c 6 Utilaje Folosite Pentru Descojirea+Zdrobire Fr Si Leg

8/2/2019 c 6 Utilaje Folosite Pentru Descojirea+Zdrobire Fr Si Leg

http://slidepdf.com/reader/full/c-6-utilaje-folosite-pentru-descojireazdrobire-fr-si-leg 1/9

UTILAJE FOLOSITE PENTRU DESCOJIREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR.

La descojirea materiilor prime horticole apar probleme asemănătoare cu cele de la cereale şioleaginoase. Uneori descojirea este mai simplă, necesitând doar eliminarea pieliţelor. Alteori, ea trebuieefectuată concomitent cu calibrarea, scoaterea casei seminţelor şi alte operaţii de condiţionare.

Pentru descojirea materiilor prime horticole se aplica procedee mecanice prin abraziune, procedeetermice, chimice.

Abraziunea reprezintă o curăţire mecanică prin frecarea materiei prime pe suprafeţe din material dur detip abraziv. În alte cazuri, se efectuează curăţirea mecanică prin răzuire pe principiu! strunjirii, cum este cazul

la maşinile de curăţit fructe tari şi semitari (pere, mere).Curăţirea prin abraziune prezintă dezavantajul unei productivităţi reduse şi a generării de cantităţi maride deşeuri, când produsele nu au forme regulate. Astfel, în cazul cartofilor pot apare pierderi până la 30%. Lacele de mai sus, în majoritatea cazurilor, se adaugă si discontinuitatea proceselor.

Prima instalaţie de descojire continuă a rădăcinoaselor de mare capacitate s-a bazat pe acţiunea unor valţuri având suprafeţele întărite cu carborund. Rădăcinoasele, ajungând

I între două valţuri cu o anumită înclinaţie, suntexpuse acţiunii abrazive, prin rotirea acestora cu turaţiidiferite şi sens spre interior.

În vederea realizării unor produse decalitate superioară, cu un grad de finisare înaintat şi

cu o bună prezentare a produsului, s-auelaborate diferite procedee de curăţire,concretizate într-o mare diversitate de tipuriconstructive de tilaje: curăţire mecanică, cu abur supraîncălzit, cu gaze de ardere, cu radiaţii infraroşii,

prin tratare la temperature reduse (- 20 oC), metodecrioenzimatice şi curăţirea chimică.

Fig. 4.98 - Maşina discontinuă de curăţat prin abraziune: 1- camera cilindrică fixă 2 - electromotor 3 -disc. 4-

colector coji: 5 - raclete; 6 - racord evacuare; 7-uşă de vizitare.4.6.1. Maşini şi instalaţii pentru descojirea mecanică

4.6.1.1. Maşini de descojit prin abraziune

Maşina discontinuuă de curăţat cartofi şi rădăcinoase funcţionează pe baza acţiunii reciproce dintre undisc rotativ acoperit cu masă abrazivă şi produsul prelucrat. Maşina se prezintă ca o cameră cilindrică, fixă, dinfontă (1), (fig. 4.98) care la partea interioară prezintă ridicaturi şi adânciruri succesive, care opun rezistenţă întimpul deplasării produsului şi a discului (3).

Suprafaţa discului este acoperită cu masă abrazivă obţinută din 60% cremene,20 % magnezită şi 20 %acid clorhidric. Mărimea particulelor de cremene variază de la 2...5 mm. Discul C3), fixat pe axul maşinii,

primeşte mişcarea de rotaţie de la electromotorul (2). cu o putere de 1 kW, prin intermediul unei perechi de roţidinţate cilindrice. Suprafaţa activă a discului are o formă ondulată, ceea ce intensifică acţiunea masei abraziveasupra produsului prelucrat. Produsul introdus în maşină prin pâlnia de alimentare la partea superioară, ajunge

pe discul rotativ, unde datorita forţei centrifuge, este aruncat spre pereţii camerei de curăţire.La partea inferioară a discului sunt fixaţi racleţii (5), cu rol de eliminare a deşeurilor din maşină, prin

racordul (6). Pentru spălarea produsului, în camera de curăţire se introduce un curent de apă sub presiuneDurata medie de prelucrare a rădăcinoaselor poate fi considerată 60-90 s. Durata operaţiei de încărcare depindede organizarea procesului de producţie şi în medie este de 30 s, iar durata de descărcare, 15 s. Durata totală aunui ciclu de prelucrare a produsului este de 2 min. Productivitatea maşinii este:

P = ,)(4 321

2

ρϕ τ τ τ

π

++

H D(kg/s) (4.59)

în care: 1τ - reprezintă durata operaţiei de încărcare, în s:τ 2 - durata de prelucrare, în s;τ 3 - durata operaţiei de descărcate, în s;D - diametrul interior al camerei. în m;H - înălţimea utilă a camerei, în m;



ρ - densitatea produsului, în kg/m3; ( rădăcinoase= 750 kg/m3);ϕ - coeficient de umplere a volumului util al camerei, ϕ = 0,6...0.65

4.6.1.2. Maşina de descojit cartofi şi rădăcinoase cu funcţionare continuă.Procesul curăţirii este realizat de acţiunea mecanică a rolelor abrazive (6), (fig. 4.99) dispuse pe

vergelele din oţel (7), care au o mişcare de rotaţie în sensul evacuării produsului din maşină.

Fia. 4.99 - Maşina de curăţat cartofi şi rădăcinoase cu valţuri abrazive: 1 - camera de curăţire: 2 - pereţidespărţitori; 3 - zona de alimentare; 4 - zona deevacuare. 5 - cameră de lucru; 6 - role abrazive; 7 - vergele din oţel; 8 - duze.



In acest fel, rolele abrazive realizează două operaţii: de deplasare a produsului din zona de alimentare (3)către zona de evacuare (4), concomitent cu operaţia de îndepărtare a cojii produsului transportat. Camera delucru a maşinii este împărţită în patru secţiuni prin pereţii despărţitori (2). În fiecare secţiune se găsesc câtecinci role abrazive, dispuse astfel încât să formeze o suprafaţă ondulată. Valţurile execută o mişcare de rotaţiecu o turaţie de 600 rot./min. Productivitatea maşinii este de 600 kg/h. La partea inferioară a camerei de lucru (5)este prevăzută o gaură de evacuare prin care se elimină pieliţele şi apele de spălare, distribuite în fiecaresecţiune prin duzele (8).

Durata de menţinere a materiei prime în maşină poate fi reglată prin modificareasecţiunilor de trecere prin intermediul unor clapete.

Formula generală de calcul a productivităţii unei maşini de curăţat cu valţuri este dată de relaţia :

P = 3600k60

dnπ γ Bhϕ , (kg/h) (4.603

în care:d - reprezintă diametrul mediu al rolelor abrazive, în m;n - turaţia valţurilor, în rot/min;

B - lungimea părţii active a rolelor, m;h - reprezintă grosimea stratului de produs, în m;ϕ - coeficient de încărcare al maşini;k - coeficient care ţine seama de reducerea vitezei produsului, comparativ cu viteza de rotaţie a

rolelor abrazive; k = 0,4...0.5.Puterea electromotorului se determină cu relaţia :

N =η

π

60102 ⋅

nd Gf m , (kW) (4.61)

în care:G - reprezintă greutatea produsului, în daN;f- coeficient de frecare ai produsului cu suprafaţă abrazivă, f = 1,1... 1,3;dm - diametrul mediu al rolelor, în mm;n - turaţia rolelor, în rot/min;η - randamentul transmisiei.

4.6.13. Maşina de descojit (curăţat) ceapa.Este formată dintr-un corp cilindric de oţel (1) ( fig. 4.100), al cărui fund este format dintr-un discrotativ, acoperit cu o masă abrazivă. Produsul este încărcat în buncărul (2), din care, prin dozatorul (3), estetrimis periodic în cilindrul de curăţire, în şarje de câte 5 kg. Deasupra discului, pe perimetrul corpului, estedispus racordul de aer (4), prin care aerul comprimat de la un compresor, este trimis cu viteză mare, ceea ce

permite realizarea unei bune separări a cojii pe suprafaţa abrazivă şi antrenarea ei. prin conducta (5), în ciclonul(6).

De aici cojile intră în colectorul (7), dispus sub ciclon. Aerul comprimat, obţinut de la compresorul (8)este dirijat în corpul de curăţire prin intermediul unui ventil. În momentul descărcării cepei, ventilul opreşteautomat introducerea aerului. In acest scop, uşa de descărcare (9) este blocată cu pârghiile (10), cu cama (11) şirola (12), care sunt în legătură cu ventilul. Un ciclu de prelucrare este de 30 min. din care 10 min. pentru

încărcare şi descărcare. Instalaţia este antrenată de un electromotor (13), printr-o transmisie cu cureatrapezoidală şi reductor melcat, montate toate pe batiul (14). Pentru a se obţine rezultate bune este necesar caînainte de operaţia de curăţire să se taie în prealabil capetele bulbilor la o maşină specială. Randamentuloperaţiei de curăţire este de 77...85%.



Fig. 4.100 - Maşina de curăţat ceapa: 1 - corp cilindric, 2 - buncăr; 3 - dozator; 4 - racord aer, 5 - conductă:

6 - ciclon; 1 - colector; 8 - compresor, 9 - uşă de descărcare; 10 – pârghie; 11 - camă; 12 - rolă; 13 -

electromotor; 14 - batiu.

4.6.1.4. Instalaţii de descojire tip strung.Aceste dispozitive folosesc cuţite cu profil special care, în funcţie de tipul constructiv al maşinii, se rotesc în jurul fructului sau sunt

fixe. Fructele se fixează între două tije care îi imprimă o mişcare de rotaţie în jurul axului longitudinal. In paralel, un sistem de pârghii produceapăsarea cuţitului pe fruct şi deplasarea la partea exterioară asigurând tăierea şi îndepărtarea cojii împreună cu stratul de pulpă limitrof.Simultan cuţitele de formă circulară pătrund în fruct asigurând tăierea unei zone cilindrice care cuprinde casa seminală, codiţaşi inserţia de la bază. După retragerea cuţitelor cilindrice, casa seminală este îndepărtată. Tipurile recente demaşini realizează suplimentar şi tăierea în felii sau bucăţi cu ajutorul unor cuţite cu profil special, cu mai multe

posturi de lucru şi funcţionează pe principiul caruselului (fig. 4.101).În general, instalaţiile de curăţire cu cuţite sunt puţin folosite în prezent, din următoarele considerente

:-necesită fructe perfect netede, fără denivelări pe circumferinţă;-nu prelucrează eficient decât fructe de formă simetrică faţă de axul longitudinal;-impun un consum ridicat de manoperă pentru operaţiunea de rectificare finală;

-necesită operaţia de sortare şi calibrare prealabilă a fructelor cât şi un număr de maşini a căror organe să fie reglate diferenţiat în funcţie de forma şi dimensiunea fructelor;- chiar şi în cazul prelucrării unor materii prime perfecte ca formă, deplasarea cuţitelor determină

apariţia pe suprafaţa fructelor a numeroase denivelări care dăunează aspectului.

Fig. 4.101 - Instalaţia de descojire tip strung: 1- dispozitiv de alimentare, 2 - dispozitiv de prindere şi

ghidare; 3 - dispozitive de reglare a presiunii în funcţie de textura fructelor: 4 - cuţite; 5 - dispozitiv

de centrare; 6 - cuţit rotativ: 7 - postament, 8 - evacuare, 9 - dispozitiv de tăiere în rondele.

4.6.2. Instalaţii de descojire prin tratare termică.



Aceasta este o operaţie pentru eliberarea pieliţelor sau cojilor de pe suprafaţa fructelor, legumelor,rădăcinoaselor etc, prin încălzire şi răcire rapidă. În urma tratamentului se produce eliminarea aeruluiintercelular, coagularea proteinelor, transformarea protopectinei în pectină, cu consecinţa dezlipirii uşoare aînvelişului. Separarea cojii, de obicei, se realizează într-un alt utilaj, în special cu ajutorul maşinilor de spălatmaterii prime.

Descojirea termică se realizează cu abur la o presiune de minimum 3 bar, admis într-un recipient închisîn care se găseşte produsul de descojit, urmat de o detentă rapidă, prin reducerea presiunii la presiuneaatmosferică. Durata de descojire este de 30...90 secunde. Descojirea are loc în instalaţii discontinui sau continui.

4.6.2.1. Instalaţie discontinuă de descojire termică.

Această instalaţie are partea activă formată dintr-un vas din oţel inoxidabil compartimentat, cu grosimeade 10 mm, având capacitatea utilă de 140 1. Recipientul este prevăzut la partea superioară cu o flanşă, având laexterior o pâlnie de alimentare, iar în interior o garnitură de etanşare din teflon. Închiderea ermetică serealizează cu un cilindru cu piston care acţionează o piesă conică. Sistemul este astfel construit.încât, atât laîncărcare cât şi la descărcare, să asigure o deschidere liberă de 250 mm (fig. 4.102).

Fig. 4.102 - Instalaţie discontinuă de descojire: 1 - elevator, 2 - buncăr superior; 3 - cameră de vapori;

4-uşa camerei de aburire; 5 - buncăr inferior; 6 - cilindru rotativ pentru îndepărtarea cojilor.

Produsul ce urmează a fi descojit este descărcat în buncărul de alimentare al elevatorului cu un melccare ridică materialui şi alimentează instalaţia. Durata de rotire a melcului este reglată de la panoul de comandă,în funcţie de cantitatea de produs ce se introduce într-o şarjă.

După încărcarea recipientului cu o anumită cantitate de legume se închide automat ventilul de etanşare şise deschide ventilul de admisie a vaporilor, care asigură realizarea unei presiuni de 0,7 MPa. Durata procesuluide curătire se stabileşte prin tatonări, între 30...90 s. După trecerea timpului prestabilit, un ventil magneticcomandă închiderea ventilului de admisie a vaporilor, după care se deschide automat ventilul de evacuare.

Aburul necondensat este dirijat într-un recipient, unde este condensat sub jeturi puternice de apă.Produsul este descărcat într-o maşină de curăţat rădăcinoase, unde se elimină resturile de coajă. Durata unuiciclu este de 3.. .5 min.

4.6.2.2. Instalaţie continuă de descojire cu tambur.

Instalaţia se compune dintr-un elevator de alimentare cu racleţi, un dispozitiv de tratare termică cuviteză de acţionare variabilă şi o maşină de spălat cu tambur rotativ.

Produsul este ridicat cu ajutorul elevatorului înclinat până la punctul de alimentare. Prin intermediulunui tamburrotativ, este transportat la dispozitivul de tratare termică şi expus acţiunii aburului, după care esteevacuat la partea inferioară de unde, cu ajutorul unui jgheab înclinat, ajunge la maşina de spălat cu tambur rotativ.

Dispozitivul de tratare termică este format dintr-o carcasă din fontă, în interiorul căreia se roteşte untambur din fontă cu şapte locaşuri, fiecare fiind etanşat separat. Pentru o corectă alimentare cu abur,dispozitivul de descojire este prevăzut cu o supapă automată, înainte de evacuarea produsului, vaporii rezidualişi apa de condens se elimină printr-o conductă de depresurizare ( fig. 4.103).



Fig . 4.103 - Instalaţie continuă de descojire cu tambur: 1- elevator de alimentare: 2 - dispozitiv de tratare

termică, 3 - sistem de antrenare; 4 - panou de comandă şi acţionare.Viteza ds rotaţie a tamburului se poate regla în timpul funcţionării; durata de expunere poate să varieze

intre 22 şi 73 s. Instalaţia poate prelucra materii prime cu diametru! maxim de 150 mm şi 200 mm lungime, de preferinţă piersici, tomate, ardei.

Capacitatea de prelucrare a instalaţiei este limitată de capacitatea elevatorului care. prin încărcarea pânăla refuz, asigură pe fiecare cupă 4,2 kg material. Prin modificarea parametrilor de lucru (durata de expunere laabur şi presiune, temperatura aburului), instalaţia poate fi utilizată la curăţirea unei game variate de materii

prime.4.6.2.3. Instalaţia continuă de descojire cu transportor melcat.

Această instalaţie realizează antrenarea produsului printr-un cilindru de tratare termică cu un transportor cu melc, etanşeitatea fiind asigurată de două valve rotative, una pentru alimentare şi una pentru evacuare.Instalaţia este prevăzută cu un dispozitiv tubular pentru condensarea vaporilor şi dispozitiv automat deevacuare a condensului.

Instalaţia se caracterizează printr-o mare mobilitate, putându-se modifica următorii parametrii: timpul,temperatura şi presiunea vaporilor, realizând prelucrarea pentru o gamă mare de fructe şi legume.

În cazul liniilor de descojire folosite în mod frecvent (fig. 4.104), produsele sunt spălate de pământ şi deimpurităţi în unul sau mai multe agregate, în funcţie de natura materiei prime, după care sunt deversate în

pâlnia elevatorului de alimentare şi sunt preluate şi ridicate la instalaţia de descojire. Aici produsul este

deversat de valva rotativă de alimentare, în mod continuu, în transportorul melc care antrenează produsul,asigurând în acelaşi timp contactul direct dintre abur şi produs Durata tratamentului este de 40...50 secunde la o presiune de 0,1 MPa.

4.6.2.4. Descojirea prin termoexpansiune sub vid.Tehnologia şi instalaţia au fost elaborate pentru depilarea roşiilor. În acest scop, tomatele se supun

încălzirii întro baie de apă cu temperatura de 96 oC, timp de 20...40 secunde şi expunerii în continuare, într-ocameră sub vid, de 600..700 mm coloană de mercur. În felul acesta, se realizează distrugerea forţei de adeziunedintre coajă şi stratul adiacent, ruperea acesteia şi descojirea de pe suprafaţa tomatei, precum şi scoatereareziduurilor de pieliţă de pe suprafaţa fructului.

Fig. 4.104. Schema, tehnologică a instalaţiei de descojire cu transportor melcat: 1 - rampă cu duze pentru

spălat; 2 - elevator de alimentare; 3 -ecluză de alimentare; 4 - carcasa transportorului melcat; 5 - arbore melcat; 6 -motor electric; 7 - variator de turaţie; 8 - ecluză de evacuare; 9 - jgheab pentru evacuare produs tratat termic; 10 -

maşină de spălat cu tambur; 11 - duză pentru injecţie abur.



Distrugerea forţei de adeziune între coajă şi stratul adiacent se efectuează prin opărire, sub acţiuneaconcomitentă a unor procese termice şi chimice. Acţiunea termică provoacă încălzirea rapidă a stratuluisuperior de pe pieliţă, provocând hidroliza protopectinei în pectină.

Faza a doua constă în descojirea propriu-zisă, pe baza diferenţei de presiune dintre baia de apă şi stratuladiacent încălzit şi presiunea din camera de vid. Datorită vidului, se supraîncălzeşte stratul adiacent,temperatura de saturaţie a vaporilor de apă fiind de 40...60 oC. Presiunea vaporilor de apă depăşeşte rezistenţa

pieliţei, având loc o separare explozivă a acesteia, operaţiunea efectuându-se în şocuri.Ultima fază de eliminare a reziduurilor de pieliţă are loc pe cale mecanică.Instalaţia de descojire sub vid constă din cadă, rotor cu tobă, cameră de vid, serpentină de încălzire,

precum şi jgheab pentru eliminarea tomatelor cojite.Toba se umple cu ajutorul jgheabului de alimentare, ajungând apoi între doi cilindri perforaţi, careînchid cele două deschizături şi împiedică ieşirea materiei prime. În continuare, ea trece prin apa încălzită latemperatura de 96 °C prin serpentină. Prin rotirea ce urmează, toba ajunge sub camera dc vid, asigurându-seînchiderea ermetică. Prin deschiderea ventiiului de vid, are loc descojirea. În final, după o rotaţie completă şidupă închiderea ventiiului de vid, se restabileşte presiunea atmosferică şi începe un nou ciclu.

4.6.3. Instalaţii de descojire prin tratare chimică.Descojirea chimică constă în dezintegrarea pieliţei produsului sub acţiunea acizilor şi a alcalilor, la

temperaturi ridicate. În felul acesta, se slăbeşte pieliţa, iar uneori se desprinde complet, astfel încât, printr-orăcire bruscă sau sub acţiunea unui tratament mecanic, ea poate fi uşor eliminată. În final, este necesară o

neutralizare sau o spălare cu apă. Prin descojire chimică se poate elimina direct pieliţa de cartofi, gutui, ţelină, pere sau numai stratul parenchimos al celulelor de sub pieliţă, precum la tomate, piersici.

În mod curent se aplică descojirea cu alcalii, folosindu-se concentraţii ale leşiilor de 10...25% şitemperaturi de până la 60 oC. Durata de tratament depinde de natura materiei prime, variind între 4 şi 10 min.

Prin descojirea cu alcalii tendinţa de brunare după efectuarea acestui proces este mai mică decât însituaţia utilizării altor tehnici, mai ales că se aplică, în mod uzual, adaosuri de umectare şi de agenţi deneutralizare, în special sub formă de acid sulfuros. Astfel, vitamina C nu este distrusă ci, dimpotrivă, protejatăfenomenelor de oxidare. De asemenea, nu au loc distrugeri ale ţesutului cum este cazul la descojirea prinabraziune. După unele cercetări, se obţin rezultatele cele mai bune la descojirea cu leşii în următoarele condiţii:- concentraţia leşiei să nu fie peste 25%;- temperatura de descojire să fie sub cea de gelifiere a amidonului, respectiv puţin sub 70oC;- durata de contact, în cazul folosirii de soluţie de hidroxid de sodiu, să nu depăşească 10 minute;- cartofii să fie preîncălziţi la 60...65 oC, înainte de introducerea în leşie;- utilizarea a două băi cu concentraţii diferite de leşie, mărindu-se astfel eficienţa de curăţire;- adaosuri de cantităţi miei de umectanţi în leşie; se recomandă, în acest scop preparatul “Pelor” careconţine 35% ortofosfat de amoniu, 1,12% sulfat de sodiu, 0.28% dodecilbenzosulfonat de sodiu şi 63,6% apă;- neutralizarea după descojire cu soluţie slabă de dioxid de sulf; astfel, conţinutul rezidual de SO2 dincartofi, în funcţie de grosimea cojii, va fi de 0,3S,..0,79%.

După cercetările sistematice cu privire la tehnologia optimă de descojirea a cartofilor ale lui M. Zobel, pierderile de vitamina C, exprimate în % faţă de cartofii nedescojiţi, au fost de 10,5% în cazul curăţirii cucarborund, 6,5% la tehnologia cu leşie şi abur şi 3% la descojirea numai cu abur.

Acelaşi autor descrie tehnologia Wurpeel, conform căreia cartofii sunt trataţi cu leşie timp de 2...3minute, iar după scurgerea acesteia în trecere peste o sită rotativă, rădăcinile sunt expuse acţiunii radiaţiilor infraroşii generate de o instalaţie încălzită cu gaze.

In final, are loc trecerea peste o serie de role din cauciuc sub acţiunea unui jet de apă. Astfel, se previne pe de o parte impurificarea apelor reziduale cu leşie în cantitate mare, iar pe de altă parte pierderile de coajăsunt mai mici decât în cazul unor tehnici de descojire.

Sub aspectul productivităţii muncii, instalaţiile uzuale de descojire pe principiul abraziunii pot realiza- până la 450 kg/h, cele prin aburire 1200 kg/h, iar maşinile rotative prin imersie în leşie, până la 2000 kg/h.

4.6.3.1. Instalaţie rotativă pentru descojirea chimică.Este formată dintr-un bazin pentru tratare cu hidroxid de sodiu de anumită concentraţie, un aparat

centrifugal pentru îndepărtarea pieliţei şi o baie de neutralizareBazinul de tratare cu soluţie alcalină este prevăzut cu o tobă rotativă cu alveole, cu rol de transportor ai produselor imersate (fig. 4.105).

cu



Fig. 4.105 - Instalaţie rotativă pentru descojire chimică;: 1 - jgheab de alimentare; 2 - schimbător de căldură; 3 - bazin pentru soluţie; 4 - racord pentru injecţie abur; 5 - jgheab pentru evacuare produs; 6 - carcasa superioară a maşinii; 7 -

tambur compartimentat; 8 -perete inferior perforat; 9 - gură pentru curăţire; 10 - racord pentru admisie soluţie; 11 -duze pentru spălare produs; 12 - depelator; 13 -transportor melcat; 14 - colector ape uzate; 15 - racord pentru

evacuarea

Bazinul este confecţionat dintr-o ramă de oţel cornier. Pe suprafaţa laterală a bazinului se află fereastrade curăţire, conducta de preaplin, sticla de nivel, aparatura pentru controlul temperaturii şi concentraţiei soluţieialcaline. Bazinul este prevăzut în interior cu o serpentină de încălzire a soluţiei şi un barbotor de abur. Tobadozatoare este formată din zece alveole confecţionate din tablă perforată, fixată pe arborele tobei. Antrenareatobei în mişcare de rotaţie se realizează de la un electromotor, prin intermediu! unui reductor şi ai unor roţi delanţ.

4.6.3.2. Depelatorul centrifugal.

Realizează îndepărtarea cojilor care rămân pe produs, după trecerea lor prin soluţiade hidroxid de sodiu, în depelator se asigură spălarea cu apă potabilă a produselor curăţatechimic. Constructiv, este un vas cilindric confecţionat din tablă de oţel inoxidabil. Pe

peretele interior sunt fixate patru lame care ajută la depelare, iar central, este prevăzut cu o placărotativă pentru agitarea produselor ( fig. 4.106).

Baia de neutralizare este cilindrică, montată înclinat şi are în interior un melc transportor. In baia deneutralizare se află o soluţie de acid citric, cu o concentraţie de 1,.3%, care are drept scop neutralizareaurmelor de soluţie alcalină. Baia şi melcul transportor sunt confecţionate din oţel inoxidabil. Viteza de

rotaţie a melcului transportor asigură deplasarea în baie timp de 10 s.4.6.3.3. Instalaţie de descojire chimică tip tunel.Este folosită în special pentru curăţirea piersicilor tăiate în jumătăţi în linia tehnologică de obţinere a

compotului din piersici, dar poate fi folosită şi pentru alte produse (fig. 4.107). Elementul constructiv principaleste o bandă de transport de 900 mm lăţime, echilibrată, care se deplasează cu o viteză de 6,45...7,65 m/min.,realizând un debit orar de 2,7...3,2 t/h, la o alimentare cu 8,1 kg.piersici/m2.

Instalaţia are următoarele părţi principale: banda transportoare (1), două bazine exterioare, unul pentrusoluţia de sodă (3) şi unul pentru apă (4), rezervor şi sistemulde antrenare a benzii transportoare. Banda detransport deplasează fructele în jumătăţi şi cu coneavitatea sâmburelui îndreptată în jos prin cele cinci zone delucru ale maşinii: zona de preîncăizire, zona de aplicare a soluţiei de sodă, zona de menţinere, zona deîndepărtare a pieliţei, zona de clătire. Alimentarea benzii cu jumătăţile de fructe îndreptate cu concavitateasâmburelui în jos este realizată fie cu ajutorul unui dispozitiv de întoarcere a miezului, fie manual. In zona deîncălzire A, schimbul termic se realizează prin injectarea cu abur saturat prin conducte (15) şi are drept scopîncălzirea stratului superficial de produs, încât soluţia de sodă, care formează un film pe suprafaţa fructelor, sănu se răcească imediat după aplicare.

Fig. 4.106 - Depelatorcentrifugal: 1- corp

aparat: 2 -electromotor.

http://sistemul.de/

http://sistemul.de/



Fig. 4.107 - Instalaţia de descojire chimică tip tunel: 1- bandă de transport ; 2 - bazin soluţie alcalină, 3. 10 -

tambur curaţitor; 4 - bazin apă; 5 -pompă, 6 - serpentină; 7 - rezervor soluţie alcalină concentrată; 8 - electromotor; 9,11, 12, 13 – tamburi bandă. 14, 15 - conductă abur, 16 - conductă soluţie alcalină: 17 - duşuri; 18 - serpentină; 19 -

barbotor; 20, 21- duşuri: 22, 23 - ventil; 24 - oală condens: 25 - pompă; 26 - conductă abur; 27 - tambur acţionare; 28,29 - roţi curea.

În zona B, soluţia de sodă la temperatura de 88...90 °C este pulverizată printr-un număr de şapte ţevitransversale (17), pe care sunt montate duze. Concentraţia soluţiei de sodă este în funcţie de gradul de coacere,de calitatea fructelor, de grosimea pieliţei şi se stabileşte experimental Concentraţia recomandată pentru piersicieste de 4%. S-a stabilit experimental că, cu cât soluţia este mai concentrată, cu atât pierderile de pulpă sunt maimici. Soluţia de sodă necesară în zona B este preluată de pompa (5) din bazinul (2), unde este încălzită latemperatura corespunzătoare prin intermediu! suprafeţei de schimb de căldură (6). Agentul termic utilizat esteaburul saturat. Bazinul este prevăzut cu un tambur curăţitor care reţine eventualele impurităţi antrenate desoluţia de sodă recirculată.

Zona de menţinere a soluţiei de sodă este asemănătoare constructiv cu zona de încălzire A, dar prezintă, pe lângă conducta de injectare directă a aburului (19) şi suprafaţa de schimb de căldură (18). In zona A serealizează o temperatură de 86...93 °C, prin injectare directă de abur, după care, prin intermediul suprafeţei deschimb de căldură, se menţine regimul termic atins. în acest fel, soluţia de sodă acţionează asupra pieliţei odurată bine determinată. Îndepărtarea pieliţei se realizează în zona D sub acţiunea jetului de apă, pulverizată deduzele speciale cu care este prevăzută conducta (20). Operaţia trebuie să se facă cu pierderi minime de pulpă,de aceea este foarte important să se lucreze cu jeturi de apă de presiune constantă.

Documents

c 6 Utilaje Folosite Pentru Descojirea+Zdrobire Fr Si Leg