Cadru Legal

7/17/2019 Cadru Legal

http://slidepdf.com/reader/full/cadru-legal 1/92

D.1.1. Cadrul legal i principiile activită ii pentru prevenirea i combaterea VD înș ț șRomânia

Tema 1. Obliga iile legale în domeniul prevenirii violen ei domesticeț ț

În România, înainte de 1990, violenţa în familie nu a fost tratată ca o problemăsocială iar sensibilizarea opiniei publice privind această problemă a început să sedezvolte abia la milocul anilor 1990! "roblema principală la acel moment era abandonulcopiilor! #odul "enal a fost modificat prin $egea nr! 19%&'000, aducând amendamenteprecum sancţiuni pentru persoanele care comit acte de violenţă împotriva membrilor familiei (i o nouă dispoziţie prin care se consideră a fi delict violul în căsnicie! )ltemodificări importante făcute la legea cu privire la viol, includ retragerea dispoziţieiconform căreia făpta(ul ar putea scăpa de pedeapsă dacă, după faptă, s*ar căsători cuvictima!

$egea nr! '1%&'00+ privind prevenirea violenţei în familie a fost prima legespecifică din România care se ocupă cu violenţa în familie, iar prin modificarea

substanţială a acesteia în anul '01' au fost aduse noi scimbări importante! )stfel,plecând de la ideea potrivit căreia prevenirea (i combaterea violenţei în familiereprezintă un deziderat pentru ocrotirea (i spriinirea familiei în România, a fostreglementat -ordinul de protecţie.!

/e asemenea, prin !! nr!1123& '01' a fost aprobată Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013–2017 (iPlanul operaţional pentru implementarea acesteia! /ocumentul are ca premise asumatepolitic importanţa asigurării unităţii cadrului legislativ (i instituţional în domeniu (ialocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor care luptă

împotriva acestui flagel, ce afectează viaţa de familie în România!4lterior, prin O 3&'012 privind modificarea (i completarea $egii nr! '1%&'00+

pentru prevenirea (i combaterea violenţei în familie, la articolul 5, a fost introdus un noualineat următorul cuprins6 /epartamentul pentru 7galitate de 8anse între emei (i:ărbaţi, organ de specialitate al administra iei publice centrale, cu personalitate uridică,ț

în subordinea ;inisterului ;uncii, amiliei, "rotecţiei <ociale (i "ersoanelor =ârstnice,e>ercită funcţiile de strategie, reglementare, reprezentare (i autoritate de stat îndomeniul violenţei în familie, cu atribuţii în elaborarea, coordonarea (i aplicareastrategiilor (i politicilor uvernului în domeniul violenţei în familie!?

1.1. Cadrul legislativ naţional în domeniul prevenirii (i combaterii violenţei înfamilie cuprinde16

1 1123&'01' privind aprobarea <trategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenuluiviolentei in familie pentru perioada '01+*'01% si a "lanului operational pentru implementarea <trategieinationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada '01+*'01%,;onitorul Oficial, "artea @ nr! 519 din 3 decembrie '01'



În ultimele decenii, la nivel internaţional s*a înregistrat o evoluţie favorabilărecunoaşterii violenţei împotriva femeilor în general (i a violenţei domestice ca unfenomen care afectează drepturile fundamentale ale omului la viaţă, siguranţă, libertate,demnitate, integritate fizică (i psiică! În acest conte>t, o serie de documenteinternaţionale recomandă statelor să ia toate măsurile de ordin politic, administrativ (ifinanciar ce se impun pentru a preveni (i combate fenomenul violenţei asupra femeilor,respectiv6

#odul "enal al României, republicat, cu modificările (i completările ulterioareA

$egea nr! '1%&'00+ pentru prevenirea (i combaterea violenţei în familie,republicatăA

$egea nr! '%'&'00B privind protecţia (i promovarea drepturilor copilului, cu

modificările (i completările ulterioareA$egea nr! '11 din '%&02&'00B privind unele măsuri pentru asigurarea protecţieivictimelor infracţiunilor, cu modificările (i completările ulterioareA

$egea nr! '9'&'011 a asistenţei socialeA

otărârea uvernului nr! 1B+B&'00B, republicată privind atribuţiile (iRegulamentul*cadru de organizare (i funcţionare ale /irecţiei generale deasistenţă socială (i protecţia copilului, republicată, cu modificările (i completărileulterioareA

otărârea uvernului nr! 100%&'010 privind aprobarea programelor de interesnaţional în domeniul protecţiei familiei (i a drepturilor copilului pentru perioada

'010 C '01'Aotărârea uvernului nr! B9&'011 pentru aprobarea ;etodologiei*cadru privindprevenirea (i intervenţia în ecipă multidisciplinară (i în reţea în situaţiile deviolenţă asupra copilului (i de violenţă în familieA

otărârea uvernului nr! 1123&'01' privind aprobarea <trategiei naţionale pentruprevenirea (i combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada '01+*'01% (i a "lanului operaţtional pentru implementarea <trategiei naţionale pentruprevenirea si combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada '01+*'01%

Ordinul nr! +5+ din 1' iulie '00B privind aprobarea standardelor de calitate pentruserviciile sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familieA

Ordinul nr! +5B din 1' iulie '00B pentru aprobarea "rocedurii de conlucrare înprevenirea (i monitorizarea cazurilor de violenţă în familieA

Ordinul nr! +52&+0B&1015 din '1 iulie '00B privind aprobarea @nstrucţiunilor deorganizare (i funcţionare a unităţilor pentru prevenirea (i combaterea violenţei înfamilie!



#onform $egii '1%&'00+ pentru prevenirea (i combaterea violenţei în familie,republicata '01B, violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată,cu e>cepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal,săvâr(ită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleia(i familii, careprovoacă ori poate cauza un preudiciu sau suferinţe fizice, psiice, se>uale, emoţionaleori psiologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privareaarbitrară de libertate Dart! +*1E!

#arta Faţiunilor 4nite C 'B octombrie 19B2A

#onvenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilorD#7/)GE, adoptată (i descisă spre semnare de )dunarea enerală a Faţiunilor4nite în 19%9 (i ratificată de România în 1951A

Recomandarea #omitetului de ;ini(tri către statele membre nr! RD52EB, cu privire laviolenţa în familieA

Recomandarea #omitetului de ;ini(tri către statele membre nr! RD5%E'1 privindasistenţa victimelor (i prevenirea victimizăriiA

#onvenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de )dunarea enerală aOrganizaţiei Faţiunilor 4nite la '0 noiembrie 1959A

Recomandarea #omitetului de ;ini(tri către statele membre RD90E' privind măsurilesociale referitoare la violenţa în familieA

/eclaraţia privind eliminarea violenţei împotriva femeilor, adoptată de )dunareaenerală a Faţiunilor 4nite la '+ februarie 199BA

/eclaraţia (i "latforma de acţiune adoptate la :eiing, în cadrul #onferinţei ;ondialeasupra emeilor, septembrie 1992A

Recomandarea #onsiliului 7uropei nr! R D'00'E2 privind protecţia femeilor contraviolenţeiA

Rezoluţia )dunării enerale a Faţiunilor 4nite nr! 31&1B+ privind intensificareaeforturilor în vederea eliminării tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor din 19decembrie '003A

Rezoluţia #onsiliului 7uropei nr! R D'00%E 125' ?"arlamentele unite în combatereaviolenţei domestice împotriva femeilor?A

#onvenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată de )dunarea

enerală a Organizaţiei Faţiunilor 4nite la '3 septembrie '00%ARezoluţia "arlamentului 7uropean din '3 noiembrie '009 referitoare la eliminareaviolenţei împotriva femeilor D'010&# '52 7&0%EA

Rezoluţia "arlamentului 7uropean din 2 aprilie '011 referitoare la priorităţile (istructura unui nou cadru al politicii 47 de combatere a violenţei împotriva femeilorD'010&''09D@F@EEA

#onvenţia #onsiliului 7uropei privind prevenirea (i combaterea violenţei împotrivafemeilor (i a violenţei domestice D#ouncil of 7urope HreatI <eries * Fo! '10&'011E!



#onstituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a*(i e>ercitadrepturile (i libertăţile fundamentale Dart!+*'E! /intre principalele modificări şi

îmbunătăţiri aduse egii !1"# !$$% menţionăm urmatoarele6• clarificarea formelor de violenţă Dincluzand (i definind violenţa verbală,

psiologică, fizică, se>uală, economică, socială (i spiritualăE•

definirea noţiunii de membru de familieA• prezentarea clară a drepturilor pe care le are victima violenţei în familieA• includerea unor miloace de drept civil, respectiv a &rdinului de protecţie, prin

care se poate dispune, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri6evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, reintegrarea victimei (idupa caz a copiilor în locuinţa familiei, interzicerea oricarui contact, inclusivtelefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu victima, etc!A

• măsurile de protecţie (i de promovare a drepturilor victimelor violenţei în familiese aplică având în vedere principiul celerităţii6 cererea pentru emitereaordinului de protecţie este de competenţa udecătoriei de pe raza teritorială încare victima î(i are domiciliul sau re(edinţa (i se udeca de urgenţă, in camera de

consiliu, participarea procurorului fiind obligatorieA• crearea cadrului intra (i interinstituţional pentru asigurarea reală a prevenirii (i

combaterii violenţei în familie, precizând obligaţiile administraţiei publice la nivelcentral (i local în privinţa elaborării, implementării, monitorizării (i evaluăriipoliticilor, programelor (i strategiilor în domeniul combaterii (i prevenirii violenţei

în familieA• reglementează funcţionarea unităţilor pentru combaterea (i prevenirea violenţei

în familie Dinclusiv adăposturile destinate victimelor, centrele de asistenţădestinate agresorilor (i centrele de informare (i sensibilizareEA

• îmbunătăţirea sistemului de finanţare prin introducerea obligaţiei de a prevedea în bugetul anual sume alocate programelor (i serviciilor specificeA

•

crearea cadrului pentru elaborarea unei metodologii privind sistemul de înregistrare, raportare si management a cazurilor de violenta in familieA• înfiinţarea, la nivelul /irecţiilor enerale de )sistenţă <ocială (i "rotecţia

#opilului D/)<"#E, a ec'ipei intersectoriale în domeniul prevenirii (icombaterii violenţei în familie!

(ormele de manifestare a violenţei familiale potrivit legislaţiei din Româniasunt6a) violenţa verbală * adresarea printr*un limba ignitor, brutal, precum utilizarea deinsulte, ameninţări, cuvinte (i e>presii degradante sau umilitoareA

b) violenţa psi'ologică * impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea destări de tensiune (i de suferinţă psiică în orice mod (i prin orice miloace, violenţademonstrativă asupra obiectelor (i animalelor, prin ameninţări verbale, afi(areostentativă a armelor, negliare, controlul vieţii personale, acte de gelozie,constrângerile de orice fel, precum (i alte acţiuni cu efect similarA

c) violenţa fi*ică * vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire,tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, mu(care, în orice formă (i de orice



intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, into>icare,precum (i alte acţiuni cu efect similarAdE violenţa se>uală * agresiune se>uala, impunere de acte degradante, artuire,intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii se>uale forţate, violconugalA

e) violenţa economică * interzicerea activităţii profesionale, privare de miloaceeconomice, inclusiv lipsire de miloace de e>istenţă primară, cum ar fi rana,medicamente, obiecte de prima necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată abunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi (i dispune de bunurilecomune, control inecitabil asupra bunurilor (i resurselor comune, refuzul de a susţinefamilia, impunerea de munci grele (i nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unuimembru de familie minor, precum (i alte acţiuni cu efect similarA

f) violenţa socială * impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate (i deprieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin

detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie,precum (i alte acţiuni cu efect similarA

g) violenţa spirituală * subestimarea sau diminuarea importanţei satisfaceriinecesităţilor moral*spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare aaspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice orireligioase, impunerea aderării la credinţe (i practici spirituale (i religioase inacceptabile,precum (i alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare!

-etodologia cadru privind prevenirea şi intervenţia în ec!ipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi violenţă în familie . face diferenţa între

termenul violenţă domestică * referitor la violenţa între parteneri (i violenţa în familiecare se referă la violenţa îndreptată împotriva oricărui membru al familiei! #u altecuvinte, conceptul de violenţă domestică este inclus în conceptul de violenţă în familie,care cuprinde atât violenţa dintre parteneri, fie ei soţi sau concubini, cât (i violenţaasupra copiilor, persoanelor vârstnice sau altor rude din familie!

$egea nr! '2&'01' de modificare (i completare a $egii nr! '1%&'00+ pentruprevenirea (i combaterea violenţei în familie, publicată în ;onitorul Oficial nr! 132 din 1+martie '01' stipulează, de la început, că statul trebuie să se implice activ pentrurealizarea scopului legii! <tatul român, prin autorităţile competente, elaborează (iimplementează politici (i programe destinate prevenirii (i combaterii violenţei în familie,precum (i protecţiei victimelor violenţei în familie!



Tema !. "rincipiile activită ii în domeniul prevenirii i combaterii violen ei domesticeț ș ț

+rotecţia şi promovarea drepturilor victimelor violenţei în familie sereali*ea*ă în conformitate cu următoarele principii6a) principiul legalităţii, "rin aceasta se subliniază că nu se pot adopta decât acele măsuri reglementate delege, respectiv respectarea prevederilor #onstituţiei (i legislaţiei naţionale în materie,precum (i a prevederilor specifice din tratatele internaţionale la care România esteparteAb) principiul respectării demnităţii umane, "resupune adoptarea de măsuri care să fie conforme cu respectul datorat omului,fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă (i deplină a personalităţii!

c) principiul prevenirii săvârşirii actelor de violenţă în familie, #onform căruia identificarea (i înlăturarea în timp util a cauzelor apariţiei actelor deviolenţă în familie sunt prioritare (i imperative!d) principiul celerităţii,O faptă violentă împotriva unui membru de familie trebuie să înceteze cât mai repede,astfel încât este esenţial ca măsurile de protecţie să fie luate cât mai repede!e) principiul parteneriatului,"olitica în domeniul prevenirii si combaterii violenţei în familie trebuie să includămecanisme parteneriale6 grupurile (i organizaţiile reprezentative Dcomunitate locală,organizaţii neguvernamentale, organizaţii ale grupurilor cu risc etc!E trebuie implicate înprocesul de proiectare a politicilor în domeniu, (i& sau cooperează cu autorităţile

administraţiei publice centrale (i locale (i instituţiile de drept public în vederea asigurăriiprotecţiei (i acordarea serviciilor sociale specializate victimelor violenţei în familie!f) principiul egalită ii de şanse şi de tratamentț !#onstă în luarea în considerare a capacităţilor, nevoilor (i aspiraţiilor diferite alepersoanelor de se> masculin (i, respectiv, feminin (i tratamentul egal al acestora, având

în vedere respectarea (i promovarea drepturilor persoanelor afectate de violenţa înfamilie!

O listă mai completă de principii în domeniul prevenirii (i combaterii =iolenţei/omestice regăsim în -Strategia naţională pentru prevenirea şi combatereafenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013"2017 ., unde este precizat faptulcă

fiecare măsură cuprinsă în document şi în planul de acţiune se subsumea*ăurmătoarelor principii6aE +rincipiul legalităţii în desfă(urarea activităţilor de prevenire (i combatere aviolenţei în familieAbE +rincipiul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale înimplementarea măsurilor de prevenire (i combatere a violenţei în familieAcE +rincipiul nediscriminării şi egalităţii de şanse şi de tratament între femei (ibărbaţi * impune actorilor care gestionează cazurile de violenţă în familie adoptarea



unui comportament corect, imparţial (i nediscriminatoriu, fără deosebire de rasă, se>,religie, naţionalitate, apartenenţă politică, avere sau origine socială, faţă de toţicetăţeniiAdE +rincipiul celerităţii în instrumentarea cazurilor de violenţă în familieAeE +rincipiul prevenirii săvâr(irii actelor de violenţă în familieA

fE +rincipiul securi*ării şi protecţiei victimei * garantează intervenţia, în limitacadrului legal, prin acţiuni care să asigure inclusiv protecţia fizică a victimeiAgE +rincipiul centrării pe persoană! )cest principiu presupune centrarea pe nevoilepersoanei (i implicarea ei activă în toate deciziile ce o privescAE +rincipiul confidenţialităţii şi al normelor deontologice profesionale, fărăpreudicierea activităţii de semnalare a situaţiilor de violenţă sau a activităţii deinstrumentare a cazurilorAiE +rincipiul prevenirii revictimi*ării, prin limitarea interviurilor repetateA

E +rincipiul finanţării adecvate (i utilizării responsabile a resurselor financiare alocatepentru implementarea măsurilor identificate pentru atingerea obiectivelor de reducere aviolenţei în familieA

JE +rincipiul descentrali*ării în dezvoltarea acţiunilor de prevenire (i combatere aviolenţei în familie * presupune acordarea unui spriin logistic (i financiar pentruautorităţile localeAlE +rincipiul abordării integrate * presupune coordonarea (i cooperarea între toateinstituţiile implicate, iar practicile (i procedurile în domeniul prevenirii, monitorizării (icombaterii violenţei în familie, precum (i cele de implementare a măsurilor de asistenţăsocială, vor avea la bază o viziune (i o concepţie unitară, cu accent pe parteneriat (icolaborarea în reţeaAmE +rincipiul parteneriatului public - privat, care recunoa(te importanţa cooptăriisocietăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire (icombatere a violenţei în familie!

1.!. &bligaţii legale în domeniul prevenirii şi combaterii Violenţei Domestice

"rin $egea '1%& '00+ republicată, sunt stabilite obligaţii concrete pentruautorităţile administraţiei publice centrale (i locale! )cestea au obligaţia să ia măsurilenecesare pentru prevenirea violenţei în familie (i pentru preîntâmpinarea unor situatii de

încalcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenţei în familie!

sigurarea dreptului la informare )utorităţile administraţiei publice centrale (i locale au obligaţia să asigure

e/ercitarea dreptului la informare al victimelor violenţei în familie, potrivitcompetenţelor ce le revin, după caz, cu privire la6a) instituţiile (i organizaţiile neguvernamentale care asigura consiliere psiologică sauorice alte forme de asistenţă (i protecţie a victimei, în funcţie de necesităţile acesteiaAb) organul de urmărire penală la care pot face plângereAc) dreptul la asistenţă uridică (i instituţia unde se pot adresa pentru e>ercitarea acestuidreptAd) condiţiile (i procedura pentru acordarea asistenţei uridice gratuiteAe) drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părţii vătămate (i ale părţii civileA



f) condiţiile (i procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat,potrivit legii!

tribuţii# obligaţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie

1.!.1. 0nstituţii# autorităţi publice centrale"entru a contribui la realizarea eficientă a scopului legii, au fost prevăzuteinstituţiile cu atribuţii în prevenirea (i combaterea violenţei în familie!

;inisterele (i celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice,prin structurile lor teritoriale, desemnea*ă personalul cu atribuţii în domeniulprevenirii şi combaterii violenţei în familie!

;inisterele (i celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice,autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale (i alţireprezentanţi ai societăţii civile vor desfă(ura, separat sau, după caz, în cooperare,

activităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie!;inisterul ;uncii, amiliei, "rotecţiei <ociale (i "ersoanelor =ârstnice este

autoritatea publică centrala care elaborează politica de asistenţă sociala şipromovea*ă drepturile victimelor violenţei în familie!

;inisterul ;uncii, amiliei, "rotecţiei <ociale (i "ersoanelor =ârstnice, prinstructurile sale specializate de la nivel central (i teritorial, elaborea*ă şi aplică măsurispeciale de integrare pe pia a muncii a victimelorț violenţei în familie!

;inisterele (i celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice

au responsabilitatea elaborării unei strategii la nivel naţional pentru prevenirea (icombaterea fenomenului violenţei în familie, inclusiv a unui mecanism intern decoordonare şi monitori*are a activităţilor întreprinse, care se aprobă prin otărâre auvernului, la propunerea ;inisterul ;uncii, amiliei, "rotecţiei <ociale (i "ersoanelor =ârstnice (i a ;inisterului )dministraţiei (i @nternelor!

;inisterul <ănătăţii, împreună cu ;inisterul )dministraţiei (i @nternelor,elaborea*ă şi difu*ea*ă materiale documentare privind cau*ele şi consecinţeleviolenţei în familie!

;inisterul 7ducaţiei, #ercetării, Hineretului (i <portului reali*ea*ă, cu spriinulcelorlalte ministere implicate (i în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale cuactivitate în domeniu, programe educative pentru părinţi şi copii, în vedereaprevenirii violenţei în familie!

<erviciul de probaţiune din cadrul tribunalului, în colaborare cu organizaţiileneguvernamentale care desfa(oară activităţi specifice în domeniu sau cu speciali(ti, vadesfă(ura activităţi de reinserţie socială a infractorilor condamnaţi pentruinfracţiuni de violenţă în familie!



1.!.!. utorităţile administratiei publice locale"entru realizarea efectiva a rolului lor, autorităţile administraţiei publice locale au

obligaţia să ia urmatoarele măsuri specifice6• să includă problematica prevenirii (i combaterii violenţei în familie în strategiile (i

programele de dezvoltare regională, udeţeană (i localăA• să acorde spriinul logistic, informaţional (i material compartimentelor cu atribuţii în

prevenirea (i combaterea violenţei în familieA• să înfiinţeze, direct sau în parteneriat, unităţi de prevenire (i combatere a violenţei în

familie (i să susţină funcţionarea acestoraA• să dezvolte programe de prevenire (i combatere a violenţei în familieA• să spriine accesul agresorilor familiali la consiliere psiologică, psioterapie,

tratamente psiiatrice, de dezinto>icare (i dezalcoolizareA• să elaboreze (i să implementeze proiecte în domeniul prevenirii (i combaterii

violenţei în familieA• să î(i prevadă în bugetul anual sume pentru susţinerea serviciilor sociale (i a altor

măsuri de asistenţă socială pentru prevenirea (i combaterea violenţei în familieA• să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, celtuielile cu întocmirea

actelor uridice, precum (i pentru obtinerea certificatelor medico*legale pentruvictimele violenţei în familieA

• să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare (imanagement al cazurilor de violenţă în familie!

)utorităţile administraţiei publice locale desemnea*ă personalul speciali*at săimplementeze sistemul de înregistrare, raportare (i management al cazurilor de violenţă

în familie! "rimarii (i consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile

neguvernamentale, precum si cu oricare alte persoane uridice (i fizice implicate înactiuni caritabile, acordândule spri2inul necesar în vederea îndeplinirii acestor obligaţii!

3nfiinţarea ec'ipei intersectoriale$a nivelul udeţelor (i sectoarelor municipiului :ucure(ti se înfiinţează, pe lângă

direcţiile generale de asistenţă socială (i protecţia copilului udeţene& ale sectoarelor municipiului :ucure(ti, ecipa intersectoriala în domeniul prevenirii si combateriiviolenţei în familie, cu rol consultativ!

7cipa intersectorială propune măsuri de îmbunătatire a activităţii în domeniu,asigură cooperarea dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii (i combaterii

violenţei în familie, (i evaluează anual activitatea în domeniu!#onform -idului de bune practici în lucrul cu victimele violenţei în familie. ',

prevenirea, în funcţie de grupul vizat, poate fi de trei tipuri6 primară# secundară şi terţiară$

2 id de bune practici în lucrul cu victimele violenţei în familie, coord!6 /oina @oana ;onda, :istriţa,;esagerul '005!



Prevenirea primară se referă la acţiunile, programele, campaniile adresate unor populaţii mai mari Dţară,udeţ,ora(E, în vederea sensibilizării acestora (i reducereatoleranţei la violenţă! <pre e>emplu, campaniile prin afi(ae stradale, e>puneri demateriale (i imagini în miloacele de transport în comun, campanii televizate sau audio,campanii în ziare, reviste în special în forma vizuală!

Prevenirea secundară se adresează grupurilor cu risc crescut de a manifestaun anume comportament sau grupurilor cu risc de victimizare! rupurile de riscselectate pot fi6 copiii (i adolescenţi care trăiesc în familii cu violenţa, femeile fără loc demuncă sau venituri reduse (i dependente de cineva, (omerii, copiii cu risc de abandon(colar, cu absenteism din cauze familiale mamele singure etc!

Prevenirea terţiară se referă la acţiunile asupra grupurilor afectate dea deviolenţa domestică! )ici intră6 victimele femei, agresorii&abuzatorii familiali, copiiiabuzaţi! "revenirea terţiară nu este prevenirea unor comportamente care au riscul de ase produce pentru prima dată, ci prevenirea recidivelor, sancţionarea (i&sau recuperarea

agresorilor, securitatea victimelor,recuperarea sau tratarea efectelor (i consecinţelor!Obiectivele prevenirii trebuie să ţintească un termen lung ! ;odalităţi de

prevenire6* informare, consiliere Dpsiologică, uridică, socialăEA* suport socialA* crearea (i menţinerea unor surse de informare Dla nivelul %&'*urilor, centrelor de

informare a cetăţenilor,materiale prin @nternet, pliante, carţi (i bro(uri,etc!EA* influenţarea politicilor publiceA* con(tientizarea populaţiei prin campanii de informare (i sensibilizareA* referirile între instituţii,cu adresare către serviciile locale e>istenteA

* întărirea colaborării comunitare pentru protearea femeii victime de abuzuriulterioare!



D.1.!. Violen a domestică, de la concept la practicățTema 1. )naliza factorilor conte>tuali de apari ie i evolu ie a cazurilor de =/ț ș ț

@nteresul pentru studierea i în elegerea violen ei domestice, respectiv a violen eiș ț ț ț

în familie, în scopul cre terii anselor de prevenire i combatere a acestui fenomen aș ș ș

înregistrat o evolu ie spectaculoasă în ultimele două decenii, comunitateaț

interna ională con tientizând că din punct de vedere spa ial i temporal nu e>istă limiteț ș ț ș

ale acestuia i că acest tip de violen ă este prezent în aproape orice societate,ș ț

diferen ele înregistrându*se doar la nivel de frecven ă i formă concretă de manifestare!ț ț ș

"entru a în elege impactul acestui fenomen asupra societă ii în general, esteț ț

important ca to i actorii sociali să con tientizeze faptul căț ș familia este mai mult decât ocolecţie de indivizi separaţi, că este un sistem, un tot organic ale cărui părţifuncţionează într*un fel care transcende caracteristicile individuale! @nterfa ă între individț

i societate, familia spriină integrarea membrilor ei, contribuind la dezvoltareașautonomiei acestora, dar în acela i timp îi proteează fa ă de stresorii ineren i vie iiș ț ț ț

sociale, contribuind astfel la cre terea sănătoasă a noilor genera ii! i pentru căș ț Ș

evenimentele de violen ă în familie se înso esc cu toate formele de traumă, acestea nuț ț

fac altceva decât să treacă familia din registrul func ional în cel disfunc ional, maladiv!ț ț

În acest conte>t, Organiza ia ;ondială a <ănătă ii, pornind de la statisticile alarmante,ț ț



atrage aten ia asupra riscului maor pe care mediul familial disfunc ional îl reprezintăț ț

pentru sănătatea i ciar via a membrilor ei!ș ț

<cimbările din societatea contemporană au născut ideea că ne aflăm în fa ațunei noi civiliza ii, care î i pune amprenta i asupra familiei, aceasta ne maiț ș ș

reprezentând o institu ie conservatoare, ci una tot mai adaptată la dinamica iț ș

transformările care se petrec la nivelul societă ii, aspecte reflectate prin redefinireaț

func iilor familiei, democratizarea rolurilor i statusurilor în familie, scimbarea valorilor ț ș

familiale i a stilurilor de via ă familială!ș ț

/e i familia a reprezentat de*a lungul timpului o unitate de bază a societă ii, unș ț

reper de stabilitate în vie ile indivizilor, în prezent perspectivele asupra acesteia auț

evoluat, de la un consens unitar asupra domina iei familiei nucleare i a rolului ei centralț ș

în societate până la acceptarea unor modele familiale alternative, respectiv a unor noistiluri de via ă familială! "rincipalele e>plica ii pentru scimbările la nivelț ț

comportamental sunt analizate în registrul sistemului valorilor, prin compara ia dintrețtradi ional C modern C postmodern, în raport cu criterii precum importan a familiei înț ț

societate, orientarea spre modelele familiale alternative, participarea femeii pe pia ațmuncii i e>tinderea rolului acesteia, precum i nivelul de acceptare i toleran ă!ș ș ș ț

"rimele scimbări în via a de familie tradi ională sunt abordate în cadrul temeiț ț

.crizei familiei. încă de la sfâr itul secolului al K@K*lea, când pe fundalul industrializării iș ș

urbanizării accelerate din societă ile occidentale, apar teme de dezbatere precumț

scăderea autorită ii patriarale, a obedien ei necondi ionate fa ă de figura patriarală,ț ț ț ț

ingerin a statului*providen ă în via a de familie prin preluarea unora dintre func iileț ț ț ț

tradi ionale ale acesteia Deducarea copiilor, îngriirea bolnavilor i a persoanelor înț ș

vârstăE etc!$a nivel public, teoria standard a familiei prin care familia nucleară reprezenta

unitatea adaptativă i mediatoare între individ i societate, a fost men inută până în aniiș ș ț

L30! În anii L%0 .criza familiei. prezintă noi forme de manifestare, respectiv scăderea

semnificativă a natalită ii, proliferarea divor urilor i a dinamicii noilor structuri familialeț ț ș

Dfamilia comasată, cuplurile consensuale, celibatul definitiv, cuplurile omose>uale etc!E/ezbaterile privind viitorul familiei încep să se coaguleze în urul a două direc ii!ț

4na în care comportamentele familiale relativ tradi ionale sunt considerate încăț

dominante, familia func ionând relativ asemănător doar că devine mai democratică,ț

bazată pe rela ii interpersonale de afec iune, în elegere i suport reciproc i nu deț ț ț ș ș

autoritate, fiind mai descisă spre mediul e>tern, mai bine conectată i integrată înș

societate! ) doua direc ie consideră căț familia este într"un declin continuu, că social numai reprezintă o institu ie fundamentală, func iile sale fiind preluate de stat i de al iț ț ș ț

actori sociali!@ndividualizarea, independen a economică i autonomia personală au influen atț ș ț

disponibilitatea indivizilor, i în special a femeilor, pentru a se sacrifica pentru unitateaș



familiei, ceea ce a dus la disolu ia acesteia i la orientarea spre diferite forme deț ș

aranamente familiale, adaptabile în func ie de conte>t!ț

$iteratura de specialitate prezintă o multitudine de tipologii referitoare la familii!"rintre criteriile folosite pentru aceste clasificări enumerăm6

1! #riteriul numărului de parteneriA'! #riteriul numărului de părin iAț

+! #riteriul numărului de copiiAB! #riteriul orientării se>uale a celor doi parteneriA2! #riteriul apartenen ei culturale a partenerilor!ț

În func ie de numărul de parteneri care formează familia, se întâlnescț familiilepoligame iș familiile monogame! amiliile monogame sunt cele în care un bărbat sauo femeie au voie să se căsătorească doar cu un singur partener! În func ie de restric iileț ț

culturale i religioaseș monogamia poate fi serială# e>istând posibilitatea derecăsătorire în caz de deces al partenerului, respectiv de divor sauț monogamia

strictă# fără să e>iste această posibilitate!

Hot în cadrul monogamiei se mai identifică familiile nucleare4 formate din cei doiso i i copiii lor necăsători i iț ș ț ș familiile e/tinse4 formate din membrii ce reprezintă maimulte genera ii i care împart acela i spa iu! amiliile e>tinse sunt de obicei întâlnite înț ș ș ț

societă ile tradi ionale, fiindț ț caracteri(ate printr"o atitudine rigidă)strictă în ceea ce prive te respectarea regulilor i tradi iilor familialeș ș ț ! /e obicei familia mai în vârstă încearcă să impună regulile sale de organizare i func ionare i celeilalte familii, ceeaș ț ș

ce duce la prezervarea tiparelor de via ă i de rela ionare! amilia mai tânără va tindeț ș țsă adopte acelea i comportamente ca părin ii lor, însă pot să apară situa ii când noulș ț ț

cuplu intră în conflict cu cuplul parental, ceea ce poate determina tensiuni, conflicte,dezorganizarea vie ii familialeț i ciar disolu ia noului cuplu! /e asemenea în situa iaș ț ț

apari iei copiilor, conflictele pot să fie determinate de confuziile de rol, bunicii tinzând săț

devină părin i i pentru noii membri ai familiei!ț ș

În literatura de specialitate se mai vorbe te pe lângă familia nucleară i ceaș ș

e>tinsă i despreș familia de origine, respectiv despre familia care cuprinde părin ii iț ș

fra ii unei persoane!ț

În func ie deț numărul de părin iț care formează familia, se întâlnesc familiibiparentale i monoparentale. (amiliile biparentaleș pot fi formate din părin iiț

naturali ai copiilor sau pot fi familii mi/te sau reconstruite. În familiile mi>te parteneriivin cu propriii copii din rela iile anterioare i pot avea i copii comuni!ț ș ș

Raportat la numărul de copii, familiile se pot împăr i înț familii fără copii4 familiicu un singur copil4 familii cu doi copii4 respectiv familii cu trei sau mai mul i copii.ț

În func ie de orientarea se>uală a celor doi parteneri, în prezent se vorbe teț ș

despre familii eterose>uale i omose>uale, iar criteriul apartenen ei culturale împarteș ț



familiile în familii în care partenerii apar in aceleia i culturi4 respectiv familii mi/teț ș

cultural.

În categoria formelor alternative ale familiei, literatura de specialitatemen ioneazăț căsătoriile între 'omose/uali, grupări de persoane care se adunăpentru a împăr i c'eltuielile4 conglomerate de familii4 coabitarea neoficiali*ată înț

locul căsătoriei legale!

3n elegerea familiei din punct de vedere psi'osocialț impune abordareaacesteia din mai multe perspective4 fie ele sistemice4 func ionaliste4 interac ioniste.ț ț

+erspectiva structural func ionalistăț asupra familiei pune accentul pecaracteristicile structurale i pe func iile sistemelor familiale! #onsiderată un sistem,ș ț

familia se află într*o rela ie de scimb cu mediul, influen ând i fiind influen ată la rândulț ț ș ț

ei de către acesta! )naliza i interpretarea proceselor care apar în familie se realizeazășpornind de la structură, func ii i rela iile dintre sistem i subsisteme!ț ș ț ș

#a sistem, familia prezintă următoarele caracteristici6* în elegerea unui element al familiei nu se poate face decât prin raportare laț

întregul sistemA* elementele familiei sunt interrela ionateAț

* func ionarea familiei depinde de fiecare element în parte i de rela ia,ț ș ț

respectiv interac iunea realizată între aceste elementeAț

* comportamentele membrilor familiei sunt determinate de structura i modulș

de organizare a familiei, respectiv de tiparele tranzac ionale&rela ionale aleț ț

familieiA* familia caută să* i men ină ecilibrul, folosind mecanisme de feedbacJ!ș ț

/in perspectiva reglării sistemului, feedbacJ*ul poate fi de două feluri6* po*itiv, când se semnalează nevoia de modificare a sistemului pentru a*l

face să evolueze! /e e>! ac iunile părin ilor în sensul reorganizării stilului lor ț ț

de via ă când copilul merge la coală!ț ș

* negativ4 când se semnalează nevoia de reecilibrare a sistemului datorităunei perturbări! Printre mecanismele de feedbac* negativ se pot număra

pedepsirea# umilirea# cearta# bătaia folosite pentru a corectacomportamentele gre ite ale membrilor familiei# comportamente care prinș

repetare pot duce la abu(# respectiv la violen ă$ț

/in perspectiva modului în care familia ca sistem comunică cu întregul mediusocial, familiile sunt clasificate ca deschise, respectiv închise! amiliile desciserealizează un scimb permanent cu mediul înconurător, prin input*uri Dbani, resurse,prestigiuE i output*uri Dpersoane socializate, persoane specializate într*o meserieE, înș



timp ce familiile încise sunt rigide, neadaptabile, nereu ind să păstreze acest scimb!ș

amiliile descise sunt cele care stabilesc multe rela ii, care presupun vizite reciproceț

sau timp petrecut împreună, dar i descidere i preocupări pentru modificarea regulilor ș ș

i a concep iilor prin observarea altor familii! În scimb familiile mai încise func ioneazăș ț ț

după reguli proprii, cu pu ine rela ii sau ciar deloc cu mediul e>tern, prezentând unț ț

grad mai mare de rigiditate i fiind foarte rezistente la scimbare! amiliile pot aveaș

grade diferite de descidere către mediul e>terior, alcătuit din rude, prieteni, vecini,coală, alte institu ii!ș ț

5tructura familială define te setul invizibil de cerin e func ionale careș ț ț

organizează modurile în care membrii unei familii interac ionează! D=asile, '00%Eț

@nterac iunile repetate stabilesc tiparele legate de cine cu cine rela ionează, cumț ț

rela ionează i când rela ionează! Rolul lor este de a regla comportamentul membrilor ț ș ț

familiei! 4nicitatea fiecărei familii este dată de tranzac iile repetitive care construiescț

tiparele de func ionare ale acesteia!ț<tructura familială trebuie să fie fle>ibilă, în sensul că trebuie să se adapteze

atunci când conte>tul o cere! )cest lucru se realizează prin intermediul subsistemelor familiale!

În cadrul sistemului familial se regăsesc următoarele subsisteme61$ subsistemul adul ilor4ț denumit i subsistemul marital&al so ilor, include diadaș ț

partenerilor de cuplu! Rolul acestuia este de a modela intimitatea iș

angaamentul cuplului! "artenerii au nevoie de complementaritate iș

acomodare reciprocă, dificultă ile de rela ionare put+nd să apără atunci c+nd ț ț

unul dintre parteneri insistă în urmărirea propriilor scopuri în detrimentul scopurilor diadei$

2$ subsistemul parental apare când se na te primul copil! /e obicei includeș

părin ii, dar poate asimila i pe membrii familiei e>tinse! Rolul cuplului este deț ș

a cre te copiii, de a*i socializa!ș ,ificultă ile care pot să apară pot fi ț

determinate de influen ele ce se e-ercită din e-terior asupra copilului# dar i ț ș

de modul de e-ercitare a rolului parental# respectiv de so )partener# ceea ceț

poate duce la destabili(area cuplului$3$ subsistemul fratriilor include copiii din familie4 primul grup social în care

ace tia înva ăș ț cum să negocieze, să coopereze, să câ tige, să domine sau săș

manifeste submisivitate, să se sus ină reciproc, să prezinte ata ament!ț ș

Rolurile i pozi iile în familie devin semnificative pentru via a lor ulterioară deș ț ț

adul i, motiv pentru care este importantă în elegerea corectă a acestora!ț ț

În cadrul structurii, fiecare subsistem are nevoie de grani e clare, însă fle>ibile,ț

pentru a se putea protea de amestecul celorlalte subsisteme Dprin cerin ele i nevoileț ș

acestoraE, dar i pentru a putea să negocieze i să interac ioneze cu acestea! rani eleș ș ț ț



se referă la regulile care definesc cine participă i cum participă în rela ie! Faturaș ț

acestor grani e influen ează nu doar func ionarea subsistemelor, dar i a sistemului caț ț ț ș

întreg!

6rani eleț pot fi întinse pe un continuum, de la cele rigide care permit ointerac iune minimală între subsisteme, promovând independen a membrilor i oț ț ș

separare a indivizilor sau diadelor de restul familiei, la cele difu*e4 în care func iile suntț

neclare, rela iile dintre membrii fiind suprapuse deoarece nu se cunoa te ieraria deț ș

putere i responsabilită ile aferente acesteia! $a milocul continuumului se află grani eleș ț ț

clare care sus in comunicarea descisă i intimitatea subsistemelor, prin recunoa tereaț ș ș

a teptărilor reciproce, fiecare membru al familiei contribuind la dezvoltarea i întărireaș ș

acestora! D=asile, '00%E /in punct de vedere social, familia ca orice institu ie trebuie să îndeplineascăț

anumite func iiț 61! (unc ia economicăț C se referă la asigurarea resurselor materiale iș

financiare, necesare unei familii pentru e>isten a ei Drană, aine, locuin ăț ț

etc!E! Îndeplinirea acesteia condi ionează modul de realizare i a celorlalteț ș

func ii!ț

'! (unc ia de sociali*are # educareț C urmăre te integrarea individului înș

societate, prin transmiterea modelelor culturale dominante în societate,respectiv asimilarea de către to i membrii familiei a atitudinilor, valorilor,ț

principiilor, modelelor de comportament dezirabile social! 7duca ia seț

manifestă la toate nivelurile6 material, fizic, psiologic, moral i spiritual!ș

+! (unc ia de solidaritateț C asigură unitatea i stabilitatea familiei! @mplicășmanifestarea sentimentelor de afec iune, respect, apartenen ă la grupulț ț

familial, suport, autorare i sus inere reciprocă, dezvoltarea intimită ii!ș ț ț

B! (unc ia se/ualț *reproductivă * presupune atât satisfacerea se>ualăreciprocă a celor doi so i, cât i asigurarea perpetuării comunită ii, prinț ș ț

na terea copiilor! #ele două componente ale acestei func ii pot fi îndepliniteș ț

diferit, în func ie de cultură, gradul de educa ie, credin e religioase, dorin eleț ț ț ț

i caracteristicile celor doi parteneri! În societă ile avansate din punct deș ț

vedere economic cuplurile sunt orientate tot mai mult spre împlinirea afectiv*se>uală i mai pu in cea reproductivă!ș ț

/in perspectiva practicienilor, teoriile sistemice sunt importante pentru că oferăposibilitatea în elegerii problemelor care apar în cadrul familiei, prin raportare la sistemț

ca întreg i nu la membrii acesteia, respectiv la structura i modul de organizare aș ș

acesteia!



+erspectiva interac ionistsimbolicăț abordează familia ca o entitate dinamică,o unitate de personalită i aflate în interac iune, care î i modelează continuu rela iile iț ț ș ț ș

clădesc o e>isten ă în grup! D"opescu, '009E i pentru că oamenii sunt fiin e socialeț Ș ț

care atribuie sens ac iunilor lor prin rela ionarea cu ceilal i, ob inând astfel noi sensuriț ț ț ț

atât despre lume, via ă, cât i despre sine, trebuie men ionatț ș ț că cele mai multe

probleme care apar la nivelul familiei se datorează interpretărilor eronate,

a teptărilor nerealiste ale membrilor, definirii neadecvate a rolurilor, situa iilor ș ț

etc$ =ia a de familie implică un proces de redefinire, de restructurare simbolicăț

permanentă a rela iilor dintre partenerii de cuplu Dace tia î i revizuiesc reprezentărileț ș ș

despre ei în i i, despre via a lor cotidiană, e>perien ele trecute i despre viitorE, aș ș ț ț ș

rela iilor cu copiii, cu rudele, prietenii i colegii în func ie de a teptările pe care fiecareț ș ț ș

membru de familie i le creează!ș

Considerate seturi coerente de comportamente pe care membrii familiei lea teaptă de la ceilal i membri în func ie de po*i ia pe care o de in în sistemulș ț ț ț ț

familial, rolurile sunt stabilite în urma negocierilor din cadrul familiei# iar e-ercitareaacestora este re(ultatul unui proces de învă are socială$ț

Rolurile familiale se împart în roluri con2ugale4 roluri parentale i roluriș

fraterne.1! Rolul con2ugal Dde partener, de so &so ieE se referă la rela ionarea cuț ț ț

partenerul, so ul, so ia! )cesta implică cunoa terea de sine i aț ț ș ș

partenerului, satisfacerea reciprocă a nevoilor afectiv*se>uale, aintereselor i aspira iilor legate de via a de cuplu, sus inerea reciprocă înș ț ț ț

realizarea sarcinilor i func iilor familiei, modelarea intimită ii i a vie ii deș ț ț ș ț

cuplu pentru copii, stimularea func ionării cuplului prin folosirea tuturor țresurselor personale!

'! Rolul parental vizează interac iunea cu copiii în vederea cre terii iț ș ș

educării lor, formării identită ii se>uale a acestora, stimulării dezvoltăriiț

personalită ii lor!ț

+! Rolul fratern urmăre te rela ionarea cu fra ii în vederea învă ării vie ii înș ț ț ț ț

comun, completării identită ii de sine i a celei se>uale, suportului afectiv iț ș ș

comportamental în diferite situa ii! D=asile, '00%Eț

Caren ele în îndeplinirea acestor roluri familiale se pot manifesta fie prinț

e/acerbarea rolului4 fie prin minimali*area acestuia. i întrun ca* i în altul4Ș ș

efectele se reflectă în func ionarea familieiț . /e e>emplu e>acerbarea rolului conugali minimalizarea celui parental duce laș negli.area copiilor sau privarea acestora de

aten ia părin ilor i de satisfacerea nevoilor primare# de siguran ă# dragoste i ț ț ș ț ș

apartenen ă# ceea ce influen ea(ă c!iar personalitatea acestora# iar la partener poateț ț

determina sentimente de /sufocare/# de culpă i control ș ! ;inimalizarea rolului fraterneste manifest când fra ii se ignoră sau e>istă multiple tensiuni între ei!ț



În studiul familiei s*a conturat încă din anii L50, o nouă teorie în care familia estepercepută ca un sistem de reglementări conflictuale permanente, determinate inevitabilde faptul că unii dintre membri au mai multe beneficii decât al ii!ț Teoria conflictuluiabordează conflictul ca parte a vie ii cotidiene,ț conceptul central fiind cel de putere!/istribu ia inegală de putere în cadrul familiei apare ca urmare a distribuirii inegale aț

resurselor între membrii familiei! Diferen ele de putere pot fi considerate ele înseleț

ca surse ale conflictului în familie! /e e>emplu în familia tradi ională, so ul esteț ț

perceput ca având mai multă autoritate, prestigiu, independen ă, în timp ce so ia esteț ț

obligată să îndeplinească rolul de subordonat!Conflictul în familie poate să fie unul de rol, când unul dintre membri nu î iș

îndepline te corespunzător rolul sauș unul valoric, când partenerii încep să aibăa teptări i reprezentări diferite asupra familiei i vie ii în familie!ș ș ș ț Conflictul nu duceobligatoriu la o disolu ie a familiei4 ci mai degrabă la negocieri i încercări deț ș

mediere4 în cadrul cărora trebuie reevaluat întregul model de func ionare aț

acesteia. plica iile teoriilor conflictului au fost de*voltate mai ales în domeniulțviolen ei domestice i a studiilor de gen.ț ș

O altă teorie folosită în analiza conflictelor maritale este teoria sc'imbului

social, care abordează familia din perspectiva costurilor i beneficiilor rezultate dinș

interac iunile membrilor ei! #ompara iile pe care le fac indivizii sunt relative la ceilal i iț ț ț ș

relativ la alternativele posibile, adică ce recompense ar putea câ tiga în afara rela iei deș ț

cuplu! În completare, perspectiva feministă argumentează în for ă ideea căț

stereotipurile de gen afectează toate domeniile sociale, de la familie, muncă, sistem

economic, politic, religie i educa ie i că familia este puternic stratificată, bărba iiș ț ș țprimind mai multe recompense decât femeile!

Teoria ciclului vie ii de familieț este o abordare dinamică, via a de familieț

dezvoltându*se în timp! 7a se referă la trecerea individului ca membru de familie prinanumite etape semnificative, fiecare fiind înso ită de asumarea unor drepturi i obliga iiț ș ț

prescrise social! #a sistem descis familia niciodată nu rămâne la fel, se scimbă înfunc ie de evenimentele care apar în interiorul i în e>teriorul acesteia!ț ș

<istemul se restructurează i reorganizează în func ie deș ț apari ia sau dispari iaț ț

unora dintre membri Dna terea copiilor i a nepo ilor, decesul, căsătoria copiilorE,ș ș ț decre terea sau de(voltarea membrilor familiei ș Dcopilul mic, adolescentul, con tientizareaș

rolului parental, îmbătrânireaE iș de apari ia unor evenimenteț precum intrarea lagrădini ă i coală, divor ul, pensionarea, omaul, boala etc!ț ș ș ț ș

Herapeu ii de familie consideră că cea mai cuprinzătoare etapizare a vie ii deț ț

familie este cea care prezintă 3 etape61! @ni iativa tânărului adult de părăsire a casei părinte ti * implică acceptareaț ș

responsabilită ii emo ionale i financiareAț ț ș



'! #ăsătoria, formarea noului cuplu * presupune angaarea într*un nou sistem,cel maritalA

+! amilia cu copii mici * impune acceptarea noilor membri în sistemAB! amilia cu adolescen i * implică cre terea fle>ibilită ii grani elor familiei pentruț ș ț ț

a putea permite manifestarea independen ei copiilor i a accepta slăbiciunileț ș

bătrânilorA2! @ni iativele copiilor i părăsirea căminului * presupune acceptarea multitudiniiț ș

de ie iri i intrări în sistemul familieiAș ș

3! amilia la bătrâne e * acceptarea scimbării rolurilor genera ionale! D=asile,ț ț

'00%E

#u toate că nu s*a identificat nicio versiune standard a etapelor de via ă aț

familiei, valoarea conceptului constă în faptul că se recunoa te că orice familieș

cunoa te etape de dezvoltare, iarș trecerea de la o etapă la alta poate fi înso ită deț

probleme de tran*i ie datorită inabilită ilor sau temerilor membrilor i a sistemuluiț ț șfamilial de a face tran*i ia.ț

T0+7R0 D8 (9008 3: (7:C 08 D8 8V&7 0 5&C08T; 00Ț Ț Ț

(amilia tradi ionalăț

#aracteristică societă ilor preindustriale,ț familia tradi ionalăț este reprezentatăde familia e>tinsă, patriarală, o institu ie conservatoare în care sistemul valoricț

este puternic influen at de valorile religioase i care se ba*ea*ă pe men inereaț ș țtradi iilor i pe respectarea unor reguli rigide privind rela iile strict reglementateț ș ț

dintre membrii familiei! amilia tradi ională era i este o comunitate încisă, în careț ș

loialitatea fa ă de ea este superioară oricărui interes individual! /in punct de vedereț

economic, produc ia i consumul erau realizate în gospodăria familiei, sens în careț ș

fiecare nou membru era valorizat din perspectiva for ei de muncă pe care o reprezenta!ț

În ceea ce prive te func iile pe care le îndepline te, familia tradi ională asigura toateș ț ș ț

nevoile individului, de la func ia de reproducere, de educare a copiilor i îngriire aț ș

bătrânilor, până la cea de prezervare a tradi iilor i obiceiurilor culturale specificeț ș

comunită ii din care face parte!ț Statusurile i rolurile în cadrul familiei sunt distribuiteș

inegal# conform ierar!iei i puterii# stilul de via ă al acestei familii sus in+nd ș ț ț

superioritatea bărbatului asupra femeii# a părin ilor asupra copiilor# a v+rstnicilor asupraț

tinerilor# a fra ilor mai mari asupra celor mai mici etc$ ț "opescu, '009

(amilia modernă



;odernitatea a adus scimbări semnificative la nivelul întregii societă i, deciț

implicit i familia a trebuit să se restructureze i să adopte un nou stil de via ă! Începândș ș ț

cu perioada industrializării, familia nucleară ia locul familiei tradi ionale, trebuind să iasăț

din mediul său încis i să se adapteze modelului industrial! /in perspectiva func iilor ș ț

pe care le îndepline te, familia modernă este degrevată prin implicarea statului înș

educarea copiilor, îngriirea bolnavilor i a vârstnicilor dar i în func ia economică,ș ș ț

această activitate producându*se în afara familiei, care devine preponderent unitate deconsum i nu de produc ie!ș ț

/acă în comunită ile tradi ionale, totul se desfă ura în gospodăria familiei, înț ț ș

societatea industrializată s*a realizat o separare a vie ii profesionale de cea familială!ț

/e asemenea s*a scimbat perspectiva valorii copiilor, aprecia i nu din perspectivaț

for ei de muncă, ci a valorii în sine! <e constată o scădere a numărului de copii per ț

familie i o investi ie mai mare în educarea acestora!ș ț

#iar dacă se men ine inegalitatea între membrii familiei, respectiv asimetria înț

rela iile de gen, femeile încep să* i construiască autonomia, separând via aț ș țprofesională de mediul familial! <cimbarea statutului social al femeii i proiectarea uneiș

cariere profesionale determină o redefinire a rolurilor în cuplu i familie, respectiv aș

raporturilor dintre cei doi parteneri! aracteristica de ba(ă a familiei moderne este cea afle-ibili(ării structurii de autoritate i putereș , e>primată prin tendin a de egalizare aț

rolurilor domestice, scimbarea perspectivei asupra valorii copilului care nu maireprezintă doar for ă de muncă, ci dobânde te valoare în sine! În continuare familiaț ș

reprezintă unitatea de bază a societă ii, familia e>tinsă reprezentând combina ii aleț ț

familiei nucleare! )lte tipuri de familii sunt considerate deviante, instabile, disfunc ionale!ț

D"opescu, '009E

(amilia contemporană

<pecifică perioadei postindustriale sau postmoderne, familia contemporană i*aș

reconfigurat structura, func iile i rolurile în acord cu transformările care au avut loc înț ș

plan economic, politic, social! #re terea generală a nivelului de trai i a independen eiș ș ț

economice a tinerilor a favorizat tolerarea modelelor familiale alternative, la fel ca iș

cre terea acceptării fa ă de diversitatea culturală, politică, religioasă, a toleran ei iș ț ț ș

permisivită ii sociale! <cimbarea maoră constă în trecerea de la modelul familieiț

nucleare la o diversitatea de modele familiale! În acest conte>t familia nu mai esteabordată ca institu ie fundamentală pentru reproducerea biologică i socială! <tatul iț ș ș

al i actori sociali au continuat să preia tot mai mult din func iile specifice familieiț ț

tradi ionale, iar angaarea femeii pe pia a muncii a contribuit la reevaluarea iț ț ș

redefinirea rolurilor de gen! În ceea ce prive te rela iile intime, se vorbe te tot mai mult de rela ia pură, careș ț ș ț

se ini iază i se men ine numai dacă ambii parteneri consideră că le aduce satisfac iiț ș ț ț



suficiente! )ceste rela ii nu vizează doar partenerii de cuplu, ci i rela iile părin i*copii,ț ș ț ț

dintre rude i prieteni!ș

$a începutul anilor L%0, formele alternative ale familiei erau din ce în ce maivizibile în societă ile dezvoltate! @ndivizii erau condu i de nevoia de autorealizare,ț ș

nevoia de intimitate emo ională reciprocă i de ecitate de gen, acestea fiind printreț ș

cele mai importante motive pentru a e>perimenta modele alternative de uniune & cuplu!amilia contemporană traversează o perioadă contestabilă, de tatonări, în

încercarea de a se redefini! "ostmodernitatea este caracterizată prin diversitate iș

pluralism, dar în acela i timp i prin lipsa unui model! #u toate acestea familia clasicăș ș

continuă să fie cea mai puternic valorizată! Însă familia clasică din perioada postmodernă este mult mai democratică în interior# în termeni de roluri domestice# decuplu# parentale# dar i de reguli mai fle-ibile i# totodată# mai desc!isă spre e-terior#ș ș

mai bine ancorată în societate$ D"opescu, '009E

9odelul familiei române tiș

i în România, stilurile de via ă familială au început să sufere transformări!Ș ț

amiliile monoparentale au devenit din ce în ce mai răspândite, la fel ca i familiaș

comasată i uniunile consensuale! Hot mai mult tinerii preferă coabitarea nonmaritală înș

locul oficializării rela iei! Însă atitudinile societă ii fa ă de uniunile consensuale suntț ț ț

împăr ite!ț odelul familial cel mai răsp+ndit în om+nia este cel al familiei biparentale#familiile monoparentale fiind mai slab acceptate$ 4n mediul rural se mai regăsesc familii e-tinse# multigenera ionale ca urmare a presiunilor economice i a persisten ei ț ș ț

modelului tradi ional$ț Holeran a la divor este în scimb mai ridicată!ț ț ele mai des

înt+lnite motive pentru care partenerii divor ea(ă sunt violen a domestică# alcoolismul#ț ț

infidelitatea i încetarea iubirii dintre partenerii de cuplu$ 5iolen a domestică esteș ț

considerată motiv de divor preponderent de către femei# de cei cu un nivel de educa ieț ț

ridicat i de către persoanele mai tinere$ș #ea mai importantă cauză a problemelor înfamilie este reprezentată de problemele materiale, neîn elegerile în distribuirea iț ș

realizarea sarcinilor domestice, comportamentul copiilor i consumul de alcool!ș

/e asemenea conflictul între muncă i via a de familie constituie o problemă cuș ț

care se confruntă în special femeile! În România, participarea pe pia a muncii iț ș

realizarea profesională a femeilor sunt tolerate doar în măsura în care acestea suntcomplementare rolului de so ie i mamă i nu o op iune de via ă! amilia este perceputăț ș ș ț ț

ca rămânând în continuare o condi ie esen ială a realizării personale a femeii! În ceeaț ț

ce prive te luarea deciziilor, familia modernă de la noi din ară promoveazăș ț

egalitarismul! #u cât nivelul de educa ie este mai ridicat, cu atât preferin a pentru familiaț ț

egalitară este mai mare! În scimb persoanele de se> feminin, mai în vârstă, mai pu inț

educate i din mediul rural sunt mai orientate spre acceptarea ierariei de putere i aș ș

controlului e>ercitat de bărbat!



V0&8: 3: (9008 C&:T8<T4 (CT&R0 D8 R05C4 (CT&R0Ț

+R&T8CT0V0

/efinirea violen ei în familie a reprezentat o provocare nu doar pentru mediulțacademic, ci i pentru cel legislativ, comple>itatea fenomenului, mai precis a rolurilor ș

diferite pe care le au agresorul i victima Dso i, părin i, copii etc!E i diversitatea situa iilor ș ț ț ș ț

subsumate no iunii de violen ă în familie Dfizică, verbală, psiică, se>uală, negliare,ț ț

privare de libertate etc!E, fiind dificil de opera ionalizat în cadrul unei singure defini ii!ț ț

/acă la început defini iile se focalizau doar pe abuzul fizic e>ercitat de agresor asupraț

victimei, considerată a fi femeia, ulterior s*au inclus i aspecte care in de impactulș ț

violen ei la nivel psiic, respectiv traumele psiice i rezonan a acestora pe termen lungț ș ț

asupra victimelor, fie ele partener în rela ia intimă, copil sau părinte&membru de familie!ț

/efini iile de actualitate ale violen ei în familie se bazează pe cele dezvoltate înț ț

timp de către organismele interna ionale, cum ar fi Organiza ia Fa iunilor 4nite, 4niuneaț ț ț

7uropeană sau #onsiliul 7uropei, recomandările acestora fiind asumate i de către araș ț

noastră! În România defini ia violen ei în familie, a a cum se regăse te ea înț ț ș ș Legea

2172!!" pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie4ș ț se concentrează pe#orice ac iune fizică sau verbală săv$r ită cu inten ie de către orice membru deț ș ț

familie împotriva altui membru al aceleia i familii, care provoacă suferin ă fizică,ș ț

psihică, se%uală sau un pre&udiciu material# $ 6ceasta a fost completată printr*un altact normativ, respectiv Legea 2'2!12, în care se realizează o abordare mult mai

specifică a formelor de violen ă domestică, respectiv violen a fizică, verbală,ț țpsiologică, se>uală, economică, socială sau spirituală! Foua lege stipulează căviolen a în familie repre*intă =orice ac iune sau inac iune inten ionată4 cuț ț ț ț

e/cep ia ac iunilor de autoapărare sau de apărare4 manifestată fi*ic sau verbal4ț ț

săvâr ită de către un membru de familie împotriva altui membru de familie careș

provoacă sau poate cau*a un pre2udiciu sau suferin e fi*ice4 psi'ice4 se/uale4ț

emo ionale sau psi'ologice4 inclusiv amenin area cu asemenea acte4ț ț

constrângerea sau privarea arbitrară de libertate=!

@nterpretată din multiple perspective biologice, psiologice, sociale, economice

i legislative, violen a în familie prezintă o cauzalitate comple>ă, multidimensională iș ț șdificil de identificat! #iar dacă aceste abordări nu sunt integrate, fiecare oferă o ceiede lectură a fenomenului, a tiparelor de interac iune violentă, a în elegerii riscurilor,ț ț

precum i de identificare a factorilor de protec ie!ș ț

În prezent, ca urmare a abordărilor interdisciplinare, violen a în familie fiindț

analizată din perspectiva psiologiei, asisten ei sociale, sociologiei, tiin elor uridice iț ș ț ș



politicilor sociale, s*a auns la concluzia că acest fenomen este mult mai u or de în elesș ț

i respectiv de combătut dacă abordarea lui se face pe tipologii, identificate în func ie deș ț

natura i con inutul rela iei dintre agresor i victimă, sens în care ne propunem săș ț ț ș

analizăm trei astfel de categorii, respectiv violen a în cuplu, cunoscută i subț ș

sintagma de violen ă domestică, violen a asupra copiilor i violen a asupraț ț ș ț

v$rstnicilor $ 6bu(ul asupra copilului a fost identificat ca o problemă socială în anii 80#abu(ul asupra so iei în aniiț 70# iar asupra v+rstnicilor în anii 90$ u.oiu : u.oiu#2010

;etodologia*cadru privind prevenirea i interven ia în ecipa multidisciplinară iș ț ș

în re ea în situa iile de violen ă asupra copilului i în familie, aprobată prin B9&'011,ț ț ț ș

identifică următorii factori de risc i factori de protec ieș ț pentru violen a în familieț 61. (actori de risc ce in de caracteristicile copiluluiț Dprematuritate sau

greutate mică la na tere, probleme perinatale, de dezvoltare, de sănătate,ș

dizabilită i, tulburări de comportament, copil din afara căsătoriei * efectulț#enu ăreseiEAș

!. (actori de risc ce in de caracteristicile adultului victimă >ț niveleduca ional scăzut, e>perien ă traumatică în copilărie, consum de alcool,ț ț

droguri, vârstă mică a mamei la na terea primului copil, probleme de sănătateș

mintală, privarea de libertate a unuia dintre părin i, dizabilită i sau boli cronice,ț ț

empatie fa ă de agresor, instabilitatea structurii familiale, număr mare de copiiț

în familie, monoparentalitatea, violen ă în familia de origine, izolarea deț

familie i prieteni, niveluri crescute de e>primare a furiei i impulsivită ii,ș ș ț

rezisten ă scăzută la frustrare, a teptări nerealiste în privin a copiilor,ț ș ț

frecven ă crescută a mutărilor dintr*un loc în altul, absen a modelelor civice,ț țetc!),

%. (actori de risc ce in de caracteristicile socioculturale >ț sărăcie, oma,ș

convingeri culturale privind autoritatea bărbatului, toleran ă crescută fa ă deț ț

violen a în familie, de inere de arme, violen ă institu ională, violen ă societală,ț ț ț ț ț

violen ă din domeniul audiovizualuluiț ).

(actorii protectivi sunt specifici 61. Copilului >stare bună de sănătate, rezilien ă crescută, grad de dezvoltareț

normal, ata ament securizant, abilită i sociale bine dezvoltate, stimă de sineș ț

crescută),!. dultului victimă >e>isten a i implicarea familiei lărgite, familia armonioasăț ș

afectiv, spriinul familiei, credibilitatea i respectul familiei, interac iuni diverse,ș ț

pozitive i activită i comune în familie etc!EAș ț

%. 3n comunitate >grad de informare i sensibilizare a comunită ii, re eaua deș ț ț

suport social, valorizare personală, e>isten a serviciilor comunitare de spriin iț ș



de specialitate i accesibilitatea copiilor i familiilor la acestea, aptitudini socialeș ș

puternice etc!)

V0&8: D&985T0C; V0&8: 3: C7+7Ț Ț

=iolen aț domestică sau violen aț împotriva partenerului intim, indiferent de statutulmarital al cuplului, căsători i sau implica i într*o rela ie de concubina, cu acela iț ț ț ș

domiciliu sau nu, poate îmbrăca mai multe forme de manifestare, de la cele fizice iș

se>uale, până la cele emo ionale sau economice! )buzul fizic este raportat de cătreț

Organiza ia ;ondială a <ănătă ii ca fiind una dintre cele mai dese forme de violen ă laț ț ț

nivel mondial, ciar dacă în procente variabile i că acesta corelează cu alte forme deș

violen ă, precum abuzul se>ual sau psiologic! ormele grave de abuz fizic însă nuț

apar brusc, ele sunt precedate de elemente de comportament abuziv de durată, care

include acte de coerci ie Damenin are, izolareE i de abuz psiologic, abuzul fizicț ț șaflându*se la capătul unui proces gradual de victimizare!

#onsiderată una dintre cele mai răspândite forme de violen ă din cadrul rela iilor ț ț

de tip familial, violen a domestică, violen a intimă sau violen a între parteneri seț ț ț

regăse te în fiecare societate, însă nu sub acelea i forme, iar percep iile asupraș ș ț

acesteia diferă de la un mediu social la altul, de la o cultură la alta! <inonim al violen eiț

domestice se utilizează adesea termenul de abuz, care aduce în discu ie victima!ț

#onform literaturii de specialitate i a legisla iei na ionale formele recunoscute de abuzș ț ț

sunt6 verbal, psiologic, fizic, se>ual, economic, social i spiritual!ș

bu*ul verbal4 este definit de legea '2&'01' ca .adresarea de limba ignitor,brutal, precum utilizarea de insulte, amenin ări, cuvinte i e>presii degradante iț ș ș

umilitoare.!#orelat cu abuzul psiologic, acesta are consecin e în planul imaginii de sine i aț ș

încrederii în for ele proprii!ț

bu*ul psi'ologic este o formă de abuz cu o vizibilitate mai redusă deoareceefectele sale nu se pot sesiza cu u urin ă de către persoanele din ur, însă efectele saleș ț

sunt foarte grave i de lungă durată! Mignirea continuă, umilirea&ridiculizarea Dporecleș

ignitoareE, respingerea, amenin area cu violen ă fizică asupra victimei i a copiilor,ț ț ș

izolarea de rude, prieteni, colegi, privarea de satisfacerea nevoilor primare Dsomn,rană etc!E duce la pierderea încrederii în for ele proprii i la reducerea autonomieiț ș

acesteia! =iolen a psiologică precede i înso e te celelalte forme de abuz, dar seț ș ț ș

poate manifesta i izolat! $egea '2&'01' include în formele de manifestare ale violen eiș ț

psiologice atât abuzul psiologic, cât i pe cel emo ional! #el mai adesea în cazurileș ț

de violen ă domestică, prima formă de manifestare a abuzului psiologic esteț



instalarea fricii prin care abuzatorul dore te să* i domine victima! rica este urmată deș ș

depersonalizare, privare, supraîncărcare cu responsabilită i, degradarea iț ș

distorsionarea realită ii! )buzul psiologic este un element central în controlul iț ș

manipularea partenerului!

bu*ul fi*ic este forma de violen ă cea mai des utilizată în situa iile de abuz înț ț

cadrul familiei! Regăsit în legisla ie sub denumirea de violen ă fizică, acesta constă înț ț

atingeri sau contacte dureroase, inclusiv intimidarea fizică îndreptată asupra victimei!"rintre formele de manifestare men ionăm6 împingerea, plesnirea, trasul de păr,ț

răsucirea bra elor, desfigurarea, provocarea de vânătăi, contuzii, bătăi, loviri cu pumnul,ț

palma sau piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pere i i mobilă,ț ș

folosirea armelor! =iolen a fizică include i distrugerea bunurilor care apar in victimeiț ș ț

sau pe care cei doi le stăpânesc sau utilizează împreună! /e cele mai multe ori formelee>treme de abuz fizic sunt precedate de agresivitate verbală DinuriiE i deș

comportamente violente de intensitate scăzută! <*a constatat că abuzul fizic este urmat în cele mai multe cazuri de abuz se>ual! DRădulescu, '011E

bu*ul se/ual este definit de legea '2&'01' ca orice .agresiune se>uală,impunere de acte degradante, ăr uire, intimidare, manipulare, brutalitate în vedereaț

între inerii de rela ii se>uale for ate, viol conugal.! )buzul se>ual asupra partenerului deț ț ț

cuplu nu este recunoscut întotdeauna de victime, de frica oprobiului public i de teamaș

de a nu fi crezute! =ictimele violen ei se>uale de cele mai multe ori nu raporteazăț

aceste abuzuri sau dacă le raportează î i retrag de cele mai multe ori plângerea de fricaș

agresorului! #ea mai controversată formă de abuz se>ual este cea a violului marital,

respectiv obligarea partenerei&partenerului de a între ine rela ii se>uale prin folosireaț țfor ei, de cele mai multe abuzatorul recurgând i la abuz fizic pentru a determina victimaț ș

să nu se împotrivească! =iolul marital este manifestat de cele mai multe ori în perioade în care victima nu poate între ine rela ii se>uale, din motive de sănătate Dîn sarcină sauț ț

imediat după, e>isten a unor probleme de sănătate, menstrua ieE! DRuoiuNRuoiu, '010Eț ț

În literatura de specialitate se men ionează ca iț ș consecin eț severe pe termenlung asupra victimelor efectele posttraumatice grave precum an>ietatea, starea de oc,ș

frica i panica intensă, insomnii, depresia i idea ia suicidară! =ictimele violului maritalș ș ț

sunt mai predispuse la scăderea încrederii în sine i a imaginii de sine, coroborate cuș

sentimente de ru ine i autoînvinovă ire, dificultă i de rela ionare, disfunc ii alimentareș ș ț ț ț ț

de tip anore>ic sau bulimic! 7fectele nocive apar i în planul stării de sănătate prinș

apari ia infertilită ii, a bolilor cu transmitere se>uală, risc crescut de boli pelvine,ț ț

sângerări i leziuni vaginale, respectiv anale, infec ii urinare, pierderea sarcinii, na tereaș ț ș

unui făt mort, risc crescut de cancere de col uterin i de sân! )ceste consecin eș ț

ginecologice sunt înso ite de obicei de răni grave precum tăieturi, arsuri, emoragiiț

provocate de lovituri cu pumnii i picioarele, ruperea oaselor, traumatisme cranio*ș

cerebrale!



bu*ul economic se manifestă conform aceluia i cadru legislativ prinș

.interzicerea activită ii profesionale, privare de miloace economice, inclusiv lipsire deț

miloace de e>isten ă primară, ac iunea de sustragere inten ionată a bunurilor comune,ț ț ț

controlul inecitabil asupra bunurilor i resurselor comune, refuzul de a sus ine familia,ș ț

impunerea de munci grele i nocive în detrimentul sănătă ii, inclusiv unui membru deș ț

familie minor, precum i alte ac iuni cu efect similar.! /e cele mai multe ori ca urmare aș ț

abuzului economic, victima aunge dependentă financiar de către agresor, ceea ce îi valimita la minimum deciziile cu privire la ie irea din rela ia abuzivă! "rin această formă deș ț

abuz, agresorul caută să de ină controlul absolut asupra vie ii victimei sale, subț ț

prete>tul că aceasta nu este suficient de responsabilă pentru a avea griă de sine!

bu*ul social este definit de legea '2&'01' ca .impunerea izolării persoanei defamilie, de comunitate i de prieteni, interzicerea frecventării institu iei de învă ământ,ș ț ț

impunerea izolării prin deten ie, inclusiv în locuin a familială, privarea inten ionată deț ț țacces la informa ie, precum i alte ac iuni cu efect similar.! @zolarea victimei fa ă deț ș ț ț

comunitate îi limitează acesteia posibilită ile de a* i cunoa te drepturile, de a riposta iț ș ș ș

a căuta suport calificat! aptul că autorită ile nu iau măsuri pentru prevenirea iț ș

combaterea violen ei domestice, sau măsurile acestora sunt insuficiente reprezintă tot oț

formă de abuz!

bu*ul spiritual se manifestă prin .subestimarea sau diminuarea importan eiț

satisfacerii necesită ilor moral*spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizareț

a aspira iilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sauț

religioase, impunerea aderării la credin e i practici spirituale i religioase inacceptabile,ț ș șprecum i alte ac iuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.!D$egea '2&'01'Eș ț

#ercetările în domeniul violen ei domestice sunt subsumate unui cadru teoretic,ț

care evident orientează interpretarea datelor! În ciuda faptului că toate abordărileteoretice i cercetările recunosc nocivitatea i riscul maor ciar la adresa societă ii peș ș ț

care îl reprezintă violen a domestică, în ceea ce prive te analiza i interpretarea datelor ț ș ș

legate de factorii circumstan iali & conte>tuali apar diferen e semnificative!ț ț

În '002, ;icalsJi Dapud! ;unteanu N ;unteanu, '011E clasifică cercetările iș

studiile în domeniul violen ei domestice în raport cu factorii pe care se concentrează în6ț

1! studii care pun accentul pe factorii individuali, respectiv pe caracteristicileagresorului i ale victimeiAș

'! studii care scot în eviden ă rolul învă ării sociale i a conte>telor de interac iuneAț ț ș ț

+! studii în care aten ia se concentrează pe rolurile de gen i fenomenele culturaleAț ș

B! studii care eviden iază rolul controlului resurselor de către agresor, respectivț

limitării accesului la acestea pentru victimă i a altor factori sociali structurali înș

comportamentele violente ale parteneruluiA



2! studii prin care se încearcă o integrare a abordărilor!

/e re inut este faptul că pentru a realiza o interven ie de succes în prevenirea iț ț ș

combaterea violen ei domestice, fie că problema este abordată la nivel individual, deț

grup sau de comunitate, este important ca fenomenul să fie în eles i abordat dinț ș

perspectiva multiplă a teoriilor e>istente, sens în care luarea unor măsuri ateoretice,respectiv încercarea de rezolvare pe moment a crizei, nu reprezintă o abordare desucces pe termen mediu i lung, acesta putând conduce la cre terea anselor deș ș ș

recidivă, respectiv de revictimizare!

5+8CT8 5+8C0(0C8 ?7@770 39+&TR0V +RT8:8R770 D8 C7+7

Cri*a con2ugalăamilia de ine un rol important în via a oricărei persoane! În momentul în careț ț

apar conflicte, certuri, acte violente, to i membrii sunt afecta i, iar copii, în special, suntț țcei care preiau necritic comportamentele părin ilor, cu riscul de a le repeta în via a lor deț ț

mai târziu! "roblemele cuplurilor pot avea cauze diverse, cum ar fi repartizarea puterii încuplu, asumarea responsabilită ii, de inerea controlului, gelozia, infidelitatea, lipsa deț ț

încredere etc!! Hoate aceste situa ii pot genera comportamente agresive, parteneriiț

reac ionând de cele mai multe ori emo ional! O rela ie de cuplu poate trece în registrulț ț ț

disfunc ional din cauza modului de e>primare a partenerilor, care poate varia de laț

păstrarea tăcerii i nee>primarea sentimentelor i a gândurilor în fa a partenerului pânăș ș ț

la conflicte descise! "entru a se evita criza conugală este foarte important să e>isteacel cadru intim între parteneri care să le ofere posibilitatea de e>primare directă a

sentimentelor, gândurilor i trăirilor fiecăruia! <ă nu uităm că de i criza conugală are doiș șactori, consecin ele ei se abat asupra întregii familii, copiii putând deveni la rândul lor ț

victime în cadrul conflictelor dintre părin i!ț

<tudiile privind analiza vie ii de cuplu au auns la concluzia că bunăstarea vie iiț ț

de cuplu nu este condi ionată de lipsa stresului, ci de un ecilibru între elementeleț

pozitive i cele negative cu care acesta se confruntă!ș Orice rela ie de cuplu presupuneț

implicarea partenerilor în diferite scimburi verbale, emo ionale i comportamentale!ț ș

<cimburile emo ionale au un rol important în cadrul parteneriatului conugal, pentru căț

cei doi parteneri sunt implica i emo ional, iar sănătatea rela iei depinde de modul în careț ț ț

ambii acceptă parteneriatul ca pe o ansă de dezvoltare comună i de autoîmplinire laș ș

nivel afectiv! =ia a afectivă a unui cuplu este bogată! /ragostea, frica, triste ea, furia,ț ț

angoasa, gelozia sunt câteva dintre emo iile e>perimentate la un moment dat de oriceț

cuplu!<olu ionarea optimă a conflictelor în cuplu este dependentă de modalitatea de aț

comunica în cadrul rela iei! #u toate acestea multe dintre cupluri nu rezistă! :eldimanț

D'01+E consideră că nu rezistă, pentru că6



* ;nul dintre parteneri este gelos pe celălalt ! $ăsându*se condus desentimentul de posesiune fa ă de celălalt, acesta îl vulnerabilizează prinț

amplificarea trăirilor de frustrare! elozia ascunde de cele mai multe ori ostimă de sine scăzută, neîncredere în sine, perceperea oricărei alte persoanecu calită i ca o poten ială amenin are i poate fi declan ată de e>perien eț ț ț ș ș ț

timpurii din copilărie!* 6pare infidelitatea4 rela iile e>traconugale fiind un semnal al crizei în cuplu!ț

* Se instalea(ă rutina$* <-ista tendin a de a atribui vina partenerului cau(e interne#ț ceea ce nu face

decât să între ină conflictul&criza!ț

* ;nul dintre parteneri e-ercită comportamente agresive i violente asupraș

celuilalt în condi iile în care raportul de putere este favorabil abu(atorului$ț

* Partenerii de cuplu preiau adesea modelul de sociali(are din familia deorigine, astfel că multe dintre comportamentele unuia dintre parteneri sunt

considerate de acesta ca fiind normale, dar în contradic ie cu a teptările iț ș șnevoile celuilalt!

i cum de la criza conugală până la violen ă în cuplu este doar un pas,Ș ț

cercetătorii au încercat să analizeze în conte>tul prevenirii i combaterii fenomenului deș

violen ă domestică, nu doar profilulț agresorului, ci i alș victimei i alș sistemuluifamilial în care ace tia trăiesc!ș

+rofilul agresorului

7>plicarea comportamentului abuziv&violent a fost realizată din mai multe

perspective teoretice, respectiv6 perspectiva biologică care ne oferă ansa de așanaliza factorii favorizan i, care amplificăț puterea factorilor genetici cu efect în plancomportamental A perspectiva psihologică(psihiatrică, care abordează agresorul ca

personalitate Dteoriile psianalitice, teoria ata amentului, teoria rela iei traumatice, teoriaș ț

evolu ionistă, teoria ciclicită ii violen ei, teoria puterii i controluluiE iț ț ț ș ș perspectiva

socio(culturală care analizează violen a raportat la norme# valori# culturăț Dteoria învă ării sociale, teoria scimbului, teoria patriarală, teoriile feministe, teoria ecologicăț

i teoriile situa ionaleE!ș ț

)gresorii bărba i nu reprezintă un grup omogen, sens în care nu au fostț

identificate tipologii unanim acceptate ale acestora, în literatura de specialitate fiindmen ionate ca i criterii de clasificare6 particularită ile agresorului i tipul de ra ionamentț ș ț ș ț

utilizat de cercetător în cadrul studiilor realizate!"rima categorie a tipologiilor are în vedere împăr irea agresorilor în func ie deț ț

factorii de risc i de caracteristicile psiologice, psiopatologice i comportamentale aleș ș

agresorului! În func ie deț factorii de risc, ealeI i colab! au descris, în anul 1995,ș

următoarele tipuri de agresori domestici6



1! agresorul cu risc scă*ut sunt persoanele aflate la primul incident violent#care nu au o istorie a abu(ului verbal i emo ional# care nu au un istoric al ș ț

manifestărilor disfunc ionale# care nu comit acte de violen ă după o perioadă deț ț

separare# care nu implică copii în dispută i care pre(intă cel mult doi dintreș

următorii factori de risc6 dispută pentru custodia copiilor, rela ii multiple, arestăriț

pentru comportamente nonviolente, comportamente disfunc ionale la coală i laț ș ș

muncă, probleme financiare, conflicte în alte rela ii Dprieteni, vecini etc!E!ț

'! agresorii cu risc mediu persoanele ce prezintă mai mult de doi dintre factorii de risc sus"men iona i# sau unul sau mai mul i dinte următorii ț ț ț factori de risc6 aupierdut contactul cu copii lor, au restric ii privind vizitarea lor, au trăit numeroaseț

separări de partener sau au fost părăsi i fără nici un avertisment, condamnăț

victima cu agresivitate, au un istoric de arestări pentru violen ă, au încălcatț

ordinele de restric ie, nu au prieteni sau au o familie retrasă, înstrăinată deț

comunitate etc!

+! agresorii cu risc ridicat indivizii care prezintă oricare dintre următorii factoride risc6 agresiuni în perioadele de separare de partener, tulburări alimentare iș

ale somnului, dificultă i la locul de muncă, inerea în captivitate a victimei, arestăriț ț

anterioare datorate violen ei domestice, comiterea de noi acte de violen ăț ț

domestică în perioada de eliberare condi ionată, istorie de consum de substan eț ț

sau în momentul comiterii agresiunii erau sub influen a băuturilor alcoolice sau aț

unui drog, pot fi sinuciga i sau uciga i, neagă orice infrac iune etc! DHurliuc,ș ș ț

u uleac, /ănilă, '009E!ț

)ceastă tipologie este utilă psiologilor care lucrează în penitenciare i în sistemulș

de proba iune!ț

Hipologiile realizate în func ie de trăsăturile psiologice, psiopatologice iț școmportamentele ale agresorilor sunt mai utile din perspectiva elaborării i aplicăriiș

programelor de interven ie specializată destinate reducerii violen ei domestice!ț ț

/in perspectiva teoriilor psiologice&psiiatrice, portretul agresorului familialpoate fi încadrat în următoarea tipologie6

* categoria persoanelor violente# antisociale, care cuprinde indivizii cei maiviolen i fizic, manipulatori i narcisici, predispu i la consum de alcool iț ș ș ș

substan e Dcaracteristicile specifice pentru două tulburări de personalitate,ț

respectiv tulburarea de tip borderline i cea antisocialăEAș

* categoria personalită ilor la limită#ț care prezintă un ata ament deficitar, suntș

impulsivi, nesociabili, capricio i, ipersensibili i cu dispozi ii fluctuante,ș ș ț

oscilând rapid de la indiferen ă la furieAț

* categoria instabililor emo ional ț , care prezintă un nivel scăzut al stimei de sine,teama de a nu fi părăsi i de către partener&ă, tendin a de a atribui inten iiț ț ț

negative partenerelor&rilor, iar eventualele tentative ale acestora de a ie i dinș

rela ie nu fac decât să le întărească convingerile disfunc ionale!ț ț



/in perspectiva severită ii abuzului, ;ott*;c/onald propun, în 19%9,ț

diferen ierea între agresorii care lovesc ocazional i cei care abuzează! #ei care lovescț ș

sunt cei care* i con tientizează faptele i trăiesc sentimente de vinovă ieș ș ș ț

posteveniment, în timp ce tipul abuzator este mai violent, prezintă o frecven ă i oț ș

gravitate mai mare în ceea ce prive te loviturile i nu* i asumă responsabilitatea actelor ș ș ș

sale, prezentând tendin a de a e>ternaliza controlul acestora! DHurliuc, u uleac,ț ț

/ănilă, '009E

În func ie de tipul de ra ionament utilizat de cercetător se face distinc ie întreț ț ț

strategia ra ionaldeductivă i cea empiricinductivă.ț ș

O strategie de tip ra ionaldeductivț este cea a lui 8lboA, care în 19%%, pornindde la modele de comportament, de la caracteristici ale familiei, nevoi emo ionale iț ș

caracteristici de personalitate, face distinc ie întreț patru sindroame ale abu*uluiB1! bu*atorul cu nevoie ridicată de control simte nevoia de a*i controla pe

ceilal i prin persuasiune, amenin ări, for ă! )ceasta consideră că nevoile luiț ț țsunt pe primul plan i trebuie îndeplinite, este dezinteresat de ceilal i, deș ț

nevoile lor, lipsit de empatie! #omportamentele violente apar când abuzatorulsimte că autoritatea îi este pusă la îndoială, la fel ca i capacitatea de a* iș ș

controla partenera!'! bu*atorul cu nevoie ridicată de a se apăra trăie te acela i grad deș ș

egocentrism i grandomanie ca i primul, căutând un partener pe care să*lș ș

poată controla! <e deosebe te de primul prin rela ia de corela ie inversăș ț ț

dintre stima sa de sine i gradul de umilin ă al partenerului, sens în care esteș ț

interesat să* i apere partenerul obedient, nu să*l controleze! <e simteș

amenin at când percepe că partenerul nu*i mai caută protec ia!ț ț+! bu*atorul care caută aprobare este dependent de acceptarea iș

aprobarea primită din partea celorlal i! #u o stimă de sine foarte fragilă,ț

acesta poate dezvolta comportamente violente în momentul în care esterespins de ceilal i, perceperea respingerii în rela ia de cuplu putândț ț

determina un atac verbal continuat cu unul fizic!B! bu*atorul cu nevoie crescută de încorporare este individul care trăie teș

un sentiment general de disperare i o nevoie puternică de a se agă a deș ț

partener pentru a* i între ine sentimentul de valoare! "rezentând un ecilibruș ț

emo ional deficitar, acesta traversează când momente de mânie e>plozivă,ț

când momente de depresie, aungând până la idei suicidare! DHurliuc,u uleac, /ănilă, '009Eț

În acela i registru ra ional*deductiv, se înscrie i tipologia propusă deș ț ș 5'ields49cCall i anneeș din 1955, care afirmă că violen a interpersonală se înva ă înț ț

familie i în grupuri sociale i este transmisă transgenera ionalș ș ț , împăr indț violen aț

masculină în familie4 în afara familiei i violen a în generalș ț ! $egat de violen a înț

familie, aceasta se apreciază a se folosi în principal ca o modalitatea de a face fa ăț



stresului i conflictului în rela ia de cuplu, în vreme ce violen a generală este privită ca oș ț ț

strategie interpersonală generală! DHurliuc, u uleac, /ănilă, '009Eț

<trategia empiric*inductivă vine să completeze tipologiile abuzatorilor, prinrealizarea unor cercetări tiin ifice bazate pe proceduri statistice mai comple>e,ș ț

e antioanele utilizate fiind atât clinice, cât i nonclinice!ș ș

În 1955, ondoff, pornind de la un e antion de 3000 de femei violentate pe oș

perioadă de 15 luni, a propus clasificarea agresorilor în61! abu*atorul de tip 0 sociopat indivizii care tind să fie violen i i în familie i înț ș ș

afara acesteia, fiind frecvent aresta i pentru acte de violen ă i alte infrac iuni!ț ț ș ț

;anifestă nivele ridicate de abuz fizic i emo ional!ș ț

'! abu*atorul de tip 00 antisocial indivizii în general violen i verbal i fizic înț ș

cadrul rela iei de cuplu, dar mai pu in e>pu i riscului de a fi aresta i pentru fapteleț ț ș ț

sale!

+! abu*atorul de tip 000 tipic indivizii care comit acte de violen ă fizică i verbalăț șcu un impact mai mic decât cele men ionate anterior! DHurliuc, u uleac, /ănilă,ț ț

'009E

!! B9&'011 men ionează în portretul agresorului familial următoareleț

caracteristici61! istorie personală de abuz în copilărieA'! nemul umiri la locul de muncăAț

+! consum de alcool sau de droguriAB! atrac ia pentru armeAț

2! neîncredere în sineA3! instabilitate emo ionalăAț

%! temperament colericA5! atitudine critică, ironică, dominantăA9! scimbul frecvent de parteneriA10!învinovă irea altora pentru e ecurile propriiAț ș

11! genul gelos, posesivA1'!abilită i scăzute în via a intimă, via ă intimă agresivăAț ț ț

1+!opinii rigide cu privire la rolul femeii i al bărbatului!ș

;area maoritate a studiilor se concentrează în cazul violen ei între parteneri peț

victima femeie, însă în spa iul public a început să devină vizibilă i imaginea victimei Cț ș

bărbat i a femeii*agresor!ș 6nali(a acestor situa ii a dus însă la conclu(ia căț

victimi(area bărba ilor nu este ec!ivalentă cu cea a femeilor# violen a acestora fiind mai ț ț

probabil reactivă# un răspuns la dependen a indusă de partener# frustrare sau stres#ț

dec+t nevoia de a controla i domina specific masculină$ș



#onform B9&'011, factorii favori(an i ai violen ei împotriva bărbatului ț ț în rela iaț

de cuplu, in atât de caracteristicile bărbatului, cât i ale femeii, respectiv6ț ș

1! frecven a actelor de violen ă ale bărbatului asupra femeiiAț ț

'! severitatea abuzului asupra femeiiA+! abuzuri se>uale asupra femeiiAB! abuzuri repetate ale bărbatului asupra copiilorA2! abuzul de alcool i alte substan eAș ț

3! tendin a de suicid a femeii!ț

(emeia victimă a violen ei domesticeț

În ceea ce prive teș profilul femeii abuzate4 datele statistice eviden iază căț

acestea provin de obicei din medii sociale defavori*ate4 cu acces redus la resurseeconomice sau sociale4 de suport4 cu un nivel educa ional redus4 ceea ceț

favori*ea*ă dependen a de abu*ator ț ! În acest cadru al rela iei de dependen ă, trebuieț țmen ionat un factor important, cel alț distorsiunilor cognitive ale victimei, caredetermină interpretarea eronată a unor situa ii, prin acordarea de semnifica ii eronate!ț ț

6utoblamarea# perceperea abu(atorului ca fiind la r+ndul lui victimă# etic!etarea#e-agerarea unor acte sunt strategii de supravie uire în raport cu partenerul abuzator ț

care între in procesul de victimizare, respectiv continuarea abuzurilor! /at fiind faptul căț

distorsiunile cognitive sunt determinate de ni te convingeri disfunc ionale acizi ionateș ț ț

încă din copilărie, e>punerea la un mediu social i cultural în care violen a împotrivaș ț

partenerului este acceptată va determina asumarea statutului de victimă i perpetuareaș

comportamentului abuziv!

Dependen a economică i lipsa resurselor necesare pentru a trăi autonomț șeste o altă caracteristică, de data aceasta situa ională, care împiedică victima să iasăț

din rela ia abuzivă! /ependen a economică apare în cazul interzicerii accesului laț ț

coală, la un loc de muncă, respectiv prin controlul total al resurselor parteneruluiș

victimă! )l i factori de risc importan i sunt cei lega i deț ț ț sănătatea mentală a victimelor4

adic ia de alcool4 droguri sau medicamente4 e/isten a copiilor4 dar i de trăireaț ț ș

unor e/perien e traumatice în familia de origine sau în rela iile anterioare4 careț ț

pot facilita crearea unui conte/t favorabil revictimi*ării prin a teptări privind unș

nou abu* în noua rela ieț !

"ortretul femeii victimă a violen ei domestice, a a cum se reflectă în legisla iaț ș ț

na ională D B9&'011E, include următoarele aspecte6ț

1! pierderea încrederii în sine, a valorii de sine i a controluluiAș

'! neglien a personală, mai ales în privin a igienei i nutri ieiAț ț ș ț

+! stresul ridicat i frica generează declan area unor boli psiosomatice Dulcer,ș ș

migreneEA



B! agravarea unor boli croniceA2! cre terea consumului de droguri i de alcool, mai ales în cazurile în care e>istauș ș

tendin e de consum ale acestoraAț

3! posibilitatea deplasării furiei asupra copiilor, devenind violentă la rândul său!

=ictimele abuzului în rela ia de cuplu sunt e>puse riscului de a dezvolta diferiteț

afec iuni de natură fizică&somatică i psiică! #onsecin ele psiologice iț ș ț ș

comportamentale sunt însă multiple, grani a dintre normal i patologic fiind dificil deț ș

demarcat!emeile victime ale violen ei în cuplu pot resim i o aț ț ngoasă permanentă# o frică

continuă pentru securitatea lor personală# pentru sănătatea lor i a celorlal i membrii deș ț

familie# în special a copiilor$ <*a constat de asemenea că e>istă o cauzalitatea directă între violen a domestică i inciden aț ș ț depresiei , respectiv între prevalen a episoadelor deț

depresie i abuzarea de către partener! emeile depresive înregistrează semnificativș

mai multe episoade de abuz emo ional, fizic i se>ual,încă din copilărie i aceastăț ș șinciden ă rămâne semnificativă i în via a lor de adult! În cazul celor abuzate ca adult,ț ș ț

inciden a abuzului combinat, emo ional, fizic i se>ual este cea mai ridicată, urmată deț ț ș

abuzul emo ional i fizic i de ăr uire!ț ș ș ț

<cimbările comportamentale pot să includă61$ tulburări de somn, generate de nevoia constantă de a rămâne vigilente i de aș

putea anticipa episodul violent Dfemeile victime al violen ei domestice suferăț

constant de simptome caracteristice deprivării de somn, ceea ce le între ine iț ș

ciar cre te an>ietatea i nesiguran aEAș ș ț

2$ autoagresivitate i tendin e suicidareș ț ! <*a observat că abuzul fizic i psiic deș

către parterul intim sunt asocia i factorilor de risc pentru cre terea inciden eiț ș țactelor suicidare la femeile victime ale violen ei domestice! /in perspectivaț

factorilor individuali ca factori de risc sunt men iona i istoricul de boalăț ț

mentală, an>ietatea, depresia, sindromul posttraumatic! /e asemenea acestevictime sunt mai e>puse riscului de suicid când nivelul de suport social estefoarte scăzut, fie că vorbim de prieteni, fie de re elele din familie! @nciden aț ț

acestor tentative mai cre te i datorită ru inii pe care o trăie te victima, careș ș ș ș

datorită acestui sentiment nu caută surse de autor! <uicidul poate fiinterpretat în felul acesta i ca o modalitate de a transfera ru inea către celș ș

care a victimizat*o!3$ simptome posttraumatice# plângeri psiice i fizice, stimă de sine scăzută,ș

depresie, an>ietate, patternuri & idea ie paranoidă, sentimente de neautorareț $/upă separarea completă pot să apară simptome clasice precumco marurile, amintiri de tip .flas.!ș

=$ de(voltarea unor tulburări de personalitate din categoria tulburărilor comportamentale i a trăsăturilor de personalitate de tip borderline$ș



4n e>emplu de răspuns parado>al al femeilor abuzate fa ă de agresor este cel alț

comportamentelor specifice sindromului <tocJolm! În '00%, Raling i raamș

prezintă patru condi ii necesare pentru apari ia acestuia6ț ț

1! victima percepe o persoană ca amenin ându*i supravie uirea, amenin ărileț ț ț

putând fi fizice sau psiologiceA'! victima percepe abuzatorul ca sursă de bunătate, ciar dacă gesturile de

bunătate sunt neînsemnate în e>terior D de e>! întreruperea bătăii pentru 1 zipe lună EA

+! victima este izolată, izolarea putând fi fizică, dar i ideologicăAș

B! victima nu întrevede o modalitate de a scăpa de abuzator! DHurliuc, u uleac,ț

/ănilă, '009E În concep ia acelora i cercetători,ț ș indicatorii instalării sindromului 5toc'olm

la nivelul unei victime a violen ei domesticeț sunt61. ta amentul victimei fa ă de abu*ator.ș ț Rela ia puternică bidirec ionalăț ț

ac ionează ca o strategie de siguran ă, abuzatorul este dependent de victimaț țsa, sens în care face orice să o păstreze, iar victima la rândul ei se întoarcespre abuzator pentru a* i împlini nevoile! )ș ta amentul fa ă de abu*ator esteș ț

însă unul de tip an/ios.!. Victima este recunoscătoare abu*atorului pentru cel mai mic semn de

bunăvoin ă!ț

%. Victima neagă4 minimali*ea*ă sau ra ionali*ea*ă actele violente aleț

abu*atorului4 aceste distorsiuni cognitive permi ându*i să dezvolteț

ata amentul fa ă de agresor!ș ț

E. Victima pre*intă o imagine fluctuantă a abu*ului i a abu*atorului4ș

acesteia fiindu*i dificil să facă diferen a dintre ceea ce este real i ceea ce nuț șeste real!

F. Victima este 'ipervigilentă la nevoile abu*atorului i caută săl facăș

fericit.G. Victima prive te lumea prin oc'ii abu*atorului.ș

". Victima percepe autorită ile care încearcă să o a2ute ca pe ni teț ș

persona2e negative4 iar pe abu*ator ca fiind cel ce o prote2ea*ă4 deci estee/plicabilă dificultatea ie irii din rela ia abu*ivă.ș ț

H. 0e ită din rela ie victima se teme că abu*atorul se va întoarce i o vaș ț ș

pedepsi4 c'iar i când este întemni at sau mort.ș ț

I. Victima pre*intă simptome de stres posttraumatic. DHurliuc, u uleac,ț

/ănilă, '009E

Ciclul violen ei domesticeț



"reocupa i să în eleagă modul în care femeile devin victime ale violen ei în cuplu,ț ț ț

cum aung să* i înve e neautorarea i de ce nu au curaul că părăsească o rela ie deș ț ș ț

cuplu abuzivă, numero i cercetători au eviden iat caracterul procesul al violen eiș ț ț

domestice! Încă de la începutul anilor L50, $eonor GalJer Dcercetătoarea care a introdus

termenul .sindromul femeii bătute.E, vorbe te despreș trei fa*e distincte specificeciclului violen ei domestice4ț respectiv construirea tensiunii4 incidentele acute deagresivitate i fa*a =pocăin ei so ului=ș ț ț !

În prima fază, a construirii tensiunii, apar incidente minore, când femeiaapelează la calm, în elegere, tăcere sau evitarea so ului! În felul acesta, feedbacJ*ul peț ț

care*l transmite este cel de acceptare a abuzului, fără să con tientizeze acest fapt! <eș

activează mecanismul de negare, respectiv refuzul de a recunoa te realitatea percep ieiș ț

traumei! emeia bătută neagă fa ă de ea că este afectată de atitudinea so ului,ț ț

ra ionalizează, căutând motive pentru comportamentul acestuia Doboseală, stres,ț

consum alcool, proasta dispozi ieE! În această etapă ini ială femeile abuzate de in unț ț țoarecare control, dar nu asupra so ului, ci a situa iei! Repetarea incidentelor va generaț ț

supărare, furie, apoi frică pentru femeia abuzată, ceea ce va alimenta tensiunea iș

determina scăderea controlului! )cceptarea pasivă a comportamentului agresiv dinpartea partenerei i stereotipurile legate de drepturile so ului îl va încuraa pe agresor săș ț

nu se mai controleze! :ărbatul va deveni din ce în ce mai posesiv, mai brutal, varecurge la umilire, batocură, iar femeia va deveni incapabilă să restabilească ecilibrulrela iei i să se apere! )pare tendin a de retragere din fa a so ului, retragere careț ș ț ț ț

percepută ca sfidare îl va întărâta i mai mult pe acesta!ș

)ceastă fază se regăse te aproape la toate cuplurile, diferen ele dintre cele careș ț

se înscriu în zona func ională i cele din zona disfun ională, este că în cazul celor dinț ș țurmă femeile au tendin a de a deveni neautorate, învă ând că nu au puterea necesarăț ț

pentru a preveni agravarea situa iei!ț

(a*a incidentelor acute de agresivitate este asociată cu brutalitatea i seș

instalează când tensiunile acumulate nu mai pot fi controlate, de cele mai multe oriacestea izbucnind la cel mai mic incident! :ărbatul poate declan a comportamentulș

violent din dorin a de a da o lec ie partenerei, iar aceasta la rândul ei poate determinaț ț

declan area unui astfel de incident din cauza furiei i an>ietă ii pe care le trăie te!ș ș ț ș

/ificultatea anticipării acestor evenimente care conduc la comportamente agresive dinpartea partenerul nu face decât să crească an>ietatea, depresia i să faciliteze apari iaș ț

unor simptome psiofiziologice specifice precum dureri de cap, palpita ii cardiace etc! iț ș

cel specifice tulburărilor de somn, tulburărilor alimentare, oboselii cronice etc! În astfelde momente femeia manifestă o rezisten ă pasivă, în ideea de a nu alimenta furiaț

partenerului, dar care din contră îl întărâtă i mai mult! /upă înceierea atacului, deș

cele mai multe ori victimele intră într*o stare de oc, după care se activeazăș

mecanismele de negare i minimalizare a gravită ii rănilor i umilin elor îndurate!ș ț ș ț



#a durată, această fază poate să se întindă în medie de la o zi la una sau douăsăptămâni, fiind mai scurtă decât celelalte două!

) treia fa*ă, cea a pocăin ei so uluiț ț se caracterizează prin comportamentulafectuos al partenerului abuziv! 7ste perioada în care comportamentul dintre cei doiparteneri este foarte afectuos, sens în care se mai folosesc i termenii de fază deș

curtare sau a lunii de miere, agresorul manifestând disponibilitate fa ă de parteneră iț ș

nevoile acesteia, inducându*i impresia victimei că rela ia este func ională, ceea ceț ț

adânce te dependen a dintre victimă i agresor! Hensiunea din prima fază eliberată prinș ț ș

comportamentele violente în cea de a doua, urmate de perioada de regret i implorare aș

iertării duc la scimbarea comportamentului victimei! /acă la sfâr itul celei de*a douaș

faze aceasta este otărâtă să înceie rela ia, după derularea fazei de curtare aungeț

să* i vadă partenerul ca fiind fragil i nesigur, că are nevoie de ea! <e structureazăș ș

astfel o dublă dependen ă, victimei fiindu*i dificil să părăsească rela ia abuzivă! /urataț ț

acestei etape nu este bine delimitată temporar! În situa ia în care perioada de iubirețeste urmată rapid de o intensă tensiune, victima poate să* i piardă controlul, să seș

apere, să* i rănească sau omoare partenerul! DHurliuc, u uleac, /ănilă, '009Eș ț

În ceea ce prive te .sindromul femeii bătute. $eonore GalJer îl define te ca unș ș

set de simptome psiologice i comportamentale distincte care rezultă din e>punereaș

prelungită la violen a domestică! Habloul comple> al femeii abuzate fizic de so prezintăț ț

o femeie cu o stimă de sine care scade treptat, pe măsură ce ciclul violen ei seț

derulează, cu un sim autocritic e>agerat i cu un sentiment de neautorare acut!ț ș

Feautorarea este percepută din perspectiva rolului parental i a celui conugal, ceea ceș

duce la accentuarea sentimentului de vinovă ie pentru e ecul rela iei de cuplu i dinț ș ț șvia a familială! )cest sindrom este men ionat în /<; @= HR ca o subcategorie aț ț

tulburării de stres posttraumatic DHurliuc, u uleac, /ănilă, '009E!ț

(amilia conte/t al apari iei violen ei domesticeț ț

/at fiind faptul că via a în familie nu reprezintă doar alian ă i suport, ci iț ț ș ș

posesie, control, dominare i conflict, familia este considerată cel mai activ centru deș

agresivitate, pentru că în spatele u ilor încise dispare orice cenzură i fiecare seș ș

prezintă a a cum este, fără nicio mască!ș

În 195%, elles identifica 1' caracteristici ale sistemului familial care reprezintăfactori de risc pentru violen a în familie, respectiv6ț

1! timpul mare petrecut împreună de către membrii familieiA'! gama largă de interese i activită i care pot genera situa ii conflictualeAș ț ț

+! intensitate mare a implicării emo ionale în rela iile de tip familial, ceea ceț ț

poate e>plica reac iile în cazul unor conflicte în cadrul familieiAț

B! conflictul dintre interesele individuale i ale celorlal iAș ț



2! convingerea că apartenen a la familie creează dreptul de a*i influen a peț ț

ceilal i membriAț

3! diferen ele de vârstă i de genAț ș

%! conflictele dintre rolul atribuit i competen ele, respectiv interesele persoaneiș ț

investite cu acel rolA5! intimitatea mai mare din interiorul familiei o izolează de controlul social i deș

suportul e>ternA9! apartenen a involuntară * copii nu* i aleg sistemul familial când se nasc, a aț ș ș

cum nici părin i nu au de ales în ceea ce prive te rolul parental pe careț ș

trebuie să i*l asume, ciar dacă uneori î i negliează i abuzează copiiAș ș ș

10!nivelul crescut al stresului determinat de scimbările maore de structură caefect al parcurgerii ciclului vie ii familieiAț

11! toleran a fa ă de violen ă, cu accent pe utilizarea for ei fizice ca miloc înț ț ț ț

educa ieAț

1'!socializarea prin violen ă i generalizarea ei! DHurliuc, u uleac, /ănilă, '009Eț ș ț

Hot în categoria vulnerabilită ilor sistemului familial, <trauss, în 1991, face oț

analiză psiosociologică i identifică 2 factori care pot fi considera i de risc pentruș ț

violen a în familie6ț

1! conflictele intrafamilialeA'! domina ia bărbatului în familie i în societateAț ș

+! normele culturale permisive în ceea ce prive te violen a în familie * mai alesș ț

în rela ia părinte * copilAț

B! socializarea familiei în violen ăAț

2! prezen a violen ei în societate * violen a socială care cuprinde acte deț ț țviolen ă acceptate social, precum i contaminarea canalelor mass*media cuț ș

modele ale căror comportamente sunt agresive, indiferent de forma demanifestare a agresivită ii! DHurliuc, u uleac, /ănilă, '009Eț ț

+olitici i programe de interven ie în ameliorarea violen ei domestice # înș ț ț

cuplu7viden ierea în cercetări, dar i în studiile de profil a e>pansiunii fenomenului deț ș

violen ă domestică cu accent pe violen a între parteneri a determinat organiza iileț ț ț

interna ionale să facă recomandări în vederea implementării la nivel statal a unor ț

mecanisme de proteare a femeilor de diferite forme de abuz! /e men ionat în acestț

sens, prin specificitatea sa, este Re*olu ia FH#1E" din !$$% intitulată J8liminareaț

violen ei domestice împotriva femeilor=ț , iar în plan european recomandările iș

rezolu iile #onsiliului 7uropei, #omisiei 7uropene i "arlamentului 7uropean, respectivț ș

Re*oluţia +arlamentului 8uropean din 2 aprilie '011 referitoare la priorităţile şistructura unui nou cadru al politicii 78 de combatere a violenţei împotrivafemeilor ! #eea ce se cere statelor sunt noi cadre legislative, politici sociale iș



modalită i de interven ie care să asigure identificarea cât mai rapidă a cazurilor,ț ț

spriinirea victimelor, tragerea la răspundere a agresorilor i eventual introducereaș

acestora într*o terapie de reabilitare comportamentală i cel mai important de prevenireș

a apari iei unor astfel de noi situa ii! "entru aceasta au fost mobilizate institu ii dinț ț ț

sistemul de aplicare a legii, asisten ă socială, usti ie, zona academică pentru a creaț ț

programe speciale destinate victimelor i agresorilor, dar i de prevenire a fenomenuluiș ș

prin campanii de con tientizare i sensibilizare a opiniei publice cu privire la amploareaș ș

i efectele fenomenului de violen ă intrafamilială, de violen ă în cuplu!ș ț ț

În ceea ce prive te modalită ile de interven ie destinate victimelor trebuie avuteș ț ț

în vedere serviciile i programele specializate care să urmărească ruperea rela iei dintreș ț

victimă i agresor, prin întreruperea contactului dintre ace tia, repararea preudiciilor ș ș

fizice i morale suferite de victimă pe parcursul abuzurilor, reabilitarea lor prin cre tereaș ș

gradului de independen ă i autonomie socială i economică, facilitarea accesului laț ș ș

servicii sociale din comunitate! În cadrul programelor trebuie să e>iste infrastructura

necesară pentru atingerea acestor obiective, respectiv adăposturi sau locuin e dețtran*it care să ofere victimelor posibilitatea de cazare temporară sau pe termen mediu în care acestea să fie pregătite pentru depă irea traumei&situa iei de abuz iș ț ș

readaptarea socio*profesională iș personal speciali*at care să asigure serviciilespecializate de natură uridică, medicală, psiologică, financiară!

Printre interven iile psi!ologice de suport pentru victimele abu(ului intrafamilial ț

sunt men ionate interven iile centrate pe terapia traumei# interven ii pentru reducereaț ț ț

an-ietă ii i a depresiei# interven ii de tip cognitiv"comportamental pentru a se depă i ț ș ț ș

sindromul de stres posttraumatic$V0&8: 3: (9008 39+&TR0V +8R5&:8&R VKR5T:0C8Ț

specte specifice ale abu*ului împotriva persoanelor vârstnice

În categoria de victime ale violen ei intrafamiliale se regăsesc i persoanele înț ș

etate, care spre deosebire de femei se află într*o stare de dependen ă mai accentuatăț

fa ă de agresor, în sensul că posibilită ile de a părăsi locuin a, centrul reziden ial sauț ț ț ț

forma de institu ionalizare în care sunt plasate i de a se între ine singuri sunt mult maiț ș ț

limitate!;ai mult, în familie, e>isten a unor sentimente de afec iune pe care părintele leț ț

nutre te fa ă de copil, ciar dacă acesta manifestă comportamente abuzive fa ă de el,ș ț ț

precum i cogni iile disfunc ionale legate de autoblamare i inutilitate ale victimelor,ș ț ț ș

face ca reclamarea abuzurilor să nu se realizeze la ini iativa acestora, ci a unor ter eț ț

persoane, respectiv reprezentan i ai unor servicii specializate Dmedicale, socialeE! Înț

situa ia agresiunilor intrafamiliale îndreptate împotriva vârstnicilor, agresorii pot fiț

partenerii de cuplu, proprii copii, deveni i adul i, nepo ii sau alte rude!ț ț ț

În rela ia de cuplu, abuzul vârstnicilor de către partenerii de via ă, se poateț ț

încadra în trei situa ii6 de continuare a unui pattern comportamental abuziv în rela iaț ț



dintre cei doi parteneri, de apari ie a unor scimbări în statutul socioprofesional alț

acestora Dpensionarea, reducerea veniturilorE sau de declan are a unor boli psiice sauș

specifice vârstei Dde e>! )lzeimer, demen ă senilă etc!E în care este afectat seriosț

discernământul agresorului! )buzurile copiilor asupra părin ilor în vârstă se încadrează în următoareleț

categorii6• abu* fi*ic Dîmbrânceli, pălmuiri, bătăi, crimeEA

• abu* psi'ic Dintoleran a fa ă de vârstnic, pornind de la lipsa răbdării înț ț

ascultarea acestuia până la lipsa comunicării, violen e verbale, teroareț

psiologicăEA• abu* economic Dconfiscarea miloacelor de subzisten ă în vederea uneiț

gestionări .mai riguroase. de către abuzator, falsificarea semnăturii pentru asemna diverse documente cu efect asupra drepturilor victimeiE6

• negli2are >izolare, privarea de alimente, apă, medicamente, îngriire corporală

defectuoasă, un spa iu locativ impropriuț ),• abu* de institu ionali*areț Dinternarea într*un centru de reziden ă fără acordulț

vârstniculuiE!

"rintre factorii de risc care facilitează violen a în familie împotriva vârstnicilor seț

numără problemele cu care se confruntă abu(atorul , respectiv problemele de sănătatementală, consumul de alcool sau medicamente care au efecte asupra personalită ii iț ș

implicit a comportamentului acestuiaA dorin a de ră(bunare din partea victimei careț

devine la r+ndul ei agresor# e>plicată prin fenomenul de transgresare a rolurilor > lipsa

unor servicii sociale în comunitate destinate persoanelor de v+rsta a treia# care sămonitorizeze starea acestoraA i(olarea socială> dependen a fi(ică#ț determinată dedecompensarea fizică i psiică&cognitivă naturală sau accelerată a persoanei de vârstaș

a treia i dependen a emo ională fa ă de agresorș ț ț ț Ddeseori agresorul este singurapersoană aflată în compania victimeiE, sus inutăț de rela ia de afec iune i de ata amentț ț ș ș

dintre cei implica i în rela ie Dde cuplu, părinte*copil, bunic*nepotE iț ț ș dependen aț

financiară# rezultat al retragerii din activitatea profesională, înstrăinării unor bunuri cătreabuzatori!

În B9&'011, portretul vârstnicului în familie include următoarele elemente61! persoană cu vârsta peste 32 aniA

'! cel mai adesea este o persoană singurăA+! persoană fără roluri în societate, marginalizată i e>clusă social, discriminată peș

criteriul vârsteiAB! prezen a afec iunilor fizice, mentale i senzoriale, cronice sau acuteAț ț ș

2! capacitate de apărare diminuatăA3! mobilitate diminuată, pierderea autonomiei, incapacitatea de autoîngriire,

necesită i de îngriire care depă esc capacită ile îngriitoruluiAț ș ț



%! sociodependen ă!ț

9odalită i de interven ie în ca*ul vârstnicilor victime ale violen ei domesticeț ț ț

"entru prevenirea i contracararea problemei abuzului împotriva persoanelor deș

vârsta a treia la nivel interna ional s*a considerat oportună cre terea gradului deț ș

con tientizare a popula iei, dar i a speciali tilor vizavi de amploarea acestui fenomen,ș ț ș ș

fiind derulate nu doar campanii în numele persoanelor vârstnice abuzate, ci iș

dezvoltate i implementate programe de interven ie specifice! 7ste de men ionat faptulș ț ț

că cele mai multe i mai eficiente programe care se adresează prevenirii i gestionăriiș ș

abuzului asupra vârstnicilor sunt derulate în ările dezvoltate, cu venituri mari pe cap deț

locuitor, de i fenomenul este prezent la nivel mondial i din păcate mai pu in specializatș ș ț

în ările cu venituri medii sau scăzute, unde infrastructura necesară la nivelț

guvernamental pentru a oferi servicii specializate nu e>istă sau este pu in dezvoltată!ț

"rintre strategiile de preven ie eficiente analizate în literatura de specialitateț

trebuie men ionate6ț strategiile de cre tere a gradului de con tienti(are a publicului ș ș princampanii dedicate problemei respectării demnită ii persoanei vârstnice, a drepturilor iț ș

libertă ilor individuale fără o discriminare pe criteriu de vârstăAț strategiile de cre tere aș

gradului de con tienti(are la nivelul speciali tilor ș ș prin pregătire profesională specificăA programe de preven ie reali(ate cu implicarea activă a persoanelor v+rstniceț , creareaunor grupuri de suport pentru victimeA programe comunitare care să stimule(einterac iunea socială> programe de cre tere a utilită ii sociale a v+rstnicilor ț ș ț Dprogramecare să le permită să fie productiviE!

În ceea ce prive te interven ia specializată Dmedicală, de asisten ă socială,ș ț ț uridică, financiară, psiologicăE, în situa ia în care este detectat abuzul, aceastaț

depinde de acceptarea sau neacceptarea unui autor specializat din partea victimei iș

de capacitatea acesteia de a decide!

V0&8: 39+&TR0V C&+00&RȚ

(orme ale abu*ului împotriva copiilor în conte/tul familial

)naliza cazurilor de abuz împotriva copiilor în mediul familial a eviden iat faptulț

că violen a intrafamilială este o cauză a rela ionării i comunicării disfunc ionale întreț ț ș ț

membrii familiei, cu efecte în planul func ionalită ii acesteia! ormele de abuz împotrivaț ț

copiilor se pot manifesta prin6• abu*ul fi*ic, recurgerea la acte de violen ă fizică, de la pălmuiri,ț

îmbrânceli, bătăi sporadice până la maltratări, opăriri, arsuri, tăieri,sufocări având ca finalitate decesul copiluluiA



• abu*ul emo ionalț care se referă la orice comportament realizat cu scopulde a domina psiologic, controla sau răni prin desconsiderarea copilului iș

respingerea inten ionată a acestuia, inducerea unor emo ii puternice deț ț

frică prin ac iuni de intimidare, înciderea&secestrarea în spa ii încise,ț ț

scoaterea afară din casă, amenin ări repetate de abandonAț

• abu*ul se/ual Dmolestarea se>uală, între inerea de raporturi se>ualeț

profitând de naivitatea vârstei i controlul adultului, violul sau seduc ia,ș ț

ăr uirea se>uală, comportamentul e>ibi ionist în fa a unui copilEAț ț ț

• negli2area copilului4 respectiv a nevoilor sale primare de rană,sănătate, igienă personală, neglien a adultului fa ă deț ț condi iile locativeț

ale copilului iș negli2area supraveg'erii copilului4 cu men iunea căț

niciodată aceste tipuri de abuz nu se manifestă izolat!7fectele abuzurilor săvâr ite asupra copiilor se eviden iază la nivel fizic, prinș ț

efectele asupra sănătă ii fizice Dsubdezvoltare, pierderea unui sim , a unui organ etc!E iț ț ș

asupra sănătă ii psiice Dapar probleme de retard mintal, probleme de percep ie iț ț șreprezentare, nivel crescut de agresivitate, tendin e de autovătămare i suicidare,ț ș

precum i comportamente antisociale sau adictiveE! Hraumele abuzurilor suferite înș

copilărie au consecin e atât pe termen scurt, cât i lung asupra dezvoltării fizice iț ș ș

psiice a copiilor!bu*ul fi*ic poate fi detectat cu autorul unor indicatori specifici sindromului

copilului bătut Dde natură fizică * răni, ecimoze, fracturi, dar i psiică C teamăș

neustificată de apropiere sau atingere a sa de către altă persoanăE!bu*ul psi'ic se poate identifica la nivel fizic prin subdezvoltare fizică,

probleme de vorbire, iar la nivel comportamental prin tendin a de a mu ca, lovi, sugeț ș

degetele, probleme legate de somn, obsesii, fobii, comportamente antisociale,distructive sau autodistructive, ciar tendin e suicidare!ț

bu*ul se/ual poate fi detectat prin prezen a unor indicatori fizici, precumț

sarcina, bolile venerice, sperma în vagin, leziunile vaginale i anale, infec iile urinareș ț

cronice etc!, dar i a unora psiosociali, de genul preocupărilor e>cesive ale copiilor ș

legate de problemele se>uale, agresivitate de ordin se>ual îndreptată împotriva altor copii, probleme de somn, tulburări legate de alimenta ie, retragere socială etc!ț

:egli2area se poate sesiza prin prezen a unei stări de igienă precară a copiluluiț

i boli asociate acesteia care au un caracter persistent, semne de malnutri ie i o foameș ț ș

constantă a copilului, discordan a dintre vestimenta ie i anotimp, abandonul colar,ț ț ș școmportamente infrac ionale minore determinate de nevoia de ob inere a ranei sauț ț

îmbrăcămintei, stare cronică de oboseală, dificultă i de autocontrol i de gestionareț ș

corespunzătoare a agresivită ii etc!ț

)naliza tuturor acestor indicatori trebuie realizată în rela ie cu conte>tul familial iț ș

social în care trăie te copilul, pentru a se putea stabili cu certitudine e>isten a unui abuzș ț

asupra acestuia!



(actorii de risc care pot predispune la apari ia unor abuzuri asupra copiilor suntț

împăr i i înț ț factori responsabili de caracteristicile definitorii ale copilului Dvârsta,se>ul, starea de sănătate a copilului, andicapul acestuiaE, caracteristici ce in deț

familie Dgenul, structura familiei, dimensiunea acesteia, resursele de care dispun,trăsăturile de personalitate, istoria personală de abuzuri e>perimentate de agresor,violen a între partenerii intimi, consumul de droguri sau alcool de către agresor, factoriț

de stres care afectează familia, precum divor ul sau separarea părin ilorE,ț ț aspecte din

comunitatea locală D sărăcia i gradul de coeziune socialăE iș ș factorii societali

Dinegalită i de gen, de venituri, norme culturale cu privire la rolurile de gen, rela iaț ț

părinte*copil, spa iul privat al familiei, sistem de protec ie socială, conflicte sociale etc!E!ț ț

9odalită i de interven ie în ca*ul copiilor victime ale violen ei domesticeț ț ț

În cazul victimelor copii ale violen ei domestice modalită ile de interven ie seț ț ț

concentrează pe prevenirea abuzurilor îndreptate împotriva copiilor, identificarea

cazurilor de abuz i pe programele de interven ie pentru recuperarea lor din punct deș țvedere fizic, emo ional i social!ț ș

/at fiind faptul că ele se adresează unei varietă i de probleme ale copiluluiț

victimă, literatura de specialitate men ionează în cadrul terapiilor de specialitateț

integrate programelor de interven ie6 terapia prin oc, terapiile cognitiv*comportamentaleț

relevante pentru scăderea nivelului de an>ietate i depresie a copiilor abuza i i terapiaș ț ș

traumei!

Tema !. 7laborarea planurilor de interven ie rapidă i de spriin pentru persoanele aflateț ș

în situa ii de risc& crizăț

În definiţia managementul de caz+ aceste este prezentat drept un proces careimplică parcurgerea unor etape Ddintre care menţionăm identificarea# semnalarea#evaluarea iniţială şi preluarea ca(urilor> evaluarea detaliată# compre!ensivă şi multidimensională a situaţiei victimelor violenţei în familie# precum şi a familiei acestora

3 conform )F7K7@ nr!1 la ;etodologia cadru privind prevenirea (i intervenţia în ecipă multidisciplinară (i

în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului (i violenţă în familie



şi a presupusului făptuitor) agresor> planificarea serviciilor speciali(ate şi de spri.in# precum şi a altor intervenţii necesare pentru reabilitarea victimelor violenţei în familie#inclusiv servicii sau intervenţii adresate familiei şi presupusului făptuitor) agresor E, însăfoarte importantă este precizarea potrivit căreia aceste etape sunt interdependente# înunele ca(uri se întrepătrund şi nu se desfăşoară în mod obligatoriu în ordinea

pre(entată mai sus!+lanul de intervenţie C este procesul prin care înţelegem nevoile fiecărui

beneficiar (i, funcţie de acestea (i de priorităţi, oferim serviciile conform unui plan deservicii sociale Dcare cuprinde (i prestaţiile sociale în baniE! ) face un plan de intervenţie

înseamnă a identifica cele mai bune căi pentru a atinge obiectivele stabilite în urmaidentificării nevoilor în etapa evaluării iniţiale (i prezentarea lor sub forma unui planindividual! )cest plan variază în funcţie de comple>itatea nevoilor fiecărei persoane!

-"lanul de intervenţie cuprinde măsurile necesare soluţionării situaţiei de riscsocial, respectiv furnizarea de prestaţii (i servicii sociale, precum (i orice alte măsuriprevăzute de dispoziţiile legale în vigoare! "lanul de intervenţie se elaborează în termen

de ma>imum 10 zile de la data înregistrării solicitării, iar în cazuri e>cepţionale termenulpoate fi prelungit cu ' sau + zile. DO Fr! 53, art! +0, aliniatul BE !/upă ce am identificat nevoile, planul de intervenţie înseamnă să define(ti e>act

ce servicii sunt necesare pentru a rezolva aceste nevoi! <copul planului de intervenţieeste de a promova independenţa beneficiarilor no(tri (i nu de a întreţine dependenţa defurnizarea unor servicii sociale! "lanul de intervenţie trebuie să conţină cel puţinproblemele specifice ale beneficiarilor, obiectivele planului, identificarea a ceea ce poatefi scimbat pentru atingerea obiectivelor, stabilirea activităţilor, cine din ecipăfurnizează serviciul, nevoi care nu pot fi rezolvate de serviciul nostru, stabilireaprocedurilor (i timpului de lucru, numele persoanei responsabile de implementarea (ireevaluarea planului (i data când se face prima DreEevaluare a planuluiB!

"entru persoanele aflate în situaţii de risc& criză, intervenţia începe încă dintimpul evaluării! )ceasta constă în adoptarea unei atitudini calme, ascultarea cu atenţie(i empatie a femeii abuzate, asigurarea că nu este gre(eala ei, iar recunoa(tereaemoţiilor (i validarea ca trăire umană normală în circumstanţele respective este primul(i cel mai bun răspuns în cazul unei femei care a e>perimentat violenţa domestică!"otrivit unor speciali(ti2, o altă regulă importantă este ca intervenţia să fie facută cât maidevreme! O intervenţie timpurie (i un răspuns coordonat faţă de violenţa domestică vafurniza urmatoarele beneficii D=rasti, '01'E6

a! furnizează cea mai bună cale de proteare a victimei (i a copiilorAb! previne escaladarea modelului de abuzAc! reduce rata violenţelor severeAd! menţine stabilitatea familiei atunci când este posibil!

4 =alentin =ladu Dcoord!E, ;anual de bune practici sociale, 7ditura Risoprint, #lu*Fapoca, '0105 =rasti, Radu, '!id practic de intervenţie în cri(ă, '01' (e-book ), disponibil online lattp6&&!vrasti!org&5!P'07valuareaP'0siP'0interventiaP'0inP'0crizaP'0dataP'0deP'0violentaP'0domestica!pdf



)stfel, strategia aplicabilă în abordarea situaţiei de violenţă domestică urmeazăurmătorii pa(i (i implică activ clientul în propria capacitare36aE intervievarea * începe cu întrebări generale (i treptat se focalizează spre întrebăriparticulare referitor la violenţa în familie!"oate urma un standard de interviu semi*structurat,permiţând victimei (i descărcarea emoţională!

bE evaluarea gradului de pericol# risc C este importantă în identificarea pa(ilor deintervenţie6acţiune în criză sau pe termen lungAlimpeze(te controversa referitoare lae>istenţa violenţei!cE responsivitatea C la raportarea victimei! 7ste importantă atitudinea faţă demărturisirea victimei! 7lemente pozitive în abordarea victimei6.povestea sa să fiecrezută., victima nu este vinovată pentru comportamentele abuzive, confidenţialitateaasupra informaţiilor date!dE planul de siguranţă C la baza elaborări planului de siguranţă stă identificarearesurselor clientei Dmateriale, sociale, psiologice,legale, etc!E (i ale comunităţii Dserviciide asistare, suport, grupuri, adăpost , servicii sociale, telefoane de urgenţăE! <estabile(te, conform riscului, dacă situaţia necesită intervenţie de urgenţă (i protecţie

Dadăpost , ordin de protecţie, consiliere de urgenţă, etc!E sau intervenţie pe termenmediu (i lung!eE monitori*area C este necesară coordonarea serviciilor de suport a victimei! )re cascop revizuirea planului de intervenţie (i monitorizarea rezultatelor! ;otivul principaleste dificultatea de ie(ire dintr*o situaţie de violenţă cu cauzalitate multiplă!fE documentarea C etapă necesară datorită riscului crescut de omucidere sau suicid,

înurii fizice! /ocumentarea periculozităţii (i pa(ilor de urmat reduce riscul, proteeazăvictima, asigură securitatea sa!=ictima este adesea izolată (i lipsită de suport e>terior!O documentare profesionistă furnizează validitatea asupra informaţiilor (i credit pentruvictimă!

"otrivit Qidului de intervenţie în cazurile de violenţă în familie.

%

, )tunci cândeste semnalat un caz de violenţă în familie, asistenţii sociali trebuie să facă oinvestigaţie socială în ma>im %' de ore de la înregistrarea solicitării directe, a refeririisau a semnalării cazului, pentru a determina6

* dacă este necesară o intervenţie de urgenţă * se impune atunci când victimaviolenţei este în pericol de abuz imediatA

* serviciile de urgenţă spre care să fie îndreptat cazul!"entru a decide dacă victima este în pericol, este necesar ca asistenţii sociali să6* identifice aspectele care determină intervenţia în regim de urgenţă (i să

stabilească modul în care acestea afectează victimaA* e>amineze riscurile actuale în care se află membrii familieiA* determine dacă membrii familiei sau alţi membrii ai comunităţii pot interveni fără

să fie necesară intervenţia serviciilor de asistenţă specializate în regim de urgenţă!;anagerul de caz asigură realizarea evaluării iniţiale în ma>im %' de ore de la

înregistrarea solicitării directe, a referirii sau a semnalării cazului! C evaluarea iniţialăare loc în cel mai scurt timp în funcţie de urgenţa (i gravitatea cazului!

6 id de bune practici în lucrul cu victimele violenţei în familie, coord!6 /oina @oana ;onda, :istriţa,;esagerul '0057 /isponibil online la ttp6&&!mpublic!ro&minori'005&minori211!pdf



În situaţii de urgenţă în cazul în care deplasarea managerului de caz sau aecipei mobile de intervenţie necesită o durată mai mare de o oră, evaluarea iniţialăeste efectuată de către responsabilii de caz din cadrul autorităţii locale din comunitatea

în care se află victima!<e întocme(te un raport de evaluare iniţială Dîn ma>im B5 ore de la înregistrarea

cazuluiE în baza căruia se ia decizia continuării managementului de caz sau încideriicazului prin referire sau orientare către alte servicii&instituţii abilitate! În cazul confirmăriicazului, acesta trebuie repartizat unui ;# care va prelua gestionarea întregii problemecu autorul R# (i a ecipei multidisciplinare! <e comunică beneficiarului conţinutulraportului de evaluare iniţială!

În cazul referirii către alte instituţii, dacă înregistrarea se face la o instituţie carenu poate prelua cazul, se transmite instituţiei către care se face referirea (i raportul deevaluare iniţială!

În timp ce informaţia iniţială orientează intervenţia în regim de urgenţă, evaluareacomple>ă are în vedere cunoa(terea problemelor (i a resurselor persoanei asistate

necesară pentru elaborarea planului de intervenţie! "entru o evaluare corectă a nevoilor (i resurselor, asistentul social trebuie să înţeleagă modul în care elementele conte>tuluisocial, familial (i individual afectează situaţia persoanei asistate6

* voinţa persoanei asistate de a utiliza spriinul asistentului social pentru îmbunătăţirea eliminarea formelor de violenţă în familie

* cadrul familial Drelaţiile dintre membrii familieiA compoziţia familiei (i relaţia curudeleA situaţiile în care membrii familiei au mai beneficiat de suportul serviciilor sociale(i modul în care au fost folosite resursele pentru soluţionarea problemelorA distribuţiarolurilor (i a puterii în familie, etc!E

* gradul de integrare al persoanei asistate în comunitate Dsentimentul deapartenenţă la grupurile socialeA responsabilităţile asumate în cadrul comunităţiiA modul

de utilizare a resurselor comunitare pentru a răspunde nevoilor personale sau familiale,etc!E* aspectele de natură emoţională Dtendinţa de a se retrage (i a se izola de ceilalţiA

înclinaţia spre stări cum ar fi furia, teama, ru(inea, etc!E* aspectele de natură intelectuală Dmodul de utilizare al informaţiilor pentru

înţelegerea propriei persoane, a problemelor (i a celorlalţiA modalitatea de folosire ainformaţiilor (i cuno(tinţelor pentru a lua decizii, etc!E

* aspectele economice Ddisponibilitatea resurselor (i capacitatea de a administra(i aloca banii necesari plăţii bunurilor (i serviciilor, etcE

"rocesul de evaluare comple>ă urmăre(te aspectele care se referă la situaţiaindividualizată a beneficiarului! /atele colectate în cadrul acestei etape provin dininterviul asistentului social cu6

* persoana asistatăA* membrii familieiA* agresorulA* părinţii&persoanele care o îngriescA* speciali(tii serviciilor comunitare!



/upă colectarea datelor (i înregistrare, asistentul social analizează informaţiileraportându*se la punctele tari (i punctele slabe ale persoanei asistate (i ale mediului încare aceasta trăie(te pentru găsirea celor mai potrivite soluţii!

În baza acestei analize, asistentul social, împreună cu persoanele asistate,stabile(te modalitatea de acţiune (i de utilizare a resurselor e>istente! /upă această

analiză, asistentul social stabile(te împreună cu persoana asistată Ddacă are capacitatede discernământE resursele pe care aceasta dore(te să le utilizeze pentru remediereasituaţiei (i îndepărtarea factorilor de risc care favorizează repetarea violenţei!

"lanul individualizat de asistenţă (i îngriire reprezintă intenţia de realizare ascimbărilor necesare (i dorite pentru protecţia victimelor violenţei (i asistenţaagresorului! )sistentul social manager de caz împreună cu ecipa interdisciplinară,elaborează planul individualizat de intervenţie în ma>im +0 de zile de la înregistrareacazului! undamentele planificării intervenţiei sunt6

* stabilirea obiectivelor intervenţieiA* identificarea a ceea ce trebuie scimbat pentru atingerea obiectivelorA

* stabilirea activităţilor pe care părţile implicate urmează să le realizezeA* stabilirea procedurilor de lucruA* stabilirea timpul de lucru!

"lanul individualizat de protecţie reprezintă o intenţie de realizare a uneiscimbări dorite (i intenţionate, de modificare a comportamentelor individuale într*operioadă de timp limitată utilizând resursele alocate (i având capacitatea de menţinerea modificărilor produse la nivelul beneficiarului!

"lanul de intervenţie trebuie să respecte alegerile, a(teptările, scopurile petermen scurt&lung ale beneficiarului, efectele trebuie e>plicate pe întelesul acestuia5!

"otrivit unor speciali(ti

9

, intervenţia în cazul femeii victimă a violenţei familiale secentrează pe patru puncte principale61! siguranta femeiiA'! avizarea&informarea femeiiA+! bunăstarea femeiiAB! documentarea violenţei (i formularea planului de siguranţă!

5iguranţa victimei! )sistentul social trebuie să se documenteze (i să întreprindătoate măsurile pentru ca femeia să fie in siguranţă! În acest sens, trebuie să identificeameninţările la adresa victimei, felul violenţelor, cronologia lor, locaţia agesorului,accesul acestuia la arme de foc, posibilitatea continuării violenţelor (i a dorinţei derăzbunare a agresorului, factorii care ar putea conduce la escaladarea violenţei,probabilitatea de continuare a violenţelor în condiţiile în care femeia s*ar întoarce acasasau ar fi in contact cu făptuitorul, discutarea cu victima a riscului de pertetuare a

8 id de intervenţie în cazurile de violenţă în familie, d isponibil online lattp6&&!mpublic!ro&minori'005&minori211!pdf9 =rasti, Radu, '!id practic de intervenţie în cri(ă, '01' (e-book ), disponibil online la

ttp6&&!vrasti!org&5!P'07valuareaP'0siP'0interventiaP'0inP'0crizaP'0dataP'0deP'0violentaP'0domestica!pdf



violenţelor (i convingerea ei de necesitatea implicării autorităţilor, trecerea în revistă amasurilor pe care victima le*a luat dea sau pe care le va lua pentru a fi in siguranţă (i

înregistrarea lor in planul de siguranţă! $a toate acestea se adaugă autorul pe carevictima îl prime(te în evaluarea (i asistenţa medicală, respectiv în reconectarea cufamilia de origine, prietenii (i alte persoane, în obţinerea asistenţei uridice (i rezolvarea

problemelor de transport, recuperarea documentelor si a altor lucruri personale precum(i în cazul altorprobleme care ţin de siguranţa personală fizică, economică (i socială aei (i a copiilor ei!

0nformarea femeii6 $ucrătorul social trebuie să furnizeze victimei informaţiiprivind modul de apărare faţă de agresor C întreruperea contactului sau mic(orareaprobabilităţii de a fi in contact cu el, luarea in considerare a mutării de la domiciliu,scimbarea obiceiurilor zilnice, scimbarea miloacelor de transport, a numărului detelefon, etc! emeia este sfătuită să ţină un urnal al contactelor cu agresorul, faţă înfaţă sau la telefon, în care să fie trecute data (i ora, (i locul fiecărui contact, un sumar cu ce s*a petrecut si comportamentul acestuia, urnal important pentru a evidenţia riscul

potenţial (i dinamica relaţiei! oarte importantă este informarea victimei cu privire ladrepturile ei, modul în care legislaţia (i instituţiile statului (i organizaţiile comunităţiiapară o victimă a violenţei domestice! )ceste informaţii trebuie prezentate clar (i fărăecivoc! $a acestea se vor adauga informaţii despre resursele e>istente în comunitatepentru femeile abuzate precum adăposturi, locuinţe temporare, grupuri de suport pentrufemei abuzate, servicii pentru copii acestora, agenţii (i OF pentru apărarea femeilor abuzate, locuri pentru asistenţă uridică gratuita, locuri pentru consiliere psiologicăA latoate acestea se adaugă numărul de telefon care poate fi apelat pentru spriin 'B ore&%zile pe saptamana (i numarul de telefon 11'!

sigurarea bunăstarii femeii abu*ate6 asistentul social trebuie să evalueze

situaţia curentă a victimei, nevoile imediate ale ei (i ale copiilor, respectiv6 dacă areasupra ei actele de identitate, suficienţi bani, unde să doarmă, dacă deţine ainenecesare pentru ea (i copii, dacă are persoane de suport la care să apeleze, dacăposeda un telefon mobil (i numerele de telefon ale familiei, cuno(tintelor, dacă areacces la miloace de transport, cunoa(te localitatea unde se află (i adresele facilităţilor (i instituţiilor de care are nevoie Dadăposturi pentru femei abuzate, grupuri de autor,OF*uri, serviciul medical de urgenţă, "oliţie, medic de familie, servicii de asistenţăsocială, asistenţă uridică, etc!E, dacă prezintă bariere in comunicare Dlingvistice,culturale, dizabilitati specifice, etc!E! )sistentul social trebuie să intermedieze contactuldirect cu acele organizaţii de suport pentru femeile abuzate în funcţie de nevoile curenteale victimei (i să se asigure că toate aceste nevoi au fost sau sunt pe cale să fiesatisfacute!

Documentarea violenţei şi formularea planului de siguranţă! @n această fazăa intervenţiei, asistentul social colectează diferite informaţii despre agresor cu scopul dea evalua riscul ameninţării (i probabilitatea ca victima să fie supusă din nou violenţelor,informaţii care vor dimensiona planul de siguranţă cu care se înceie intervenţia încriză! )stfel, se culeg date despre actualul comportament al agresorului, dacă încă maiurmare(te sau artuie(te victima, daca proferează ameninţări (i care este natura



acestora, capacitatea agresorului de a*(i controla emoţiile, gelozia, consumul de alcool,probleme de sănătate mentală (i care este stadiul relaţiilor lui cu organele de cercetarepentru actele trecute de violenţă! /aca femeie dore(te să se intoarca la caminul ei,

întocmirea planului de siguranţă este obligatoriu!

+lanul de siguranţă este documentul care inregistreaza toate actiunile concretea fi desfasurate pentru a tine victima in siguranta fata de agresor!/ocumentul Q?oman 6buse@ Screening# Adentification and Anitial esponse.10,

publicat în '002 (i revizuit în '01', furnizează un model detaliat de realizare a planuluide siguranţă6

0. siguraţi siguranţa permanentă a femeii )veţi în vedere următoareleB ;nde este agresorul în acest momentB 5ictima# av+nd învedere locaţia sa actuală# consideră că agresorul poate să mai repre(inte un pericol

pentru ea şi copii eiB <ste nevoie de solicitarea intervenţiei poliţieiB <ste agresorul suspiciosB

00. Completarea unei liste de verificare cu itemi privind siguranţa femeiiB1! 7valuarea nivelului de pericol6

• #ât de mult contact e>istă între ea (i partenerS• ) încâlcat acesta un ordin Qfără contact.S

'! Fatura contactului recent cu partenerul• Reprezintă partenerul un pericolS• "artenerul manifestă sentimente de disperareS De>! QFu pot trăi făfă tine., Q7(ti

cu mine sau cu nimeni altcineva.E• #ât de teamă îi este femeii să nu îndeplinească cerinţele parteneruluiS

+! Fatura abuzului& violenţei• ) crescut frecventa (i severitatea violenţeiS• 7ste partenerul în posesia unei arme sau ameninţă că o va procuraS

B! 7venimente semnificative pentru riscul de violenţă• 7ste femeia gravidăS• "lanuie(te să termine relaţia cu partenerulS• =rea sa înceapă o noua relaţie cu alt bărbatS• =rea să meargă la serviciu sau la (coalăS

• 7ste stabilit un termen la tribunal Dpentru acuzaţii de abuz, divorţ, custodiacopiilorES

2! Reţele de suport• 7ste femeia izolată Dlingvistic, transport, deficienţe de mobilitateES

10 Registered Furses )ssociation of Ontario D'002E6 Goman abuse6 <creening, identification and initial

response, )pendi> , disponibil online la ttp6&&rnao!ca&sites&rnao*ca&files&:"Goman)buse<creening@dentificationand@nitialResponse!pdf



• ;ai (tie cineva de abuzS <unt aceste persoane de autorS

000. 8laborarea planului de siguranţă împreună cu victima Încuraaţi femeia să61! <pună cuiva despre abuz!

'! )ibă o listă cu telefoanele de urgenţă!+! "lanifice o rută de scăpare C unde să meargă într*o situaţie de criză!B! "regătească un baga cu îmbrăcăminte pentru ea (i copii! <ă lase bagaul la opersoană de încredere2! <trângă documentele importante (i să le păstreze într*un loc sigur6 documente deidentitate, carnet de conducere, certificate de na(tere, conturi bancare, copie dupăcertificat de căsătorie, (i orice documente provenite de la instanţe, precum ordin deprotecţie, acte de custodie a copiilor etc!

8tape ale elaborării planului de siguranţă cu victimele violentei domestice11

1! )siguraţi*vă că victimele (tiu că vă pasă de siguranţa lor (i a copiilor lor'! /iscutaţi cu victimele despre măsurile pe care puteţi să le impelementaţi pentrusporirea siguranţei acestora!+! #omunicaţi*le victimelor nivelul riscului rezultat din evaluare, (i asiguraţi*vă că planulde siguranţa corespunde acestui nivel de risc!B! )flaţi ce crede victima că îi poate spori siguranţa! Recunoa(teţi e>pertiza victimeidespre acest aspect!2! <priiniţi victimele în identificarea persoanei cu care poate împărtă(i planul desiguranţă! )cest plan este mei eficient dacă victima este mai puţin izolată!3! )flaţi ce au făcut anterior victimele pentru a*(i spori siguranţa (i cât de eficiente aufost aceste strategii!

%! <tudiaţi cu victima modul în care agresorul poate reacţiona când află despresolicitarea asistenţei sociale!5! urnizaţi victimei opţiuni& alternative pe care poate nu le*a luat în considerare!9! Încuraaţi victimele să discute cu copiii lor Dîntr*un mod corespunzător vârsteiacestoraE despre6

1! aptul că violenţa domestică nu este vina lor (i că nu trebuie să intervină'! 4nde să se ascundă pe timpul certurilor sau agresiunilor+! Rute de scăpare din casă (i locuri bune de ascuns în cazul în care agresorul

devine violentB! #um să sune la 11' (i să comunice adresa2! 4nde să se întâlnească dacă victima adultă (i copii sunt nevoiţi să

părăseascu separat locuinţa3! $a ce vecin să solicite autor%! #e pot face în timpul certurilor pentru a rămâne calmi5! #u cine pot vorbi despre sentimentele lor, în afară de victima adult!

11 Social ?or*ers Practice 'uide to ,omestic 5iolence , #ildrenLs )dministration Gasington <tate

/epartment of <ocial and ealt <ervices, ebruarI '010, disponibil online lattp6&&scadv'!org&docs&socialorJerspracticeguidetodvfeb'010!pdf



?0?0&6R(08

1! :eldiman, )!;! D'01+E! #uplul aflat în situa ie de criză! @mportan a i rolulț ț ș

serviciilor de consiliere! În Ruoiu, =! DcoordE!5iolen ă i societate$ Cemati(ări ț ș

contemporane$ 7ditura )<7, :ucure ti!ș

'! :olbI, M! D'011E! % ba(ă de siguran ă " aplica ii clinice ale teoriei ț ț

ata amentului$ș 7ditura Hrei :ucure ti!ș

+! :uzducea, /! D'010E! 6sisten a socială a grupurilor de risc#ț 7ditura "olirom, @a i!ș

B! id de intervenţie în cazurile de violenţă în familie, disponibil online lattp6&&!mpublic!ro&minori'005&minori211!pdf!2! TonIa, U! N TonIa, )! D'01'E! Cerapia familială sistemică$ 7ditura "olirom, @a i!ș

3! ;itrofan, @! N =asile, /! D'01'E! Cerapii de familie$ 7ditura <"7R, :ucure ti!ș

%! ;onda /oina @oana Dcoord! '005E, id de bune practici în lucrul cu victimeleviolenţei în familie, :istriţa, ;esagerul!

5! ;untean, )! N ;unteanu, ) D'011E! 5iolen ă# traumă# re(ilien ă$ț ț 7ditura "olirom,@a i!ș

9! Fem u, ! D'011E!ț Cratat de asisten ă socială$ț 7ditura "olirom, @a i!ș

10!"opescu, R! D'009E! Antroducere în sociologia familiei ! 7ditura "olirom, @a i!ș

11! Ră canu, R! D1993E!ș Psi!ologie medicală i asisten ă socială$ș ț 7ditura <ocietatea

tiin a N Henică, :ucure ti!Ș ț ș

1'!Registered Furses )ssociation of Ontario D'002E, ?oman abuse@ Screening#identification and initial response, )pendi> , disponibil online lattp6&&rnao!ca&sites&rnaoca&files&:"Goman)buse<creening@dentificationand@nitialResponse!pdf!

1+!Ruoiu, O! N Ruoiu, =! D'010E, 5est i est$ ultura 5iolen ei i emo iile sociale$ș ț ș ț

7ditura )<7, :ucure ti!ș

1B!Ruoiu, =! N Ruoiu, O! D'01'E, 5iolen a în familie# între percep ie socială i ț ț ș

asumare individuală$ 7ditura )<7, :ucure ti!ș

12!Ruoiu, =! D'01+E, 5iolen ă i societate – temati(ări contemporaneț ș ! 7ditura )<7,:ucure ti!ș

13!Social ?or*ers Practice 'uide to ,omestic 5iolence, #ildrenLs )dministrationGasington <tate /epartment of <ocial and ealt <ervices, ebruarI '010,disponibil online lattp6&&scadv'!org&docs&socialorJerspracticeguidetodvfeb'010!pdf

1%!Hurliuc, , ;!F!, u uleac, )!T!, /ănilă, O! D'009E!ț 5iolen a în familie$ Ceorii#ț

particularită i i interven ii specifice$ț ș ț 7ditura 4niversită ii )le>andru @oan #uza,ț

@a i!ș



15!=asile, /!$! D'00%E! Antroducere în psi!ologia familiei i psi!ose-ologieș ! 7dituraunda ia România de ;âine, :ucure ti!ț ș

19!=ladu =alentin Dcoord! '010E, anual de bune practici sociale, 7ditura Risoprint,#lu*Fapoca!

'0!=rasti R!, '!id practic de interventie in cri(a, '01', De"boo* E, !vrasti!org

'1!$egea nr! '1%&'00+ pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie,ș țpublicată în ;onitorul Oficial al României nr! +3%&'00+''!$egea nr! '2&'01' privind modificarea $egii '1%&'00+ pentru prevenirea iș

combaterea violen ei în familie, publicată în ;onitorul Oficial al României nr!ț

132&'01''+!$egea nr! '1%&'00+ pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie,ș ț

republicată în ;onitorul Oficial al României nr! +32&'01''B!$egea nr! '1%&'00+ pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie,ș ț

republicată în ;onitorul Oficial al României nr! '02&'01B'2!Ordinul ;inistrului muncii, solidarită ii sociale i familiei nr! +5+&'00B privindț ș

aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul

protec iei victimelor violen ei în familieț ț'3!otărârea uvernului B9&'011 pentru aprobarea ;etodologiei*cadru privindprevenirea i interven ia în ecipă multidisciplinară i în re ea în situa iile deș ț ș ț ț

violen ă asupra copilului i de violen ă în familieț ș ț

'%!;etodologia*cadru privind prevenirea (i intervenţia în ecipă multidisciplinară (i în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului (i de violenţă în familie

'5!"lan operaţional pentru implementarea <trategiei Faţionale în domeniulprevenirii (i combaterii fenomenului violenţei în familie pe perioada '01+ C '01%,disponibil online la ttp6&&aleg*romania!eu&docs&planP'0operational!pdf

'9!<trategia Faţională pentru prevenirea (i combaterea fenomenului violenţei în

familie pentru perioada '01+*'01%, disponibil online la ttp6&&aleg*romania!eu&docs&strategieP'0violenta!pdf

+0!<tudiu la nivel na ional cu privire la implementarea ordinului de protec ie C $egeaț ț

'1%&'00+ pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie, republicată,ș ț

:ucure ti '01B,disponibil online laș ttp6&&grado!org!ro&p*content&uploads&'012&01&studiu*national*ordine*de*protectie*'01B!pdf

+1!Ordinul de restricţie în legislaţia statelor europene! <tudiu comparativ C disponibilonline la ttp6&&!ce*re!ro&imgproc&<tudiucomparativ*

ordinulderestrictie'935!doc

+'!unctionarea /epartamentului pentru 7galitate de <anse intre emei si :arbati,

ttp6&&!infolegal!ro&functionarea*departamentului*pentru*egalitate*de*sanse*intre*femei*si*barbati&'01B&0B&10&

http://www.vrasti.org/

http://aleg-romania.eu/docs/plan%20operational.pdf

http://aleg-romania.eu/docs/strategie%20violenta.pdf


http://grado.org.ro/wp-content/uploads/2015/01/studiu-national-ordine-de-protectie-2014.pdf


http://www.ce-re.ro/img_proc/Studiu_comparativ-_ordinul_de_restrictie2968.doc


http://www.infolegal.ro/functionarea-departamentului-pentru-egalitate-de-sanse-intre-femei-si-barbati/2014/04/10/


http://www.vrasti.org/

http://aleg-romania.eu/docs/plan%20operational.pdf











1. D8:790R8 T8980B

9anagementul ca*urilor de violen ă domesticăț!. &?08CT0V88 T8980B&?08CT0V8 68:8R8 &?08CT0V8 5+8C0(0C8

1! Hransmiterea cuno(tinţelor privinddesfă(urarea activităţilor prevăzute înplanul de intervenţie elaborat împreună cuecipa!

'! Înţelegerea de către cursanţi ametodologiei de lucru în ecipă, aprocedurilor instituţionale (i a legislaţiei învigoare!

+! "rezentarea metodelor si tenicilor deintervenţie!B! ormarea deprinderilor de elaborare (i

reevaluare a planului de intervenţie!

$a sfâr(itul temei, cursanţii vor fi capabili să61! argumenteze metodele si tenicile deintervenţieA'! elaboreze intervenţiile în vedereama>imizării potenţialului de dezvoltare (i&saude recuperare al beneficiaruluiA+! gestioneze activităţi de informare, activităţide orientare&susţinere a beneficiaruluiA

B! monitorizeze& evalueze rezultateleintervenţiei (i activităţile de ma>imizare agradului de autonomie socială a beneficiarului!

%. C7V0:T8 C808Bplan de intervenţie, metodologie de lucru în ecipă, manager de caz, identificare cauze de riscE. D85(;L7RR8 T8980B

5tatutul temei :r. de ore (orma de evaluareTeorie +ractică 8valuare Total

Obligatorie C fa ă înț

fa ă&on*lineț" ' 1E ' !1 ' Test docimologic

F. (&R988 D8 &R6:0@R8 ?&RDT8"rezentări teoretice & cursuriA

)plicaţii practice & seminariiA G. 5TRT8600 D8 (&R9R8 7T00@T8"entru activităţile face*to*face6 7>punere, #onversaţie, "roblematizare, /emonstra ie, <tudii deț

caz, :rainstorming!"entru activităţile on*line6 7>punere multimedia, Resurse eb, i(e de lucru!". C&9+8T8:M8 V0@T8 (0 (&R9T8B



1! "lanificarea activită ilor de prevenire i interventie rapidă în vederea respectării principiuluiț ș

egalită ii de anse, gen!ț ș

'! ;anagementul diversită ii!ț

H. C&R8R8 C&9+8T8:M8&R (&R9T8 C7 C&:M0:7T7R08Ba! #ompetenţe specifice b! #onţinuturi&Rezumat c! Hipul

activităţii

d! Fr! ore

1! Însu(irea noţiunilor&conceptelor de integritate,siguranţă (i drepturi alebeneficiarilor

'! #unoa(terea metodelor sitenicilor de intervenţie

+! )cumularea cuno(tinţelor (idezvoltarea aptitudinilor necesare elaborării (ireevaluării planului de

intervenţie

#onţinuturi6 activităţi de informare,activităţi de orientare&susţinere abeneficiarului, activităţi deidentificare a situaţiilor de risc pentrubeneficiar

Heorie

Rezumat6 "lanul de intervenţie esteinstrumentul de lucru întocmit pentrufiecare beneficiar, de către ecipamultidisciplinară, sub coordonareaunui manager de caz sau

responsabil de caz, care are rolul dea orienta intervenţiile în vedereama>imizării potenţialului dedezvoltare (i&sau de recuperare albeneficiarului!

1! #unoa(terea criteriilor metodologiei de lucru înecipă, ale procedurilor instituţionale (i legislaţiei învigoare

'! Înţelegerea rolului unei

comunicări transparente cubeneficiarii (i a necesităţiirespectării drepturilor acestora

+! )similarea noţiunilor (iprocedurilor planului deintervenţie

#onţinuturi6 diminuarea situaţiilor derisc pentru beneficiar, monitorizareabeneficiarului în activităţile dema>imizare a gradului de autonomiesocială, informarea cu privire larezultatele intervenţiei

"ractică

Rezumat6 @ntervenţia integrativ*sistemică a cazurilor de violenţădomestică are ca scop promovarea(i restabilirea unei interacţiunimutuale între indivizi (i societatepentru a îmbunătăţi calitatea vieţiiindivizilor prin accesarea serviciilor din reţeaua socială adecvate pentruacoperirea nevoilor acestora! Încentrul acestei reţele de spriin seaflă minorul sau adultul victimă a

violenţei domestice, căruia îi suntpuse la dispoziţie resurselenecesare pentru a*l susţine în

încercarea sa de a depă(imarginalizarea socială!

7valuareI. (&R98 L0 9&D0T;M0 D8 8V7R8#5TRT8600 D8 8V7R8

8valuare teorie 8valuare seminar# aplicaţii 8valuare finală



* * Test docimologic

D.!.1. 9anagementul ca*ului)ema 1. Anterven ia integrativ"sistemică> de la concept la practică norme# proceduri#ț

strategii

Definirea conceptului de interven ie integrativsistemicăț#aracterul comple> al problemei violenţei domestice implică atât protecţiaintegrităţii personale a victimelor, cât (i protearea intereselor lor sociale comune,precum libertatea (i democraţia! #onform !! nr! 1123&'01', discriminarea de gendublată de agresivitate aduce o gravă atingere democraţiei, pornind de la premisa căfemeile victime ale violenţelor reprezintă o categorie ale cărei (anse de a participa laviaţa socială (i profesională sunt semnificativ reduse, în timp ce viaţa de familie î(ipierde funcţia de a oferi membrilor acesteia securitatea de care ei au nevoie! În acestconte>t, prevenirea violenţei domestice devine o prioritate în ceea ce prive(tepromovarea modelelor relaţionale bazate pe egalitatea de gen!

)stfel, s*au introdus în legislaţia naţională referiri concrete la măsuri (i acţiunimenite să confere o protecţie adecvată femeilor, copiilor (i vârstnicilor care se confruntăcu violenţe în cadrul familial, acestea fiind, în fapt, categorii sociale aflate într*un gradridicat de vulnerabilitate! "rin urmare, protecţia uridică cuprinzătoare (i coerentă aintegrităţii victimelor violenţei domestice are o importanţă capitală, autorităţilecompetente trebuind să acorde prioritate urmăririi penale a faptelor săvâr(ite cu violenţă

în conte>tul relaţiilor de familie!"rin promovarea bunelor practici în domeniu (i instrumentelor utile în practica

tuturor celor care intră în contact direct cu victimele (i agresorii familiali, speciali(tilor dindiferite domenii precum protecţia socială, administraţia locală, ustiţia, sănătatea,educaţia, în vederea asigurării unui plan comun de măsuri, se urmăre(te reintegrarea însocietate a persoanelor afectate de violenţa domestică (i reabilitarea agresorilor familiali!

/ezvoltarea unei capacităţi de intervenţie sistemică la nivel local, în strânsăcoordonare cu organele de poliţie (i parcetele, pentru protecţia (i siguranţa victimelor

C adulţi (i copii deopotrivă, i elaborarea unui sistem unitar de servicii socialeș

specializate în domeniul prevenirii (i combaterii violenţei domestice (i asigurarea



calităţii acestora, printr*o abordare nediscriminatorie, în particular sensibilă la diferenţeleculturale, de vârstă (i gen, reprezintă o necesitate!

@ntervenţia integrativ*sistemică a cazurilor de violenţă domestică are ca scoppromovarea (i restabilirea unei interacţiuni mutuale între indivizi (i societate pentru a

îmbunătăţi calitatea vieţii indivizilor prin accesarea serviciilor din reţeaua socialăadecvate pentru acoperirea nevoilor acestora! În centrul acestei reţele de spriin se aflăminorul sau adultul victimă a violenţei domestice, căruia îi sunt puse la dispoziţieresursele necesare pentru a*l susţine în încercarea sa de a depă(i marginalizareasocială!

+rincipii generale şi principii de lucru1! "lanul de interven ie integrativ*sistemică în cazurile de violen ă domesticăț ț

respectă următoarelor principii generale6aE "rincipiul legalităţii în desfă(urarea activităţilor de prevenire (i combatere aviolenţei domesticeA

bE "rincipiul respectării drepturilor omului (i a libertăţilor fundamentale înimplementarea măsurilor de prevenire (i combatere a violenţei domesticeA

cE "rincipiul nediscriminării (i egalităţii de (anse (i de tratament între femei (ibărbaţi * impune actorilor care gestionează cazurile de violenţă domestică adoptareaunui comportament corect, imparţial (i nediscriminatoriu, fără deosebire de rasă, se>,religie, naţionalitate, apartenenţă politică, avere sau origine socială, faţă de toţicetăţeniiA

dE "rincipiul celerităţii în instrumentarea cazurilor de violenţă domesticăAeE "rincipiul prevenirii săvâr(irii actelor de violenţă domesticăAfE "rincipiul securizării (i protecţiei victimei * garantează intervenţia, în limita

cadrului legal, prin acţiuni care să asigure inclusiv protecţia fizică a victimeiAgE "rincipiul centrării pe persoană! )cest principiu presupune centrarea pe

nevoile persoanei (i implicarea ei activă în toate deciziile ce o privescAE "rincipiul confidenţialităţii (i al normelor deontologice profesionale, fără

preudicierea activităţii de semnalare a situaţiilor de violenţă sau a activităţii deinstrumentare a cazurilorA

iE "rincipiul prevenirii revictimizării, prin limitarea interviurilor repetateA E "rincipiul finanţării adecvate (i utilizării responsabile a resurselor financiare

alocate pentru implementarea măsurilor identificate pentru atingerea obiectivelor dereducere a violenţei domesticeA

12 !! nr! 1123&'01' privind <trategia naţională pentru prevenirea (i combaterea fenomenului violenţei înfamilie, )ne>a 1!



JE "rincipiul descentralizării în dezvoltarea acţiunilor de prevenire (i combatere aviolenţei domestice * presupune acordarea unui spriin logistic (i financiar pentruautorităţile localeA

lE "rincipiul abordării integrate * presupune coordonarea (i cooperarea între toateinstituţiile implicate, iar practicile (i procedurile în domeniul prevenirii, monitorizării (icombaterii violenţei domestice, precum (i cele de implementare a măsurilor deasistenţă socială, vor avea la bază o viziune (i o concepţie unitară, cu accent peparteneriat (i colaborarea în reţeaA

mE "rincipiul parteneriatului public*privat, care recunoa(te importanţa cooptăriisocietăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire (icombatere a violenţei domestice!

"articularităţile vieţii domestice, în general, (i a copilului, în special, implicărespectarea unor principii (i valori de către persoanele care sunt responsabile cucre(terea, îngriirea, protecţia (i educarea celui din urmă! În consecinţă, profesioni(tii

care intervin în situaţii de violenţă asupra copilului (i de violenţă domestică trebuie sărespecte următoarele principii specifice61! Respectarea interesului superior al copilului în toate acţiunile (i deciziile care îl

privesc pe acestaA'! 7vitarea (i combaterea intervenţiilor care revictimizează copilulA+! "articiparea copilului (i a părintelui protector sau, după caz, a persoanei de

îngriire în procesul de rezolvare a situaţiei de violenţă! "articiparea adultului victimă (i,după caz, a tutorelui acesteia, în procesul de rezolvare a situaţiei de violenţă domesticăA

B! ;unca în ecipă multidisciplinară, în reţea interinstituţională (i în parteneriatcu familiaA

2! )sigurarea unei intervenţii unitare (i specializate pentru copil (i&sau adultulvictimă, presupusul făptuitor& agresor din cadrul sau din afara familiei (i membrii familieiA

3! )sigurarea (i facilitarea accesului la servicii de spriin (i de specialitate pentrutoţi copiii din familie Dvictime, martori, fraţi ai victimeiEA

%! )sigurarea stabilităţii (i continuităţii în îngriirea, cre(terea (i educareacopilului! <priinirea adultului victimă în păstrarea domiciliului până la finalizareaprocedurilor legale!

#a principii specifice ariei sociale, profesioni(tii implicaţi în activitatea deintervenţie în cazurile de violenţă domestică se gidează în baza convingerii că fiinţeleumane au o dorinţă firească de a progresa, de(i cu o anumită reticenţă în acceptareanoilor construcţii ale realităţii, (i a intuiţiei că cel mai important progres personal implicăscimbarea concepţiei despre sine! Obiectivele stabilite în vederea atingerii acestuiscop sunt, pe de o parte, de a auta oamenii să*(i dezvolte competenţele (i abilităţile derezolvare a problemelor (i să obţină resurse, iar, pe de altă parte, de a responsabilizaorganizaţiile (i instituţiile în a*i spriini pe oameni, de a îmbunătăţi politicile sociale (iinteracţiunile dintre organizaţii (i instituţii (i de a facilita interacţiunea între indivizi!



9anagementul de ca*4 model de intervenţie integrativsistemică;anagementul de caz asigură legătura dintre oameni (i resursele sistemului de

servicii sociale, făcând acest sistem accesibil potenţialilor beneficiari (i adaptat nevoilor comunităţii! ;anagementul de caz se particularizează pentru situaţiile de violenţăasupra copilului (i de violenţă domestică astfel6

1E @dentificarea, semnalarea, evaluarea iniţială (i preluarea cazurilor de copiivictime ale violenţei, respectiv adulţi (i&sau copii victime ale violenţei domesticeA

'E 7valuarea detaliată, compreensivă (i multidimensională a situaţiei copiilor victime ale violenţei, respectiv a adulţilor (i&sau copiilor victime ale violenţei domestice,precum (i a familiei acestora (i a presupusului făptuitor& agresor! <copul responsabiluluide caz (i al părţilor în această etapă este acela de a analiza C împreună cu părţile Cinformaţiile primite, în vederea identificării aspectelor particulare ce urmează a fisoluţionate! )ceasta presupune identificarea factorilor relevanţi din punct de vederematerial, moral (i social, pe care părţile îi iau în considerare la conturarea problemelor!

+E "lanificarea serviciilor specializate (i de spriin, precum (i a altor intervenţiinecesare pentru reabilitarea copiilor victime ale violenţei, respectiv a adulţilor (i&saucopiilor victime ale violenţei domestice, inclusiv servicii sau intervenţii adresate familiei(i presupusului făptuitor& agresor!

BE urnizarea serviciilor (i a intervenţiilor6 asistarea copiilor victime ale violenţei,respectiv a adulţilor (i&sau copiilor victime ale violenţei domestice, precum (i a familiei,

în obţinerea (i utilizarea serviciilor necesare (i declan(area, la nevoie, a unor procedurilegale!

2E ;onitorizarea (i re*evaluarea periodică a progreselor înregistrate, deciziilor (iintervenţiilor specializate, prin care se observă rezultatele parteneriatului, determină

îmbunătăţirile care sunt necesare de realizat (i adaptează planificările viitoare!3E 7tapa de înceiere sau etapa finală a procesului de furnizare a serviciilor (i

intervenţiilor specializate cu monitorizarea post*servicii (i înciderea cazului! )ceste etape sunt interdependente, în unele cazuri se întrepătrund (i nu se

desfă(oară în mod obligatoriu în ordinea prezentată mai sus! /e asemenea, este foarteimportant ca profesioni(tii să încuraeze (i să susţină implicarea (i participarea copilului(i a familiei în toate etapele acestui proces, atunci când acest lucru este posibil, ţinândcont de gradul de maturitate al copilului (i prin utilizarea unor modalităţi adecvate!

)cela(i lucru este valabil pentru adultul victimă a violenţei domestice, în funcţie decapacitatea de discernământ a acestuia!

4n pas important în construirea parteneriatului este să ne asigurăm că toţi ceiimplicaţi în parteneriat cunosc despre ce anume este parteneriatul, rolul fiecărei părţi (icare sunt rezultatele a(teptate! <tabilirea (i implementarea unui parteneriat este unproces dinamic! Îndeplinirea cu succes a obiectivelor planului de reabilitare (i&saureintegrare socială presupune implicarea (i responsabilizarea nu numai aprofesioni(tilor implicaţi, dar (i a familiei! Oferirea serviciilor se va face în baza unuicontract cu familia în cazul copilului victimă, respectiv în baza unui contract pentru



acordarea de servicii sociale în cazul adultului victimă, care oferă posibilitateaparticipării la luarea deciziei (i responsabilizării părţilor implicate!

#ontractul cu familia este un document scris înceiat între managerul de caz (iunul sau ambii părinţi ori reprezentantul legal al copilului, în care se menţioneazăcondiţiile în care se vor oferi serviciile (i responsabilităţile specifice pe care fiecare parteimplicată le are de îndeplinit în perioada de timp stabilită! "rin semnarea acestuia,partenerii vor împărtă i strategia (i vor implementa programul de cooperare pentru oș

perioadă stabilită prin contract!;anagerul de caz are responsabilitatea de a prezenta (i e>plica familiei (i, după

caz, copilului6* scopul acestui contractA* responsabilităţile părţilorA* posibilităţile (i condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia!amilia (i profesioni(tii implicaţi în derularea intervenţiilor specifice de caz vor

comunica managerului de caz orice scimbare care intervine (i care poate aducemodificări ale planului (i implicit a contractului cu familia!

0ntervenţia integrativsistemică în procesualitatea sa În practica protecţiei sociale se recurge la managementul de caz datorită

necesităţii optimizării activităţii, ceea ce nu se poate obţine fără impunerea unor regulisau principii de proiectare, administrare, conducere (i control sau fără o gestionareunitară a tuturor activităţilor!

În cazul abuzului, e>pertul are în vedere6

* evaluarea iniţială a cazului (i stabilirea caracteristicilor cazuluiA* evaluarea factorilor de risc prezenţi (i elaborarea unui plan pentru asigurarea

siguranţei copiluluiA* evaluarea familiei din punct de vedere al riscurilor repetării abuzuluiA* identificarea necesităţilor psiice (i fizice ale copiluluiA* acordarea autorului de urgenţă pentru copil (i familieA* identificarea nevoilor copilului (i familieiA* identificarea modalităţilor de intervenţie (i serviciilor ce pot interveni pentru

reducerea factorilor de risc ai abuzuluiA* dezvoltarea, împreună cu familia, a planurilor de intervenţie pentru reducerea

efectelor abuzului (i a eliminării&diminuării factorilor de riscA* stabilirea de acorduri cu familia pentru reducerea factorilor de riscA* evaluarea permanentă a situaţiei (i a evoluţiei intervenţieiA* otărârea momentului înciderii cazului!Fe confruntăm, de obicei, cu familii care sunt cunoscute de mai multe servicii!

"osibilităţile pe care fiecare profesie le are pentru observaţie variază datorită diferitelor roluri (i servicii! O evaluare compreensivă depinde de integrarea observaţiilor



disparate! )cest proces necesită înţelegerea funcţiilor (i obiectivelor principale alediferitelor servicii, conte>tul legilor cu care operăm (i posibilităţile (i limitările pe care leoferă acestea!

#ooperarea între servicii are o funcţie importantă în faza preocupării, a evaluării(i în faza intervenţiei (i se va plia pe diferitele etape ale planului de intervenţie! Ficiunprofesionist luat izolat nu*(i poate asuma responsabilitatea girării unui caz de maltratarea copilului sau de abuz fizic asupra femeii, în care e>istă riscul frânării dezvoltării, alstopării sau al regresului (i ciar al morţii victimei! iecare membru al ecipei este înacela(i timp reprezentantul unui serviciu, astfel încât funcţionarea ecipeimultidisciplinare implică o intervenţie la nivel interinstituţional!

Întâlnirile ecipei se stabilesc prin planul de intervenţie (i au rolul de completarereciprocă a informaţiei asupra intervenţiei (i în acela(i timp de armonizare a acţiunilor (ide concentrare a lor! )ceste întâlniri, (i mai ales concluziile lor cu privire la procesul deintervenţie, sunt consemnate în procese*verbale care vor rămâne în dosarul cazului, la

dispoziţia membrilor ecipei care doresc să î(i verifice informaţiile!7tica relaţiei în ecipă * gestionarea informaţiilor este mai grea atunci când elesunt împărtă(ite unui grup, iar lipsa discreţiei este o traumă pentru copilul abuzat,precum (i discernământul e>pertului în stabilirea circumstanţelor în care el va transmite(i discuta date despre cazul respectiv reprezintă măsura profesionalismului (icompetenţei sale care fac trimitere la valori morale ca dreptul la intimitate (i respect alpersoanelor implicate!

#onfidenţialitatea este o cerinţă e>presă pentru ecipa în cadrul căreia sediscută cazul! Încă de la începutul intervenţiei, familia (i copilul vor fi pregătiţi asuprademersului de discutare a cazului în ecipă, e>plicându*li*se scopul (i avantaele

acestei proceduri! 7i au nevoie să aibă încredere în membrii ecipei, să se simtă liberide a le încredinţa informaţii (i preocupări (i să se simtă confortabil discutând anumitesubiecte! /ecizia în ecipă cere ca rivalităţile (i orgoliile să fie depă(ite, iar în activitatealor, e>perţii au mare nevoie să fie înţele(i, motivaţi (i susţinuţi pentru a putea ducepovara grea (i plină de încercări emoţionale reprezentată de situaţia de abuz asupracopilului1+!

"rincipiile de lucru ale ecipei de intervenţie, alcătuită din profesioni(ti cuautoritate, sunt desciderea, acceptarea (i toleranţa, iar respectarea acestor principii delucru între membrii ecipei (i între ace(tia (i beneficiari va condiţiona eficienţaintervenţiei! #ooperarea între cele două reţele ale familiei, respectiv reţeaua primarăDrelaţiile sociale ale familiei cu comunitateaE (i reţeaua secundară Dprofesioni(tii careintervin (i serviciile specializateE prezintă o importanţă deosebită, fără aceastăcooperare putând fi afectată eficienţa intervenţiei în cazul abuzului asupra copilului!#olaborarea cu comunitatea este, de asemenea, necesară în astfel de cazuri!

13 G7<H, )! ;@#)7$, $ucrul în ecipă C $ecţii "ractice, 7d! "olirom, :ucure(ti '002, pp! 1'+*1'3!



"e baza raportului de evaluare detaliată, managerul de caz întocme(te un planindividualizat de protecţie D"@"E pentru copiii cu măsură de protecţie, respectiv un plande reabilitare (i&sau reintegrare socială pentru copiii răma(i în familie sau găzduiţi

împreună cu mama lor în adăpost sau centru de recuperare (i pentru adulţii victimă aviolenţei domestice care rămân în familie sau nu! În fapt, "@" conţine acelea(i informaţiica (i planul de reabilitare, având în plus specificată măsura de protecţie pentru copil!

)mbele planuri se întocmesc în colaborare cu ecipa multidisciplinară, alţi profesioni(ticolaboratori (i cu participarea nemilocită a familiei& părintelui protector& reprezentantuluilegal (i, după caz, a copilului! "articiparea adultului victimă a violenţei domestice este,de asemenea, o condiţie necesară pentru întocmirea planului de reabilitare, funcţie dediscernământul acestuia!

În cazul serviciilor de reabilitare propuse pentru presupu(ii făptuitori& agresoricare nu sunt în urmărire penală, managerul de caz va asigura negocierea cu ace(tia (ilegătura cu profesioni(tii care oferă aceste servicii! )ceste situaţii sunt în general

valabile pentru presupu(ii făptuitori& agresori din rândul părinţilor! În cazul în care copilul(i familia doresc iniţierea procedurilor legale pentru pedepsirea presupusului făptuitor&agresor sau în situaţiile grave care impun acest lucru, profesionistul abilitat va prezentainstanţei propunerile de servicii de reabilitare (i&sau reinserţie socială, care suntconsemnate tot în planul de reabilitare (i&sau reintegrare socială!

"restaţiile (i serviciile din aceste două tipuri de plan se adresează atât copilului,cât (i familiei& reprezentantului legal, persoanelor importante pentru copil (i presupusulfăptuitor& agresor! În cazul adultului victimă a violenţei domestice, prestaţiile (i serviciilese adresează atât acestuia, cât (i familiei (i presupusului făptuitor& agresor!

În ceea ce prive(te copilul cu măsură de protecţie, se recomandă ca reintegrarea

acestuia în familie să se realizeze numai după ce obiectivele "@" au fost îndeplinite, iar instanţei îi sunt furnizate suficiente probe care să dovedească faptul că pericolul pentrucopil a trecut! )cest fapt nu se poate realiza decât în urma unor servicii de informare (i,după caz, de educare (i&sau reabilitare pentru familie, documentate în "@"!

iecare specialist implicat în implementarea planului î(i dezvoltă propriul programde intervenţie, conform standardelor în vigoare, specific domeniului său de activitate (iraportează periodic managerului de caz progresele (i dificultăţile întâmpinate înimplementarea acestuia! <e recomandă ca raportarea să fie în scris, iar periodicitateasă fie stabilită de comun acord cu managerul de caz! În situaţii urgente se comunicăimediat cu managerul de caz!

"lanul acoperă mai multe niveluri6aE @ndividual, prin tratarea copilului& adultului victimă ca un întreg în relaţie cu

persoanele pe care el le consideră importanteAbE #omunitar, prin implicarea managerului de caz, care asigură furnizarea

serviciilor (i intervenţiilor cât mai aproape de domiciliul copilului (i cu spriinul reţeleisociale a copilului (i familieiA



cE @nterinstituţional, prin intermediul managerului de caz care faciliteazăcomunicarea (i coordonarea activităţilor circumscrise cazului prestate de profesioni(tiiaparţinând de instituţii!

"lanul individualizat de protecţie reprezintă intenţia de realizare a scimbărilor necesare (i dorite pentru protecţia victimelor violenţei domestice (i asistenţaagresorului, de modificare a comportamentelor individuale într*o perioadă de timplimitată, utilizând resursele alocate (i având capacitatea de menţinere a modificărilor produse la nivelul beneficiarului!

;anagerul de caz este specialistul care asigură coordonarea implementăriiactivităţilor de asistenţă si protecţia victimei violenţei domestice! @ntervenţia este parteacea mai vizibilă a procesului de asistenţă, iar planul de intervenţie nu are nicio valoaredacă nu e>istă o înţelegere clară asupra modului în care va fi implementat! ;anagerulde caz are responsabilitatea facilitării accesului copilului& adultului victimă (i familiei laserviciile cuprinse în plan, prin spriinul permanent acordat acestora, inclusiv

acompaniere atunci când este cazul, comunicare cu membrii ecipei (i restulprofesioni(tilor din reţea, medierea conflictelor, etc!;anagerul de caz desemnează responsabilul de caz (i se asigură de

transmiterea către fiecare membru al ecipei multidisciplinare a responsabilităţilor (iserviciilor ce urmează a fi furnizate beneficiarului! Responsabilul de caz elaboreazăplanul de servicii necesare pentru implementarea planului de intervenţie individualizat înma>im +0 de zile de la înregistrarea cazului! "lanul de intervenţie trebuie să respectealegerile, a(teptările, scopurile pe termen scurt&lung ale beneficiarului, iar efecteletrebuie e>plicate pe înţelesul acestuia!

"lanificarea intervenţiei constă în6

* stabilirea obiectivelor intervenţieiA* identificarea a ceea ce trebuie scimbat pentru atingerea obiectivelorA* stabilirea activităţilor pe care părţile implicate urmează să le realizezeA* stabilirea procedurilor de lucruA* stabilirea timpul de lucru!"e parcursul implementării acţiunilor planificate, responsabilul de caz trebuie să

monitorizeze modalitatea de implementare! În funcţie de efectul intervenţiei asuprasituaţiei persoanei asistate, responsabilul de caz va decide dacă continuă sau modificăacţiunile prevăzute în planul de intervenţie! ;onitorizarea implică verificarea modului încare sunt alocate resursele (i efectele acestora asupra persoanei asistate!

@mplementarea planului de intervenţie trebuie continuu monitorizată cu scopul dea se cunoa(te, pe de*o parte, dacă serviciile mai sunt corespunzătoare nevoilor persoanelor asistate, iar, pe de altă parte, să poată fi realizate modificările cerute deevoluţia cazului!

8c'ipa multidisciplinară şi interinstituţională



<ituaţia unui copil victimă a violenţei poate prezenta aspecte comple>e legate decopil, familie (i presupusul făptuitor& agresor, astfel încât nu este suficient (i nu esterecomandabil ca un singur profesionist să o evalueze! )cela(i lucru este valabil (i încazul adultului victimă a violenţei domestice care poate pune probleme de locuit,reintegrare socio*profesională (i recuperare de lungă durată! @mplicarea unei ecipemultidisciplinare în evaluarea acestor situaţii reduce presiunea asupra copilului,respectiv a adultului, (i cre(te cantitatea (i calitatea datelor obţinute (i pertinenţadeciziei!

Întrucât sunt urmărite mai multe domenii, intervenţia presupune rezolvareacazului de către o ecipă interdisciplinară! $a baza lucrului în ecipă în astfel de situaţiistau următoarele principii6

aE etica profesională ce impune6* gestionarea informaţiei cu discreţie* profesionalism (i competenţă

* respectarea valorilor morale a persoanelor implicatebE confidenţialitate 6* e>punerea (i e>plicarea în faţa clientului a rolului pe care îl are în ecipăcE luarea deciziei se realizează în consens cu toţi speciali(tii participanţi (i

implică respectarea părerii fiecăruia (i acordul clientului!Tari Tillen, în lucrarea -#opilul maltratat.1B, susţine că o intervenţie eficace,

centrată pe consolidarea raportului social de reţea, necesită implicarea profesioni(tilor în vederea soluţionării problemelor (i a spriinirii cu competenţă a familiilor! În cazulmodelului de intervenţie socială în reţea, reţelele se alcătuiesc din persoane e>terioaresistemului de servicii (i din serviciile (i profesioni(tii implicaţi în intervenţie! )stfel, avem

două tipuri de reţele6 primară (i secundară! "rin reţea primară înţelegem unitatea deviaţă socială care grupează persoane care se cunosc (i care sunt unite unele cu alteleprin legături de rudenie, prietenie, vecinătate sau muncă, iar prin reţeaua secundară

înţelegem acea formă de reprezentare a instituţiilor sociale care au o e>istenţă oficială,sunt structurate în mod precis, îndeplinesc funcţii specifice (i oferă servicii particulare!

"rintre caracteristicile acestui tip de reţea men ionăm6ț

* nu apare în mod naturalA* membrii reţelei î(i stabilesc relaţiile în funcţie de serviciile pe care le furnizează

sau pe care le primescA* rolurile persoanelor implicate în reţea determină natura relaţiilor manifestate

între eleA* factorii normativi DuridiciE (i cei economici oacă un rol mai important în acest

domeniu decât relaţiile de reciprocitate!7cipa interdisciplinară (i interinstituţională include profesioni(ti în domeniul

violen ei domesticeț 6 asistent social, psiolog, psioterapeut, psiiatru, medic de alte

14 Tillen, Tari, -#opilul maltratat., 7d! 7urobit, Himi(oara, 1995!



specialităţi, medic legist, poliţist, urist, referenţi de specialitateA ecipa interdisciplinară,cea care asigură serviciile sociale specializate include speciali(tii prevăzuţi de legislaţia

în vigoare, conform O4 35&'00+, art! '0, al! D'E, D+E! 7cipamultidisciplinară&interdisciplinară colaborează cu responsabilul de caz, conformpropunerilor&solicitărilor făcute de managerul de caz, respectiv de responsabilul de caz(i se întâlne(te cu cei doi DQîntâlnire de caz.E, periodic sau e>cepţional, sau cu victimaviolenţei domestice& agresor& alţi membri ai familiei, dacă se consideră necesar acestlucru! În cazul unor resurse umane limitate, pentru a putea asigura serviciile comple>emultidisciplinare se poate face apel la prevederile Ordinului #omun nr! +5B&'00B (i ale"rotocoalelor&#onvenţiilor de colaborare înceiate la nivel naţional (i local!

7cipa multidisciplinară (i interinstituţională poate interveni atât în procesul deevaluare, cât (i în furnizarea serviciilor specializate! ;anagerul de caz este cel careasigură coordonarea ecipei multidisciplinare (i a furnizării serviciilor de către ceilalţiprofesioni(ti din reţeaua de intervenţie (i va fi informat inclusiv cu privire la fiecare etapă

procesuală a cazului! "e parcursul managementului de caz, se recomandă întâlniri celpuţin săptămânale ale ecipei multidisciplinare, convocările fiind în sarcina manageruluide caz! $a aceste întâlniri, în funcţie de situaţie, pot participa (i profesioni(tii din reţeauade intervenţie!

"rintre rolurile managerului de caz amintite anterior, se pot adăugaurmătoarele126

1! $iant! Rolul de liant se referă la acţiunea managerului de caz de a menţinerelaţii de cooperare cu structuri din afara unităţii în care î(i desfă(oară activitateaDfurnizorului de serviciiE (i între membrii ecipei multidisciplinare!

'! Reprezentare! <unt situaţii care presupun ca managerul să reprezinte

furnizorul de servicii6 (edinţe de caz, întâlniri cu reprezentanţi parteneri în activitateaprevăzută în cadrul "lanului @ndividual, etc! totodată, este persoana de contact pentruprofesionistul care intervine într*un anumit moment al intervenţiei, legat de problemelecare pot apărea, dar (i persoana de contact direct, permanent pentru caz!

+! ;anagerul acţionează ca un dispecer al informaţiilor, o foarte mare parte atimpului său de lucru fiind utilizată în recepţionarea sau furnizarea de informaţii, rol

împărţit în trei domenii6a! ;onitorizare! #um managerii de caz sunt bombardaţi cu o multitudine de date

C rapoarte de evaluare, telefoane, analize ale acompanierii (i minute ale (edinţelor decaz, ei trebuie să decidă ce informaţii trebuie reţinute ca fiind semnificative pentruderularea "@"*ului copilului (i folosite în luarea deciziilor (i care dintre informa iileț

primite pot fii ignorate sau amânate!b! /iseminare! ;anagerul de caz trebuie să acţioneze ca o placă turnantă a

comunicaţiilor din cadrul unei ecipe multidisciplinare (i în cadrul scemei&organigrameifuncţionale în care se încadrează! 7l transmite informaţii din interiorul ecipei

15 VVV;anualul pentru profesioni(ti speciali(ti în incluziune socială, )sociaţia Hranscena, :ucure(ti, '010!



multidisciplinare responsabilizată în implementarea "lanului @ndividual, copil, familiaacestuia sau informaţii ce vin dinspre angaator& furnizorul de servicii& parteneri&autorităţi& comunitate! Hotodată, se asigură de corecta colectare (i înregistrare îndocumente a informaţiilor rezultate din intervenţiile tuturor membrilor ecipei!

c! $ider . ;anagerul acţionează în primul rând ca o resursă aflată la dispoziţiagrupului pe care îl conduce& sau îi conduce acţiunile! )stfel, el convoacă (i organizează

întâlnirile pentru discuţiile de cazA în plus, are în permanenţă o inventariere actualizată anevoilor (i resurselor e>istente la indivizii implicaţi, dar (i în comunitate, pentru cazuldat, monitorizând cazul!

d! "urtător de cuvânt! În acest rol managerul furnizează informaţii, înceie relaţiide colaborare, negociază relaţiile de la nivelul ecipei multidisciplinare!

B! #ea mai importantă activitate managerială este luarea deciziilor! <untidentificate patru roluri în această categorie6

a! Întreprinzător! ;anagerul de caz trebuie să identifice oportunităţi (i să ia

decizii care presupun asumarea unor riscuri (i realizarea unor scimbări! /e e>emplu,dacă managerul de caz constată nepotrivirea ofertei de servicii care este pusă ladispoziţia unui beneficiar, el poate analiza motivele (i decide, împreună cu beneficiarul,modificarea planului de acţiune!

b! Rezolvare crize! În orice ecipă apar evenimente neprevăzute caredeclan(ează crize sau dereglări în derularea activităţii! În aceste momente criticemanagerul trebuie să ia decizii (i să acţioneze! /eoarece este practic imposibilăanticiparea eventualelor dereglări Dde e>! probleme de comunicare între membrii ecipeimultidisciplinare care pot duce la acţiuni prin suprapunere asupra& împreună DcuEbeneficiarului, astfel încât rezultatele activităţilor să nu fie cele scontateE, trebuie să î(i

stabilească o anumită direcţie de urmat în situaţiile de criză Dpârgii de control sievaluare, reuniuni de ecipă, etc!E!

c! Reperarea resurselor! ;anagerul de caz trebuie să fie în permanenţă descissă poată identifica în comunitate persoane resursă, profesioni(ti care î(i e>primădisponibilitatea de a colabora cu furnizorul de servicii, potenţiali parteneri Dpersoanefizice sau uridice care pot susţine financiar, material sau oferind locuri de muncă, dee>!E, astfel încât să înainteze cazul la serviciile e>istente în comunitate!

d! Fegociator . 7ste frecvent întâlnită necesitatea intervenţiei managerului de caz în negocierea relaţiilor dintre beneficiar (i instituţiile la care se adresează, dintrediversele instituţii implicate în planul de acţiune al beneficiarului!

/in rolurile enumerate se pot desprinde atitudini benefice ale managerului de caz în raport cu beneficiarul victimă a violenţei domestice6

* să se asigure cât de des posibil că beneficiarul este con(tient de rolul (i deresponsabilitatea asumată de consilierA

* să răspundă cât mai bine nevoilor de informare ale beneficiarului din faţa saA* să nu ofere spriin în afara limitelor proiectului în cadrul căruia se aflăA



* să asigure beneficiarul de spriinul său ciar (i atunci când este direcţionat sprealte instituţiiA

* să fie pregătit să facă faţă frustrării acumulate de persoanele aflate în grupurimarginalizate, confruntate cu multe e(ecuri de*a lungul vieţiiA

* să fie pregătit să menţină (i să crească nivelul de motivaţie al beneficiarului în îndeplinirea nevoilor sale! #alitatea relaţiei cu e>pertul de caz (i rezultateleparteneriatului sunt surse importante de motivare a beneficiarului (i într*o mareproporţie determinate de acţiunile (i atitudinea e>pertului!

* să respecte angaamentele luate faţă de beneficiarA* să nu promită mai mult decât pot faceA* să trateze fiecare beneficiar ca pe o persoană distinctă (i nu ca pe

reprezentantul unui grup vulnerabilA* să fie mai puţin protectori faţă de propriile constructe (i convingeriA* să fie empatici în intervievarea victimei, mai ales când e vorba de sentimentele

acesteiaA* să fie înclinaţi să acorde multă atenţie relaţiilor cu beneficiarii, conţinutului (iimpactului intervenţiilor lorA

* să fie desci(i să accepte feedbacJ, atât pozitiv cât (i negativ, (i să*l folosească în calitate de informaţie constructivă despre ei în(i(i (i comportamentul lorA

* să fie încuraatori faţă de beneficiari ca ace(tia să*(i asume răspunderea pentrupropria scimbareA

* să fie gata să ofere mai multe variante de scimbare ca noi căi de urmat (i nusoluţii de*a gata pentru probleme!

5trategii4 metode şi te'nici de intervenţie în ca*urile de violenţă domestică/atorită comple>ităţii (i înmulţirii cazurilor de violenţă domestică, intervenţia în

astfel de situaţii presupune folosirea unei strategii specifice acestor cazuri (i tenici (iinstrumente particulare care se impun în astfel de situaţii! iecare caz abordatpresupune un plan de intervenţie care cuprinde obiective precise, con(tiente (i care are

în vedere recuperarea victimei (i& sau agresorului, încât să devină o resursă eficientăpentru societate! @ntervenţiile urmăresc6 sănătatea fizică (i psiică a femeii (i a copiilor,cre(terea încrederii în sine, întreruperea lanţului violenţelor în familia în care apare (istoparea transmiterii acesteia de la o generaţie la alta! /atorită comple>ităţiifenomenului, modelele de intervenţie sunt clasificate în funcţie de gradul de e>tindere6

* modelul lucrului pe cazA* modelul intervenţiei în reţeaA* modelul campaniilor de sensibilizare la nivel comunitar (i politic!;odelul lucrului pe caz C subiectul îl constituie victima si familia acesteia,

presupunând înţelegerea situaţiei în care se află aceasta, fiind necesară intervenţiaspeciali(tilor pentru reducerea traumei (i asigurarea protecţiei persoanei!



;odelul intervenţiei în reţea * urmăre(te construirea în urul victimei a unui cercalcătuit din servicii (i profesioni(ti în domeniu, dar (i din persoane e>terioare sistemuluide servicii!

;odelul campaniilor de sensibilizare la nivel comunitar si politic * urmăre(teinfluenţarea conte>tului socio*cultural al intervenţiilor! "osibilitatea comunităţii de a auta

în situaţii de violenţă domestică poate fi stimulată prin educaţie (i campanii deadvocacI, care au ca scop6

* sensibilizarea comunităţiiA* multiplicarea serviciilor de intervenţie comunitarăA* crearea (i funcţionarea reţelelor de spriinA* apariţia voluntarilorA* iniţiative la nivel legislativA* apariţia proiectelor de intervenţie comunitară!#ele trei tipuri de intervenţie implică diferite niveluri ale sistemului social, se

completează (i se îmbină reciproc! În cazul violenţei domestice, intervenţia prin prismaasistenţei sociale se poate realiza6* pe termen scurt, având ca obiectiv general depă(irea situaţiei de crizăA* pe termen lung, urmărindu*se reabilitarea victimei!;odelul general de intervenţie folosit în rezolvarea problemelor cu aspect social

presupune parcurgerea a trei momente principale Dmomentul contactului, momentulcontractului (i momentul acţiuniiE, care trebuiesc stabilite de comun acord cu clientul (iacceptate de acesta!

O abordare eficientă trebuie să ia în considerare obiective precum asigurareaprotecţiei victimei Dsecuritatea fizică (i psiicăE, responsabilizarea agresorului pentru

violenţă (i scăderea toleranţei la violenţa domestică Dpentru comunitate (i profesioni(tiE,ori procedurile actuale nu iau în considerare specificitatea în violenţa domestică, maiales dificultatea victimei de a menţine plângerea&dosarul pe rol (i caracterul repetitiv (isistematic al violenţelor din partea agresorului!

<trategia aplicabilă în abordarea situaţiei de violenţă domestică presupuneurmătorii pa(i (i implică activ beneficiarul în propria capacitare6

aE @ntervievarea * începe cu întrebări generale (i treptat se focalizează pe întrebări particulare referitor la violenţa domestică! "oate urma un standard de interviusemi*structurat, permiţând victimei (i descărcarea emoţională!

bE 7valuarea gradului de pericol&risc C este importantă în identificarea pa(ilor deintervenţie6 acţiune în criză sau pe termen lungA limpeze(te controversa referitor lae>istenţa violenţei!

cE 7mpatia C în raportarea faţă de victimă! 7ste importantă atitudinea faţă demărturisirea victimei! 7lemente pozitive în abordarea victimei6 povestea sa să fiecrezută, victima nu este vinovată pentru comportamentele abuzive, confidenţialitateaasupra informaţiilor date!



dE "lanul de siguranţă C la baza elaborări planului de siguranţă stă identificarearesurselor clientei Dmateriale, sociale, psiologice, legale, etc!E (i ale comunităţii Dserviciide asistare, suport, grupuri, adăpost, servicii sociale, telefoane de urgenţăE! <estabile(te, conform riscului, dacă situaţia necesită intervenţie de urgenţă (i protecţieDadăpost, ordin de restricţie, consiliere de urgenţă, etc!E sau intervenţie pe termenmediu (i lung!

eE ;onitorizarea C este necesară coordonarea serviciilor de suport a victimei! )reca scop revizuirea planului de intervenţie (i monitorizarea rezultatelor! ;otivul principaleste dificultatea de ie(ire dintr*o situaţie de violenţă cu cauzalitate multiplă!

fE /ocumentarea C etapă necesară datorită riscului crescut de omucidere sausuicid, atacuri fizice! /ocumentarea periculozităţii (i pa(ilor de urmat reduce riscul,proteează victima, asigură securitatea sa! =ictima este adesea izolată (i lipsită desuport e>terior! O documentare profesionistă furnizează validitatea asupra informaţiilor (i credit pentru victimă!

"entru a acţiona cu eficienţă crescută în astfel de cazuri, e>pertul trebuie săcunoască metoda adecvată procesului de intervenţie (i modul de procurare ainformaţiilor utile! /e e>emplu, înţelegerea analizei femeii agresate începe cu adunareade informaţii! )ceasta presupune abilităţi de bază în ceea ce prive(te ascultarea activă(i respectul pentru viaţa, cultura (i dreptul de luare a deciziilor ale fiecărei persoaneagresate! )dunarea informaţiilor presupune apropierea, înţelegerea unui individ cuprobleme, cu realităţi, cu informaţii (i cu opţiuni, precum (i menţinerea interacţiuniiempatice cu persoana agresată! În acest caz particular, adunarea informaţiilor se poateface folosind trei modalităţi6 abordarea fiecărei femei agresate ca pe un individ unic#ascultarea eficientă şi înţelegerea faptului că perspectiva femeii se poate sc!imba$

)lte aspecte specifice ale lucrului cu beneficiarii femei victime ale violenţeidomestice sunt6

1! emeia victimă a violenţei domestice a pierdut deprinderile de viaţăindependentă în urma anilor de supravieţuire împreună cu agresorul! O cale de controla agresorului a fost limitarea ie(irilor din casă, limitarea la treburile gospodăre(ti,restricţionarea telefonului (i controlul banilor! emeia poate să fi avut un loc de muncă,dar (i în acest caz deplasarea în afara casei singură s*a făcut doar de la casă laserviciu (i înapoi, iar câ(tigul a fost întotdeauna gestionat de agresor!

'! emeia victimă a violenţei domestice are o stimă de sine foarte scăzută, astfel încât crede că merită tratamentul la care este supusă, fapt care reprezintă principalapiedică pentru ie(irea din situaţie! Responsabilul poate să spună că victima nu esteniciodată vinovată pentru agresiunea care a avut loc asupra sa! /e asemenea, dinperspectiva relaţiei de consiliere trebuie să fie pregătit să ofere mai mult spriin (i

încuraare!+! /atorită izolării la care a fost supusă, percepţia asupra realităţii este

distorsionată (i, ca urmare, nu are a(teptări realiste (i î(i asumă foarte greu un plan de



acţiune obiectiv! <ingura măsură de ecilibrare a caracteristicii acesteia din partearesponsabilului de caz este răbdarea (i perseverenţa!

Henica, în accepţiune sociologică, este subsumată metodei (i se referă lademersul operaţional al abordării fenomenelor studiate, iar instrumentele de investigareconstituie unele materiale Dfoaie de observaţie, gid de interviuE de care se serve(tecercetătorul pentru cunoa(terea (tiinţifică a fenomenului!

"rincipalele te'nici şi instrumente folosite de e/pert în ca*urile de violenţădomestică sunt6 planul de securitate, evaluarea iniţiala a violenţei domestice,

încuraarea (i lini(tirea clientului, inversarea rolului, redefinirea, sculptura familiei, fi(aprocesului decizional, matricea procesului decizional, mapa coerciţiei (i consilierea!

1) +lanul de securitate"lanul urmăre(te protearea victimei (i a copilului (i este întocmit împreună cu un

asistent social specializat, fiind reînnoit continuu, în funcţie de elementele noi care apar!7l conţine instrucţiuni clare, precise ce trebuiesc urmate în cazul în care violenţa

reapare! )mintim pe scurt câteva elemente ale planului de securitate6* )nticiparea violenţei* #e faci când e(ti în pericol* "regătirea copiilor * )dunarea de dovezi asupra violenţei* "rotecţia la serviciu* "rotecţia în public* "rotearea copiilor * "ăstrarea în secret a noului domiciliu* olosirea unui plan de siguranţă personalizat

* <ugestii pentru amplificarea siguranţei în cadrul relaţiei* <ugestii pentru amplificarea siguranţei când relaţia s*a terminat!) 8valuarea iniţială a violenţei domestice

)ceastă evaluare, ca instrument de lucru, include alcătuirea unor fi(e pentruagresor (i pentru victimă, în care sunt cuprinse datele primare referitoare la cauzelefenomenului! i a agresorului cuprinde datele de identificare a persoanei în cauză i oș ș

scurtă biografie structurată! "oate e>ista i o fi ă ane>ă, care să cuprindă relatări ceș ș

privesc manifestările violente pe care le*a avut fa ă de victimă! i a victimei cuprinde deț ș

asemenea datele de identificare, o scurtă biografie a violen ei la care a fost supusă,ț

precum i unele consecin e ale acesteia!ș ț

%) 3ncura2area i lini tirea clientuluiș ș

)ceastă tenică urmăre te spriinirea emo ională a clientului, conducând spreș ț

consolidarea punctelor tari ale acestuia! <e recomandă folosirea ei când clientulmanifestă abilită i în a se folosi de propriile atuuri! #almarea este propice când clientulț

manifestă îndoială în privinţa capacită ilor sale fizice i psiice!ț ș

E) 0nversarea rolurilor



)ceastă tenică are valoare terapeutică i este folosită pentru a auta o persoanăș

să în eleagă care sunt percep iile i sentimentele altor persoane referitoare la situa ia înț ț ș ț

care se află! 7>istă două categorii de inversări, (i anume între subiect i persoana careș

îl percepe (i între client i consilier! #ând conflictul este latent, persoana substituită esteș

imaginară, iar când conflictul este manifest, persoana este reală!F) Redefinirea7ste o tenică folosită de responsabilul de caz pentru a modifica semnifica ia peț

care victima o atribuie unui eveniment sau comportament! 7ste utilizată preponderent încazul persoanelor aflate în conflicte interpersonale, fiind foarte utilă în identificareaproblemei beneficiarului, descizând drumul spre scimbare! Redefinirea oferăalternative ale perceperii, stimulând capacitatea receptivă a victimei i abilitatea sa de aș

gândi tolerant în raport cu ceilal i!ț

G) 5culptura familiei )ceastă tenică fle>ibilă aută un beneficiar sau o familie să în eleagă nu numaiț

propriile sentimente i comportamente, ci i pe ale celorlal i membri, prin traversareaș ș țunor evenimente importante din familie! "rin intermediul sculpturii familiei, beneficiarulpoate reprezenta rela iile dintre membrii familiei a a cum le vede el, fiind totodată i unț ș ș

mod de a se vedea a a cum este perceput de sculptor, de membrul respectiv! 7>pertulș

oacă un rol important, instrumentul putând fi folosit atât pentru evaluare, cât i pentruș

intervenţie!") (i a procesului deci*ionalș

În încercarea de a răspunde a teptărilor poten ialilor beneficiari, responsabilul deș ț

caz îl poate spriini pentru a se decide asupra unor alternative, punându*i la dispozi ie oț

fi ă care cuprinde diverse întrebări structurate, în func ie de problemele victimei,ș ț

provocând*o la analiza propriei situa ii, dar fiind folosită i în edin ele de întâlnire!ț ș ș țH) 9atricea procesului deci*ional

)ceasta contribuie la spriinirea beneficiarului care trebuie să decidă, alegând între mai multe variante! ;atricea are valoare de instrument i contribuie la stimulareaș

victimei pentru a găsi ea însă i alternativele, trebuind să î(i asume decizia finală!ș

I) 9apa coerci ieiț

)ceasta prezintă succint metodele folosite de abuzator în vederea e>ercităriiputerii i asocia ia dintre efectele violen ei i scopurile avute în vedere de persoanaș ț ț ș

violentă pentru ob inerea unor rezultate care să favorizeze dependen a de el!ț ț

@nstrumentul prezintă situa ia în care se află victima i furnizează informa ii sinteticeț ș ț

pentru e>pert!1$) Consilierea#onsilierea folosită în asisten a socială are ca scop adaptarea beneficiarului laț

condi iile de via ă, dezvoltarea personalită ii (i rezolvarea conflictelor interpersonaleț ț ț

astfel6* reducerea stresului prin oferirea suportului emo ionalAț



* buna gestionare a resurselor de inute de beneficiar i pregătirea acestuiaț ș

pentru acceptarea scimbărilor în propria via ă!ț

#onform -;anualului pentru profesioni(ti speciali(ti în incluziune socială.D:ucure(ti, '010E, intervenţia se poate reprezenta scematic astfel6

8tapele managementului de ca* 9etode şi te'nici 0nstrumente de lucru@dentificarea (i preluarea cazurilor * vizita la domiciliu,

întrevederea* documentaţia* observaţia* convorbirea telefonică

* fi(a de evaluarepsiosocială iniţială* raportul de vizită* raportul de evaluare iniţială

7valuarea compreensivă (imultidimensională a situaţieibeneficiarului

* documentarea* observaţia* genograma* ecomapa* interviul de e>plorare

* convorbirea telefonică* întrevederea* reuniunea de ecipă

* fi(a de evaluare psiologică* rapoarte de întrevedere* diagnoza socială* anceta socială* procese verbale de (edinţă

* raport de evaluare comple>ă

"lanificarea serviciilor (iintervenţiilor concretizată într*unplan individualizat

* observaţia* analiza câmpului de forţe* interviul diagnostic* interviul terapeutic* consilierea* convorbirea telefonică* planificarea activităţilor * vizite la domiciliu

* planul individual* fi(a de evaluare psiologică* rapoarte de întrevedere* procese verbale de (edinţă* rapoarte de vizită

;onitorizarea (i reevaluareaperiodică a progreselor

înregistrate, deciziilor (iintervenţiilor specializate

* observaţia* interviul diagnostic* interviul terapeutic* consilierea* convorbirea telefonică* întâlniri individuale* grup de suport* vizite la domiciliu

* rapoarte de monitorizare* procese verbale de (edinţă* rapoarte de vizită* rapoarte de întrevedere* fi(e de evaluare* rapoarte de vizită* raport de re*evaluare (irevizuire

Înciderea cazului, respectiv aprocesului de furnizare a serviciilor (i intervenţiilor

* observaţia* întrevederea* convorbirea telefonică* vizita la domiciliu

* decizia de încetare aplanului individual* rapoarte de vizită* decizie de referire&orientare* proces*verbal (edinţă decaz

/intre tenicile folosite frecvent, mai ales în cazul consilierii în caz de criză,putem men iona6 ascultarea activă, evocarea, verificarea sau clarificarea, parafrazarea,ț

refle>ia, confruntarea sau rezumarea!aE )scultarea activă clarifică cele spuse de ambele părţi i se realizează prinș

repetarea afirma iilor de către persoana care vorbe te!ț ș

bE 7vocarea constă în a încuraa pe celălalt să continue!



cE =erificarea celor în elese sau clarificarea este o întrebare folosită după unț

mesa ambiguu transmis de beneficiar!dE "arafrazarea este folosită pentru a atrage aten ia beneficiarului asupraț

con inutului mesaului, autându*l să se concentreze la persoană, obiect sau la idee,ț

asupra mesaului cognitiv!eE #onfruntarea îl aută pe beneficiar să e>ploreze fiecare parte a mesaului,

pune în eviden ă discrepan ele, distorsiunile i ocurile pe care le folose te acestaț ț ș ș

pentru ascunderea unor lucruri!fE Rezumarea * responsabilul, pe baza celor relatate i prin prisma gândurilor i aș ș

sentimentelor beneficiarului, face observa ii i pune întrebări în legătură cu sentimenteleț ș

victimei care se desprind din comportamentul verbal i nonverbal al acestuia!ș



)ema 2. Serviciile de specialitate pentru victimă i agresor în ca(urile de 5,ș

<erviciile sociale func ionează în baza unor politici sociale care urmărescț

cre terea calită ii vie ii, respectiv a bunăstării sociale! 8i pentru că statutul bunăstării areș ț ț

influen e în toate domeniile, fie că vorbim despre educa ie, sănătate, locuin ă, venit deț ț ț

între inere sau servicii sociale, trebuie atins un nivel de bază al acestuia pentru to iț ț

cetăţenii! 4n rol important al politicilor sociale este reprezentat de măsurile deprevenire, de asistare i de remediere care trebuie aplicate în cazul problemelor ș

sociale, respectiv a oricărei situa ii care poate afecta într*un fel sau altul sistemulț

social! 4n conte-tul prevenirii i combaterii violen ei domestice# respectiv a violen ei înș ț ț

familie# politicile sociale au rolul de a asigura func ionarea corespun(ătoare a familiilor ț

i au scopul de a interveni atunci c+nd apar probleme# elabor+nd planuri adecvate deș

interven ie pentru a putea lua măsuri în direc ia ob inerii bunăstării acestoraț ț ț ! În acestcadru, victimele au nevoie de suport formal din partea instituţiilor publice iș

organismelor private specializate în domenii precum asisten a medicală, asisten aț ț

socială, consilierea uridică, cât i de suport informal din partea familiei e>tinse, aș

rudelor, prietenilor i vecinilor!ș

<istemul de servicii sociale contribuie la rezolvarea problemelor persoanelor aflate în situa ii de risc & vulnerabilitate, autându*le în identificarea problemelor cu careț

se confruntă, a factorilor care au declan at problemele, a resurselor proprii de careș

dispun i a celor de care pot beneficia din partea sistemului, aungând astfel să fieș

pregăti i să facă fa ă în viitor unor situa ii similare! În acest conte>t, serviciile deț ț ț

asisten ă socială îndeplinesc anumite func ii, deosebit de importante pentru atingereaț ț

obiectivelor, respectiv satisfacerea nevoilor sociale pe care persoanele în dificultate le

au în momentul solicitării autorului! )ceste func ii sunt6ț

1. (unc ia de de*voltare a capacită ilor proprii4ț ț care se referă la suportulacordat celor afla i în situa ii de risc pentru a* i putea rezolva problemele cuț ț ș

care se confruntă, respectiv pentru a putea identifica cauzele acestora i a luaș

măsurile necesare rezolvării i prevenirii reapari iei lor, prin apel la propriileș ț

resurseA



!. (unc ia de suport profesional4ț care este evidenţiată de contribu iaț

profesioni tilor, ce furnizează serviciile specializateAș

%. (unc ia de facilitare a absorb iei suportului social4ț ț care se referă lainformarea poten ialilor beneficiari în legătură cu serviciile sociale pe care leț

pot accesa, informa ii pe care cu greu le*ar afla i le*ar utiliza fără spriinulț ș

asisten ilor socialiAț

E. (unc ia de focali*are i eficienti*are a suportului social4ț ș ce are în vedereutilizarea serviciilor sociale strict în cazurile în care se impune i în acord cuș

nevoile persoanelor aflate în dificultateAF. (unc ia de apărare a intereselor i a drepturilor persoanelor aflate înț ș

situa ie de risc4ț care pur (i simplu nu* i cunosc drepturileAș

G. (unc ia de preven ieț ț pentru a împiedica agravarea problemelor sociale sauapari ia altor probleme noi D:ogeanu, '01+E!ț

În ceea ce prive teș suportul social, acesta reprezintă principala resursăe>ternă de care poate beneficia un individ pentru a* i rezolva problemele pe care nu leș

poate solu iona singur i pentru a preveni apari ia unor stări de decompensare fizică iț ș ț ș

psiică, de îmbolnăvire! "rivit ca o solu ie în procesul de rezolvare a problemelor i deț ș

reabilitare a persoanelor aflate în dificultate, suportul social se eviden iază prin func iileț ț

pe care le îndepline te, respectivș func ia emo ională4 func ia informa ională iț ț ț ț ș

func ia de suport material.ț 7>isten a unor persoane care să ofere suport socialț

contribuie la restabilirea stimei de sine a victimelor, la regăsirea confortului psiologic iș

emo ional al acestora,ț aspecte reglate în cadrul rela iei bazate pe încrederea dintreț

speciali ti i beneficiarii serviciilor sociale! unc ia informa ională, denumită i cognitivăș ș ț ț ș

este prezentă în procesul de informare, necesar pentru victimă pentru a face trecereaspre o via ă nouă! <uportul material sau instrumental se materializează prin oferirea deț

produse materiale, găzduire, alte bunuri sau servicii de care ar avea nevoie victima însitua ia critică pe care o traversează!ț DRuoiu, '010E

În conformitate cu art! 'W+ din $egea '1%&'00+ pentru prevenirea i combatereaș

violen ei în familie, cu modificările ulterioare,ț victima violen ei în familieț are dreptulB1. la respectarea personalită ii4 demnită ii i a vie ii sale private,ț ț ș ț

!. la informarea cu privire la e/ercitarea drepturilor sale,%. la protec ie specială4 adecvată situa iei i nevoilor sale,ț ț ș

E. la servicii de consiliere4 reabilitare4 reintegrare socială4 precum i asisten ăș ț

medicală gratuită,F. la consiliere i asisten ă 2uridică gratuită4 în condiţiile legii.ș ț

utorită ile publice centrale i localeț ș au obliga ia să asigure e>ercitareaț

dreptului la informare a victimei violen ei domestice (i a violenţei în familie cu privire la6ț



1! institu iile i organiza iile nonguvernamentale care asigură consiliere psiologicăț ș ț

sau orice formă de asisten ă i protec ie a victimelor, în func ie de nevoiAț ș ț ț

'! organul de urmărire penală la care poate face plângereA+! dreptul la asisten ă uridică, institu ia&organizaţia unde se poate adresa în acestț ț

sens, condi iileț iș procedura pentru acordarea asisten ei uridice gratuiteAț

B! drepturile procesuale ale persoanei vătămate, păr ii vătămate i păr ii civileAț ș ț

2! condi iile i procedura pentru acordarea unor compensa ii financiare de cătreț ș ț

stat!

"otrivit egii !I!#!$11 privind asisten a socială, acelea i autorită i auț ș ț

responsabilitatea înfiin ării, organizării, administrării i furnizării serviciilor socialeț ș

destinate prevenirii i combaterii violen ei în familie, aceste servicii fiind acordate înș ț

sistem integrat cu celelalte măsuri de protec ie legală, de asigurare a sănătă ii, deț ț

prevenire, identificare i sanc ionare a actelor de violen ă în familie!ș ț ț

În legisla ia românească DOrdonan a 35&'00+, $egea '9'&'011E,ț ț serviciile despecialitate pentru victimele violen ei domestice i pentru agresoriț ș sunt asimilateserviciilor sociale, care reprezintă ansamblul comple- de activită i reali(ate pentru aț

răspunde nevoilor sociale individuale# familiale i de grup# în vederea depă irii unor ș ș

situa ii de dificultate# pentru prevenirea i combaterea riscului de marginali(are#ț ș

e-clu(iune socială# promovării inclu(iunii sociale i cre terea calită ii vie ii$ș ș ț ț )sigurate de către autorită ile publice centrale, ude ene sau locale D/irec iaț ț ț

enerală de )sisten ă <ocială (i "rotec ia #opilului, filialele ude ene ale /)<"#,ț ț ț

<erviciul "ublic de )sisten ă <ocialăE, precum i de furnizori priva i de servicii socialeț ș ț

Dorganiza ii nonguvernamentale sau persoane fizice autorizateE, acestea suntț

organizate i prestate la nivel comunitar, în func ie de nevoile identificate, de numărulș țpoten ialilor beneficiari, de comple>itatea situa iilor de dificultate i de gradul de riscț ț ș

social!0nstrumente de reali*are a unor obiective sociale4 având ca finalitate

cre terea bunăstării sociale4ș serviciile sociale presupun o abordare integrată anevoilor persoanei, în rela ie cu situa ia sa socioeconomică, starea de sănătate, nivelulț ț

de educa ie i mediul social de via ă! )dresabilitatea acestora poate fi individuală, laț ș ț

nivel de grup sau comunitar!"entru ma>imizarea efectului serviciilor sociale, acestea trebuie acordate în

sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educa ie, sau alte serviciiț

sociale de interes general!

Din perspectiva activităţii de protecţie şi asistenţă socială4 serviciilesociale pot fi clasificate în func ie de diverse criterii astfelBț

1. după scop * serviciile sociale se împart în6a! servicii de asisten ă i suport pentru asigurarea nevoilor de bază aleț ș

persoaneiA



b! servicii de îngriire personalăAc! servicii de recuperare&reabilitareAd! servicii de inser ie&reinser ie socială!ț ț

2. după categoriile de beneficiari * servicii sociale sunt destinate copilului iș

&sau familiei, persoanelor cu dizabilită i, vârstnicilor, victimelor violen eiț ț

domestice, victimele violenţei în familie, persoanelor fără adăpost,persoanelor cu adic ii Dconsum de alcool, droguri, alte substan e to>ice, ocuriț ț

de norocE, victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate,persoanelor sanc ionate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă deț

libertate aflate în supravegerea serviciilor de proba iune, persoanelor cuț

afec iuni psiice, persoanelor din comunită i izolate, omerilor de lungăț ț ș

durată, precum i apar inătorilor beneficiarilor, anterior men iona i!ș ț ț ț

". după regimul de asistare serviciile se împart în servicii de ca(are# peperioadă determinată sau nedeterminată Dcentre reziden iale, locuin eț ț

proteate, adăposturi de noapte etc!E, iș servicii fără ca(are Dcentre de zi,centre i unită i de îngriire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile deș ț

acordare a ranei, ambulan a socială etc!E!ț *. după locul de acordare serviciile se pot oferi la domiciliul beneficiarului# în

centre de (i# în centre re(iden iale# la domiciliul persoanei care acordăț

serviciul i în comunitate$ș

'. după regimul 2uridic al furni*orului de servicii sociale serviciile pot fiacordate de furnizori publici sau priva i!ț

+. după regimul de acordare serviciile pot fi furni(ate în regim normal deaccesare# contractare i documentare i în regim special ș ș !

3n linii mari serviciile sociale pot fi servicii de asisten ă socială i servicii deț ș

îngri2ire socialmedicală.

Conform &rdonanţei GH#!$$%4 serviciile de asisten ă socialăț se împart înservicii cu caracter primar i servicii speciali*ateș ! 5erviciile cu caracter primar urmăresc prevenirea sau limitarea unor situa ii de dificultate sau vulnerabilitateț , care potduce la marginalizare sau e>cluziune socială, în timp ce serviciile speciali*ate au cascop men inerea# refacerea sau de(voltarea capacită ilor individuale pentru depă ireaț ț ș

situa iilor de nevoie socialăț !Victimele violen ei domesticeț pot beneficia atât de servicii sociale cu

caracter primar4 respectiv de identificarea nevoilor individuale şi de grup4informarea cu privire la situaţiile de risc4 precum şi a drepturilor sociale alepersoanei4 luarea de măsuri de urgen ă4 precum i oferirea de consiliere iț ș ș

sus inere pentru persoanele negli2ate4 abu*ate4 victime ale violen ei în familieț ț

>&rdonan a GH#!$$%4 art. " lit. g i lit. i)4ț ș cât i deș servicii speciali*ate care asigurăgă*duirea4 îngri2irea4 recuperarea4 reabilitarea i reinser ia socială a acestora.ș ț



În scimb serviciile de îngri2ire socialmedicală se acordă, în cadrul unuisistem social i medical integrat, persoanelor vârstnice, a celor cu andicap Dfizic, psiicș

sau senzorialE, bolnavilor cronici sau afla i într*o fază terminală a unei boli incurabile iț ș

care se află în imposibilitatea de a realiza activită i curente de via ă! <erviciile socialeț ț

acordate acestor categorii de beneficiari variază de la serviciile de ba*ă Dîngriirepersonală, rană, deplasare în interior, comunicareE, servicii de suport Dautor pentruprepararea ranei, livrarea acesteia, cumpărături, mena, înso ire în e>terior, companieț

i petrecerea timpului liberE,ș servicii de îngri2ire medicală4 de recuperare iș

reabilitare DJinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupa ională, psioterapie, logopedieț

etc!E precum i deș servicii de reabilitare i adaptare a ambientului.ș

,in perspectiva violen ei domestice# victimele acesteia pot beneficia i de astfel ț ș

de servicii în măsura în care se încadrea(ă în categoriile men ionate în legisla ie$ț ț

)cordarea de servicii sociale se realizează la solicitarea persoanei aflate în

dificultate & nevoie socială, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, ori în urmasemnalării situaţiei de risc&nevoie socială de către un terţ, precum (i prin sesizarea dinoficiu! "restarea acestor servicii se asigură în baza unui plan individualizat de asisten ăți îngriire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul i participareaș ș

beneficiarului i care este integrat înș planul de reabilitare i#sau reintegrare socialăș

ctivită ile în domeniul prevenirii i combaterii violen ei în familie4 printreț ș ț

care men ionăm serviciile sociale i alte măsuri de asisten ă socialăț ș ț sunt finan ateț

de la6* bugetul de statA

* bugetele fondurilor provenite din credite e>terne contractate sau garantate destat i ale căror rambursare, dobânzi i alte costuri se asigură din fonduriș ș

publiceA* bugetele fondurilor e>terne nerambursabileA* bugetele locale ale ude elor, respectiv ale sectoarelor municipiului :ucure ti,ț ș

precum i ale municipiilor, ora elor i comunelorAș ș ș

* dona ii, sponsorizări i alte surse, în condi iile legii!ț ș ț D!! 1123&'01' deaprobare a <trategiei na ionale pentru prevenirea i combaterea fenomenuluiț ș

violen ei în familie pentru perioada '01+*'01%ț )

5erviciile sociale destinate prevenirii i combaterii violen ei domestice seș țadresea*ă în primul rând victimelor4 iar în plan secund i agresorilor acestora.ș

)cestea sunt furnizate, de regulă, în cadrul unită ilor pentru prevenirea iț ș

combaterea violen ei în familieț , respectiv a6* centrelor de primire în regim de urgen ă >adăposturi)ț ,* centrelor de recuperare a victimelor violen ei în familie4ț



centrelor de asisten ă destinate agresorilor4ț

centrelor pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie4ș ț

centrelor pentru servicii de informare i sensibili*are a popula iei.ș ț

)ceste unită i pot fi publice, private sau în parteneriat public*privat, putând fiț

înfiin ate numai de furnizori de servicii sociale acredita i conform legii!ț ț

Centrele de primire în regim de urgen ăț , cunoscute sub denumirea deadăposturi, trebuie să asigure gratuit, conform $egii '1%&'00+, victimei i minorilor ș

afla i în gria acesteia, următoareleț servicii sociale6 protec ie împotriva agresorului#ț

asisten ă medicală i îngri.ire# !rană# ca(are p+nă la 80 (ile# asisten ă psi!ologică i ț ș ț ș

consiliere .uridică pe o perioadă determinată# p+nă la re(olvarea situa iei familiale$ț

"rimirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgen ă sau cu aprobareaț

directorului /)<"#, din motive legate de protec ia victimei!ț

În conformitate cu Ordinul +5+&'00B, privind aprobarea standardelor de calitatepentru servicii sociale din domeniul protec iei victimelor violen ei în familie,ț ț

adăposturile au următoarele obliga iiț 6

3n rela ia cu comunitateaBț

1! să colaboreze cu autorită ile administra iei publice centrale i locale înț ț ș

campaniile de informare i promovare a serviciilor oferite în vedereaș

combaterii fenomenului violen ei domestice&în familie, sau să desfă oareț ș

propria lor campanie de promovareA

3n ca* de urgen ăBț'! să ia măsuri în vederea asigurării securită ii i siguran ei victimelor violen eiț ș ț ț

domestice care beneficiază de serviciile lorA+! să ofere asisten ă psiologică acestoraAț

B! să colaboreze, conform protocoalelor înceiate, cu organele de poli ie sauț

după caz cu comandamentele ude ene de andarmi pentru a interveni înț

situa iile în care sunt semnalate cazuri de comitere a actelor de violen ă înț ț

familieA2! să asigure consultan ă uridică gratuităAț

3! în cazul în care victimele violen ei domestice sunt copii, să anun e serviciulț ț

public specializat pentru protec ia copilului de la nivel localAț

%! la cererea victimei, să*i asigură protec ie împotriva agresorului, cuț

consim ământul scris al acesteia sau al reprezentantului legalAț

5! să colaboreze cu un spital sau o unitate sanitară, care să asigure îngriiremedicală sau psiiatrică victimelor violen ei domestice, în baza unei conven iiț ț

înceiate anterior, în vederea recuperării sănătă ii acestora!ț



3n cadrul adăpostuluiB9! să asigure servicii de consiliere victimelor violen ei domestice pentru a depă iț ș

situa ia critică & de crizăAț

10!să informeze victimele în legătură cu drepturile de care beneficiază prinoferirea de servicii de consultan ă uridică D de e>! să consilieze victima înț

legătură cu cererea în legătură cu emiterea ordinului de protec ie sau săț

introducă cu acordul victimei această cerereE!

În baza acelora i prevederi legislative,ș Centrele de recuperare pentruvictimele violen ei domestice#în familie4ț sunt centre de tip reziden ial, cu sau fărăț

personalitate uridică, care ac ionează atât pe dimensiunea preventivă, cât i pe ceaț ș

de reabilitare i reinser ie socială a victimelor prin6ș ț

1! asigurarea găzduirii (i îngriirii victimelor violenţei în familie, până la 90 de zileDcu posibilitatea de prelungire pentru situaţii e>cepţionale până la 150 zileEA

'! consiliere uridică i psiologică în vederea asistării victimelor pe direc iaș țadaptării la o via ă activă, prin inser ia socială i profesională a acestoraAț ț ș

+! colaborarea cu agen iile de ocupare a for ei de muncă în vederea acordării deț ț

suport pentru integrarea pe pia a muncii, readaptarea i recalificareaț ș

profesională a victimelorAB! promovarea programelor de reinserţie socială a victimelor violenţei în familieA2! colaborarea, conform protocoalelor înceiate, cu organele de aplicare a legii

Dpoli ie sau, după caz, comandamentele ude ene de andarmiE pentru aț ț

interveni în situa iile în care sunt semnalate cazuri de comitere a actelor deț

violen ă în familieAț

3! iniţierea (i derularea unor programe speciale de protecţie (i asistenţă avictimelor violenţei în familieA

%! implicarea, alături de autorită ile administra iei publice centrale i locale sauț ț ș

individuală, în campanii de informare i de promovare a serviciilor oferite înș

vederea combaterii fenomenului violen ei domestice& în familie!ț

<erviciile sociale implicate în combaterea violen ei domestice&în familie seț

adresează nu doar victimelor, ci i agresorilor, fiind înfiin ate în acest sensș ț centre deasisten ă specializateț . <pre deosebire de adăposturi i centrele de recuperare, careș

sunt unită i de asisten ă socială de tip reziden ial,ț ț ț centrele de asisten ă destinateț

agresorilor sunt centre de zi, care asigură reabilitarea i reinser ia socială a agresorilor,ș ț

măsuri educative, precum i servicii de consiliere i mediere familială!ș ș

)cestea sunt obligate61! să colaboreze pe direc ia combaterii fenomenului violen ei domestice (i aț ț

violenţei în familie cu autorită ile publice locale i centrale prin implicarea înț ș

campanii de promovare a serviciilor oferite sau să organizeze propriile lor campaniiA



'! să ofere servicii de consiliere i de mediere a conflictului, pentru păr ileș ț

implicate în vederea depă irii situa iei de riscAș ț

+! să informeze agresorii cu privire la accesibilitatea programelor dedicate depsioterapie, tratamente psiiatrice, de dezalcolizare sau dezinto>icare etc! iș

să faciliteze accesul la acestea, conform conven iilor înceiate cu unită ileț ț

sanitare! În situa ia în care agresorii sunt condamna i pentru infrac iuni de violen ă înț ț ț ț

familie, serviciul de proba iune din cadrul tribunalului în colaborare cu organiza iileț ț

nonguvernamentale vor desfă ura programe speciale de consiliere i reinser ie socialăș ș ț

a acestora, sus inute de asisten i sociali i psiologi pregăti i în acest sens! "articipareaț ț ș ț

la aceste programe este obligatorie! @nstan a mai poate recomanda luarea unor măsuriț

de control, efectuarea unui tratament sau a unei forme de îngriire, în special în scopuldezinto>icării! @nternarea în centre de tratament i reabilitare se face numai cu acordulș

acestora!

Centrele pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie4ș ț func ioneazăț

de asemenea ca centre de zi, având ca principal rol acordarea de asisten ă psiologică,ț

consiliere uridică pentru victimele violen ei, precum i informarea i orientareaț ș ș

persoanelor în situaţie de risc sau în situaţie de violenţă în familie!Centrele pentru servicii de informare i sensibili*are a popula ieiș ț asigură

servicii de informare i educare, asisten ă socială i un serviciu telefonic de urgen ăș ț ș ț

pentru informare i consiliere! )cestea au un rol important în prevenirea primară (iș

secundară!

/imensiunea preventivă instituită prin măsuri specifice de informare i educare așpopula iei prezintă avantae fa ă de interven iile specifice realizate pentru reabilitarea iț ț ț ș

reintegrarea socială a victimelor violen ei, nu doar din perspectiva reducerii costurilor ț

alocate programelor de interven ie, ci i prin impactul la nivel societal, respectiv deț ș

reducere a delicven ei i cre tere a sănătă ii mentale a popula iei!ț ș ș ț ț

"revenirea urmăre te blocarea manifestării cauzelor, reducerea consecin elor ș ț

cauzelor i repararea a ceea ce s*a produs dea!ș

În literatura de specialitate, se men ioneazăț trei tipuri de prevenireB primară4secundară i ter iară.ș ț

+revenirea primară4 numită i universală, se adresează popula iei sub forma deș ț

măsuri de informare*educare*comunicare! <copul acestor activită i este acela de aț

sensibiliza copiii, familiile, comunitatea cu privire la riscurile pe care le presupuneviolen a domestică & în familie!ț

Între activită ile de prevenire primarăț men ionăm6ț campaniile de sensibili(are aopiniei publice cu privire la acest fenomen> programe de prevenire timpurie pentru copii



pre colari i colari> programe de educa ie a popula iei de e-$ educa ie pentruș ș ș ț ț ț

sănătate# coala pentru părin i> programe pentru părin i informare i consiliere>ș ț ț ș

programe de vi(ite la domiciliul familiilor> programe de prevenire a sărăciei> programede informare# formare i de(voltare profesională pentru personalul didactic# cel medical#ș

de aplicare a legii i cel .udiciar$ș

,e e-$ campaniile de sensibili(are a opiniei publice se pot desfă ura sub formaș

de întâlniri, conferin e, diseminare de materiale scrise, respectiv prin implicarea mass*ț

media! "entru ma>imizarea eficien ei acestora se recomandă evaluări de etapă prinț

sondae de opinie, care prin feedbacJ*ul primit de la responden i să ofere posibilitateaț

realizării de austări la nivelul întregii campanii!

+revenirea secundară urmăre te identificarea timpurie a factorilor de risc iș ș

prevenirea dezvoltării ulterioare a situa iei de violen ă domestică&în familie! /acăț țprevenirea primară este universală, cea secundară este selectivă, adresându*secategoriilor de persoane vulnerabile, respectiv cu risc i a celor aflate în dificultate!ș

)ctivită ile specifice prevenirii secundare au ca scop prevenirea dezmembrării familiilor ț

i apari iei disfunc iilor & conflictelor în rândul familiilor identificate cu risc de violen ă!ș ț ț ț

Hipurile de activită i specifice prevenirii secundare sunt acelea i cu cele din prevenireaț ș

primară doar că publicul intă nu este comunitatea în general, ci familiile i copiii afla i înț ș ț

situa ii de risc, identificate de persoanele cu atribu ii în asisten ă socială!ț ț ț

4n e>emplu de interven ie pentru familiile aflate în situa ii de risc sunt grupurileț ț

de spriin, denumite familii*resursă, din comunitate care sunt dispuse să ofere spriinmoral pentru una sau două familii aflate în situa ie de risc D de e>! alcoolism, boliț

psiice, violen ă etc!E!ț

Organizarea grupurilor de spriin se face raportat la specificul fiecărui grup defamilii aflate în situa ie de risc! /e e>emplu, un grup de spriin pentru părin ii i copiiiț ț ș

proveni i din medii defavorizate va asigura activită i atât în comun, părin ii fiind încuraa iț ț ț ț

să interac ioneze cu copiii, cât i separat pentru a fi auta i să identifice conduiteț ș ț

adecvate unor situa ii dificile, în timp ce copiii se oacă în altă parte! /e asemenea seț

mai pot organiza tabere tematice pentru copii i părin i!ș ț

+revenirea ter iară4ț spre deosebire de celelalte forme4 are în vedere reducere

posibilită ilor de recidivă a situa iei de violen ă domestică& în familie, precum i aț ț ț ș

consecin elor acesteia! "rogramele de prevenire ter iară urmăresc propriu*zisț ț

tratamentul pentru diminuarea efectelor violen ei i estimarea gradului de risc pentruț ș

victimele violen ei în familie!ț



"rintre activită ile de prevenire ter iară putem men iona serviciile de reabilitare aț ț ț

victimei violen ei, servicii de reabilitare a presupusului agresor, monitorizarea reintegrăriiț

în familie!<erviciile de reabilitare trebuie să fie sus inute de persoane specializate i cuț ș

e>perien ă în domeniul prevenirii i combaterii violen ei în familie! Hotodată, furnizorii deț ș ț

astfel de servicii trebuie să dispună de un sistem de înregistrare a datelor, de protocoalede lucru i mecanisme de colaborare cu celelalte servicii din re ea!ș ț

=iolen a domestică este o problemă a societă ii, nu doar a celor implica i direct!ț ț ț

@mpactul acestui fenomen din perspectiva costurilor sociale i a problemelor deș

sănătate publică ar trebui să atragă aten ia nu doar factorilor decizionali, ci tuturor ț

actorilor sociali, de la cei cu atribu ii în domeniul apărării drepturilor i libertă ilor omului,ț ș ț

la oamenii obi nui i care nu au tangen ă cu fenomenul! ;odul în care societatea seș ț ț

raportează la acesta contribuie de fapt la între inerea lui! aptul că autorită ile nuț țintervin imediat în spriinul victimei, că nu sunt sanc ionate corespunzător abuzurile,ț

comportamentele violente, agresorul tiind că nu va fi pedepsit, nu doar că între in, dar ș ț

pot ciar duce la cre terea în intensitate i frecven ă a actelor de violen ă domestică,ș ș ț ț

respectiv de violen ă în familie!ț

În anul '01', <trategia Fa ională de "revenire i #ombatere a enomenuluiț ș

=iolen ei în amilie pentru '01+*'01% men iona e>isten a unui număr de 29 adăposturiț ț ț

pentru victimele violen ei în familie, din care +5 publice, 19 private i ' în parteneriatț ș

public*privat, iar pentru agresori doar + astfel de centre! )ceste cifre nu fac decât săeviden ieze faptul că serviciileț oferite în prezent victimelor violen ei în familie, dar iț ș

agresorilor sunt insuficiente, fie că ne referim la serviciile de găzduire temporarăDadăposturiE, fie la cele de consiliere psiologică i uridică, asisten ă financiară,ș ț

asisten a în găsirea unui loc de muncă etc! /e asemenea serviciile dea prestate deț

/)<"#*uri i <")<*uri, direct sau prin intermediul altor furnizori de servicii socialeș

priva i, nu sunt suficient de bine cunoscute de lucrătorii de poli ie, de personalul medicalț ț

din unită ile de primiri urgen e, de personalul specializat în medicină legală, pentru caț ț

victimele să poată fi informate în timp util despre acestea i despre dreptul lor de a leș

accesa!

(7R:0@&R00 D8 58RV0C00 5&C08"entru furnizarea unor servicii sociale eficiente, autorită ile locale trebuie săț

colaboreze cu structurile teritoriale ale ;inisterului ;uncii, amiliei, "rotec iei sociale iț ș

"ersoanelor =ârstnice, ;inisterului )facerilor @nterne, ;inisterului /ezvoltării Regionalei )dministra iei, ;inisterului 7duca iei Fa ionale, cu serviciul de proba iune din cadrulș ț ț ț ț

tribunalelor i cu organiza iile nonguvernamentale care desfă oară activită i specializateș ț ș ț

în domeniu!



#onform Ordonan ei 35&'00+, furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fiziceț

sau uridice, publice sau private, după cum urmează6a! serviciul public de asisten ă socială la nivel ude ean i localAț ț ș

b! alte servicii publice specializate la nivel ude ean sau localAț

c! unită i de asisten ă medico*socialăAț ț

d! institu ii publice care dezvoltă compartimente de asisten ă socială specializatăAț ț

e! asocia ii i funda ii, culte religioase i orice alte forme organizate ale societă iiț ș ț ș ț

civileAf! persoane fizice autorizate în condi iile legiiAț

g! filiale i sucursale ale asocia iilor i funda iilor interna ionale recunoscute înș ț ș ț ț

conformitate cu legisla ia în vigoareAț

! organiza ii interna ionale de profil!ț ț

În ceea ce prive te prevenirea i combatere violen ei domestice i a celei înș ș ț șfamilie, serviciile sociale intră în responsabilitatea nu doar a serviciilor comunitare, ci (ia membrilor comunităţi, respectiv6

• 5erviciul +ublic de sisten ă 5ocială >5+5)ț principalul furnizor de serviciisociale, la nivel local, sarcina acestuia fiind cea de depistare timpurie a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi, precum (i pentruprevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor (i a violenţei în familie! Încazul în care acesta nu are capacitatea de a oferi în totalitate pacetul de serviciinecesare pentru solu ionarea problemei persoanei aflate în situa i deț ț

risc&vulnerabilitate, atunci <")< poate înceia, conform Ordonan ei 35&'00+,ț

conven ii de parteneriat i contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizoriț ș

de servicii acredita i! /e asemenea în situa ia în care <")< nu poate furnizaț ț

servicii sociale în situa ii de urgen ă, precum violen a domestică, respectivț ț ț

violen a în familie, acestea vor fi preluate de serviciul public de asisten ă socialăț ț

ude ean, respectivț filiala 2ude eană a Direc iei 6enerale de sisten ă 5ocialăț ț ț

i +rotec ia Copilului >D65+C)ș ț iș Direc ia 6enerală de sisten ă 5ocială aț ț

9unicipiului ?ucure ti.ș

• (urni*ori de servicii priva i acredita i >onguri4 funda ii)4ț ț ț reprezintă oalternativă la serviciile primite în sistemul de stat! <e poate constata numărul

semnificativ de ong*uri care au ca domeniu de activitate prevenirea i combatereșviolen ei împotriva femeii, dar i calitatea superioară a serviciilor oferite de mediulț ș

privat i nivelul de calificare a speciali tilor cu e>pertiză în domeniul asisten eiș ș ț

sociale, psiologiei, tiin elor uridice, politicilor publice i a politicilor de genAș ț ș

• poliţia are un rol important în stoparea mecanismelor sociale de perpetuare aviolenţei în familie! "oliţi(tii pot identifica diverse situaţii de risc (i pot informa



asistentul social, facilitând astfel intervenţia specializată timpurie în caz deproducere a violenţeiA

• personalul medical din comunitate poate identifica, în timpul consultaţiilor lacabinet sau al vizitelor la domiciliu, diverse probleme cu potenţial de risc cu carese confruntă familiile (i copiii acestora! "e de o parte, ace(tia pot informainstituţiile abilitate de e>istenţa unor situaţii de violenţă în familie, iar pe de altapot deveni o sursă de informaţii pentru familiile respective, îndrumându*le spreorganismele la care se pot adresa, atunci când au nevoie de spriin sau pentru apreveni producerea violenţeiA

• profesorii pot constitui, la rândul lor, o bună sursă în prevenirea violenţei asupracopilului (i în familie (i în furnizarea de informaţii familiilor care se confruntă cusituaţii de riscA

• preotul4 poate acorda autor familiilor din comunitate (i poate disemina informaţiicu privire la cauzele de producere a violenţei în familie (i consecinţele acesteia!

/e asemenea preoţii pot informa asistenţii sociali cu privire la e>istenţa unor factori de risc care pot contribui la dezvoltarea violenţei în familie! /ată fiindinfluenţa deosebită asupra comunităţii, preotul are posibilitatea de a transmiteinformaţia, de a oferi resurse informa ionale privind comportamentele de risc (iț

serviciile de suport pentru copii (i adulţii abuza i!ț

• membrii comunităţii pot informa, pe de o parte, asistenţii sociali cu privire lae>istenţa unor factori de risc în producerea violenţei domestice&în familie, iar pede alta se pot constitui în grupuri de suport pentru a spriini demersurile

întreprinse de diver(i profesioni(ti!

T0+7R0 D8 58RV0C00 5&C08 D85T0:T8 +R8V8:0R00 0 C&9?T8R00Ș

V0&8: 80 D&985T0C8# 3: (9008Ț

1. 5erviciile de asisten ă socialăț

)sisten ii sociali au responsabilitatea identificării situa iilor de risc în dezvoltareaț ț

formelor de violen ă în familie, planificării interven iei, respectiv dezvoltăriiț ț

planului de reabilitare i reintegrare socială a victimei violen ei, a planului deș ț

servicii pentru familii care se confruntă cu violen a, iar în calitatea de manager ț

de caz cu formarea ecipei de interven ie, a monitorizării cazurilor i derulăriiț ș

împreună cu actorii sociali i membrii comunită ii a programelor de prevenire iș ț șcombatere a violen ei!ț

!. 5erviciile de primire şi gă*duire temporară sunt necesare în situa ia în careț

se impune separarea victimei de agresor! "otrivit $egii '1%&'00+ consiliile udeţene, respectiv #onsiliului eneral al ;unicipiului :ucure(ti, (i consiliile



locale au responsabilitatea înfiinţării centrelor de asistare a victimelor violenţei,precum (i a centrelor de asistenţă a agresorilor!

%. 5ervicii de asistenţă medicală şi îngri2irea victimelorurnizorii de servicii de sănătate au posibilitatea de a interveni în cazurile de violenţă înfamilie în trei tipuri de situaţii în care se poate afla victima6* asistarea medicală a victimelor violenţei în spaţiul familiei, când violenţa nupune în pericol viaţa victimei (i ecipa interdisciplinară poate interveni pentruasistenţa victimei, agresorului (i a celorlalţi membrii ai familiei afectaţi de violenţăprin menţinerea familiei uniteA* îngriirea medicală a victimelor violenţei în familie în cadrul adăposturilorA* în spitale sau unită i sanitare, conform convenţiilor de colaborare înceiate,ț

acestea asigurând îngriirea medicală (i psiiatrică!

E. 5erviciile de consiliere 2uridică urmăresc informarea victimelor cu privire ladrepturile de care pot beneficia, de modul în care î(i pot e>ercita drepturile iș

care sunt procedurile uridice aplicabile cazului lor! #onsilierul uridic oferă autor în elaborarea unor documente (i orientarea victimelor către instituţiilecompetente! #unoa terea miloacelor legale care stau la îndemâna victimei, oș

poate auta pe aceasta să iasă mai u or din relaţia disfunc ională, conflictualăș ț

de cuplu (i să utilizeze instrumentele legale de protecţie pentru sine i copil!ș

=ictima este autată de consilier să con(tientizeze (i să înţeleagă drepturile pecare le are, cum o va afecta fiecare decizie (i care sunt efectele uridice cedecurg din acţiunile sale!

În ceea ce prive(te consilierea uridică a agresorului, aceasta are ca rol principalavertizarea, respectiv con(tientizarea de către agresor a gravităţii (i urmărilor negativepe care le are violenţa în familie, precum i informarea cu privire la consecinţele legaleș

ce decurg din faptele sale de violenţă (i tipurile de sancţiuni specifice în cazul violenţei! În furnizarea serviciului de consiliere a agresorului se va avea în vedere principiulinteresului victimei, siguranţa acesteia fiind prioritară, fără a neglia dreptul la apărare alagresorului!

F. 5ervicii de consiliere psi'ologică#onsilierea este centrată pe potenţialul uman, pe resursele disponibile aleindividului, fie el victimă, fie agresor! "siologul îl aută să*(i folosească (i să*(idezvolte capacităţile necesare soluţionării problemelor, autându*l să*(iamelioreze bunăstarea personală, respectând totodată dreptul acestuia laautodeterminare! #onsilierea psiologică î(i propune să atingă următoarelescopuriB



• să încuraeze victimele&agresorii să con(tientizeze problemelor cu care seconfruntă, să înţeleagă cauzele acestor problemeA

• după con(tientizarea problemei, se urmăre te trecerea la acţiunea deș

scimbare a comportamentului său Dde victimă sau de abuzE în vederea

depă(irii, rezolvării situaţiei problematiceA• consilierea este realizată de un psiolog, însă decizia asupra scimbării

personale aparţine întotdeauna victimei&agresoruluiA• orientarea agresorului către instituţiile abilitate, în cazul identificării unor

probleme specifice, respectiv către instituţii medicale de psiiatrie, cu secţii dedezalcoolizare&dezinto>icare!

În consilierea psiologică a agresorului, psiologul se va concentra pe6• con(tientizarea de către acesta a efectelor negative pe care comportamentele

violente le pot avea asupra întregii familiiA• responsabilizarea agresorului pentru a nu mai comite fapte de violenţă în

viitorA• remodelarea comportamentală care urmăre(te învăţarea de modele (i reacţii

nonviolente la situaţii de stres, frustrare (i conflict!

G. 5ervicii de informare şi orientare"otrivit $egii nr! '1%&'00+, Ordinului +5+&'00B privind aprobarea standardelor de

calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecţiei victimelor violenţei în familie (i a!! 2+9&'002 pentru aprobarea Fomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială (istructurii orientative de personal D!!!E, persoanele desemnate de autorităţile publicepentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie (i cele 2 tipuri de centre destinateprevenirii (i combaterii violenţei în familie mai sus*men ionate au obligaţiaț să informe(eşi să oriente(e victimele violenţei în familie şi agresorii familiali cu privire la serviciile decare pot beneficia în comunitate!Hotodată, centrele reziden iale destinate victimelor violenţei în familie, precum (iț

centrele de asistenţă destinate agresorilor vor colabora cu autorităţile administraţieipublice centrale (i locale în campaniile de informare (i promovare a serviciilor oferite în

vederea combaterii fenomenului de violenţă în familie!



)ema ". <valuarea i consilierea primară a ca(urilor de 5,ș

0. 9:6898:T7 D8 C@ aspecte teoretice

;anagementul de caz în România este o practică recunoscută, impusă de legea în domeniul asistenţei sociale! Încă din '00B, )utoritatea Faţională pentru "rotecţia/repturilor #opilului a elaborat standardele minime obligatorii privind managementul decaz în domeniul protecţiei copilului DOrdinul 39&'00BE, iar din '011, prin B9&'011 s*aaprobat metodologia*cadru privind prevenirea (i intervenţia în ecipă multidisciplinară(i în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului (i de violenţă în familie unde esteprezentată această metodă în acord cu nevoile potenţialilor beneficiari!

"romovarea acestuia prin introducerea la nivel de reglementare legislativă a unor

standarde minim obligatorii, reprezintă o etapă semnificativă în dezvoltarea unor serviciide calitate specifice asistenţei sociale! /in păcate, practica în domeniul asistenţeisociale din ţara noastră s*a dezvoltat în special prin centrarea pe problemă,managementul de caz fiind ancorat în paradigma deficienţei, adânc înrădăcinată înmentalitatea poporului român! ;ulte dintre persoanele asistate se complac cu aceststatut de beneficiar de autoare sociale sabotând eficienţa serviciilor specializate careurmăresc reducerea vulnerabilităţii persoanei (i reintegrarea ei socio*profesională!

;etoda managementului de caz poate fi adaptată la orice categorie de populaţievulnerabilă (i defavorizată, sens în care furnizorii de servicii trebuie6

• să se raporteze permanent la realitatea socială, cu accent pe specificităţilecomunităţii,

• să modifice modul de abordare a problemelor,

• să coopereze cu beneficiarii serviciilor sociale,

• să folosească metoda, pentru a aborda într*o manieră integrată serviciile medico*sociale în acord cu nevoile beneficiarilor!

9anagementul de ca* între abilitare personală i facilitare socialăș

;anagementul de caz implică atât o abordare liniară, tip cauză*efect, cât i unaș

nonliniară, de tip re ea! /in această perspectivă OL#onnor Dapud ;oor, 1990E vorbe teț ș

despre practica managementului de ca*4 care con ine activită ile concrete prin careț ț

se pune în aplicare planul de interven ie particularizat prin care se urmăre te rezolvareaț ș

situa iei problemă a clientului, iț ș sistemul managementului de ca*4 vă*ut castructura administrativă4 respectiv rela iile dintre organiza iile implicate, fie ele de statț ț



sau private i resursele formale i informale ale comunită ii în cadrul căreia se oferăș ș ț

suportul social! În 1990, ;oor a prezentat un model al managementului de caz, în care se

concentrează mai mult pe elementele legate de implementarea planului de interven ie,ț

respectiv pe func ia de abilitator, respectiv de facilitator a managerului de caz!ț

bilitator pentru că dezvoltă la ma>imum poten ialul indivizilor i a grupurilor primare înț ș

direc ia cre terii independen ei acestora în a* i asigura nevoile iț ș ț ș ș facilitator4 pentru căasigură legătura cu furnizorii de servicii, negociază i îmbunătă e te legăturile dintreș ț ș

organiza ii, fie ele de stat sau private i persoanele cu probleme, poten ialii beneficiariț ș ț

de servicii sociale! În func ie de statusul abilitării i al facilitării se poate vizualiza situa iaț ș ț

clientului la debutul procesului i pe parcursul interven iei, fiind un instrument util pentruș ț

monitorizare cazului!/e e>emplu, managerul de caz care lucrează pentru o persoană în vârstă iș

văduvă, bolnavă i fără resurse familiale, se va preocupa să*l aute să acceseze serviciiș

comunitare la domiciliu Dabilitarea pentru ma>imizarea grupului primar&familia esteredusă, iar facilitarea se reduce doar la asigurarea accesului la serviciile comunitare ladomiciliuE!

În situa ia unui abandon colar, în care copilul negliează coala din cauzaț ș ș

implicării acestuia în munci gospodăre ti, interven ia managerului de caz se vaș ț

concentra nu doar pe copil, ci i pe familia acestuia i pe coală!ș ș ș

În cazul reintegrării unui copil abandonat în maternitate, abilitarea i facilitareaș

sunt foarte ridicate, în sensul că managerul de caz trebuie să se implice prin abilitareafamiliei copilului, a rudelor, cât i prin implicarea activă a institu iilor ce pot oferiș ț

asisten ă Ddirec ii de protec ie a copilului, primărie, ong*uri etc!E!ț ț ț

(7:CM00 8 9:6898:T770 D8 C@1! Din perspectiva modelului abilitarefacilitare4 ;oore D1990E a identificat 10

funcţii ale managementului de caz6a. funcţia de evaluare a abilităţii#capacităţii individului de a răspunde

provocărilor din mediu,b. funcţia de evaluare a capacităţii familiei şi a grupului primar de a

oferi îngri2ire#suport,c. funcţia de evaluare a resurselor din sistemul formal de îngri2ire,d. funcţia de abilitare a indivi*ilor pentru aşi utili*a resursele personale

în situaţia în care trebuie să răspundă provocărilor mediului,e. funcţia de abilitare a familiilor şi a grupurilor primare pentru a le

îmbunătăţii capacitatea de oferire a suportului#îngri2irii,f. funcţia de facilitare a negocierii între indivi*i pentru resursele

e/istente în familie4 în grupul primar sau în instituţiile care oferăservicii,



g. funcţia de facilitare a sc'imburilor dintre familie#grupul primar şisistemul formal,

'. funcţia de evaluare continuă a nevoilor clienţilor,i. funcţia de evaluare a gradului de suport din partea familiei#grupului

primar şi a furni*orilor de servicii, 2. funcţia de evaluare a modului în care intervenţia familiei este

integrată în sistemul formal.

)spectele funcţionale evidenţiate de ;oore pentru managementul de caz au oorientare acţională, fiind mai puţin interesate de efectele pe care le are intervenţiaspecializată asupra situaţiei clientului&beneficiarului!

'! Din perspectiva serviciilor integrate4 ;oore D199'E a mai identificat E funcţiiale managementului de caz, prin raportare la gradul de integrare a serviciilor

şi la nivelul resurselor disponibile, rezultând astfel6a) (uncţia de raţionali*are4 reflectată de situaţia în care e>istă un nivel scăzutde resurse, dar funcţionează multe servicii sociomedicale integrate!;anagementul de caz este considerat o metodă de distribuire (i alocare aresurselor disponibile pentru servicii care necesită o intervenţie rapidă dinpartea furnizorilor de servicii, dar (i de dimensionare corespunzătoare aserviciilor în funcţie de resursele e>istente!

b) (uncţia de mareting4 evidenţiată în situaţia în care resursele suntdisponibile la un nivel ridicat, la fel ca (i gradul de integrare a serviciilor specializate! ;anagementul de caz urmăre(te adaptarea serviciilor la nevoile

clienţilor, fiind avută în vedere latura socială a demersului, rămânerea încomunitate!

c) (uncţia de intermediere4 activată în cadrul sistemelor de servicii slabintegrate, fragmentate, rolul managerului de caz fiind acela de a acumulainformaţii despre serviciile e>istente (i a aloca resurse pentru pacete deservicii create prin combinarea celor e>istente! <uccesul acestui demers estecondiţionat de modul în care managerul de caz se implică în consolidareastructurii serviciilor integrate prin asigurarea cone>iunilor dintre acestea (isuplinirea lipsurilor de integrare!

d) (uncţia de de*voltare4 evidenţiată în cazul în care atât nivelul integrării

serviciilor în comunitate, cât (i nivelul resurselor necesare pentru o intervenţieeficientă sunt scăzute, situaţie în care managerul de caz trebuie să dezvolte,respectiv să identifice soluţii pentru problemele clienţilor, servicii care nu suntdezvoltate în comunitate nee>istând resursele necesare pentru a le susţine!

8T+88 9:6898:T770 D8 C@



"entru a întocmi un plan individualizat de interven ie, managerul de caz implicăț

clientul & beneficiarul în toate etapele de interven ie, respectiv în6ț

1! 7tapa de identificare i recrutare a cazurilorAș

'! 7valuarea situa iei ini ialeAț ț

+! "lanificarea interven ieiAț

B! #oordonareaA2! 4rmărirea cazului după interven ieAț

3! Reevaluarea cazului!#oocaru D'002E realizează o prezentare mai detaliată a etapelor

managementului de caz, men ionând astfel6ț

3n etapa de accesare a agen ieiț persoana poten ial beneficiară de serviciiț

sociale de specialitate depune personal sau prin ter o cerere de autor, considerată înț

sistem ca un indicator al vulnerabilită ii sociale!ț

dmiterea se realizează de către furnizorul de servicii & agen ie în urmaț

identificării problemei i situa iei clientului i a verificării modului în care poate răspundeș ț ș

nevoilor acestuia! #lientului i se prezintă serviciile pe care le prestează, regulile dincadrul acesteia, astfel încât acesta să* i poată stabili un nivel de a teptare cât maiș ș

racordat la resursele&posibilită ile proprii i la cele ale furnizorului de servicii!ț ș

8valuarea ini ialăț a situa iei clientului urmăre te ob inerea de informa ii despreț ș ț ț

poten ialul beneficiar al serviciilor sociale i & sau medicale, respectiv despreț ș

problema&situa ia sa particulară! <ursele de informa ii sunt6 clientul, familia acestuia,ț ț

documentele e>istente în agen ie i cele puse la dispozi ie de client Dcertificateț ș ț

medicale, alte documente care să certifice aspecte ale situa iei sale dificile &ț

vulnerabileE!5tabilirea obiectivelor pentru re*olvarea problemelor se realizează de

comun acord cu clientul, pe termen scurt i lung, avându*se în vedere atât procesul deșrealizare a acestora, respectiv implementare a măsurilor ce se stabilesc în planulpersonalizat de interven ie, cât i impactul lor, rezultatele a teptate măsurândț ș ș

modificările intervenite în situa ia problematică a clientului! Obiectivele trebuie redactateț

astfel încât să fie specifice, măsurabile, abordabil, realiste i încadrabile în timpș

Dobiective <;)RHE!+lanificarea interven ieiț constă în opera ionalizarea obiectivelor în activită iț ț

specifice, clientul fiind implicat activ!0dentificarea resurselor constă în inventarierea resurselor clientului i a celor ș

din mediu Dfamilie, comunitateE de care acesta poate beneficia!

Consilierea i terapiaș au în vedere suportul specializat oferit pentru identificareai con tientizarea problemelor, dezvoltarea de solu ii i spriinirea beneficiarului înș ș ț ș

alegerea celor mai convenabile solu ii!ț

Coordonarea interagen iiț se referă la culegerea de informa ii importanteț

despre resursele clientului i ale mediului său din cadrul re elei de servicii socialeș ț

Dob inute prin telefon, întâlniri, re eaua informală, documentare i dezvoltare de noiț ț ș

resurseE!



Conectarea clien ilor la alte resurseț apare în situa ia în care clientul poateț

beneficia de servicii sociale complementare de la alte organiza ii, situa ie men ionată înț ț ț

literatura de specialitate sub sintagma .managerul de caz este i un înso itor deș ț

călătorie.!9onitori*area este o etapă obligatorie pentru a sesiza evolu ia cazului i pentruț ș

a îmbunătă ii continuu calitatea serviciilor i impactul acestora!ț șReevaluarea situa iei clientuluiț se realizează periodic, în func ie de indicatoriiț

stabili i încă din etapa de planificare a interven iei!ț ț8valuarea re*ultatelor este necesară pentru a măsura impactul interven iei,ț

pentru a identifica cele mai eficiente modalită i de interven ie i pentru a încide cazul!ț ț șdvocacN de ca* reprezintă setul de activită i demarate de managerul de caz înț

direc ia influen ării deciziei la nivelul autorită ii cu privire la solu ionarea pozitivă aț ț ț ț

cazului i acordarea de servicii sociale în acord cu nevoile identificate!ș

D098:507:0 8 9:6898:T770 D8 C@

#omple>itatea managementului de caz este apreciată în func ie de6ț

1. durata ca*ului )ceasta depinde de caracteristicile programului deinterven ie, respectiv de obiectivele interven iei, efectele anticipate iț ț ș

resursele disponibile! 7>istă servicii sociale pentru care furnizorii stabilescreguli clare legate de perioada ma>imă de disponibilitate Dde e>! în Româniaperioada de găzduire i asisten ă pentru mame i copil este de 3 luni, urmateș ț ș

de + luni de urmărire postgăzduire, reintegrarea socială a victimelor traficuluide persoane stipulează asisten ă de minimum 1' luniE! /e obicei perioadeleț

minime sunt stabilite în urma rezultatelor ob inute în programe similare, însăț

acestea sunt dependente i de resursele materiale, financiare, respectivș

umane e>istente! În situa ia în care nu e>istă suficientă e>perien ă în oferireaț ț

de servicii specializate, se procedează la evaluări periodice ale activită ilor,ț

precum i ale rezultatelor de implementare i de impact pentru a se fi>aș ș

perioada optimă de interven ieț .!. frecven a contactului cu clientul ț )ceasta are o importan ă deosebităț

pentru întărirea rela iei dintre managerul de caz i client! /e obicei frecven aț ș ț

întâlnirilor este stabilită atât în func ie de nevoile clientului, poten ialul său câtț ț

i de rezultatele a teptate într*un interval de timp dat! /e la întâlniri zilnice,ș ș

mai ales în situa ia de criză, la întâlniri săptămânale, lunare sau ciar ț

trimestriale De>! adop iiE! 7>istă servicii sociale în care frecven a se stabile teț ț șde la o interven ie la alta, în func ie de nevoile clientului, fără să e>iste oț ț

frecven ă standard De>! coordonarea serviciilor la domiciliu pentru copiii cuț

dizabilită i * logopedie, Jinetoterapie, ergoterapie etc!E!ț

%. propor ia numărului de ca*uri pentru un anga2at ț Încărcătura cazurilor per manager variază în func ie de tipul de clien i, specificul serviciilor iț ț ș

obiectivele interven iei! Ordinul 39&'00B pentru aprobarea <tandardelor ț



minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protec ieiț

copilului men ionează că pentru a fi îndeplinită misiunea serviciuluiț

încărcătura per manager de caz să fie de ma>! +0 de cazuri active Daflate înlucru până la perioada de monitorizare post*serviciiE!

E. tipul de serviciu În func ie de tipul de servicii, se poate vorbi despre unț

management de caz în care o singură organiza ie oferă mai multe servicii,ț

sau despre un management al serviciilor oferite de mai multe organiza ie,ț

publice sau private! În func ie de numărul de beneficiari care primesc înț

acela i timp servicii de la managerul de caz, serviciile pot fi personalizateș

Dconsiliere, terapieE sau de grup Dgrupuri de suport, grupuri terapeutice,grupuri de educa ie parentală etc!Eț ,

F. disponibilitatea e>istă servicii sociale care oferă asisten ă nonstopț

Dadăposturi pentru victimele violen ei domestică, centre de primire în regim deț

urgen ă, prevenirea i combaterea abuzului asupra copilului, telefoane de tipț ș

elpline etc!E, în regim de lucru normal Dserviciu de consiliere i spriinș

pentru părin i, serviciul de prevenire al abandonuluiE sauț mi/t, de regulă întimpul normal de lucru i când apar evenimente deosebite Dde e>! serviciul deș

protec ie al copilului în regim de asisten ă maternalăE!ț țG. loca ia ț În func ie deț locul în care sunt oferite, se identifică servicii oferite

la birou De>! servicii de consiliere a victimelor violen ei în familie, servicii deț

informare etc!E, servicii oferite la birou i pe terenș Dserviciul de adop ie,ț

serviciul de asisten ă maternală, serviciu de interven ie în caz de abuzț ț

asuprea copilului etc!E, servicii oferite numai la domiciliul clien ilorț Dserviciimobile pentru copii cu dizabilită i i părin ii lor, persoane de vârsta a treiaț ș ț

nedeplasabili etc!E servicii oferite prin telefon i nternetș Dservicii de tipelpline, consiliere online, servicii de informare i consultan ă etc!E,ș ț servicii

oferite de comunitate Dcampanii de informare * educare * comunicare,campanii de mobilizare a comunită ii, de e>! de prevenire i combatere aț ș

violen ei domestice etc!Eț ,". direc ionarea clientului ț ;anagementul de caz poate fi influen at deț

maniera în care clientul este spriinit să* i stabilească obiectivele, să* iș ș

planifice activită ile i să decidă cu privire la realizarea acestora! #lientulț ș

poate fi orientat spre serviciile oferite de organiza ia din care face parteț

managerul de caz sau spre al i furnizori de servicii!ț

H. advocacN i îndrumarea spre servicii alternative ș #ele mai răspânditeforme de advocacI sunt cele de caz i cele de grup! )dvocacI de cazș

urmăre te autarea unei persoane vulnerabile sau marginalizate prin activită iș ț

specifice de influen are a deciziei autorită ii, iar advocacI de grup are înț ț

vedere modificarea unei situa ii care afectează mai multe persoane, ceea ceț

implică promovarea adoptării unor măsuri legislative sau a unor practiciinstitu ionaleț !



I. nivelul de instruire în managementul de ca* În <tandardul 9 din Ordinul39&'00B pentru aprobarea <tandardelor minime obligatorii privindmanagementul de caz în domeniul protec iei copilului se stipulează căț

managerul de caz trebuie să aibă studii superioare în asisten ă socială iț ș

e>perien ă de cel pu in + ani în serviciile pentru copil i familie, însăț ț ș

standardele minime obligatorii în managementul de caz acceptă iș

posibilitatea ca persoanele care au studii superioare în domeniul socio*uman,altele decât asisten a socială, dar cu o e>perien ă de cel pu in 2 ani înț ț ț

serviciile pentru copii i familie să ocupe pozi ia de manager de caz!ș ț

1$.autoritatea în managementul de ca* )utoritatea managerului de caz estedatorată pozi iei centrale din re ea, respectiv pozi iei de intermediar întreț ț ț

client i furnizorii de servicii, dar iș ș rolului de responsabil pentru asigurareacolaborării intra" i interinstitu ionaleș ț Del asigură conlucrarea ecipeimultidisciplinareE i aș celui de motor pentru integrarea serviciilor e-istente în

comunitate! radul de autoritate în serviciile sociale variază, e>istând servicii în care managerul de caz are autoritate ridicată, ciar financiară i controlș

administrativ, iar în altele mai pu ină autoritate, îndeplinind o func ie deț ț

mediere!

Documents

Cadru Legal