Cadrul Legislativ Normativ Si Studiu de Caz Privind Activitatile Agricole

CADRUL LEGISLATIV NORMATIV SI STUDII DE CAZ PRIVIND ACTIVITATILE AGRICOLE

STAGIU EC ANUL I SEMESTRUL II

CADRUL LEGISLATIV NORMATIV SI STUDII DE CAZ PRIVIND ACTIVITATILE AGRICOLE

Contents

3Introducere

3Tipurile de societati agricole care se pot constitui conform prevederilorLegii nr. 36/1991

4Constituirea societatilor agricole

6Reglementari contabile privind activitatile agricole. Studii de caz

7IAS 41- Agricultura

8Interpretari privind definitiile generale si conexe

9Recunoastere si evaluare. Castiguri si pierderi.Tratamente contabile

19Tratamente privind politicile contabile complexe.Incetarea aplicarii IAS 41.

19Politici contabile prevazute de OMFP 3055/2009

19Aspecte fiscale: impunerea veniturilor din activitati agricole. Studii de caz

25Bibliografie:

IntroducereAgricultura este un sector important al economiei globale. Cu toate acestea, multa vreme contabilitatea in domeniul agriculturii nu a reprezentat o prioritate pentru cercetatori si pentru normalizatori.Diversitatea si sezonalitatea activitatilor desfasurate de entitatile agricoleridica o serie de probleme, precum alegerea formei juridice potrivite, organizareaactivitatilor conform cadrului legal, alegerea formei de contabilitate si adaptareaei la particularitatile domeniului, definirea politicilor contabile pornind de la reglementarile aplicabile, fundamentarea metodelor de calculatie a costurilor, deciziile de gestiune a afacerii, identificarea incidentelor fiscale, gestiunea fiscala etc.

Tipurile de societati agricole care se pot constitui conform prevederilorLegii nr. 36/1991Proprietarii de terenuri agricole care beneficiaza de prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum si alti proprietari de terenuri agricole pot sa-si exploateze pamantul individual sau in forme de asociere. Formele de asociere simpla sunt asocierile intre doua sau mai multe familii in baza unui contract de societate, avand ca scop exploatarea terenurilor agricole, cresterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, conditionarea, prelucrarea si vanzarea produselor, prestarea unor servicii, precum si alte activitati. Aceste asocieri se pot constitui prin intelegere verbala sau scrisa, fara alta formalitate juridica, cei in cauza stabilindu-si singuri obiectul activitatii si conditiile in care inteleg sa-si desfasoare activitatea. Formele de asociere prevazute mai sus nu au personalitate juridica.In cazul in care asociatii doresc, pot incheia contracte de societate .Proprietarii de terenuri agricole pot constitui si societati comerciale in conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.

In cazul in care proprietarii terenurilor agricole nu doresc sa le exploateze individual si nici in forma de asociere prevazuta mai sus, ei se pot constitui in societati agricole, cu personalitate juidica, in conditiile prevazute de titlul II al Legii 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura. Societatea agricola este o societate de tip privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si variabil de asociati, avind ca obiect exploatarea agricola a pamintului, uneltelor, animalelor si altor mijloace aduse in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol. Exploatarea agricola poate consta din: organizarea si efectuarea de lucrari agricole si imbunatatiri funciare, utilizarea de masini si instalatii, aprovizionarea, prelucrarea si valorificarea produselor agricole si neagricole si alte asemenea activitati. Societatea agricola nu are caracter comercial. Intr-o localitate pot lua nastere, dupa caz, una sau mai multe societati agricole.

Conform Legii 36/1991 uneltele agricole si alte utilaje, mijloacele materiale si banesti, precum si animalele pot fi aduse in societate, in proprietatea sau numai in folosinta acesteia, dupa caz. Terenurile agricole se aduc numai in folosinta societatii, asociatii pastrindu-si dreptul de proprietate asupra acestora. La intrarea in societatea agricola, bunurile mobile si imobile, precum si animalele se vor evalua pentru a se determina partile sociale subscrise de fiecare membru asociat.

Obligatiile societatii agricole sint garantate cu patrimoniul social, asociatii fiind raspunzatori numai cu partile lor sociale.

Prin statut se vor determina conditiile pentru admiterea asociatilor in societate, numarul minim de asociati care nu poate fi mai mic de 10, capitalul social format din parti sociale de egala valoare, a caror marime nu poate fi mai mica de 10.000 lei fiecare, numarul de parti sociale pe care il poate avea un asociat, modul de evaluare a partilor sociale in cazul aportului in natura, inclusiv a folosintei pamintului. Constituirea societatilor agricoleSocietatile agricole se constituie prin act scris autentificat de notariatul de stat si statut. Actul de constituire va fi semnat de membrii fondatori, iar semnaturile acestora si imputernicirile vor fi legalizate de primarie. Acesta impreuna cu statutul vor fi prezentate notariatului de stat de catre imputernicitii membrilor fondatori ai societatii.Actul de constituire va cuprinde obligatoriu: a) denumirea - firma societatii; b) obiectul activitatii; c) numele, prenumele si domiciliul asociatilor; valoarea partilor subscrise si varsate de fiecare; d) felul raspunderii; e) numele si prenumele administratorilor si cenzorilor desemnati; f) numele si prenumele persoanelor care au semnatura legala; g) numele si prenumele persoanelor asociate, imputernicite cu indeplinirea formalitatilor de constituire.

Statutul va cuprinde urmatoarele: a) denumirea - firma societatii; b) obiectul de activitate - enumerarea activitatilor ce constituie obiectul societatii si delimitarea teritoriala; c) durata societatii; d) sediul societatii; e) prevederi referitoare la constituirea, majorarea sau diminuarea capitalului social; f) modul de varsare a partilor sociale subscrise si de restituire a lor; g) modul de admitere, retragere sau excludere a asociatilor; h) regulile privind desemnarea, componenta si functionarea consiliului de administratie, a comisiei de cenzori, a comitetului de directie, daca este cazul, competentele, indatoririle si responsabilitatile acestor organe; i) modul de convocare a adunarii generale, modul de deliberare, conditiile de validitate a hotaririlor, precum si atributiile adunarii generale; j) reguli privind tinerea evidentei contabile; k) modul de impartire a profitului sau pierderilor; l) modul de formare si pastrare a fondului de rezerva, destinatia lui in caz de lichidare, modul de formare a altor fonduri, inclusiv a fondului de risc constituit pentru calamitatile naturale; m) modul in care se vor face incunostintarile prevazute de prezenta lege, precum si actele pe care le emite; n) dispozitii referitoare la dizolvarea si lichidarea societatii agricole; o) despre stabilirea regulamentelor interioare ale societatilor agricole; p) orice alte clauze a caror necesitate rezulta din dispozitiile prezentei legi si din alte dispozitii legale.

Prin actul de constituire si prin statut nu se pot stabili drepturi speciale pentru anumiti asociati.

Firma societatii agricole se compune: a) dintr-o denumire prin care sa se deosebeasca de orice alte societati; b) din cuvintele: "Societate agricola", fara prescurtari; c) din indicarea localitatii in care isi are sediul. Societatile agricole nu sint supuse legilor speciale privitoare la firma.

Cererea de inscriere a societatii agricole insotita de actul de constituire si statut, ambele in 4 exemplare, se depune la judecatoria in circumscriptia careia isi va avea sediul societatea. La aceasta se vor anexa si specimenele de semnatura a doi imputerniciti care o reprezinta.

Presedintele judecatoriei sau judecatorul desemnat de acesta va examina actul de constituire si statutul si, daca acestea indeplinesc conditiile legale, va dispune, prin incheiere, inscrierea societatii agricole in registrul societatilor agricole. De la data inscrierii societatea agricola dobindeste personalitate juridica.

In registrul societatilor agricole se vor inscrie, pentru fiecare societate: a) firma, obiectul si sediul societatii; b) felul si limitele raspunderii asociatilor; c) marimea partilor sociale, modul si perioada in care se efectueaza varsamintele; d) numarul administratorilor si clauzele din statute care limiteaza puterile lor, precum si dispozitiile referitoare la obligarea societatii prin semnatura sociala; e) numele si prenumele administratorilor, precum si numele si prenumele celor care au semnatura sociala; numele si prenumele cenzorilor; f) durata societatii.

Reglementari contabile privind activitatile agricole. Studii de cazDesi agricultura reprezinta o parte importantaa economiei mondiale, contabilitatea in agricultura are inca multe lipsuri. Pe plan international, abia in decembrie 2000 a fost aprobat un standard dedicat exclusiv domeniului agricol: IAS 41 Agriculture. Prin adoptarea standardului IAS 41 s-a incercat ameliorarea acestei stari de faptsi cresterea comparabilitatii situatiilor financiare ale

entitatilor din sectorul agricol.La nivel national la reflectarea in contabilitate sunt utilizate aceleasi reglementari contabile aplicabile agentilor economici, aprobate prin OMFP nr. 3055/2009 privind Reglementari contabile conforme cu directivele europene. Operatiunile specifice sectorului agrar, presupun apelarea la rationamente profesionale, de asa natura, astfel incat reflectarea in contabilitate sa se faca conform continutului economic al tranzactiilor efectuate si sa nu se incalce prevederile reglementarilor contabile, general aplicabile .Pe 19 iulie 2002, Parlamentul european a adoptat un regulament care impunea, incepand cu 2005, aplicarea normelor internationale de raportare financiara pentru intocmirea conturilor consolidate ale societatilor cotate. De la 1 ianuarie 2007, Romania a devenit membra a Uniunii Europene. O serie de societati si grupuri romanesti au inceput sa aplice referentialul contabil

international. In paralel, reglementarile contabile romanesti s-au armonizat intr-o oarecare masura cu referentialul contabil international, prevederile standardului IAS 41 nefiind insa direct reflectate in aceste reglementari.Odata cu creterea numarului de tranzacii cu terenuri forestiere si de investitii straine in fermele de animale este de asteptat ca recunoasterea si evaluarea activelor biologice inconformitate cu IAS 41 sa devina o necesitate. Astfel incepand cu exrcitiul financiar al anului 2012 societatile ale caror valori mobiliare sunt acceptate la tranzactionare pe o piata reglementata au obligatia sa aplice Standardele Internationale de Raportare Financiara ( IFRS ) .Ordinul 1286/2012 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, introduce in contabilitatea noastra o noua categorie de active imobilizate, cea a activelor biologice, si o noua categorie de active curente, in categoria stocurilor, cea a produsele agricole.

In acest sens, paragraful 37 - (3) din prezentul ordin mentioneaza: " In cadrul activelor imobilizate se urmaresc distinct activele biologice (contul 241 "Active biologice")". In continuare, acelasi paragraf face trimitere la Standardul International de Raportare Financiara IAS 41 "Agricultura": "La contabilizarea operatiunilor privind activele biologice sunt avute in vedere prevederile IAS 41."

In ceea ce priveste produsele agricole, Paragraful 59 propune recunoasterea acestora intr-un cont distinct: - "(1) Produsele agricole sunt evidentiate distinct in contabilitate (contul 347 "Produse agricole"), cu respectarea prevederilor IAS 41".

Se poate remarca usor ca ambele categorii de active vor fi recunoscute si contabilizate in spiritul Standardului International de Contabilitate "IAS 41 Agricultura".IAS 41- Agricultura Obiectivul acestui standard, conform paragrafului 1, este de a prescrie "tratamentul contabil si prezentarile de informatii cu privire la activitatea agricola".

IAS 41 trebuie aplicat "pentru contabilizarea urmatoarelor elemente, in cazul in care ele se refera la o activitate agricola:

a) active biologice;

b) produse agricole in momentul recoltarii; si

c) subventiile guvernamentale tratate la punctele 34 si 35" .

Acest standard nu se aplica:

"a) terenurilor asociate unei activitati agricole (a se vedea IAS 16 "Imobilizari corporale" si IAS 40 "Investitii imobiliare"); si

b) imobilizarilor necorporale asociate unei activitati agricole (a se vedea IAS 38 "Imobilizari necorporale")".

Asadar, in masura in care procesul de transformare biologica s-aincheiat (de exemplu, atunci cand strugurii au fost culesi), nu vor mai fi aplicate prevederile IAS 41 "Agricultura". Ulterior ,( de exemplu, in procesul de transformare in vin a strugurilor) se aplica IAS 2 Stocuri sau un alt standard aplicabil.Chiar daca reprezinta continuarea logicai naturala a uneiactivitai agricole, iar evenimentele care au loc pot fi, intrucatva, similare cu transformarea biologica, astfel detransformari nu sunt incluse in definiia activitaii agricole din prezentul standard.Active biologice Produs agricol Produse rezultate prin prelucrarea dupa recoltare

Oi Lana Fire, covoare

Copacii dintr-o pepiniera Busteni Cherestea

Plante Bumbac Fire, imbracaminte

PlanteTrestie de zahar recoltata Zahar

Vaci de lapte Lapte Branza

Porci Carcase Carnati, sunca prelucrata

Pomi fructiferiFructeFructe prelucrate

Interpretari privind definitiile generale si conexeConform IAS 41 activitatea agricola reprezinta administrarea de catre o entitate a transformarii biologice si recoltarii activelor biologice pentru vanzare sau pentru transformarea in produse agricole sau in active biologice suplimentare.

Termenul "agricultura" cuprinde "cresterea animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantatii, floricultura si acvacultura (inclusiv piscicultura)" .

IAS 41 "Agricultura" nu se aplica activitatilor de exploatare purasi nici produsului agricol care este recoltat si care este, prin urmare, un produs non-biologic. Mai mult, standardul nu guverneaza contabilitatea productiei agricole care esteincorporatain procesare.

IAS 41 stabileste un set de criterii pentru activitatile agricole, prin care surprinde caracteristicile comune in diversitatea activitatilor specifice agriculturii, respectiv:

Paragraful 6: "a)Capacitatea de modificare. Animalele si plantele vii sunt capabile de transformari biologice;

b) Administrarea modificarii. Modul de administrare faciliteaza transformarea biologica prin imbunatatirea sau cel putin stabilizarea conditiilor necesare desfasurarii procesului (de exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea si lumina). Aceastaadministrare diferentiaza activitatea agricola de alte activitati. De exemplu, recoltarea produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defrisarea) nu reprezinta o activitate agricola; si

c) Evaluarea modificarii. Modificarea calitativa (de exemplu, calitatea genetica, densitatea, gradul de coacere, continutul de grasimi, continutul de proteine, gradul de rezistenta al fibrelor) sau cantitativa (de exemplu, numarul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau diametrul fibrelor, numarul de boboci), determinata de transformarile biologice sau de recoltare, este evaluatasi monitorizata ca functie de rutina a administrarii" .

In urma transformarii biologice pot fi obtinute urmatoarele tipuri de rezultate:

"a) modificari ale activelor prin:

- crestere (o crestere cantitativa sau o imbunatatire a calitatii unui animal sau a unei plante);

- degenerare (o scadere cantitativa sau o deteriorare a calitatii unui animal sau a unei plante); sau

- reproducere (crearea de animale sau plante vii suplimentare); sau

b) productia unor produse agricole, de exemplu, latex, frunze de ceai, lanasi lapte" .

In masura in care toate aceste criterii sunt indeplinite, activitatea vaindeplini cerintele de raportare financiara impuse de IAS 41.

Revenind la definitiile specifice agriculturii prezentate in IAS 41, in continuare paragraful 5 precizeaza:

"Produsul agricol reprezinta produsul recoltat de la activele biologice ale entitatii.

Un activ biologic este un animal viu sau o planta vie".

Activele biologice reprezinta activele de baza ale activitatilor agricole, detinute pentru capacitatea lor de a se transforma. Cel de-al doilea vizeaza crearea unor produse separabile, care se califica initial ca productie agricola. Activele biologice sunt de cele mai multe ori administrate in grupuri (turmele de animale, palcurile de copaci sau campurile de recolta). Pentru a putea vorbi despre un grup, componentele trebuie sa fie omogene ca naturasi mai trebuie sa existe omogenitate si in activitatea pentru care este folosit grupul. De exemplu, ciresii care sunt pastrati pentru productia de fructe nu se vor afla in acelasi grup cu ciresii pastrati pentru lemnul lor.

"Transformarea biologica cuprinde procesele de crestere, degenerare, producere si procreare care produc modificari calitative sau cantitative unui activ biologic.

Recolta reprezinta separarea produselor agricole de un activ biologic sau incetarea proceselor vitale ale unui activ biologic".

Activele biologice sunt de fapt animalele vii si plantele. Activele biologice nu sunt identice cu recolta sau cu productia agricola. Este importanta distinctia intre acestea deoarece tratamentul contabil poate fi diferit pentru fiecare in parte.

Recunoastere si evaluare. Castiguri si pierderi.Tratamente contabile"O entitate trebuie sa recunoasca un activ biologic sau un produs agricol dacasi numai daca:

a) entitatea controleaza activul ca rezultat al evenimentelor trecute;

b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului sa revina entitatii;

c) valoarea justa sau costul activului poate fi evaluat(a) in mod fiabil."

Exemplu: O entitate a achizitionat o vaca la un cost de 3.000 lei.

Analiza:

a) entitatea controleaza activul ca rezultat al evenimentelor trecute - achizitia;

b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului sa revina entitatii - sacrificare, vanzare, fatare etc.;

c) costul activului poate fi evaluat in mod fiabil - costul de achizitie, care poate fi considerat o buna estimare a valorii juste a activului.

Concluzie: Se recunoaste un activ biologic la costul de 3.000 lei"Un activ biologic trebuie evaluat la recunoasterea initialasi la finalul fiecarei perioade de raportare la valoarea sa justa minus costurile generate de vanzare, cu exceptia cazului in care valoarea justa nu poate fi evaluatain mod fiabil."

Exemplu: O entitate a achizitionat in cursul anului N o turma de oi la un cost de 45.000 lei. Costul de achizitie poate fi considerat o buna estimare a valorii juste a acestui activ. In cazul in care entitatea s-ar hotari sa vanda oile in perioada imediat urmatoare, ar trebui sa achite comisioane intermediarilor in valoare de 2.000 lei.

In aceasta situatie, turma de oi va fi evaluata la 45.000 lei (valoarea justa) - 2.000 lei (costurile generate de vanzare, respectiv comisioanele de intermediere) = 43.000 lei.

Determinarea valorii juste a unor active biologice se poate face mai usor prin gruparea acestora cu ajutorul unor caracteristici semnificative: calitate etc., dar aceasta valoare va fi relevanta daca va avea drept baza o piata activa.

In cazul in care o entitate are acces la mai multe piete active, ea va folosi "piata cea mai relevanta. De exemplu, daca are acces la doua piete active, o entitate va utiliza pretul existent pe piata pe care se asteapta sa o utilizeze" .Exemplu: O entitate silvica ce isi are sediul intr-un sat montan detine la 31.12.N o plantatie de 300 de brazi ramasi pentru a fi valorificati ca pomi de Craciun anul urmator. Acestia nu au fost taiati pentru a fi vanduti in anul curent datorita satisfacerii cererii.

In satul in care entitatea isi desfasoara activitatea nu exista o piata activa, cea mai apropiata fiind capitala de judet, unde pretul de piata actual al unui brad vandut ca pom de Craciun este de 100 lei. Eventualele costuri generate de vanzare s-ar ridica la 10 lei/brad.

Totodata, entitatea nu pierde din vedere nici capitala tarii, unde cererea este foarte mare si unde pretul de piata actual al unui brad vandut ca pom de Craciun este de 120 lei. Eventualele costuri generate de vanzare s-ar ridica la 25 lei/brad.

Analiza:

a) entitatea ar avea acces la doua piete active;

b) daca ar vinde brazii in Capitala, cu toate ca pretul de vanzare este mai mare, costurile generate de vanzare ar fi mai ridicate; de asemenea, cheltuielile de transport al brazilor la piata ar fi mai mari (acestea nu intra in categoria costurilor generate de vanzare), ceea ce ar determina o diminuare a profitului obtinut;

c) prin urmare, entitatea se asteapta sa foloseasca piata de desfacere cea mai apropiata, respectiv cea din capitala de judet, unde pretul actual este de 100 u.m.

Concluzie: La 31.12.N, entitatea va evalua plantatia de brazi la valoarea de 300 brazi x (100 lei - 10 lei) = 27.000 lei."Daca nu exista o piata activa, pentru determinarea valorii juste o entitate utilizeaza unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii, dupa caz:

a) pretul de tranzactionare cel mai recent de pe piata, cu conditia ca intre data tranzactiei in cauza si finalul perioadei de raportare sa nu fi intervenit modificari semnificative ale imprejurarilor economice;

b) preturile pe piata pentru active similare ajustate corespunzator pentru a reflecta diferentele; si

c) preturile de referinta ale sectorului, cum ar fi valoarea unei livezi exprimata per ladita exportata, unitate de productie sau hectar, sau valoarea septelului exprimata per kilogram de carne."

Exemplul 1: O entitate silvica ce isi are sediul intr-un sat montan detine la 31.12.N o plantatie de 300 de brazi ramasi pentru a fi valorificati ca pomi de Craciun anul urmator. Acestia nu au fost taiati pentru a fi vanduti in anul curent datorita satisfacerii cererii.

In satul in care entitatea isi desfasoara activitatea nu exista o piata activa. Inainte de Craciun, entitatea a vandut brazii la un pret de tranzactionare pe o piata activa aflata in capitala judetului de 100 lei/brad. La sfarsitul anului, ca urmare a trecerii sarbatorilor de iarna, pretul de vanzare de pe piata s-a diminuat cu 10 lei/brad. Costurile generate de vanzare se presupun a fi de 4 lei/brad.

Analiza:

Intrucat in satul in care isi are sediul nu exista o piata activa pentru determinarea valorii juste, entitatea va alege pretul de tranzactionare cel mai recent de pe piata. Totodata avem in vedere ca intre data ultimelor vanzari si finalul perioadei de raportare nu au intervenit modificari semnificative ale imprejurarilor economice.

Concluzie: La 31.12.N, entitatea va evalua plantatia de brazi la valoarea de 300 brazi x (90 lei - 4 lei) = 25.800 lei.

Exemplul 2: O entitate silvica ce isi are sediul intr-un sat montan detine la 31.12.N o plantatie de 200 de brazi pentru a fi valorificati ca pomi de Craciun anii urmatori.

In satul in care entitatea isi desfasoara activitatea nu exista o piata activa.Inainte de Craciun, entitatea nu a vandut niciun brad, acestia neputand fi taiati intrucat erau prea mici.

Pretul pietei pentru brazi similari vanduti pe pietele active de catre alte firme concurente a fost de 100 lei/brad. Costurile generate de vanzare se presupun a fi de 4 lei/brad.

Analiza:

a) in satul in care entitatea isi are sediul nu exista o piata activa pentru determinarea valorii juste;

b) pretul de tranzactionare cel mai recent de pe piata nu poate fi determinat deoarece entitatea nu a vandut nici un brad.

Concluzie: La 31.12.N, entitatea va evalua plantatia de brazi folosind preturile de pe piata pentru active similare, respectiv 200 brazi x (100 lei - 4 lei) = 19.200 lei."In anumite imprejurari este posibil ca preturile sau valorile determinate pe piata sa nu fie disponibile pentru un activ biologic in starea sa actuala. In astfel de cazuri, pentru a determina valoarea sa justa, o entitate utilizeaza valoarea actualizata a fluxurilor de trezorerie nete estimate a fi generate de activul in cauza, actualizate la o rata curenta de impozitare determinata de conditiile curente de pe piata."

Exemplu: O entitate silvica detine la 31.12.N o plantatie de 900 de brazi pentru a fi valorificati ca pomi de Craciun peste 5 ani, deoarece pentru starea lor actuala nu exista o piata activa. Pretul de piata al unui brad vandut ca pom de Craciun va fi de 100 lei, iar rata anuala de crestere a preturilor, de 1%. Valoarea plantatiei entitatii silvice la sfarsitul exercitiului ar fi de 900 buc.x 100 lei = 90.000 lei.

Analiza:

Pentru estimarea valorii juste se calculeaza valoarea actualizata a fluxurilor de numerar asteptate din vanzarea brazilor luand in considerare ca rata de actualizare rata de crestere a preturilor de 1%.

Concluzie: Valoarea actualizata a fluxurilor nete de numerar ale plantatiei ar fi de 90.000 lei/(1+1%)5 = 85.632 lei."Valoarea actualizata a fluxurilor de trezorerie nete estimate este calculata pentru a determina valoarea justa a unui activ biologic in locul si in starea in care se gaseste in prezent. O entitate ia in considerare acest obiectiv atunci cand stabileste rata adecvata de actualizare si cand estimeaza fluxurile de trezorerie nete. In procesul de determinare a valorii juste a fluxurilor de trezorerie nete preconizate, o entitate include fluxurile de trezorerie nete pe care participantii de pe piata se asteaptasa fie generate pe cele mai importante piete."

"O entitate nu include fluxurile de trezorerie pentru finantarea activelor, impozitelor sau pentru restabilirea activelor biologice dupa recoltare (de exemplu, costul replantarii copacilor dupa recoltare intr-o plantatie forestiera)."

Exemplu: O entitate detine la 31.12.N o turma de oi pe care o va evalua prin actualizarea fluxurilor de trezorerie. In cazul acesteia sunt disponibile urmatoarele informatii:

a) pentru achizitia turmei, entitatea a contractat un credit bancar pentru care genereaza cheltuieli anuale cu dobanda in valoare de 10.000 lei;

b) pretul de vanzare al unui litru de lapte obtinut este de 3 lei. In anul N s-au vandut 5.000 litri de lapte. Societatea estimeaza ca volumul vanzarilor va creste cu 3% pe an;

c) pretul de vanzare al unui kilogram de lana obtinut este de 4 lei. In anul N s-au vandut 4.000 kg de lana. Societatea estimeaza ca volumul vanzarilor va creste cu 2% pe an;

d) pretul de vanzare al unui kilogram de carne obtinut este de 12 lei. In anul N s-au vandut 800 kg de carne de oaie. Societatea estimeaza ca volumul vanzarilor va creste cu 1% pe an;

e) pretul de vanzare al turmei de oi la sfarsitul perioadei de productie, peste 6 ani, este de 500.000 lei;

f) platile generate de hrana oilor se ridica la 25.000 lei pe an;

g) platile generate de medicamentele necesare se ridica la 15.000 lei pe an;

h) valoarea mieilor nascuti in anul curent este de 30.000 lei, iar entitatea estimeaza ca aceasta va creste cu 2% pe an;

i) toate veniturile si cheltuielile vor creste cu 1% pe an ca urmare a inflatiei.

Fluxurile de trezorerie luate in calcul:

- nu includ costurile finantarii (cheltuielile anuale cu dobanda de 10.000 lei);

- nu includ valoarea mieilor nascuti in anul curent si in exercitiile ulterioare (fluxurile de trezorerie pentru restabilirea activelor biologice);

- includ intrarile de numerar generate de incasarile din vanzarea laptelui, incasarile din vanzarea lanii, incasarile din vanzarea carnii si incasarile din vanzarea turmei de oi la sfarsitul perioadei de productie;

- includ iesirile de numerar generate de plata hranei si de plata medicamentelor.

Estimarea fluxurilor de numerar care vor fi luate in calculul valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie nete estimate este calculata pentru a determina valoarea justa si este prezentata in tabelul de mai jos.

I. Calcule pentru vanzarile de lapte:

In anul N, cantitatea de lapte vanduta a fost de 5.000 l si va creste cu 3% pe an. Prin urmare, calculele se prezinta astfel:

Anul N+1: 5.000 l + 5.000 l x 3% = 5.150 l

Anul N+2: 5.150 l + 5.150 l x 3% = 5.305 l

In anul N, pretul de vanzare al unui litru de lapte a fost de 3 lei si va creste cu 1% pe an. Prin urmare, calculele se prezinta astfel:

Anul N+1: 3 lei/l + 3 lei/l x 1% = 3,03 lei/l

Anul N+2: 3,03 lei/l + 3,03 lei/l x 1% = 3,06 lei/l

Similar se efectueaza calculele si pentru ceilalti ani, sumele fiind prezentate direct in tabel.

II. Calcule pentru vanzarile de lana:

In anul N, cantitatea de lana vanduta a fost de 4.000 kg si va creste cu 2% pe an. Prin urmare, calculele se prezinta astfel:

Anul N+1: 4.000 kg + 4.000 kg x 2% = 4.080 kg

Anul N+2: 4.080 kg + 4.080 kg x 2% = 4.161 kg

In anul N, pretul de vanzare al unui kilogram de lana a fost de 4 lei si va creste cu 1% pe an. Prin urmare, calculele se prezinta astfel:

Anul N+1: 4 lei/kg + 4 lei/kg x 1% = 4,04 lei/kg

Anul N+2: 4,04 lei/kg + 4,04 lei/kg x 1% = 4,08 lei/kg

Similar se efectueaza calculele si pentru ceilalti ani, sumele fiind prezentate direct in tabel.

III. Calcule pentru vanzarile de carne:

In anul N, cantitatea de carne vanduta a fost de 800 kg si va creste cu 1% pe an. Prin urmare, calculele se prezinta astfel:

Anul N+1: 800 kg + 800 kg x 1% = 808 kg

Anul N+2: 808 kg + 808 kg x 1% = 816 kg

In anul N, pretul de vanzare al unui kilogram de carne a fost de 12 lei si va creste cu 1% pe an. Prin urmare, calculele se prezinta astfel:

Anul N+1: 12 lei/kg + 12 lei/kg x 1% = 12,12 lei/kg

Anul N+2: 12,12 lei/kg + 12,12 lei/kg x 1% = 12,24 lei/kgI. TOTALUL INCASARILOR DIN VANZAREA LAPTELUI

ANICANTITATEINCASARI NETE DIN VANZAREA UNUI LITRU DE LAPTEFLUX DE TREZORERIE

N+1 5,150 3.03 15,604.50

N+2 5,305 3.06 16,233.30

N+3 5,464 3.09 16,883.76

N+4 5,628 3.12 17,559.36

N+5 5,797 3.15 18,260.55

N+6 5,971 3.18 18,987.78

TOTALUL INCASARILOR DIN VANZAREA LAPTELUI 103,529.25

II. TOTALUL INCASARILOR DIN VANZAREA LANII

ANICANTITATEINCASARI NETE DIN VANZAREA UNUI KG DE LANAFLUX DE TREZORERIE

N+1 4,080 4.04 16,483.20

N+2 4,162 4.08 16,980.96

N+3 4,245 4.12 17,489.40

N+4 4,330 4.16 18,012.80

N+5 4,417 4.20 18,551.40

N+6 4,505 4.24 19,101.20

TOTALUL INCASARILOR DIN VANZAREA LANII 106,618.96

III. TOTALUL INCASARILOR DIN VANZAREA CARNII

ANICANTITATEINCASARI NETE DIN VANZAREA UNUI KG DE CARNEFLUX DE TREZORERIE

N+1 808 12.12 9,792.96

N+2 816 12.24 9,987.84

N+3 824 12.36 10,184.64

N+4 832 12.48 10,383.36

N+5 840 12.60 10,584.00

N+6 848 12.73 10,795.04

TOTALUL INCASARILOR DIN VANZAREA CARNII 61,727.84

IV.INCASARILE DIN VANZAREA TURMEI DE OI LA SFARSITUL PERIOADEI 500000X(1+1%)6530760.08

A. TOTALUL INCASARILOR 802,636.13

ANIPLATI GENERATE DE HRANAFLUX DE TREZORERIE

N+125000(1+1%)1 25,250.00

N+225000(1+1%)2 25,502.50

N+325000(1+1%)3 25,757.53

N+425000(1+1%)4 26,015.10

N+525000(1+1%)5 26,275.25

N+625000(1+1%)6 26,538.00

I.TOTALUL PLATILOR GENERATE DE HRANA 155,338.38

ANIPLATI GENERATE DEMEDICAMENTEFLUX DE TREZORERIE

N+115000(1+1%)1 15,150.00

N+215000(1+1%)2 15,301.50

N+315000(1+1%)3 15,454.52

N+415000(1+1%)4 15,609.06

N+515000(1+1%)5 15,765.15

N+615000(1+1%)6 15,922.80

II. TOTALUL PLATILOR GENERATE DE MEDICAMENTE 93,203.03

B.TOTALUL PLATILOR 248,541.41

TOTALUL FLUXURILOR DE TREZORERIE LUATE IN CALCULUL VALORII JUSTE ( A-B ) 554,094.72

"Activele biologice sunt adesea atasate fizic de terenul pe care se afla (de exemplu, copacii dintr-o plantatie forestiera). Este posibil ca pentru activele biologice care sunt atasate de teren sa nu existe o piata separata, dar sa existe o piata activa pentru activele combinate, adica pentru activele biologice, terenul viran si amenajarile acestuia, considerate ca un pachet. Pentru determinarea valorii juste a activelor biologice, o entitate poate sa utilizeze informatii referitoare la activele combinate. De exemplu, valoarea justa a terenului viran si a amenajarilor acestuia poate fi dedusa din valoarea justa a activelor combinate pentru a stabili valoarea justa a activelor biologice."

Exemplu: O entitate detine un teren pe care se afla o livada de pruni. Pentru livada de pruni nu exista o piata separata.In schimb, exista o piata activa pentru activele combinate, adica pentru livada de pruni si terenul viran considerate ca un pachet, valoarea justa a ansamblului fiind de 84.000 lei. Un teren viran cu o suprafata similara are in zona o valoare justa de 25.000 lei.

Prin urmare, livada de pruni poate fi evaluata la valoarea justa de 84.000 lei - 25.000 lei = 59.000 lei."Un castig sau o pierdere rezultand din recunoasterea initiala a unui activ biologic la valoarea justa minus costurile generate de vanzare si dintr-o modificare a valorii juste minus costurile generate de vanzare trebuie inclus(a) in profitul sau pierderea perioadei in care apare."

"La recunoasterea initiala a unui activ biologic se poate inregistra o pierdere, deoarece pentru determinarea valorii juste minus costurile generate de vanzare a unui activ biologic sunt deduse costurile generate de vanzare. La recunoasterea initiala a unui activ biologic poate aparea un castig, de exemplu, atunci cand se naste un vitel."

Exemplul 1. O entitate a achizitionat in cursul anului N o turma de oi la un cost de 45.000 lei. Costul de achizitie poate fi considerat o buna estimare a valorii juste a acestui activ. In cazul in care entitatea s-ar hotarisa vanda oile in perioada imediat urmatoare, ar trebui sa achite comisioane intermediarilor in valoare de 2.000 lei.

In aceasta situatie, turma de oi va fi evaluata la 45.000 lei (valoarea justa) - 2.000 lei (costurile generate de vanzare, respectiv comisioanele de intermediere) = 43.000 lei.

Datoria fata de furnizor, respectiv pretul care urmeaza a fi platit acestuia, este de 45.000 lei.

Pierderea inregistrata odata cu recunoasterea initialaa activului biologic = 45.000 lei - 43.000 lei = 2.000 lei.Dupa cum am precizat anterior, activele biologice se vor contabiliza in contul nou introdus 241 "Active biologice", iar pentru modificarile de valori juste au fost, de asemenea, create doua noi conturi, paragraful 37 (3) din prezentul ordin mentionand: "Modificarea valorii juste a activelor biologice se inregistreazain contul 7571 "Castiguri din evaluarea la valoarea justa a activelor biologice", respectiv contul 6571 "Pierderi din evaluarea la valoarea justa a activelor biologice".

In aceste conditii, inregistrarea contabila se prezinta astfel:43.000 lei 241/ Turma de oi/ = 404 45.000 lei Active biologice/Furnizori de imobilizari Turma de oi2.000 lei 6571 Pierderi din evaluarea la valoarea justa a activelor biologice

Exemplul 2. O entitate detine o turma de oi evaluata la recunoasterea initiala la valoarea justa de 40.000 lei. La sfarsitul anului N, valoarea justa a acestui activ a fost estimata la 45.000 lei.

Diferenta de 5.000 lei reprezentand modificarea valorii juste minus costurile generate de vanzare va fi recunoscuta ca un castig in contul de profit si pierdere al anului N, prin inregistrarea contabila:5.000 lei 241/ Turma de oi/ = 7571 5.000 lei

Active biologice/ Castiguri din evaluarea

Turma de oi la valoarea justa a activelor biologice

Exemplul 3. O entitate piscicola achizitioneaza 300 kg de puiet crap pentru popularea unei balti de agrement nou-infiintate, la un pret de 40 lei/kg. In cazul in care entitatea s-ar hotari sa vanda puietul in starea actuala, ar suporta cheltuieli de transport in suma de 470 lei, plus alte costuri estimate ale punctului de vanzare in suma de 250 lei.

Valoarea justa = 300 kg puiet x 40 lei/kg (pretul pietei) - 470 lei (cheltuielile de transport) = 11.530 lei.

Valoarea justa minus costurile estimate ale punctului de vanzare = 11.530 lei - 250 lei = 11.280 lei.

Pierderea din recunoasterea initiala a activelor biologice = 11.280 lei - 12.000 lei (pretul pietei) = -720 lei.

In acest caz, inregistrarea contabila este de forma:11.280 lei 241/ Puiet crap/ = 404 12.000 lei Active biologice/Furnizori de imobilizari Puiet crap 720 lei 6571 Pierderi din evaluarea la valoarea justa a activelor biologice

Pentru cesiunea activelor biologice Ordinul 1286/2012 a introdus doua noi conturi. Astfel, paragraful 40 punctul (3) precizeaza: "Prevederile prezentului punct se aplica si in cazul cedarii activelor biologice. In acest caz, pentru evidentierea in contabilitate se folosesc conturile 7573 "Venituri din cedarea activelor biologice" si 6573 "Cheltuieli cu cedarea activelor biologice"".

Exemplu: O entitate vinde o plantatie de visini la pretul de 100.000 lei. Plantatia a fost achizitionatain urma cu cativa ani la costul de 80.000 lei, amortizarea inregistrata pana la data vanzarii fiind de 12.000 lei.

(a) Inregistrarea pretului de vanzare: 100.000 lei 411 = 7573 100.000 lei Clienti

Venituri din cedarea

activelor biologice

(b) Scoaterea din evidenta a plantatiei pentru costul acesteia:

12.000 lei 284 = 241 80.000 lei Amortizarea activelorActive biologice biologice

68.000 lei 6573 Cheltuieli cu cedarea activelor biologice

Pentru inregistrarea amortizarii activelor biologice evaluate la cost, prezentul ordin a introdus contul nou 284 "Amortizarea activelor biologice evaluate la cost".

In cazul produselor agricole, Ordinul 1286/2012 propune, in continuare, in plus, fata de precizarile anterioare urmatorul paragraf:

Paragraful 59 (2): "Diferentele generate de modificarea valorii juste a produselor agricole sunt inregistrate in contul 7572 "Castiguri din evaluarea la valoarea justa a produselor agricole", respectiv contul 6572 "Pierderi din evaluarea la valoarea justa a produselor agricole"."

Exemplul 1. O ferma zootehnica, care detine o turma de vaci pentru lapte, obtine din productie proprie lapte, costul de productie calculat extracontabil fiind 5.000 lei. In cazul in care entitatea s-ar hotari sa vanda laptele in starea actuala, ar suporta cheltuieli de transport in suma de 1.000 lei.

Laptele obtinut reprezinta un produs agricol al activului biologic "Vaci pentru lapte".

In aceasta situatie, laptele va fi evaluat la 5.000 lei (valoarea justa) - 1.000 lei (costurile generate de vanzare, respectiv cheltuielile de transport) = 4.000 lei

Venitul obtinut este 5.000 lei.

Pierderea inregistrata odata cu recunoasterea initiala a produsului agricol = 5.000 lei - 4.000 lei = 1.000 leiTratamente privind politicile contabile complexe.Incetarea aplicarii IAS 41. Existaintreprinderi care desfasoara activitati de productie integrate si care efectueaza atat activitati de agricultura, cat si activitati de procesare a produselor agricole. La elaborarea politicilor contabile, intreprinderea trebuie satina cont de aria de aplicare a IAS 41 "Agricultura", IAS 2 "Stocuri", IAS 16 "Imobilizari corporale" si IAS 36 "Deprecierea activelor". Politicile contabile aplicate vor fi conforme cu prevederile IAS 41, pentru contabilizarea activelor biologice si a productiei agricole la punctul de recoltare, si conforme cu prevederile altor standarde, cum este IAS 2, pentru stocurile care intra in operatiunile de procesare

Politici contabile prevazute de OMFP 3055/2009Activele biologice i produsele agricole nu sunt definite n cadrul ordinului. Sunt considerate fie stocuri, fie imobilizri corporale. Sunt considerate stocuri animalele i psrile, respectiv animalele nscute i cele tinere de orice fel (viei, miei, purcei, mnji i altele) crescute i folosite pentru reproducie, animalele i psrile la ngrsat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum i animalele pentru producie ln, lapte i blan.Pentru evaluarea acestora se utilizeaz politici contabile specifice imobilizrilor corporale i stocurilor .Aspecte fiscale: impunerea veniturilor din activitati agricole. Studii de cazVeniturile obinute individual sau ntr-o form de asociere, fr personalitate juridic, din:

a) cultivarea produselor agricole vegetale;

b) exploatarea plantaiilor viticole, pomicole, arbutilor fructiferi i altele asemenea;

c) creterea i exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animal, n stare naturala, se supun impunerii potrivit cap.7 potrivit normelor de venit indiferent dac se face sau nu dovada valorificrii produselor. Veniturile din activitati agricole pentru care nu au fost stabilite norme de venit sunt venituri impozabile i se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activiti independente", venitul net anual fiind determinat n sistem real, pe baza datelor din contabilitatea n partid simpl. Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fr personalitate juridic din valorificarea n stare natural a urmtoarelor:

a) produse culese din flora slbatic, exclusiv masa lemnoas. n cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea i valorificarea acesteia n volum de maximum 20 mc/an din pdurile pe care contribuabilii le au n proprietate;

b) produse capturate din fauna slbatic, cu excepia celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse impunerii potrivit prevederilor cap. II Venituri din activiti independente.

Veniturile din activitati agricole sunt venituri neimpozabile n anumite limite stabilite prin Codul Fiscal. Nu sunt venituri impozabile veniturile obinute din exploatarea punilor i fneelor naturale.

Venitul dintr-o activitate agricol se stabilete pe baz de norme de venit. Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafa (ha)/cap de animal/familie de albine.

Impozitul pe venitul din activiti agricole se calculeaz de organul fiscal competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activiti agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

Contribuabilul care desfoar o activitate agricol pentru care venitul se determin pe baz de norm de venit are obligaia de a depune anual o declaraie la organul fiscal competent, pn la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul n curs. n cazul n care activitatea se desfoar n cadrul unei asocieri fr personalitate juridic, obligaia depunerii declaraiei la organul fiscal competent revine asociatului care rspunde pentru ndeplinirea obligaiilor asociaiei fa de autoritile publice n cadrul aceluiai termen. Anexa declaraiei depus de asociatul desemnat va cuprinde i cota de distribuire ce revine fiecrui membru asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii.

Organul fiscal competent stabilete impozitul anual datorat i emite decizia de impunere, la termenul i n forma stabilite prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.

Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectueaz ctre bugetul de stat n dou rate egale, astfel:

a) 50% din impozit pn la data de 25 octombrie inclusiv;

b) 50% din impozit pn la data de 15 decembrie inclusiv.

Exemplu 1

O persoan fizic deine o exploataie de 50 ha cereale, gru i porumb i 110 capete vaci.

a) Pentru primele 2 ha din grupa cereale, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru urmtoarele 48 ha, se aplic norma de venit de 449 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 48 ha x 449 lei/ha = 21.552 lei;

impozit = 21.552 lei x 16% = 3.448 lei.

b) Pentru primele dou capete de vaci, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 108, se aplic norma de venit de 453 lei/cap animal conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venitul anual impozabil = 108 capete x 453 lei/cap de animal = 48.924 lei;

impozit = 48.924 x 16% = 7.828 lei;

total impozit 3.448 lei +7.828 lei= 11.276 lei.

Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale emis de organul fiscal competent se efectueaz ctre bugetul de stat n dou rate egale, de 50% din impozit, pn la 25 octombrie respectiv 15 decembrie, fiecare rat n sum de 5.638 lei.

Exemplu 2

O persoan fizic deine o suprafa de teren cultivat cu legume n cmp (roii, ardei i varz) n suprafa de 2 ha, 250 capete ovine i 100 capete porci.

a) Pentru primele 0,5 ha teren cultivat cu legume, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 1,5 ha, se aplic norma de venit de 4.001 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 1,5 ha x 4.001 lei = 6.002 lei;

impozit = 6.002 x 16% = 960 lei.

b) Pentru primele 10 capete de oi, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 240, se aplic norma de venit de 65 lei/cap de animal conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 240 capete x 65 lei/cap de animal = 15.600 lei;

impozit = 15.600 lei x 16% = 2.496 lei.

c) Pentru primele 6 capete de porci, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 94, impozitul se calculeaz prin aplicarea normei de venit de 177 lei/cap de animal conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 94 capete x 177 lei = 16.638 lei;

impozit = 16.638 lei x 16% = 2.662 lei;

total impozit 960 lei+2.496 lei+2.662 lei = 6.118 lei.


Exemplu 3

O persoan fizic deine o suprafa de 3 ha livad cu pruni i meri pe rod, 2,5 ha teren cultivat cu vie pe rod i 250 de psri de curte.

a) Pentru primele 1,5 ha teren cu livad de pomi pe rod, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 1,5 ha, impozitul se calculeaz prin aplicarea normei de venit de 4.709 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 1,5 ha x 4.709 lei/ha = 7.064 lei;

impozit = 7.064 lei x 16% = 1.130 lei.

b) Pentru primele 0,5 ha de teren plantat cu vie pe rod, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 2 ha, impozitul se calculeaz prin aplicarea normei de venit de 1.385 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 2 ha x 1.385 lei/ha = 2.770 lei;

impozit = 2770 lei x 16% = 443 lei.

c) Pentru primele 100 de psri, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 150, impozitul se calculeaz prin aplicarea normei de venit de 3 lei/cap de animal conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 150 capete x 3 lei/cap de animal = 450 lei;

impozit = 450 lei x 16% = 72 lei;

total impozit 1.130 lei + 443 lei + 72 lei = 1.645 lei.

Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale emis de organul fiscal competent se efectueaz ctre bugetul de stat n dou rate egale, de 50% din impozit, pn la 25 octombrie respectiv 15 decembrie, fiecare rat n sum de 822 lei.

Exemplu 4

O persoan fizic deine 250 de familii de albine, 3 porci i 40 de psri. De asemenea a dat n arend 50 de ha de teren cultivat cu cereale.

Pentru terenul arendat, persoana nu datoreaz impozit pe veniturile din activitile agricole ci impozit pe veniturile obinute din arendarea bunurilor care conform prevederilor Codului Fiscal poate fi reinut la surs de arenda sau declarat i pltit la organul fiscal de arendator pe baza formularului 200 Declaraie privind veniturile realizate din Romnia completat pe baza datelor din evidena n partid simpl pe care are obligaia de a o conduce.

a) Pentru primele 50 de familii de albine, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 200, impozitul se calculeaz prin aplicarea normei de venit de 98 lei/familie de albine conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 200 familii albine x 98 lei/familie = 19.600 lei;

impozit = 19.600 lei x 16% = 3.136 lei.

b) Deoarece numrul de porci deinut este sub limita de la care venitul devine impozabil, prevzut la art. 72 alin. (2) din CF, persoana fizic nu datoreaz impozit.

c) ntruct numrul de psri de curte deinut este sub limita de la care venitul devine impozabil, prevzut la art. 72 alin. (2) din CF, persoana fizic nu datoreaz impozit;

total impozit = 3.136 lei.


Exemplu 5

O persoan fizic deine o suprafa de 1,2 ha teren cultivat cu legume n spaii protejate, 5 ha livad cu pomi pe rod i 90 de psri.

a) Pentru primele 0,2 ha teren cultivat cu legume n spaii protejate, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 1 ha, se aplic norma de venit de 8.033 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 1 ha x 8.033 lei = 8.033 lei;

impozit = 8.033 x 16% = 1.285 lei.

b) Pentru primele 1,5 ha teren cu livad de pomi pe rod, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 3,5 ha, impozitul se calculeaz prin aplicarea normei de venit de 4.709 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 3,5 ha x 4.709 lei/ha = 16.482 lei;

impozit = 16.482 lei x 16% = 2.637 lei.

c) Deoarece numrul de psri deinut este sub limita de la care venitul devine impozabil, prevzut la art. 72 alin. (2) din CF, persoana fizic nu datoreaz impozit;

total impozit 1.285 lei + 2.637 lei = 3.922 lei.


Exemplu 6

O persoan fizic deine o suprafa de 3 ha teren cultivat cu leguminoase pentru boabe (fasole), 5 ha cultivate cu sfecl de zahr i 2 vaci.

a) Pentru primele 1,5 ha teren cultivat cu leguminoase pentru boabe, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 1,5 ha, se aplic norma de venit de 801 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 1,5 ha x 801 lei = 1.202 lei;

impozit = 1.202 x 16% = 192 lei.

b) Pentru primele 2 ha teren cultivat cu sfecl de zahr, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 3 ha, se aplic norma de venit de 697 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 3 ha x 697 lei = 2.091 lei;

impozit = 2.091 x 16% = 335 lei.

c) ntruct numrul de vaci deinut este sub limita de la care venitul devine impozabil, prevzut la art. 72 alin. (2) din CF, persoana fizic nu datoreaz impozit;

total impozit 192 lei + 335 lei = 527 lei.

Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale emis de organul fiscal competent se efectueaz ctre bugetul de stat n dou rate egale, de 50% din impozit, pn la 25 octombrie, n sum de 263 lei, respectiv pn la 15 decembrie, n sum de 264 lei.

Exemplu 7

O persoan fizic deine o suprafa de 3,4 ha teren cultivat cu tutun, 3 ha cultivate cu hamei pe rod i 30 capete caprine.

a) Pentru primul ha teren cultivat cu tutun, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 2,4 ha, se aplic norma de venit de 1.060 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 2,4 ha x 1.060 lei = 2.544 lei;

impozit = 2.544 x 16% = 407 lei.

b) Pentru primele 2 ha teren cultivat cu hamei pe rod, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 1 ha, se aplic norma de venit de 1.483 lei/ha conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 1 ha x 1.483 lei = 1.483 lei;

impozit = 1.483 x 16% = 237 lei.

c) Pentru primele 10 capete caprine, venitul este neimpozabil conform art. 72 alin. (2) din CF. Pentru restul de 20, impozitul se calculeaz prin aplicarea normei de venit de 23 lei/cap de animal conform art. 73 alin. (3) din CF, astfel:

venit anual impozabil = 20 capete x 23 lei = 460 lei;

impozit = 460 x 16% = 74 lei;

total impozit 407 lei + 237 lei + 74 lei = 718 lei.

Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale emis de organul fiscal competent se efectueaz ctre bugetul de stat n dou rate egale, de 50% din impozit, pn la 25 octombrie respectiv 15 decembrie, fiecare rat n sum de 359 lei.Bibliografie:

CECCAR Ghid practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr 3055/2009, Editura CECCAR, Bucuresti 2010.

CECCAR Ghid de aplicare a reglementarilor contabile nationale in domeniul agriculturii , Editura CECCAR, Bucuresti 2012.

IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2011, traducere CECCAR, Editura CECCAR, Bucuresti, 2011.

Ordinul Nr. 1286/ 1.10.2012 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 766 bis din 10.11.2009 Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare. Legea nr. 36/1991 privind societile agricole i alte forme de asociere n agricultur.

Documents

Cadrul Legislativ Normativ Si Studiu de Caz Privind Activitatile Agricole