Embed Size (px)
Citation preview
- 1 –
Anexa nr. 2 la H.C.L. nr.------
Serviciul Resurse Umane, Salarizare, Secretariat
CAIET DE OBIECTIVE pentru concursul de proiecte de management organizat pentru
Teatrul Municipal Baia Mare
Perioada de management este de 3 ani, începând cu luna aprilie 2012
I. OBIECTIVELE ŞI MISIUNEA INSTITUŢIEI
I. 1. Subordonarea
Conform prevederilor din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Teatrul Municipal Baia Mare
funcţionează în subordinea Consiliului Local din Baia Mare, ca instituţie de spectacole de
repertoriu.
Teatrul Municipal Baia Mare este organizat şi funcţionează conform prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau
concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, cu modificările şi
completările ulterioare, a Ordonanţei de Urgenţă nr. 189/2008 privind managementul
instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a
Hotărârii Guvernului nr. 1672/2008 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind
evaluarea personalului artistic, tehnic şi administrativ de specialitate din instituţiile de
spectacole sau concerte în vederea stabilirii salariilor de bază, în conformitate cu alte
reglementări în vigoare şi cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare.
Conform prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2007, privind instituţiile şi
companiile de spectacole sau concerte, instituţiile de spectacole sunt persoane juridice de
drept public care realizează şi prezintă producţii artistice.
Conducerea Teatrului Municipal Baia Mare este asigurată de către o persoană
denumită “manager”, care are rolul de a reprezenta instituţia în raporturile cu autorităţile
publice, cu instituţii şi organizaţii precum şi cu persoanele fizice şi juridice din
ţară/străinătate.
Managerul Teatrului Municipal Baia Mare este desemnat în urma câştigării
concursului de proiecte de management, organizat conform prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură cu
modificările şi completările ulterioare.
Teatrul Municipal Baia Mare este o instituţie publică de cultură, cu personalitate
juridică, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul Consiliului
Local Baia Mare.
- 2 –
I. 2. Obiectivele instituţiei
Teatrul Municipal Baia Mare este o instituţie de spectacole de repertoriu, care asigură
punerea în valoare a patrimoniului naţional şi universal a literaturii dramatice şi a artei
spectacolului, promovarea în circuitul cultural naţional şi universal a creaţiilor dramatice
naţionale şi a artei interpretative româneşti, precum şi promovarea în circuitul naţional a
valorilor dramaturgiei universale.
Teatrul Municipal Baia Mare vizează satisfacerea nevoilor culturale ale comunităţii
prin îndeplinirea următoarelor obiective:
a)-organizarea şi susţinerea de spectacole la sediu, în ţară şi străinătate;
b)-coproducerea de spectacole cu alte instituţii artistice de cultură;
c)-promovarea dramaturgiei româneşti şi universale, clasice, moderne şi
contemporane;
d)-promovarea teatrului de copii;
e)-creşterea performanţei personalului artistic;
f)-cultivarea/educarea permanentă a publicului prin programe diversificate, realizând
atragerea unui număr cât mai mare de spectatori;
g)-dezvoltarea de proiecte culturale în domenii conexe artei teatrale, în parteneriat cu
artişti, organizaţii neguvernamentale, instituţii de spectacole, alte instituţii de cultură şi
structuri de profil;
h)-stimularea inovaţiei şi creativităţii artistice;
i)-îmbunătăţirea strategiei de atragere de fonduri extrabugetare;
j)-îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu alte instituţii artistice;
k)-creşterea eficacităţii activităţii teatrale printr-o politică de marketing ce ţine cont
de caracteristica teatrului;
l)-dezvoltarea unui cadru favorabil creaţiei şi difuziunii spectacolelor;
m)-realizarea unei arhive documentare de specialitate, cu material foto, video, audio,
texte de scenarii, schiţe de decor şi costume, colecţii de afişe, articole de presă de specialitate
cu referire la activitatea instituţiei.
În vederea atingerii scopului său, Teatrul Municipal Baia Mare colaborează cu
persoane fizice şi juridice, de drept public şi privat, organizaţii nonguvernamentale de profil,
din ţară şi străinătate, precum şi cu autorităţile publice centrale şi locale.
I. 3. Misiunea instituţiei
Misiunea Teatrului Municipal Baia Mare este de a contribui la creşterea nivelului de
cultură a comunităţii prin accesul la producţii teatrale diversificate , performante cultural şi
interpretativ.
În vederea satisfacerii nevoilor culturale şi educative ale publicului băimărean,
Teatrul Municipal Baia Mare trebuie să vizeze, în special, dezvoltarea de parteneriate cu alte
autorităţi locale, regionale, zonale, cu instituţii de cultură şi structuri de profil, din ţară sau
străinătate.
- 3 –
II. EVOLUŢIILE ECONOMICE ŞI SOCIOCULTURALE ALE
COMUNITĂŢII ÎN CARE INSTITUŢIA ÎŞI DESFĂŞOARĂ
ACTIVITATEA
Localizată în regiunea Nord-Vest din România, în judeţul Maramureş, Baia Mare este
atestată documentar, pentru prima oară în 1329, ca şi Râul Doamnelor (Rivulus Dominarum,
astăzi râul Săsar), într-un act al cancelariei regelui Carol Robert.
Având în prezent 114.780 locuitori, Baia Mare este un oraş cu un teritoriu vast, care
se întinde în peste 23.000 hectare, din care circa 11% (3.375 ha) suprafaţa construită,
reprezentând suprafaţa intravilană, în timp ce teritoriul forestier ocupă o suprafaţă de circa
73%. Teritoriul Baia Mare este structurat în trei zone: zona sudică construită (intravilan);
zona centrală unde sunt localizate minele în prezent închise (extravilan); zona de nord (tot în
extravilan) care se întinde până la graniţa cu judeţul Satu Mare, şi constituie plămânul verde
al oraşului, cu păduri traversate doar de drumuri forestiere, unde nu s-au instalat până acum
reţele de energie electrică.
Municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului Maramureş, este situat în partea vestică-
centrală a judeţului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar.
Principalele caracteristici sunt preponderenţa reliefului montan, care se datorează
extinderii terenului extravilan până în zona Munţilor Ignis şi Gutâi, sărac în resurse pentru
agricultură, dar valoros din punct de vedere peisagistic, precum şi existenţa zăcămintelor de
minereuri neferoase, fapt care a condus la dezvoltarea industriei miniere ca activitate
economică predominantă. Prin prezenţa reliefului muntos, teritoriul din Municipiul Baia
Mare face parte din Euroregiunea Carpatică.
În componenţa Municipiului Baia Mare intră şi localităţile: Blidari, Firiza, Valea
Neagră, Valea Borcutului.
În perioada 1992-2008, populaţia Municipiului Baia Mare a scăzut în mod constant,
între cele două recensăminte generale ale populaţiei (1992-2002), înregistrându-se o scădere
cu 4,2% şi în ultimii 5 ani (2004-2008) cu încă 1,7%, însemnând, pe ansamblul perioadei
1992-2008, o pierdere de 9.474 de persoane, adică peste 6,3% din totalul populaţiei stabile
din 1992. O comparaţie între datele ultimului recensământ şi ultimul an disponibil la nivel
naţional (2007) arată faptul că populaţia Municipiului Baia Mare a scăzut cu 0,36 puncte
procentuale mai mult decât media naţională (-5,57%).
La recesământul din luna octombrie 2012 (date provizorii şi neoficiale), populaţia
stabilă (de reşedinţă) a fost de 114.780 locuitori, înregistrându-se o continuă scădere în
ultimii 20 de ani.
Municipiul Baia Mare reprezintă un pol de dezvoltare socio-economică la nivelul
judeţului Maramureş.
Baia Mare, care a fost capitala mineritului şi a industriei metalurgice din România, a
schimbat în ultimii 10 ani profilul său economic, datorită închiderii tuturor minelor, şi mai
recent la începutul 2009 închiderea, după peste optzeci de ani de activitate, şi a combinatului
CUPROM (fostul “Phoenix”). Activitatea celuilalt combinat metalurgic – ROMPLUMB –
este în prezent sistată temporar, pentru a permite lucrări de conformare la standardele de
mediu.
Economia Baia Mare are în prezent un profil secundar-terţiar, în care predomină
activităţile industriale, de construcţii şi serviciile. În ultimii ani, se remarcă creşterea
substanţială a sectorului serviciilor, ceea ce permite definirea economiei Baia Mare ca şi una
post-industrială. Serviciile dominante sunt comerţul, serviciile publice şi transporturile,
- 4 –
existând ponderi semnificative şi în turism, telecomunicaţii, servicii financiar-bancare,
cercetare-informatică, recreere-cultură-sport. În 2007, existau 8.396 întreprinderi înregistrate
în Baia Mare, din care peste 71,92% active în sectorul de servicii, în special în comerţ
(48,20% din întreprinderile în sectorul terţiar), consultanţă (16,56%) şi serviciile de transport
(11,95%), precum şi hoteluri şi restaurante (5,82%). Mai mult de 26,6% din întreprinderi
operează în sectorul secundar, în special sectorul industrial numără 50% din întreprinderile
active în sectorul secundar, în timp ce sectorul de construcţii numără 48,38%. O mică
pondere a unităţilor – care corespunde unui procent de 1,62% din întregul sector secundar –
este activă în industria extractivă, arătând scăderea dramatică a sectorului extractiv care, în
trecut, a fost prosper în zonă. Numărul de firme active în sectorul primar este limitat la
1,48%.
În Municipiul Baia Mare îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea instituţii culturale
subordonate Consiliului Local (Teatrul Municipal, Teatrul de Păpuşi), cât şi instituţii
deconcentrate (Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional din subordinea
Ministerului Culturii şi Cultelor), şi instituţii din subordinea Consiliului Judeţean Maramureş
(Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Biblioteca
Judeţeană “Petre Dulfu”, Ansamblul Naţional Transilvania, Şcoala Populară de Artă “ Liviu
Borlan“ şi cele 4 muzee – Muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de
Artă, Muzeul de Mineralogie). La acestea se adaugă şi un număr însemnat de asociaţii,
fundaţii, societăţi ştiinţifice şi creştine, edituri, instituţii de presă – cotidiene, periodice de
cultură, istorie şi ştiinţă, posturi de radio şi televiziune, precum şi diverse evenimente cu
tradiţie, cum ar fi „Sărbătoarea Castanelor” (prima ediţie desfăşurându-se în anul 1993),
precum şi 69 din cele 585 monumente istorice existente la nivelul Judeţului Maramureş,
adică 11,7% din totalul judeţean.
În comparaţie cu ceilalţi 12 poli de dezvoltare urbană se remarcă următoarele:
- Un număr relativ ridicat de muzee (11), peste media celor 13 oraşe (6,08) şi un
număr de vizitatori la muzee ce plasează Baia Mare pe locul 5 în clasamentul oraşelor poli de
dezvoltare urbană după numărul de vizitatori la muzee.
- Un număr relativ redus al bibliotecilor şi al activităţilor legate de spectacole teatrale,
muzicale şi cinematografice, indicatorii de referinţă fiind sub media celor 13 oraşe.(spre
exemplu, numărul de spectatori/1000 de locuitori este de 308,68 în Baia Mare, 481,37 în
medie în cadrul polilor de dezvoltare urbană şi 880, 30 în Oradea)
La nivelul Municipiului Baia Mare există un număr de 69 de monumente istorice
înscrise în lista monumentelor istorice declarate de către Ministerul Culturii pentru judeţul
Maramureş. Printre acestea, circa 74% (adică 51 de monumente) sunt localizate în cartierul
Centrul Vechi, circa 14% (adică 10 monumente) în Valea Roşie, 7% (adică 5 monumente) în
Valea Borcutului, şi câte unul în cartierele Griviţa, Firizei şi Vasile Alecsandri.
Notă: Informaţiile utilizate la capitolul II-Evoluţiile economice şi socioculturale ale
comunităţii în care instituţia îşi desfăşoară activitatea au fost obţinute din PID (Planul de
Integrare şi Dezvoltare al Municipiului Baia Mare).
III. DEZVOLTAREA SPECIFICĂ A INSTITUŢIEI
Oraşul Baia Mare are o veche tradiţie teatrală, prima formaţie de teatru fiind înfiinţată
la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în anul 1796, sub directoratul lui Janos Nagy. Cel mai
mare actor pe care l-a dat oraşul nostru şi care a reuşit să-şi facă un renume în capitala
- 5 –
statului maghiar de atunci a fost Lendvay Marton. Acesta a devenit cunoscut drept unul
dintre cei mai buni interpreţi ai personajelor lui Shakespeare.
Practic, până la 1918, teatrul din Baia Mare era prin excelenţă maghiar, iar după
război şi, odată cu instaurarea administraţiei româneşti, dădeau reprezentaţii, în pararel, atât
trupe de teatru româneşti cât şi maghiare.
De la începutul secolului al-XX-lea, activitatea teatrală a fost una extrem de bogată.
Teatrul funcţiona în cadrul Hotelului Ştefan (actualul Minerul), unde exista o sală special
amenajată în acest sens. Aceasta era foarte cochetă, cu lojă şi cu o capacitate de peste 300 de
locuri.
În perioada interbelică, reprezentaţiile se ţineau lanţ. Veneau trupe româneşti şi
maghiare din Satu Mare, Tg-Mureş, Cluj, Bucureşti. Dintre trupele maghiare amintim: trupa
Szabadkay Josyef din Satu Mare, care a jucat la noi în anii 1921, 1922, 1923, 1933 şi trupa
de teatru amator, care funcţiona în cadrul comunităţii evanghelice din oraş şi era condusă de
preotul Revesz Janos, în timp ce trupele româneşti veneau de la Cluj (1923), Bucureşti
(1923). Dintre trupele româneşti care s-au bucurat de succes, trebuie amintită trupa de teatru
de revistă „Compania Cărăbuş”, condusă de Constantin Tănase cu principalii actori, celebrii:
Stroe şi Vasilache, care au venit în oraşul nostru în anul 1938 şi 1940. Mai merită amintite şi
turneele teatrelor „Alhambra”, „Toneanu”, „Pizone”, „Natalia Pavelescu”. În sala teatrului
din Baia Mare nu erau susţinute numai piese de teatru, ci şi concerte de pian, muzică clasică,
operete, spectacole de cabaret. În perioadele în care nu se susţineau nici un fel de
reprezentaţii, în sala teatrului funcţiona un cinematograf.
În contextul instaurării regimului comunist, după al doilea război mondial, teatrul din
Baia Mare trece din proprietatea oraşului în cea a statului, iar în anul 1952 se înfiinţează
Teatrul de Stat, inaugurat în luna decembrie cu piesa”Crângul de călini”de Al. Korneiciuk.
Iniţial primele reprezentaţii s-au ţinut într-o clădire situată pe o străduţă din Centrul
Vechi. Mai apoi, conform unor mărturii, în anul 1958, teatrul funcţiona în sala unui
cinematograf, care ar putea să sugereze sala de la Hotelul Ştefan. Prin anii 1960, în urma
unui incendiu a ars din temelii teatrul vechi, Trustul Regional de Construcţii primind sarcina
de a executa într-un timp record lucrările de refacere a teatrului. Noul sediu, în care funcţiona
teatrul a fost finalizat în anul 1970.
De-a lungul timpului, Teatrul din Baia Mare a purtat mai multe denumiri: ”Teatrul de
Stat”, “Teatrul Dramatic”, “Teatrul Municipal Mihai Maximilian”, “Teatrul Municipal Baia
Mare”, pe scena acestora jucându-se peste 350 de premiere şi mii de spectacole.
Istoria Teatrului Municipal Baia Mare a fost marcată de câteva nume de referinţă ale
teatrului românesc. Mihai Dinu (“Ultima oră”, de Mihail Sebastian, „Avarul” de Moliere), de
exemplu, înainte de a fi regizor şi profesor de teatru la I.A.T.C., a lucrat ani mulţi şi buni la
Baia Mare, adunând în jurul său o trupă valoroasă care-i număra pe : Coca Andronescu
(„Hangiţa” de Carlo Coldoni, regia Miron Niculescu, „Doamna Ministru” de Branislav
Nuşici, regia Horea Popescu) şi Ştefan Mihăilescu Brăila („Tache, Ianke şi Cadâr”, de Victor
Ion Popa, regia Horea Popescu, „Moralitatea domnei Dulska” de Gabriela Zapolska, regia
Horea Popescu), care aveau să facă o carieră naţională excepţională (teatru, film,
televiziune), Tănase Cazimir, care a înnobilat scenele, pe care a jucat (avea să moară, de
altfel pe scenă) Lulu Savu („Profesiunea doamnei Waren” de George Bernard Shaw, regia
Mihai Radoslavescu, „Vizita bătrânei doamne” de Fr. Durrenmatt, regia Miron Niculescu)
care a făcut parte din marea trupă a lui Constantin Tănase şi a fost prima artistă emerită din
trupa băimăreană, Ion Săsăran.
Un moment aparte în istoria Teatrului Municipal Baia Mare, l-a constituit prezenţa lui
Liviu Ciulei. Marele regizor a montat aici “Clipe de viaţă”, de William Saroyan (în care a
- 6 –
lucrat în câteva reprezentaţii) şi „Somnul raţiunii’, de Antonio Buero Vallejo, în care
jucându-l pe Goya, Cazimir Tănase a făcut un rol de excepţie.
Spectacole reprezentative: “Hangiţa’ (1955), de Carlo Goldoni, regia Miron
Niculescu; “Slugă la doi stăpâni”(1958), de Carlo Goldoni, regia Petre Meglei, “Floricica
Purpurie”(1958) de Karnauhova şi Brausevici, regia Petre Meglei, „Trei gemeni veneţieni
1963, de Aldo Colalto, regia Petre Meglei, „Vizita bătrânei doamne” (1965), de Fredrich
Durrenmatt, regia Miron Niculescu, „Ion Anapoda” (1969), de George Mihail Zamfirescu,
regia Dan Alecsandrescu, „Clipe de viaţă” (1970), de William Saroyan, regia Liviu Ciulei.
Publicul băimăran a putut admira de-a lungul anilor actori, precum: Ştefan
Iordănescu, Iancu Economu, Vasile Creţoiu, Larisa Stase Mureşan, Vladimir Jurăscu,
Octavian Cosmuţa, Theodor Danetti, Haricleea Narly, Julieta Strîmbeanu Ecaterina Sandu,
Ion Uţă, Vasile Constantinescu, Teofil Turturică, Mircea Olaru Cornel Mititelu.
Începând cu stagiunea 2005-2006, prin cooptarea în colectivul teatrului a
dramaturgului Radu Macrinici, Teatrul Municipal Baia Mare devine organizator al
prestigiosului Festival Internaţional de Teatru ATELIER.
Notă: Datele referitoare la istoria Teatrului Municipal Baia Mare au fost obţinute de
pe site-ul instituţiei şi din documentele de arhivă ale instituţiei.
A) Date despre activitatea, bugetul şi specificul instituţiei
III. 1. Obiectul de activitate
Teatrul Municipal Baia Mare, ca instituţie publică de cultură, are drept principal
obiect de activitate, producţia de spectacole şi a altor evenimente culturale din sfera teatrală.
Consiliul Local Baia Mare, prin activitatea Teatrului Municipal Baia Mare, asigură:
a)-punerea în valoare a patrimoniului naţional şi universal al literaturii dramatice şi al
artei spectacolului;
b)-promovarea artei româneşti în lume, în vederea formării, dezvoltării şi impunerii
unei imagini adecvate a României pe plan internaţional;
c)-un cadru favorabil creaţiei şi difuziunii spectacolelor, a unui climat artistic
superior;
d)-sprijinirea creaţiei dramatice naţionale, asigurând valorificarea scenică a acesteia;
e)-organizarea, valorificarea, conservarea şi colecţionarea unor spectacole
reprezentative care să răspundă cerinţelor reale şi actualizate ale unui public variat şi care să
fie la un nivel calitativ ridicat;
f)-sensibilizarea publicului prin mijloace specifice pentru receptarea spectacolelor;
g)-menirea de a stimula şi ocroti afirmarea personalităţii artistice şi a libertăţii de
creaţie;
h)-realizarea unei arhive documentare de specialitate, cu material foto, video, audio,
texte de scenarii, schiţe de decor şi costume, colecţii de afişe, articole din presa de
specialitate cu referire la activitatea instituţiei;
i)construirea unui repertoriu variat, atrăgător, din creaţia naţională şi universală.
- 7 –
III. 2. Structura existentă
Teatrul Municipal Baia Mare are o structură organizatorică proprie, conform
organigramei cuprinse în anexa nr.1 la H.C.L. nr.2/2012 privind aprobarea fuziunii prin
absorbţie a Teatrului de Păpuşi de către Teatrul Municipal Baia Mare.
Structura organizatorică a Teatrului Municipal Baia Mare se stabileşte de către acesta,
prin întocmirea statului de funcţii care se aprobă de către Consiliul Local, conform
reglementărilor în vigoare.
III. 2.1. Scurt istoric
Teatrul băimărean (fost de Stat sau Dramatic, în prezent Municipal), înfiinţat în anul
1952, avea drept prim sediu sala cinematografului Popular, în data de 30 decembrie având
loc prima premiere Crângul de călini”de Al. Korneiciuk, în regia lui Octavian Rappaport. De
atunci şi până n prezent s-au putut consemna peste 350 de premiere şi câteva mii de
spectacole la sediu, în ţară şi străinătate (cele mai reprezentative fiind prezentate la Cap II din
prezenta lucrare)
III. 2.2. Prezent
Prin Hotărârea Consiliului Local Baia Mare nr. 2/2012 s-a aprobat fuziunea prin
absorbţie a Teatrului de Păpuşi de către Teatrul Municipal Baia Mare, cu următoarele
menţiuni:
-Structura artistică a Teatrului de Păpuşi de păpuşi trece ca secţie a Teatrului
Municipal;
-Directorul Teatrului de Păpuşi trece în funcţia de director adjunct al Teatrului
Municipal;
-Personalul financiar-contabil şi de resurse umane din cadrul Teatrului de Păpuşi trec
în structurile corespunzătoare ale Teatrului Municipal;
-Patrimoniul Teatrului de Păpuşi va fi predat Teatrului Municipal Baia Mare, ca efect
al fuziunii, pe baza de protocol încheiat în condiţiile legii.
Prin fuziunea celor două instituţii de spectacole, Teatrul Municipal Baia Mare şi-a
modificat structura, obiectivele şi misiunea, motiv pentru care este necesară organizarea unui
concurs de proiecte de management şi semnarea unui nou contract.
În prezent activitatea teatrului se desfăşoară într-o clădire adecvată, proeminentă ca
stil şi proporţie, fiind construită în anul 1967 situată pe strada Crişan nr. 8.
Clădirea teatrului dispune de Sala Mare, cu o capacitate de 280 de locuri în stal şi 20
în lojă şi Sala Studio, aflată în corpul B al instituţiei cu o capacitate de 100 de locuri, sală
destinată desfăşurării activităţii teatrale din cadrul Festivalului Atelier. Teatrul dispune şi de
o sală de balet în care se desfăşoară pregătirea momentelor de dans din spectacole, precum şi
de o sală destinată repetiţiilor pentru partea muzicală.
III. 3. Personalul şi conducerea
Aflat în subordinea Consiliului Local Baia Mare, conducerea Teatrului Municipal
Baia Mare este asigurată de către manager.
Conform organigramei, managerul este sprijinit în activitatea sa de :
- 8 –
-director adjunct Teatrul de Păpuşi;
-personal cu atribuţii de conducere, coordonare, control: şef serviciu financiar
contabil;
-două organisme cu caracter consultativ: consiliul administrativ şi consiliul artistic.
III. 3.1. Personalul
Analiza statului de funcţii:
Teatrul Municipal Baia Mare:
Nr.
crt. Posturi 2009 2010 2011
1. Total 98,5 77,5 77,5
2. Funcţii de conducere 3 3 3
3. Artişti interpreţi 41 27 27
4. Artişti creatori 8 6 6
5. Funcţii tehnice de specialitate 29 28 28
6. Funcţii tehnice administrativ 17,5 13,5 13,5
Teatrul de Păpuşi Baia Mare:
Nr.
crt. Posturi 2009 2010 2011
1. Total 27 19,5 19,5
2. Funcţii de conducere 2 2 2
3. Artişti interpreţi 15 10 10
4. Funcţii tehnice de specialitate 9 6,5 6,5
5. Funcţii tehnice administrative 1 1 1
III. 3.1.1. Scurtă descriere a posturilor din instituţie pe anul 2012
În prezent prin fuziunea celor două teatre, conform H.C.L. nr. 2/2012, funcţionarea
instituţiei este asigurată de un număr de 94, personal de execuţie, reprezentând personal
artistic, tehnic şi administrativ, astfel:
a)-personal cu funcţii artistice de specialitate: actori cu studii superioare, actori cu
studii medii, solişti vocali cu studii superioare, medii sau şcoli profesionale, solist balet cu
studii superioare sau medii, balerini, instrumentişti cu studii superioare sau medii, scenograf,
secretar literar, actori mânuitori păpuşi cu studii superioare sau medii;
b)-personal cu funcţii artistice de creaţie:scenograf, secretar literar, impresar artistic,
artist plastic maestru balet, sufleor;
c)-personal cu funcţii tehnice de specialitate: regizor scenă, peruchier machior,
maestru lumini, maestru sunet, lăcătuş montator, croitor-confecţioner îmbrăcăminte,
costumier, recuziter, mânuitor montator decor, garderobier, electrician iluminare scenă,
electroacustician, supraveghetor sală, controlor bilete;
d)-personal cu funcţii tehnice administrative: consilier juridic, subinginer, economist,
contabil, casier, secretar dactilograf, magaziner, impresar artistic, şofer, îngrijitor, muncitor,
responsabil protecţia muncii şi PSI, inspector resurse umane.
Personalul artistic, tehnic şi administrativ îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în baza
contractelor individuale de muncă.
- 9 –
Teatrul utilizează şi personal artistic remunerat în baza contractelor încheiate,
conform prevederilor legale privind drepturile de autor şi drepturile conexe, precum şi
personal tehnic şi administrativ remunerat pe bază de convenţie civilă de prestări civile,
potrivit dispoziţiilor Codului Civil.
Ţinând cont că, la data întocmirii prezentului Caiet de obiective, statul de funcţii al
Teatrului Municipal, rezultat din fuziunea celor două teatre, nu a fost elaborat şi supus
aprobării de către Consiliul Local Baia Mare, prezentăm o analiză a statului de funcţii
provizorie:
Nr.
crt Denumire funcţie Nr. posturi
TOTAL 97
I Funcţii de conducere din care 3
1. Manager 1
2. Director adjunct, Teatru de Păpuşi 1
3. Şef Serviciu 1
II Funcţii de execuţie din care 94
4. Consultant artistic 1
5. Actor 18
6. Actori mânuitori păpuşi 5
7. Solist vocal 2
8. Solist balet 3
9. Balerin 6
10. Instrumentist 3
11. Scenograf 1
12. Secretar literar 1
13. Impresar artistic 1
14. Artist plastic 1
15. Maestru balet 1
16. Sufleor 1
17. Regizor scenă 3
18. Peruchier machior 1
19. Maestru lumini-sunet 2
20. Lăcătuş montator 1
21. Croitor confecţioner îmbrăcăminte 5
22. Costumier 4
23. Recuziter 2
24. Mânuitor montator decor 7
25. Garderobier 1
26. Confecţioner montator produse lemn 1
27. Electrician iluminare scenă 3
28. Electroacustician 1
29. Supraveghetor sală 1
30. Controlor bilete 1
31. Inginer 1
32. Muncitor montator sunet 1/2
- 10 –
III Alte categorii de funcţii de execuţie din care
33. Consilier juridic 1/2
34. Economist 5
35. Subinginer 2
36. Contabil 1
37. Casier 1/2
38. Secretar dactilograf 1
39. Magaziner 1
40. Impresar artistic 1
41. Şofer 1/2
42 Îngrijitor 1
43. Muncitor 2
III.3.1.2. Alte informaţii privind managementul resurselor umane din instituţie
Perfecţionarea personalului
Managerul Teatrului Municipal Baia Mare, în perioada derulării contractului de
management, a absolvit masterul “Management educaţional-Universitatea de Vest Vasile
Goldiş şi a participat la programul de perfecţionare “Manager Proiect”, organizat de S.C. Info
Educatia S.R.L Iaşi.
Personalul de execuţie a participat la următoarele programe de perfecţionare în
perioada 2006-2011:
Nr.
crt. Denumire curs Anul/Locaţia Participanţi
2006
1. Curs de implementare a noului sistem de
contabilitate - Nagy Maria şi Ciocan
Eugenia
Baia Mare Nagy Maria
Ciocan Eugenia
2. Salarizarea personalului din instituţiile
publice Sinaia Vasilache Iuliana
3. Reforma contabilităţii publice în România Sinaia Nagy Maria
4. Achiziţii publice Mamaia Vălu Mihai
2007
5. Managementul achiziţiilor publice Baia Mare-SC Gam
Pro Expert SRL Boga Petru
6. Dimensiuni actuale ale scenotehnicii, light
design-ului şi sound design-ului
European, specialitatea Tehnica de scenă
Bucureşti-Academia
de artă dramatică
Athanor(Germania)î
n colaborare cu
Teatrul Metropolis
Bucureşti
Danciu Augustin
Romok Carol
Codrea Marin
2008
7. Curs de achiziţii publice Petre Boga
2011
8 Curs de contabilitate şi control în cadrul
instituţiilor publice CECAR
Ciocan Eugenia
Şepşi Raluca
- 11 –
Evaluarea personalului din instituţie s-a făcut conform prevederilor H.G.nr.1672/2008
pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea personalului artistic, tehnic,
administrativ de specialitate din instituţiile de spectacole sau concerte în vederea stabilirii
salariilor de bază.
În baza evaluării s-a realizat promovarea personalului şi încadrarea în noile grile de
salarizare.
Teatrul Municipal Baia Mare a colaborat de-a lungul anilor cu o serie de instituţii de
cultură din ţară sau străinătate, astfel, amintim:
-colaborarea dintre Teatrul Municipal Baia Mare şi Fundaţia “Liga pentru Teatru”,
pentru organizarea şi desfăşurarea ediţiilor Festivalului Internaţional de Teatru „ATELIER”;
-colaborarea cu trupa de actori amatori în limba maghiară: Lendvay Marton” în
realizarea şi prezentarea spectacolelor adresate publicului de etnie maghiară, dar şi pentru
publicul român;
-colaborarea cu instituţii gen: „Ansamblul de Cântece şi Dansuri Transilvania”,
„Asociaţia profesorilor de limbă franceză Maramureş”, „Şcoala Populară de Artă”, „Fundaţia
Avram Iancu”, „Clubul Rotary”, „Palatul Copiilor”, colaborări care au avut drept obiectiv
diversificarea activităţii teatrale, susţinerea activităţii artistice a copiilor şi tinerilor, etc.
-participarea la Festivalul Internaţional de Teatru “Mittelfest-Italia”, la Cividale di
Friuli, cu spectacolul “Îngerul Electric” de Radu Macrinici, în regia lui Gelu Badea.
-prezentarea de spectacole (realizate de către Teatrul de Păpuşi) pe diferite scene din
ţară şi străinătate :Ucraina-Ujgorod, Serbia-Subotica, Republica Moldova-Chişinău, Alba
Iulia, Timişoara, Cluj Napoca, Bucureşti cu piesa, “Spărgătorul de nuci”, regia Traian
Savinescu, scenariu după E.T.A Hoffman, scenografia Marian Sandu, muzica Piotr Ilici
Ceaikovski.
III. 3.2. Conducerea instituţiei
În prezent conducerea Teatrului Municipal este asigurată de către manager d-na
Frenţiu Marinela Liliana, care are un contract de management în derulare, începând cu data
de 01.01.2011.
Prin fuziunea celor două instituţii de spectacole, a fost modificată structura,
obiectivele şi misiunea Teatrului Municipal Baia Mare. Ţinând cont de faptul că aceste
elemente stau la baza contractului de management pentru instituţiile de cultură, conform
Ordonanţei de Urgenţă nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură,
este necesară organizarea unui concurs de proiecte de management şi încheierea unui nou
contract.
Având în vedere complexitatea activităţii din cadrul Teatrului, managerul este
sprijinit de către directorul adjunct Teatrul de Păpuşi, de către şeful de serviciu financiar
contabil, un consiliu administrativ şi un consiliu artistic, două organisme colegiale cu rol
consultativ.
Conform prevederilor art. 27 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 189/2008 privind
managementul instituţiilor publice de cultură, managerul are următoarele atribuţii principale:
a)-elaborează şi propune spre aprobare autorităţii proiectul de buget al instituţiei;
b)-decide asupra modului de utilizare a bugetului aprobat al instituţiei, conform
prevederilor contractului de management, cu respectarea prevederilor legale, fiind ordonator
de credite pentru bugetul acesteia;
c)-selectează, angajează şi concediază personalul salariat, în condiţiile legii;
- 12 –
d)-negociază clauzele contractelor încheiate conform prevederile codului civil sau,
după caz, conform legilor speciale;
e)-dispune, în funcţie de rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale
salariaţilor, menţinerea, diminuarea sau creşterea drepturilor salariale ale acestora, precum şi
alte măsuri legale ce se impun;
f)-reprezintă instituţia în raporturile cu terţii;
g)-încheie acte juridice în numele şi pe seama instituţiei, în limitele de competenţă
stabilite prin contractul de management;
Managerul poate îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin contractul de managementul,
prin regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei sau prevăzute de lege.
Prin reorganizare, structura artistică a Teatrului de Păpuşi devine secţie a Teatrului
Municipal, iar directorul Teatrului de păpuşi trece în funcţia de director adjunct al Teatrului
Municipal Baia Mare.
Consiliul Administrativ,organism cu rol consultativ, în activitatea managerului, are
următoarele atribuţii:
-propune bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei în vederea aprobării lui de către
Consiliul Local;
-elaborează şi definitivează strategia de dezvoltare a Teatrului, precum şi programele
minimale ale acestuia;
-propune proiectul Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei şi îl supune spre
avizare directorului general;
-analizează proiectele de hotărâri elaborate de către conducerea executivă;
Consiliul Artistic se organizează şi funcţionează în baza propriului regulament şi are
ca principale atribuţii:
-face propuneri privind repertoriul Teatrului pentru întreaga stagiune, analizează alte
propuneri de proiecte artistice;
-discută cererile de colaborare ale Teatrului cu alte instituţii de profil şi le propune pe
cele viabile;
-propune criterii de performanţă specifice, acordarea premiilor pentru personalul
artistic, în concordanţă cu aportul fiecăruia la realizarea obiectului de activitate al instituţiei
la standarde ridicate de performanţă artistică;
-vizionează penultima repetiţie generală la premieră şi analizează spectacolul;
-analizează proiectele de hotărâri înaintate spre avizare.
III.3.2.1.Evoluţia criteriilor de performanţă ale conducerii instituţiei între anii
2009-2011:
Nivelul de reprezentativitate
Conducerea Teatrului Municipal Baia Mare reprezintă ordonator terţiar de credinte,
cu personalitate juridică finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul
Consiliului Local Baia Mare.
Conducătorul instituţiei, denumit “manager”, are rolul de a reprezenta instituţia în
raporturile cu autorităţile publice, cu instituţii şi organizaţii precum şi cu persoanele fizice şi
juridice din ţară/străinătate.
- 13 –
Nr.
crt.
Denumirea criteriilor de
performanţă 2009 2010 2011
1. Numărul de spectacole,
premiere, reprezentaţii,
expoziţii, de activităţi culturale
organizate ori găzduite
Premiere-5
Reluări-74
Deplasări interne-
9
Premiere-5
Reluări-68
Deplasări interne-
5
Premiere-5
Reluări-76
Deplasări interne-
4
Deplasări externe-
2
S-a notat un singur eveniment teatral “Festivalul de teatru
Atelier, în cadrul căruia s-au jucat:
2009-16 spectacole;
2010-13 spectacole;
2011-13 spectacole.
2. Numărul de beneficiari,
reflectat în numărul de
spectatori, vizitatori, cititori
ori utilizatori
10.660 9.641 10.834
3. Numărul de contracte interne
şi externe, reflectat în
colaborări cu alte instituţii de
cultură, din ţară şi din
străinătate
57-colaboratori
interni
Jocul de-a vacaj
48-colaboratori
interni
10-colaboratori
externi
50-colaboratori
interni
7-colaboratori
externi
4. Proiecte realizate ca
partener(coproducător,
coiniţiator, invitat,
participant)la programe
proiecte, festivaluri etc.
-Festivalul Internaţional de Teatru „ATELIER” în
parteneriat cu Fundaţia Liga pentru Teatru;
-„Îngerul electric” de Radu Macrinici, regia Gelu Badea
(coproducător)-proiect comun cu Centrul Cultural Liviu
Rebreanu-Aiud;
-Teatrul Municipiului Baia Mare a fost partener în
organizarea şi derularea cu succes a acţiunii”Noaptea
Muzeelor”, prin acordarea de logistică;
-„Un zâmbet pentru o viaţă amară”-spectacol caritabil,
proiect comun cu Serviciul de Ajutor Maltez în România;
-“Copilul rece”-Festivalul de Teatru Trazbon, Turcia,
Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea, Festivalul de
Teatru Zile şi Nopţi de la Brăila
-Şi mâine e o zi…-Festivalul de Teatru de la Piatra Neamţ;
-„Prorocul Ilie”-Festivalul de Teatru Scurt Oradea;
-„Minunata lume nebună”-Festivalul de Teatru Piatra
Neamţ;
-„Lupul şi cei trei purceluşi”-Festivalul Internaţional al
Teatrului pentru Copii-Bucureşti;
-„Jocul de-a vacanţa”-Festivalul Teatrului de Comedie
Bucureşti;
-„Jocul de-a vacanţa”-Festivalul de Teatru Satu Mare;
-“Portugalia”-Festivalul de Teatru Sibiu;
-„Jocul de-a vacanţa”-Festivalul de Teatru Clasic Arad;
-„Jocul de-a vacanţa”-Festivalul de Teatru Piatra Neamţ-
premiul pentru cel mai bun actor;
- 14 –
Festivalul Internaţional de Teatru Atelier Baia Mare-au fost
prezentate toate producţiile Teatrului.
5. Colaborarea cu
instituţiile/organizaţiile
culturale care se adresează
aceleiaşi comunităţi
-Teatrul Municipal Baia Mare-Liga pentru Teatru
reprezentată de preşedintele acesteia, dl. Radu Macrinici;
-Teatrul Municipal Baia Mare-Compania Lendvay Marton-
trupă de actori amatori în limba maghiară ,colaborare
realizată în vederea prezentării spectacolelor de revistă sau
teatru pentru publicul de etnie maghiară, dar şi pentru
publicul român;
-Teatrul Municipal Baia Mare-Ansamblul de Cântece şi
Dansuri Transilvania-parteneriat prin care se asigură
Ansamblului posibilitatea derulării unor spectacole
specifice pe scena Teatrului ;
-Teatrul Municipal Baia Mare-Asociaţia profesorilor de
limba franceză-colaborare prin care Teatrul susţine,
încurajează şi asigură derularea anuală a Festivalului
Internaţional de Muzică Francofonă;
-Teatrul Municipal Baia Mare-Şcoala Populară de Artă,
colaborare iniţiată în vederea derulării unor spectacole sau
activităţi specifice Şcolii Populare de Artă Baia Mare;
-Teatrul Municipal Baia Mare-Fundaţia Avram Iancu;
-Teatrul Municipal Baia Mare-Clubul Rotary Baia Mare în
vederea realizării unor momente artistice remarcabile;
-Teatrul Municipal Baia Mare-Palatul Copiilor Baia Mare
în vederea susţinerii artistice a copiilor şi tinerilor prin
găzduirea spectacolelor de dans şi muzică realizate de către
aceştia, a spectacolelor de teatru şcolar, a Festivalului
Ursuleţul de Aur sau Ursuleţul TOP-TOP 2010;
-Parteneriate cu Televiziunea română şi TVR Cultural, care
a condus la prezentarea pe aceste posturi a unor spectacole
de succes(Faust, Caligula, Portugalia);
-Parteneriate permanente cu unităţi de învăţământ, librării,
Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu, Universitatea de Nord,
unităţi sanitare, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport,
Asociaţia Esperando, Asociaţia Nevăzătorilor, etc.
-În vederea derulării anuale şi în bune condiţii a
Festivalului Internaţional de Teatru Atelier, au fost depuse
proiecte de finanţare, pe plan local, la Comisia de Cultură a
Consiliului Judeţean Maramureş (finalizate cu succes în
2007 şi 2010), la Ministerul Culturii(au fost aprobate
fonduri anual), la Uniter(au fost allocate anual);
-Parteneriatul cu Uniunea Artiştilor Plastici Maramureş a
condus la oferirea de către artiştii plastici importanţi a unor
premii în opera de artă teatrelor,actorilor şi creatorilor
premiaţi la festival;
-Teatrul Municipal Baia Mare are o bună relaţie de
colaborare cu teatre din ţară, precum cele din:Satu Mare,
Piatra Neamţ, Brăila, Oradea, Arad, Bistriţa, Teatrul de
- 15 –
Copii Ion Creangă din Bucureşti(participări eciproce la
festivalurile organizate);
-Există un parteneriat cu Televiziunea Română, TVR
Cultural (parteneriat constant al festivalului şi difuzor al
unor spectacole realizate de Teatrul Municipal Baia Mare);
-Teatrul Municipal-Asociaţia Prietenii spitalului-crearea
unui spectacol caritabil pentru susţinerea secţiei de
chirurgie pediatrică a Spitalului Judeţean de Urgenţă
“Dr.C.Opriş”.
6. Nivelul de
ocupare a
posturilor
raportat
la numărul
de salariaţi
Număr posturi
stat de funcţii
98,5
98,5
77,5
Număr posturi
ocupate
82,5
75
67
7. Eficienţa financiară raportată
la bugetul anual al instituţiei
Venituri proprii
estimate:
400 (mii lei);
Venituri proprii
realizate:
140,16 (mii lei);
Venituri proprii
estimate:
149 (mii lei);
Venituri proprii
realizate:
232,91 (mii lei);
Venituri proprii
estimate:
103 (mii lei);
Venituri proprii
realizate:
184,25 (mii lei).
III. 4. Bugetul
În perioada 2009-2011:
a)-au fost prevăzuţi şi realizaţi indicatorii economici din tabelul de mai jos:
Nr.
crt. Categorii
2009 2010 2011
Prevăzut
mii lei
Realizat
mii lei
Prevăzut
mii lei
Realizat
mii lei
Prevăzut
mii lei
Realizat
mii lei
1. Venituri totale, din care:
Venituri proprii
Subvenţii
3180
400
2780
2734
113
2621
2436
149
2287
2290
145
2145,36
2089
103
1986
1958
127
1830,73
2. TOTAL CHELTUIELI 3180 2733,92 2436 2290,38 2089 1958,30
3. Cheltuieli de întreţinere,
din care: cheltuieli de
capital, investiţii
3180 2733 2436 2290,38 2089 1958,30
276 275,08 102 98,36 7 6,96
4. Cheltuieli de personal 2006 1805,74 1555 1489,75 1196 1187,67
5. Cheltuieli pe beneficiar,
din care:
-din subvenţie
-din venituri proprii
3180 2733,92 2436 2290,38 2089 1958,30
2780 2621 2287 2145,36 1986 183073
400 121,92 149 145,02 103 127,57
6. Bunuri şi servicii 898 653,10 779 702,26 886 763,68
- 16 –
b) gradul de acoperire din surse şi/sau din venituri proprii a cheltuielilor
instituţiei (venituri proprii/cheltuieli totale*100):
2009 2010 2011
4,45%
5,95%
6,51%
c)venituri proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe
categorii de bilete/tarife practicate:preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet onorific,
abonamente, cu menţionarea celorlalte facilităţi practicate
Venituri proprii din vânzarea biletelor Valoare (lei)
2009
Preţ bilet redus(3 lei) 3.426
Preţ bilet redus(5 lei) 28.160
Preţ bilet întreg(7 lei) 1.043
Preţ bilet întreg(10 lei) 34.830
Preţ bilet întreg(10 lei) 1965
TOTAL 69.424
2010
Preţ bilet(2,86 lei) 4564,56
Preţ bilet (3 lei) 555
Preţ bilet(4,76 lei) 9296,28
Preţ bilet (5 lei) 220
Preţ bilet(6,67 lei) 20243,45
Preţ bilet (7,62 lei) 1524
Preţ bilet (9,52 lei) 12042,8
Preţ bilet (14,29 lei) 2486,46
Preţ bilet (150 lei) 705
TOTAL 51637,55
2011
Preţ bilet (4,76 lei) 21934,08
Preţ bilet (6,67 lei) 10665,33
Preţ bilet (7,67 lei) 2613,66
Preţ bilet (9,52 lei) 6844,88
Preţ bilet (14,29 lei) 5144,4
Preţ bilet (11,43 lei) 4983,48
TOTAL 52185
d) gradul de creştere a surselor atrase şi/sau venituri proprii în totalul
veniturilor (venituri proprii/venituri totale*100):
- 17 –
2009 2010 2011
4,41%
6,09%
6,33%
e)ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor (cheltuieli de
personal/cheltuieli totale*100):
2009 2010 2011
66% 65% 60
f)ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total (cheltuieli de
capital/cheltuieli totale*100):
2009 2010 2011
10,06%
4,29%
0,35%
g)gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (cheltuieli de
personal/subvenţie*100):
2009 2010 2011
68,89%
69,44%
64,87
h)ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele
decât contractele de muncă(drepturi de autor, drepturi conexe, contracte, convenţii
civile):
2009 2010 2011
7,36%
10,53
13,87
i)cheltuieli pe beneficiar:
2009 2010 2011
Cheltuieli totale (mii
lei), din care: 256,47 237,53 180,73
Din subvenţii 246,21 223,28 168,08
Din venituri proprii 10,26 14,25 12,65
Notă:
1. Datele de la lit. a), b), d), e), f) au fost obţinute de la Compartimentul
Financiar, din cadrul Primăriei Municipiului Baia Mare, însemnând date din execuţia
bugetară.
2. Datele de la lit. c), g), h), i) au fost obţinute de la Compartimentul Financiar
din cadrul Teatrului Municipal Baia Mare.
- 18 –
III. 5. Programele
Teatrul Municipal Baia Mare a lansat în stagiunea 2010-2011 un număr de 4
programe(scurtă descriere):
Premiere
1. Programul Teatrul Clasic
“Şi mâine e o zi” de Franz Xaver Kroety(regia Anton Tauf)
Descriere:Spectacolul prezintă povestea emoţionantă a unei femei în vârstă care, deşi
aflată în putere, este trimisă la azilul de bâtrâni de către copii ei.Ea îşi strânge lucrurile dragi
din casă, deşi ştie, că, în cele din urmă , va pleca acolo, doar cu hainele de pe ea.Textul cinic
al autorului german îi prilejuieşte actriţei Aurora Prodan un recital actoricesc de excepţie, în
care emoţia, tragismul, dar şi umorul personajului pregătit să înceapă o nouă viaţă, se îmbină
organic într-o poveste emoţionantă.
2. Programul Teatru Contemporan
„Bine, mamă, da’ ăştia povestesc în actu’ doi ce se-ntâmplă-n actu’ntâi”, de
Matei Vişniec (regia Szabo K. Istvan)
Descriere: Piesa reprezintă o parodie la adresa teatrului, a regizorului care poate
renunţa la unele personaje, poate compune personaje noi, poate înlocui orice replică şi poate
renunţa la orice replică, poate modifica orice, oricât, oricum în afară de titlul piesei. Regăsim
aproape toate personajele lui Vişniec, într-o profesiune de credinţă, o artă poetică aproape.
3. Programul Spectacole pentru Copii şi Tineret
“O dulce aventură”(regia Traian Savinescu)
Descriere: Spectacolul prezintă virtuţile terapeutice ale jocului şi ale teatrului. Tânăra
Alis şi-a pierdut vocea şi toate încercările de a o face să-şi revină s-au soldat cu eşecuri. Ceea
ce o salvează este tocmai intrarea în poveste, alături de animalele pădurii, care o ajută să
depăşească acest impas
„A fost odată ca niciodată în America”(regia Dan Ţopa)
Descriere:Este o poveste clasică, cu un iepuraş, ce pune mâna pe putere înainte de a
şti ce să facă cu ea. El fură puşca unui vânător şi se mută în viziunea vulpii, pe care o
ameninţă cu puşca, fără să ştie să tragă cu ea. Iepurii mai bătrâni intervin şi salvează situaţia.
Morala acestei poveşti ne arată “că trebuie să ascultăm de cei mai în vârstă şi să îi preţuim,
pentru că sfaturile lor sunt cele mai bune”, a explicat regizorul Dan Ţopa.
4. Programul Tineri regizori
“Butoiul cu praf şi pulbere după piesa lui Dejan Dukovski
(regia şi adaptarea în grai maramureşean: Marcel Ţop)
Descriere:Spectacolul se prezintă ca o poveste tragi-comică despre oamenii de astăzi
ai Maramureşului, cel mai nedomesticit ţinut românesc, un loc unde ţăranii au construit un
cimitir vesel în care până şi moartea are mormântul ei, un loc în care se trăieşte total, se
- 19 –
iubeşte intens, un loc unde se face cea mai tare băutură şi unde muzica îi însoţeşte pe oameni
de la leagăn şi până la mormânt. Un spectacol tulburător, o adevărată epopee a dragostei şi
morţii, completată cu muzica interpretată live de rapsodul popular Marinel Petreuş.
În afară de premierele prezentate mai sus în stagiunea 2010-2011 pe scena Teatrului
Municipal Baia Mare s-a jucat un număr de 54 de spectacole.
În luna decembrie 2011, au început repetiţiile la spectacolul gen „one-women-show“
“Călătorie la capătul unei duminici”, în regia lui Ovidiu Caiţa; textul aparţine dramaturgului
german Frank Kroetz, actriţa este Gabi Del Pupo.
III.6. Situaţia programelor derulate
La data de 01.12.2011, în Teatrul Municipal Baia Mare se prezintă următoarea
situaţie a programelor, conform tabelului (orientativ)de mai jos:
Nr.
crt.
Denumirea
programului
Costuri
prevăzute
pe proiect
2010-2011
Costuri
realizate
pe proiect
pentru
2010-2011
Raportarea costurilor proiectelor
realizate la limitele valorice ale
investiţiei în proiecte din perioada
2010-2011
Mici(între
10 şi 30)
Medii(între
30 şi 50)
Mari(între
50 şi 100)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
1. Programul spectacole
pentru copii şi tineret
35.000
55.000
29.357
55.568
83.87%
101,03%% -“O dulce aventură”;
-„A fost odată ca
niciodată în America’
2. Teatrul contemporan
-“Bine, mamă da’ ăştia
povestesc în actu’ doi ce
se-ntâmplă-n actu’ntâi”;
60.000 61.772 102,95%
3. Teatrul clasic
-“Şi mâine e o zi”; 18.000 18.868 104,82%
4. Tineri regizori
-„Butoiul cu praf de
pulbere”
60.000 71.020 118,36%
În privinţa serviciilor culturale oferite de Teatrul Municipal Baia Mare pe anul 2011,
în cadrul programelor proprii, rezultate din misiunea acesteia, altele decât cele din programul
minimal, amintim:
Festivalul Internaţional de Teatru Atelier
Festivalul reprezintă o manifestare teatrală neconvenţională, montări gen experiment,
structurate pe formule tematice diverse: teatru-dans, teatru gestual, pantomimă, teatru poetic,
meta teatru, teatru în spaţii neconvenţionale, teatru instrumental, teatru cu obiecte etc.
Festivalul Internaţional de Teatru Atelier se individualizează faţă de celelalte
festivaluri prin faptul că selecţia spectacolelor participante se face pe baza unor criterii
programatic instituite: nonconformism, modernitate, deschiderea spre varii forme
spectacologice.
- 20 –
Festivalul Internaţional al Muzicii Francofone
Teatrul Municipal susţine, încurajează şi asigură derularea anuală a Festivalului
Internaţional de Muzică Francofonă, un festival de prestigiu care oferă şansa copiilor de a se
afirma prin talentul de a cânta în limba franceză.
Festivalul Naţional al Artiştilor Nevăzători
Festivalul a fost organizat de Asociaţia Nevăzătorilor Maramureş, având ca şi
parteneri: Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Local Baia Mare şi Teatrul Municipal
Baia Mare. Teatrul a găzduit acest festival şi a oferit suport logistic, actori prezentatori, timpi
de repetiţii pentru formaţiile invitate din întreaga ţară.
Zilele Filmului Românesc-Caravana TIFF
Teatrul a fost pentru prima dată , în acest an, gazda Zilelor Filmului Românesc,
eveniment organizat de VOODOO-Films, Image Factory şi Primăria Baia Mare. Au fost
prezentate 6 producţii româneşti: “Poliţist adjectiv”, “Bună, ce faci?”, “Nuntă în Basarabia”,
“Periferic”, “Francesca”, s-au bucurat de mare success
B) Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei
Prin Hotărârea Consiliului Local nr 2/2012 a fost aprobată fuziunea prin absorbţie a
Teatrului de Păpuşi de către Teatrul Municipal Baia Mare, cu următoarele menţiuni:
-Structura artistică a Teatrului de Păpuşi de păpuşi trece ca secţie a Teatrului
Municipal;
-Directorul Teatrului de Păpuşi trece în funcţia de director adjunct al Teatrului
Municipal;
-Personalul financiar-contabil şi de resurse umane din cadrul Teatrului de Păpuşi trec
în structurile corespunzătoare ale Teatrului Municipal;
-Patrimoniul Teatrului de Păpuşi va fi predat Teatrului Municipal Baia Mare, ca efect
al fuziunii, pe baza de protocol încheiat în condiţiile legii.
Prin fuziunea celor două instituţii de spectacole, Teatrul Municipal Baia Mare şi-a
modificat structura, obiectivele şi misiunea.
Ca urmare a modificărilor intervenite în structura Teatrului Municipal Baia Mare,
Regulamentul de organizare şi funcţionare nu a fost actualizat, elaborarea acestuia fiind
sarcina prioritară a viitorului manager.
Anexăm prezentului caiet de obiective Regulamentul de organizare şi funcţionare,
aprobat prin H.C.L nr.411/2009.
IV. SARCINI ŞI OBIECTIVE PENTRU MANAGEMENT
IV.1. Sarcini
Pentru perioada de 3 ani începând cu luna aprilie 2012, viitorul manager va avea
următoarele sarcini.
Realizarea programului minimal şi diversificarea ofertei de servicii culturale;
Structurarea şi planificarea clară a întregii activităţi de programe şi proiecte;
Dezvoltarea şi promovarea teatrului de copii;
Relansarea teatrului de revistă;
- 21 –
Refacerea Regulamentului de organizare şi funcţionare precum şi a
Regulamentului de ordine interioară;
Elaborarea unei strategii privind eficientizarea utilizării resurselor umane şi
materiale;
Formarea personalului şi actualizarea fişelor de post;
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor cu instituţii, organisme de profil din
ţară şi străinătate;
Reevaluarea spaţiilor destinate beneficiarilor şi utilizarea eficientă a acestora;
Atragerea unor noi surse de venituri proprii;
Dezvoltarea activităţii de promovare a activităţii teatrului.
-îndeplinirea tuturor obligaţiilor care derivă din aprobarea proiectului de management
şi în conformitate cu ordinele/dispoziţiile/hotărârile ordonatorului principal de credite al, al
Consiliului Local Baia Mare, respectiv cele prevăzute în legislaţia în vigoare şi în
reglementările care privesc funcţionarea instituţiei;
-transmiterea către Consiliul Local Baia Mare, conform dispoziţiilor Ordonanţei de
Urgenţă nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor de cultură, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 269/2009 denumită în continuare ordonanţă de urgenţă, a
rapoartelor de activitate şi a tuturor comunicărilor necesare.
IV.2.Obiective
Pentru perioada de 3 ani începând cu luna aprilie 2012, managementul va avea ca
obiectiv principal dezvoltarea Teatrului Municipal Baia Mare, urmărind
a)-managementul resurselor umane;
(i) în privinţa conducerii:
Redefinirea atribuţiilor personalului de conducere, aflat în subordinea
managerului;
Actualizarea fişelor de post pentru personalul de conducere;
Participarea la cursuri de management şi obţinerea certificării pentru diverse
competenţe individuale, necesare în domeniul managerial al instituţiilor
publice de cultură;
(ii) în privinţa personalului:
Reactualizarea fişelor de post pentru personalul de execuţie;
Folosirea eficientă a personalului tehnic, administrativ, de producţie;
Sprijinirea formării profesionale continue, prin participarea personalului de
execuţie la cursuri de formare şi workshop-uri;
b)-managementul economico-financiar;
(i)în privinţa bugetului de venituri;
O bună gestionare a veniturilor proprii şi a subvenţiei;
Creşterea veniturilor proprii;
Atragerea de surse financiare din sponsorizări, donaţii, accesare fonduri;
Elaborarea unei strategii privind politica de preţ a biletelor, diferenţiată pe
categorii de public;
(ii) în privinţa bugetului de cheltuieli;
Folosirea eficientă a subvenţiei în vederea realizării sarcinilor şi obiectivelor
specifice;
- 22 –
Selectarea priorităţilor în ceea ce priveşte cheltuielile instituţiei şi coroborarea
cu sursele disponibile;
(c)-managementul administrativ
(i) modificarea şi completarea Regulamentului de organizare intern;
(ii)reglementări prin acte normative:adaptabilitate la modificările actelor
normative care vor fi elaborate şi aprobate la nivel naţional şi local;
(d) managementul de proiect: atingerea obiectivelor propuse în proiectul de
management în direcţia dezvoltării echilibrate a instituţiei.
V. PERIOADA PENTRU CARE SE ÎNTOCMEŞTE PROIECTUL
DE MANAGEMENT
Proiectul întocmit de către candidat (autor responsabil), în baza legii române, cu
respectarea prevederilor din actele normative indicate în bibliografie şi trebuie să conţină
punctul de vedere al candidatului asupra dezvoltării şi evoluţiei Teatrului Municipal Baia
Mare, în perioada de 3 ani începând cu luna aprilie 2012. În întocmirea proiectului se cere
utilizarea termenilor în înţelesul definiţiilor prevăzute la art.2 din Ordonanţa de Urgenţă nr.
189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură.
În evaluarea proiectului de management se va urmări modul în care oferta
candidatului răspunde la obiectivele şi sarcinile formulate în baza prevederilor art. 12,
alin.(1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 189/2008, având în vedere următoarele prevederi, care
reprezintă totodată şi criteriile generale de analiză şi notare a proiectelor de management:
a)-analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi
propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent;
b)-analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea
acesteia;
c)-analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare,
după caz;
d)-analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei;
e)-strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a
instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV;
f)-previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea
resurselor financiare necesar a fi alocate de către autoritate
Proiectul, structurat, obligatoriu, pe modelul de mai jos, trebuie să conţină soluţii
manageriale concrete, în vederea funcţionării şi dezvoltării instituţiei, pe baza sarcinilor şi
obiectivelor.
VI. STRUCTURA PROIECTULUI DE MANAGEMENT
A) Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi
propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent:
1. instituţii/organizaţii²º care se adresează aceleiaşi comunităţi;
2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/ internaţionale²¹
3. cunoaşterea²² activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiară a acestora
- 23 –
4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţii de PR/de strategii
media
5. reflectarea instituţiei în presa de specialitate²³
6. profilul/portretul beneficiarului actual:
7. -analiza datelor obţinute
8. -estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari24
9. beneficiarul –ţintă al activităţilor instituţiei25
:
10. -pe termen scurt
11. -pe termen lung
12. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari(tipul
informaţiilor:studii, cercetări, alte surse de informare);
13. utilizarea spaţiilor instituţiei;
14. propuneri de îmbunătăţire ale spaţiilor:modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după
caz.
B) Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind
îmbunătăţirea acesteia:
1. analiza programelor/proiectelor instituţiei;
2. analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc.(în ţară, la nivel
naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state);
3. analiza misiunii actuale a instituţiei:ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută,
factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarului etc.;
4. concluzii:
5. -reformularea mesajului, după caz;
6. descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii.
C) Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau
reorganizare, după caz:
1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente;
2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative
incidente;
3. funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor:analiza activităţii consiliilor de
conducere26
, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a
limitelor de competenţă în cadrul conducerii instituţiei;
4. analiza nivelului de perfecţionare27
a personalului angajat-propuneri privind cursuri
de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului
D) Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei
1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii
solicitate/obţinute de la instituţiei:
-bugetul de venituri(subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii
-bugetul de cheltuieli(personal:contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în
baza legilor speciale;bunuri şi servicii, cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere,
cheltuieli pentru reparaţii capitale)
- 24 –
2. analiza comparativă28
a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în
perioada/perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu
informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:
Nr.
crt. Programul
Tipul
proiectului
Denumirea
proiectului29
Devizul
estimat
Devizul
realizat
Observaţii
Comentarii
Concluzii
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
Proiecte
mici
Proiecte
medii
Proiecte
mari
Total Total Total Total
3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei:
-analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe
categorii de bilete/tarife practicate:preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet
onorific, abonamente, cu menţionarea celorlalte facilităţi practicate;
-analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei;
-analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor
cu alte autorităţi publice locale;
4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor;
5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;
6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;
7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie;
-ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât
contractele de muncă(drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile);
8. cheltuieli pe beneficiar, din care:
-din subvenţie;
-din venituri proprii;
E) Strategia, programul şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii
specifice a instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct IV.
1. prezentarea strategiei culturale(artistice, după caz) pentru întreaga perioadă de
management
2. programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu denumirea şi, după
caz, descrierea30
fiecărui program, a scopului şi ţintei acestuia, exemplificări;
3. proiecte propuse31
în cadrul programelor
4. alte evenimente, activităţi32
specifice instituţiei, planificate pentru perioada de
management
- 25 –
F) Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituiei, cu menţionarea
resurselor financiare necesar a fi alocate de către autoritate:
1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 3 ani,
(perioada proiectului de management)corelată cu resursele financiare necesar a fi
alocate din subvenţia/alocaţia acordată instituţiei de către Consiliul Local Baia Mare.
-previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei;
-previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu
menţionarea surselor vizate;
2. previzionarea evoluţiei costurilor, cuprinsă în anexa nr.2, aferente proiectelor, (din
programele propuse) prin realizarea unei proiecţii financiare privind investiţiile
preconizate în proiecte, cuprinsă în anexa 3, pentru întreaga perioadă de
management33
;
3. proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe
categorii de bilete/tarife practicate, cuprinsă în anexa nr. 4
VII. ALTE PRECIZĂRI
Candidaţii, pe baza unei cereri motivate, pot solicita de la Teatrul Municipal Baia
Mare informaţii suplimentare, necesare elaborării proiectelor de management (telefon
0262211124). Relaţii suplimentare privind întocmirea proiectului de management se pot
obţine de la Serviciul Resurse Umane din cadrul Primăriei Municipiului Baia Mare, Telefon
0262211001, interior 195.
Sub sancţiunea eliminării din concurs, proiectele de management vor fi
elaborate de către candidaţi, fără a fi personalizate, fără a avea semnături şi fără a
conţine indicii privind identitatea autorului.
VIII. Anexele 1-4 fac parte integrantă din prezentul caiet de
obiective. _______
20Prezentare succintă.
21Lista programelor/proiectelor şi o scurtă descriere a lor
22Lista acestor acţiuni
23Nu se vor ataşa comunicate de presă, ştiri sau anunţuri, ci doar articole(cronici, recenzii, reportaje,
anchete etc.) 24
Comparativ cu ultimul raport 25
Cele destinate publicului: de primire, de prezentare, de producţie, administrative, alte spaţii folosite de
instituţie 27
Lista cuprinzând propuneri pe funcţii de execuţie şi/sau de conducere, cu menţionarea duratei şi tipului
cursului de perfecţionare/formare profesională 28
Tabelul trebuie să ofere o imagine a investiţiilor făcute în proiect(mici/medii/mari).În cazul mai multor
proiecte de acelaşi tip, se recomandă şi menţionarea separată în coloanele(5) şi (6), a investiţiei planificate
şi realizate pe fiecare proiect. 29
În funcţie de specificul fiecărei instituţii, coloana(4) “Denumirea proiectului”va conţine, după caz, titlul
producţiei artistice(spectacolelor, concertelor, altor reprezentaţii), expoziţiilor, cercetărilor, activităţilor
specifice din biblioteci)restaurare, lectură publică, împrumut) etc. 30
Pentru o mai bună înţelegere, autoritatea poate recomanda prin intermediul caietului de obiective ca
fiecare program să poarte elemente de identificare distinctă(denumire), să aibă o descriere clară,
inteligibilă, scop şi public ţintă definit/identificabil 31
În funcţie de specificul fiecărei instituţii, la acest punct(e.3)la formularea solicitării privind prezentarea
proiectelor, autoritatea va avea în vedere următoarele:
- 26 –
-în cazul instituţiilor de spectacole sau concerte etc., se vor solicita detalii concrete(autor, titlul, creatori
etc.), privind proiectele/produc’iile artistice)spectacole, concerte)pentru cel mult un an 32
Programe, după caz, proiecte, acţiuni, evenimente etc. ocazionale, care prin natura lor nu fac parte din
activitatea curentă a instituţiei, dar prin care managerul apreciază că va putea facilita realizarea sarcinilor şi
obiectivelor manageriale 33
Din perspectiva autorităţii, previzionarea cheltuielilor aferente programelor/proiectelor reprezintă o
informaţie extrem de utilă care va sta la baza negocierii clauzelor contractului de management şi a
programului minimal anual
ANEXA Nr. 1
Regulamentul de Organizare şi funcţionare a Teatrului Municipal Baia Mare
ANEXA Nr. 2
Tabelul valori de referinţă34
ale costurilor aferente investiţiei
Categorii de investiţii în
proiecte35
Limite valorice ale investiţiei
în proiecte din perioada
precedentă36
(de la….la)
Limite valorice ale investiţiei
în proiecte din proiecte37
pentru perioada de
management(de la….la)
(1) (2) (3)
mici (de la…lei până la…lei) (de la…lei până la…lei)
medii (de la…lei până la…lei) (de la…lei până la…lei)
mari (de la…lei până la…lei) (de la…lei până la…lei)
_________
34Valorile de referinţă pentru proiectele realizabile pe durata managementului urmează să fie propuse
de către candidat în urma analizei datelor din subcap.III.5 şi III.6 din caietul de obiective (după caz, completate
cu informaţii solicitate de la instituţie).Limitele valorice astfel rezultate urmează a constitui: 1. elementul de
calcul pentru proiecţia financiară; şi 2. limite superioare de cheltuieli pentru management, a căror depăşire
atrage răspunderea managerului.
35
Împărţirea pe trei categorii de referinţă(mici, medii, mari)permite previzionarea pentru întreaga
perioadă de management a costurilor legate de proiecte
36
În lipsa altor informaţii, pot fi utilizate datele din subcap.III.5 şi III.6 din caietul de obiective(după
caz, completate cu informaţii solicitate de la instituţie)
37
Stabilirea limitelor valorice maxime ale investi’iei ]n proiect reprezintă dimensionarea financiară a
proiectului ca unitate de referinţă pentru un interval de timp prestabilit(perioada de management)
ANEXA Nr. 3
Tabelul investiţiilor în programe38
Nr.
crt.
Programe
/ Surse de
finanţare
Categorii
de
investiţii39
în proiecte
Nr de
proiecte în
primul an în
primul an
(anul…)
Investiţie40
î
n proiecte în
primul
an(anul….)
Nr. de
proiecte în
anul “x”41
Investiţie
în proiecte
în anul
“x”
Total42
investiţie
în program
Primul
an
Anul
“x”
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
1. Programul
a)43
(mici)…le
i
(medii)…l
ei
- 27 –
(mari)…le
i
2. TOTAL44
,
din care
-
Total nr.
proiecte în
primul an
Total
investiţie în
proiecte în
primul an
(lei), din
care:
Total nr.
proiecte în
anul “x”
Total
investiţie
în proiecte
în anul
“x”(lei),
din care:
_
_
3. Surse
atrase45 - - - - -
4. Bugetul
autorităţii4
6 - - - - -
_________
38
Tabelul devine cel mai important document al managementului, reprezentând baza de negociere a
contractului de management în privinţa cheltuielilor materiale aferente programelor propuse, pentru întreaga
perioadă a managementului.
39
Investiţiile în proiecte urmează a se încadra în limitele(mici, medii, mari)propuse de candidat ]n
tabelul valorilor de referinţă (anexa nr.2).
40
Candidatul trebuie să precizeze valoarea cumulată a investiţiei, în raport cu numărul de proiecte, din
respectiva subcategorie. 41
Anul “x” reprezintă al doilea, al treilea, după caz, al patrulea şi/sau al cincilea an de management, în
funcţie de perioada de management stabilită de autoritate. Coloanele (5) şi (6) se vor multiplica ]n func’ie de
numărul de ani pentru care se întocmeşte proiectul de management. În coloana (5), candidatul trebuie să
precizeze câte proiecte aferente unei categorii doreşte să realizeze în fiecare an al managementului, iar la
coloana (6), valoarea estimată a investiţiei în realizarea proiectului
42
Se calculează valoarea totală pe programe, pentru întreaga perioadă de management. Coloanele (7) şi
(8) se vor multiplica în funcţie de numărul de ani pentru care este întocmit proiectul de management.
43
Rândul 1 se va multiplica în funcţie de numărul programelor. Este necesară menţionarea denumirii
programului, conform descrierii făcute la pct. e 3. al proiectului de management.
44
Se calculează totalul pe coloanele (3), (4), (5) şi (6).
45
Rândul 3 reprezintă asumarea de către manager a atragerii de fonduri/producerii de venituri proprii.
Se completează cu estimările candidatului ca scop realizabil autopropus privind atragerea de fonduri din alte
surse decât bugetul solicitat din partea autorităţii şi urmează a dobândi importanţa sporită cu ocazia evaluărilor
anuale ale activităţii manageriale.
46
Finanţarea care se solicită a fi asigurată din subvenţia, după caz, alocaţia bugetară acordată instituţiei
de către autoritate.
ANEXA Nr. 4:Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază,
specifică instituţiei, pe categorii de bilete/tarife practicate
Perioada Nr. de
proiecte47
proprii
Nr. de
beneficiari48 Nr. de bilete
49 Venituri
propuse
(mii lei)
(1) (2) (3) (4) (5)
Anul de referinţă50
Primul an
Anul x
TOTAL51
________
- 28 –
47
Numărul de proiecte proprii propuse (în funcţie de specificul instituţiei), fără a fi
cuprinse proiecte găzduite, evenimente ocazionale etc.
48
Beneficiarul specific instituţiei: vizitatori, cititori, spectatori etc., după caz. Coloana
(3) va conţine estimarea privind numărul beneficiarilor, inclusiv cei care accesează gratuit
sau cu bilete onorifice/invitaţii.
49
Coloana (4) va conţine estimările privind biletele de intrare, evidenţiate în
contabilitate, pentru care se înregistrează contravaloarea în bani, indiferent de valoarea sau de
tipul lor(billet cu preţ întreg/redus, profesional, cu excepţia biletului onorific cu valoarea 0
lei).
50
Rândul “Anul de referinţă” va cuprinde informaţiile aferente, oferite de autoritate în
caietul de obiective, completate, după caz, cu informaţii solicitate de la instituţie.
51
Cifrele reprezintă scopul realizabil în privinţa veniturilor proprii realizate din
activitatea de bază.
Notă:
Trimiterile 19 – 51 corespund celor din caietul -model cadru- de obiective pentru
concursul de proiecte de management aprobat prin H.G.R. nr. 1301/2009
