c 56-85 Verificarea Calitatii Si Receptia Lucrarilor

8/15/2019 c 56-85 Verificarea Calitatii Si Receptia Lucrarilor

1/183

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR DECONSTRUCII I INSTALAII AFERENTE

Indicativ C 56-85

Înlocuiete C 56-75

Cuprins

* CAIETUL I * CAIETUL II - Terasamente * CAIETUL III - Consolidâri i îmbintiri funciare ale terenurilor * CAIETUL IV - Fundaii * CAIETUL V - Beton simplu, beton armati beton precomprimat * CAIETUL VI - Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigaii portuare, metrou * CAIETUL VII - Cintre, sprijiniri i cofraje * CAIETUL VIII - Zidrii i placaje * CAIETUL IX - Tenuieli * CAIETUL X - Placaje

* CAIETUL XI - Zugrveli, vopsitorii, tapete * CAIETUL XII - Pardoseli * CAIETUL XIII - Scri, balcoane i parapete * CAIETUL XIV - Izolaii * CAIETUL XV - Tâmplrie i dulgherie * CAIETUL XVI - Geamuri * CAIETUL XVII - Învelitori i tinichegerii * CAIIETUL XVIII - Sobe, couri i ventilaii naturale * CAIETUL XIX - Construcii dia oel * CAIETUL XX - Protecie contra agenilor agresivi * CAIETULXXI - Imbrcâmini rutiere * CAIETUL XXII - Ci ferate suprastructur

Caietul I. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principalele condiii de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc lucrrile deconstrucii i instalaii aferente acestora, precum i verificrile ce trebuie efectuate pentru a se constata dac aceste condiii au fost îndeplinite.

1.2. Pentru categoriile de lucrri ascunse necuprinse în acest normativ, se vor aplica aceleai prevederi generale, împreun cu condiiile de calitate din prescripiile tehnice specifice categoriilor respective.

1.3. Respectarea condiiilor tehnice de calitate ce trebuie urmrit în primul rând de efii formaiilor de lucru i depersonalul tehnic anume însrcinat cu conducerea lucrrilor, în cadrul activitii sale de îndrumare i supraveghere.

Separat de acestea, se efectueaz verificri :

a) pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce compun obiectele de investiii, înainte ca ele sdevin ascunse prin acoperire cu (sau înglobate în) alte categorii de lucrri sau elemente de construcii;

b) la terminarea unei faze de lucru ;

c) Ia recepia preliminar a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investiii.

Verificrile de la poz. a i b se efectueaz conform „Instruciunilor pentru verificarea calitii i recepionarealucrrilor ascunse la construcii i instalaii aferente", din anexa 1.1 a prezentelor prevederi generale, iar cele de lapoziia c, conform reglementarilor în vigoare privind recepia obiectivelor de investiii.

1.4. Prezenta prescripie se aplic integral la lucrrile de construcii i instalaii pentru cldiri (locuine, social-culturale, industriale i agrozootehnice) i la obiectele de deservire ale acestora (reele edilitare, uniti etc.) Pentrualte tipuri de lucrri pe lâng prezenta prescripie se va ine seama i de prescripiile tehnice specifice sau — în


2/183

lipsa acestora — de condiii tehnice speciale, predate odat cu proiectul.

1.5. Toate condiiile tehnice de calitate cuprinse în prezenta prescripie sunt extrase din prescripiile tehnice deproiectare, execuie i recepie, în vigoare la data aprobrii sale. pentru lucrri de construcii i instalaii aferente, ia cror aplicare este obligatorie. Listele complete ale acestor prescripii sunt cuprinse în indicatoarele destandarde, publicate anual de I.R.S. i în listele normativelor tehnice în vigoare (publicate anual în BuletinulConstruciilor). Principalele prescripii tehnice, aplicabile la verificrile din prezenta prescripie, sunt menionate lafiecare capitol în parte.

[top]

2. DISPOZIII COMUNE

2.1. Verificarea calitii lucrrilor Se face în scopul confirmrii corespondenei acestora cu proiectul, cu prescripiiletehnice specifice i cu prezentul normativ, în limitele indicatorilor de calitate i a abaterilor admisibile, prevzute deacestea.

Dispoziiile de antiere, date de beneficiar i proiectant — cu respectarea normelor legale în vigoare — au aceeaiputere ca i proiectul de execuie, din punct de vedere al verificrilor de efectuat.

2.2. Frecvenele verificrilor sunt menionate în prescripiile tehnice specifice i în prezentul normativ. In cazurispeciale, proiectantul poate prevedea — în mod justificat — mrirea acestor frecvene.

2.3. În toate cazurile în oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau încercare efectuat pe parcurs,referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor, depete în sens defavorabilabaterile admisibile, prevzute în proiecte sau în prescripiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu vaputea fi luata decât pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

2.4. Este cu desvârire interzis a se proceda la executarea de lucrri, care s înglobeze sau s ascund defecteale structurilor de rezisten

sau care s

împiedice accesul

i repararea corect

sau consolidarea acestora.

2.5. In cazul în care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la recepiile preliminare), în scopulobinerii de date asupra corectitudinii verificrilor i înregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :

- dac un singur rezultat este necorespunztor, se mai efectueaz înc o serie alctuit dintr-un numr egal desondaje ;

- dac un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute înprescripiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refcute, cu aceleai metode sau cu alte metode care s dearezultate echivalente.

2.6. La cererea preedintelui comisiei de recepie preliminar a obiectului, întreprinderea executant va întocmi oprezentare sintetic a tuturor verificrilor i încercrilor efectuate pe parcursul lucrrilor i pe faze de lucrri;aceast prezentare trebuie s cuprind pe scurt:

- date asupra frecvenei verificrilor i probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, în comparaie cuprevederile prescripiilor tehnice ;

- interpretarea statistic a rezultatelor încercrilor efectuate (pentru fiecare tronson i — dup caz — pe ansamblu), în comparaie cu valorile normate (sau de control) i cu abaterile admisibile, cuprinse în prescripiile tehnice ;

- lista încercrilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control prescrise au dat rezultatenesatisfctoare, precum i msurile aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au confirmat;

- lista i descrierea sumar a remedierilor efectuate cu artarea succint a cauzelor care le-au fcut necesare.

Aceast prezentare împreun cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale pentru verificarea


3/183

calitii lucrrilor ce devin ascunse, trebuie s furnizeze comisiei de recepie — împreun cu sondajele sale proprii-— dovada indubitabil c lucrrile executate se înscriu în condiiile de calitate prevzute în proiecte i prescripiitehnice specifice, în limitele abaterilor admisibile.

2.7. Pentru recepia preliminar sau final a obiectelor de construcii, cu instalaii aferente, proiectantul va prezentala cererea comisiei de recepie nota prevzut de reglementrile în vigoare, cuprinzînd precizri asupra aplicriiproiectului, observaiile sale asupra calitii lucrrilor, punctul su de vedere asupra condiiilor în care recepiapoate fi admis

, confirmarea îndeplinirii obliga

iilor de predare a indica

iilor asupra normalei ei folosiri

i exploat

ri,

2.8. Comisia de recepie este obligat a cerceta existena documentelor încheiate pe parcursul executrii lucrrilori care privesc verificrile de calitate i rezultatele încercrilor efectuate anterior, precum i documentele privindcazurile prevzute la pct. 2.3. de mai sus.

n toate cazurile privind elementele structurale de construcii sau instalaii, în care aceste documente lipsesc sauconsemneaz verificri efectuate cu o frecven mai mic decât aceea prevzut în proiecte i prescripiile tehnicesau în care rezultatele nu corespund condiiilor de calitate prescrise, comisiile de recepie preliminar, nu potadmite recepia decât dac prin încercri i cercetri suplimentare directe i expertize tehnice — se dovedete c obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat i executat i c poate fi exploatat în condiii normale. Intoate celelalte cazuri, comisia de recepie preliminar este obligat a proceda conform reglementrilor privindefectuarea recepiilor.

2.9. La controlul i recepia lucrrilor se va urmri respectarea etalonului. Etalonul în principiu va fi primul elementprefabricat confecionat (element de fundaie, carcas), primul apartament etc. ; etalon acceptat de CTC, iar înunele cazuri de proiectant sau beneficiar.

[top]

3. PROCEDEE DE VERIFICARE

3.1. In funcie de momentul efecturii verificrilor — conform pct. 1.2. — acestea se refer la :

a) Determinarea — prin msurtori — a corespondenei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punctde vedere al poziiilor, dimensiunilor i modului de rezemare;

b) Existena documentelor de atestare a calitii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor i aparatelorutilizate ;

c) Efectuarea încercrilor i probelor impuse de proiecte i prescripiile tehnice i întocmirea documentelor curezultatele acestora precum i a proceselor verbale de lucrri ascunse;

d) Examinarea existenei i coninutului documentaiei i proceselor verbale menionate mai sus precum i asintezelor i concluziilor acestora ;

e) Verificarea direct prin sondaj i efectuarea de încercri suplimentare în vederea formrii convingerii organelorde control i comisiilor de recepie asupra corectitudinii i valabilitii documentelor încheiate anterior.

[top]

4. CONINUTUL CAIETELOR

4.1. Principalele condiii de calitate i verificrile de efectuat sunt cuprinse în urmtoarele caiete, pe categorii delucr

ri :

CAIETUL II : Terasamente.


4/183

III: Consolidri i îmbuntiri ale terenurilor.

IV: Fundaii.

V: Beton simplu, beton armat i beton precomprimat.

VI : Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigaii portuare, metrou.

VII : Cintre, sprijiniri i cofraje.

VIII : Zidrii i perei.

IX : Tencuieli.

X : Placaje.

XI : Zugrveli, vopsitorii, tapete.

XII: Pardoseli

XIII: Scri, balcoane i parapete

XIV: Izolaii

XV: Tâmplrie i dulgherie

XVI: Geamuri

XVII: Învelitori i tinichigerii

XVIII: Sobe, couri i ventilaii naturale

XIX : Construcii dia oel.

XX: Protecie contra agenilor agresivi.

XXI; Imbrcâmini rutiere.

XXII: Ci ferate suprastructur.

XXIII: Instalaii electrice.

XXIV: Instalaii de centralizri, electrodinamic i electromecanic, mecanizare i automatizare a triajelor, bloc delinie automat, bariere automate la treceri la nivel i telecomunicaii feroviare, telecomenzi.

XXV : Instalaii, echipamente i reele exterioare de telecomunicaii.

XXVI : Instalaii sanitare.

XXVII: Instalaii de înclzire.

XXVIII : Instalaii de ventilare, climatizare i înclzire cu aer cald.

XXIX : Instalaii de gaze.

XXX : Conducte magistrale de transport lichide.


5/183

NOTA : Caietele XXII ÷ XXX au fost abrogate fiind incluse in normativul C 56/2002.

[top]

CAIETUL II TERASAMENTE

1. Domeniul de utilizare

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic tuturor lucrrilor de terasamente (spturi i umpluturi de pmânt înconstrucii de cldiri, ci ferate, drumuri i hidrotehnice în mod difereniat, dup destinaia i tipul construciei dincare fac parte.

1.2. Pentru cazul unor lucrri speciale, prevederile prezentului capitol se vor completa prin condiii tehnice speciale,anexate proiectului.

2. Prevederi generale

2.1. Orice lucrare de terasamente va fi început dup efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului,trasrilor reperilor cotei zero, etc. consemnat într-un proces verbal încheiat de delegaii beneficiarului,proiectantului i executantului.

2.2. Înainte de începerea lucrrilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în ansamblu cât ipentru fiecare obiect în parte, determinându-se dac se încadreaz în abaterile prevzute în anexa I.I. n cazu lîncare aceste abateri sunt depite, încercrile nu pot fi începute decât cu acordul scris al proiectantului.

2.2. La verificrile pe faze de lucrri se vor efectua de ctre comisia respectiv, eventual în colaborare cuspecialitii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrri ascunse, cu o frecven de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificrile pe parcursul lucrrilor, iar recepia preliminar de minim 1/20din acestea sau alte tipuri de verificri pe care comisia le crede de cuvin. În cazul unor rezultate

necorespunztoare se va proceda conform caietului I, pct. 2.5.

2.4. Se va verifica de asemenea dac stratul de pmânt vegetal a fost recuperat dup decapare i a fost depozitatcorect în vederea unor noi utilizri.

2.5. În toate cazurile în care lucrrile sau unele categorii de lucrri se execut în mai multe etape (de ex.terasamente, etc, pentru ci de comunicaii, canale, etc), verificrile se vor efectua dup fiecare etap.

2.6. În cazul în care spturile au fost executate în condiii speciale (de ex., sub ap, cu sau fr epuismente,hidromecanizare, forare, etc), se va verifica în mod special dac nu s-au produs dislocri, afuieri etc, i se vaconsemna în procesul verbal de lucrri ascunse eventualele deficiene i msurile de îndreptare aplicate, conformindicaiilor scrise ale proiectantului

[top]

CAPITOLUL I. CONSTRUCII, LOCUINE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE IAGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE AFERENTE (REELE EDILITARE,

Cl DE ACCES etc.)

1.1. La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare în parte dimensiunile i cotelede nivel realizate i se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul depirii oricrei dintre abaterileadmisibile, este interzis începerea executrii corpului fundaiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturilenecesare aducerii spaiului respectiv în limitele admisibile.

1.2. În toate cazurile în care se constat c la cota de nivel stabilit pentru proiect natura terenului nu corespunde


6/183

cu aceea avut în vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit decât pe baza uneidispoziii scrise a proiectantului.

Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare static saudinamic. Aceste probe se vor face cel puin câte una la fiecare 200 m2 suprafa de sptur i minimum 3 pentrufiecare obiect.

1.3. Înainte de începerea executrii corpului fundaiilor se va încheia un proces verbal de lucrri ascunse, semnatde beneficiar, constructor i proiectant; în procesul verbal se vor înscrie i toate modificrile introduse fa deproiect.

1.4. Umpluturile (perne) de pmânt, nisip, balast, pietri sau piatr spart, care servesc drept consolidare aterenului de fundare i pe care se aeaz direct fundaii, trebuie tratate ca lucrri speciale, verificându-se

- corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aeaz, în aceleai condiii ca i pentrufundaia propriu-zis (pct. 1.2 i 1.3 de mai sus);

- calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur, neadmiându-se nici o abatere de la proiect. în sfera degranulozitate, pentru care se admit abateri de ± 5% fa de componentele de sorturi ;

- respectarea tehnologiei de compactare prevzut în proiect;

- realizarea gradului de compactare prevzut în proiect; determinrile se vor face pe toat grosimea pernei, câte

una pentru fiecare strat elementar prevzut a se compacta cel puin una la fiecare 20 m3 material compactat înzonele în care condiiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare ;

- abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut în proiect este de : - 2% pentru medie i 5% pentrutoate buletinele de încercri i rezultatele verificrilor menionate mai sus se vor consemna în procese verbale delucrri ascunse.

1.5. Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz acelai regim ca i al pernelor de la pct. 1.4.

1.6. Pentru umpluturile de pmânt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulaie auto uoar,sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica :

- îndeprtarea pmântului vegetal i a altor straturi indicate în proiect;

- corespondena cu proiectul a naturii pmântului utilizat i a tehnologiei de compactare ;

- realizarea gradului de compactare (D), conf. STAS 1913/13-1983 a gradului de îndesare (In) a densit iipmântului în stare uscat (Pd) rezistenei la penetrare static pe con (R

p) sau dinamic (Rd), date prin proiect.

Verificrile se vor efectua pentru fiecare strat elementar în parte

i pentru toat

grosimea umpluturii ; frecven

a lor

va fi de una la fiecare 50...100 m3 pmânt compact.

Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut în proiect sunt :

- pentru sistematizri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%

- jurul fundaiilor i subsolurilor i sub pardoseli; mediu – 5% ; minim - 8% ;

- la anuri de conducte : mediu - 5% ; minim – 8%

Rezultatele acestor verificri se vor înscrie în procesele-verbale de lucrri ascunse.

1.7. În cazul pmânturilor sensibile la umezire, în afar de verificrile de la pct. 1.1...1.6 se vor mai verifica icondiiile cuprinse în normativul P.7—77 i în special :


7/183

- asigurarea colectrii i evacurii apelor din precipitaii sau din surse accidentale, pe toat durata executrii,lucrrilor de construcii i instalaii;

- meninerea ultimului strat, de 30...50 cm al spturii pân în ziua in care se începe betonarea în zona respectiv ;

- excluderea pmânturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor etc, la executarea umpluturilor irealizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile în limita a 1/4 din cele prevzute la pct. 1.6.

- executarea umpluturilor i trotuarelor (definitive sau provizorii), imediat dup ce construcia a depit nivelulterenului înconjurtor.

La verificarea pe faze de lucrri i recepia preliminar, comisiile respective vor executa sondaje în punctele criticesau oare prezint dubiu, pentru a verifica dac umiditatea pmântului de sub fundaii i din jurul lor se gsete Inlimitele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comisiile vor verifica dac s-au luat msurile necesarepentru a se evita umezirea ulterioar a pmântului de sub fundaii sau din jurul lor.

[top]

CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE IDRUMURILOR

n afara prevederilor STAS 2914-76, se vor aplica obligatoriu i urmtoarele :

2.1. În verificarea trasrilor i reperilor, prevzut la pct. 2.2. din prevederi generale, se include i aceea adimensiunilor i cotelor de nivel ale amprizei cii ferate sau a drumului, ale platformei, ale anurilor, ale drumurilor,picioarelor taluzelor, lucrrilor de aprare.

Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date în anexa II.2.1.

2.2.În lucrri de spturi, se vor verifica :

- corespondena dintre natura straturilor întâlnite i prevederile proiectului.

- dimensiunile i poziiile debleelor i taluzelor în comparaie cu proiectul i cu abaterile admisibile ;

- realizarea pantelor longitudinale i transversale prevzute în proiect, inclusiv ale anurilor de la fundul debleelori anurilor de gard sau a altor dispozitive de colectare i evacuare a apelor.

- asigurarea planeitii i pantei transversale a platformei din pmânt situate sub straturile drenante. conform STAS3197/2-79.

- existena unor posibiliti de dizlocri, lunecri, a unor infiltraii, izvoare, precum i realizarea prevederilorproiectului de legtur cu înlturarea efectelor nocive ale acestora.

Lista abaterilor admisibile este dat în anexa II.2.2.

Verificrile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective i se vor înregistra în procese verbale de lucrri ascunse.

In cazul în care apar infiltraii, izvoare, dislocri, lunecri, neprevzute în proiect, executantul lucrrilor va întiinatelefonic sau telegrafic pe beneficiar i proiectant, pentru a lua împreun i în cel mai scurt timp msurile necesare.

La verificrile pe faze de lucrri i la recepia preliminar, comisiile respective vor efectua - în afara examinrii

existenei i coninutului actelor încheiate pe parcurs - i un numr de sondaje de verificare a corectitudinii acestoracte ; numrul acestor sondaje se stabilete de comisia respectiv, conf. procedurii de la pct. 2.3 ; 2.4 i 2.5 dincaietul I.


8/183

2.3. La lucrri de umpluturi de pmânt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :

- calitatea pmântului întrebuinat, care trebuie s fie din aceiai categorie cu cel prevzut în proiect sau admis deprescripia tehnic specific ; se admite o abatere de +5% la compoziia straturilor granulare prescrise ;

- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris;

- formele geometrice i poziiile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supraînlrile,supralrgirile i lucrrile anexe (dreruri, aprri, consolidri ale stratului pe care se aeaz, anuri de gard, treptede înfrire, racorduri la lucrrile de art), precum i ale gropilor de împrumut (inclusiv asigurarea curgerii din ele aapelor de precipitaii) ;

- existena unor posibiliti de instabilitate i a msurilor de prevenire sau îndeprtare a efectelor acestora ;

- respectarea tehnologiei de compactare (inclusiv a grosimii straturilor elementare) i dac se prevede în proiect, aaceleia de stabilizare ;

- realizarea gradului de compactare sau de îndesare (cu luarea în considerare a indicatorilor de la pct. 3.7) pe toat grosimea umpluturii; dac proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului

i minimum câte o serie din fiecare 200 m2 de suprafa de platform.

Abaterile admisibile sunt date în anexa II.2.3.

Rezultatele verificrilor de mai sus se vor înscrie în procese verbale de lucruri ascunse (formular 9 -13-107).

n verificrile pe faze de lucrri i la recepia preliminar se va proceda ca Ia pct. 2.2. (ultimul aliniat).

ANEXA II.2.

TOLERANELE I ERORILE ADMISIBILE la msurarea distanelor, unghiurilor i închiderilor de drumuire, pentrulucrrile de ci ferate (conform STAS 9824-2/75

1. Msurri directe a distanelor în teren, cu panta „p"

-

-

-

-

în care: Td este tolerana, în m

2. Msurarea unghiurilor orizontale, în tur de orizont, serie complet.

- cu teodolit :

- cu tachimetre :

în care T este tolerana la msurarea unghiurilor, în s

6∞ i 50∞ - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;


9/183

n - numrul direciilor msurate, in tur de orizont.

3. Închiderea pe orientare a drumurilor destinate planurilor de situaie band, executate în lungul traseelor.

în care: f este eroarea unghiular a drumuirii, dat în proiect; - precizia dispozitivului de citire;

n – numrul staiilor de drumuire

4. Încheierea drumurilor de nivelment geometric.

- nivelment de ordinul III (la traseele cilor ferate principale).

- nivelment de ordinul IV (la traseele cilor ferate secundare).

TIII, TIV, TV sunt toleranele respective, în mm.

L – lungimea traseului de nivelment, în km.

- nivelment trigonometric (admis la studiile preliminare)

5. Tolerane la tasare :

a) la reconstituirea punctelor principale din axul traseului, din reeaua de sprijin, prin intersecii directe sauindirecte : 0,20 m;

b) când axul traseului trece prin sau în vecintatea unor puncte obligate :

- pentru înscrierea traseului pe tabliere metalice sau fa de rampe, persoane i cheiuri: 0,04 m ;

- idem in axul lucrrilor de art (tunele, viaducte i poduri) : 0,10 m ; - idem fa de lucrri situate în afara distanelor gabaritice (garduri, stâlpi, cldiri etc.) : 0,30 m.

Toleranele pentru drumuri sunt conform STAS 9824/3-74.

ANEXA II.2.2

TOLERANELE ADMISE

la trasarea pe teren a construciilor (STAS 9824/1-75)

1. Toleranele admise la trasarea construciilor pe orizontal pentru lungimi.

Tabelul 1


10/183

Not: Pentru lungimi intermediare, toleranele se stabilesc prin interpolare.

Toleranele prevzute în tabelul de mai sus se majoreaz, funcie de panta terenului, cu suporturile din tabelul 2.

Tabelul 2

2. Pentru unghiuri, tolerana de trasare este ± 10.

3. Tolerana admis la trasarea reperului de cota ± 0,00 este de ± 1 cm.

ANEXA II.2.3

GRADUL DE COMPACTARE ADMISIBIL

Fa de gradul de compactare stabilit prin proiect conform STAS 2914-76 (tabelul 2)

Lungimi în m

Tolerane în cm 25 50 100 150 200 250

Tolerane coordonate rectan-gulare de trasare T/d

1 ± 2 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 5

Panta terenurilor (p) îngrade p3 32,00m 100

95

95

92

97

92

93

90

2 In corpulrambleelor,cu

adâncimea(h) sub patuldrumului:


11/183

Not: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparent în stare uscat (Pef

) a materialului din

terasament i densitatea aparent în stare uscat (Pmax

) a materialului obinut în laborator prin metoda Proctor

normal.

* Se va evita fenomenul de înfoiere superficial.

ANEXA II.4

LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZ

Observaie important

Orice modificri ulterioare în cursul prescripiilor din lista de mai jos ca i orice noi prescripii aprute dup intrareain vigoare a celei de fa sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul prezentului normativ.

In consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat în eamodific

rile sau complet

rile survenite.

1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescripii generale.

2. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale.3. STAS 2916-73 Lucrri de drumuri i ci ferate. Protejarea taluzelor i anurilor de scurgere a apelor.

4. STAS 8389-82 Lucrri de îmbuntiri funciare. Diguri. Condiii tehnice i metode de verificare.5. STAS 8388-81 Lucrri de îmbuntiri funciare. Reele de desecare. Condiii tehnice i metode de

verificare.6. STAS 6054-77 Terenul de fundaie. Adâncimea de înghe.

7. STAS 1913/1-82 Terenul de fundaie. Pmânturi. Determinarea umiditii.8. STAS 2745-69 Terenul de fundaie. Urmrirea tasrii construciilor prin metode topografice.

9. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale.10. STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice.

11. STAS 9824/2-75 Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat

.12. STAS 9824/3-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.13. STAS 9850-74 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor.

14. C 169-83 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilorconstruciilor civile i industriale (Buletinul Construciilor nr.1/1984)

15. P.70-79 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea construciilor pe pmânturi cu umflri sicontracii mari (Buletinul Construciilor nr. 4/ 1979).

16. C.29-85 Normativ privind îmbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice(Buletinul Construciilor nr. 5/1978).

17. C.61-74 Instruciuni tehnice pentru determinarea tasrilor construciilor de locuine social-culturale iindustriale prin metode topografice (Buletinul Construciilor nr. 4/1975).

18. P.7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea construciilor fundate pe terenuri slabe (BuletinulConstruciilor ar. 5/1978).

19. C.182-77 Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri (Buletinul

Construciilor nr. 11/1977).20. C.D.12-64 Normativ condiionat (departamental) privind executarea straturilor de pmânt stabilizat cu

var i ciment în platforma terasamentelor de cale ferat (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/1965).21. C.168-80 Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmânturilor sensibile Ia umezire i a nisipurilor

h0,50m

0,5h2,00m

h>2,00m

100

100

95

97

97

92

100

97

92

97

94

90

3

În deblee,peadâncimeade 0,30 msub patuldrumului

100 100 100 100


12/183

fine prin silicatizare i electrosilicatizare (Buletinul Construciilor nr. 12/1980).

[top]

CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCRRI HIDROTEHNICE I DE ÎMBUNTIRIFUNCIARE

1. Domeniul de aplicare

1.1. - Lucrrile hidrotehnice i de îmbuntiri funciare la care verificarea calitii se face potrivit prevederilorprezentului normativ sunt: canalele i rambleele de canale, barajele cu înlimea maxim de 15 m, digurile,platformele i pernele de loess pentru fundarea construciilor hidrotehnice realizate din pâmînturi coezive i/saunecoezive cu dimensiunea maxim a granulei de 20 mm.

Aceste verificri nu se aplic terasamentelor executate din piatr spart, bolovni sau anrocamente, barajelor cu. înlimea peste 15 m i celorlalte lucrri care se execut potrivit unor condiii speciale prevzute în proiectele deexecuie.

2. Verificri pe faze de lucrri

2.1. - Verificrile terasamentelor se vor face pe etape de execu ie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarealucrrilor pregtitoare, respectarea formei i dimensiunilor lucrrilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului defundare i a pmânturilor pentru realizarea umpluturilor, obinerea compactitii, modul i ordinea lor de execuie.Se va urmri încadrarea lucrrilor executate în prevederile proiectului i. prescripiilor tehnice în vigoare.

2.2. - Metodele i regulile de verificare pentru lucrrile hidrotehnice i de îmbuntiri funciare, care se încadreaz în prezentul normativ, se vor face potrivit :

- STAS 5091/71 — Prescripii generale ;

- STAS 8387/79 — Reele de irigaii ;

- STAS 8388/81 — Reele de desecare ;

- STAS 8389/82 — Diguri;

- STAS 8390/81 — Lucrri de combaterea eroziunii solului ;

- STAS 9850/83 — Verificarea compactrii terasamentelor.

2.3. - Potrivit prevederilor detaliate în standardele menionate la pct. 2.2. verificrile pentru :

- respectarea amplasamentului lucrrilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare ;

- pregtirea amprizei lucrrilor i gropilor de împrumut, pe baza proceselor verbale de lucrri ascunse ;

- respectarea formei i dimensiunilor lucrrilor, prin ridicri topometrice ;

- verificarea condiiilor de aspect se face vizual.

2.4. - În condiiile prevzute prin proiect i prescripiile tehnice în vigoare lucrrile trebuie s se încadreze înabaterile limit admisibile pentru amplasamente, dimensiunile seciunii transversale, pantele longitudinale, cele aletaluzurilor, nivelarea terasamentelor prevzute în anexa II.3.1. (tabel 1—3).

n cazul în care nu corespund proiectului sau nu se încadreaz în limitele abaterilor admisibile, lucrrile trebuieremediate sau refcute.


13/183

2.5. - Caracteristicile terenului de fundare i ale pmânturilor de umplutur se verific pe baza proceselor verbale încheiate pe parcursul execuiei, la care se anexeaz rezultatele determinrilor de laborator i msurile indicate deproiectant, în cazul unor necorespondene fa de situaia prevzut la proiectare.

2.6. - Stabilirea caracteristicilor de compactare ale pmânturilor de umplutur se face prin încercri Proctor (conf.STAS 1913/13—83), realizându-se o încercare la fiecare schimbare de strat i cel puin una la 2000—10.000 m3

material compact (v. STAS 9850—83).

2.7. - Verificarea realizrii compactitii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelorefectuate în timpul execuiei lucrrilor. Se compar media i minimile valorilor realizate ale gradului de compactare(D) pentru rambleele din materiale coezive, sau ale gradului de indesare (I

D) pentru cele din materiale necoezive

cu valorile indicate în tabelele 1, respectiv 2, din anexa II.3.2

Densitatea punctelor de prelevare a probelor este dat în tabelul 3, anexa II.3.2.

2.8.- La verificrile compactrii pe faze de lucrri i la recepiile preliminare se pot efectua i sondaje cu prelevride probe, pentru verificarea corectitudinii determinrilor efectuate în cursul execuiei, conform prevederilor pct. 2.3.,2.4., 2.5. din caietul I. i 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vordetermina, dup caz, valorile Dsau D

D

conform STAS 9580/74.

Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi i metode fr prelevri de probe ca : penetrarea static,dinamic, metode radiometrice etc.

2.9. - Se aplic calificativa compactrii tronsonului analizat de la "nesatisfctor - foarte bine", corespunztorprevederilor STAS 8389—82 (tabel 3, anexa II.3.2.). în cazurile specificate de STAS 8389—82, se va refacelucrarea.

2.10. - În zonele cu condiii de execuie dificile (compactri manuale, racordri cu alte lucrri, încastrri în versanti,zone de întoarcere a utilajului) se prevd puncte suplimentare de verificare. În aceste zone valorile (D) sau (I

D) pot

avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa II.3.2.

2.11. Odat cu verificarea calitii rambleelor realizate se vor verifica i msurile de protecie a taluzurilor(înierbare, pereere, etc.) precum i alte lucrri aferente (drenuri, rigole, fascine, blocaje, etc). Se va verificacorespondena cu prevederile proiectului prin sondaje, refcându-se apoi temeinic zonele respective.

ANEXA II.3.1

ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU REELE DE IRIGAII. CONFORM STAS 8387-79

Tabelul nr.1

- Dimensiuni în mm -

Caracteristici Felul lucrrilor Parametrii Abateri limit admisibile Observaii

1 2 3 4 5

Amplasamente Reele care alimenteaz instalaii mobile depresiune

Distana dintre 2canale sau 2 conducte ± 0,01 l

l lungimea aripei deudare

Reele aferente irigriiprin curgere la suprafa i prin jgheaburi

Pe toat lungimeacanalului ± 0,005 L

L distana între ultimelecanale permanente

Jgheaburi Aliniament între 2stâlpi consecutivi ± 0,03


14/183

Conducte

Aliniament între 2tronsoane succesive,la conducte din azbo-ciment i din betonarmat precomprimat

± 0,15

OBSERVAIE – Nu se admit cumulri de abateri la aliniamentele conductelor i jgheaburilor

ANEXA II.3.1 (continuare)

Dimensiuni Canale de pmânt în rambleu i îndebleu

Canale necptuite, limeade fund (b) pentru:

b>1,5

0,75≤ b≤ 1,5

b6,0

2,0≤ B≤ 6,0

B6,0

2,0≤ B≤ 6,0

B0,5

0,5≤ h≤ 2,0

h


15/183

h≥ 2,0

h


16/183

ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU REELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69

Tabelul 2

- (dimensiuni în mm) -

Conducte Cota fundului anului depozare

± 0,05 Cu condiia s nu dep-easc abaterea admisibil pentru pant

Adâncimea de la nivelulterenului la cota genera-toarei superioare în m: - la

conducte din azbocimentsau din beton simplu

± 0,12 Cu excepia situaiilor specia-le de traversare a cilor decirculaie, care se va face

conform prescripiilor tehnice în vigoare

- la conducte din betonprecomprimat sau din oel

± 0,10 La reele care se amplaseaz în terenuri macroporice sen-sibile la înmuiere se voradopta msuri conf. Prescri-piilor tehnice în vigoare

Pante Canale i anuride pozare aconductelor

± 0,05 Fa de panta proiectat pe olungime minim de 1 km, cucondiia s nu depesc abaterea admisibil la cota

fundului canalului sau an-ului de pozare a conductei

ANEXA II.3.1 (continuare)

Jgheburi ± 0,03 Fa de panta proiectat pe olungime minim de 1 km, cucondiia s nu depesc cota de pozare a fundului jgeabului

Îndesare - rambleele cana-lelor

- fundaia stâlpilor jgheburilor

- pantaconductelor

Indici de îndesare -0,03 Fa de indicii prevzui înproiect, în puncte izolate, cucondiia ca indicele mediu s fie egal sau mai mare cavaloarea indicilor de com-pactare prevzui în proiect

- umplutura laastupareaanurilor depozare aconductelor

Greutatea volumetric uscat medie, t/mc

± 0,04 Pe baza rezultatelor probelorprelevate fa de cea stabilit iniial de laboratorul deantier

Nivelare

Nivelarea capital

a terenului Denivel

ri accidentale

± 0,05 Fa

de cotele proiectate

Caracteristici Parametrii Abateri limit admisibile

Observaii Manual Mecanizat

1 2 3 4 5


17/183

Amplasamente Devieri maxime la lungimi alecanalelor de:

- pân la 500

- de la 500 pân la 1000

- de la 1000 pân la 2500

± 0,3

± 0,7

± 1,5

Dimensiuni Limea la fund pentru b>1,5 ± 0,07 +0,20--0.15 Cu condiia ca prinabaterea limii la fund ilimii la gur, abaterile înclinrii taluzelor s nudepeasc 5% dinvaloarea acesteia

0,5≤ b≤ 1,5 ± 0,05 +0,15--0.10

b1,5

0,75≤ b≤ 1,5

± 0,10

± 0,07

± 0,20

± 0,15

b


18/183

ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82

Tabelul 3

ANEXA II.3.2

GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Conform STAS 9850-74

Tabelul 1

- suprafaa coronamentelor

Elementul digului Abateri limit admisibile

Observaii H4m H>4m

Cota coronamentului în m

+0,10

-0,05

+0,10

-0,07

Se refer la cotafinal dup tasareaterenului

Înlimeabombamentului(m) +0,05 Prin bombament axial

Limea, în m:

- a coronamentului

- a banchetei

± 0,20

-0,10

Înlimea taluzurilor(%)

± 5

Insumarea eventua-lelor abateri laambele taluzuri s nudepeasc ± 5%

Nivelareacoronamentului, în m ± 0,10

- Nivelarea taluzurilor, în m

± 0,20 ± 0,20

Lucrri de îmbuntiri funciare executatedin pmânturi coezive Gradul de compactare (D)

denumire Inlime(m) mediu minim

Baraje

Rambleurile canalelor de irigaie

Diguri

Platforme

Perne de loess pentru fundareaconstruciilor hidrotehnice

15

≥ 2


19/183

Tabelul 2

ANEXA II 3.2

CALIFICAREA COMPACTRII TERASAMENTELOR LUCRRILOR DE CONSTRUCII HIDROTEHNICE I ÎMBUNTIRI FUNCIARE Conform STAS 8389/82

Tabelul 3

NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplic la bareje pentru care compactarea se va încadra obligatoriu în indiciidin tabelul 1 i 2, Anexa 3.2.

Pentru terasamente aflate permanent sub nivelul apei (canale în ramblee, diguri-baraje, etc) calitatea îndesrii va ficel puin “bun”.

[top]

Lucrri de îmbun-tiri funciare execu-tate din pmânturi

necoezive

Natura pmântului Gradul de îndesare

(ID) (%)

Denumire Granule cudimens de5…20 mm,%

mediu minim

Baraje cu înlimea 15m

Nisip fin

Nisip mijlociu

Nisip mare,pietri

< 25

< 25

< 100

90

85

80

75

70

65

Rambleurile

canalelor de irigaie,diguri, platforme

Nisip sau

pietri < 100 - 70

Categoria

depmânt Denumireamaterialului

Procentde

argil %

Indice deplasticitate

IP Umidi-tate W

Calitatea îndesrii

ρ u mediut/m3

ρ u minimt/m3

Nrprobeadmisesub ρ u min

ρ u mediut/m3

ρ u minimt/m3

Nrprobeadmisesub ρ u min

A Nisipuri iprafuri 10 ...12 10...20 1,45-1,50 1,30 10

1,50-1,55 1,40 10

B Nisipuri iprafuriargiloase

Peste10...20 10...20 10...28

1,48-1,55 1,35 10

1,55-1,00 1,45 10

C Luturi Peste20...40 20...40 14...50 1,45-1,55 1,35 10

1,55-1,60 1,45 10

D Argile grasei prfoase Peste30...35 35...80 18...34

1,40-1,50 1,30 10

1,50-1,55 1,40 10


20/183

CAIETUL III: CONSOLIDAREA I IMBUNTIREA TERENURILOR

Capitolul I. DRENAJE I FILTRE


1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la toate lucrrile în care este prevzut realizarea unui elementdrenant sau filtrant i anume :

- drenuri i puuri de captare a apelor subterane pentru alimentri cu ap ;

- drenuri de asanare în cadrul lucrrilor de drumuri pentru asanarea terenului de fundare i a zonei limitrofedrumului prin colectarea i evacuarea apelor de infiltraie sau prin coborârea nivelului apelor freatice

- drenuri pentru coborârea nivelului apei pe terenurile agricole ;

-drenuri i filtre la construciile hidrotehnice, cum ar fi : baraje, diguri, canale, etc. - drenuri definitive sau provizorii (pe durata execuiei) pentru coborârea nivelelor apelor subterane sau pentruevacuarea apelor de infiltraie la diferite tipuri de construcii (civile, industriale, social-culturale, etc).

1.2. - Prescripiile se refer numai la elementul drenant sau filtrant al lucrrii respective.

1.3. - Elementul drenant sau filtrant poate fi realizat din :

- material granular

- geotextil.

1.4. - Prevederile cuprinse în acest subcapitol au caracter minimal i sunt obligatorii. Pentru lucrrile cu un caracterdeosebit proiectantul va elabora caiete de sarcini în care se vor prevede i condiiile de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc elementele drenante sau filtrante executate în cadrul lucrrii respective.

2. - Prevederi generale

2.1. Execuia lucrrilor se face pe baza unui proiect întocmit pentru obiectul respectiv.

2.2. - Pe parcursul execuiei se va verifica corespondena dintre datele referitoare la condiiile litologice ihidrogeologice din proiect. Eventualele modificri ce trebuie, aduse proiectului din modificarea acestor condiii, sevor face numai cu avizul proiectantului.

3. - Verificri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucrrilor

3.1. - Toate materialele ce se utilizeaz la execuia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse în lucrarenumai dac în prealabil :

- s-a verificat c sunt livrate cu certificate de calitate care s ateste c au caracteristici corespunztoareprevederilor din proiect;

- s-au efectuat pe antier încercrile de verificare conform prescripiilor tehnice i cu frecvena prescris.

3.2. - Se va analiza tehnologia de execuie a lucrrilor si se vor aduce adaptrile necesare, impuse de condiiilelocale si de dotare ale

antierului. Toate modific

rile ce survin ca urmare a acestor adapt

ri, vor fi avizate de

proiectantul lucrrii.

4. – Verificri ce trebuie efectuate în timpul execu iei lucrrilor


21/183

4.1. -În timpul execuiei se va verifica permanent:

- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:

calitatea i corespondena cu indicaiile din proiect grosimea i continuitatea straielor.

- pentru elementele drenate sau filtrante geotextile :

continuitatea materialului; calitatea execuiei îmbinrilor i lipiturilor.

4.2. - Pe parcursul execuiei se va verifica permanent respectarea tehnologiei de execuie a lucrrilor.

4.2. – Controlul calitii lucrrilor se va face conform caietului de sarcini întocmit pentru lucrarea respectivi.

5. – Verificri la recepia lucrrilor

5.1. - Recepia lucrri i va consta din : - verificarea amplasamentului conform proiectului;

- verificarea calitii i corespondenei cu indicaiile din proiect a materialelor puse în oper ;

- calitatea execuiei lucrrilor.

5.2. - Recepia va fi consemnat în documente întocmite la faza respectiv. Acestea vor constitui documente înbaza crora se va face recepia final a lucrrilor ascunse pentru obiectul respectiv.

6. – Prescripii finale

Proiectul lucrrii va cuprinde i un program de urmrire de ctre beneficiar a comportrii în timp a lucrrilorrealizate din care s se poat trage concluzii asupra funcionalitii elementelor drenante sau filtrante din lucrarearespectiv.

ANEXA III-1-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ

1. STAS 1629/2-81 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puuri. Prescripii de proiectare.

2. STAS 1629/3-82 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescripii de proiectare.

3. STAS 10786/3-79 Lucrri de drumuri. Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor - drenuri deasanare. Prescripii de proiectare i execuie.

4. STAS E 11041-77 Lucrri de îmbuntiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescripii de proiectare.

[top]

CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE PMÂNT


1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la compactarea cu coloane de pmânt a pmânturilor sensibile la


22/183

umezire -PSU - nesaturate, a cror umiditate natural nu depete limita de frmântare a pmântului cu mai multde 5%.

1.2. Coloanele de pmânt se folosesc pentru îmbuntirea PSU i se realizeaz : cu soneta specializat tip ,,Galai" sau cu o sonet improvizat pe excavator, astfel :

- fixarea berbecului Bonetei pe punctul de execuie a coloanei ;

- executarea gurii coloanei prin batere cu berbecul;

- executarea corpului coloanei prin turnarea în gaur a unor porii de pmânt i compactarea lor succesiv cu unanumit numr de lovituri.

1.3. Tehnologia de mai sus se fixeaz pe baza unor lucrri de compactare experimental, datele furnizate deacestea fiind la baza întocmirii proiectului de execuie. Lucrrile experimentale de teren nu se execut decât pentruun amplasament având PSU cu caracteristici geotehnice nestudiate anterior.

2. Verificri efectuate înainte de începerea lucrrilor

2.1. Înaintea începerii lucrrilor de execuie se verific :

- dac proiectul de execuie s-a realizat pe baza unor experimentri de teren ;

- dac proiectul de execuie cuprinde toi parametrii necesari realizrii unei bune compactri (diametrul coloanei,adâncimea de compactare, distana dintre axele coloanelor, limea zonei de gard, cantitatea de pmânt dincorpul unei coloane, numrul de lovituri pentru compactarea unei porii de pmânt, cariera de aprovizionare cupmânt i caracteristicile geotehnice ale acestuia, densitatea medie în stare uscat a masivului compactat).

- dac s-a întocmit „diagrama etalon" de verificare în adâncime a compactrii ;

3. Verificri pe parcursul execuiei

3.1. Pe parcursul execuiei compactrii PSU cu coloane de pmânt se verific :

- dac se respect sau se realizeaz parametrii din proiect (v. pct. 2.2.) necesari realizrii unei bune compactri ;

- dac valorile densitilor medii în stare uscat ale masivului compactat sunt ρdm16,5 KN/cm

3;

- dac la executarea gurii coloanei se folosete adaos de ap (se admit cel mult 6 litri ap pentru strpungereaunui orizont argilos de consisten ridicat dar sub supravegherea organului de conducere a lucrrii);

- dac se respect umiditatea optim de compactare a pmântului ce se introduce în gaura coloanei ;

- dac pmântul este turnat în gaur în poriile stabilite prin proiect;

- dac se respect înlimea de compactare a pmântului cu berbecul;

- dac pe timp de iarn se folosete pmânt îngheat (ceea ce este interzis);

- dac conducerea lucrrilor de compactare este asigurat de un organ tehnic competent;

- dac se execut toate coloanele de pe „planul compactrii" ;

- dac coloanele se execut verticale i nu înclinate;

3.2. Într-un registru special se vor trece urmtoarele elemente ce vor fi vizate i de organul tehnic responsabil culucrrile de compactare :


23/183

- data fiecrei verificri periodice ;

- rezultatele verificrii ;

- msurile luate în cazul constatrii unor diferene importante ale acestor elemente fa de datele proiectului deexecuie.

4. Verificri în vederea recepiei compactrii

4.1. Recepia lucrrilor de compactare cu coloane de pmânt se face pe baza urmtoarelor lucrri finale :

- curarea i nivelarea suprafeei compactate.

- verificarea compactm în adâncime pe toat lungimea coloanelor de pmânt prin sondaje de penetrare static sau sondaje radiometrice.

- verificarea densitii pmântului în stare uscat la nivelul planului (tlpii) de fundare, prin determinri de laboratorgeotehnic.

4.2. Zonele verificate ca mai sus i gsite necorespunztoare se vor recompacta cu coloane suplimentare al crornumr se va stabili de proiectant.

ANEXA III-2-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ

Coloane de pmânt

P 7 -77 – Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate pe terenuri slabe – BC 5/78

C 29-85 – Normativ privind îmbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice – BC 5/78

[top]

CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

1. Domeniu de aplicare.

1.1. Coloanele de balast sau drenurile de nisip se folosesc pentru accelerarea proceselor de consolidare aterenurilor foarte compresibile (mâluri, argile miloase, turbe, etc).

1.2. Deoarece realizarea coloanelor de balast sau drenurilor constituie o faz în executarea unui ansamblu delucrri, se va proceda la verificarea acestora pe etape (realizarea coloanelor, stratelor filtrante, umpluturilor de încrcare).

2. Verificri de efectuat pe parcursul execuiei.

2.1. Pentru fiecare faz se întocmete un proces verbal de lucrri ascunse.

2.2. Amplasarea coloanelor sau drenurilor se va verifica pe baza proceselor verbale de amplasare i controlrii peteren a densitii realizate.

De asemenea, se va verifica corespondena stratificaiei prevzute în proiect cu situaia evideniat în timpulexecuiei i respectarea eventualelor msuri complementare indicate de proiectant.

2.3. Pentru verificarea calitii coloanelor de balast sau a drenurilor de nisip se va urmri respectarea adâncimii i


24/183

diametrului coloanelor, precum i a granulometriei i volumului de material filtrant introdus. Verificarea se va facepe baza proceselor verbale de lucrri ascunse, la care se vor anexa buletinele de analiz granulometric pentrubalast, respectiv nisip. Pentru Verificarea corectitudinii datelor înscrise se vor executa, prin sondaj, foraje de control în interiorul unor coloane sau drenuri, urmrindu-se în mod special continuitatea materialului filtrant introdus, lipsacolmatrii acestuia i realizarea adâncimii prevzute.

2.4. Verificrile se vor extinde în mod obligatoriu si asupra calitii stratelor filtrante, drenurilor colectoare irespect

rii de realizare a umpluturilor, inclusiv durata perioadelor de repaus prev

zute.

2.5. Verificarea funcionrii coloanelor i drenurilor se va face vizual i prin aparatura pentru urmrirea evoluieipresiunii apei în pori în timpul realizrii umpluturilor. În acest fel se vor putea adopta msuri corespunztoarepentru evitarea refulrilor materialului de fundaie sau ruperilor rambleului prin modificarea ritmului de încrcare,mrimea banchetelor laterale, etc,

2.6. Condiiile de calitate pentru coloane de balast sau drenuri de nisip se vor verifica potrivit prevederilor caietuluide sarcini întocmit de proiectantul lucrrii.

[top]

CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA I ETANAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

1. - Domeniul de aplicare

1.1. - Prevederile prezentului subcapitol se refer la toate lucrrile de injecii cu scop de consolidare, etanare saucompactare i anume :

- injecii cu suspensii, geluri sau soluii în vederea consolidrii terenurilor în scopul îmbuntirii caracteristicilorfizico-rnecanice ;

- injecii cu mortare, suspensii, geluri sau soluii, în scopul micorrii permeabilitii terenului;- injecii de legtur executate cu mortare sau suspensii pentru realizarea conlucrrii element de beton - teren ;

- injecii de umplere la extradosul cptuelilor galeriilor, tunelurilor, zidurilor de sprijin, etc.

- injecii de ancorare ;

- injecii speciale în elementele de beton ale construciilor hidrotehnice.

1.2. - Prezentele prevederi au caracter minimal, lucrrile de injectare având un caracter deosebit, care necesit elaborarea unor caiete de sarcini în care se impun condiii tehnice speciale pentru fiecare lucrare.

2. - Verificri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucrrilor de injectare

2.1. Se vor verifica materialele componente ale fluidelor de injectare, dac corespund din punct de vedere calitativ.

2.2. Se vor verifica reetele de injectare, dac cu materialele achiziionate pe antier se obin caracteristicile fizico-mecanice, de stabilitate i de vâscozitate prevzute in proiect sau in caietul de sarcini.

2.3. - Se vor verifica instrumentele de msur ale instalaiilor i utilajelor utilizate (manometre, debitmetre, etc.).

3. - Verificri ce trebuie efectuate în timpul executrii lucrrilor de injectare

3.1. - În timpul injectrii, este obligatorie urmrirea i înscrierea presiunii i timpului de injectare, precum i debitulpe fiecare pas de injectare.


25/183

O atenie deosebit trebuie acordat presiunii de injectare, mai ales în timpul injectrii aproape de suprafaaterenului.

3.2. - În timpul injectrii se vor preleva probe din fluidul de injectare i se va verifica în timp constanacaracteristicilor lui.

3.3. - Dac este cazul, se vor monta reperi sau microcomparatoare pe care se vor urmri micrile terenului în

timpul injectrii. 3.4. - Funcie de amplasament, adâncimea de injectare, stratificaie, etc. se vor urmri zonele unde exist posibilitatea unor refulri ale fluidului injectat.

4. - Verificri ce trebuie efectuate dup executarea injectri

4.1. - In funcie de tipul de tratare, de natura terenului tratat, controlul eficienei injectrii se poate executa prin :

- efectuarea unei excavaii în zona masivului-tratat, recoltarea de probe i determinarea proprietilor fizico-mecanice ale acestora (la silicatizarea loessurilor) :

- determinarea rezistenei la încrcri de penetrare static sau dinamic;

- probe de reinjectare ;

- probe de permeabilitate, de absorbie specific de ap.

Absorbiile specifice medii admisibile în voalurile de etanare ale barajelor sunt indicate în Anexa III-4-1.

- observaii asupra tasrii construciilor sau umflrii rocilor;

- încercri de carotaj;

- determinri radiometrice, seismice sau carotaj sonic.

ANEXA III 4.1

VALORILE ABSORBIILOR SPECIFICE MEDII ADMISIBILE LA VOALURILE DE ETANARE ALEBARAJELOR

Înlimea hidraulic H înprofilul considerat (m)

Adâncimea voaluluimsurat de lasuprafaa rocii (m)

Absorbia specific limit admisibil (L=1ml/m.min.10atm)

25

25-50

25-50

50-75

75

0

10-25

0-25

25-50

0-40

40-75

0-40

40-60

3

5

2

3

1,5

2

1

1,5


26/183

OBSERVAII : 1.La baraje fundate pe roci sensibile la aciunea infiltraiilor de ap se vor adopta limitele pentrubaraje cu H 75 m.

2. În cazul când probele de control nu se pot executa la presiuni de 10 atm. (datorit adâncimii prea mici sau

caracterului rocii) absorbia specific se va calcula considerându-se c variaz direct proporional cu presiunea.

3. Valorile din tabel vor putea fi reduse corespunztor în cazul când debitul calculat este mai mare decât celprevzut în proiect.

LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZ

1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea i executarea etanrii i consolidrii rocilor stâncoase prininjecii.

2. - C. 1G8—1380 - Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmânturilor sensibile la umezire i a nisipurilor prinsilicatizare i electrosilieatizare.

[top]

CAPITOLUL 5 PMÂNT ARMAT

1. - Domeniul de aplicare

1.1. - Prevederile acestui capitol se refer la lucrrile din pmânt armat cu orice destinaie i anume :

- la construcii hidrotehnice din pmânt armat (canale, diguri, ziduri de chei, baraje);

- la lucrri rutiere din pmânt armat (ziduri de sprijin, platforme, culee de poduri, rampe de acces la poduri sipasaje) unor elemente din pmânt armat este indicat (estacade, ziduri de compartimentare).


2.1. - Toate verificrile cuprinse în acest capitol au caracter minimal i obligatoriu.

2.2. Pentru cazuri deosebite, proiectantul poate prescrie mrirea frecvenei verificrilor sau alte tipuri de verificri.

2.3. Lucrrile din pmânt armat necesit o supraveghere continu în timpul execuiei. O atenie deosebit se vaacorda verificâri calitii materialelor folosite, controlului tehnologiei de execuie i execuiei i urmririi deformaiilori tasrilor în timpul execuiei.

3. Verificarea calitii materialelor

3.1. Condiiile de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc materialul de umplutur sunt :

- s poat fi pus în oper i compactat fr a fi necesare energii de compactare exagerat de mari sau pregtirispeciale (uscare, corectarea compoziiei granulometrice. etc.) ;

- în contact cu armtura s aibe un coeficient de frecare mare (0,35);

- s fie cât mai puin agresiv fa de armtur ;

- materialul granular folosit sâ nu conin mai mult de 15% din greutate elemente fine, cu diametrul mai mic de0,080 mm i nici mai mult de 25% din greutate, fragmente cu dimensiuni mai mari de 150 mm ;

peste60 2


27/183

- în cazul folosirii materialelor cu coninut mai mare "de particule fine s se determine coeficientul de frecare dintrepmânt i armtur, care nu trebuie s fie mai mic de 0,35, valoarea pH s se afle sub valoarea pH = 8...12 irezistivitatea materialului care trebuie s fie mai mare de 5000 an.

4. Armtura

4.1. Caracteristicile materialelor folosite ca armturi trebuie s fie in concordan cu cele prevzute în proiectul de

execuie. Verificarea acestei concordane se face pe baza datelor din proiect i a celor specificate în certificatele decalitate emise de productor.

4.2. Condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc armturile masivelor din pmânt armat sunt :

- s fie suple i rezistente la traciune, fr deformaii mari;

- s prezinte înainte de rupere o alungire apreciabil, adic s nu aibe o rupere de tip casant;

- în contact cu materialul de umplutur s prezinte un coeficient de frecare mare (f 0,35);

- s suporte în procesul de execuie aciunea dispozitivelor de .compactare.

4.3. Periodic se vor executa de ctre constructor prin intermendiul unor laboratoare de specialitate, verificrisuplimentare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale armturilor.

4.4. Orice neconcordan între datele din proiect i datele înscrise în certificatele de calitate sau rezultateleverificrilor suplimentare, va fi semnalat imediat, armturile respective fiind excluse de la folosire.

5. Elementele de ecran

5.1. Caracteristicile materialelor folosite în elementele de ecran trebuie s fie în concordan cu cele prevzute înproiectul de execuie, verificarea acestei concordane se face pe baza datelor din proiect i a celor specificate încertificatul de calitate emis de productor.

5.2. În cazul elementelor de ecran procurate de la uniti specializate se va verifica concordana dintre dimensiunileacestora i cele prevzute in proiect, admiându-se urmtoarele tolerane :

pentru elementele plane de beton :

± 10 mm la lungime i lime ;

± 5 mm la grosime

- pentru elementele semieliptice :

± 5 mm la lungime

± 2 mm la înlime

± 0,1 mm în grosime.

5.3. Dalele din beton vor fi executate cu cimenturi compatibile cu agresivitatea materialului de umplutur, conf.STAS 3349-83.

5.4. La elementele de ecran plane din beton vor fi verificate dimensiunile i numrul urechilor de prindere,urmrindu-se concordana cu proiectul.

5.5. Nu se admit la montaj elemente din beton care prezint fisuri, indiferent de mrimea lor, deteriorri sau lipsuri în zonele de col, de margine sau de rost.


28/183

6. - Controlul execuiei

6.1. - Se va efectua un control permanent asupra calitii lucrrilor, i anume :

- verificarea amplasamentului lucrrii;

- verificarea cotei de fundare ;

- controlul gradului de compactare al terenului din sptura de fundaie ;

- verificarea dimensiunilor fundaiilor pentru ecran ;

- controlul sistemului de captare i evacuare a apelor de infiltraie ;

- verificarea grosimii i calitii stratului drenant de sub baza masivului din pmânt armat;

- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului;

- controlul respectrii planului de montaj a ecranului, armturilor i prinderilor acestora.

6.2. Se va supraveghea montarea fiecrui rând de armtur, verificându-se ca acestea s fie dispuseperpendicular pe direcia paramentului (în cazul în care acesta este vertical) sau orizontal (în cazul în careparamentul este înclinat), în rânduri paralele, bine aezate cu latul pe suprafaa stratului de umplutur compact.Strângerea piulielor va fi moderat, îns va trebui s asigure prinderea corespunztoare a elementelor, fr armâne joc între ele.

6.3. Se va controla respectarea condiiilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificându-se periodicgranulometria materialulul folosit i gradul de compactare realizat.

7. – Verificri efectuate la recepia lucrrilor

7.1.- La recepia final a lucrrii se va verifica :

- respectarea trasrii în plan pentru a se înscrie în geometria ansamblului de lucrri prevzute ;

- verticalitatea sau înclinarea indicat în proiect i linearitatea ecranului;

- racordarea ecranului cu lucrrile de terasament învecinate i alte lucrri adiacente ;

- calitatea materialului din ecran i armtur, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori;

- dispozitivele de scurgere a apelor superficiale ;

- gradul de compactare a terasamentelor i umpluturii

- etaneitatea rosturilor dintre elementele ecranului;

- probleme de estetic a lucrrilor din pmânt armat.

7.2.- Conductorul tehnic al lucrrii, în colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti i preda, într-o form organizat :

- toate documentele încheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv buletinele de încercare, dispoziiile deantier, actele de control sau expertizare, etc.;

- scurt prezentare sintetic cu concluzii privind calitatea lucrrii executate, în comparaie cu prevederile proiectuluii ale prescripiilor tehnice i dovedit cu actele prezentate.


29/183

7.3. - Verificrile directe se vor executa de comisia de recepie prin sondaje, In numr suficient pentru a-i puteaforma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz c o parte din aceste verificri dau rezultatenesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac i în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare, comisiava dispune amânarea sau respingerea recepiei pân la efectuarea unui supliment de încercri i a unei cercetrisau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisiade recepie i va avea ca scop determinarea posibilitilor i condiiilor în care construcia respectiva corespundedestinaiei pentru care a fost realizat.

[top]

CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN I RANFORI


1.1. Zidurile de sprijin cu sau fr ranfori sunt construcii din beton, beton armat, zidrie, pmânt armat, piatr saualte materiale care se folosesc pentru susinerea masivelor de pmânt în vederea preîntâmpinrii alunecrilor deteren


2.1. Asigurarea calitii, durabilitii i funcionalitii lucrrilor specifice de ziduri de sprijin i ranfori — implic verificarea tuturor operaiunilor necesare pentru realizarea lor precum i a lucrrilor de întreinere periodic.

2.2. De la început este necesar s se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru i msurile luate pentruscurgerea apelor meteorice sau din izvoare i semnalizare a punctului de lucru.

2.3. In cazul unor lucrri în zona cu alunecri de teren, se verific dac evoluia în timp a acestor fenomene deinstabilitate impun modificri sau adaptri la situaia real de pe teren Ia data atacrii execuiei lucrrilor de sprijin.

3. Verificri in timpul execuiei

3.1. În timpul execuiei lucrrilor de spturi este necesar de a cerceta i verifica cu atenie prin observare direct,permanent i martori, starea talazurilor în zona lucrrilor în vederea depistrii unor eventuale semne,prevestitoare de pierdere a stabilitii acestora sau a pereilor spturii, cderi de blocuri, materiale, suprasarcini.

De asemeni, se vor depista cable, conducte i ine sub observaie eventuale construcii existente in zon.

3.2. Referitor la execuia spturilor pentru fundaii i verificarea terenului de fundare este necesar de a severifica :

- surile de protecie a muncii, de sigurana a circulaiei publice i de antier i stabilirea platformei de lucru ;

- natura i starea de consisten a terenului de fundare, poziia eventualelor plane de alunecare, natura i stareafizic a fiecrui strat întâlni în sptur, infiltraii de ap, etc. ;

- cota de fundare i dimensiunile în plan ale gropii de fundaie, contrapanta terenului la nivelul tlpii fundaiei ;

- concordana intre situaia real pe teren i datele tehnice prevzute în proiect.

3.3. Calitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de sprijin i ranforilor se verific conform normelorde calitate specifice pentru aceste materiale.

3.3. Respectarea tehnologiei de execuie prevzut in documentaie.

3.4. Betonul în fundaie se va turna aderent de pereii spturii, demontând sprijinirile numai pe msura turnriibetonului. Sprijinirile rmase i terenul din jurul spturii se verific permanent pentru a evita accidente.

3.6. In cazul apelor subterane agresive se verific aplicarea msurilor de protecie a betoanelor i armturilor.


30/183

3.7. Elevaia se va executa în continuarea fundaiei fr întrerupere de betoane. Eventualele rosturi de lucruprecum i rosturile între tronsoane se vor trata i verifica în conformitate cu prescripiile tehnice de tratare arosturilor.

3.8. Pentru asigurarea calitii i funcionalitii lucrrilor de sprijinire pe parcursul execuiei se vor verificadimensiunile în plan i seciune, calitatea materialelor puse în oper, drenul din spatele zidului de sprijin sauranforilor, poziia barbacanelor, colectarea i evacuarea apelor.

4. Verificri la recepie

4.1. La recepia preliminar se verific :

- amplasamentul lucrrii;

- funcionalitatea drenului i a barbacanelor ;

- dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul i înscrierea în peisajul natural;

- actele constatatoare întocmite la recepiile pe faze a lucrrilor ascunse.

4.2. La recepia final se analizeaz modul de comportare a lucrrilor în cadrul termenului de garanie si dac aufost bine întreinute.

4.3. Pentru cazurile de lucrri cu caracter i tehnologii deosebite sau condiii de relief sau geotehnice grele, înproiecte se vor prevedea în plus msuri de verificare i control specifice în concordan cu aceste lucrri sautehnologii i condiiile locale de teren.

[top]

CAPITOLUL 7 PROTECIA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STÂNCOASE


1.1. Taluzurile în sânc se amenajeaz inând seama de natura geologic a stâncilor, de modul cum se prezint stânca (în sptur nou sau sptur veche) starea de degradare sau fisurare.

1.2. In rocile dure i foarte dure nedegradabile în timp, taluzurile nu se protejeaz.


2.1. Calitatea taluzurilor depinde de modul cum s-a executat sptura ultimului strat de stâncâ de deasuprataluzului (dac s-au folosit la derocri, încrcturi mari sau mici, dac s-a folosit pickhamerul).

2.2. Se verific dac înclinarea taluzurilor în roci foarte dure este 10 :1 iar in roci dure 5 :1. Se verific dac la bazataluzului s-a amenajat o banchet de 0,50—1,0 m lime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.

2.3. Dac taluzul depete înlimea de 10 m, se verific dac a mai fost amenajat o banchet de 0,5—1,0 mlime la o înlime potrivit de 6—8 m.

2.4. Se verific dac aceast banchet este continu i respectiv s nu aib înlimi mult diferite în profileapropiate.

2.5. De asemenea se verific dac înclinarea de deasupra banchetei suplimentare este mai mic decât înclinarea

de dedesubt (dac la baza pentru taluz s-a adoptat înclinarea 10 :1, deasupra banchetei trebuie s se ia 5 :1 ;dac dedesubt taluzul are 5 :1 deasupra va avea 4 :1).


31/183

2.6. La taluzuri foarte înalte se verific dac sunt executate banchete la înlimi din 6—7 m în 6—7 m i respectândprincipiul micorrii înclinrii taluzului fa de înclinarea de dedesubtul banchetei respective.

2.7. Pentru înlimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz de calcul de stabilitate, conform STAS2914/76.

3. Verificrile taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie

3.1. Verificarea ine scama de faptul c rocile sunt nedegradabile sau degradabile.

3.2. Taluzurile rocilor nedegradabile de duritate mijlocie se trateaz în acelai mod cu cele ale rocilor dure cudeosebirea c înclinrile taluzurilor sunt mai mici respectiv 4 :1, banchetele nu au limea mai mic de 1,00 m(puind merge pân la 1.5 m) iar înlimile de taluz care se pot realiza fr banchete nu pot depi 8 m. Verificareatrebuie s in seama de acest lucru.

3.3. Taluzurile rocilor degradabile de duritate mijlocie au aceleai înclinri ca i în rocile nedegradabile. Trebuieins protejate în scopul evitrii alterrii progresive. Protejarea se poate realiza prin plase metalice peste care seaterne pân la înglobare, cu ajutorul aparatului de torcretat, un beton sau un mortar de ciment.

3.4. Plasei de sârm i se verific ancorarea în stânc prin ancore de oel OB 37 cu diametru 20—25 mm ibetonarea corect a acestora.

3.5. In cazul unor poriuni de taluz cu degradri mai puternice se verific dac plasa de sârm a fost întrit cu oarmtur de 6 mm diametrul dispus în reea i fixat cu piroane. Calitatea lucrrilor de torcretare se poateevidenia prin faptul c pe suprafaa acoperit cu beton prin torcretare nu exist sârm sau fiare în aparen i nicifisuri. Calitatea protejrii taluzului se constat prin sunetul auzit în urma aplicrii de lovituri uoare cu un corp delemn (coad de lopat). Dac în urma loviturii sun a gol torcretarea este burduit i nu este suficient.

3.6. In cazul când este necesar o protecie de taluz contra cderii de pietre pentru o perioad limitat se verific existena unei plase de protecie ancorat în stânc.

3.7. Se verific dac sârma de legtur a plasei este zincat pentru a se evita rugina i desfacerea plasei.

4. Verificri la taluzurile în roci moi

4.1. Aceste taluzuri au înclinri mai mici 3 :1 si 2 :1, iar banchetele pot avea limi de pân la 2 m.

4.2. Înlimea maxim de taluz fr banchete este de 6,7 m.

4.3. In funcie de gradul de alterare taluzurile se îmbrac în plas de sârm ancorat, torcretat sau în funcie defaptul c lucrarea este definitiv sau provizorie.

4.4. Verificarea înclinrii taluzelor se face cu ajutorul unor abloane din ipci de lemn iar planeitatea prin plimbarealongitudinal a abloanelor.

5. Verificri Ia taluzuri pentru stânci puternic degradate

5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zidrie sau un pereu.

5.2. Zidurile de protecie denumite de cptuire care se construiesc lipite de stânc. Parametrul feei vzute este5 :1.

5.3. La înclinri 3:1 i 2:1 stânc se preseaz, grosimea peretelui fiind mai mic la partea superioar i mai mare lapartea inferioar, mai mic la înclinare mai mic i mai mare la înclinare mai mare.

Pentru lucrrile de la pct. 4 verificarea se face conform prevederilor cap. 2, alin. 2.

6. Verificri la taluzurile in stânc


32/183

6.1. Calitatea spturilor în stânc se evideniaz prin

- planeitatea taluzului;

- mrimea denivelrilor constatate dup terminarea spturii;

- modul de asigurare a terenului de deasupra spturii (stânc sau pmânt) pentru ca acesta s nu curg pe taluz ;

- stabilitatea asigurat în special la friabilitate (plase ancorate, torcretate sau nu, ziduri de cptuire, pereuri).

[top]

CAIETUL IV. FUNDAII

CAPITOLUL 1 FUNDAII DIRECTE I PE PILOI


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de fundaii, de orice tip (continue, izolate, radiere,directe, pe piloi etc), i executate prin orice procedeu pentru care exist o prescripie tehnic în vigoare.

1.2. Pentru cazul unor fundaii de tip special (de ex. din elemente prefabricate) sau executate prin procedee pentrucare nu exist prescripii tehnice in vigoare, se vor aplica aceleai prevederi ca în cazul genera], îns completatecu condiii tehnice speciale, predate de proiectant.


2.1. Orice lucrare de fundaii va fi început numai dup verificarea i recepionarea ei ca „faz de lucrri" a naturii

terenului, a spturilor i dup retrasarea general a tuturor fundaiilor, a elementelor geometrice respective i —unde e cazul — a fiecrui pilot în parte.

Abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1.1.

2.2. In cazul fundaiilor de maini, se va efectua în plus o confruntare între proiectul de construcie i cel de montaji — dac este posibil — confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.

n cazul fundaiilor pentru stâlpi metalici i pentru maini se va verifica în plus i poziia i dimensiunile pieselor,golurilor i altor elemente înglobate, precum i a elementelor pentru meninerea poziiei acestora.

2.3. In cazul fundaiilor executate in ap, cu sau fr epuismente, se va verifica în mod special c nu s-au produs

afuieri, ebulmente, prbuiri etc. sau c efectele acestora au fost înlturate, în aa fel încât corpul fundaiei s poat fi executat corect, conform proiectului.

2.4. În cazul fundaiilor amplasate pe pmânturi sensibile la umezire sau cu contracii mari, se va verifica în plusmsurile luate pentru evitarea umezirii pmântului din jur sau de sub fundaii i c ultimul strat de pmânt de40...50 cm grosime nu s-a spat decât în ziua în care se începe executarea corpului fundaiei în zona respectiv.

n cazul pmânturilor cu contracii mari se va mai verifica i dac s-a executat, în formele i cu dimensiunileprevzute în proiect, stratele de material granular din jurul fundaiilor.

2.5. In cazul fundaiilor din beton sau beton armat, se vor aplica integral i prevederile caietul V al prezentuluinormativ, inclusiv anexa respectiv.

In cazul fundaiilor executate din zidrii (de piatr, crmid etc), se vor aplica integral prevederile din caiet VIII, cudiferena c abaterile admisibile sunt aceleai ca pentru beton (caiet V).


33/183

2.6. Toate verificrile, încercrile ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor de fundaii i rezultatele acestora se vor înregistra în procese-verbale de lucrri ascunse.

3. Fundaii directe

Verificrile ce trebuie efectuate, pe parcursul execuiei, în afara celor de la pct. 2 de mai sus, sunt :

3.1. Aplicarea msurilor de protecie prevzute în proiecte pentru cazul agresivitilor naturale (ale apelorsubterane) în special în ce privete tipul de ciment, gradul de impermeabilitate ale betonului i acoperireaarmturilor.

3.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute în proiect.

3.3 Betonarea continu a fundaiei, fr întreruperi cu durata mai mare decât aceea prevzut in normativul C.140—79 ; în cazul in care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mrimii sau formeifundaie, rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil, cu avizul proiectantului.

3.4 La fundaii masive pentru maini, se va verifica în plus dac, în cazul c nu s-a putut realiza betonarea fr întrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. Aceast excepie nu

este admis pentru fundaiile nemasive, pentru care se aplic normativul C.140—79. 3.5. In cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup caz : fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv amsurilor contra afuierii terenului i splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140—79 în legtur cu betonarea sub ap.

3.6. În cazul fundaiilor de tip pahar pentru încastrarea stâlpilor prefabricai, se vor verifica dimensiunile golului(seciuni orizontale i verticale cotele fundului paharului), împnarea i celelalte legturi provizorii (care trebuie s asigure echilibrul stabil al stâlpului, conform normativului C.140—79, P.10—77 precum i încastrarea definitiv,prin betonare.

3.7. In cazul fundaiilor pentru stâlpi metalici i a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice deprindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protecia anticoroziv etc.) i poziiile lor, precum i a mortarului

sau betonului pentru încastrare, subbetonare etc.

3.8. Frecvena încercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeai cu aceea prescris pentrumaterialele din care este executat corpul fundaiei respective, cu meniunea special pentru îmbinrile stâlpilorprefabricai, pentru care se aplic prevederile din normativul C.140—79, P.10—77.

3.9. La recepiile pe faze de lucrri i recepiile preliminare, comisiile respective vor efectua în afar de examinareaactelor încheiate pe parcurs, in ce privete frecvena, coninutul i încadrarea in prevederile proiectului iprescripiile tehnice, în limita abaterilor admisibile — i o serie de sondaje, în numrul pe care-l vor aprecia canecesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor anterioare, în special în ce privete poziiile, formele idimensiunile geometrice i calitatea corpului fundaiilor.

3.10. În cazul fundrii construciilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, mâlurilor. nisipuri afânate, umpluturiloretc.) executarea i verificarea lucrrilor de fundaii se va face cu respectarea formativului C.29—85.

4. Fundaii pe piloi

4.1. Corpul fundaiilor propriu-zise (care reazem pe capetele piloilor), se va verifica cu aplicarea integral aprevederilor de la pct. 3 de mai sus.

4.2. Pentru piloii din beton armat sau precomprimat, prefabricai sau turnai pe loc, se vor aplica în întregime iprevederile capitolul prezentului normativ („Lucrri de beton, beton armat i beton precomprimat").

4.3. La înfigerea piloilor prefabricai, se vor efectua pe parcurs urmtoarele verificri :

a) msurarea i înregistrarea ptrunderii fiecrui pilot pentru fiecare grup de 10 lovituri ale berbecului, respectivfiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecven mare ; o atenie deosebit se va acorda msurrii i înregistrrii refuzului, în comparaie cu valorile de control din proiect, fa de care abaterea admisibil este de


34/183

10% ;

b) lungimea total a fiei pilotului în comparaie cu prevederile proiectului i ale studiului geotehnic, tiut fiind c este necesar a se realiza ptrunderea pân la un anumit strat, precum i o lungime minimal a fiei; abaterileadmisibile sunt date în anexa IV.l-l.B.

c) direcia de înfigere, starea pilotului i eventualele accidente întâlnite ; se va face meniune special asupra

cazurilor de rupere sau spargere a pilotului i a necesitii înlocuirii lui; d) reluarea operaiei de înfigere dup o perioad de repaos de minimum 2 zile la terenuri necoezive i de minimum5 zile la terenuri coezive; în acest caz, se vor efectua din nou toate verificrile menionate la al. „a" de mai sus.

4.4. La executarea piloilor forai inclusiv, a acelora prin percuie (Franki), indiferent de diametrul lor, se vor efectua — dup caz — urmtoarele verificri :

a) buna funcionare a utilajelor de forare i betonare precum i a instalaiilor pentru prepararea, utilizarea irecuperarea noroiului bentonitic

b) natura i calitatea straturilor strpunse Ia forare care se vor compara cu prevederile proiectului;

c) fia total a pilotului i natura terenului de la vârful lui ;

d) poziia în plan a forajului, înainte de introducerea carcasei de armturi i de începerea betonrii;

e) aezarea corect a carcasei de armturi i a pieselor auxiliare, de asigurare a poziiei, de ghidare adispozitivelor de betonare etc. ;

f) curirea fundului i pereilor forajului (de material czut, detritus de bentonit etc.) ;

g) compararea continu a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin msurarea (la cel multfiecare metru de coloan) a nivelului atins de stratul de beton introdus în tub, pentru a stabili dac la extragerea

tubului nu s-au produs surpri de pmânt în interiorul tubului;

h) meninerea poziiei armturilor.

4.5. Dup terminarea operaiilor de înfigere, respectiv de betonare a piloilor, se va proceda la o retrasare general a poziiei fiecrui pilot i la cartografierea atât a poziiei in plan cât i a nivelelor vârfului i capului piloilor, respectiva fiei realizate ; abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1-1.B.

4.6. Înainte de începerea executrii corpului fundaiei propriu-zise se vor efectua încercrile prin încrcarea static sau dinamic a numrului de piloi prevzui in normativul C.160—75. Se vor încerca de preferin piloii la a crorexecuie s-au întâmpinat dificulti.

n cazul încercrilor prin încrcare dinamic, tasarea admisibil nu trebuie s depeasc 1/4 din valoarea decontrol dat în proiect pentru refuz. în cazul încercrii prin încrcare static :

- se admite ca tasarea msurat la încrcarea de calcul s fie de maximum 1,10 tasarea msurat în cadrul încercrii de prob conform STAS 2561/2—81 pentru o valoare corespunztoare de încrcare ;

- în cazul în care nu s-au efectuat încercri de prob conform STAS 2561/2—81 tasarea admisibil la încercareade control cu încrcarea de calcul trebuie s fie stabilit de proiectant.

Aceste încercri pot fi considerate ca fcând parte din verificarea pe faze de lucrri.

4.7. Tot înainte de începerea executrii corpului fundaiei se va proceda la spargerea capetelor pilo ilor i laaranjarea capetelor armturilor provenite din piloi care se înglobeaz în corpul fundaiilor. Abaterile admisibile suntdate în anexa IV-1-1-B, tabelul 3.

In cazul piloilor forai, betonul de la partea superioar trebuie îndeprtat i pentru motivul c este de regul de


35/183

calitate mai slab.

4.8. La verificrile pe faze de lucrri i la recepia preliminar, în afar de examinarea frecvenei i coninutuluiactelor încheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua i un numr de sondaje pentru stabilirea corectitudiniiacestor

4.9. Toate lucrrile de fundaii pe piloi se consider de tehnicitate deosebit de ridicat i in consecin trebuie

urmrite în mod special de proiectant. In cadrul acestei activiti, proiectantul: - va participa la înfigerea, respectiv forarea, unei prime serii de piloi (de cel puin 5% din numrul total), spre a seconvinge despre modul de realizare a refuzului, fiei totale, naturii straturilor de pmânt întâlnie etc.;

- va participa la efectuarea încercrilor prin încrcare static sau dinamic, stabilind cazurile în care numrulpiloilor încercai urmeaz a fi mrit, pentru cazuri de dubiu conform normativului C.160—75

- va depune un referat scris, coninând concluziile i recomandrile sale cu privire la realizarea condiiilor avute învedere la proiectare.

ANEXA IV-1-1

ABATERI ADMISIBILE

A. FUNDAII DIRECTE

1. Abateri privind precizia amplasamentului i a cotei de nivel:

- poziia în plan orizontal a axelor fundaiilor 10 mm

- poziia în plan vertical a cotei de nivel 10mm

2. Abateri dimensionale ale elementelor:

- dimensiuni în plan orizontal

înlimi pân la 2 m ± 20 mm înlimi peste 2m ± 30 mm

înclinarea fa de vertical a muchiilor i suprafeelor

pentru 1 m liniar 3 mm pe toat înlimea 16 mm

- înclinarea fa de orizontal a muchiilor i suprafeelor

pentru 1 m liniar 5 mm pentru suprafee libere 20 mm

3. Abateri dimensionale ale fundaiilor de maini:

- dimensiunile în plan orizontal

înlimi pân la2 m ± 20 mm înlimi peste 2 m ± 30 mm

- dimensiunile prilor intrânde sau ieinde a golurilor interioare 20 mm

- cote de nivel ale prilor intrânde sai ieinde i a golurilor interioare 10 mm

Documents

c 56-85 Verificarea Calitatii Si Receptia Lucrarilor