi aparate prelucrările prin aşchiere reprezintă peste 50 divide 60 din totalul manoperei uzinale şi respectiv din totalul manoperei de produsSe apreciază că orice icircmbunătăţire realizată icircn construcţia de scule aşchietoare exercită o puternică influenţă asupra construcţiei de maşini asupra perfecţionării proceselor tehnologice de fabricaţie a organelor de maşini icircn generalTotodată faptul că sculele aşchitoare se execută din materiale costisitoare care icircn unele cazuri icircmpreună cu manopera reprezintă pacircnă la 10 din costul produselor executate face ca ele să prezinte interes nu numai icircn domeniul oarecum restracircns al tehnologiei ci şi icircn planul economiei naţionaleCalităţile unei maşini depind de realizarea formei a dimensiunilor a poziţiei relative şi a netezimii suprafeţelor active a organelor componente icircn condiţiile de precizie prescrise Printre factorii care determină precizia se numără fără icircndoială şi scula aşchietoare cu precizia ei de proiectare de execuţie de reglare pe maşinaunealtăDar importanţa sculelor rezultă şi din aceea că creşterea performanţelor lor conduce la creştera productivităţii la reducerea preţului de cost al produsului De asemenea aşa cum există posibilitatea agregării maşinilor-unelte există şi posibilitatea agregării sculelor aşchietoare prin realizarea şi folosirea de scule combinateSunt aşadar pe deplin justificate preocupările privind creştera producţiei de scule tipizate standardizate sau speciale cacirct şi preocupările privind crearea de noi scule cu performanţe constructiv-funcţionale superioareIcircn domeniul perfecţionării sculelor se manifestă o serie de tendinţe dintre care pot fi menţionate următoareleMărirea capacităţii aşchietoare a sculelor prin utilizarea de materiale şi forme constructive noi şi prin raţionalizarea condiţiilor de exploatare capacitatea de aşchiere a oţelurilor rapide icircnalt aliate cu cobalt vanadiu şi molibden a fost sensibil mărită prin ridicarea conţinutului de carbon şi respectiv durităţii de la 62 - 65 HRC la 72 HRC performanţele carburilor metalice uzuale au fost icircmbunătăţite considerabil prin utilizarea carburilor elaborate sau acoperite cu titan purRezultate interesante s-au obţinut prin utilizarea de scule cu noi tipuri de carburi de tantal şi niobiu care asigură plăcuţelor o rezistenţă la incovoiere mărită precum şi o rezistenţă mai mare la temperaturi ridicate ( 900 divide 1000degC )Utilizarea plăcuţelor mineralo-ceramice s-a extins ca urmare a rezolvării problemelor de prindere mecanică pe suporţi cu capacitate crescută de absorţie a vibraţiilor o largă utilizare au căpătat-o la prelucrarea de finisare a materialelor dure cristalele şi policristalele de diamant şi nitrură cubică de bor ( Borozon Elbor Cubonit ) care asigură sculelor respective o durabilitate de 30-35 ori mai mare decacirct a carburilor metalice

5

Economisirea de material special de scule tendinţă realizată prin icircnlocuirea icircn special a construcţiilor monobloc cu scule avacircnd numai partea aşchietoare din materiale speciale de scule la sculele de dimensiuni mari această tendinţă prezintă mare interes deoarece construcţia monobloc este neavantajoasă ducacircnd la risipă de material scump construcţia de scule cu partea aşchietoare detaşabilă trebuie preferată şi icircn cazul unor condiţii grele de lucru condiţii la care se comport satisfăcător plăcuţele din carburi metaliceTendinţa de folosire pe scară largă a plăcuţelor de carburi meralice şi mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare şi reglare a părţii aşchietoare a sculeiIcircnlocuirea treptată a sculelor cu un tăiş prin scule cu tăişuri multiple sau icircn general cu posibilitatea utilizării după mai multe scheme de aşchiereExtinderea construcţiei de scule care permite mărirea simultană a avansurilor şi vitezelor de aşchiere cu efecturea icircn aceeaşi trecere a degroşării şi finisăriiCreştera preciziei de profilare a sculelor cu profil complex prin utilizarea icircn procesele de proiectare a calculatoarelor electroniceDezvoltarea sistemelor de scule aşchietoare utilizate pe maşinile-unelte cu comandă numerică destinate prelucrării tridimensionaleLimitarea varietăţilor constructive şi a sortimentelor dimensionale prin standardizarea tipizarea şi normalizarea majorităţii sculelor aşchietoareO preocupare importantă a specialiştilor din domeniul sculelor aşchietoare se referă la perfecţionarea metodologiilor de proiectare icircn sensul creşterii gradului de generalizare a acestora pentru o gamă largă de tipuri de scule precum şi adaptarea acestora la posibilităţile oferite de tehnica de calcul automat Icircn această direcţie icircn unele lucrări se propune o sculă generalizată abstractă prin care se poate obţine majoritatea sculelor existente cacirct şi găsirea de noi scule aşchietoare iar icircn alte lucrări pe baza unor sisteme de referinţă legate fie de anumite părţiinvariabile ale maşinii-unelte sau piesei fie de scula aşchietoare se ajunge la stabilirea unor relaţii cu caracter general pentru determinarea unghiurilor şi a profilului părţii aşchietoare a sculei metode care deschid direcţii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la proiectarea unei scule icircn stracircnsă legătură cu posibilităţile reale de execuţie şi de control ale acesteiaDotarea şi consumul de scule aşchietoare icircn industrie constituie un element important care atestă nivelul tehnologic al acesteiaFolosirea unor scule aşchitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o importantă sursă de reducere a preţului de cost al prelucrăriiScula aşchitoare se constituie astfel ca o importantă parte a sistemului tehnologic destinat prelucrărilor prin aşchiere Icircntre parametrii consructivi-funcţionali ai acestuia icircndeosebi capacitatea energetică a maşinii-unelte şi capacitatea de aşchiere a sculei este necesar să existe o compatibilitate un echilibru reciproc astfel ca puterea disponibilă icircn sistem să poată fi consumată de către sculă icircn proces şi invers posibilităţile oferite de caracteristicile sculei să fie utilizate cacirct mai complet prin nivelul parametrilor funcţionali ai maşinii-unelte Căutarea permanentă pe diverse căi a acestui echilibru icircntre capacitatea de aşchiere a sculei şi capacitatea

6

energetică a maşinii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic icircn acest domeniu al tehniciiLucrarea de faţă se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil mecanic fiind icircn acelaşi timp utilă şi specialiştilor ce activează icircn domeniul prelucrării mecanice prin aşchiere

CUŢITEDenumirea de cuţite aşchietoare este adoptată icircn general pentru o gamă largă de scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate icircn procesele de aşchiere pe strunguri universale strunguri revolver automate şi semiautomate strunguri carusel pe maşini de rabotat de mortezat pe maşini de alezat precum şi pe alte maşini cu destinaţie specialăDiversitatea mare a maşinilor-unelte care folosesc drept scule aşchietoare cuţitele a tipurilor de piese prelucrate operaţiilor care se execută precum şi a calităţii cerute acestor operaţii a determinat existenţa icircn practica aşchierii a unei mari varietăţi de tipuri şi dimensiuni de cuţiteClasificarea cuţitelor după care se adoptă icircn general şi denumirea acestora se poate face ţinacircnd seama de următoarele elementebull Sensul avansului cuţite pe dreapta şi pe stacircngabull Forma şi poziţia părţii active faţă de corp cuţite drepte şi icircncovoiatebull Destinaţie cuţite pentru strunjire longitudinală transversală etcbull Aşezare icircn raport cu piesa normale şi tangenţialebull Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte pentru strunjit rabotat mortezatbull Materialul tăişului aşchietor din oţel rapid din carburi metalice sinterizatebull Procesul tehnologic de fabricaţie cuţite pentru degroşare finisareIcircn raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate cuţitale se subicircmpart astfelbull Cuţite pentru strunjire longitudinalăbull Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguribull Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilorbull Cuţite pentru retezatbull Cuţite pentru strunjire interioarăbull Cuţite profilatebull Cuţite pentru filetat1 Cuţite pentru strunjire longitudinalăCuţitele pentru strunjire longitudinală au tăişul principal icircnclinat la unghiuri de atac cuprinse icircntre 30deg şi 90deg fapt ce permite aşchierea cu viteze de avans mari orientate icircn lungul axei de rotaţie a semifabricatelor Se pot de asemenea executa şi mişcări de avans cu viteze mult reduse icircnsă pe direcţia transversală la axa semifabricatului icircn vederea prelucrării unor suprafeţe conice sau profilate cu rază mare de curbură Un exemplu de construcţie al cuţitelor de strunjit longitudinal este prezentat icircn Fig 1 la care tăişul activ este format dintr-un tăiş principal unul auxiliar de lungime mică şi unghi de atac micşorat şi un tăiş de trecere cu unghi de atac nul geometrie specifică sculelor destinate operaţiilor de finisare

7

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

FU 32 ndash freza universala cu latimea oglinzii mesei de 320 mmAF 100 ndash masina de alezat si frezat cu diametrul brosei de 100 mmRU 100 ndash masina de rectificat universala cu diametrul maxim al piesei de prelucrat - 100 mm

CRITERII DE PERFORMAN TA IMPUSE MASINILOR UNELTE Performantele m-u sunt icircntr-o dinamica permanenta Ele se schimba calitativ si cantitativ icircn fiecare anPrincipalele criterii de performanta care trebuie luate icircn considerare la proiectarea unei masini unelte suntmiddot Capacitatea de productiemiddot Precizia de prelucraremiddot Costurile de productiemiddot Costurile de exploataremiddot Estetica si ergonomia masinii

3

Fig 2 Strung normal Părţile componente

ROLUL SCULELOR AŞCHIETOARE IcircN CONSTRUCŢIA DE MAŞINIDIRECŢII DE DEZVOLTAREScula aşchietoare este acea parte a sistemului tehnologic cu ajutorul căreia se realizează nemijlocit icircndepărtarea sub formă de aşchii a surplusului de material dintr-un semifabricat icircn vederea obţinerii formei dimensiunilor şi calităţii de suprafaţă prescrise prin documentaţia tehnică a unui organ de maşinăSuprafeţele prelucrate iau naştere ca urmare a mişcării relative dintre tăişul sculei şi semifabricat realizată cu ajutorul maşinii-unelteIcircn ce priveşte destinaţia sculelor trebuie arătat că diversitatea mare a formelor şi dimensiunilor pieselor a dus la apariţia unui număr mare de tipuri de scule aşchietoare Această diversitate de tipuri şi dimensiuni este determinată de diferitele condiţii impuse sculelor şi suprafeţelor prelucrate de schemele de generare şi aşchiere adoptate de caracterul producţiei Icircntrucacirct procedeele de lucru sunt foarte variate rezultă şi scule cu forme geometrice diferite ale căror tăişuri au icircnsă o geometrie comunăDezvoltarea tehnologiei construcţiilor de maşini a condus la pefecţionarea prelucrării prin aşchiere icircn special datorită faptului că aceasta reprezintă icircncă procedeul principal prin care se

4

pot realiza precizii icircnalte ale formei dimensiunilor şi netezimii suprafeţelor cu toate că icircn domeniul celorlalte prelucrări de formare caturnarea de precizie ştanţarea ambutisarea şi extrudarea rularea şa s-au făcut progrese icircnsemnate Astfel icircn icircntreprinderile constructoare de maşini şi aparate prelucrările prin aşchiere reprezintă peste 50 divide 60 din totalul manoperei uzinale şi respectiv din totalul manoperei de produsSe apreciază că orice icircmbunătăţire realizată icircn construcţia de scule aşchietoare exercită o puternică influenţă asupra construcţiei de maşini asupra perfecţionării proceselor tehnologice de fabricaţie a organelor de maşini icircn generalTotodată faptul că sculele aşchitoare se execută din materiale costisitoare care icircn unele cazuri icircmpreună cu manopera reprezintă pacircnă la 10 din costul produselor executate face ca ele să prezinte interes nu numai icircn domeniul oarecum restracircns al tehnologiei ci şi icircn planul economiei naţionaleCalităţile unei maşini depind de realizarea formei a dimensiunilor a poziţiei relative şi a netezimii suprafeţelor active a organelor componente icircn condiţiile de precizie prescrise Printre factorii care determină precizia se numără fără icircndoială şi scula aşchietoare cu precizia ei de proiectare de execuţie de reglare pe maşinaunealtăDar importanţa sculelor rezultă şi din aceea că creşterea performanţelor lor conduce la creştera productivităţii la reducerea preţului de cost al produsului De asemenea aşa cum există posibilitatea agregării maşinilor-unelte există şi posibilitatea agregării sculelor aşchietoare prin realizarea şi folosirea de scule combinateSunt aşadar pe deplin justificate preocupările privind creştera producţiei de scule tipizate standardizate sau speciale cacirct şi preocupările privind crearea de noi scule cu performanţe constructiv-funcţionale superioareIcircn domeniul perfecţionării sculelor se manifestă o serie de tendinţe dintre care pot fi menţionate următoareleMărirea capacităţii aşchietoare a sculelor prin utilizarea de materiale şi forme constructive noi şi prin raţionalizarea condiţiilor de exploatare capacitatea de aşchiere a oţelurilor rapide icircnalt aliate cu cobalt vanadiu şi molibden a fost sensibil mărită prin ridicarea conţinutului de carbon şi respectiv durităţii de la 62 - 65 HRC la 72 HRC performanţele carburilor metalice uzuale au fost icircmbunătăţite considerabil prin utilizarea carburilor elaborate sau acoperite cu titan purRezultate interesante s-au obţinut prin utilizarea de scule cu noi tipuri de carburi de tantal şi niobiu care asigură plăcuţelor o rezistenţă la incovoiere mărită precum şi o rezistenţă mai mare la temperaturi ridicate ( 900 divide 1000degC )Utilizarea plăcuţelor mineralo-ceramice s-a extins ca urmare a rezolvării problemelor de prindere mecanică pe suporţi cu capacitate crescută de absorţie a vibraţiilor o largă utilizare au căpătat-o la prelucrarea de finisare a materialelor dure cristalele şi policristalele de diamant şi nitrură cubică de bor ( Borozon Elbor Cubonit ) care asigură sculelor respective o durabilitate de 30-35 ori mai mare decacirct a carburilor metalice

5

Economisirea de material special de scule tendinţă realizată prin icircnlocuirea icircn special a construcţiilor monobloc cu scule avacircnd numai partea aşchietoare din materiale speciale de scule la sculele de dimensiuni mari această tendinţă prezintă mare interes deoarece construcţia monobloc este neavantajoasă ducacircnd la risipă de material scump construcţia de scule cu partea aşchietoare detaşabilă trebuie preferată şi icircn cazul unor condiţii grele de lucru condiţii la care se comport satisfăcător plăcuţele din carburi metaliceTendinţa de folosire pe scară largă a plăcuţelor de carburi meralice şi mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare şi reglare a părţii aşchietoare a sculeiIcircnlocuirea treptată a sculelor cu un tăiş prin scule cu tăişuri multiple sau icircn general cu posibilitatea utilizării după mai multe scheme de aşchiereExtinderea construcţiei de scule care permite mărirea simultană a avansurilor şi vitezelor de aşchiere cu efecturea icircn aceeaşi trecere a degroşării şi finisăriiCreştera preciziei de profilare a sculelor cu profil complex prin utilizarea icircn procesele de proiectare a calculatoarelor electroniceDezvoltarea sistemelor de scule aşchietoare utilizate pe maşinile-unelte cu comandă numerică destinate prelucrării tridimensionaleLimitarea varietăţilor constructive şi a sortimentelor dimensionale prin standardizarea tipizarea şi normalizarea majorităţii sculelor aşchietoareO preocupare importantă a specialiştilor din domeniul sculelor aşchietoare se referă la perfecţionarea metodologiilor de proiectare icircn sensul creşterii gradului de generalizare a acestora pentru o gamă largă de tipuri de scule precum şi adaptarea acestora la posibilităţile oferite de tehnica de calcul automat Icircn această direcţie icircn unele lucrări se propune o sculă generalizată abstractă prin care se poate obţine majoritatea sculelor existente cacirct şi găsirea de noi scule aşchietoare iar icircn alte lucrări pe baza unor sisteme de referinţă legate fie de anumite părţiinvariabile ale maşinii-unelte sau piesei fie de scula aşchietoare se ajunge la stabilirea unor relaţii cu caracter general pentru determinarea unghiurilor şi a profilului părţii aşchietoare a sculei metode care deschid direcţii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la proiectarea unei scule icircn stracircnsă legătură cu posibilităţile reale de execuţie şi de control ale acesteiaDotarea şi consumul de scule aşchietoare icircn industrie constituie un element important care atestă nivelul tehnologic al acesteiaFolosirea unor scule aşchitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o importantă sursă de reducere a preţului de cost al prelucrăriiScula aşchitoare se constituie astfel ca o importantă parte a sistemului tehnologic destinat prelucrărilor prin aşchiere Icircntre parametrii consructivi-funcţionali ai acestuia icircndeosebi capacitatea energetică a maşinii-unelte şi capacitatea de aşchiere a sculei este necesar să existe o compatibilitate un echilibru reciproc astfel ca puterea disponibilă icircn sistem să poată fi consumată de către sculă icircn proces şi invers posibilităţile oferite de caracteristicile sculei să fie utilizate cacirct mai complet prin nivelul parametrilor funcţionali ai maşinii-unelte Căutarea permanentă pe diverse căi a acestui echilibru icircntre capacitatea de aşchiere a sculei şi capacitatea

6

energetică a maşinii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic icircn acest domeniu al tehniciiLucrarea de faţă se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil mecanic fiind icircn acelaşi timp utilă şi specialiştilor ce activează icircn domeniul prelucrării mecanice prin aşchiere

CUŢITEDenumirea de cuţite aşchietoare este adoptată icircn general pentru o gamă largă de scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate icircn procesele de aşchiere pe strunguri universale strunguri revolver automate şi semiautomate strunguri carusel pe maşini de rabotat de mortezat pe maşini de alezat precum şi pe alte maşini cu destinaţie specialăDiversitatea mare a maşinilor-unelte care folosesc drept scule aşchietoare cuţitele a tipurilor de piese prelucrate operaţiilor care se execută precum şi a calităţii cerute acestor operaţii a determinat existenţa icircn practica aşchierii a unei mari varietăţi de tipuri şi dimensiuni de cuţiteClasificarea cuţitelor după care se adoptă icircn general şi denumirea acestora se poate face ţinacircnd seama de următoarele elementebull Sensul avansului cuţite pe dreapta şi pe stacircngabull Forma şi poziţia părţii active faţă de corp cuţite drepte şi icircncovoiatebull Destinaţie cuţite pentru strunjire longitudinală transversală etcbull Aşezare icircn raport cu piesa normale şi tangenţialebull Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte pentru strunjit rabotat mortezatbull Materialul tăişului aşchietor din oţel rapid din carburi metalice sinterizatebull Procesul tehnologic de fabricaţie cuţite pentru degroşare finisareIcircn raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate cuţitale se subicircmpart astfelbull Cuţite pentru strunjire longitudinalăbull Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguribull Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilorbull Cuţite pentru retezatbull Cuţite pentru strunjire interioarăbull Cuţite profilatebull Cuţite pentru filetat1 Cuţite pentru strunjire longitudinalăCuţitele pentru strunjire longitudinală au tăişul principal icircnclinat la unghiuri de atac cuprinse icircntre 30deg şi 90deg fapt ce permite aşchierea cu viteze de avans mari orientate icircn lungul axei de rotaţie a semifabricatelor Se pot de asemenea executa şi mişcări de avans cu viteze mult reduse icircnsă pe direcţia transversală la axa semifabricatului icircn vederea prelucrării unor suprafeţe conice sau profilate cu rază mare de curbură Un exemplu de construcţie al cuţitelor de strunjit longitudinal este prezentat icircn Fig 1 la care tăişul activ este format dintr-un tăiş principal unul auxiliar de lungime mică şi unghi de atac micşorat şi un tăiş de trecere cu unghi de atac nul geometrie specifică sculelor destinate operaţiilor de finisare

7

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Fig 2 Strung normal Părţile componente

ROLUL SCULELOR AŞCHIETOARE IcircN CONSTRUCŢIA DE MAŞINIDIRECŢII DE DEZVOLTAREScula aşchietoare este acea parte a sistemului tehnologic cu ajutorul căreia se realizează nemijlocit icircndepărtarea sub formă de aşchii a surplusului de material dintr-un semifabricat icircn vederea obţinerii formei dimensiunilor şi calităţii de suprafaţă prescrise prin documentaţia tehnică a unui organ de maşinăSuprafeţele prelucrate iau naştere ca urmare a mişcării relative dintre tăişul sculei şi semifabricat realizată cu ajutorul maşinii-unelteIcircn ce priveşte destinaţia sculelor trebuie arătat că diversitatea mare a formelor şi dimensiunilor pieselor a dus la apariţia unui număr mare de tipuri de scule aşchietoare Această diversitate de tipuri şi dimensiuni este determinată de diferitele condiţii impuse sculelor şi suprafeţelor prelucrate de schemele de generare şi aşchiere adoptate de caracterul producţiei Icircntrucacirct procedeele de lucru sunt foarte variate rezultă şi scule cu forme geometrice diferite ale căror tăişuri au icircnsă o geometrie comunăDezvoltarea tehnologiei construcţiilor de maşini a condus la pefecţionarea prelucrării prin aşchiere icircn special datorită faptului că aceasta reprezintă icircncă procedeul principal prin care se

4

pot realiza precizii icircnalte ale formei dimensiunilor şi netezimii suprafeţelor cu toate că icircn domeniul celorlalte prelucrări de formare caturnarea de precizie ştanţarea ambutisarea şi extrudarea rularea şa s-au făcut progrese icircnsemnate Astfel icircn icircntreprinderile constructoare de maşini şi aparate prelucrările prin aşchiere reprezintă peste 50 divide 60 din totalul manoperei uzinale şi respectiv din totalul manoperei de produsSe apreciază că orice icircmbunătăţire realizată icircn construcţia de scule aşchietoare exercită o puternică influenţă asupra construcţiei de maşini asupra perfecţionării proceselor tehnologice de fabricaţie a organelor de maşini icircn generalTotodată faptul că sculele aşchitoare se execută din materiale costisitoare care icircn unele cazuri icircmpreună cu manopera reprezintă pacircnă la 10 din costul produselor executate face ca ele să prezinte interes nu numai icircn domeniul oarecum restracircns al tehnologiei ci şi icircn planul economiei naţionaleCalităţile unei maşini depind de realizarea formei a dimensiunilor a poziţiei relative şi a netezimii suprafeţelor active a organelor componente icircn condiţiile de precizie prescrise Printre factorii care determină precizia se numără fără icircndoială şi scula aşchietoare cu precizia ei de proiectare de execuţie de reglare pe maşinaunealtăDar importanţa sculelor rezultă şi din aceea că creşterea performanţelor lor conduce la creştera productivităţii la reducerea preţului de cost al produsului De asemenea aşa cum există posibilitatea agregării maşinilor-unelte există şi posibilitatea agregării sculelor aşchietoare prin realizarea şi folosirea de scule combinateSunt aşadar pe deplin justificate preocupările privind creştera producţiei de scule tipizate standardizate sau speciale cacirct şi preocupările privind crearea de noi scule cu performanţe constructiv-funcţionale superioareIcircn domeniul perfecţionării sculelor se manifestă o serie de tendinţe dintre care pot fi menţionate următoareleMărirea capacităţii aşchietoare a sculelor prin utilizarea de materiale şi forme constructive noi şi prin raţionalizarea condiţiilor de exploatare capacitatea de aşchiere a oţelurilor rapide icircnalt aliate cu cobalt vanadiu şi molibden a fost sensibil mărită prin ridicarea conţinutului de carbon şi respectiv durităţii de la 62 - 65 HRC la 72 HRC performanţele carburilor metalice uzuale au fost icircmbunătăţite considerabil prin utilizarea carburilor elaborate sau acoperite cu titan purRezultate interesante s-au obţinut prin utilizarea de scule cu noi tipuri de carburi de tantal şi niobiu care asigură plăcuţelor o rezistenţă la incovoiere mărită precum şi o rezistenţă mai mare la temperaturi ridicate ( 900 divide 1000degC )Utilizarea plăcuţelor mineralo-ceramice s-a extins ca urmare a rezolvării problemelor de prindere mecanică pe suporţi cu capacitate crescută de absorţie a vibraţiilor o largă utilizare au căpătat-o la prelucrarea de finisare a materialelor dure cristalele şi policristalele de diamant şi nitrură cubică de bor ( Borozon Elbor Cubonit ) care asigură sculelor respective o durabilitate de 30-35 ori mai mare decacirct a carburilor metalice

5

Economisirea de material special de scule tendinţă realizată prin icircnlocuirea icircn special a construcţiilor monobloc cu scule avacircnd numai partea aşchietoare din materiale speciale de scule la sculele de dimensiuni mari această tendinţă prezintă mare interes deoarece construcţia monobloc este neavantajoasă ducacircnd la risipă de material scump construcţia de scule cu partea aşchietoare detaşabilă trebuie preferată şi icircn cazul unor condiţii grele de lucru condiţii la care se comport satisfăcător plăcuţele din carburi metaliceTendinţa de folosire pe scară largă a plăcuţelor de carburi meralice şi mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare şi reglare a părţii aşchietoare a sculeiIcircnlocuirea treptată a sculelor cu un tăiş prin scule cu tăişuri multiple sau icircn general cu posibilitatea utilizării după mai multe scheme de aşchiereExtinderea construcţiei de scule care permite mărirea simultană a avansurilor şi vitezelor de aşchiere cu efecturea icircn aceeaşi trecere a degroşării şi finisăriiCreştera preciziei de profilare a sculelor cu profil complex prin utilizarea icircn procesele de proiectare a calculatoarelor electroniceDezvoltarea sistemelor de scule aşchietoare utilizate pe maşinile-unelte cu comandă numerică destinate prelucrării tridimensionaleLimitarea varietăţilor constructive şi a sortimentelor dimensionale prin standardizarea tipizarea şi normalizarea majorităţii sculelor aşchietoareO preocupare importantă a specialiştilor din domeniul sculelor aşchietoare se referă la perfecţionarea metodologiilor de proiectare icircn sensul creşterii gradului de generalizare a acestora pentru o gamă largă de tipuri de scule precum şi adaptarea acestora la posibilităţile oferite de tehnica de calcul automat Icircn această direcţie icircn unele lucrări se propune o sculă generalizată abstractă prin care se poate obţine majoritatea sculelor existente cacirct şi găsirea de noi scule aşchietoare iar icircn alte lucrări pe baza unor sisteme de referinţă legate fie de anumite părţiinvariabile ale maşinii-unelte sau piesei fie de scula aşchietoare se ajunge la stabilirea unor relaţii cu caracter general pentru determinarea unghiurilor şi a profilului părţii aşchietoare a sculei metode care deschid direcţii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la proiectarea unei scule icircn stracircnsă legătură cu posibilităţile reale de execuţie şi de control ale acesteiaDotarea şi consumul de scule aşchietoare icircn industrie constituie un element important care atestă nivelul tehnologic al acesteiaFolosirea unor scule aşchitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o importantă sursă de reducere a preţului de cost al prelucrăriiScula aşchitoare se constituie astfel ca o importantă parte a sistemului tehnologic destinat prelucrărilor prin aşchiere Icircntre parametrii consructivi-funcţionali ai acestuia icircndeosebi capacitatea energetică a maşinii-unelte şi capacitatea de aşchiere a sculei este necesar să existe o compatibilitate un echilibru reciproc astfel ca puterea disponibilă icircn sistem să poată fi consumată de către sculă icircn proces şi invers posibilităţile oferite de caracteristicile sculei să fie utilizate cacirct mai complet prin nivelul parametrilor funcţionali ai maşinii-unelte Căutarea permanentă pe diverse căi a acestui echilibru icircntre capacitatea de aşchiere a sculei şi capacitatea

6

energetică a maşinii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic icircn acest domeniu al tehniciiLucrarea de faţă se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil mecanic fiind icircn acelaşi timp utilă şi specialiştilor ce activează icircn domeniul prelucrării mecanice prin aşchiere

CUŢITEDenumirea de cuţite aşchietoare este adoptată icircn general pentru o gamă largă de scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate icircn procesele de aşchiere pe strunguri universale strunguri revolver automate şi semiautomate strunguri carusel pe maşini de rabotat de mortezat pe maşini de alezat precum şi pe alte maşini cu destinaţie specialăDiversitatea mare a maşinilor-unelte care folosesc drept scule aşchietoare cuţitele a tipurilor de piese prelucrate operaţiilor care se execută precum şi a calităţii cerute acestor operaţii a determinat existenţa icircn practica aşchierii a unei mari varietăţi de tipuri şi dimensiuni de cuţiteClasificarea cuţitelor după care se adoptă icircn general şi denumirea acestora se poate face ţinacircnd seama de următoarele elementebull Sensul avansului cuţite pe dreapta şi pe stacircngabull Forma şi poziţia părţii active faţă de corp cuţite drepte şi icircncovoiatebull Destinaţie cuţite pentru strunjire longitudinală transversală etcbull Aşezare icircn raport cu piesa normale şi tangenţialebull Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte pentru strunjit rabotat mortezatbull Materialul tăişului aşchietor din oţel rapid din carburi metalice sinterizatebull Procesul tehnologic de fabricaţie cuţite pentru degroşare finisareIcircn raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate cuţitale se subicircmpart astfelbull Cuţite pentru strunjire longitudinalăbull Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguribull Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilorbull Cuţite pentru retezatbull Cuţite pentru strunjire interioarăbull Cuţite profilatebull Cuţite pentru filetat1 Cuţite pentru strunjire longitudinalăCuţitele pentru strunjire longitudinală au tăişul principal icircnclinat la unghiuri de atac cuprinse icircntre 30deg şi 90deg fapt ce permite aşchierea cu viteze de avans mari orientate icircn lungul axei de rotaţie a semifabricatelor Se pot de asemenea executa şi mişcări de avans cu viteze mult reduse icircnsă pe direcţia transversală la axa semifabricatului icircn vederea prelucrării unor suprafeţe conice sau profilate cu rază mare de curbură Un exemplu de construcţie al cuţitelor de strunjit longitudinal este prezentat icircn Fig 1 la care tăişul activ este format dintr-un tăiş principal unul auxiliar de lungime mică şi unghi de atac micşorat şi un tăiş de trecere cu unghi de atac nul geometrie specifică sculelor destinate operaţiilor de finisare

7

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

pot realiza precizii icircnalte ale formei dimensiunilor şi netezimii suprafeţelor cu toate că icircn domeniul celorlalte prelucrări de formare caturnarea de precizie ştanţarea ambutisarea şi extrudarea rularea şa s-au făcut progrese icircnsemnate Astfel icircn icircntreprinderile constructoare de maşini şi aparate prelucrările prin aşchiere reprezintă peste 50 divide 60 din totalul manoperei uzinale şi respectiv din totalul manoperei de produsSe apreciază că orice icircmbunătăţire realizată icircn construcţia de scule aşchietoare exercită o puternică influenţă asupra construcţiei de maşini asupra perfecţionării proceselor tehnologice de fabricaţie a organelor de maşini icircn generalTotodată faptul că sculele aşchitoare se execută din materiale costisitoare care icircn unele cazuri icircmpreună cu manopera reprezintă pacircnă la 10 din costul produselor executate face ca ele să prezinte interes nu numai icircn domeniul oarecum restracircns al tehnologiei ci şi icircn planul economiei naţionaleCalităţile unei maşini depind de realizarea formei a dimensiunilor a poziţiei relative şi a netezimii suprafeţelor active a organelor componente icircn condiţiile de precizie prescrise Printre factorii care determină precizia se numără fără icircndoială şi scula aşchietoare cu precizia ei de proiectare de execuţie de reglare pe maşinaunealtăDar importanţa sculelor rezultă şi din aceea că creşterea performanţelor lor conduce la creştera productivităţii la reducerea preţului de cost al produsului De asemenea aşa cum există posibilitatea agregării maşinilor-unelte există şi posibilitatea agregării sculelor aşchietoare prin realizarea şi folosirea de scule combinateSunt aşadar pe deplin justificate preocupările privind creştera producţiei de scule tipizate standardizate sau speciale cacirct şi preocupările privind crearea de noi scule cu performanţe constructiv-funcţionale superioareIcircn domeniul perfecţionării sculelor se manifestă o serie de tendinţe dintre care pot fi menţionate următoareleMărirea capacităţii aşchietoare a sculelor prin utilizarea de materiale şi forme constructive noi şi prin raţionalizarea condiţiilor de exploatare capacitatea de aşchiere a oţelurilor rapide icircnalt aliate cu cobalt vanadiu şi molibden a fost sensibil mărită prin ridicarea conţinutului de carbon şi respectiv durităţii de la 62 - 65 HRC la 72 HRC performanţele carburilor metalice uzuale au fost icircmbunătăţite considerabil prin utilizarea carburilor elaborate sau acoperite cu titan purRezultate interesante s-au obţinut prin utilizarea de scule cu noi tipuri de carburi de tantal şi niobiu care asigură plăcuţelor o rezistenţă la incovoiere mărită precum şi o rezistenţă mai mare la temperaturi ridicate ( 900 divide 1000degC )Utilizarea plăcuţelor mineralo-ceramice s-a extins ca urmare a rezolvării problemelor de prindere mecanică pe suporţi cu capacitate crescută de absorţie a vibraţiilor o largă utilizare au căpătat-o la prelucrarea de finisare a materialelor dure cristalele şi policristalele de diamant şi nitrură cubică de bor ( Borozon Elbor Cubonit ) care asigură sculelor respective o durabilitate de 30-35 ori mai mare decacirct a carburilor metalice

5

Economisirea de material special de scule tendinţă realizată prin icircnlocuirea icircn special a construcţiilor monobloc cu scule avacircnd numai partea aşchietoare din materiale speciale de scule la sculele de dimensiuni mari această tendinţă prezintă mare interes deoarece construcţia monobloc este neavantajoasă ducacircnd la risipă de material scump construcţia de scule cu partea aşchietoare detaşabilă trebuie preferată şi icircn cazul unor condiţii grele de lucru condiţii la care se comport satisfăcător plăcuţele din carburi metaliceTendinţa de folosire pe scară largă a plăcuţelor de carburi meralice şi mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare şi reglare a părţii aşchietoare a sculeiIcircnlocuirea treptată a sculelor cu un tăiş prin scule cu tăişuri multiple sau icircn general cu posibilitatea utilizării după mai multe scheme de aşchiereExtinderea construcţiei de scule care permite mărirea simultană a avansurilor şi vitezelor de aşchiere cu efecturea icircn aceeaşi trecere a degroşării şi finisăriiCreştera preciziei de profilare a sculelor cu profil complex prin utilizarea icircn procesele de proiectare a calculatoarelor electroniceDezvoltarea sistemelor de scule aşchietoare utilizate pe maşinile-unelte cu comandă numerică destinate prelucrării tridimensionaleLimitarea varietăţilor constructive şi a sortimentelor dimensionale prin standardizarea tipizarea şi normalizarea majorităţii sculelor aşchietoareO preocupare importantă a specialiştilor din domeniul sculelor aşchietoare se referă la perfecţionarea metodologiilor de proiectare icircn sensul creşterii gradului de generalizare a acestora pentru o gamă largă de tipuri de scule precum şi adaptarea acestora la posibilităţile oferite de tehnica de calcul automat Icircn această direcţie icircn unele lucrări se propune o sculă generalizată abstractă prin care se poate obţine majoritatea sculelor existente cacirct şi găsirea de noi scule aşchietoare iar icircn alte lucrări pe baza unor sisteme de referinţă legate fie de anumite părţiinvariabile ale maşinii-unelte sau piesei fie de scula aşchietoare se ajunge la stabilirea unor relaţii cu caracter general pentru determinarea unghiurilor şi a profilului părţii aşchietoare a sculei metode care deschid direcţii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la proiectarea unei scule icircn stracircnsă legătură cu posibilităţile reale de execuţie şi de control ale acesteiaDotarea şi consumul de scule aşchietoare icircn industrie constituie un element important care atestă nivelul tehnologic al acesteiaFolosirea unor scule aşchitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o importantă sursă de reducere a preţului de cost al prelucrăriiScula aşchitoare se constituie astfel ca o importantă parte a sistemului tehnologic destinat prelucrărilor prin aşchiere Icircntre parametrii consructivi-funcţionali ai acestuia icircndeosebi capacitatea energetică a maşinii-unelte şi capacitatea de aşchiere a sculei este necesar să existe o compatibilitate un echilibru reciproc astfel ca puterea disponibilă icircn sistem să poată fi consumată de către sculă icircn proces şi invers posibilităţile oferite de caracteristicile sculei să fie utilizate cacirct mai complet prin nivelul parametrilor funcţionali ai maşinii-unelte Căutarea permanentă pe diverse căi a acestui echilibru icircntre capacitatea de aşchiere a sculei şi capacitatea

6

energetică a maşinii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic icircn acest domeniu al tehniciiLucrarea de faţă se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil mecanic fiind icircn acelaşi timp utilă şi specialiştilor ce activează icircn domeniul prelucrării mecanice prin aşchiere

CUŢITEDenumirea de cuţite aşchietoare este adoptată icircn general pentru o gamă largă de scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate icircn procesele de aşchiere pe strunguri universale strunguri revolver automate şi semiautomate strunguri carusel pe maşini de rabotat de mortezat pe maşini de alezat precum şi pe alte maşini cu destinaţie specialăDiversitatea mare a maşinilor-unelte care folosesc drept scule aşchietoare cuţitele a tipurilor de piese prelucrate operaţiilor care se execută precum şi a calităţii cerute acestor operaţii a determinat existenţa icircn practica aşchierii a unei mari varietăţi de tipuri şi dimensiuni de cuţiteClasificarea cuţitelor după care se adoptă icircn general şi denumirea acestora se poate face ţinacircnd seama de următoarele elementebull Sensul avansului cuţite pe dreapta şi pe stacircngabull Forma şi poziţia părţii active faţă de corp cuţite drepte şi icircncovoiatebull Destinaţie cuţite pentru strunjire longitudinală transversală etcbull Aşezare icircn raport cu piesa normale şi tangenţialebull Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte pentru strunjit rabotat mortezatbull Materialul tăişului aşchietor din oţel rapid din carburi metalice sinterizatebull Procesul tehnologic de fabricaţie cuţite pentru degroşare finisareIcircn raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate cuţitale se subicircmpart astfelbull Cuţite pentru strunjire longitudinalăbull Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguribull Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilorbull Cuţite pentru retezatbull Cuţite pentru strunjire interioarăbull Cuţite profilatebull Cuţite pentru filetat1 Cuţite pentru strunjire longitudinalăCuţitele pentru strunjire longitudinală au tăişul principal icircnclinat la unghiuri de atac cuprinse icircntre 30deg şi 90deg fapt ce permite aşchierea cu viteze de avans mari orientate icircn lungul axei de rotaţie a semifabricatelor Se pot de asemenea executa şi mişcări de avans cu viteze mult reduse icircnsă pe direcţia transversală la axa semifabricatului icircn vederea prelucrării unor suprafeţe conice sau profilate cu rază mare de curbură Un exemplu de construcţie al cuţitelor de strunjit longitudinal este prezentat icircn Fig 1 la care tăişul activ este format dintr-un tăiş principal unul auxiliar de lungime mică şi unghi de atac micşorat şi un tăiş de trecere cu unghi de atac nul geometrie specifică sculelor destinate operaţiilor de finisare

7

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Economisirea de material special de scule tendinţă realizată prin icircnlocuirea icircn special a construcţiilor monobloc cu scule avacircnd numai partea aşchietoare din materiale speciale de scule la sculele de dimensiuni mari această tendinţă prezintă mare interes deoarece construcţia monobloc este neavantajoasă ducacircnd la risipă de material scump construcţia de scule cu partea aşchietoare detaşabilă trebuie preferată şi icircn cazul unor condiţii grele de lucru condiţii la care se comport satisfăcător plăcuţele din carburi metaliceTendinţa de folosire pe scară largă a plăcuţelor de carburi meralice şi mineraloceramice a impus extinderea sistemului de fixare şi reglare a părţii aşchietoare a sculeiIcircnlocuirea treptată a sculelor cu un tăiş prin scule cu tăişuri multiple sau icircn general cu posibilitatea utilizării după mai multe scheme de aşchiereExtinderea construcţiei de scule care permite mărirea simultană a avansurilor şi vitezelor de aşchiere cu efecturea icircn aceeaşi trecere a degroşării şi finisăriiCreştera preciziei de profilare a sculelor cu profil complex prin utilizarea icircn procesele de proiectare a calculatoarelor electroniceDezvoltarea sistemelor de scule aşchietoare utilizate pe maşinile-unelte cu comandă numerică destinate prelucrării tridimensionaleLimitarea varietăţilor constructive şi a sortimentelor dimensionale prin standardizarea tipizarea şi normalizarea majorităţii sculelor aşchietoareO preocupare importantă a specialiştilor din domeniul sculelor aşchietoare se referă la perfecţionarea metodologiilor de proiectare icircn sensul creşterii gradului de generalizare a acestora pentru o gamă largă de tipuri de scule precum şi adaptarea acestora la posibilităţile oferite de tehnica de calcul automat Icircn această direcţie icircn unele lucrări se propune o sculă generalizată abstractă prin care se poate obţine majoritatea sculelor existente cacirct şi găsirea de noi scule aşchietoare iar icircn alte lucrări pe baza unor sisteme de referinţă legate fie de anumite părţiinvariabile ale maşinii-unelte sau piesei fie de scula aşchietoare se ajunge la stabilirea unor relaţii cu caracter general pentru determinarea unghiurilor şi a profilului părţii aşchietoare a sculei metode care deschid direcţii noi privind determinarea parametrilor ce intervin la proiectarea unei scule icircn stracircnsă legătură cu posibilităţile reale de execuţie şi de control ale acesteiaDotarea şi consumul de scule aşchietoare icircn industrie constituie un element important care atestă nivelul tehnologic al acesteiaFolosirea unor scule aşchitoare adecvate proceselor tehnologice constituie o importantă sursă de reducere a preţului de cost al prelucrăriiScula aşchitoare se constituie astfel ca o importantă parte a sistemului tehnologic destinat prelucrărilor prin aşchiere Icircntre parametrii consructivi-funcţionali ai acestuia icircndeosebi capacitatea energetică a maşinii-unelte şi capacitatea de aşchiere a sculei este necesar să existe o compatibilitate un echilibru reciproc astfel ca puterea disponibilă icircn sistem să poată fi consumată de către sculă icircn proces şi invers posibilităţile oferite de caracteristicile sculei să fie utilizate cacirct mai complet prin nivelul parametrilor funcţionali ai maşinii-unelte Căutarea permanentă pe diverse căi a acestui echilibru icircntre capacitatea de aşchiere a sculei şi capacitatea

6

energetică a maşinii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic icircn acest domeniu al tehniciiLucrarea de faţă se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil mecanic fiind icircn acelaşi timp utilă şi specialiştilor ce activează icircn domeniul prelucrării mecanice prin aşchiere

CUŢITEDenumirea de cuţite aşchietoare este adoptată icircn general pentru o gamă largă de scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate icircn procesele de aşchiere pe strunguri universale strunguri revolver automate şi semiautomate strunguri carusel pe maşini de rabotat de mortezat pe maşini de alezat precum şi pe alte maşini cu destinaţie specialăDiversitatea mare a maşinilor-unelte care folosesc drept scule aşchietoare cuţitele a tipurilor de piese prelucrate operaţiilor care se execută precum şi a calităţii cerute acestor operaţii a determinat existenţa icircn practica aşchierii a unei mari varietăţi de tipuri şi dimensiuni de cuţiteClasificarea cuţitelor după care se adoptă icircn general şi denumirea acestora se poate face ţinacircnd seama de următoarele elementebull Sensul avansului cuţite pe dreapta şi pe stacircngabull Forma şi poziţia părţii active faţă de corp cuţite drepte şi icircncovoiatebull Destinaţie cuţite pentru strunjire longitudinală transversală etcbull Aşezare icircn raport cu piesa normale şi tangenţialebull Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte pentru strunjit rabotat mortezatbull Materialul tăişului aşchietor din oţel rapid din carburi metalice sinterizatebull Procesul tehnologic de fabricaţie cuţite pentru degroşare finisareIcircn raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate cuţitale se subicircmpart astfelbull Cuţite pentru strunjire longitudinalăbull Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguribull Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilorbull Cuţite pentru retezatbull Cuţite pentru strunjire interioarăbull Cuţite profilatebull Cuţite pentru filetat1 Cuţite pentru strunjire longitudinalăCuţitele pentru strunjire longitudinală au tăişul principal icircnclinat la unghiuri de atac cuprinse icircntre 30deg şi 90deg fapt ce permite aşchierea cu viteze de avans mari orientate icircn lungul axei de rotaţie a semifabricatelor Se pot de asemenea executa şi mişcări de avans cu viteze mult reduse icircnsă pe direcţia transversală la axa semifabricatului icircn vederea prelucrării unor suprafeţe conice sau profilate cu rază mare de curbură Un exemplu de construcţie al cuţitelor de strunjit longitudinal este prezentat icircn Fig 1 la care tăişul activ este format dintr-un tăiş principal unul auxiliar de lungime mică şi unghi de atac micşorat şi un tăiş de trecere cu unghi de atac nul geometrie specifică sculelor destinate operaţiilor de finisare

7

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

energetică a maşinii-unelte a constituit mereu un important factor de progres tehnic icircn acest domeniu al tehniciiLucrarea de faţă se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil mecanic fiind icircn acelaşi timp utilă şi specialiştilor ce activează icircn domeniul prelucrării mecanice prin aşchiere

CUŢITEDenumirea de cuţite aşchietoare este adoptată icircn general pentru o gamă largă de scule monodinte (cu un singur dinte) utilizate icircn procesele de aşchiere pe strunguri universale strunguri revolver automate şi semiautomate strunguri carusel pe maşini de rabotat de mortezat pe maşini de alezat precum şi pe alte maşini cu destinaţie specialăDiversitatea mare a maşinilor-unelte care folosesc drept scule aşchietoare cuţitele a tipurilor de piese prelucrate operaţiilor care se execută precum şi a calităţii cerute acestor operaţii a determinat existenţa icircn practica aşchierii a unei mari varietăţi de tipuri şi dimensiuni de cuţiteClasificarea cuţitelor după care se adoptă icircn general şi denumirea acestora se poate face ţinacircnd seama de următoarele elementebull Sensul avansului cuţite pe dreapta şi pe stacircngabull Forma şi poziţia părţii active faţă de corp cuţite drepte şi icircncovoiatebull Destinaţie cuţite pentru strunjire longitudinală transversală etcbull Aşezare icircn raport cu piesa normale şi tangenţialebull Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte pentru strunjit rabotat mortezatbull Materialul tăişului aşchietor din oţel rapid din carburi metalice sinterizatebull Procesul tehnologic de fabricaţie cuţite pentru degroşare finisareIcircn raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate cuţitale se subicircmpart astfelbull Cuţite pentru strunjire longitudinalăbull Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguribull Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilorbull Cuţite pentru retezatbull Cuţite pentru strunjire interioarăbull Cuţite profilatebull Cuţite pentru filetat1 Cuţite pentru strunjire longitudinalăCuţitele pentru strunjire longitudinală au tăişul principal icircnclinat la unghiuri de atac cuprinse icircntre 30deg şi 90deg fapt ce permite aşchierea cu viteze de avans mari orientate icircn lungul axei de rotaţie a semifabricatelor Se pot de asemenea executa şi mişcări de avans cu viteze mult reduse icircnsă pe direcţia transversală la axa semifabricatului icircn vederea prelucrării unor suprafeţe conice sau profilate cu rază mare de curbură Un exemplu de construcţie al cuţitelor de strunjit longitudinal este prezentat icircn Fig 1 la care tăişul activ este format dintr-un tăiş principal unul auxiliar de lungime mică şi unghi de atac micşorat şi un tăiş de trecere cu unghi de atac nul geometrie specifică sculelor destinate operaţiilor de finisare

7

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Cuţitele pentru strunjiri longitudinale sunt denumite şi cuţite lateraleDimensiunile pentru cuţitele laterale fabricate din oţel rapid sunt prevăzute icircn STAS 359-67 iar pentru cele cu partea aşchietoare din carbură sinterizată icircn STAS 6381-802 Cuţite pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguriCuţitele pentru strunjirea suprafeţelor frontale şi praguri Fig 2 au tăişul principal realizat cu unghi de atac de 90deg sau 90deg plusmn 20deg fapt ce permite prelucrarea cu viteze de avans mărite după o direcţie prependiculară pe axa de rotaţie a semifabricatuluiDimensiunile cuţitelor frontale cu tăişul din oţel rapid sunt cuprinse icircn STAS 358-67 iar a celor cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate icircn STAS 6382-803 Cuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilorCuţitele pentru strunjirea canalelor şi degajărilor se caracterizează prin faptul că partea aşchietoare este prevăzută cu tăişul principal icircngust orientat perpendicular pe direcţia mişcării de avans şi cu două tăişuri laterale secundare Fig 3

Ele lucrează icircn condiţii de aşchiere complexă bilaterală pentru a se micşora comprimarea plastică şi pentru a se diminua frecările pe cele două tăişuri secundare acestea au un unghi de

8

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

atac secundar egal cu 2deg şi un unhgi de aşezare secundar de 2deg valori ce sunt limitate de pericolul slăbirii secţiunii transversale a capului cuţitului Dimensiunile cuţitelor pentru canelat cu partea aşchietoare din carburi metalice sinterizate sunt stabilite icircn STAS 6383-80 iar a celor pentru retezat executate din oţel rapid icircn STAS 353-86 şi STAS 354-67Pentru mărirea rigidităţii dintelui cuţitele de retezat se construiesc uneori cu icircnălţimea mai mare icircn zona acestuia faţă de icircnălţimea corpului propriu-zis al sculei4 Cuţite pentru strunjire interioarăCuţitele pentru strunjire interioară prezintă două particularităţi care influenţează asupra construcţiei acestorabull Suportul cuţitului deci şi partea sa de fixare se află icircn afara alezajului prelucrat şi prin urmare ieşirea icircn consolă a cuţitului poate fi mare corespunzătoare lungimii alezajului din această cauză este dificilă asigurarea unei rigidităţi corespunzătoare mai ales icircn cazul lucrului cu secţiuni mari de aşchiebull Există pericolul interferenţei icircntre faţa de aşezare a părţii aşchietoare şi suprafaţa prelucrată motiv pentru care faţa de aşezare se execută de formă dublu sau triplu planăIcircn Fig 4 se prezintă construcţia unui cuţit pentru strunjit interiorDimensiunile acestor sculesunt prevăzute icircn STAS 6384-80 şi STAS 6385-80Cuţitele pentru finisat se disting prin construcţia şi valorile adoptate pentru parametrii geometrici ai părţii aşchietoare rezultate ca urmare a studierii influenţei razei de racordare r a vacircrfului şi a unghiului de atac principal K asupra criteriului calităţii şi preciziei suprafeţei prelucrate Icircn acest sens cunoscacircndu-se influenţa pozitivă a creşterii razei de racordare a vacircrfului părţii aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate s-au realizat cuţite cu rază mărită de racordare a vacircrfului şi cu unghiuri K şi Kprime mărite pentru reducerea forţei transversale de aşchiere deci pentru creşterea preciziei de prelucrareDimensiunile acestor cuţite sunt indicare icircn STAS 6378-80Icircn Fig 5 este prezentat un exemplu de construcţie al cuţitelor pentru finisat Raza R la vacircrf este cuprinsă icircntre 08 şi 18 mm

9

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

5 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice lipite pe corpul de bazăLipirea plăcuţelor din aliaje dure metaloceramice sinterizate se execută icircn locaşuri speciale practicate icircn corpul cuţitului din oţel de construcţie (OL50 OL60 sau OLC45) tratat termic la HRC = 30 divide 45Suprafaţa locaşului trebuie să fie prelucrată icircngrijit icircn special sub aspectul realizării planităţii suprafeţei de aşezare a plăcuţeiLipirea plăcuţelor din carburi metalice se realizează cu ajutorul unor aliajecupru electrolitic alamă obişnuită aliaje de cupru-nichel sau cu aliaje pe bază de argint icircn prezenţa unui fondant care are rolul de a dizolva oxizii de pe suprafeţele ce se lipesc şi de a icircmpiedica formarea lor icircn timpul procesului de lipireLipirea se poate realiza folosind următoarele mijloace de icircncălzire arzător oxi-acetilenic cuptor cu flacără cuptoare electrice cu atmosferă neutră prin rezistenţă electrică şi curenţi de icircnaltă frecvenţăPentru a se evita apariţia fisurilor icircn plăcuţele dure ca urmare a icircncălzirii şi răcirii bruşte sau neuniforme este necesară practicarea unei răciri lente icircn mangal nisip icircncălzit sau azbest icircntr-un cuptor cu temperatura de 200deg divide 500degC timp de 4 ndash5 oreParametrii geometrici ai părţii aşchietoare ale plăcuţelor se imprimă prin operaţia de ascuţire ndash rectificare executată după lipirea acestora pe corpul de bază Alegerea acestora este icircn dependenţă cu condiţiile de lucruPentru partea activă a cuţitelor se recomandă următoarele forme constructive Fig 6 din care rezultă şi indicaţii de utilizare ale acestora

10

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Condiţiile generale de calitate ale cuţitelor cu tăiş din oţel rapid sunt prezentate icircn STAS 6542-84 iar pentru cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice icircn STAS 6541-846 Cuţite cu plăcuţe din carburi metalice fixate mecanicFixarea plăcuţelor prin lipire este icircn general o operaţie laborioasă şi costisitoare cu implicaţii negative asupra calităţii carburilor Datorită acestui fapt trecerea la fixarea mecanică este pe deplin justificată deoarece se obţin avantaje importante printre carebull Se elimină tensiunile interne care apar icircn urma lipiriibull Permite folosirea unui corp de cuţit la un număr mare de plăcuţebull Se reduce timpul pentru schimbarea sculei icircntrucacirct suportul plăcuţei nu se scoate de pe maşină după uzură ci se icircnlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţaIcircnlocuirea construcţiilor de cuţite cu plăcuţe lipite prin cuţite cu plăcuţe amovibile fixate mecanic duce icircn plus la mărirea capacităţii de aşchiere a muchiei de aşchiere icircnsăşi Acest avantaj rezultă din aceea că muchia aşchietoare fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la reascuţire admite solicitări dinamice mai mari7 Sisteme de fixare mecanică a plăcuţelor aşchietoareModurile de fixare mecanică care s-au impus icircn ultima vreme prin simplitate tehnologică rigiditate sporită şi siguranţă icircn funcţionare pot fi clasificate astfelbull Fixare cu ajutorul unei bridebull Fixare cu ajutorul unui pivot centralbull Fixare cu ajutorul unei penebull Fixare cu ajutorul unui colierFixarea cu ajutorul unei bride este construcţia cea mai răspacircndită Fig 7 principial toate fiind identice diferenţiindu-se doar prin unele detalii constructiveIcircn Fig 7a este reprezentată o construcţie care foloseşte o plăcuţă 4 cu unghi de aşezare diferit de zero fixată pe corpul cuţitului 1 cu ajutorul bridei 2Stracircngerea bridei se face cu ajutorul şurubului 3 Construcţia foloseşte un prag pentru sfăracircmarea aşchiilor detaşabil construit din plăcuţa 5 realizată tot din carburi metalice Plăcuţa 4 nu se sprijină direct pe corpul cuţitului ci prin intermediul plăcuţei 6 fixată pe corpul 1 cu ştiftul elastic 7Fixarea mecanică cu bridă reprezentată icircn Fig 7b se aseamănă cu precedenta cu deosebirea că foloseşte o plăcuţă 4 de formă prismatică unghiurile α şi γ rezultacircnd din poziţionarea plăcuţei icircn suport de asemenea sfăracircmătorul de aşchii este fixat cu ajutorul bridei 8 şi poate fi reglat prin intermediul unor crestături practicate pe suprafaţa de reazemLa construcţia din Fig 7c se remarcă plăcuţa 4 cu gaură centrală Brida 2 serveşte la aşezarea plăcuţei de suportul 6 blocarea plăcuţei făcacircndu-se icircntre ştiftul central 7 şi piesa de blocare 5 presată pe plăcuţă de ciocul bridei 2 prin effect de pană Stracircngerea bridei şi a piesei de blocare 5 pe plăcuţă se face cu ajutorul şurubului 3Icircn Fig 7d este schematizată construcţia unui cuţit folosit pentru prelucrarea aliajelor uşoare se remarcă unghiul de degajare mare folosindu-se o plăcuţă 4 fixată cu brida 2 care are icircncorporat sfăracircmptorul de aşchii 5

11

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Fixarea cu ajutorul unui pivot central este prezentată icircn Fig8 prin două variante Aceste construcţii folosesc numai plăcuţe cu gaură centralăLa construcţia din Fig 128a plăcuţa 4 este fixată cu ajutorul pivotului 2 construit sub forma unei pacircrghii acţionată de şurubul 3Icircn Fig 9 se prezintă fixarea prin intermediul unei pene la o plăcuţă aşchietoare rezemată pe un pivot central

Fixarea cu pană laterală sau utilizacircnd un pivot central la plăcuţele cu gaură are avantajul că asigură pe lacircngă o exploatare sigură şi comodă evacuarea liberă a aşchiilor iar dimensiunile părţii aşchietoare sunt reduse ceea ce recomandă această soluţie pentru cuţitele de interiorFixarea plăcuţelor aşchietoare pe cale mecanică a făcut posibilă utilizarea şi a plăcuţelor tangenţiale preferate icircn producţia de serie mare şi masă icircndeosebi la strunjirea prin copiereSistemele de prindere utilizate icircn cazul cuţitelor tangenţiale urmăresc menţinerea constantă a profilului părţii aşchietoare şi după reascuţiri Acest lucru este posibil deoarece icircn loc de plăcuţe subţiri se utilizează bare profilate din carburu metalice aşezate tangenţial faţă de piesă unde reascuţirea se face numai pe faţa de degajareProfilul imprimat pe faţa de aşezare rămacircne astfel neschimbatSuporţii care permit o astfel de fixare sunt prevăzuţi cu o deschidere frontală unde se introduce bara din carbură Elementele componente ale unui suport sunt prezentate icircn Fig 101 Corpul suport2 Bară din carbură3 Colier de legătură

12

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

4 Şurub de stracircngere5 Şurub de reglare6 Piuliţă de siguranţăUnghiurile tăişului principal se obţin prin aşezarea corespunzătoare a barei icircn suport (unghiul α) şi prin ascuţirea feţei de degajare8 Cuţite cu reglaj micrometricAstfel de cuţite sunt folosite icircn special pentru operaţii de finisare a găurilor cu bare de alezat foarte rar utilizate ca parte sctivă a altor tipuri de scule aşchietoareSub denumirea de cuţit cu reglaj micrometric se icircnţelege un dispozitiv format dintrun cuţit (monobloc armat prin lipire sau demontabil) şi un mecanism de reglare ale cărui performanţe sunt cuprinse icircn limitele 0001 ndash 003 mm Icircn exclusivitate mecanismul de reglare este icircn construcţie cu şurub-piuliţă micrometric sub diferite variante

Reglarea la cotă se poate efectua pe maşină sau prin prereglare folosind dispozitive speciale de prereglat Datorită acestui fapt precum şi realizării unei precizii ridicate de prelucrare cuţitele cu reglaj micrometric se icircntacirclnesc cu preponderenţă pe maşinile-unelte cu comandă numerică Soluţia constructivă prezentată icircn Fig 11 se compune dintr-un cuţit 1 pe corpul căruia s-a executat filetul micrometric

prevăzut cu penele 5 care pătrund icircn canalele de pană practicate icircn corpul-suport 3 ceea ce icircl asigură icircmpotriva rotirii şi dintr-o piuliţă de reglare 2 cu locaş pentru cheie Fixarea cuţitului icircn poziţie reglată se realizează cu ajutorul unui arc taler 6Varianta Coromant a unui cuţit cu reglaj micrometric este prezentată icircn Fig 12Cuţitul 1 cu corpul cilindric filetat constituind şurubul micrometric al dispozitivului este solidarizat de corpul dispozitivului 3 prin intermediul cozii cu profil pătrat Reglarea micrometrică se face cu ajutorul piuliţei 2 a cărei deplasare axială faţă de corpul 3 este preluată de bilele 4 cu rolul unui rulment axial precum şi pentru realizarea unei pretensionări necesare preluării jocului Construcţia elastică a dispozitivului 3 şi a piuliţei 2 realizată prin existenţa a cacircte două canale icircn ambele piese are rolul principal de preluare a jocului din icircmbinarea şurub-piuliţă

13

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Citirea deplasării cuţitului se face pe scala gradată pe piuliţa 2 şi cu ajutorul vernierului de pe corpul dispozitivului 3 mărimea diviziunii minime de reglaj fiind de 0001 mm9 Cuţite profilateCuţitele profilate sunt scule care se caracterizează prin faptul că generarea suprafeţei profilate se face cu ajutorul unei curbe generatoare materializată direct de forma tăişului iar curba directoare este generată de mişcarea principală de rotaţie icircn cazul cuţitelor profilate de strung sau de translaţie icircn cazul cuţitelor de rabotat sau mortezatCaracteristica principală a acestor cuţite este aceea că profilul se imprimă pe faţa de aşezare acesta rămacircnacircnd neschimbat icircn urma ascuţirilor care se execută icircn toate cazurile numai pe suprafaţa de degajarePrincipalele avantaje ale utilizării cuţitelor profilate suntbull Productivitate şi preciuie dimensională ridicată precum şi identitatea formei profilului obţinut chiar la un lot mare de piesebull Permit un număr mare de reascuţiri şi ca atare au o durată de exploatare ridicatăCuţitele profilate se execută icircn două forme constructive diferitebull Cuţite disc Fig 13 Fig 14bull Cuţite prismatice Fig 15 Fig 16

14

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Cuţitele disc se construiesc icircn mai multe variantebull Cu suprafaţă de aşezare toroidală obţinută prin rotaţia icircn jurul axei cuţitului a curbei generatoare a suprafeţei de aşezarebull Cu suprafaţă de aşezare elicoidală obţinută prin mişcarea elicoidală a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareCuţitele prismatice au faţa de aşezare obţinută prin translaţia rectilinie a curbei generatoare a suprafeţei de aşezareDupă poziţia suprafeţei de degajare se pot distingebull Cuţite profilate cu o singură icircnclinare icircn plan longitudinal a suprafeţei de degajareγy ne 0γx =0bull Cuţite cu dublă icircnclinare a feţei de degajare γy ne 0 γx ne 0

BURGHIEBurghiele sunt scule aşchietoare utilizate la executarea găurilor din plin fiind dintre cele mai răspacircndite sculeTrebuie privite ca scule de degroşare cu toate că icircn numeroase situaţii găurile burghiate pot fi considerate suficient de precise astfel icircncacirct nu mai necesită prelucrări ulterioare Se construiesc de regulă cu două tăişuri aflate permanent icircn contact cu materialul prelucrat icircn timpul aşchierii1 Clasificarea burghielorBurghiele se pot clasifica după construcţie şi după execuţie Icircn acest sens icircn funcţie de construcţie se disting următoarele categorii principale de burghiebull Burghie cu canale elicoidale Fig1

15

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

bull Burghie cu canale drepte Fig 2 şi Fig3bull Burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă Fig 4 şi Fig 5bull Burghie de centruirebull Burghie pentru găuri adacircnci

Burghiele elicoidale sunt cel mai frecvent utilizate atacirct datorită unei geometrii mai convenabile a părţii aşchietoare cacirct şi datorită unei părecizii sporite a prelucrării şi durabilităţii totale ridicate ca urmare a unui număr mare de reascuţiri posibileBurghiele cu canale drepte reprezintă o soluţie constructivă mai simplă dar ridică o serie de probleme icircn ceea ce priveşte evacuarea aşchiilor mai ales icircn cazul burghierii icircn poziţie verticală sau a prelucrării găurilor de adacircncime relativ ridicatăBurghiele late sunt cele mai simple sub aspect constructiv prezentacircnd icircnsă o serie de dezavantaje legate de durabilitate şi de precizia prelucrării Sunt folosite mai ales sub formă de burghie lamă icircn componenţa unor scule combinate pentru prelucrarea alezajelor avacircnd partea aşchietoare fixată mecanicBurghiele de centruire au un domeniu specific de fabricaţie şi utilizare avacircd caracteristici constructive deosebiteIcircn ceea ce priveşte burghiele pentru găuri adacircnci acestea reperezint construcţii speciale cu unul sau mai mulţi dinţi asimetrici dar cu proprietăţi autocentranteDupă materialul părţii aşchietoare existăbull Burghie din oţeluri de sculebull Burghie din carburi metalice sinterizate

16

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

2 Geometria burghielor elicoidale

Elementele caracteristice geometriei burghielor elicoidale sunt prezentate icircn Fig 6a) Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a imprima tăişurilor aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare precum şi a permite evacuarea uşoară a aşchiilorValoarea sa diferă de al un punct la altul de pe tăiş fiind maximă la exterior şi minimă la niveluldiametrului miezului burghiului Fig 7

17

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

ALEZOAREAlezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor asiguracircnd obţinerea unor dimensiuni cuprinse icircn limitele treptelor de precizie 9 ndash 6Se deosebesc de burghie şi adacircncitoare prin numărul de dinţi mai mare conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l icircndepărteazăCa urmare procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi icircn consecinţă asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată1 Clasificarea alezoarelorIcircn funcţie de modul de acţionarebull Alezoare cu acţiune manualăbull Alezoare de maşinăbull Icircn funcţie de construcţiebull Alezoare monoblocbull Alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapidbull Alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipitebull Alezoare cu dinţi demontabili armaţi cu plăcuţe din carburi metaliceDupă posibilitatea de reglare a diametruluibull Alezoare fixebull Alezoare reglabilebull După destinaţiebull Alezoare pentru alezaje cilindricebull Alezoare pentru alezaje conice2 Stabilirea elementelor constructiveLa stabilirea elementelor constructive se are icircn vedere faptul că indiferent de tipul alezorului principalele elemente constructive sunt aceleaşi iar determinarea lor se efectuează icircn mod identic Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting (Fig 1 Fig 2)

bull Diametrul exteriorbull Numărul de dinţibull Profilul dinţilor icircn secţiune normalăbull Icircmpărţirea şi icircnclinarea dinţilorbull Geometria tăişurilor etcDiametrul exterior al alezorului este elementul constructiv de bază prin care se realizează diametrul final al găurii icircn limitele toleranţelor prescrise La stabilirea diametrului trebuie să se asigure o rezervă de uzură suficientă pentru tăişuri aceaste fiind şi o problemă economică

18

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Diametrul exterior trebuie cuprins icircn cacircmpul toleranţei de execuţie a piesei supusă prelucrării şi anume foarte aproape de limita superioară asiguracircnd prin aceasta o utilizare raţională a sculei pe un timp cacirct mai mare posibil ceea ce se realizează icircn cazul cacircnd pentru toleranţa de execuţie alezorului se admite 35 din toleranţa de bază a găurii avacircnd abaterea maximă cu 15 mai mică decacirct a piesei iar abaterea minimă la jumătatea cacircmpului de toleranţă a piesei Icircn acest fel pentru executarea diametrului exterior al alezorului se utilizează circa 13 din toleranţa de execuţie a găurii Fig 3Abaterea maximă a alezorului trebuie să fie sub abaterea maximă a găurii icircntrucacirct icircn cele mai multe cazuri şi la cele mai multe materiale gaura alezată rezultă ceva mai mare datorită lărgirii găurii fapt ce trebuie avut icircn vedere la realizarea abaterii maxime asiguracircnd astfel o durată de serviciu cacirct mai mare fără icircnsă a produce rebuturi

Ţinacircnd seama de aceste considerente dimensionarea diametrului exterior se face icircn baza Fig3 conform relaţiei (1) icircn care Dnp este diametrul nominal al piesei As este abaterea superioară a cacircmpului de toleranţă al piesei iar Tp este toleranţa de execuţie a pieseiDalezor = (Dnp plusmn As ndash 015Tp)-035Tp (1) Numărul de dinţi ai alezorului se stabileşte icircn baza unei soluţii de compromis avacircnd icircn vedere că odată cu creşterea acestuia creşte forţa necesară antrenării sculei icircnsă icircn acelaşi timp creşte şi calitatea suprafeţei prelucrate

19

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Numărul de dinţi depinde şi de construcţia alezoarelor şi anume cele fixe se execută cu mai mulţi dinţi decacirct cele reglabile icircntrucacirct la cele din urmă numărul mare de dinţi ar duce la slăbirea corpului alezoruluiIcircn general la stabilirea aproximativă a numărului de dinţi se pot utilize formulele (2)Z = 2 + 15D pentru materiale tenace Z = 4 + 15D pentru materiale casante (2)Numărul de dinţi al alezorului trebuie să fie par pentru a permite măsurarea diametrului cu ajutorul micrometrului Pentru alezoarele de maşină de tip monobloc se recomandă valorile cuprinse icircn Tab 1Tab 1

La alezoarele de macircnă atacirct la cele fixe cacirct şi la cele reglabile numărul de dinţi se alege mai mare decacirct la alezoarele de maşină avacircnd icircn vedere necesitatea realizării unei mai bune conduceri a sculei la intrarea icircn material

FREZEVarietatea mare a suprafeţelor care pot fi realizate prin frezare impune un număr mare de freze cu forme constructive diferiteFrezele sunt scule cu mai mulţi dinţi aşchietori reuniţi pe un corp unic la care datorită mişcării de rotaţie fiecare din dinţi ajunge printr-o succesiune repetată icircn aşchiere Numărul dinţilor variază icircn funcţie de tipul frezei putacircnd scădea icircn cazuri speciale pacircnă la un singur dinte Dinţii desprind aşchii de obicei numai icircn timpul unei perioade scurte din rotaţia sculei astfel icircncacirct aşchierea icircntreruptă rezultată asigură o răcire bună a tăişurilor icircn timpul prelucrăriiCaracteristică tuturor sculelor pentru frezare este mişcarea principală de rotaţie icircn timp ce avansul se realizează prin deplasarea fie a piesei fie a sculeiIcircn funcţie de scopul urmărit frezele se construiesc cu tăişurile dispuse pe suprafaţa cilindrică (freze cilindrice) Fig 1 sau cu tăişurile dispuse pe partea frontală a corpului de bază (freze frontale) Fig 2 precum şi cu tăişuri dispuse atacirct pe suprafaţa cilindrică cacirct şi pe cea frontală (freze cilindro-frontale) Fig 3

20

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

1 Elementele frezării şi ale aşchiei la frezarea cu freze cilindriceLa frezarea plană cu freze cilindrice cu dinţi elicoidali grosimea aşchiei variază de-a lungul drumului de lucru activ al tăişurilor frezei Aşchia detaşată rezultă datorită mişcării relative de forma unei virgule a cărei secţiune este conturată de două cicloide şi creşte treptat de la zero pacircnă la valoarea maximă Fig 4Secţiunea de aşchiere variabilă produce variaţia forţei de aşchiere ceea ce se reflectă printr-o desfăşurare mai mult sau mai puţin neuniformă a aşchieriiCaracterul variabil al aşchiei face ca tăişurile frezei aflate icircn atac simultan să fie solicitate diferitIcircntrucacirct aşchiile detaşate au o secţiune icircn formă de virgulă secţiunea de aşchiere (A [mm2]) este produsul dintre grosimea de aşchiere efectivă (ae) care variază de-a lungul traiectoriei tăişului şi

2 Parametrii geometrici ai frezelorPentru definirea parametrilor geometrici ai frezelor se foloseşte un caz general cel al frezelor cilindro-frontale cu dinţi frontali şi cu dinţi elicoidali dispuşi pe partea cilindrică (dinţii frontali fiind de fapt o prelungire a dinţilor elicoidali pe partea frontală)

La o freză frontală se distingFig 7a) Pe partea cilindrică1- Dinţi elicoidali2- Canale elicoidalepentru cuprinderea şievacuarea aşchiilor3- Faţa de degajare adinţilor elicoidali4- Faţa de aşezare

21

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

5- Tăişuri elicoidaleb) Pe partea frontală6- Dinţi frontali ca o continuare a dinţilor elicoidali7- Canale frontale pentru aşchii8- Tăişuri frontale principale9- Tăişuri frontale secundare10- Tăişuri frontale auxiliare11 12- Vacircrfuri ale dinţilor frontaliUnghiurile părţii aşchietoare Fig 7La dinţii elicoidali1048766 ω unghiul canalelor elicoidale1048766 γN unghi de degajare normal1048766 αN unghi de aşezare normalLa dinţii frontali1048766 K unghi de atac principal1048766 Kprime unghi de atac secundar1048766 K0 unghi de atac al tăişului auxiliar1048766 αNF unghi de aşezare normal1048766 γNF unghi de degajare normalDe asemenea atacirct pentru dinţii elicoidali cacirct şi pentru cei frontali se pot define parametrii geometrici icircn diferite plane secante la tăişurile acestoraPentru realizarea unei desprinderi uşoare a aşchiilor cu forţe de aşchiere mici şi pentru asigurarea unei rugozităţi cacirct mai bune a suprafeţelor frezate şi a unei durabilităţi convenabile tăişurile trebuie prevăzute cu unghiuri de degajare pozitiveUnghiul de aşezare asigură pătrunderea uşoară a tăişului icircn material fără frecări şi eforturi mari pe spatele dintelui

22

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Desfăşurarea proceselor tehnologice de prelucrare

Denumirea Schita operatiei Echipament tehnologic

Matritare Masini de forjat orizontale

Gaurire

23

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Masina de gaurit

Infratirea Oradea

640

Sculaburghiu

Verificatorsubler

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

24

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Strunjire de degrosare si finisare dintr-o parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de degrosat interior

- cutit de finisat interior

-cutit de finisat ext

- cutit de degajat interior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri-reazem pentru suprafete plane

25

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Srunjire de degrosare si finisare din cealalta parte

Strung cu comanda numerica SCN

Scule

a)cutite cu placute schimbabile din carburi metalice

- cutit de degrosat exterior

- cutit de finisat exterior

-cutit de degrosat

interior

- cutit de finisat interior

- cutit de degajat exterior

Verificator sublerul

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

26

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Frezare

Masina de frezat universala

Scule

-freza cilindro- frontala

Verificator subler

Elemente de orientare

- 2 prisme scurte

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare

interioara

Masina de rectificat interior

Scula corp abraziv cilindric plan

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacui

ndashreazem pentru suprefete plane

27

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Rectificare

exterioara Masina de rectificat interior si exterior

Scula disc profilat

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-autocentrant lung

-reazem pentru suprafete plane

Rectificare plan frontala

Masina de rectificat interior si exterior

Scula corp abraziv oala cilindrica

Verificator

calibru

Elemente de orientare

-universal cu trei bacuri

-reazem pentru suprafete plane

28

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Metode si mijloace pentru determinarea abaterilor de pozitieAbaterea de poziţie este abaterea de la dimensiunea nominală a unei suprafeţe a axei ei a unui profil sau a unui plan de simetrie faţă de baza de referinţă sau abaterea de la poziţia nominală recinotprocă a unor suprafeţe a axelor lor a unor profiluri sau a planelor de simetrie (v STAS 7391345-74)Conform STAS 7384-66 abaterile de poziţie se clasifică icircn abateri de la paralelism APl abateride la perpendicularitate APd abateri de la icircnclinare APicirc abateri de la coaxialitate TPc abateri de la simetrie APs si abateri de la intersectare APx

Definirea acetor abateri a toleranţelor lor precum şi multe scheme de măsurare se găsesc icircn standardul menţionat La măsurarea acestor abateri se folosesc diferite mijloace ca rigle cale aparateindicatoare dornuri fixe şi autocentrante mănotsuri si aparate pentru măsurat unghiuri lame divizoare oglinzi plane colimatoare lunete autocolimatoare precum şi mijloace interferenţiale Există numeroase dispozitive specializate care sernotvesc la verificări icircn serie icircn industria constructoare de maşini siicircn mecanica fină (fig1) reprezintă cicircteva scheme de măsurare a abaterilor de poziţie cu luneta autocolimatoareSe menţionează faptul că determinarea poziţiei relative a axelor arborilor şi alezajelor prezintă greutăţi considerabile din cauza lipsei mijloacelor de materializare a cilindrului adiacentLa prelucrarea mai multor suprafeţe concentrice apar abateri de poziţie statice şi dinamice Abaterile dinamice sicircnt cauzate de vibraţii

Ele cresc liniar cu dezechilibrarea dinamică şi parabolic cu turaţia (fără a se acţiona asupra prinderii) Dacă spre exemplu la o piesă (fig 752 a) se prelucrează două suprafeţe concentrice A şi E cu turaţii diferite icircntre aceste suprafeţe apare o excentrici-ţaţe dinamică Această excentricinottate poate fi pusă icircn evidenţă doar prin icircnregistrarea profilurilor celor două suprafeţe pe aceeaşi hicircrtie si măsurarea distanţei dintre centrele cercurilor adiacente Fig 2 b reprezintă profilurile Pplusmn şi P2 a două suprafeţe A şi B icircntre centrele cercurilor Cl şi Cz există o distanţă emdashQ-flv care reprezintă o excentricitate adicăo abatere de la coaxialitateicircn cazul icircn care cilindrii cu Suprafeţe A şi B SIcircnt lungi este necesar să se determine abaterile perpendicularitate cu ajutorul disculuide poziţie ale celor doi cilindri gadiacenţi la cilindrii efectivi determinate cu mijloace de măsurare corespunzătoare

Verificarea perpendicularităţii ghidajelor unor maşini şi apanotrate se poate face precis şi cu ajutorul unui disc D din sticlă optică cu patru repere echidistante ce sunt observate printr-un microscop M fix icircn timp ce discul se deplasează cu căruciorul C(fig2)Fig 12 Determinarea abaterii de la coaxialitate a două suprafeţe cilindrice cu aparatul Talyrond

amdashmăsurandul

bmdashprofilogrameMetodele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor se pot defini ca totalitatea metodelor create pe baze tehnico-ştiinţifice icircn condiţii tehnico-economice şi organizatorice bine determinate icircn scopul controlării cu precizie şi productivitate corespunzătoare a parametrilor care determină precizia de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor pentru a vedea dacă aceşti parametri se icircncadrează icircn limitele prescrise

29

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Mijloacele de control a preciziei de formă si de poziţie a suprafeţelor mdash mijloace cu ajutorul cărora se determină cantitativ parametrii caracterisnottici ai preciziei de formă şi respectiv de poziţie a suprafeţelor

Considerăm posibilă clasificarea metodelor şi mijloacelor de control a preciziei de formă şi de poziţie a suprafeţelor Metodele şi mijloacele de control a preciziei de poziţie a alezajelor spre deosebire de metodele şi mijloacele folosite la controlul dimensional au unele noţiuni specifice şi elemente caracteristice ca de exemplu noţiunile notate icircn tabelul 10 noţiunea de materializare a axei alezajelor de referinţă şi a alezajelor de controlat elemente şi mecanisme pentru materializarea suprafeţelor adiacente pentru transmiterea directă sau indirectă a abaterilor parametrilor de controlat la aparatele indicatoare folosite icircn cadrul mijloacelor de control respective etc

Măsurarea (controlul) preciziei de poziţie a alezajelor cu ajutorul metonotdelor şi mijloacelor de control menţionate icircn fig 12 se poate realiza icircn două moduri distincte şi anumea )cu materializarea axei alezajelor folosindu-se icircn acest scop dornuri decontrol de diferite tipurib )fără materializarea axei alezajelor caz icircn care nu mai este necesară folosirea dornurilor de controlUna sau mai multe suprafeţe ale unei piese de maşină se poate considera de calitate corespunzătoare numai dacă precizia dimensională de formă micro si macrogeometrică şi dacă precizia de poziţie a suprafeţelor respective se icircncadrează limitele prescrise

PROCESE TEHNOLOGICE DE ASAMBLARE

ASAMBLARI DEMONTABILE

Părţile componente ale dispozitivului se asamblează icircntre ele cu elemente de asamblare

Asamblarea demontabilă oferă posibilitate prelucrării individuale a tuturor elementelor componente ale dispozitivului şi demontării lor icircn cazuri de necesitate fără deteriorare

Dezavantajul constă icircn volumul mare de prelucrări şi icircn rigiditatea uneori scăzută a dispozitivului

Elementele principale de asamblare sunt şuruburi piuliţe ştifturi cilindrice şi conice ştifturi normalizate şaibe pene etc Elementele sunt icircn general standardizate şi normalizate icircncacirct proiectantului icirci revine sarcina de a alege din norme pe cele care se pretează mai bine scopului urmărit Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg icircn general constructiv uneori fiind icircnsă necesară o verificare la solicitările la care sunt supuse

Şuruburile ca elemente de asamblare demontabile icircn construcţia dispozitivelor sunt cele executate conform STAS 5144 ndash 70 cu cap cilindric icircnecat Găurile şi lăcaşurile acestor şuruburi se dimensionează şi tolerează conform STAS 5783 ndash 72 Şuruburile cu cap hexagonal se

30

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

utilizează mai rar totuşi la asamblarea elementelor unor dispozitive mari grele la care trebuie să se facă o stracircngere foarte puternică se folosesc şuruburi STAS 4272 ndash 70 şi 6220 ndash 69 Lungimile de icircnşurubare se aleg icircn funcţie de diametrul filetului şi de natura materialului piesei Astfel pentru oţeluri se alege l = 12 hellip 15d fontă = 17 hellip 2d aliaje neferoase l = 2 hellip 22d

Ştifturile cilindrice şi conice se folosesc pentru poziţionarea elementelor dispozitivului icircn plan perpendicular pe axa ştifturilor Găurile pentru ştifturi se tolerează icircn H7 iar pentru o asamblare corectă se indică toleranţa de poziţie la perpendicularitate de 001 mm Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc ştifturi cilindrice forma bdquoArdquo STAS 1599 ndash 79 care sunt tolerate icircn cacircmpul m6

Ştifturile se folosesc pentru asigurarea poziţiei reciproce icircntre două elemente ale dispozitivului Se folosesc icircntotdeauna doua ştifturi Şuruburile se folosesc pentru fixarea a doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv icircn poziţia icircn care au fost centrate

Icircn construcţia dispozitivelor se folosesc cu precădere penele longitudinale paralele (STAS 1004 ndash 71 şi 9501 ndash 74) sau pene disc (STAS 1012 ndash 77)

SUDAREA

Sudarea este procesul tehnol prin care se imbina doua sau mai multe piese printr-un ansamblu prin topirea lor in zona de imbinare cu sau fara mater de adaos

Mater pieselor care sudeaza si a celui de adaos treb sa aiba o comp cat mai apropiata

Ca procedee de imbinare sudarea are urmat particularitati

- imbinarea- se obtin rezistente mecanice mari- dc sudarea este fol ca si contact elec are rezistenta de contact cea mai mica

Proc de sudare repr ansamblul operatiilor prin care se real imbinarea sudata

Proc de sudare se pot clas dupa mai multe criterii

1 dupa scopul urmarita) sudare de imbinareb) sudare de incarcare2 dupa modul de desfasurarea) sudare prin presiuneb) sudare prin topire

Sudarea prin topire este caract de faptul ca incalzirea locala a elem de imbinare conduce la real unui temperat superioare temp de topire a mater Se poate face cu arc elec cu gaze(autogen) prin rezist elec

31

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Sudarea prin presiune este caract de faptul ca temp de topire in zona imbinarii este inferioara temp de topire a metalelor dar dat presiunii la care sunt supuse cele 2 mater apareo deformare plast locala care real imbinarea Se poate face prin en mec cu ultrasunete prin inductie cu gaze

3 dupa purtatorul de en necesara sudariia) sud cu descarcari elec in gazeb) sud cu en termochimica transmise prin gazec) sud cu plasmad) sud cu radiatii (laser)e) sud cu fasciculi de electronif) sud cu en mec4 dupa modul de executiea) sudare manualab) sud mecanizatac) automatizatad) robotizata

Proc de sud prin topire utilizand arcul elec

Proc de imbinare prin topire utilizand arc elec se bazeaza pe incalzirea locala in zona de contact a pieselor de imbinat determinata de desc elec ce apare intre electrod si baia de metal topit

In aceasta zona de material topit se amest cele 2 piese si electrodul

Prin deplas electrodului in sensul zonei si prin solidificarea mater topit apare cusatura de sudura realizandu-se astfel imbinarea celor 2 elem

Sursa de alim este specifica sudarii elec poate fi de curent continuu sau alterntiv

Electrodul poate fi fuzibil sau nefuzibil poate avea sau nu invelis de protectie

Sudarea prin topire cu arc elec prezinta o multitudine de variante

- cu arc elec descoperit cu electrod fuzibil (in cazul sudarii normale)- cu electrod fuzibil cu substrat de flux (la bobinaje) - in mediu de gaz protector cu electro nefuzibil (sudarea in vid WIG MIG MAG)

Sudarea substrat de flux folos electrod fuzibil neacoperit dar protectia baii de metal topit este asig prin intermediul unui flux

Sudarea in mediu de gaz protector

SUDAREA WIG ndash se face in mediu de gaz protector cu electrod de wolfram Mater necesar complet zonei de imbinare se real cu ajutorul sarmei de adaos fiind dirijata indepartandu-se de zona sudata

32

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

SUDAREA MAG este sudare cu arc elec in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil la care se util un gaz activ CO2

Parametrii tehnol ai proc de sudare

Arcul elec pt sudare este o desc elec stabila intre un electrod si baia de metal topit functionand cu densitate mare de curent intr-un mediu de gaze ionizate

Principalii param electrotehnol care det caract cordonului de sudura sunt

1 intensit curentului electric de sudare definita ca fiind valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul elec Treb corelata cu diam electrodului

2 tens arcului elec definita ca fiind valoarea efctriva a tens elec la extremiotatile arc elec intre electro si baie Tens arcului elec det in special latimea cusaturii

3 viteza de sudare det in special grosimea cusaturii4 lung arului elec distanta dintre vf electrodului si baie de metal topit5 forma si polaritatea tens de alimentare6 tens de mers in gol la bornele sursei de alim cand arcul elec e intrerupt7 amplitudinea curent elec de sudare det in principal adancimea cordonului de suduraTens

de mers in gol det amorsarea arcului elec Pt a asig o amorsare sigura a arcului elec tens de mers in gol a sursei de alim treb sa aiba o val rel mare dar din motive de securitate a muncii valoarea treb det cat mai mica La sursele pt sudare nu se depasesc 80 V

8 diametrul electrozilor se det in fc de grosimea componentelor ansamblateConstructorii de electrozi indica domeniul optim de lucru ale intensitatii curentului in fc

de diametrul electrozilor

La sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mic decat cel recomandat arcul elec este instabil si apar intreruperi in cusatura

Sudarea cu un curent mai mare decat cel recomandat duce la incalzirea excesiva a electrodului degradarea invelisului electroduluim ceea ce det defecte in cordonul de sudura

Pt alegerea intens curent de sudare se poate fol o formula empirica

I=(m+nde)de

unde m=20 n=6 de=diametr electrod

Tens arcului elec depinde de tipul eletrodului si poate avea valori intre 40-80 V

Sudarea cu valori reduse corespunde unei lungimi mai mici a arcului elec si asig o protectie mai buna a baii cu metal lichid dat este o op mai dificila si impune un sudor cu experienta

33

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

Surse de alimentare pt instalatii de sudare

In fc de curentul din arcul elec surse pt alim sunt

a) de tens alternat la frecv industrialb) de tens continua (generat rotative instalatii de redresare)c) de inalta frecvd) cu curent pulsant

Sursele de alim a instalatiei de sudare treb sa permita reglarea val tns la bornele arc elec si a val curentului in circuitul de sudare pt a asig adaptarea la grosimea materialului care se sudeaza la regimul de lucru respectiv sudare taiere incalcare de material

U0=z IA + UA

IA = (U0 ndash UA)z

=gt cele 3 metode de reglare a regimului de lucru

1 modif tens de mers in gol a sursei de alim (U0)

2 modif inpedantei a circuitului de alim a arcului elec (z)

3 combinarea celor 2 metode

1 principalul dezavantaj al acestei metode consta in faptul ca la valori reduse ale curentului de sudae tens de mers in gol scade f mult arcul elec seamorseaza cu difict si devine instabil (in special la alim cu curent alternativ) Metoda se fol cu precadere la alim cu generat rotative de curent cont

3 metoda este util la maj surselor de sudare clasice

Forma caracteristicii externe este U=f(I)

Forma caract externe se alege in fc de procedeul de sudare util urmarindu-se asig stabilitatii arcului elec

In cazul proc clasice (la gen transform) sursele de sudare prezinta o caract exterioara cazatoare

La sudarea WIG MAG sursele asig o caract ext rigida

34

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35

SURSE PT SUDARE DE TENS ALTERNATIVA

In mod uzual ol transformatoare pt sudare monofazate (sunt de constructie speciala asig tens de mers in gol necesara amorsarii rcului elec si o forma corespunzatoare a caract ext ai sa avem o ardere stabila a arcului elec)

Pt modificarea caract ext a transform adoptam urm masuri

- modif tens de mers in gol prin modif numarului de spire - modif curentului d scurt circuit prin modif reactantei de dispersie a transform sau prin

utilizarea unei bobine extDpdv constructiv transform are plasat pe una din coloane infasurarea primara iar pe

coloana a 2-a are o parte a infasurarii secundare

Suntul magnetic pozit intre cele 2 coloane

Prin modif poz suntului (mai sus mai introdus) pe o directie perpendiculara pe planul ferestrei transformate se modifica fluxurile bdquomultimea vida1rdquo si bdquomultimea vida2rdquo si atomul tens de aliment a arcului elec =gt modif tens curentului prin arc

IA= (U0-UA)z

35