Tehnologia de punere Tehnologia de punere

in opera a mixturilor in opera a mixturilor

asfalticeasfaltice

Curs nr. 2Curs nr. 2

Continut cursContinut curs

1.1. Cerinte de calitate pentru materialele Cerinte de calitate pentru materialele

utilizateutilizate

2.2. Prepararea mixturilor asfalticePrepararea mixturilor asfaltice

3.3. TransportTransport

4.4. CompactareCompactare

5.5. Controlul procesului de fabricare si punere in Controlul procesului de fabricare si punere in

operaopera

1. Cerinte de calitate pentru materialele

utilizateMixturile asfaltice sunt realizate din amestecuri obtinute – pe baza unor

dozaje stabilite in cadrul unor studii de laborator – din agregate naturale

sau artificiale si filer, anrobate cu bitum, prin tehnologii specifice;

Din punct de vedere al prepararii mixturilor asfaltice, distingem doua

tipuri: mixturi asfaltice preparate la rece si mixturi asfaltice preparate la

cald;

Din punct de vedere al compozitiei, mixturile asfaltice pot fi grupate astfel:

1. Beton asfaltic (Asphalt Concrete);

2. Beton asfaltic in straturi foarte subtiri (Asphalt Concrete for very thin

layers);

3. Asfalt moale (Soft Asphalt);

4. Asfalt cilindrat la cald (Hot Rolled Asphalt);

5. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre (Stone Mastic Asphalt);

6. Asfalt turnat (Mastic Asphalt);

7. Asfalt poros (Porous Asphalt);

Componentele unei mixturi asfaltice:

agregate;

filer;

bitum;

polimeri, aditivi, fibre;

mixtura asfaltica reciclata.

Cerintele de calitate pentru materialele folosite in general la toate lucrarile de

drumuri sunt stipulate in standardele de referinta.

Cerinte pentru agregate naturale:

- granulozitate; - rezistenta agregatelor la slefuire;

- continut in particule fine; - masa volumica reala si absorbtia de

apa;

- calitatea particulelor fine; - sensibilitatea la inghet-

dezghet;

- continutul de impuritati; - afinitatea dintre agregat si liant;

- rezistenta agregatelor la fragmentare;

Cerinte pentru filere:

- granulozitate;

- continutul de apa;

- particule fine nocive;

- masa volumica reala;

- solubilitatea in apa;

- porozitatea filerului uscat si compactat;

Cerinte pentru lianti bituminosi:

- consistenta la temperatura de lucru

intermediara;

- consistenta la temperatura de lucru

ridicata;

- durabilitatea;

- friabilitatea la temperatura de lucru

scazuta;

- adezivitatea si capacitatea de intarire.

- ductilitate la 25˚C;

- punct de rupere Fraass;

Polimeri, aditivi, fibre:

Aditivii: bitumul prezinta o slaba adezivitate fata de agregatele silicoase,

astfel incat, in prezenta apei (daca agregatele sunt umede) filmul de bitum

de pe agregate poate fi indepartat.

adezivii maresc unghiul de contact dintre bitum si agregate, permitand bitumului sa invaluie agregatele

AdeivitateaMin. 80% fata de agregat

Tipul aditivului

Scopul adaugarii in mixtura Exemplu

Tip filer - pentru umplerea golurilor- pentru marirea stabilitatii mixturii 

- var- ciment- cenusa de termocentrala

Tip aditiv - pentru imbunatatirea adezivitatii bitum agregate- pentru intarzierea procesului de imbatranire al bitumului

- adeten- polioctenamer- esteri ai acidului polifosforic

Tip fibre - pentru imbunatatirea rezistentei la intindere- pentru imbunatatirea coeziunii- pentru folosirea unui procent de bitum mai mare fara pericol de scurgere al bitumului

- fibre de celuloza- fibre de azbest- fibre de sticla- fibre de poliester

Tip elastomeri - pentru cresterea rigiditatii la temperaturi mari- pentru marirea elasticitatii pentru zona de temperaturi medii (rezistenta la oboseala)- pentru scaderea rigiditatii la temperaturi scazute (rezisenta la fisurare la temperaturi scazute)

- cauciuc natural- SBS (stiren - butadiena - stiren)- pudreta de cauciuc

Tip plastomeri - pentru imbunatatirea performantei la temperaturi inalte- pentru cresterea rezistentei structurale- pentru cresterea rezistentei la fagasuire

- PVC (policlorura de vinil)- EVA (copolimer etilenavinilacetat)- EPDM ( etilen propilena)- EGA (Elvaloy AM) (Etilena/Glicidil metacrilat/n-butAcrilat)

Tip materiale recilabile

- pentru scaderea costurilor de productie (inlocuirea agregatelor)- pentru imbunatatirea protectiei mediului

- zgura de otelarie

Mixtura asfaltica reciclata:

In urma reabilitarii drumurilor, mixtura asfaltica rezultata in urma frezarii

straturilor asfaltice se poate folosi, tinand cont de urmatoarele aspecte:

- stratul si tipul mixturii asfaltice recuperate;

- cantitatea maxima de mixtura asfaltica reciclata ce urmeaza a fi

reintrodusa in noua mixtura;

- dimensiunea maxima a granulei din mixtura asfaltica reciclata

precum si granulozitatea amestecului;

2. Prepararea mixturilor asfaltice2. Prepararea mixturilor asfaltice

Instalatii cu functionare discontinua

Componente:1. buncare agregate2. tancuri stocare bitum3. banda transportoare4. uscator si arzator agregate5. elevator agregate calde6. site cu vibrare7. buncare stocare agregate sortate8. alimentare cu mixtura reciclata9. malaxor cu functionare discontinua10.transportor mixtura11. buncar depozitare mixtura12. rampa acces basculante la buncarele de stocare13. cabina de comanda14. sistem de desprafuire15. rampa acces basculante

Exemplu de instalatie cu functionare discontinua

Exemplu de instalatii cu functionare discontinua oferite de AMMANNJust Black Uniglobe Global CB80 – 240 t/h 200 – 320 t/h 80 – 180 t/h 80 – 350 t/h

Universal Universal NG Universal S Speedy Batch (mobila)160 – 360 t/h 240 – 360 t/h 240 – 400 t/h 150 – 280 t/h

Super Quick Konzept Black Move I (pe roti) Easy Batch (pe roti) Black Move II (pe roti)160 – 280 t/h 160 t/h 90 t/h 160 – 320 t/h

Stocarea agregatelor

Alimentarea buncarelor

Transportul agregatelor

Uscarea si incalzirea agregatelor

Agregat

e

Uscar

e

IncalzireArdereAer

Agregate

incalzite

agregate

site

Buncar agregate sortate

Dozare agregateMalaxor

Dozare bitum

Agregatecalde

Mixtura

Procesul de malaxare

Preaplin

Site

Dozator

Malaxor

Procesul de malaxare

tanc de bitum

Valva pneumatica

dozatorde bitum

Alimentarea cu bitum

Descarcarea mixturii in basculante

Instalatii cu functionare continua

Componente:1. buncare agregate2. banda transportoare3. tancuri stocare bitum4. uscator si arzator agregate5. alimentare cu mixtura reciclata6. transportor mixtura7. buncar depozitare mixtura8. cabina de comanda9. sistem de desprafuire

Exemplu de instalatii cu functionare continua oferite de AMMANN

Cold Mix I (pe roti) Conti Mix I (mobila) 130 – 200 t/h pana la 180 t/h

Cold Mix II (mobila) Conti Mix IIpana la 400 t/h 120 – 320 t/h

- in cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cantarire

a agregatelor naturale calde;

- dozarea agregatelor naturale se realizeaza, initial pe sorturi, la fiecare predozator

care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cate

un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu

ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului.

- corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu

cantitatea de bitum introdusa in uscator – malaxor se face automat, pe computer.

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in

urmatoarele operatii:

- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer,

astfel incat: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv

filerul, sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta si, abaterea pentru

continutul de bitum (fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata) exprimata in

procente de masa sa fie de ±0,3%;

- se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care

poate sa conduca la arderea liantului;

- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul

instalatiilor in flux discontinuu);

- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul

rece, dozat separat;

- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-

malaxor;

- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare;

- durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru

realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu

liantul bituminos.

RECAPITULATIE PREPARARE MIXTURI ASFALTICE LA CALD

Controlul fabricatiei

Nr.Crt. NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

CATEGORIA CONTRO-

LULUI*

FRECVENTA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

A B

1 Studiul compozitiei X Pentru fiecare tip de produs2 Controlul reglajului instalatiei

de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare

X XLa inceputul fiecarei zile de lucru si inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs

3 Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice X Permanent

4 Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita

XZilnic

5 Verificarea calitatii mixturii asfaltice X Unul la fiecare 400 to mixtura,

dar cel una pe zi

*) A – Incercari preliminare de informareB – Controlul de calitate in timpul executiei

EXECUTIA STRATURILOR DIN MIXTURI ASFALTICE

Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in

anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de

peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau

ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.

Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu

benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii

asfaltice pe tot timpul transportului, sa fie minime.

La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa

(+10oC…+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat

dupa incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu

acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei

de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel incat sa fie

eliminate intreruperile procesului de punere in opera.

TransporTransportul mixturii tul mixturii asfalticeasfaltice

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a

stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se

amorseaza.

In acest scop se procedeaza in felul urmator:

- se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de

executie;

- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de

egalizare din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau

daca denivelarile in profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m)

sau prin frezare;

- se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in

vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor;

- se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama

autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile;

- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa.

Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de

emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor

inscrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspandita

pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de 0,3…0,5 kg bitum rezidual pe

metru patrat, raspandit in film continuu.

CuratCuratarea suprafetei frezatearea suprafetei frezate

Presiune: max. 200 barPresiune: max. 200 bar CapaciCapacitatetate:~ 4 000 m²:~ 4 000 m²

Curatare cu jet de apa la presiune

Amorsarea suprafetei frezateAmorsarea suprafetei frezate

Emulsie bituminoasa, 6l/mp.

Asternerea:

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, se efectueaza numai mecanizat, cu

repartizoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa

asigure precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii

inguste (de exemplu in zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual.

In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate

face intr-unul sau mai multe straturi, grosimea maxima a fiecarui strat asternut

depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa depaseasca:

12,0 cm in cazul asternerii mecanizate;

6,0 cm in cazul asternerii manuale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a

mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle

procesului de punere in opera.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta

mixtura, pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea

unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Asternerea:

Dupa ce a fost reglata pozitia grinzii, astfel incat sa corespunda conditiilor de

grosime a stratului ce urmeaza a fi asternut, nu mai este permisa modificarea in

timpul operarii, decat gradual, pentru a asigura cerintele proiectului tehnic;

Este recomandata asternerea pe toata latimea caii, sau cu doua finisoare in paralel

– daca acest lucru este permis din punct de vedere al traficului;

Pe pante, mixtura se asternere in sensul urcarii;

In cazul rosturilor dintre benzi, acestea se decaleaza fata de rosturile stratului

inferior cu ce putin 10-20 cm; In cazul in care latimea totala este acoperita de 3

benzi, banda mediana se va executa prima;

La reluarea lucrului pentru banda alaturata, marginea adiacenta a benzii executate

anterior se taie, se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu

rupere rapida;

Compactarea:

La compactarea straturilor asfaltice trebuie avut in vedere respectarea

temperaturilor de compactare: 140 ˚C la inceputul compactarii – 110 ˚C la sfarsitul

compactarii;

Factorii care influenteaza compactarea:

- modul de asternere al mixturii – manual sau mecanic;

- caracteristicile utilajelor de compactare: greutate, viteza, tip;

- alcatuirea atelierului de compactare;

- regimul de temperatura, grosimea stratului si tipul de mixtura asfaltica

Atelierul optim de compactare se stabilleste in cadrul unui tronson exeprimental de

30 m;

Circulatia pe stratul de mixtura asfaltica proaspat pusa in opera se face dupa

racirea stratului (4-6 ore);

Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona

rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se

efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. Stratul superior aplicandu-se la cel

mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata

si curata. In cazul in care cel de al doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24

h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare

Atelierul de compactareAtelierul de compactare

Greutate:Greutate: 11 to11 to LatLatimeime:: 174 cm174 cm Compactare:Compactare:

staticastatica Viteza: 4.5 km/hViteza: 4.5 km/h

Bomag BW 164 AD-2

Hamm DV 8 Super

Greutate: 11 to Latime: 164 cm Compactare:

statica Viteza: 4.5 km/h

Greutate:12.5 to Latime: 174

cm Compactare:

statica Viteza: 4.5 km/h

Bomag BW 174 AD

Tipuri de cilindri compactori:Tipuri de cilindri compactori:

1. Compactoare statice, cu rulouri

metalice netede, sau roti pe pneuri,

tractate sau autopropulsate;

2. Compactoare vibratoare tractate;

3. Compactoare vibratoare

autopropulsate cu sasiu monobloc si

rulouri netede;

4. Compactoare vibratoare

autopropulsate cu sasiu articulat si

rulouri netede;

5. Compactoare vibratoare

autopropulsate mixte cu sasiu

articulat.

Compactoarele statice

Sunt utilaje construite cu două sau trei rulouri metalice. Efectul de

compactare al rulourilor statice este obținut prin influența greutații care exercită o

presiune verticală asupra covorului. Această presiune trebuie să invingă forțele

interne de frecare din mixtură, conducând la mărirea densitații. Dar presiunea

verticală produsă de rulourile metalice se modifica pe timpul creșterii compactări

și răcirii covorului turnat. La începutul compactării, ruloul se afundă în mixtură,

astfel încât un sector mai mare de circumferința ruloului este în contact cu

materialul, cea ce duce la disiparea greutații pe o suprafață mai mică. În aceste

condiții, în centrul ariei de contact presiunea este mai mare ca la periferia

sectorului. Prin creșterea compactării și scăderea lucrabilității prin răcirea mixturii

se reduce afundarea ruloului în material. În acest fel, aria de contact se reduce

şi creşte corespunzător presiunea verticală aplicată de rulou. Acesta este un

fenomen avantajos în procesul de compactare, motiv pentru care randamentul

determinat luat în comparaţie la compactoarele statice este dat de încărcarea

lineară statică pe rulouri. Efectul de compactare în adâncime este scăzut şi se

limitează la o adâncime de max. 10 cm, iar viteza de lucru nu poate depăşi 5

km/h. Compactoarele statice cu trei rulouri se pot folosi la primele treceri, la

compactarea rosturilor de legătură între benzi. Compactoarele statice grele cu

două rulouri (tandem) se pot utiliza la compactarea finală. Cele uşoare se

utilizează la lucrările de finisare asuprafeței compactate.

Compactor static

Compactoarele pe pneuri

La acestea, efectul de compactare este obţinut prin greutatea maşinii şi

depinde direct de încărcarea pe roată, de presiunea din pneu şi de viteza de

lucru. Pneul elastic se aplatizează pe suprafaţa de contact, ceea ce produce o

presiune specifică scăzută. Astfel, la maşinile grele sunt eliminate pericolul de

spargere a agregatelor şi defectele de suprafaţă. Datorită faptului că presiunile de

contact sunt orientate normal la pata de contact, efectul de compactare este mai

bun. Forţele care iau naştere în pata de contact produc o deplasare laterală

adiţională a granulelor şi favorizează aşezarea acestora într-o structură densă, cu

un randament mai ridicat decât în cazul forţelor verticale date de rulourile

metalice netede. La compactarea covoarelor groase, viteza de lucru este de 3-4

km/h. La compactarea covoarelor subţiri sau la tratamente, viteza creşte și poate

atinge 6-10 km/h. Compactoarele pe pneuri sunt utilizate la primele treceri.

Numărul de treceri pe timp călduros este limitat pentru a nu produce migrarea

bitumului la suprafaţă, fenomen cu efecte grave asupra calităţii suprafeţei de

rulare.

Compactoarele vibratoare tandem

La acestea, efectul de compactare este obţinut prin acţiunea vibraţiilor (şi

nu a greutăţii) asupra materialului de compactat. Ele produc micşorarea frecării

interne a componentelor mixturii, astfel încât sub acţiunea greutăţii şi a forţelor

dinamice are loc o creştere rapidă a densităţii mixturii. În general, compactoarele

vibratoare cu greutăţi de la 1 la 12 tone sunt acţionate hidrostatic pe ambele

rulouri şi realizează deplasare şi vibrare. Sistemele de direcţie sunt sisteme prin

articulare oscilantă centrală a semişasiurilor sau prin pivotare a rulourilor pe un

şasiu rigid. Majoritatea compactoarelor sunt prevăzute cu două frecvenţe de vibrare

şi două amplitudini pentru a optimiza procesul de compactare la diferite grosimi de

strat. Frecvenţele înalte cu amplitudini joase sunt utilizate la straturi de mixtură

subţiri, iar la straturile groase se utilizează amplitudini mari şi frecvenţe joase.

Viteza de lucru la grosimi mici ale covorului este de 3-6 km/h, iar la grosimi mari,

de 2-4 km/h. Compactoarele vibratoare tandem se utilizează la lucrările cu mixturi

dificil de compactat într-un număr de treceri mult mai mic şi într-un timp mai scurt.

Pentru a închide porii suprafeţei compactate, ultimele două treceri de finisare se

realizează fără vibrare. Pentru a nu produce efectul de afânare după compactarea

cu vibrare, numărul trecerilor cu vibrare este limitat. La compactarea finală a

mixturilor din toate straturile – bază, legătură şi uzură – sunt utilizate, cu foarte rare

excepţii, compactoarele vibratoare tandem.

Compactor vibrator tandem

Compactoare mixte

Sunt maşini rezultate dintr-o combinaţie între compactoarele pe pneuri şi

compactoarele vibratoare cu rulouri netede. Compactoarele mixte reunesc

avantajele efectelor de compactare ale ruloului vibrator cu acţiunea de

frământare şi închidere a porilor suprafeţei, proprii compactorului pe pneuri.

Compactare in zone speciale:Compactare in zone speciale:

Compactare in zone speciale:Compactare in zone speciale:

Tendinte noi:Tendinte noi:

Tendinte noi:Tendinte noi:

72.9°F

336.3°F

100

150

200

250

300

Tendinte noi:Tendinte noi:

Sfarsit de sarja

Corelare cu defectiuni premature ulerioare

Controlul procesului de fabricare si punere in Controlul procesului de fabricare si punere in

operaopera Bitumenanlieferung Mischgutherstellung Mischguttransport

Rückstellprobe:•PEN,ERK

Chargenprotokoll:•Mischguttemperatur•Temperatur der Komponenten•Bindemittelgehalt

Lieferschein:•Mischguttemperatur•Uhrzeit•Profil

Einbau- FertigerVerdichtung- Walzen Bohrkernentnahme

Einbautemperatur•Walzübergänge•Klima/ Witterung•Mischguttemperaturwährend der Verdichtung

Abnahme- Kontrollprüfung,Verdichtungskontrolle:•Raumdichte•Verdichtungsgrad•Hohlraumgehalt•Gesteinszertrümmerung

Rückmeldung anEinbaufirma

Rückmeldung anMischanlage

Bitum Statie asfalt Transport

AsternereCompactareCarote

Temperatura asternere• Cicluri de compactare• Conditii climatice• Termperatura in timpul compactarii

• volum de goluri• grad de compactare• densitatea aparenta• starea agregatelor

• probe• penetratia• Inel si bila • temperatura de

amestec• procent de bitum• reteta

• aviz transport• temperatura• durata transport• locatia

Info atelierul de asternere

Info pt statia de asfalt

Controlul calitatii materialelor;

Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii:

Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau

dozare volumetrica: la inceputul fiecarei zile de lucru;- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate

naturale: zilnic.Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;

- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;

- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.

Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:- pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe

sectorul respectiv;- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare:

cel putin de doua ori pe zi;- modul de executie a rosturilor: zilnic;- tehnologia de compacatare (atelier de compactare,

numar de treceri): zilnic

ProblemeProbleme

Caterpillar Confidential: Yellow

Paving Products

INTREBARI?