Candidaţii la admiterea în jjvăţâmîntul superior de stat pot solicita, la înscriere, ca ultimă opţiune, o bursă de studiu în Republica Moldova, informează Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Candidaţii respinşi la admitere participă, în ordinea

Burse de studiu fn Republica Moldovadescrescătoare a mediilor, la selccţia pentra obţinerea bursei în Republica Moldova. Selecţia va fi organizată de către o comisie m ixtă de experţi ai

ministerelor din cele două ţări,. Ministerul Educaţiei doreşte ca prin această procedură să fie eliminată, definitiv, corupţia existentă pînă nu demult în

sectorul burse internaţionale. “Candidaţii Ia admitere trebuie să ştie că prin bursa de studiu în Republica Moldova cîştigă un an de înyăţămînt, dacă au fost

respinşi la concursul .organizat în instituţia românească”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din MEN. Senatele universitare vor fi informate şi

ele de această alternativă lă admitere, pentru a afişa, la aviziere, informaţia. Instituţiile de învăţăm înt superior din Republica Moldova vor trimite MEN, în această lună, cifrele de şcolarizare pentru facultăţile care acceptă studenţi români.

ţ Agenda f î \ Rom vuiturilor/3 \ Arfă<ultură-ştiinţâ/4-S ţ Politicâ/6 i Publicitate/7-9 i Diverse/9 i Actualhatea/10 + Sporl/11-12 t Omulşisocietatea/13♦ Economia/l 4♦ Evenim ent/l5 ;♦ (Mima o ră /l 6

£ ] f 1< - i‘ î

Afr

\ \ t i : \ 1" i > *' ' { ţ ţ j l

d © O S u i ANUL IX NR. 2039 ISSN 1220-3203

zia r IndependentSIMBATA-DUMINICA2-3 AUGUST 1997 16 PAGINI 600 LEI

Vremea se va răci.Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale şi cu caracter de aversă. Izolat grindini Vînt slab la moderat cu intensificări din sectorul NV. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18° şi 23° C. (Meteorolog de serviciu Constanţa Nagyi)

în pagina a 16-a: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

Sportul de a ne da cu drebtul în s tîn a u l a devenit naţional

Cu sau fără liste, reforma-i pe butuci

MARIA SANGEORZAN

Frisoanele listelor se fac, din nou, resimţite în societatea românească. Văzute de executiv, acestea sînt un

factor determinant în izbînda reformei româneşti. F.P.S.-ul, de cînd a trecut în subordinea Guvernului, este mai rezervat în a da informaţii şi... liste. Instituţia condusă de Sorin Dimitriu primeşte şi încearcă să pună în aplicare comenzile (contradictorii) Venite de la ministere (în special de la Reformă şi Industrii).'Mai • Krşîit cu clasa muncitoare, F.P.S. curtează

prudenţă reforma, pentru că, la o adică,' managerul angajat de FPS şi AGA mică

| (adică adunarea formată din reprezentanţii I majoritari ai FPS) sînt puşi să dea

socoteală şi să ţină piept răzvrătiţilor. Miniştrii şi supuşii lor doar fac liste, dau faxuri şi elaborează... strategii. Strategia de bază pare să se cheme lichidare. Ministrul Ulm Spineanu a iden tifica t. douăsprezece capete ale hidrei care dinamitează bugetul şi economia naţională (sic!). Şeful cel mare, premierul, n-a recunoscut valabilitatea listei (în care nu este cuprinsă nici o societate comercială din Capitală!), anticipînd o listă mai... cuprinzătoare, dar bătută în cuie.

Este adevărat că pierderile cumulate, ori datoriile sau arieratele acestor societăţi fac impresie. Dar eu una cred că pe listă lui Spineanu, ca şi pe listele din primăvară, ar putea fi făcute lesne substituiri, fară să fie modificat fondul chestiunii. Asia ca să vorbim doar de societăţile comerciale. Căci, dacă luăm în calcul şi regiile autonome, situaţia devine cu mult mai gravă. . ■

De ce-or fi atît de însemnate listele, dnd alte societăţi, tacit, au intrat în reorganizare judiciară ori chiar în lichidare?! în judeţul Cluj, numărul cererilor de reorganizare judiciară au depăşit cu mult... suta, fără să se facă mare tămbălău pe tema respectivă!O posibilă explicaţie ar fi aceea că prima duzină sacrificată nu este decît un pretext, un test al reacţiei grupurilor compacte de salariaţi. Grija cu care a fost ocolită Capitala, dar şi alte zone fierbinţi (de genul Braşovului sau Clujului) este elocventă.

Ce va rezolva însă lichidarea unor socicţăţi comerciale, din moment ce sînt menţinute regii care vlăguiesc bugetul? Se va. urni reforma dacă se închid 12 socicţăţi?! Va fi oprită căderea economică Şi va fi relansată producţia?! Greu de' crezut! Mai curînd credem că listele sînt expresia unor jocuri de interese şi ambiţii mai mult sau mai puţin personale. Căci

fn pofida oricărorspcculatii

S im b o lu r ile T ra n s ilv a n ie i

se a f lă a c u m p e s te m a R o m â n ie iîn legătură cu articolul “Drapelul dc pe clădirea

Consulatului nu este cel al Ungariei Mari” publicat în numărul de vineri, 1 august, al ziarului nostru, am primit un drept la replică din partea Primăriei clujene, cîteva precizări venind de la prof. univ. Raoul Şorban, mai multe scrisori şi telefoane din partea cititorilor. Ni s-au făcut observaţii în legătură cu faptul că stemele ale căror imagini le-am publicaţ în .numărul amintit reprezintă, amîndouă, Imperiul Ungar şi că, din această cauză, simbolistica lor poate fi interpretată ca avînd intenţii iredentiste. Mulţi dintre cei «ce ne-au telefonat sînt pur şi simplu nedumeriţi de ceea ce se întîmplă şi nu ştiu ce să creadă. Din ceea ce au învăţat ei la şcoala ungurească în anii de după Diktatul de la Viena şi cucerirea unei părţi a Transilvaniei de către armata hortystă, anumite însemne cuprinse în stema Ungariei, regăsite şi pe cea de pe drapelul de la Consulat, fac referire inclusiv la Transilvania. : -, Am vrea să afirmăm următoarele lucruri. Nu

România poate hotărî care este steagul naţional al

Ungariei şi ce însemne să poarte el. Parlamentul ungar a discutat în cursul anului 1990 propunerea guvernului Antall de adoptare a noii steme a ţării. In ciuda împotrivirii Opoziţiei, Parlamentul a fost de acord cu stema aflată pe drapelul ungar şi în momentul de faţă. Ea este, se pare, identică cu stema mică a fostei Ungarii Mari. Statul român putea să protesteze la vremea respectivă dacă avea ceva de comentat, aşa cum au procedat unele dintre ţările vecine Ungariei N-a făcut-o, din m otive care acum nu interesează. în privinţa însemnelor grafice care ar putea fi-interpretate ca avînd un caracter incitator la adresa românilor, ne propunem să consultăm specialişti în domeniu, nefăcînd niciodată abstracţie de faptul că istoria relaţiilor dintre cele două ţări oferă suficiente motive românilor să fie neîncrezători. Un lucru nu trebuie însă uitat Simbolurile Transilvaniei, care s-au aflat pe stema Ungariei Mari, se află acum pe stema României. Ceea ce înseamnă că istoria a făcut dreptate.

Socotind disputa pentru stean un moina al unei rezistenţe generalizatefilia lă P J .1.1. t o i e i t« fo ra @ ClijiS i i t w o a M ia fi i

continuare tn pagina a 16 -a

De l a un mic război local împotriva drapelului ungar, primarul Gheorghe Funar şi conducerea filialei Cluj a P.U.N.R. vor să extindă conflictul la nivelul unei rezistenţe generalizate a românilor faţă de politica etnică a Cabinetului Ciorbea, socotită de natură să primejduiască integritatea teritorială a României.

Senatorul Costică Ciurtin spune că “lupta de la Cluj este o luptă a întregii românimi din Transilvania”. El apreciază că politica Guvernului Ciorbea va avea drept rezultat fărîmiţarea ţării, Transilvania fiind încorporată de Ungaria, Moldova unindu-se eu Basarabia şi intrind apoi în C.S.I. Ciurtin face apel, pe un ton războinic, pentru apărarea pămîntului strămoşesc. “Sacrificiile de sînge ale poporului român ardelean au fost pierdute. Pe linia pe care am pornit acum două săptămîni la Cluj, vom merge pînă la capăt, dîndu-ne viaţa dacă va fi nevoie”, spune Ciurtin.. Pentru a da greutate cuvintelor sale

prea înflăcărate pentru o perioadă de pace, senatorul P.U.N.R. aminteşte că bunicul i-a murit luptînd în războiul de la 1918, iar tatăl său şi-a dat viaţa pentru România în tim pul celei de a doua m ari conflagraţii mondiale.

Dar de ce simte P.U.N.R. că Transilvania este în primejdie, într-o perioadă în care există, totuşi, garanţii de securitate oferite de tratat& bilaterale încheiate cu vecinii? Liderii clujeni ai P.U.N.R. susţin că au inform aţii potriv it cărora organizaţiile extremiste maghiare, coordonate de U.D.M.R., pregătesc ziuă înfruntării decisive. Deputatul Vasile Matei afirmă că are cunoştinţă că în computerul de la sediul U.D.M.R. de pe strada Pavlov pot fi găsite informaţii privind o listă de români pe care extremiştii maghiari sînt pregătiţi să-i lichideze. în capul listei, potrivit deputatului, se află Gheorghe Funar, dar lista cuprinde numeroase nume de ofiţeri din Armată, Poliţie şi S.R.I. Matei mai

spune că românii din judeţul Mureş, simţindu-se trădaţi de Guvern, stau cu bagajele făcute de teama unei epurări etnice asemănătoare celei din Harghita şi Covasna.

în astfel de circumstanţe, Matei este de părere că în Cluj trebuie să se constituie “o cetate inexpugnabilă de forţă, tărie şi acţiune românească”.

“Se face multă publicitate în jurul drapelului ungar, dar problema nu este asta. Pericolul vine din trădarea guvernanţilor, care fac jocu l U.D.M.R., iar fluturarea la Ciuj- Napoca a drapelului Ungariei este un semn al umilinţei noastre ca români” , afirmă Vasile Matei.

Apreciind că fapta celor trei clujeni care au dat jos steagul de pe clădirea; Consulatului, ungar se constituie într-o dovadă că românii adevăraţi refuză umilinţa, Consiliul judeţean al P.U.N.R. i-a răsplătit pe fiecare dintre aceştia cu 1,5 milioane de lei.

Caius CHIO REAN

Secretaru l gen eral a l NATO iş i va p e trece vacanţa in RusiaSccretarul-gcneral al

NATO, Javier Solana, va sosi duminică, la Moscova, la invitaţia preşedintelui Boris Elţîn, pentru a-şi petrece, îm preună cu familia, o săptămînă de vacanţă în Rusia, a anunţat,

vineri, purtătorul de cuvînt al m inisterului rus de Externe; citat de REUTER. Purtătorul de cuvînt Valeri Nesteruşkin a declarat că Solana şi-a exprim at dorinţa de .v iz ita ,. ■ Mosco

St.Petersburg şi vechile oraşe ruse. Fostul ministru spaniol de Externe va avea întîlniri neoficiale cu o serie de politicieni ruşi.

ftpenţîa j u să Interfax î r m a c a Ş ^ k n a sc va

BBtUfiţTilS^cu f fom vice- CENTRALĂ UNIV

CLUJ-N APO CA

prem ieruL rus,'. Boris Nemjov. Javier Solana a negociat Charta Rusia- NATO, care a pus bazele relaţiilor M oscovei cu A lianţa N ord-A tlanică, după încheierea Războiului Rece. -

Lista medicamentelor compensate este încă

prea mare în comparaţie cu bugetul sănătăţii

Reprezentanţii marilor companii internaţionale de medicamente apreciază că noua listă a medicamentelor compensate este încă prea mare, chiar dacă faţă de-cea actuală, a fost redusă la aproape jumătate. Dr. Adrian : Caretu, reprezentantul pentru România al unei companii americane, a declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, că în condiţiile unui buget de austeritate, lista medicamentelor compensate trebuie întocmită după criteriul cost-eficienţă- prioritate terapeutică. “Chiar în ţările în care bugetul sănătăţii depăşeşte 10 la sută din PIB, compensarea se face după o analiză extrem de riguroasă, care are la bază exact criteriul amintit mai sus”, a mai spus Caretu.

El consideră că la fel de “umflată” este şi lista gratuităţilor. în România, există o listă de boli pentru care se acordă medicamente gratuite. Această situaţie nu este admisă în ţările din Vestul Europei. Dintr-o analiză atentă a listei gratuităţilor reiese că în România sînj 33 de boli pentru care se acordă medicamente fără bani. în realitate, doar cîteva afecţiuni sînt incluse în acest sector, a mai adăugat reprezentantul companiei americane.■ Experţii occidentali sugerează specialiştilor autohtoni să lase la gratuitate, în limita fondurilor, un număr strict de medicamente, iar restul să fio trecute pe lista compensatelor. Ei cer Ministerului Sănătăţii să susţină promulgarea legii privind protecţia patentului şi, pînă atunci, să compenseze numai medicamente a căror calitate este recunoscută.

ADEVĂRULde Cluj AGENDA sîmbătă-duminică, 2-3 august 1997

• Azi: Calendarul ortodox: A d ucerea m o aş te lo r Sf.-fntîi M c.şi . A rh id .Ş te fan ; B in ec red in c io su l îm p ă ra t Jusiin ian ; Calendarul greco- catolîc: Sf.Stefan, protom artir, arhidiacon; aducerea moaştelor de la Kafar-Gamala la Ierusalim

(4 1 5 ); C alendarul romano- catolic: Sf.Eusebiu de Vercelli, ep. (Porţiuncula).

•M îin e : Calendarul ortodox'. C uv.Isach ie, Dalm at şi Faust; Sf.Salomeea Mironosiţa; Calen­darul greco-catolic: Duminica 7 d.Rusalii; Ss.Isachiu, Dalmat (+ 440) şi Faust (+ 451), cuv.

fi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite

g E E E l ţ O M E

• I’REFECWRA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 .PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA:! 9-60-30

• PRIMÂRIADEJ: 21-1740 '• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 ‘ ■

PRIMÂRIACÎMPIATURZD: 36-8CL01 '• PRIMÂRIAHUEDIN: 25-1548• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA; 955 a

43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA* 1349-76'• P0LTJ1ADEJ:21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21

POLITIA ClMHA UIRZH: 36-82-22• POUflAHUEDIN: 25-15-38• POLITIAGHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 9S1• PROTECŢIA CMLĂ 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

l9-52-23si 19-16-70, int 158• SALVAREA: 961 .• SALVAREACFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 -• ORAEXACTĂ958■ REGIA AUTONOMÂDE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748• SCMONIENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71 ; : '• RE(lAA(JTONOMÂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02S.C. "SALPRJST1 S.A DISPECERAT: 19-55-22

• COMENZI SPECIALE PEN1RUTRAIS- PORT REZIDUURI: U-10-12int 132SC PRIVAU. 1743-86

• DlSTRIBirnAGA2ELOR NATURALE: ÎNTERVENTI GAZE 928; DISPECERAT 433424REaSTRULAUTOROMÂN: Şefreprezenlanţâ: 43-38-10. :, ■' ’ Informaţii: 43-38-11 ':Hală inspecţii: 43-38-08.

TVKOM i liiîii-Mneri Cluj Cluj Buc.

7,00 8,00 8,30 9,3018,15 19,15 19,45 20,4511,50 12,50 13^0 15,20* !) Sîmbătă - prin Oradea

Preţ bilet: pentru cetăţeni români si străini - 200.000 lei

S £ U R S E # A U J t O

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, 'joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de rnarţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora i 1,00. -' ■ ■1• Cluj N;j/XK7i-Mis’colc, cup/ecaredin Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.

IN F O R M A Ţ II- Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

. TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR;începînd cu data dc 5 mai se

va opera şi pe ruta;Q uj Timişoara Budapesta6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta-> Timişoara-> Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 lî-dul Eroilor 6-8 -

Tl l 19-14-70, I'J-20-87,IU l'AX- ,9-78-U*

POLICLINICA FARA PLATA ' "FAMII.IA S1ÎNTÂ"

în perioada 14 iulie -1 5 august 1997, Po liclin ica fără plată "Fam ilia Sfîntă" este închisă pentru concedii de odihnă. .

FARMACIIFarmacii de serviciu: sîmbătă, 2

august: Farmacia nr.5 "CLEMATIS", P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr.31 "BALSAMUM”, Cart.Mărăşti B1.R3, telefon 41-25-99, orar 8-13, Farmacia .. nr.32 Cart.Mănăştur Compl.Flora, telefon 16-18-88, orar 8-14, Farmacia ”ZE”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15, Farmacia "CERTA", str. Clăbucet nr.5 (Mănăştur), telefon 16- 47-37, orar 8-14, Farmacia "TERRA- FARM”, B-dul 21 Decembrie nr.4, orar 9-14, Farmacia’TNTERPHARM”, str.Primăverii nr.6, orar 8-22; dumini­că, 3 august: Farmacia nr.5 ”CLE- MAT1S”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19- 13-63, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8- 14, Farmacia "INTERPHARM", str.Primăverii nr.6, orar 8-22.

Farmacii cu serviciu permanent'. Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

, Garda de noapte: Farmacia nr.5 "CLEMATIS”, P-ţa Unirii iir.TO, telefon 19-13-63, orar 20-8. ■

VICTORIA - Plătii pcnlru moarte - SIJA - premieră 110,1 2 , 14. 16,18,20) * ARI A - SIîdIuI - SUA - premieră (10,12,30,15. 17,30, 20) T MĂRĂŞTI - sala A' Din junglâ-n junglă - SUA (13, 15, 17, 19), sala H Ia ră teamă - Iudia (1 3 ,3 0 ,1(., 18.30) * 1AVOR1 T - .Ioc în (Ini - SUA (11; 13, 15; 17, 19)

TI KDA -FOX - Dajlinhl - Panică în tunel - SUA; TINKRKIUUJI - Din jiinglă-njunglă - SUA

DIuI: ARTA - Doamna şi vagabondul - SUA.GHERLA: PACEA - 4-6.08:

Un liceu periculos - SUA’, 7-10.08:Davlight - Panică în tu n d * SUA. | 1 - 7 a u g u s t

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45;. sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi:- 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica- închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, jo i:-14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA.DE LECTURĂ (Str. M. Kogălnieeanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIA TECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălnieeanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -16 "■/' ■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

* Biblioteca "Heltai” (strada Clinicilor18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălnieeanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19- 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■. Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str." Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

V ■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis '

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis ... ■ ■ Muzeul Naţional de. Istorie a

, Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. . .. . '

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ ■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; tuni şi marţi închis.-

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14. .. . ... ,,

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Sîmbătă, 2 augustProgram ul 1: 7,00 Bună

dimineaţa ... de la Timişoara şi Bucureşti; 8,30 Alfa şi Omega; 9,00 TVR. Info; 9,05 Film: Cartea cu poveşti (SUA ’95); 10,00 Şlagăre pentru copii; 10,45 Film: Un şef pe cinste (Franţa ’64); 12,30 Serial: Mork & Mindy; 13,00 America sălbatică (documentar); 13,30 Ecranul; 14,00 TVR Info; 14,15 Mapamond; 14,45 Turnul Babei... la Sibiu; 17,00 Universul misterios al- lui A.C.Clarke (documentar); 17,30 Alo, tu alegi!; 18,00 ,Serial: Hollyoaks; 18,30 Poveşti din copilărie; 19,00 Teleenciclopedia;20.00 Jurnal, meteo, sport; 20,35 Săptămînă sportivă; 21,00 Serial: Savannah; 22,00 Varietăţi muzical- coregrafice; 23,05 Serial: Perla Coroanei; 23,55 Mîine pe,micul ecran; 0,00 Serial: Detectivul din Los, Angeles; 0,50 Arena AS.

Programul 2: 8,00 Serial: Lupii aerului; 9,00 Pas cu pas; 9,30 Ajută- te singur!; 10,00 Mondo-blilz; 11,00 TVR Timişoara; 13,00 Actualitatea culturală; 13,30 Serial: Misterele S.P.;14,30 Serial: Ce bine e acasă!; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,20 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 15,30 Desene animate;16.00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 17,50 TVR Info; 18,00 Serata muzicală TV; 19,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 19,45 Atletism CM de la Atena; 20,20 Film: Joc fară sfîrşit (p. I); 22,00 Jurnalul de la ora ZECE; 22,10 Joc fără sfîrsit (p. II); 0,00 TVM;'1,30 Jazz Alive.

PRO TV: 7,00 Desene animate;8,10 Povestea,zilei; 8,30 Serial: Flipper; 9,00 Noile aventuri ale lui' Flipper; 10,00 Film: Jane Eyre (r);11,35 Profesiunea mea - cultura (r);

12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Domniţa şoim (SUA ’85); 15,00 Sport pe plajă; 15,15 Motociclism MP al Germaniei (r); 15,30 Fotbal - în pauză Motor Sport Magazin; 17,30 Serial: Walker, poliţist texan; 18,15 Adevărul gol-goiuţ; 18,45 Te uiţi şi cîştigi!;19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Mac (SUA ’93); 22,05 Serial: Străzile crimei (SUA ’96); 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,15 Serial: Nemuritorul; 0,00 Generaţia PRO; 0,30 Sport la minut - ştiri sportive; 0,55 Film erotic: Other Man’s Wives; 2,00 Am întîlnit şi români fericiţi; 3,Off Lumea lu’ Gaiţă;3.30 Divertis Show.'

9.30 Ferestre deschise; 1 0 ,0 ® /j^ , Leonard Bemstein ...; 1 1 *® . ~ ■-) Magazin duminical. T V RMemoria exilului r o m â n e s C r * Serial: Misterele Sankt P e te rs tJU T fc -^14.30 Serial: Ce bine e a c a s â - iBursa invenţiilor, 15,20 D c> a r

o vc-

Duminică, 3 august . Programul 1 :7S00 Bună dimineaţa

de la Bucureşti!; 8,30 Lumină din lumină; 9,05 Serial: De la Apenini Iă Anzi; 9,35 Desene animate; 10,00 Ala bala, portocala;. 1.1,00 Viaţa satului (magazin); 12,30 Ce vrăji a mai făcut nevastă-mea Samantha?; 13,00 National Geographic (documentar);14.00 TVR Info; 14,15 Atlas (maga­zin); 14,45 Videomagazra - De-a parodia şi telemania. Telespectacol susţinut de nouă tineri actori; 17,00 Serial: Star Trek; 18,00 - 7 zile în România; 18,30 Poveşti din copilărie (desene animate); 19,00 Robingo;20.00 Jurnal, meteo; 20,35 Duminica sportivă; 20,50 Tragerile LOTO;21.00 Film: Domnişoara O (Franţa ’94); 22,55 Pariul Trio (alergare hipică); 23,00 TVR Info; 23,05 Camei Planet Olimp. Emisiune muzicală estivală; 0,05 Gala circului englez.

Programul 2: 8,00 Lupii aerului;9.00 Pas'cu pas (emisiune de ştiinţă);

săţ-i mai spun... (r); 1 5 , 3 0 animate; 16,00 S e c re te le I ’ ,S ţ , ',17.00 Şeicul; 17,50 T V R Serata muzicală TV; 1 9 , 0 ® tranziţiei; 20,00 V id e o t o n o r r U * i l t f seară; 21,00 Repriza a t r e i a sportiv);22,00 J u rn a lu l d e \ ZECE; 23,00 F ru m o a sa ş i0,00 TVM. Mesager; 0 ,3 0 film. .

PRO TV: 7,00 D e s e n e a n n ;8.30 Serial: Fiica o c e a n u l u i , ^ Super Abracadabra; 1 0 , 3 O^ r< Family Reunion ( S U A ^ Sport pe plajă; 12,30 S o m e t i i n v Right; 12,55 Ştirile P r o X V ; t News Radio; 13,30 S e r i a » :14,20 Generaţia Pro; 1 4 ,3 0zilei; 15,00 Lumea f i l m u l u i ; I I

Generaţia Pro; 15,45 G i H c t t e16.00 Rugby: T urneu l C e l o r v Naţiuni:, Australia -. N o u a Z c & ţ ;17.30 Terra 2 (ultimul e p i s o t O r J l Serial: Beverly Hills; 1 9 , 3 0 Ş t i r i i : : Tv; 20,00 Film: T h e P l a y : (Irlanda/Anglia’92); 2 1 , 5 5 Ş t i r ă : Tv; 22,00 G e n e ra ţ ia P r o z ^ Fotomodele; 23,30 Ş t i r i l e P t î ’23,50 Procesul e tapei; 1 , 2 0 S ? : minut - ştiri sportive; 2 , 1 5 A m t; şi români fericiţi.

Redacţia nu î ş i Cî- \ responsabilitatea p e n t r u s c f t z Z f i tintervenite în p r o g r a m & te p o s ; , de televiziune. ■ -

RADIO C LU J

Sîmbâtâ, 2 august6.00 Bună dimineaţa - Actualităţi

şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Agora, redactor Dan Moşoiu;11,00 R adioconexiuni - divertism ent. R ealizatori Dan Moşoiu, Mihai Goţiu şi Mihaela Dîmbean. 13,00 R adio jurnal Bucureşti, 13,15 Ieri, azi, mîine. Q emisiune care vă ţine la curent cu trecutul, prezentul şi viitoru l, realizatori Doina Borgovan şi Daii Izvoreanu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Anotimpul ideilor, redactori Oana Cristea şi Gheorghe Bodea. 20 ,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară Ia cerere, prezintă Codruţa Aron V ârtic; 22 ,00 înch iderea programului. ,

Duminică, 3 august ..8.00 Din grădina cu flori multe.

Dedicaţii muzicale, redactor Florin Muntean. 9,00 Dor călător prin Transilvania - Program de muzică populară, redactor Florin Muntean.9,45 Zîmbet de soare - o emisiune pentru toţi copiii, redactor Ana Huţanu: 10,00 Apărătorii gliei transilvane. R edactor i Sergiu Vitalian Vaida; 10,30 Diligenta de Bizanţ. O em isiune de Florin Săsărman. 11,00 Radioduminica. La microfon Cornel Udrea, 13,00 R adiojurnal B ucureşti. .14,00 Emisiunea în limba maghiară.

/ T i T -Radiop

Sîmbătă, 2 august0 0 - 1 1 ,0 0

Radioprogram “Primul ft^ ^ a , ut”. ' 7,00

M a l Radiojurnal RomSnia Actualităţi. 8,00, 10,00, 12,00 Ştiri localc. 12,00-18,00 “Pe apa sîmbetei”, radioprogram cu şi pentru tineri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi.14,00,16,00,19,00 Ştiri locale. 17,05-19.00 Muzică, publicitate. 19,05-21,30 “Top Remember”, realizator Dan Crcţa. 21,00-6,00 Muzică, publicitate.21.00 Retrospectiva ştirilor zilei.21,30-23,00 Muzică, publicitate.23,00-2,00 “Noaptea cu CD Radio" - dcdicaţii muzicale. 7,00-8,00 Muzică, publicitate.

Duminică,3 august8,00 -12,00 Radioprogram “Prifiiul

salut". 8,00, 10,00, 12,00 Ştiri localc.12,30 - 13,00 “CD Country Music”, realizator Dan Crcţa. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi.

4 L '

14.00.16.00, 19,00 Ştiri locale. 17,05,19.00 Muzică, publicitate. 19,30 ■■ 20,00 "Traista cu poveşti”, emisiune pentru copii. 21,00 - 6,00 Muzică, publicitate.21.00 , 24,00, 2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Sîmbătă, 2 august Cofltact ştiri: 7,30-19,30

fld fo__ (din oră în oră,

W T 4 C T cu exc'Piia-1 8 ,3 0 ) Buletinul

de ştiri B.B.C. World Service la ora18.00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Ccntrale).8.00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, Principalele titluri din presa locală, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, Contact Sport, Revista presei locale). 11,10 Contact AUTO (în colaborare cu “Auto-Pro/ Auto-Piaţa”). 12,50 Contact Politic - realizator Roxana Niculcscu Costei. ,. „ . . . ,f* I . ~ .............. . ,

Emisiune de comentariu politic. 13,00 Contact Film- realizator Liana Stanciu, Prezentarea premierelor săptămînii, comentarii de specialitate, recomandări, interviuri, extrase din coloanele sonore ale filmelor. 16,00 Top 50 - realizator Cristian Schncbli. Clasamentul săptămînal al celor mai bune 50 de noutăţi muzicale, alcătuit pe baza scrisorilor primite de la ascultători. 19,00 Seara Ia Cluj-Napoca (muzică, divertisment super-week-end,19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Party AII The Time. Program de discotecă... Ia Radio Contact şi multe surprize!!! •

Duminică, 3 august Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră în

oră, cu exccpţia 18,30) Buletinul de ştiri B.B.C, World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (Meteo, Remember, Sport, Informaţii diverse).8,00 Azi în Cluj-Napoca (Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematogya[c, Horosţop şi

Aniversări). 11,10 Fir direct ,cu America - realizator Aurelia Boriga. Actualitatea “de peste ocean” în prezentarea corespondentei, noastre din Los Angeles. 17,00 Contact F.M.;19,00 Seara la Cluj-Napoca (muzică, divertisment, informaţii diverse,19,00-19,20 Pepsi Music Show).19,30 Retrospectiva ştirilor locale Radio Contact ale săptămînii. 21,00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat (informaţii despre rezultatele echipelor clujene şi cronici de Ia meciurile jucate de acestea, interviuri şi invitaţi în studio care pot răspunde întrebărilor iubitorilor sportului din oraşul nostru). 22,00 Sport Week-end - talkshow ”Ora dc fotbal” în colaborare cu “Sportul Românesc”, invitaţi de marcă şi informaţii proaspete din lumea sportului). 0,00 Legende Rock - realizatori Alex Revenco şi Cristian Dicianu. ,i 'A jM,

]8 ,0 0 B uletin de ş tir i.; 18,05 Întîlnire în Babilon, redactor Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Florin Muntean.21 ,50 B uletin de ştiri. 22 ,00 închiderea programului.

V m nU S R adioSîmbătă, 2 august :

, 6,00-10,00 Un alt început 10,00- ■11.00 Roton: Music. 11,00-13,00 "Careul de aşi” (emisiune concurs)

. - realizator.Gergeta Todoruţ. 13,00-14.00 Music non stop. 14,00-14,30

.Program informativ BBC. 15.00- *15.05 Ştirile Uniplus; 15,05- 18,00"C ocktail W eek-end m agazin” .18.00-18,45 Program informativ BBC. 19,00-21,00 “Music mix” .21.00-21,30 Program informativ BBC. 21,30-4,00 “Party on the radio”. 4,00-6,00 VOA Express.

Duminică, 3 august . 6,00-10,00 Un alt început 10,00-

12.00 "Astroclub” - realizator Delia . Balaban. 12,00-14,00 "Miracolul sunetelor” - realizator Cristian'

' M ureşan.14 ,00-14 ,30 P ro g ram , informativ BBC. 15,00-15,05 Ştirile Uniplus, 15,05-18,00 W eek-end’ magazin, 18,00 - 18,45 Program

: inform ativ. BBC. 19 ,00-20,30 Overdose. 20,30-21,00 “VIP-uri în vacanţă, 21 ,00-21,30 Program informativ BBC. 21,34-13,00 Top Slow - realizator Rona. 23,00-0,15 “Top 190.240” ; 00,15 - 02,00 “Music hon stop”. 2,00-6,00 VOÂ' Express;

A RadioSonicFM sa, 7 MHz ■

• ’ Sîmbătă, 2 august Ştiri: 12, 16,18. Mondo Spori:

9.15. Horoscop: 8,40; 10,40. Program cinema: 9,30. 8,00-12,00 C afeaua din pat. 12 ,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15,00 Miss Radio

.Sonic (concurs). 15 ,00-19,00 M uzică şi... 19,00-20,00 Assos Radio One (hip-hop). 20,00-23,00 Seara unei nopţi de vară, 23,00 Party.

Duminică, 3 august Ştiri: 12, 16, 18. Mondo Sport:

9.15. Horoscop: 8,40; 10,40. Program cinema: 9,30. 8,00-12,00 C afeaua din pat. 12 ,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul M unicipal. 13,00-17,00 S iesta Sonic. 17,00-18,00 Assos Radio One (reluare). 18,00-20,00 în pragul scrii. 20,00-23,00 Seara unei nopţi

i de vară. 23,00 Agenda Jazz. ’ , ‘i j

' P O L IC L IN IC A IR IT E R S E R V IS ^ i

str. Pascaly nr.5, c a r t - C i h e o r p sINTERNE ♦ CARD10LOC3 E ♦ '

L0GIE ♦ PSIHIATRIE ♦ E S D C G i NOLOGJE ♦ R E U M A T O L O G I J ECOGRAFIE ♦ A L E R G O I j O G ! i DERMATOLOGE ♦ C f f l R L l l î ■ !

0RT0P1BIE ♦ 0JU..* O K I V U JV K L :i ONECOIXX3E ♦ O N C O I j O J ii . PEDIATRIE ♦ U R O I J O C 3 . I

, ACUPUNCTURĂ *îRADIOLOGIE • E C O G M Examinări Dopplcr - HisteresaifiiaM;

peitnsterSitate fea i n ă i |. LABORATOR |f

(Biochimie • Badcrîologie I i r r a c o l ţ Parazitologie Determinare R b - jgttk; sarcină - Antigen H B S - t \ \ v i Examinări citologice p e n t r n d e ţ i e f cancerului de col uterin - I n v e s t i g ^ r i p»: sterilitatea femnină şi m asculină.') ZILNIC, inclusiv

v orele 7 - 2 1 : Medic de gardă: o r e l e 2 1 -

, Rezervare, c o n s u l t j S la teL * 1 . 4 1 . 6 3 .

S .C . D e n t a l F f i o v l

S O C O L O I TCalea M o ţilo r 1 O f > , a __j

. Tratamentec o m p le x e , :

> terapie> protetică ( c e r a m i c ă . )> chirurgie ( r e z e c ţ i i ^

Programări la te l .; 4 3 0 0 2 )- Zilnic o r a r :

sîmbâla 9 _ j Penth i s tu d e n ţ i , p C n _ , :! şomeri, reducere 2 0 % I

PROF. UNIV. Dr.M IHAlcĂÎÎDr. ANGELA C Ă L I I G ^ kI

S tr. P r a h o v e i ^(Sngi ~fZ ^

L ,M 1 , V _ j

Tel.: 42.56.18;, t e l / f a ^ ^ }

ALIANŢA ANTISUlcîîJL I F E L I K J ^

SuOdul n o s t r u fc ,d u m n e a v o a s t^ s de noapte,

1 9Gardă de noapte ^ jl.

Linia telefonică d c criză şi prevenţie a S u i 0 V i tc r r v Vide LABORATORUL D R

MJţTALi CLDJ st» u» Jde luni pînă vineri, î n t r ^

Vă aşteptăm 0 numărul Y86864. f

L S sîmbăcă-duminică, 2-3 august 1997 ROZA ViNTURiLOR ADEVĂRULde CBui

(168 Ceasa”)

M i l i a r d a r u l G e o r g e S o r o s ş i r e l a ţ i i l e s a l e c u g u v e r n u l b u l g a r

\ “Sînt foarte apropiat de guvernul lui Ivan Kostov. El. îmi cere I să-i dau sfaturi şi eu i le ofer”, a declarat recent publicaţiei de faţă ş George Soros, la ieşirea sa din clădirea Consiliului de Miniştri.;

fondatorului “Societăţii deschise” în Bulgaria evidenţiază iifrcla ţiilc sale cu noua conducere şi arată că aceasta va face

J reforma sub dictatul miliardarului.Premierul Ivan Kostov i-a cerut lui Soios să-l sfătuiască în legătură

cu: programul de stabilizare financiară pe tennen mediu şi de ieşire a Bulgariei pe pieţele financiare internaţionale; tipul de obligaţiuni europene pe care să le emită Bulgaria; momentul în care statul bulgar să solicite un credit; modul în care să investească împrumutul pe care îl va acorda FMI; creditele de tip punte; care bănci ar fi indicate să vîndă întreprinderile bulgare; ce întreprinderi să privatizeze Bulgaria şi la ce preţ. Referitor la creditele de tip punte ; (prin intermediul cărora vor.fi privatizate întreprinderile bulgare) şi laîntîlnirea dintre Ivan Kostov şi Soros, şeful biroului de presă al guvernului a comunicat următoarele: “Kostov l-a întrebat pe Soros dacă o bancă sau un consorţiu de bănci va obţine privatizarea contra unor credite de tip punte. în acest sens au fost amintite băncile Goldman Sacks şi Credit . Suisse, cu care au fost purtate deja tratative”. Consultant al băncii Goldman Sacks a fost Romano Piodi, actualul premier italian, care l-a ajutat pe Soros să introducă terapia de şoc în Rusia şi i-a acordat titlul de “doctor honoris cauza” la trei ani după ce miliardarul a realizat acţiunea speculativă împotriva lirei italiene, devalorizînd-o cu 30 de procente. Cu ajutorul lui Prodi, Soros a desfăşurat în Italia o acţiune de devalorizare a valutei naţionale cu scopul privatizării la preţuri mai mici a . întreprinderilor de stat. Acestea trebuiau asigurate de Prodi însuşi în schimbul intervenţiei lui Soros şi a cercurilor financiare anglo-

(Renter)

Franţa iniţiază o reducere istorică a trupelor sale din Africa

Franţa iiilcnţionca/a sâ lUtuezc o reducere istorică .1 trupelor vile din Africa, loi’.lment dc carc Parisul w :.it;.t cu ultimele forţe ca

'■jptrputcrc coloni,ilâ Alain Rh.li.inl, m misirul aparârii. a

T. tr a ş i i cap ita la franceză S Mirii o călătorie dc tiu zile

^ u m include vizite in Gabon, t t O . 1-1” Republic,*

pcnlru a demara<P*

c;

h linii mari reducerile, în pofida temerilor franceze căii această măsură ar deschide uşa către o mai mare influenţă americană în zonă. Guvernul lui Lionel Jospin, ■ noul prem ier socialist, preconizează o reducere a** numărului de trupe franceze' cu aproape 40 la sută, ajungîndu-se astfel de ia 8350 la 5000 de militari, au informat surse®!guvernamentale. Esteconcretizată şi extinsă astfel..o reducere planificată de către guvernul anterior de centru- dreapta. Cea m ai marc reducere va avea loc prin închiderea garnizoanelor

f franceze din Republica ‘ 4 -Centrafricană, una dintre celc

5«se ţâri pe teritoriul'cărora ţ se află baze militare franceze.

Reducerile marchează un punct de cotitură pentru o ţară carc a intervenit adesea ca să susţină sau să înlăture dictatori africani. S fîrşitu l' războiului rece a devalorizat pretenţiile de luptători împotriva comunismului ale dinozaurilor , carc au ' supravieţuit cu a ju to ru l, sprijinului acordat de Franţa.

Pierre Messmer, ministru al ' -apărării în timpul generalului

<. C h a r le s de Gaulle, a declarat W ' că este mulţumit de planurile

de reducere, afirmînd că s-a ^ pronunţat in lavoarea lor de ! | 20 de ani, avertizînd însă în t, legâlură cit. unele posibile

dificultăţi. “Daca facem .reduceri.., trebuţesă fim în

A ' ... ~

stare să transportăm mijloacele militare neccsarc de pe teritoriul Trântei în cazul în care dorim sa intervenim , as.i cum se întîmpl.i din und în tind As m a sâ subliniez câ nu dispunem de ncesle mijloace, în special de a:le aeriene".

Parisul a suferit o scrie de tst.'uri în Africa, culmininJ cu inlaturarea. în aecsl an, a fostului preşedinte zaircz Mobutu Sese Stko, un aliat pe tennen lunii al Franţei, de către forţele conduse de I.aurent Kabila înaintea sicloriei stinuii în aleiienle Jin Franţa de la 1 iunie, Jospin afumase ea sprijinul fostului i iu u ’rn francez acordai lui M obutu a pecetluit “falimentul politicii franceze in A frica” sub conducerea preşedintelui constrsalor J.injues Chirac. Cu Ionic acestea, alil liderii liance/i dc dreapta, cit şi cei cu vederi de slîniia sînt \ inovaţi de aceasta situaţie.

Politii* Franţei in Aliica a primit o lowiura in timpul fostului preşedinte socialist Francois Mitlerrand o dată cu căderea guvernului hutu din Ruanda, în 1994, înlăturat de rebelii tutsi, susţinuţi de l ’uanda, după genocidul de care au fost acuzaţi extremiştii hutu. Mulţi dintre membrii miliţiilor hutu au fugit în Zair, infiltrîndu-se printre refugiaţii protejaţi de trupele franceze trimise într- o misiune de ajutor. Messmer a risipit temerile potrivit cărora reducerile de trupe din Africa vor reprezenta o - abdicare , în favoarea Washingtonului. Messmer a declarat că SUA au ară ta t, pu ţin interes în a ajuta Liberia, fost protectorat, cînd

.în ţară s-a instaurat anarhia, “A m ericanii o p e re a z ă . conform principiului afaceri nu ajutor”,

americane cu centrul la City-ul londonez pentru alegerea sa ca prim-ministru. i i prezent, această afacere este cercetată de către procurorii din Napoli şi Roma. De ce Soros insistă ca Bulgaria să primească credite de tip punte? Potrivit miliardarului, primii bani prim iţi astfel trebuie şă fie. folosiţi pentru însănătoşirea întreprinderilor bulgăreşti. în acest fel, ele vor fi vîndute mai rentabil în viitor decît ar putea fi vîndute în prezent. Ce înseamnă creditul- punte? Este un împrumut oferit contra unui gaj - privatizarea proprietăţii statului bulgar. încă din 1991 Ivan Kostov, ca ministru al finanţelor, explicase că într-un asemenea caz “statul devine subiectul faţă de care pot fi formulate orice cereri, oricînd şi de către toate băncile. Iar garanţia, adică proprietatea, poate fi oricînd 'pretinsă”.

Practic, banca de investiţii sau consorţiul interesate de creditarea de tip punte a Bulgariei sînt întotdeauna legate de un grup financiar- industrial. Dacă acest credit nu este achitat potrivit acordului, banca de investiţii trece la căutarea unui cumpărător al companiilor bulgăreşti ipotecate. Din creditele de tip punte cîştigă toată lumea, în afara statului. Întîi, în acest fel sînt evitate licitaţiile nerentabile pentru investitori anunţate de către Agenţia de privatizarev Doi, după cum s-a exprimat fostul premier interimar Ştefan Sofianski cu ocazia vizitei sale la Bonn, în legătură cu posibilitatea obţinerii unui credit de tip punte contra privatizării unei importante întreprinderi bulgare, “acest gen de ipotecare înseamnă scăderea preţului întreprinderilor”.

Din unele declaraţii publice ale unor funcţionari ai FMI reiese limpede că aceştia sînt adepţi ai creditării de tip punte de către marile bănci. Un exemplu concludent pentru modul cum înţelege Soros privatizarea este cazul Poloniei. In acest caz, principalii

sprijinitori ai acţiunilor sale au fost Geoffrey Sachs şi L. Balcerowicz,, care au venit, să-i sfătuiască şi pe conducătorii bulgari. In cadrul unei întîlniri secrete organizate personal de Soros între conducerea poloneză şi sindicatul “Solidaritatea”, miliardarul a dezvăluit planul său: comuniştii să-i lase pe cei din “Solidaritatea” să formeze un guvern propriu pentru a câştiga încrederea populaţiei. După aceea, a spus Soros, statul trebuie să acţioneze în vederea falimentarii în trep rin d e rilo r in d u stria le şi agrico le folosind dobînzi- astronomice pentru a încărca firmele cu datorii ce nu pot fi achitate. Ulterior, potrivit promisiunii sale, Soros însuti i-ar încuraja pe prietenii lui bogaţi să vină în Polonia în calitate de cumpărători

. ai întreprinderilor de stat supuse privatizării. Un exemplu concret în : acest sens este întreprinderea de producţie a oţelului “Huţa Varşovia”. Potrivit unor experţi în branşă, construcţia unei uziner modeme ar.fi costat o companie occidentală 3-4 miliarde de dolari. Guvernul polonez a fost însă de acord ca datoriile întreprinderii să fie preluate de către stat şi să vîndă întreprinderea fără datorii unei companii din Milano, la preţul de 30 mihoane de dolari.

în Bulgaria, Soros are în vedere ramura metalurgică. Cît priveşte “directoratul financiar” recent instituit,, un alt exemplu de stat în care a fost adoptată o atare măsură şi în care Soros desfăşoară acţiuni de binefacere este Argentina. Intervenţia lui Soros în Argentina se explică cel mai bine prin faptul că acesta deţine în prezent o proprietate de teren considerabilă, fiind cel mai bogat “agricultor” âl ţării. în 1991 el a cumpărat o parte a companiei de bunuri imobiliare IRSA, pe care a transformat-o înţr-un mijloc de obţinere de bunuri restaurate şi vîndute la mare preţ. In concordanţă cu interesul lui Soros de a cumpăra terenuri, noul guvern bulgar a declarat că va face schimbări în Legea privind interdicţia ca străinii să achiziţioneze teren în Bulgaria.

i . i .

(ITAR-TASS)

R u s ia * R e o u b lie a M & id& w a: A c o r d in te r g u v e r n a m e n ta l d e c o o p e ra re î n d o m e n iu l m i l i t a r

Igor Sergheev, ministrul rus al apărării, şi Valeriu Pasat, m in istru l apărării din R cpublica M oldova, sosit într-o vizită de două zile la Moscova, au semnat Acordul in te rguvernam ental de cooperare în domeniul militar.

Igor Sergheev a informat, de asemenea, că este practic gata . pentru semnare un document de cooperare tehnico-militară în tre R usia şi R epublica

Moldova, care va fi semnat în. viitorul apropiat la nivel dej vicepremieri ai celor două ţări.

Ministrul rus al apărării a declarat totodată că în timpul în tîln ir ii nu s-a d iscu ta t problem a p riv in d s ta tu tu l trupelor ruse din Transnistria.

După cum a afla t corespondentul ITAR-TASS de la participanţii la convorbiri, acordul a fost semnat pe o perioadă de cinci ani, putînd fi

p re lung it în m od au tom at pentru încă cinci ani, dacă nici una dintre părţi nu va înştiinţa

- cu cel puţin şase luni înainte de expirarea acestui termen că intenţionează să renunţe la el. D ocum entul prevedecolaborarea în desfăşurarea de acţiuni comune în domeniul pregătirii operative, de luptă şi.- speciale a trupelor, elaborarea şi convenirea de măsuri privind folosirea armamentului si a

te h n ic ii m ilita re . Se preconizează, de asemenea, con lucrarea în dom eniul ce rce tă rii m ilita re , î n . o rgan izarea transportu lu i trupelor în ' interesul Forţelor Armate din cele două ţări. Acordul prevede conlucrarea în problem e privind protecţia socială a m ilita rilo r şi membrilor familiilor acestora care trăiesc atît în Republica Moldova, cît şi în Rusia.

(Reulor, AFP)

Comisia europeană îşi reiterează criticiie la adresa politicii

comerciale a SUATarifele, campania sub deviza

“ Buy America” - care încurajează cum părătorii să opteze pentru mărfuri americane, şi tendinţa Statelor Unite de a impune reguli altora - toate acestea au afectat relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE), în pofida progreselor realizate în direcţia liberalizării mondiale, a afirmat Comisia Europeană la 29 iulie.

în raportul său anual privind barierele comerciale americane, Comisia de la Bruxelles a pus în evidenţă ceea ce consideră a fi “un nou curent îngrijorător” - tendinţa ' d iferitelor state americane de a impune restricţii firmelor străine care fac afaceri în ţări cu o reputaţie proastă în domeniul drepturilor omului. Este citat în special cazul statului' Massachusetts, unde există o lege care interzice accesul firmelor străine care fac afaceri în Birmania la contractele de achiziţii ale guvernului.

Cea mai mare nemulţumire a UE se referă la tendinţa spre cxtrateritorialitate - impunerea obiectivelor politicii externe amcricane firmelor din alte ţări. Cel mai grăitor exem plu porneşte chiar de la nivel federal, (fiind oferit de Legea Helnis--

Burton referitoare la Cuba şi de Legea D’Amato privind Libia şi Iranul. Ambele legi urmăresc să descurajeze firmele străine să mai facă afaceri cu ţările respective, considerate state paria de către W ashington, im punîndu-le to t felul de restricţii pentru a-şi atinge scopul. UE a criticat sever aceste reglementări, care, în momentul de faţă, nu se aplică ţărilor europene ca rezultat al unor negocieri intense.. In raportul său din 29 iulie, Comisia şi-a exprimat în egală măsură nemulţumirea în legătură cu tendinţa crescîndă a statelor federale americane de a-şi impune obiectivele politice asupra companiilor străine. Pe lîngă legea din . statul Massachusetts referitoare la Birmania, sînt amintite şi “legile selective de achiziţie” adoptate de oraşul New York şi propuse în California, Connecticut şi Texas. în plus, statele federale americane im pun standarde diferite de norm ele internaţionale, iar campania sub deviza “Buy Am erica” , desfăşurată în unele state federale, continuă să fie un motiv serios de îngrijorare pentfu feuropeni.’ ~ ‘»,V v *r V.\j. v *-.x » «s ■« * « »

(“Tho Economist4 )

Menţinerea staţiei “ME” i, costisitoare

si inutilăDouă evenimente petrecute

recent dezvăluie contrastul dintre vechea epocă eroică a călătoriilor în spaţiul cosmic Cu echipaj uman • şi viitorul robotizat, fără echipaj : uman, care oferă o bogăţie de informaţii ştiinţifice fără egal. Unul este curajoasa acţiune desfăşurată la bordul staţiei “MIR” avariate. Celălalt este apariţia vehiculului pe şase roţi Sojoumer, care transmite pe Terra fotografii ale rocilor de pe Marte, fiecare mişcare a lui Fiind urmărită nu numai de cei care-1 controlează, ci şi, prin Internet, de zeci de milioane de pămînteni.

La 25 iunie, o navă de transport s-a ciocnit de modulul Spektr al staţiei orbitale “MIR”, produeîndu-i o gaură. Echipajul- a fost nevoit să ermetizeze uşa spre modul ca sa evite pierderea aerului din întreaga staţie. Pentru aceasta, a trebuit să se reteze . 17 cabluri montate în acea zonă a navei şi prin carc centrul staţiei era alimentat cu energie de la-, panourile solare ale modulului.

“MIR” a devenit o relicvă inutilă a unei ambiţii care acum ar trebui abandonată. Staţia funcţionează de 11 ani. Timpul ei de serviciu a fost calculat la cinej ani. Ruşii .ar. fi abandona­r ă ţ i <kc& 4b J 9 S Î j?-j«..

fi încheiat o tranzacţie prin care NASA, Agenţia spaţială americană, a cumpărat un loc permanent de parcare pentru navetele sale şi spaţiu de găzduire pentru asfronauţi. Aceasta s-a înscris într-un tîrg mai complex, care a asigurat participarea Rusiei Ia construirea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS)! NASA a folosit această înţelegere pentru a convinge Congresul să nu taie finanţarea ISS, argumentînd că, printre altele, proiectul comun ar fi mai ieftin pentru America. Speranţe deşarte: numeroasele eşecuri ale Rusiei de a se încadra - în termenii-limită au făcut ISS să fie extrem de costisitoare, ajungînd la cel puţin 100 miliarde de dolari. Comparaţia dintre “MIR” şi naveta spaţială poate părea nedreaptă, dar NASA se vede acum nevoită să o facă. .NASA afirmă că sc va mai gîndi în ce, priveşte înlocuirea lui M ichael Foaie, actualul său reprezentant, cînd acesta va reveni pe Pămînt, ceea ce ar urma să se întîmple în septembrie. între timp, avînd în vedere că robotul NASA explorează planeta Marte la un cost infim de 266 milioane de dolari, contrastul dintre ceea ce agenţia face bine şi ceea ce greşeşte nici nu poate fi mai

A D E V A R U Lde Olajj ARTĂ-CULTURĂ-ŞTHNŢĂ sîmbătă-duminică, 2-3 august 1997 { 4

IIIIIIIIIIIIIIIIIII

!

£ s e u p r e m i a t l a f e s t i v a l u l d e c r i t i c ă s i e s e u '0 c to W ( H f G o 3 ® / e d t ţ i t i 1 9 9 6 — t P 4 P € ? Z U € 5 S U J P V O Z Q ,

Tristeţea se adaugă frumuseţii (I) i

Poate că primul haiku ar fi fost acesta; “Potriveşte-i un m îner/ lunii:/ ce evantai frumos!” sau, (de ce nu?) Sokan ar fi scris: “De n-ar avea glas,/ un fir de nea/ atît ar fi stîrcul.”

în arta sa, japonezul are o înclinaţie neasemuită spre miniatural şi asimetric. De la poemele tanka - cu 3 1 de silabe - s-a ajuns la micropoemele haiku. Matsuo Basho spunea: “fără realitate, nu există haiku”. Atunci, care este această realitate? Şi dacă acest gen literar constă în faptul câ ţine de anumite reguli, care sunt acestea? Spiritul insular nipon îşi trage seva din concepţiile shintoiste, budiste, confucianiste şi zeniste.

Încercînd să dăm cîteva | răspunsuri, vom afirma, şi nu ■ numai noi, că realitatea

japonezului este natura.“O floare fulguită la

pămînt/, se-ntoarce iar pe ram?/ E-un fluture fluturînd!”

Apoi, respectînd cîteva reguli, observăm că există un cuvînt care indică anotimpul (kigo) ce ţine de triada clasică

Motto:Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi si ti-as săruta talpa piciorului, nu-i aşa câ ai şchiopăta puţin, dupa aceea, de teamă sâ nu-mi strivesti sărutul?...

(Nichita STANESCU - Poem)

I

| a filosofiei japoneze; timp-

spaţiu-obiect. Iar nu în ultimul rînd, micropoemul haiku, încearcă să răspundă la întrebările:

CÎND - Ploaie de primăvară în asfinţit

UNDE - Sub crengile groase Ivindu-seodată cu ciutura din fintînă

CE - Stropi rari, greoi O comedie

Şi toate acestea, nu ne indică oare faptul că fiecare moment e absolut viu? La urma urmei, expresia se reduce pînă la “absenţa cuvintelor”, se reduce, pînă la acel “vid”, concepţie atît de dragă filosofiei chineze, concepţie preluată de japonezi şi în cultura lor.

Revenind la “regulile de aur” ale unui haiku, va trebui să remarcăm prezenţa unui kireji, o cezură figurată printr-un semn de punctuaţie (punct, punct şi virgulă, două puncte etc). ;

“Ah!”, am zis, “Ah!” -/ atît

anului nou:/ Cerul e fără nori/ vrăbiile sporovăiesc.”

Hokushi - îşi răspîndeşte talentul cu dărnicie, “Cerşetorul! / Cerul şi pămîntul/ îi sînt hainele de vară.”

Joso - e un cîntăreţ, “în fiecare dimineaţă,/ pe cerul de deasupra acoperişului,/ aceeaşi ciocîrlie.”, Yaha - e patetismul în_ persoană, “Un hototogisu!/ .

- Am încercat să-l, văd, -/ dar ■

am putut să spun - Florile de cireş ale muntelui Yoshino!

Aşadar, haiku a devenit un fenomen poetic. Frumos, nu?

v Apoi, acesta vine peste cultura europeană dintr-o lume îndepărtată cu un “modus zăbrelele... . vivendi” atît de diferit de al Onitsura - cel care face un nostru încît, citind versurile,>aisaţţpeste secole acel ultimul

' impresia ..: unei . poezii , '“pe s, urmă” ... , “Florile extraterestre. ; înfloresc - pe urm ă/ se

Iar generaţia următoare ţjiii 1 veştejesc - pe urm ă/ se Basho* numită “jittetsu” (cei scutură - pe urmă. înţelepţi) a dat nume şi opere Să nu uităm că în Japonia nemuritoare: ■ a funcţionat singurul minister

Ochietsujin Kyorai - scrie în - al poeziei de pe planeta contraste puternice, “Toţi pescarii golfului/ sunt departe;/ macii înfloresc.”

Sora - e un visător, “Cînd aici, cînd colo/ printre şirurile de orz/ fluturele..,” '

Kyroku - c un static, “Primul lucru/pe care-1 doboară furtuna:/ sperietoarea.”

Kansetsu - devine un prieten cu şevaletul în forţă,: “Ziua

§

Cartea timişoreanului Petru Dinu Marcel, a şaptea în ordit • tipăririi, apărută la Editura Excelsior din capitala Banatului şi lanx şi în urbea noastră în acest an, cu eleganta copertă a autorului: frumoasele desene ale lui Salvatore Caputo, este cea a unui poet c - mare audienţă în ţară (vezi citatele "despre” ale lui Adrian l t î Rachieru, Voicu Bugariu, Livius Petru Burcea), ca şi în Italia (Lua Zinna, Salvator D’Anna şi. Salvatore Orilia) de pe mansefcAss- coperţilor. în prefaţă alt italian, Paolo Messina, confirmă- Dinu M a rc e li----------------------------- i--------- • tinde spre i*a u t o m a t i s m sale sînt suflet,

L e d u r i cotidiene liric, versorEi e x i s t e n ţ i

noastră. Şi ce e un haiku, decît o limbă de clopot care atinge cămaşa groasă de

; bronz ce o înconjoară? Odată născut, fiecare haiku se va înscrie pe bolta nemuritoare a literaturii ca o stea minusculă, strălucind în eternitate.

Nicolae BENEA

respiraţie şi materie. O întreagă panoram ă văzută din vîrft Heliconului. Iată de ce e preferabil de a descifra aceste vens: în maniera lui RIMBAUD, versuri în care poetul înfruii omenirea ”cu inima în buzunarul de la pantaloni”.

Ciclurile tipărite se numesc metaforic: Cîmpia uitării, Flut:- de lumină, Masca destinului, D rum ul frigului, Flori de va!t- şi confirmă. Citez la întîmplare: ”Şi dacă poţi, mai scrie peste cs- Cuvintele din cărţile ce pier,/ Un colţ de nemurire fa-mi cadou,* ( preâ întunecatul meu stilou...” (Stiloul meu bizar) şi, integral,[ Caudillo - ”în clipa aceasta/ Mă .gîndesc la cei morţi./ Vorbesc eroi/ în umilinţa tăcerii./ Suntem aproape cu toţii orfani/ Şi £b amici./ Cei ce ne erau/ Ies în ”Piaţa Operei”/ Şi ruinează cu uite Liniştea bătrinilor/ Făcîndu-le nopţile mâi lungi/ Să nu li se c poată cuibări/ Luna şi stelele/ în somnul lor dintre viaţă şi moait Vorbesc despre ero i/în umilinţa tăcerii...”

Romanul florentinei Florescu, veche membră a cenaclului Kte:- artistic "Octavian Goga” al cadrelor didactice din Cluj, et recomandat (pe ultima copertă) de regretatul poet Teohar Mihai "Naraţiunea vivace, alunecă uneori în zodia fantasticului. Combur. afectivă de nuanţă tragică dar şi cu trimiteri virtuberante la tem.: vizate, figurile lombroziene ale "cozilor de topor” ucid tinerii etnie ai libertăţii şi demnităţii.

Apărut în editura clujeană ”Daco-Press’V cu o coper. spectaculoasă a lui Călin Anton şi avîndu-i lectori pe Rodica M ai şi ConstantinZămescu, romanul confirmă din plin apreciatele pis anterioare.

loan PO

V - o p l ă c u t " T r o c R o m â n c e " / " V i a ţ o o d e v â r a S â " ?

lilm ul ’’ l'ruc R om ânce” ! ‘'V iata adevarata", regizat de Tony Scott, după un sccnariu de Quentin Tarantino, se bazează mai mult pe personaje, deşi acţiunea nu este de neglijat, scenele de violentă fiind prezente de la începutul peliculei şi ptnă aproape de sfîrşit.

Clarence . W orley (CHRISTIAN SLATER) este un singuratic vînzător de cărţi dc benzi desenate şi mare amator de filme de seric B, cu luptători Kung-fu. Pe marea sa iubire, Alabaina, o va întîlni într-un cinematograf şi acest lucru îi schimbă radical şi primejdios viaţa. Filmele văzute îl ajută să ncgocicze cu mafioţii, iar dragostea sa pentru fosta prostituată este mai puternică dccît pistoalele. Actorul Christian Slater a jucat de mic în piese pc Broadway, în film dcbutînd în 1985, în T he Legend of Billie Jean. A mai jucat în Interviu cu un vampir (1994), Jim m y Ilolyw ood(1994), M urder in the First(1995).

A labam a W hitm an (PATRICIA A RQ U ETTE)este o'prostituată nu prea vcche în meserie, dar în fond ”fată bună” şi fidelă după cc îl întilncştc pe Clarence. Cei doi vor intra într-o încurcată afacerc cu droguri şi vor fi urmăriţi dc Mafie şi .poliţie pentru, a le ,

r e c u p e r a . Actriţa Patricia A rquette vine dintr-o familie de actori şi este căsătorită tot cu un actor, Nicolâs Cage. A ' debutat pe ecran înPretty Smart (1987) şi a primit premiul Cable Ace în 1992 pentru rolul din Wildflower. A jucat în Ed Wood(1994) şi

Holy Matrimony (1994).ClilTord Worley (DENNIS

IIO P P E R ) este tatăl, lui Clarence, un poliţist care va ajuta tînără pereche (pînă la sacrificiul suprem) pentru a scăpa de urmăritori. Actorul Dennis Ilopper a debutat în filmul Rebel fără cauză, a jucat pe Broadway, dar s-a reîntors pe marele ecran ca regizor (Easy Rider - 1969, The Last Movie - 1971, Blacktrack - 1989) şi actor (ultimul film în care a jucat a fost Lumea apelor).

D rexi Spivey (GARY OLDM AN) este "peştele” Alabamei, mafiot şi traficant de droguri; va face multe necazuri celor doi îndrăgostiţi, începînd cu administrarea unei bătăi ”ca- n filme” lui Clarcnce. G ary Oldman a jucat exclusiv pentru Royal Court din Londra, în perioada 1985-1989, după carc a creat pentru marele şi micul ecran personaje complcxc, foarte diferite dc la un film la altul (JFK - 1991, Dracula - 1992, Leon - 1994, Im m o rta l Bcloved - 1995). ......... .

Dick Ritchie (MICHAEL RAPAPORT) este prietenul cel mai bun al lui Clarence, care îi Va adăposti şi ajuta pe îndrăgostiţi. Actorul a fost lăudat de critică pentru rolul principal din Zebrahead, a jucat în Point o f No R e tu rn , M oney for Nothing, Handgun.

Floyd (BRAD PITT) este colegul de apartament al lui Dick şi poate fi prezentat în două cuvinte: drogat şi teleman. Rolurile din Thelma & Louise, K alifo rn ia , Legendele toamnei, Pe aici cîndva trecea un rîu, Interviu cu un vampir, Seven l-au consacrat ca vedetă. Şi alţi cîţiva... -

Aşadar, subiectul filmului se •înscrie în marea temă cinematografică a inocenţilor implicaţi fără voia lor într-o poveste cu droguri, mafie şi pistolari care îi urmăresc din Detroit pînă în Los Angeles. Clarence Worley (Christian Slater) - un singuratic care vinde cărţi cu benzi desenate şi iubeşte filmele de serie B si Alabama

(Patricia Arquette) - o prostituată începătoare, de care el se va îndrăgosti iremediabil, intră în vîrtejul unor întîm plări cu gangsteri, poliţişti şi- situaţii limită. Numai iubirea celor doi este romantică. Considerat, uri "Bonnic and Clyde” al anilor ’90, filmul ”Viaţă adevărată” aduce pe ecran m ult sînge, oameni buni şi ”răi” , o fată frumoasă şi nu prea cuminte, un mentor îmbrăcat în Iilvis, un "peşte” şi un drogat. Pe urmele celor doi îndrăgostiţi, Clarence şi Alabama, se află Mafia şi poliţiştii, care se vor lupta într-o scenă foarte violentă şi, totodată, hazlie spre finalul filmului. Care nu dezamăgeşte deloc spectatorii, pentru că cei doi eroi rămîn cu banii luaţi pe droguri, dragostea şi un copil (pe nume Elvis) în "paradisul” refugiaţilor cu bani, dar certaţi cu legea: adică în Mexic. Asta da, viată!

Raluca NEDELCU M edia Pictures

International

PIEDRA MUSEO - Cea mai veche aşezare umană din America de Sud?

(EFE)

In provincia Santa Cruz, din sudul Argentinei, a fost descoperită recent cea mai veche aşezare omenească din această ţară şi, posibil, din toată America de Sud, datînd de 12.890 de ani.

Aşezarea a fost identificată în localitatea Pico Truncado, la 1.500 kilometri sud de Buenos Aires, a informat Laura .Miotti, şefa grupului de cercetători de la Muzeul de Ştiinţe Naturale din oraşul La Plata care a făcut respectiva descoperire.

”Cei mai vechi locuitori ai actualului terito riu al A rgentinei au t r ă i t în P a tag o n ia In u rm ă cu aproape 13.000 de ani” , a afirmat Miotti, adăugind că aceştia "trăiau alături de animale, în prezent dispărute”.

Printre resturilearheologice identificate la Piedra Museo, u n , loc im portant ocupăinstrum entele de piatră folosite la prepararea sumară â cărnii de animal destinată consumului uman.

Vechimea resturilor descoperite a fost determinată de o universitate din Statele Unite cu ajutorul metodei numite "acceleratorul de masă”, varianta cea mai precisă şi mai modernă a metodei cunoscute sub numele de "Carbon 14”;

"Datările pieselor descoperite pînă acum în acest loc indicau o vechime de aproximativ 10.000 de ani, dar, datorită noii metode, s-a pus în evidenţă faptul că resturile omeneşti aflate la adîncimi şi mai mari datează dc 12.890 de ani”, a declarat experta agenţiei naţionale de ştiri, Talam, adăugind că

E

primii locuitori ar fi sosit pe continentul american venind din Siberia, prin Strîmtoarea Bering. După traversarea Americii Centrale, aceştia a r Si fi început să coboare Patagonia australă în urm ă or 12-13.000 de-ani.

Dovada unor îndeletniciri umane atît de vechi în regiune ”poate fi indiciul unei populari şi mai tim purii a continentului american” , i afirmat cercetătoarea.

în opinia sa, accst loc poate fi comparat cu restu l aşezărilor paleoindiene din America de Sud şi ar putea fi considerat drept cel m ai vechi de pe subcontinent în ce priveşte prezenţa umană.

Zonele sud-americane care, p înă în prezent, au fost apreciate ca fiind cele mai vechi sînt JMonte Verde (în centrul Republicii C hile) şi Piedra Furada (nord-estul B raziliei), deşi o rig in ile acestora sînt foarte discutate de arheologi. Cu p rile ju l săpăturilor s-au g ă s i t şi resturile a numeroase animale preistorice, aparţinînd a c m ce arheologii num esc m egafaună, adică mari mamifere ierbivore. Printn acestea se num ări "milodontul”, o specie de anim al gigantic le n e ş ce vieţuia în această p a rte * continentului am erican, "ipudico” sau calul american şi o specie de guanaco, asemănător vigonici, numiţi Lamma Gracillis.

Toate aceste sp e c ii aa dispărut în urmă cu 9-10.0(X de ani, este de părere Miotti. înainte dc a avea Ioc accasîi descopcrirc, cea mai veche aşezare arheologică din

' Argentina era considerată Los Toldos, la nord-est de Santa Cruz, cu o vechime dc 1 2.60j de ani.

(J) sfmbătă-duminică, 3 august 1997 ARTÂ-CULTURÂ-ŞTUNTÂ ADEVARULde CB ui

rr —| în s ă n ct te t cv>»« n o i? t e r m e tr ii n o i

1 Ce la asistenta medicală la nune S1 interlocutor prof. dr. Nicolae MIU, şeful Clinicii Pediatrie n Cluj-Napoca • !

I I I I I I

^ .....

Elena Neagoş: a | fost o asistentă sefăI rHQdel.

I - D om nule p ro f. M iu, I există tendinţe de înlocuire | a te rm enu lu i a s is te n tă■ medicală cu cel de nurse. Să . ne oprim asupra celor doi■ termeni m ed ica li, iu sistîn d I asupra c a r a c t e r i s t i c i l o r | Fiecăruia.i - într-adevăr, există în , România, la ora actuală, o■ tendinţă de a schimba denumi- I rea de asistentă medicală cu | cea de nurse. Această intenţie | este şi nu este motivată. Cred

câ cel m ai m ult ar contaJ cunoaşterea conţinutului mun-I di unei asistente medicale. Şi | mai cred că o parte din medicii | din România, cu o judecată

' clinică bună si un ataşament

suficient de bine noţiunea de asistentă medicală şi cea de nurse. ' .

- Concret.- Asistenta medicală nu este

un medic mai mic, nici servitorul m edicului. Este un cadru medical alături de medic, este ajutorul direct al medicului, cu sarcini şi obligaţii foarte clare, distincte. în ceea ce priveşte term enul folosit, eu aş opta pentru cel de nurse, pentru un singur motiv. Nurse în străinătate înseamnă un om extrem de apropiat de bolnav, de îngrijirea acestuia. Privind astfel lucrurile, la noi în ţară term enul de asistentă medicală implică o anumită distanţare.. Asistenta medicală se ocupă de recoltări de probe, de efectuarea unor tratamente injectabile spcciale. Şi pentru că noi -am fost întotdeauna deficitari la capitolul îngrijirea bolnavului ca buget, asistenta medicală nu avea lîngă ea suficiente infirmiere care să se ocupe de îngrijirea bolnavilor. :

- Inţelegînd prin îngrijirea bolnavului..

- Inţelegînd igiena bolnavului, spălarea lui, psihicul bolnavului, alimentaţia bolnavului, îngrijiri speciale. Pentru că existau asistente medicale puţine şi pentru că nu aveam infirmiere suficiente, deseciri bolnavii sufereau ca îngrijire şi mod de tratare. Să concretizez. Cînd spui nurse şi te gîndeşti Ia ceea ce ai văzut în unităţile spitaliceşti din

. în formarea lor profesional- Neontologică, nu cunosc

străinătate, atunci te gîndeşti automat la acele persoane care se ocupă mai mult nu numai de îngrijirea strictă a bolnavului, ci şi de îngrijirea specială a bolnavului., Iată de ce, pentru situaţia noastră, a cadrelor noastre medicale, aş vrea ca termenul de asistentă medicală să se îmbogăţească spiritual, să nu mai existe acea distanţă asistentă medicală - pacient, . asistenta medicală să fie la fel de respectată ca uri medic.

- Pediatrie II poate oferi multe, foarte multe exemple.

- Am beneficiat şi beneficiem de asistente medicale foarte bune, profesional şi uman, în contextul discuţiei noastre, asistenta şefă are într-o clinică atribuţii cu totul şi cu totul speciale. Ea trebuie să fie un model. M odel de pregătire profesională, de dăruire, bunătate, respect faţă de medicină, .medic şi pacienţi. Lucrez în aceasţă clinică deja de 32 de ani.1 Şi pot să afirm că asistentele noastre şefe au fost şi sînt de excepţie. Le amintesc cu mare plăcere pe Maria Mihoc, Maria Neag, Maria Vidreanu şi, cu totul remarcabilă prin profesionalism şi bunătate, Elena Neagoş. Din păcate prea repede şi nedrept plecată dintre noi. O femeie deosebită, cu o ţinută deosebită. Venea cu o bunătate şi o înţelegere a bolnavului ieşită din comun. A ştiut întotdeauna să lămurească părinţii şi copiii

ce înseamnă o internare şi un diagnostic precis, un tratament aplicat corect şi la timp. A fost o asistentă şefa model, un om aşa cum ne dorim întotdeauna la capul bolnavului. ,

- încadrarea?- . Cum poate- lucra o

asistentă medicală singură cu peste 20 de copii? Am ajuns să internez mamele, prin care să compensez îngrijirea copilului. Ar trebui să avem un num ăr m ai mare de asistente medicale, în special în pediatrie. Acolo unde |copilul este un neajutorat. Reţin mamele şi pentru a le educa. în sensul bolii, a tratamentului, a respectării indicaţiilor medicale. Ar mai trebui , să existe şi un număr | suficient de infirmiere. Ca ■ normativ, puţine. Şi acest J lucru îl pot afirma şi colegii ■ chirurgi, şi cei de la terapie | intensivă, din alte specialităţi |medicale. Ţine numai de legislativ câ situaţia lor să cunoască îmbunătăţiri, sub raport profesional şi numeric.; Asistenta medicală: o meserie care se, învaţă tot timpul. O perfecţionare con­tinuă la patul bolnavului, un respect pentru halatul alb, un devotament pentra suferinţe. | Lucru care face ca şi spitalul ■ să .fie mai uşor suportat de - către copil şi părinte.' 'Demostene ŞOFRON I

A d e v ă ra ţii v â n ă to ri de fu r tu n i• a lte am ănunte despre “Tw ister” •

Pregătirile premergătoare producţiei nu s-au lim itat la cercetările din biblioteci şi la vizionarea casetelor ileo. Realizatorii ş i vedetele filmului “ T w is te r” s-au întîlnit cu experţi meteorologici de la Laboratorul

Saturn al pentru Furtuni Puternice (iXSSI.) din Sorman, Oklahoma, ş i au fo st pe teren cu adevăraţii i de furtuni de la VOHTIiX (l ’erijicarea Originii Rotaţiei în Experimente cu Tornade), program mental american sponsorizat de MSSL, care trimite oameni inimoşi ş i aparatură sensibilă, în

cautatort fiuvern ameţitul perioade de intensă activitate a cidounelor.

j? Şcoala de M eteorologie din cadrul Universităţii Oklahoma se hcură de cel mai mare procent

sponsorizare federa lă , iar oraşul Noiman aie nevoie de mai mulţi m eteorologi pe -cap dc

.locuitor d e c ît o r ic e a ltă comunitate de pe faţa pămîntului.

. Programul VORTEX este cea nai am biţioasă ş i m ai

■ surprinzătoare iniţiativă practicăîntreprinsă vreodată în scopul

: înţelegerii furtunilor aducătoare •iî tornade.

Misiunea VORTEX-ului esle de a dcscifra misterul activităţii ciclonice în plafoanele de nori <fc joasă altitudine, în vederea Punerii la punct a unor sisteme ®ai bune de prevenire, care ar putea salva nenumărate vieţi şi 'vita pierderi de m ilioane de dolari, Cei 100 de savanţi şi tehnicieni din echipa VORTEX - cărora li se alătură o serie de voluntari curioşi şi curajoşi - folosesc un parc auto cc numără24 de vehicule, fiecare echipat c» instrumente şi radar de mare . Posibilitate, unele aparate fiind ■

V nccpu te sp cc ia l p en tru ORîEX. Ficcarc vehicul îşi are

Propriul rol în. cad ru l operaţiunilor dc culegere de date. î^sfaţurată, întreaga “armada”

deplasează odată cu furtuna ţarc traversează cîmpia, trimiţînd îs ficcare moment informaţii la comandamentul central de la Notman.

Activitatea norilor este obser-

Vă amintiţi dş această scenă din "Twister"?

vată şi din aer, dc către avioane echipate cu radare Doppler şi de că tre c inc i b a lo an e-lab o ra to r meteo mobile. Echipa VORTEX dispune de 13 “ţestoase” de metal- de g e n u l ech ip am e n tu lu i “Dorothy” din film - pe care Ie poate plasa în calca furtunii, de două echipe radar mobile şi de o ech ipă de fo tografi. D intr-un cam ion de teren coordonator, meteorologii observă pas cu pas avansarea furtunii şi d irijează “ arm ada” , fe rind -o din calca drumurilor inundate, a furtunilor cu fulgere şi, desigur, din calea oricărei tornade cc a atins solul,

căci securitatea cercetă to rilo r rămîne.întotdeauna pe primul Ioc.

E c h ip a , de film a re d e la “T w ister” a descoperit că este nev o ie de un tip sp e c ia l de in d iv id ca re să sa ră în tr-u n camion şi să se îndrepte cu toată v ite z a sp re o to rn ad ă . Producătoarea Kathleen Kennedy s-a n u m ăra t p rin tre p rim ii reprezentanţi de la “T w is te r” care s-au întîlnit cu echipa de la VORTEX şi cu savanţii de la NSSL.-Kennedy, care a cunoscut, pe c în d film a în H aw aii, la Jurassic Park, furia uraganului Inki, a ajuns rapid să aprecieze

fa rm ecu l u rm ărir ii . “ M ă în tre b am , d esig u r: De ce a r v r e a c in e v a să fa c ă un asem enea lu c ru ? ” , spune ea. “în să în clipa în care am pornit în tr -o u rm ă r i r e de fu r tu n i, m -am m olipsit şi eu . D in punct d e v e d e re ş t i in ţ i f ic e s te fascinant, d a r încă m ai in d ian ! este aspectul aventurii. ,- În tîln irea cu c ău tă to rii de

furtuni a ajutat-o pe H elen H unt să d e sc o p ere m o tiv a ţiile psihologice, care o împing pe Jo H a rd in g să -ş i u rm ărească capricioasa pradă. “Încercînd să se îm p a c e cu c e e a ce i se întâm plase cîndva, ea a decis că ciclonul e ra . c h ia r obsesia ei. Pen tru a se vindeca, trebu ia să se a p ro p ird e el”, conchide Hunt.

Valul de adrenalină pe care ţirl trimite în sînge o asemenea aventură şi pe care căutătorii de f u r t u n i , î l s im t d in p lin în p r im ă v e rile v io le n te şi tulburătoare petrecute în “Aleea T o rn a d e lo r” , e s te ceea ce regizorul Jan De Bont a vrut să sugereze spectatorilor din toată lumea: “ S p e r ca p u b licu l sâ sim tă aceeaşi u im ire pe care o sim t cău tă to rii de fu rtun i cînd văd acele to rnade , sâ sim tă p rin ce trec ei a tunci cînd ciclonul le m ă tu ră c r e ş te te le . D acă a jung să sim tă c h ia r şi num ai zece la su tă , to t a r fi suficient şi fantastic” .

Media Pictures International

Cercetări psihosociale

Comportament şi sănătateRecetft a apărut în revista. “Cogniţie, Creier, Comportament” -

volumul I, nr. 1, editată de Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, studiul “Comportament şi Sănătate” -semnat de Adriana Băban; de la Catedra de Psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai”. Studiul menţionat mai sus este rezultatul unei cercetări psihosociale cu scopul “evaluării comportamentelor relaţionale cu sănătatea şi identificarea unei posibile corelaţii în tre convingeri, cunoştinţe, motivaţii şi comportamentele vizate”. Cercetarea a fost operată prin chestionare elaborate de Steptoe şi Wardie şi s-a încadrat în Programul European de Cercetare a Comportamentului de Sănătate care a inclus 20 de ţări.

Pattermirile comportamentale relaţionale cu sănătatea au vizat uzul de substanţe - fumatul, consumul de alcool; practici pozitive - activitatea fizică în ultimele 14 zile; comportamentul alimentar - conţinutul de came roşie, consumul de fructe, de cafea etc; comportamentul-la volan; comportamente preventive - verificări medicale şi stomatologice regulate.

Premisele acestui studiu derivă din faptul că “modificările sociale rapide rezultate din dezvoltarea economică, industrializarea şi urbanizarea, destructuraiea tradiţiilor şi coeziunii familiale, bombardarea informaţională, caracterul intempestiv şi imprevizibil al multor evenimente, au erodat rezistenţa individului la multiplele solicitări psihosociale. Autoarea studiului mai relevă faptul că “omul modern devine vulnerabil la o nouă categorie de boli cu etiologie plurifuhcţională, în care stilul de viaţă joacă un rol proeminent”. în această situaţie se relevă faptul că “modelul tradiţional biomedical de explicare şi abordare a bolilor cronice este restrictiv şi unilateral, nehiînd în considerare variabilele non- biologice”. Modul de abordare al explicării defectelor umane, sub aspectul sănătăţii, se modifică prin lărgirea investigaţiilor acţionate, relevîndu-se punctul de analiză şi sinteză biopsihosocial. Cu alte cuvinte asislăm la ceea ce Adriana Băban notifică prin ”reconceptualizarea noţiunii de sănătate şi boală prin prisma conceptului de stil de viaţă”. Studiul ne informează că Organizaţia Mondială » Sănătăţii,... “estimează că aproximativ 50% din totalul deceselor se datorează factorilor modificabili ai stilului de viaţă”. Cîteva cifre sînt de-a dreptul relevante şi... pline de speranţe; “evitarea fumatului ar reduce cu 25% mortalitatea prin cancer, iar o reducere cu 10% a greutăţii unui bărba t de 35-55 de ani a r determ ina o scădere a bolilor cardiovasculare cu 20%”.

Nu ne-am propus în articolul de faţă să menţionăm toate aspectele studiului Adrianei Băban structurat pe baza unei cercetări prin chestionar cu un eşantion de 394 studenţi de la diverse facultăţi clujene, în vîistă de 19-27 ani. O idee interesantă se distinge însă prin obiectul cercetării, care demonstrează evaluarea comportamentelor relaţionale cu sănătatea şi identificarea unei posibile corelaţii între convingeri, cunoştinţe, motivaţii . ' în comportamentele vizate, care pot conduce la înţelegerea mai profundă a noţiunii de stare de sănătate a populaţiei, evitîndu-se factorii de risc.

— E m iliu D R A G EA

î S * * 2 mm, m - 4 - £■ » w r m ~

ORIZONTAL: 1. Grăbit ■ 2. Refacerea ţesuturilor ■ 3. Atestat oficial 1 4 . Gînduri la distanţă ■ 5. Imn literar - Fes fără feste! - Grup vocal lărgit ■ 6. Vechi brutar - Inşi ■ 7. Critic literar clujean (Ion) - Caiet! ■ 8. Post Banck International - Pene întoarse! - Staţie de tranzit■ 9. Pari! Literat cu scriere frumoasă ■ 10. Membre de partid ascunse.

VERTICAL: 1. Domenii preoţeşti ■ 2. Se poate repara ■ 3. Exagerat de mîndri de ei înşişi ■ 4. Acele fară de început! - Act neterminat! - Stog gol! ■ 5. Lucrează dumneaei în zadar ■ 6. Calul barzilor - Tîlc şmecher i7 . Pirat decapitat! - Teu! - Lei! ■ 8. Părinţi alintaţi - Reverie ■, 9. Cal dobrogean - Imitator de texte vechi ■ 10. Curaj simandicos.

Cuvinte rare: FB I, IR A T Io an PO P

1 2 3 4 5 6 1 6 9 10

2

3

4 \ ;

5 . : :.....s:

--

6Hdk

......sa*7 -

6 £ '

9 .

10

C o n c e r t d e o r g ăLuni, 4 august 1997, orele 19, in biserica Sfintul Miliai, \a

au-a loc un conixrt do orgă susţinut dc d-l Ko\ăcs lis z lo Attila (Cluj), fn program : flidas Frigyes: Fanta/ia per orfana (Iloimnagc a }•’. Lis/t); 1;. Mendelssohn-Uartholdy: Sonata în roniinor op. 65 nr. 6; J.S. lîach: Fanla/.ia si Fuga în sol-niinor BWV 542; Von Ciolt v ili îch nicht lasscn BWV 658; Wen wir in hoclisten Notcn sein 1ÎWV 668; Picludiu si Fu m în Sol-major BWV 541. . '

A D E V Ă R U L .d e O l M j

POLITICĂ sînlbăti-duminică, 2-3 august 1997(?ij

loan Gavra continuă războiul cu filia la Cluj a PUNR

Ieri, într-o conferinţă de presă organizată la sediul PUNR, loan Gavra, deputat de Cluj din partea acestei formaţiuni, a declarat că Biroul Executiv al filialei clujene funcţionează ilegal, iar funcţia d-lui Medrea, vicepreşedinte al Biroului, este de asemenea, ilegală, întrucît nu au fost organizate alegeri în filială după adoptarea noului

statut al partidului la Convenţia Naţională. D-1 Gavra susţine: “Medrea nu poate vorbi în numele filialei clujene a PUNR”. D-1 Gavra a anunţat că săptămîna viitoare vor avea loc alegeri în cadrul conducerii filialei PUNR, probabil în prezenţa d-lui Valeriu Tabără, preşedintele partidului.

(A.M.)

COSTICĂ CIURTIN: “Gavra nu mai contează în P.U.IV.R."In replică afirmaţiilor lui loan

Gavra, deputatul P.U.N.R. Costică Ciurtin, vicepreşedintele partidului, a declarat: “Domnul Gavra să ne lase în pace cu fabulaţiile lui. Să se ducă la Bucureşti şi să se ocupe de organizarea filialei de acolo, din care face parte. Domnul Gavra nu mai reprezintă nimic în P.U.N.R. î i curînd, va pierde şi funcţia din Camera Deputaţilor şi atunci va pierde şi telefonul. Este un om politic terminat. Singurul lucru care îl mai ţine. în viaţă este încercarea de

destabilizare a filialei noastre”.■ Ca în fiecare sfirşit de săptămînă, două voci din cadrul P.U.N.R; s-au făcut auzite la Cluj în conferinţe de presă. Pe de o parte, deputatul loan Gavra, exclus din filiala Cluj şi

i membru al organizaţiei Bucureşti, şi-a făcut cunoscute opiniile din sediul biroului său parlamentar. La o oră distanţă şi la cîteva sute de metri depărtare s-a reunit, în faţa presei, conducerea filialei Cluj a P.U.N.R. Au fost prezenţi vicepreşedintele organizaţiei

judeţene, Liviu Medrea, preşedintele organizaţiei municipale, Traian Vamoş, deputatul Vasile Matei,

: senatorul Costică Ciurtin şi primarul Gheorghe Funar. Toţi s-au arătat amuzaţi de afirmaţiile lui loan Gavra, subliniind că acesta nu mai are nici o calitate în partid. Liviu Medrea a declarat că-nou l statut nu prevede nimic legat de obligativitatea organizării de noi alegeri în filiale.

(C.C.)

Secretarul Camerei Deputaţilor susţine:

“Singura soluţie este schimbarea Guvernului”Deputatul loan Gavra s-a

lansat ieri, într-o serie de atacuri dure la adresa guvernanţilor, numind bugetul rectificat “un buget de promiscuitate naţională, nu unul de austeritate. Situaţia bugetului alocat Sănătăţii este o ’ minciună : publică, iar învăţămîntul are nevoie urgentă .

de 645 milioane pentru bursele elevilor şi studenţilor. Aceste două ministere nu vor primi nici un ban în plus fiindcă bugetul s-a realizat doar în proporţie de 70%. D-1 Gavra consideră că Guvernul ar trebui, după Constituţie, să dea o ordonanţă de urgenţă pentru înlăturarea

efectelor inundaţiilor care au produs pagube de peste 200 milioane. Posibilitatea de îmbunătăţire a situaţiei este, în opinia d-lui Gavra, următoarea: “Singura soluţie este schimbarea Guvernului”. •

Andreea MARCU

Funar l-a dat în judecată pe FărcaşPrimarul Gheorghe Funar

a înaintat Parchetului clujean o plîngere penală. împotriva prefectului A lexandru Fărcaş. Gonsiderîndu-se ofensat de învinuirile aduse de prefect, Funar îl acuză pe Fărcaş de ofensă adusă: autorităţii şi denunţ calomnios. Primarul se constituie parte civilă în fiecare din aceaste cauze, solicitînd daune morale în valoare totală de 1 miliard de

lei. In argumentarea plîngerii . sale, primarul precizează că s-a opus verbal arborării drapelului Ungariei deoarece accsta este ancorat ilegal pe. clădirea" Consulatului. “Eu nu am îndemnat pe nimeni la săvîrşirea infracţiunii de fiirt prevăzută de art. 208, 209 din. Codul Penal, ci am cerut doar respectarea Legii nr. 75/1994. Menţionez că nu i-am cunoscut şi întîlnit pe Cei trei buni români înainte de fapta lor patriotică. Mai mult,

aceşti cetăţeni oneşti nu pot fi calificaţi decît nişte eroi naţionali şi buni . patrioţi români. Fapta acestora poate avea cel m ult conotaţii politice şi nu penale”, se mai

, arată în plîngere.> Primarul Gheorghe Funar

a fost acţionat în instanţă de prefect sub acuzaţia de instigare la ceea ce el numeşte furtul steagului.

(C .c .)

Primarul multumeste PolitieiCa urmare a semnalelor

apărute recent în mass-media referitoare la furtul celor opt drapele ale României de pe clădirca Teatrului şi Operei Maghiare, infracţiune săvîrşită la data de 15 martie a.c., Poliţia municipiului Ciuj-Napoca şi-a făcut din plin datoria, astfel:

1. A fost descoperit autorul faptei, respectiv directorul adjunct al Operei Maghiare din Ciuj-Napoca, dl Csulak Alexandru. ^

2. Au fost recuperate cele opt drapele şi predate Primăriei m unicipiului Ciuj-Napoca, proprietara lor.

, Primăria municipiului Ciuj- Napoca aduce mulţumiri Poliţiei pentru reuşita acestei acţiuni. Aşteptăm la fel ca şi majoritatea populaţiei municipiului Ciuj- Napoca, ca dl prefect să facă un denunţ penal împotriva celui care a furat drapelele României şi împotriva celor care l-au instigat.

Primar, Gheorghe FUNAR

Ministrul Justiţiei crede că

procurorul general Işi va da demisiaMinistrul Justiţiei, Valeriu

Stoica, crede că, pînă la 25 august, cînd va intra în vigoare noua lege de organizare judecătorească, N icolae Cochincscu îşi va da demisia din funcţia dc procuror general.

Ministrul Stoica a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe dc presă, că procurorul general intenţiona, pe 31 iulie, să-şi prezinte dem isia, dar s-a răzgîndit în ultimul moment.

“Pînă la 25 august urmează să mă pronunţ asupra poziţiei ocupatc dc Nicolac Cochincscu deşi, poale, pînă atunci nu va mai fi nevoie” , a precizat .miniskul.... .................

PNŢCD va discuta In 14 august proiectul lui Răsvan Dobrescu

privind casele naţionalizateProiectul de lege privind

casele naţionalizate, realizat de senatorul PNŢCD Răsvan Dobrescu, va fi luat în discuţia conducerii PNŢCD într-o şedinţă programată în ziua de 14 august, a anunţat, vineri, premierul Victor Ciorbea. Pînă atunci, Guvernul va formula punctul său de vedere faţă de iniţiativa legislativă a lui Răsvan Dobrescu, a spus Ciorbea, la închcicrca şedinţei Biroului dc Conduccre, Coordonare şi Control al PNŢCD. Inlocuirca Legii 112 privind casele naţionalizate cu un alt proicct dc lege a stîmit reacţia PD, care a criticat deja intenţia senatorului PNŢCD. Răsvan Dobrescu a dcclarat că textul său

susţine reconstituirea'tntegrală a drepturilor de proprietate asupra caselor, prin procedura judiciară. Proprietarii şi moştenitorii caselor naţionalizate îşi vor redobîndi atît terenul, cît şi casa, dacă sînt cetăţeni români. în cazul cetăţenilor străini, aceştia îşi vor redobîndi doar casa şi un drept de concesiune asupra terenului pe durata existenţei clădirii, In aceste condiţii, toate contractele de vînzarc-cumpărarc închciatc dc către chiriaşi vor fi anulate. Accastă iniţiativă legislativă permite, însă, chiriaşilor, pentru o perioadă dc cinci ani, să poată locui în apartamentele pe care le ocupă în schimbul unei chirii stabilite de către stat..* * * ♦ \ k 'i_ * « * * » v. t *. V

IVIenţinîndu-şi opinia că deschiderea sa la Cluj a fost p erojh

RD.S.R. recunoaşte dreptul Consulatclujeni care au coborît sie între- aceste nsanifes- previzibile ale românilor.* poate -fi vorba de un f® celor trei, ci de manifestai J J atitudini politice de mţafap faţă de steagul ungar”, aprkJT Zanc. .

(C.C

ungar de a arbora steag“Chiar dacă ne păstrăm opinia

că deschiderea Consulatului Ungariei ar fi trebuit să aibă loc în alt oraş, partidul nostru înţelege să respecte o hotărîre luată între două state şi recunoaşte statutul diplomatic al oficiului consular, implicit, dreptul acestuia de a arbora steag şi de a afişa o placă bilingvă”, declară preşedintele organizaţiei municipale a P.D.S.R., Constantin Corega.

P.D.S.R. înţelege, însă, să respecte statutul Consulatului doar atît timp cît activitatea acestuia se va păstra în sfera atribuţiilor diplom atice, iar preocupările consulului general vor viza stabilirea de relaţii normale în tre rom âni şi maghiari.

A dm iţînd legalitatea activităţii Consulatului, P.D.S.R. constată însă că arborarea drapelului şi afişarea plăcii bilingve s-au făcut prin-

tr-un viciu de procedură. Deputatul Alexandru Lăpuşan spune că legea românească impune avizul Primăriei pentru orice m odificări de faţadă. ‘Trebuia să se fi solicitat avizul Primăriei, care, potrivit legii, trebuia să fie acordat. Dacă primarul ar fi refuzat să dea avizul, atunci el ar fi fost cel care ar fi încălcat legea”, declară deputatul Alexandru Lăpuşan.

P.D .S.R. consideră că deschiderea Consulatului la Cluj este o greşeală. Fiind cunoscută sensibilitatea unei părţi a populaţiei din zonă faţă de m aghiari, sensibilitate tradiţională la care se adaugă iritarea pricinuită de activităţile

. extradiplomatice practicate de fostul Consulat ungar la Cluj, autorităţile de la Bucureşti puteau să prevadă că vor exista reacţii ostile ale românilor. Grigore Zanc, liderul P.D.S.R. Cluj, încadrează fapta celor trei

în cursul zilei de joi, mgv ai B iroului Executiv Consiliului Judeţean PDSR. frunte cu domnii Grigore k şi deputatul Alexandru Lă ®; \ s-au întîlnit la sediul filială[ a partidului cu mei* b irourilo r PDSR din li- Jichişul de Jos, Bobîlna, Căşe Cîţcău, Chiuieşti, Vad lt Cuzdrioara şi Unguraş. Dis* s-au axat pe problr economice de la Fabrica C onserve, Agrocoom II Com binatul de Celuloză Hîrtie. O situaţie grea se coe şi în cazul producător: agricoli, mai ales a crescător de animale.

BCCC al iwrci) recomandă lui Ciorbea sa treacă “ncîntîrziat” la modificările ce se impun pentru

buna funcţionare a GuvernuluiBiroul de Conducere, Coordonare şi Control, al PNŢCD a

recomandat, vineri, în cadrul şedinţei de la Palatul Victoria, premierului Victor, Ciorbea, să se procedeze “neîntîrziat” la schimbările ce se impun pentru a asigura buna funcţionare a Executivului, în cazul în care nu se v a putea realiza o colaborare armonioasă în interiorul unor ministere şi departamente.

într-un comunicat al PNŢCD, dat publicităţii înainte de terminarea şedinţei, se arată că BCCC împreună cu membrii Guvernului şi ai PNŢCD au examinat stările de tensiune dintre unii membri ai PNŢCD, miniştri în Cabinetul Ciorbea, sau ai partidelor din coaliţia guvernamentală. BCCC a fost de părere că astfel de situaţii sînt dăunătoare, afectînd încrederea populaţiei în eficienţa Guvernului. Ei au solicitat tuturor membrilor PNŢCD să se abţină, pe viitor, de la astfel de manifestări.

De asemenea, BCCC a cerut Guvernului să urgenteze aplicarea măsurilor în vederea continuării reformei, astfel încît procesul de redresare economică a ţării şi ameliorarea nivelului de trai al populaţiei să înceapă înainte de sfîrşitul anului 1997.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei Consideră că a fost

îndeplinit programul de reformă pe termen scurt

Opoziţia clujeană acuză înlocuirea

Inspectorilor generau adjuncţi din învăţămînt

C ei - doi inspecto: generali adjuncţi dn învăţămîntul clujean au foi ieri schimbaţi din funda Locul lor a fost luat Torok Ladislau, profera

, de geografie din Huedin, Mircea Breaz, profesor ds lim ba română. Opoziţi! c lujeană afirmă schimbările au fost făcute pe criterii politice. Deputatul P.U.N.R., V Matei, consideră că legea i fost încălcală. “Cei doi, U .D.M .R.-ist şi ® P.N.Ţ.C.D.-ist, au foi numiţi datorita apartenenţî lor politice”, spune Mate Lâ rîndul său, preşedintei organizaţiei municipale i P .D .S.R ., Constant: Corega, şi-a dat demis: din funcţia de inspector 4 fizică în semn de proUJ faţă de “ingerinţ politicului în învăţămiul fapt interzis de lege”.

(C.C.I

. Ministerul Justiţiei şi-a realizat complet programul pe termen scurt privind reforma în Justiţie, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, Flavius A. Baias, director general în acest minister. Pînă la 30 iulie a.c., au fost publicate în Monitorul Oficial * Legea privind modificarea şi completarea Legii 92/1992 pentru organizarea judecătorească, Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi Ordonanţa Guvernului nr. 9/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.

“Pentru aplicarea eficientă şi completă a noilor reglementări, ministerul a elaborat un program carc prevede acţiuni, termene şi responsabilităţi concrete în accst sens”, a afirmat Baias. El a mai adăugat că după intrarea în vigoare a legilor şi aplicarea lor, “sc poate spune că reforma structurală a Justiţiei este finalizată, rămînînd de cfectuatV • a V 4 i *_ -i- ‘a. • • l --- ■» s i -j t

reforma funcţională a puterii judecătoreşti”.

Pentru cea de a doua com ponentă a reform ei, la nivelul Ministerului Justiţiei au fost constituite, încă din lunile februarie şi martie, colective alcătuite din cadre didactice ale facultăţilor de drept, magistraţi şi consilieri din minister, care vor elabora proiectele de modificare a Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal şi a Codului de procedură penală. Aceste modificări vor duce la sim plificarea şi accelerarea procedurilor judiciare şi vor fi introduse instituţii procedurale

' noi (judecătorul de instrucţie). Ministerul Justiţiei lucrează şi la elaborarea unor proiecte de legi care . vizează reforma fundamentală a sistemului penitenciar, a sancţiunilor penale şi contravenţionale şi a modului de executare a acestora. Baias şi-a exprimat speranţa ca toate aceste proiecte să se afle pe masa dc lucru a legislativului înainte dc sfîrşitul anul 1997

Minerii din “Cârtii Alfa” ameninţă ci

greva generaliCentrala Naţional

Confederativă a Sindicat M iniere din Român» (CNCSMR) ameninţă ci t v a j semna document- finale privind restructura? industriei miniere i geologice, elaborate de dc- Comisia Centrală Tripaiî' de profil, din cadtf Ministerului Industriilor * Comerţului. Minerii solitf înfiinţarea unui organic interministerial responsi- cu aplicarea reforma'• minerit şi stabilirea tegiei de protecţie sociali* a măsurilor compensatul pentru angajaţii din indusă minieră, fn caz cont» minerii vor organiza, p« august, o grevă generali două ore, care va fi uro^ dc încetarea lucrului ti®P 24 dc ore, pe data dc !• august. ’

_ ) sîmbătâ-duminlcâ,Jy_2^3_auguşM997_: P U S L / C I T A T E CT.IIJ-N \['(X'\:luni-\incriH-16;sîmbala9-H;lcL'rai 19-73-ft4;Sl!URhlHC'|I VII Kl) V

^ luni-vineri 8-16; tei/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DKJ: luni-vineri 8-16; tei/fai 21-60-7S.

a d e v â k o lde Ciul

Tu necontactezi!

u

Noi teT

m

<5!*’Ctuj Napoca

StJlUSmaw

^.CSSSţV1 Ploieşti Târo^ftefe ^ B U C U R E S T l

<s& ' \B*»»* j J I

ELECTRONIC

CLUJ - SAMADAVA; Str. Eroilor, Nr.11; * 064430195

nm3)

DEALER AUTORIZAT

commEi

ACORDămoR E D U C E R E

de preţ de I pentru plata integrală

[ • ] • ]

^ &BSUL " 0* ttfy

i iC M Bd o

C I .IJ .I-N A P O C A ;♦ P i a ţ a 1 8 4 8 n r . 1 T e l 4 3 7 4 2 9 ; T e l / F a x 4 3 7 4 3 0

♦ L i v e z i i 6 3 T e l . 4 3 7 4 4 4 ( Z o n a C a r b o c h i m - C l u j a n a ) .

D K J: ♦ S t r . h l T e o d o r o i u n r . 5 6 - T e l . 2 1 5 0 7 3

H UEDIN; ♦ S t r . A . I a n c u n r . l - T e l . 2 5 3 4 9 3

M ai găsiţi: P A R C H E T , P A L U X , L A C U R I, A R A C KT, D iL U A N Ţ ^

D e a l e r S I E M E N S T e l e c o m u n i c a t i i P r i v a t e

A N G A J E A Z Ă

• agenţi vînzări• personal tehnic telecomunicaţii• inginer telecomunicaţii

Cei interesat'i se vor prezenta în Calea Moţilor 6-8, etaj 8 , cu CV, între orele 9-18. Relaţii Ia telefon 198.546 sau 431.551.

C i t i ţ i z i l n i c

A D E V Ă R U Lde Cluj

SC D AFRA SRL O ra d e aTel/Fax: 059-479586

în ca lita te d e IM P O R T A T O R D IR E C T

vinde pui im p o rt U n g a ria ia urm ătoarele preţuri:

♦ pui întregi congelaţi, fără cap şi picioare, dar cu git, inimă, ficat şi pipotă: 1 4 .9 9 0 le i/k g . + T V A

♦ pui GRILLER: 1 5 .9 9 0 le i/k g . + T V A jPrimim comenzi de ordinul tonelor.Modalităţi de plată: ordin de plată în avans, CEC,

numerar..'.Marfa se ridică de la depozitul firmei:

UiT-ATE-IREPROŞABILAPREŢURI EXCEPTÎONAIIE

face cunoscut publicului călător că linia nr.47 de autobuze care afost înfiinţată experimental p e timp de o lună, este nereniabilă din cauza lipsei de călători ş i se desfiinţează începînd cu data de I august 1997. , ■

Banca Comercială

”Ion Tiriac” SA■ ___________________________l________________ s______- SUCURSALA CLUJ, str.Com etei nr.1-5

Tel. 064/438750, 438752; Fax 064 /438751

ANUNŢĂ onorata clientelă prezentă şi viitoare

reducerea substanţială a dobînzilor practicate la

C R E D IT Eîn lei, începînd cu luna august

C lien ţii cu o b o n ita te c o re s p u n z ă to a re v o r b en e fic ia de d o b în z i p re fe ren ţia le .

în v ed e rea d ep u n e rii d o c u m e n ta ţii lo r n e c e s a re ac o rd ă rii c re d ite lo r v ă a ş te p tă m la se d iu l n o s tru în tre b re le 9 -14 ,30 .f760930) ■ ■

C O N D U C E R E A

vinde zilnic între orele 8 - 1 6 de la Ferma nr. 4 Avicola Apahida• pui de carne• puicuţe p e n t r u o u ă r a s a R O S S O .

n r a

A n m i e a z Ă

C o n d i ţ i i :

ComerţInternational

' S R L

secretară

INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA ^I f cTELEFON 130988

- vîrsta maximă 30 ani ;- limba engleză: scris, vorbit <- cunoştinţe operare calculator

I n te r v iu lv a a v e a lo c lu n i , 4 .0 8 .19 9 7 , o r a 17, la

A W A p e C a le a T u rz i i fn . + C u r r ic u lu m V ita e .

I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N j 4 3 8 4 8 8 ^ 0 R E L E 8 - 1 6.

SC MONTENAY CLUJ ENERGIE

SA Cluj-Napoca-organizează în data de 15 .08 .1997 ora 10 C O N C U R S pentru ocuparea posturilor dc

d i r e c t o r t e h n i c şi i n g i n e r . |Condiţii de angajare: c1 . P e n t r u D I R E C T O R T E H N I C- inginer - absolvent al facultăţii de Construcţii -

secţia instalaţii pentru construcţii sau al Facultăţii de Mecanică - secţia maşini termice;

- v e c h im e în sp e c ia li ta te - 8 a n i;-d isp o n ib il ita te d e a lu c ra p e s te p ro g ra m u l n o rm a l

d e 8 o re; _;- re fe r in ţe p r iv in d a c tiv i ta te a a n te r io a ră2 . P e n t r u T N G T N E R- absolvent al facultăţii de Construcţii - secţia

instalaţii pentru construcţiiCererile şi curriculum vitae se vor depune la

sediul firmei pînă în data de 14 .08 .1997.Rotaţii suplimentare la telefon

414435, 414436 Serviciul Personal.

La to m b o la a f e re n tă trim estru lu i II, o r g a n iz a tă d e firm a T V C A B L U , u rm ă to a re le p e r s o a n e a u c îş tig a t prem ii în v a lo a re to ta lă d e 3 m ilio an e lei.'

Astfel:P re m iu l III

• Un prăjitor de pîlneGANGA ELZA, s tr .L u p e n i n r .1 9 SC H L ET T V IORELIA, s tr .D e le a n u n r .2 5 '

• Un uscător de păr rabatabilM ICLO Ş M ARG A RETA , s tr .A .M u re şa n u n r.3 0 ,

a p .2SZTRANYICZKI GAVRIL, s tr .D o s to ie v sk i n r .6 7

P re m iu l II• Un mixer electric cu 5 viteze

SZILA GH ILAD ISLA U , s tr .P ie rs icu lu i n r .1 3 . A LBERT EVA, s tr .P a r is n r.4 , a p .4

• Un fier electric de călcat M OLDOVAN IOAN, str.U nirii n r .9 , ap .1

• Un casetofon de maşină FR ÎN C U MARIA, s tr .B o rs e c n r.4 , a p .2 5

P re m iu l I U N T E L E V I Z O R C O L O R M A R C A

R O Y A L c u d i a g o n a l a d e 3 7 c m

A N G E R O T I E L E N A , s t r . A . B ă d e s c u n r . 3 5 F e ric iţii c î ş t ig ă to r i p o t s ă - ş i r id ic e p r e m i i le în

d a t a d e 5 .0 8 ; 1 9 9 7 o r a 1 1 , l a s e d i u l f i rm e i s t r .C .B r â n c u ş i n r .1 4 7 .

— Felicitări!!!

ADEVARULd e C im PUBLICITATE > CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16;sîmbătă 9-14;tel/fox 19-73-04; SUBREDACJIATURD \:

: luni-vineri 8-16; tel/lax 31-4J-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fox 21-40-75.sîmbătă-duminică,2-3 august 1997 8

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Vînd pui came Ia ferma Deus şi cumpăr porumb boabe. Tel.’ 15-97-20 şi 14-23-63. (560720)

• Vînd vioară veche vieneză, balanţă cu cadran(20 kg). Tel.13-88-46 (560726) '

• Cumpăr jocuri electronice tip Poker. Tel. 12-46-30 sau 13- 59-83. (560737)

• ABC falimentar, vinde toate mijloacele fixe. Tel. 15-38-75 seara. (590798) /

• Vînd teren agricol 2500 sau 5000 mp vis-a-vis de Băile Someşeni, zona eperieş. Tel. 13- 88-93’sau 43-52-33. (560465)

• Vînd teren Tăietura Turcului nr. 50. Informaţii tel. 43-54-64.(560667)

• Vînd teren în A. Mureşanu 900 mp 30 dolari/mp. Tel. 092- 208-702; 16-23-23. (560711)

• Vînd grădină 500 mp str. Teleorman nr. 33 Mărăşti. Informaţii str. Molnar Piuaru nr.5, Rus Samoilă. (560741)

> Vînd 4 camere confort mărit cu telefon şi televizor color Sony -Samsung de 2 a n i B-<lul N. Titulescu nr.14 Ja k a b tel. 15-58-21 (560632) '

• Vînd ap a rtam e n t 3 cam ere zonă lin iştită , confort 1, îm b u n ă tă ţit, Gheorgheni Tel. 14-41-36.(560656) ’

• V înd u rg en t ap a rtam e n t 3 cam ere, M ănăştur, str. Ion Meşter. In fo rm a ţii tel. 17-74-83 seara. (560738)

• Vînd convenabil casă frum oasă cu g răd ină şi anexe gospodăreşti. Str. Oaşului nr. 353. (590529)

* Vînd casă: cam eră, bucătărie , în A ndrei M ureşanu, p re ţ fix 60 milioane. S tr. B. Delavrancea nr. 6, orele 16-20. (590694)

* Vînd casă nouă cu anexe, grădină, str. Oaşului nr. 347, p re ţ convenabil, ocupabilă. Tel. 13-72-81. (591)772)

• Vînd casă 4 camere, grădină, garaj str. Dragoş Vodă nr. 27, p re ţ 46.000 dolari. Tel. 13-88-14.(590773).

• V înd ap a rtam e n t 4 camere confort 3 modificat, semifinisat, preţ negociabil. TeL 17-55-76. (590796)

• Vînd 2 camere. TeL 15- 45-81.(590805)

Vînd apartament 3 camere, Zorilor. Tel. 12-12-43. (560721)

• Vînd urgent garsonieră Mărăşti, slr. Cojocnei nr. 8 ap. 71 bl. C14, preţ avantajos, ncgociabil. (560564)

• închiricz sau vînd garsonieră pe str. Horea cu telefon. Sunaţi la tel. 17-07-25; 43-06-56 dimineaţa pînă la ora 9, seara după ora 20. (560618)

• Vînd apartament 3 camcre finisat str. Bucureşti nr. 70 bl. D17 c t 1 ap. 8 tel. 43-25-67. (560637)

• Vînd apartament cu trei camere în Grigorescu. Tel. 15- 96-85.(560682)

• Vînd garsonieră confort HI str. Gîrbâu nr. 4 bl. R9 ap. 19 M ănăştur preţ negociabil. (560686)

• Vînd 2 camere confort în Gheorgheni, 66 milioane negociabil. Telefon 19-04-04. (560718) ,

• Vînd casă două camere, bucătărie, baie, ocupabil imediat str. Jean Huss nr. 2, Informaţii pe str. Jean Huss nr. 35. (560734).

• Vînd urgent apartament 2 camere decomandate str. Gr. A lexandrescu, " finisat, 59 milioane negociabil. Tel. 16-96- 91 zilnic orele 17-20. (560736)

• Vînd apartament 2 camere confort sporit decomandate, etaj1, cartier Andrei Mureşanu- Aleea Muscel pentru pretenţioşi. Tel. 14-10-68. (560740)

• Vînd apartament 3 camere confort I etaj 2 Gheorgheni. Informaţii telefon 15-62-90.(560742) ,

, • Vînd apartament 13 camere etaj 1 . confort 1 cartier Gheorgheni. Tel. 14-66-01. (560756)

• Vînd urgent casă în Lupşa/ Alba la şosea, 2 eamere+anexe. Tel. 41-42-96 seara sau Lupsa tel. 39. (590520) ’v

• Vînd convenabil grădină, casă+anexe (din piatră), în satul Dîrja la 40 km de Cluj, loc pitoresc, bun pentru cabană. Tel.41-23-83. (590620) .

Vînd apartamente camere confort I îmbunătăţit, în str. Parîng nr. 29, et. 3. Informaţii la Timişoara după ora 17 tel. 056/20-03-84 sau la Cluj 16-22-96. (590722)

• Vînd sau închiriez pe valută apartament central cu 2 camere, bucătărie, baie, telefon, pe str. Iuliu . Maniu. închiriez apartament 4 camere confort în str. Plopilor. Informaţii str. Republicii nr. 82 după orele 15. (590757) , j. • Vînd/schimb casă la ţară,

grădină 3000 mp, baie, şură, la25 km de Cluj. Informaţii tel.16-86-29. (590804) '■ Vînd apartament 4 camere

confort Zorilor, cu garaj. Str. Gh. Dima nr. 10, et. I, ap. 4. (590809) .

• Vînd SRD 5 tone cu motor de tractor. Inform aţii str. Ialomiţei nr. 15, Bl. G6, sc. II, ap. 17 Mărăşti. (590781)

• Vînd piese de schimb Skoda S100 noi şi folosite, maşină de cusut marca Markton, damigene sticlă 25 litri, cort 3 persoane, pat pliant aragaz turist cu 2 arzătoare, pentru legat cărţi presă fier cruce filetă decor decolţi pentru cărţi folio aur şi litere. Telefon 15-52-01. (560724)

• Vînd Renault 11, grup electrogen pentru cabană şi drujbă. Tel. 43-06-17. (590777)

• De vînzare Moskvici 408, stare bună. Tel. 13-62: 04. (590627)

/ CoDertine hTrf ^ terase

c o n f e c ţ io n ă m - r e p a r ă m ,

c u m a te r ia l d c im p o r t ,

l a p r e ţu r i a v a n ta jo a s e .

Banrfere publicitare

Vînd urgent mobilă, covoare, sobă de g ă tit, centrifugă stors rufe, rîşniţă cafea, presă fructe, dublu radiocasetofon, aparat foto. TeL 19-84-74. (590758)

Vînd televizor color la prei convenabil. Tel. 16-73-71. (560710) . .

• Vînd 2 televizoare alb-negru si două galerii pentru perdea. Tel. 15-29-48. (560713)

• Vînd televizor color, maşină spălat RFG, garanţie. Tel. 16-81- 40. (560733)

• Vînd maşină de spălat vase. Tel. 16-80-9L (590789)

• Vînd calorifere fontă garantate. TeL 063/36-54-16. (560437)

• Vînd urgent combină Class. Tel. 41-19-18. (560621)

• Vînd rotopercutor si flex. Tel. 19-77-84. (560634)

• Dau chirie 2 camere. Tel.17-46-35 (590660)

> Dau în chirie apartament 2 camere nemobilat, telefon, zona Plopilor Vechi, plata în valută. Exclus intermediari. Tel. 069/21-60-69 seara. (590768) -r

• închiriez garsonieră în Detunata Gheorgheni. Tel. 14- 69-74. (590787)

• Dau în chirie apartament 2 camere, telefon, mobilat. Tel.14-42-42. (590793)

• Caut chirie cu telefon. Accept una, două studente. TeL 18-13-19. (560748)

• Caut chirie garsonieră confort II sau (ne)mobilată. Tel.13-64-75 (590810)

DIVERSE

• în conformitatc cu Legea nr. 137/ 1995, ŞC Divers Construct SRL Ciuj-N apoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “sediu şantier” amplasat în Ciuj-Napoca, str. A rinilor F. N. Eventualele sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de m ediu, se depun Ia sediul APM C luj, Calea D orobanţilor nr. 99. (590795)

• Angajez vînzătoare magazin alimentar. Tel. 17-32-21.(590807)

• Fam ilie de intelectuali îngrijim bătrâni contra locuinţă (şi la sat). Str. Alvema nr. 68. (560498)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 bimieş loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construire locuinţă în comuna Săvădisla, satul Vălişoara f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560730)

PIERDERI

• Vînd 5 mc seînduri poştă şi grinzi, uscate. TeL 14-24-02. (590724)

• Vînd mobilier stil. TeL 14-52-30. (590771)

• Vînd sufragerie stil “Lengyel”, 15 milioane. TeL 4142-46. (590791)

• Vînd tîmplărie calitatea I pentru apartament 4 camere confort mărit. Tel. 15-38-75 ora 19-22.(590797) ‘

În c h ir ie r i

• Dau în chirie casă 2 camere, baie str. Strîmbă nr. 30 tel. 19-82-99.(560668)

• Dau în chirie garaj pe termen lung str. Bucegi nr. 9-11. Tel. mobil 094-553- 673; 14-94-09. (560689)

• Dau în chirie apartament două camere pe termen lung, ultrafinisat, cu telefon, TV Cablu, mobilat 150 dolari/lunar. TeL mobil 094-553-673; 14-94-09. (560690)

• Dau în chirie casă. TeL18-49-16. (590779)

• L ib ră r ia U niversul angajează co n tab il cu cunoştinţe de operare pe calculator. Tel. 43-15-90. (560666)

• A ngajăm z id ari, zugrav i, d u lgheri,in sta la to ri sa n ita re şi industriale. Inform aţii teL 43-01-47 Cluj str. Avram Iancu nr. 52 între orele 8 şi9 zilnic. (560744)

; • Angajăm cusătorese şi croitorese încălţăminte, cu contract asigurat pe termen lung. B-dul Muncii nr. 14/ A, tel. 41-53-85. (590490)

• C om atim T ran s efectuează tra n s p o r t şi m utări 7,5 tone. TeL 14-00- 77 sau 14-27-57. (590629)

• P ie rd u t, în c a r tie r Andrei M ureşanu, cîine lup adult, bej cu m aro, cureluşă m aro în ju r u l g îtu lu i şi răspunde Ia numele de Rex. O ferim recom pensă. Informaţii Ia teL 19-29-04. (000100)

• P ie rd u t cîine ta lie mijlocie, culoare bej cn alb, urechi cupate, pată gri pe ochi, c a r tie r M ă ră ş ti R ecom pensă deosebită . Telefon 15-46-71; 43-31-21 sa ii 12-11-98. (590688)

• Pierdut, în zona Gării, mascul adult boxer galben. G ăsito ru lu i recom pensă. Str. Fericirii nr. 22, teL 43- 34-75; 15-62-40. (590725)

• V înd telefon GSM Motorola 5200 (încărcător cam eră , m aşină+suport). Preţ 300 DM. TeL 41-24-17 orele 17-20. (590685)

• Vînd 2 maşini dc tîmplărie: cu 5 şi 6 operaţii, stare bună. Comuna Măguri Răcătău nr. 11. (590760)

• Dau în chirie apartament mobilat cu două camere. Tel. 14- 43-43. (560715)

■ • Dau în chirie casă particulară, telefon, gaz, singur în curte. Tel. 41-61-79. (560725)

• închiriez cameră separată casă particulară. Tel. 14-85-63 seara. (560729)

• Dau în chirie apartament cu două camere în Grădini- Mănăştur. Tel. 16-74-24.(560731)

• închiriez Ioc parcare. Str. O. Goga nr. 6 telefon 18-59-19.(560732)

• Dau în chirie apartament 3 camere parter Gheorgheni, cu telefon. Tel. 15-53-94. (560753)

• Firmă particulară angajează manager eu ■ brevet în turism. Informaţii la tel. 19-82-32. (560552)

• Asociaţia de locatari str. Horea nr. 59-63 angajează femeie pentru întreţinerea curăţeniei. (560754)

• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Napochim SA Ciuj-Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivele: prelucrări mase plastice, situat în Ciuj-Napoca, str. Someşului nr. 34 şi str. L uncii nr. 19; depozite str. Traian Vuia nr. 196 şi str. Anton Parin nr. 8; fabrica de cretă din Aghireş nr. 165. Eventualele sesizări, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590767)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Copil Ionel, Baba Viorica şi Mera Emil anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul parcare cu 3 locuri, situat în Ciuj-Napoca, str. Dîmboviţei nr. 85. Eventuale sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590788)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Varga Laviniu Sergiu. îl declar nul. (560746)

• G abor Ianos pierdut autorizaţia de funcţionare a Asociaţiei Familiale cu nr. 9965/ 14.09.1995. O declar nulă.(590764) ,

• Aştilean Vasile pierdut legitimatie de serviciu. O declar nulă. (590790) *-

• SC Nonsens Prodcom SRL pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/868/1994. Se declară niil. (590811)

DECESE COMEMORĂRI

* Cu ad în că d u re re a n u n ţă m în c e ta re a d in viaţă, după o grea suferinţă, a iu b itu lu i n o s tru ta tă , socru şi bunic GORONAŞ SIM ION, în v îrstă de 82 anL fnm orm întarea are loc luni, 4 august, o ra 13, la Capela veche din Cimitirul M ă n ăştu r . F am ilia îndoliată. (560749)

• S-â stins d in v ia ţă fra te le n o s tru d ra g ŞTEFAN BERINDEAN. S-a dus să-i întâlnească pe cei d rag i Dumnezeu să-l ai- be-n grija Iu l F raţii Mircea şi V oichiţa îm preună cu familiile. (560750)

• Cu durere în suflet an u n ţăm împlinirea a { săptămîni de cînd cel care a fost scumpul nostru soţ «i ta tă , DEGAN IOAN, , t r e tu t în nefiinţă. Parastasul de pomenire va avea Ioc duminică, 3.08. 1997, o ra 12, la Biserici. O rtodoxă “Sf. Botezătorul” din cartienl * M ărăşti Familia. (590763)

• Ne luăm rămas bun dt la scum pa noastră Rică RALUCA CĂTINAŞ, cart a plecat fulgerător de la noi la frageda vîrstă de 11 ni Paşii ei nu se mai and îi casa noastră , mînuţele ti harnice se odihnesc şi vocea ei nu se mai aude. Ochii noştri nu vor seca şi no o vom uita niciodată. Dormi în pace, suflet curat! Înmormîntarea va avea loc s îm b ă tă , 2 august 199], orele 13, în satul Vîlcelt M am a Angela, tata loan, surorile Alina şi Mibaela. (590794)

• Cu adîncă durere îi suflet anunţăm încetarea din viaţă, la numai 52 ani,a scumpului nostru soţ şi tată, BERINDEAN ŞTEFAP, Sufletul Iui s-a stins ca o lumînare, însă amintirea M v a d ă in u i în sufletele n o as tre . Dumnezeu să-l odihnească! Înmormîntarea va avea loc în 2 august 1997, orele 13, de la Capela N ouă M ănăştur. Soţia M a ria n a , copiii Adrian, M arius şi Mircea. (590802)

• Un ultim şi pios omagii celui care a fost CĂTINAŞ IOAN. Condoleanţe familiei îndu rerate . Locatarii din bloc G scara 7. (560722)

• S întem alături d t fam ilia unchiului nostr^ B azil Cosm a în aceste m om ente grele la despărţirea de soţia, mama şi bunica iubită. Familia ing. lo a n Mureşan, (560723)

• S întem alături dt familia ec. Miron Emilii momentele grele pricinuiţi de decesul cumnatului drag şi îi transm item sincere condoleanţe. Conducerea ţi în tre g ; colectivul SC M ontenay SA. (560727)

• S întem alături dt colegul nostru Momei Iulian în aceste clipe grefe p r in ca re trece despărţirea de iubitul I® ta tă . Transm item sincer» condo lean ţe. F am ® T u rb u c ea n Ştefan, Brici D an şi L uca Augustii (560728)

• Ne exprimi* p ro fu n d u l regret & d isp a riţia prematuri > co legu lu i nostru iM CĂTINAŞ IOAN-meciu şef, exemplu *' p r o f e s i o n a 11 * ® * conştiinciozitate şi dinfc în tre a g a noi«W com pasiune familiei gf*1 încerca te . î i vom p>,lrl

.veşnică • amintiri C om ite tu l de Direcţi»» Im p rim erie i “Ardeal*' Cluj. (590782) ____ ,

l i

f?

Pentru a vă asigura in tonfinuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. G i p J

9 ) sîmbătă-duminică, 2 -3 august 1997 DIVERSE ADEVĂRULde C8m

pUlpia în

Săpăturile arheologice de la jlpia Traiana Saimizegetusa se 0nccntrează, şi în acest an,

^pra centrului oraşului. între1,^^989-1994 a fost dezvelit-

^^îţirimiil for al coloniei, numit ’ arheologi F o ru m vetus

/forul vechi), primul construit ^ piatră, de Traian, şi care cuprindea C u r ia (localul ^torului ) şi localurile altor jjjsti#

pupă cum ne-a declarat prof. yjjv.dr. loan Piso înainte de a jg întoarce pe şantierul de la ' yjpia Traiana Sarmizegetusa, al ^iresponsabil este şi unde desfăşoară cercetări din 1973, ,-eainai importantă descoperire a [ost, însă, inscripţia de întemeiere a oraşului, “adevăratul act de naştere a; poporului român”. Afirmaţia d-lui Piso este justificată prin aceea eă “Sarmizegetusa este prima comunitate romană implantată în noua provincie”.

S-au mai făcut şi alte descoperiri importante, mai ales în lăţa intrării în for. Este vorba dc fragmente semnificative din

două fîn tîn i publice din marmură, împodobite cu statui.

“Curtea interioară era plină de statui, d in tre , care m ulte îi reprezentau pe împăraţi călare şi chiar în care trase de patru cai. Statuile de bronz aurit au dispărut între timp, rămînîn- du-he din ele doar bucăţi şi păstrîndu-ni-se parţial bazele tiu inscripţii şi substrucţiile” - ne-a declarat directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Primul for al coloniei a fost cercetat de d-nii loan Piso şi. A lexandru Diaconescu,- în colaborare cu prof. Robert Etienne de la Universitatea din Bordeaux.

în 1995 cercetătorii au început dezvelirea unui al doilea for, situat la sud de primul şi numit F o ru m novus (Forul nou). Acesta a fost construit sub Hadrian (117-138) ca piaţă comercială, iar în deceniile următoare, odată cu înălţarea Capitoliului, deci a templului lui Jupiter, a fost transformat în­tr-un adevărat for.

“Dezvelirea acestuia ne va lua mai mulţi ani” - a precizat prof. univ. dr. loan Piso. “Sperăm, totuşi, să putem atinge Capitoliul pînă anul viitor. Acum cercetăm marginea de nord a Noului for, căutând, pe de o parte, structurile de lemn care l-au precedat, iar pe de alta, şirul de baze de statui care mărginesc curtea. Lucrările se desfăşoară m colaborare cu universităţile din Koln şi Berlin, colaborarea fiind extrem de utilă nu numai pentru suplimentarea fondurilor pentru săpătură şi publicarea rezultatelor, ci mai ales pentru intrarea > U lpiei Traiana Sarm izegetusa în circuitul ştiinţific internaţional”.

Conştient că.fără sprijinul autorităţilor ştiinţifice şi adm inistrative rom âneşti cercetătorii nu vor putea realiza nim ic, d l Piso ne-a făcut cunoscut faptul că zona care urmează a fi investigată şi care cuprinde Capitoliul se afli.. în proprietate privată Dar, “orice stat are dreptul să răscumpere terenuri în interes public, cu condiţia de a o face în mod echitabil”, a adăugat domnia sa.

M. TRIPON

Avertisment al InspectoratuţuiideiSănătdte PublIcaaJudeţululiCluj

Intoxicaţia cu ciuperci, din nou în actualitate!Pentru prevenirea intoxicaţiilor

cu ciuperci Inspectoratul de Sănătate Publică a jud. Cluj, doreşte să atenţioneze din nou populaţia asupra pericolului potenţial., reprezentat , de consumarea unor ciuperci de a căror comestibilitate nu sîntem siguri.' Numărul ciupercilor otrăvi­

toare este mare şi au caracteristici asemănătoare cu cele comestibile, ceea ce susţine necesitatea cu­noaşterii caracteristicilor ciuper­cilor (formă, culoare, spori), cît şi a simptomatologiei intoxicaţiei. La controlul acestora nu trebuie să se folosească ca indiciu de diferenţiere a ciupercilor otrăvitoare nici schimbarea culorii la apăsare cu degetul, nici îndepărtarea cuticulei sau ruperea ei, prezenţa viermilor sau proba cu linguriţa de argint, deoarece acestea nu sînt concludente. ’

Ciupercile au o valoare nutritivă apreciabilă, datorită conţinutului lor în glucide, protide, lipide, substanţe minerale şi vitamine, precum şi calităţi gustative apreciate de populaţie

ceea ce face să fie solicitate de populaţie. în acelaşi timp trebuie însă să reţinem că unele specii de ciuperci, din cauza unor alcoloizi pe care îi conţin (falina, falcidină, muscarină, musca- ridină, micotoxine şi hemolizine) pot cauza îmbolnăviri g rave ,; uneori chiar mortale.

Simptomatologia intoxicaţiei este în raport cu structura chimică a toxinelor din ciuperci şi cu mecanismul lor de acţiune asupra organismului. Astfel intoxicaţia apare la un interval de timp cuprins între 1 oră'şi 24 ore şi se manifestă prin:' dureri abdomi-, nale, greţuri, diaree, răcirea extremităţilor, dilatarea pupilelor, convulsii, puls slab şi accelerat. Moartea poate apărea în primele24 de ore, dar şi după 6 zile.

Considerăm important să insistăm asupra recomandărilor de a arunca ciupercile de a căror comestibilitate nu sîntem siguri, de a consuma numai ciuperci care âu fost riguros verificate de experţi sau să se consume numai ciuperci de cultură.

Carnete Internaţionale

pentru student! >

Federaţia organizaţiilor studenţeşti din Cluj-Napoca anunţă tinerii şi studenţii din centrul universitar Cluj că, în urma solicitărilor, se reia programul de eliberare de carnete internaţionale pentru studenţi (legitimaţii internaţionale pentru tarife ■ reduse la transport, cazare, spectacole, masă) şi legitimatii internaţionale YOUTH HOSTEL pentru cazare în 5.000 de hoteluri din toată lumea la tarife (cu reducere 90 la sută) accesibile pentru tineri. Informaţii şi eliberări de legitim aţii, la sediul F.O.S.C. din P-ţa L. Blaga nr. 1-3 cam. 4, Casa de cultură studenţească, tel. 19. 62. 63., de luni pînă vineri, între orele 18-20.

■■■

Programul tcleviziunilor prin cablu pentru zilele de sîm bătă şi duminică

iv;- , , , ,| \ 3

0 fereastră deschisă spre lume!Sîmbătă, 2 august

Canalul TV C5:00 Deschiderea programului; 5:05

j itotext; 12:00 Istoria - întoarcerea aAuscwitz; 12:30 C 38 Chicago; IMVideotext; 16:30 Istoria-Enigma

. -Scriselor de la Marea Moartă; fcpOTÎdeotext; 23:00 “Warlock the illNaggedon” cu Julian Sands; 0:30

:a programului, finalul Discovery

18:00 Magazinul de sîmbătă - Vas de război; 19:00 Magazinul de sîmbătă - Comanda flotei; 21:00 Magazinul de sîmbătă - Portavion; 22:00 Ştirile Discovery; 22:30 Ştiinţa ultra-modemă: Născut pentru a fi rău; 23:00 Hitler - Comandantul; 0:00 Mari_comandanţi - Ulysses S. Grant; 1:00 întrebări ce-şi caută răspunsul - Mistere străvechi; 2:00 Frontierele ştiinţei r Bombardarea Americii; 3:00 Pasiunea volanului; 4:00 Program D.W.

Duminică, 3 augustCanalul TVC5:00 Deschiderea programului; 5:05

V ideotext; 10:30 “W arlock the Armaggcdon’’; 12:00 Istoria - Enigma manuscriselor de la Marea Moartă;

12:30 Videotext; 16:00 Semnal SIDA: Vizita; 16:30 Ş tiinţa - Mîini binecuvmtate; 17:00 Videotext; 23:00 “Forţat să ucidă” cu Michael Ironside; 0:3Q închiderea programului;

Canalul Discovery18:00 Aripi - Harrier; 19:00 Forţe

de eUtă-Forţele speciale greceşti; 19:30 Forţe de elită - Forţa de atac egipteană; 20:00 Aventura cunoaşterii - Adîncul ascuns; 21:00 Vînătorii de fantome - Spectrele de la Sevcm; 21:30 Universul misterios al lui A.C.Clarke; 22:00 Discovery prezintă: Epave; 1:00 Magazin Discovery - Supravieţuirea; 2:00 Dosarele justiţiei - Uciderea justificată; 3:00 Aripi - Harrier; 4:00 Program D.W.

Sîmbătă, 2 august 9,00 Desene animate; 9,15 Din

atelierele pictorilor; 9,30 Made în Germany - magazin economic; 10,00 Comorile lumii -documentar; 10,15 Gambit p. a Il-a - film (r); 11,40 Big Top 40; 12,10 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Maeştri cascadori; 18,00 Desene animate; 18,15 Reţeta săptămînii; 18,30 în dialog cu personalităţi clujene; 19,00 Ştiri; 19,10 Bulevard Bio - Talkshow; 20,10 Muzeele industriilo r - documentar; 20,25 Trei destine - serial;

21,45 Tămăduirea unei naţiuni - film;23.20 Jocuri sîngcroasc - film.

Duminică, 3 august 9,00 Desene animate; 9,25 Rock

Around The World; 9,30 în dialog cu personalităţi clujene; 10,00 Muzeele industriilor - documentar; 10,15 Jocuri ■ sîngeroase - film; 11,50 M aeştri cascadori- docum entar; 17,15 Telecinemateca: Muzica interzisă - film;18.20 Zooportrete; 18,35 Rock Around The World; 19,00 Omul cel viu - ’ documentar; 19,25 HEAT - magazin pentru tineret; 20,25 Ceva atît de drept - film; 22,00 Dincolo de limite - film; 23,30 Pasaje prin muzica clasică - documentar.

• mica publicitate • mica publicitate • mica publicitate • mica publicitate •' Sincere condoleanţe,

dragă N ico le ta , la despărţirea de so ţu l tău dfag. C olegele de la

Select (560745)

1 Sîntem alături de colega toastrâ P ak o I r in a . în durerea p r ic in u ită de fesul soacrei Colegii de Ia ^ Metalo-Chimice C luj. <590766).

' Sîntem alături de familia ?(d încercată Ia dispariţia (tlii care a fost colegul '«tru ing. IOAN WINAŞ. S ind ica tu l [ipografilor din C luj.

' Sîntem alături de loan, %la şi fiicele lor, Alina şi■ lihaela, la marea durere Pricinuită de m oartea U ră to a re a nepoatei *°.*stre, RALUCA ^ÎINAŞ. Dormi în pace. ^rna Iu liana şi fra ţii «melia, Petricâ, Hie, Sandu

^ Traian, cu familiile. ^ 9 9 )

' Sîntem a lă tu ri de % la, loan şi fiicele lor, [«« şi M ihaela, la fsparţirea fulgerătoare de > a ta noastră RALUCA WlNAŞ. Părinţii Traian

' «novia, fraţii Monica şi ^ « , c u familiile. (590800)

• S în tem a lă tu r i de doamna dr. Cornelia Ciultă, Ia trece rea în nefiin ţă a mamei soacre. Transmitem sincere condoleanţe familiei. C o lec tivu l C ab in e tu lu i m edical şi psihologic SC ERS CUG SA. (590801)

* Sîntem alături de colega n o a s tră P u rle a L ucia în m a re a d u re re p rin ca re trece, pricinuită de decesul so ţu lu i d ra g . S incere co n d o lean ţe fam iliei în d o lia te . C o lec tivu l de s a la r ia ţi d in R. A. Term oficare Cluj-Napoca.(590808)

* Sîntem alături de familia Cozm a în pierderea grea su fe rită . S incerecondo lean ţe . A u rian şi Lavinia. (590812)

* Au trecut 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit scumpa no as tră m am ă, soacră şi bunică MUREŞAN MARIA. Com emorarea va avea loc duminică 3 august, ora 12 la Biserica din str. Petru G ro za n r. 10. Nelu cu familia. (560563)

• La 10 şi respectiv 5 ani de la deces un pios omagiu părinţilor CĂTANĂ IOAN şi ANA din Mociu. Familia. (560665)

• Un an greu de durere, lacrimi şi dor se împlineşte în 4 au g u st de c înd am p ie rd u t-o pe a d o ra ta noastră ANA MORA, soţie, mamă, bunică, soră, mătuşă, verişoară, cum nată, cuscră, prietenă şi cunoscută. Cu p ioşen ie ne în c lin ăm la mormîntul ei şi 3 rugăm pe b u n u l D um nezeu să-i vegheze veşnic somnnl lin şi nev inovat. S In jba de pom en ire va avea loc duminică, 3 august, la ora10, la Capela greco-catolică "Schimbarea la Faţă” din B- d u l E ro ilo r . F am ilia . (560699)

• Pios omagiu memoriei neuitatului nostru soţ, ta tă şi bunic DANCIU IOAN, din Nădăşel, la împlinirea a 10 a n i de la tre c e re a în eternitate. Dumnezeu să-I odihnească în pace: Familia. (560693)

• Răm as viu în inimile noastre, îl readucem şi în m em oria celor ca re I-au cu n o scu t şi a p re c ia t pe m inunatul nostru soţ, ta tă şi socru, prof. univ. dr. IOSIF T IM E N , la 5 a n i d e la plecare,' Să-i fie somnul lin şi am intirea veşnică. Stela, A u ra , A n d re i şi P au l. (590780)

• Au trecut doi ani de lacrimi şi durere de cînd ne- a p ă ră s it iub ita n o as tră so ţie, m am ă, bun ică , s tră b u n ic ă M IH A ILO V ELENA. Sufletul tău nobil va rămîne neşters în inimile noastre. Soţul Procopie, fiica E m ilia , g inerele A urel, nepoatele D ana, F abiola, D an şi s trăn e p o tu l V lădu ţ(0 )

• Se unplinesc 6 luni de cînd a p leca t d in tre noi lă s în d u -n e cu sufletele cernite de durere cel mai iu b it so ţ ş i ta tăS P Ă L N Â C A N CONTANTIN. Nu te vom uita niciodată. Parastasul de pomenire va avea loc în data de 3 august 1997 Ia Biserica d in c a r tie ru l D îm bul Rotund. Soţia Sofia şi fiica L ilian a . Tevom plînge cît vom trăi.(560743)

• Azi se împlinesc 6 luni de cmd, în zorii zilei, prof. d r . -ing. ARPAD KELEMEN a plecat dintre no i p e n tru to td eau n a . Personalitatea sa de excepţie se va păstra veşnic vie în memoria noastră. Colectivul C a te d re i de A c ţio n ări electrice şi roboţi, Facultatea de Electrotehnică. (590806)

• Se împlinesc 6 luni de la p lecarea d in tre . .noi a scumpului nostru soţ, ta tă, bunic, socru şi fra te , d r. TIBERIU NISTOR. Inimile noastre zdrobite vor păstra un loc de veci în am intirea sa, iar ceea ce a însemnat el pentru noi ne va fi ca un far că lă u z ito r în v ia ţă . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia în d u rera tă . (560747)

• A ducem un u ltim om agiu celui care a fost m ecanic şef, ing. IOAN CĂTINAŞ şi sîntem alături de familia greu încercată. C olegii de la A te lie ru l m ecanic a l Im p rim e rie i “Ardealul” Cluj. (590784)

• Se împlineşte un an de cînd a p leca t d in tre noi ANGI PETER. A m intirea lu i va răm în e veşn ic în inimije noastre. Dumnezeu să-l od ihnească în pace. Familia îndurerată. (560679)

• A trecut 1 an de cînd moartea nemiloasă a smuls fulgerător dintre cei dragi pe iu b itu l no stru IM I (GABOR), la numai 21 ani. A m in tirea ta va răm în e veşnic vie în inimile noastre. Dumnezeu să ţe odihnească în pace. F am ilia veşnic îndurerată. (590664)

• D um inică, 3 august, se împlineşte un an de lacrimi şi durere de la trista despărţire de d ra g u l n o s tru IM I. Chipul său blînd ya rămîne veşnic în su fle tu l n o stru . Dumnezeu să-l odihnească. V eşnic n em în g îia tă , Andreea. (590735)

• Se împlineşte un an de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ şi ta tă , RUSU G LIG O R . Dumnezeu să-l od ihnească. S lu jba de pomenire va avea loc în data de 3 august la biserica din Floreşti. Soţia Gina şi fiul Mirciulică. (590762)

C i t i ţ i

z i l n i c m m hde Cluj

A D E V A R U Ld e

EV A RIO lu l ACTUALITATEA simbăcă-duminică, 2-3 august 1997(îo

FPS a amînat desemnarea firmelor cu care va purta negocieri pentru privatizarea rafinăriei Petromidia Năvodari

Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) a decis animarea, pînă la 8 august, a desemnării celor trei firme cu care va purta negocieri pentru privatizarea rafinăriei Petromidia Năvodari, în vederea clarificării unor prevederi din ofertele de privatizare, a declarat, vineri, Ştefan Brad, membru al Consiliului de Administraţie al FPS, la întîlnirea cu reprezentanţii firmelor ofertante.

De asemenea, este necesară verificarea atentă a garanţiilor oferite de fiecare din cele cinei companii’inieresate de privatizarea rafinăriei, a

. adăugat Brad.Ofertele companiilor conţin elemente

-interesante, dar care nu pot fi cuantificate, pentru mărirea punctajului, a afirmat directorul FPS, adăugind că şi în această problemă se impun clarificări.

Reprezentanţii FPS aii cerut firm elor ofertante ca, pînă la data de 7 august, să pună la dispoziţia FPS informaţiile necesare, în plic închis şi sigilat. '

Cele cinci oferte pentru privatizarea rafinăriei Petromidia au fost deschise joi. La licitaţie au participat firmele: Concept Ltd şi Atheneum Petroleum din România, Daewoo, Glencore şi Petromidia USA.

FPS unna să anunţe, vineri, 1 august, primele trei clasate la licitaţie, firme cu care se va începe procesul de negociere. Elementele hotărîtoare în selectarea celor mai bune oferte sînt preţul oferit şi.planul de investiţii.

BERD va acorda României un împrumut în valoare de 75 milioane dolari

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va acorda României un împrumut în valoare de 75 milioane dolari, destinat finanţării Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale, se arată într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX de Ministerul Finanţelor.

Beneficiarii finali ai acestui acord vor fi regiile de apă din zece oraşe : Arad, Bacău, Bistriţa, Botoşani, Brăila; Cluj, Constanţa, Focşani, Oradea şi Tîrgovişte.

Acordul de împrumut va fi semnat luni, 4 august, de Mircea Ciumara, m inistrul Finanţelor, şi de Johan- Bastin, director al Dirccţiei de infrastructură municipală şi mediu din BERD. '

‘Preşedintele Constantinescu este nevoit să locuiască la Scroviştea întrucît reşedinţa prezidenţială a rămas fără acoperiş

Preşedintele României, Emil Constantinescu, a fost nevoit să evacueze imediat reşedinţa prezidenţială din Aleea Mitropoliei nr. 9, în

■- urma furtunii care - s-a abătut asupra , Bucureştiului în uimă cu două săptămîni,

relatează, în ediţia sa de yineri, cotidianul “Libertatea”.

în prezent, cuplul prezidenţial locuieşte la Scroviştca, după ce furtuna puternică a smuls acoperişul reşedinţei prezidenţiale. “Palatul Cotroccni nu doreşte să deconspire noua reşedinţă a preşedintelui. Biroul de presă şi directorul dc cabinet al lui Emil Constantinescu spun câ habar n-au unde doarme şeful statului. Ei neagă faptul că Emil Constantinescu ar pctrcce nopţile la Cotroceni” , relatează cotidianul citat.

Deşi familia Constantinescu deţine o locuinţă în carticrul bucureştcan Pajura, un apartament la bloc nu este pc măsura funcţiei pe carc o ocupă şeful statului. Preşedintele s-a mutat cu familia la Scroviştea, unde instituţia prezidenţială deţine o reşedinţă celebră, folosită pînă nu demult şi de Ion Iliescu. Nicolae Ccauşcscu prefera vila din pădurea Scroviştca pentru partide dc vînătoarc şi wcck-enduri de “şcptic”, scrie “Libertatea”.

După părăsirea în grabă a reşedinţei de către preşedinte, poliţia şi SPP-ul au încetat să mai supravegheze vila din Dealul Mitropoliei. Singura persoană care are grijă de casă acum este un muncitor din Breaza, care,petrece la vilă 24 de ore pe zi şi doarme chiar în patul lui Emil Constantinescu. El apreciază cele două saltele suprapuse, care îi fac somnul foarte confortabil, informează “Libertatea”.

Repararea şi reamenajarea reşedinţei prezidenţiale a fost preluată de Trustul de Construcţii Carpaţi. Muncitorul din Breaza a estimat costul lucrărilor de reparaţii la cel puţin 50 de milioane de lei. Muncitorii speră să termine lucrarea în două săptămîni.

Inundaţiile din ultima săptămînă s-au soldat cu moartea a patru persoane şi importante pagube materiale

Inundaţiile produse în urma ploilor abundente din perioada 25-31 iulie a.c., au provocat moartea a patru persoane şi au afectat 828 de case, 1.052 anexe gospodăreşti, 14 obiective social-economice şi peste 10.000 de

. hectare de terenuri agricole, în aproape jumătate din judeţele ţării, se arată într-un raport al Ministerului Mediului, dat vineri publicităţii.'

Potrivit bilanţului MAPPM, inundaţiile au mai afectat aproape 100 de km de drumuri, 80 de poduri şi podeţe, două căi ferate, şase kilom etri 4 e reîea de canalizare, patru construcţii hidrotehnice, 52 de autoturisme, peste 650 metri de ziduri de sprijin şi au produs alunecări de teren pe o lungime de 200 metri.

Din cele patru persoane decedate, două erau din judeţul Goij, una din Hunedoara şi una din Vaslui. _

Cel mai afectat judeţ a fost Caraş-Severin, cu 480 de case afectate, din care 95 distruse,15 persoane evacuate, 300 de persoane sinistrate şi peste 1000 de hectare de terenuri agricole inundate. Potrivit estimărilor, valoarea pagubelor produse în Caraş-Severin se ridică la aproape 115 miliarde de lei. Alte judeţe mai afectate sînt: Tulcea, cu aproape 200 de case inundate, dintre care 47 dărîmate şi 26 grav avariate, Bacău, cu 97 de gospodării inundate, Covasna, cu 60 de case inundate, şi Mureş şi Braşov, cu cîte 35, respectiv 30 de case inundate. Cantităţile de apă căzute au măsurat pînă la 144 l/mp în judeţul Tulcea, 102 l/mp în judeţul Bacău şi 85 l/mp în Maramureş.

Potrivit prognozei hidrologice, debitele pe riurile interioare vor fi în general în scădere. Se vor menţine peste cotele de inundaţie riurile Baizava la Partoş şi Olt la Hoghiz. Debitul Dunării la intrarea în ţară va fi în creştere,' fiind în prezent de 8.300 mc/s. Meteorologii informează eă, în următoarele 24 de ore,, vremea va fi, în general, frumoasă, cu cer mai m ult senin, exceptînd partea centrală a Munteniei, zona Carpaţilor Meridionali, unde va ploua răzleţ sub formă de aversă. In Maramureş, Banat, Crişana, Transilvania şi O ltenia sînt posibile averse însoţite de descărcări electrice, intensificări ale vîntului şi grindină.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între . 24 şi 32 de grade.

Remaniere. Preşedintele României, Emil Constantinescu, a arătat, vineri, că s-a decis să dea o ultimă şansă membrilor actualului Guvern de a trece;. efectiv la aplicarea programului de refonnă, urmînd ca, în cazul în care aceştia nu îl v o r. pune în practică, să propună o remaniere, sau chiar o înlocuire a actualului Executiv.

“Nu se va face nici un fel de abatere de la această linie, iar dacă, totuşi, acest lucru se va întîmplă, voi interveni, întrucît un Guvern care nu face refonnă nu are nici o raţiune de a exista şi atunci voi propune o remaniere a Guvernului, sau acesta va trebui înlocuit cu,

‘totul”, a subliniat Emil Constantinescu. Şeful statului a precizat că a avut în vedere şi a . studiat posibilitatea de a prezida o şedinţă de Guvern, dar' că nu a vrut să creeze imaginea unei intervenţii peste limitele prerogativelor instituţiei prezidenţiale. El a maidcclarat câ s-a hotărit să sc mai dea o şansă tuturor miniştrilor, dc a găsi cel mai eficient management guvernamental.

Constantinescu a prccizat că a cerut liderilor politici din coaliţia guvernamentală să găseascăo soluţie de întărire a efortului pentru refonnă, iar în acest sens s-a hotărit ca, în a doua parte a lunii august, programul de refonnă să fie “redesenat”.

Comunitatea internaţională promite că va ajuta Albania

Comunitatea internaţională a promis, joi, că va contribui la reconstrucţia Albaniei, dar a avertizat Tirana că trebuie să reinstaureze ordinea publică, să îmbunătăţească situaţia drepturilor omului şi să adopte reforme economice, relatează REUTER.

“Comunitatea internaţională este pregătită săi ajute Albania”, se arată în documentul final al conferinţei de ia Roma, pe tema reconstrucţiei economice a acestui stat balcanic.

“Forţele albaneze trebuie să admită faptul că responsabilitatea principală le revine lor, asistenţa internaţională depinzînd de gradul de cooperare, de reinstaurarea legii şi ordinii, de respectarea drepturilor om ului şi de îmbunătăţirea standardelor democratice”,; se

. subliniază în document \Participanţii la conferinţă au avertizat că “alte

condiţii pentru asistenţă sînt adoptarea, în cadrul unui acord cu FMI, a unor politici bugetare şi monetare solide şi, în special, adoptarea unui buget viabil pe 1997”. . A

Franz Vranitsky, mediator pentru Albania al Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE), a declarat că va fi acordată asistenţă internaţională pentru “reconstrucţia poliţiei, armatei, comerţului şi a_ sistemului financiar”.

Vranitsky a precizat că Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială vor trimite echipe la Tirana, în august 1997, pentru a acorda asistenţă în crearea programelor economice şi a sistemului bancar.

Economia albaneză a . fost grav afectată de colapsul unor scheme piram idale de întrajutorare, în ianuarie 1997, prăbuşirea lor . aruneînd ţară într-un sîngeros război civil.

Un diplomat cubanez a solicitat azil politic în Spania

Un diplomat cubanez din cadrul ambasadei Cubei la Madrid a solicitat guvernului spaniol să-i acorde azil politic, au anunţat, vineri, canalele mass-media spaniole, citate de REUTER.

Cererea lui Angel Ramos, care a fost înaintată miercuri Ministerului spaniol de Interne, va fi analizată în lunile următoare,* a - precizat postul naţional de radio spaniol. Ministerul a anunţat că nu poate confirma informaţiile, deoarece cererile de azil reprezintă documente confidenţiale.

Ramos, despre care nu se mai ştie nimic de cîteva zile, lucrase în cadrul ambasadei cubaneze timp de un an şi jumătate, conform agenţiei de presă oficiale EFE. /

Gruparea Hamas laudă atentatul de la Ierusalim, dar nu îl revendică -, Un manifest al grupării musulmane Hamas remis, vineri, unei agenţii de presă internaţionale, îi elogiază, pe atentatorii sinucigaşi de la Ierusalim, dar nu precizează nimic despre responsabilitatea asupra atacului, relatează REUTER.

Manifestul, trimis prin fax, apreciază atentatul ca fiind “o reacţie la practicile ostile sioniste împotriva poporului palestinianj care' s-au intensificat de cînd teroristul Netanyahu a ‘ preluat conducerea entităţii sioniste”.

Benjamin Netanyahu a devenit premier al Israelului în iunie 1996. Dublul atentat sinucigaş cu bombe a provocat moartea, miercuri, .la Ierusalim, a 13 persoane şi a rănit grav alte 167.

O notă remisă în ziua atacului, în numele organizaţiei Hamas, afirma că mişcarea este responsabilă pentru acest atentat şi acorda un,, ultimatum guvernului israelian: Astfel, pînă

vduminică la ora 19:00-(18:00 GMT), autorităţile israeliene trebuiau să elibereze toţi deţinuţii palestinieni.

Oficialităţile palestiniene şi israeliene au pus la îndoială autenticitatea notei de miercuri, identitatea celor doi terorişti sinucigaşi nefiind, încă, stabilită.

M anifestul de vineri nu mai repeta ultimatumul acordat cabinetului de la Tel Aviv. “Atacul care a martirizat Ierusalimul a fost înfăptuit de doi eroi din rîndul mujahedinilor (luptătorilor) noştri”, se arată în manifest,

neprecizîndu-se dacă Cei doi erau membri ai Hamas.

“Jertfa eroică de la Ierusalim este expresia reală a durerii poporului palestinian, un răspuns la cranele inamicului nosrtu. Este o măsură reală de rezistenţă împotriva ocupaţiei si de eliberare a teritoriilor noastre. Numai pe taica jertfei ne putem atinge scopurile”, se precizează în manifest.

Liderii comunităţilor greacă si turcă din Cipru ajung la un acord în legătură cu persoanele dale dispărute

Liderii-comunităţilor greacă şi turcă din Cipru au ajuns la un acord, joi.’ce ar putea duce la deschiderea mormintelor colective ale persoanelor date dispărute în cursul ostilităţilor ce s-au desfăşurat între cele două părţi, relatează REUTER. Acordul, care reprezintă un progres major în legătură cu această chestiune ce a afectat timp de decenii divizata insulă mediteraneană, a fost încheiat cu ocazia unei a doua întîlniri. ce a avut loc în cursul acesta săptămîni, la Nicosia, între preşedintele cipriot, Glafcos Clerides, şi lidşrul turcilor ciprioţi,Rauf Dcnktash. -

“Cei doi lideri recunosc dreptul familiilor celor daţi dispăruţi şi consideraţi morţi de a obţine, pe cît posibil, rămăşiţele acestora, pentra înmormîntare confonn tradiţiilor şi practicilor lor religioase. Ca o primă etapă, cei doi lideri au convenit asupra furnizării reciproce, imediate şi simultane, a tuturor informaţiilor disponibile în legătură-cu localizarea mormintelor ciprioţilor turci şi greci daţi dispăruţi”, a declarat trimisul Naţiunilor Unile, Gustave Feissel.

Acordul adoptă, practic, poziţia pentru care Clerides a militat timp de mai mulţi ani, referitoare la deschiderea simultană a mormintelor aflate de ambele părţi ale liniei de demarcaţie, morminte în care se crede că s-ar afla rămăşiţele persoanelor date dispărute. Comunitatea greacă din Cipru afirmă că 1.619 de ciprioţi greci sînt daţi dispăruţi din 1974, cînd trupele turceşti au invadat şi ocupat treimea nordică a Insulei Cipru, după o lovitură de stat la Nicosia, coordonată de militarii greci. Ciprioţii turci afirmă, că 803 membri ai comunităţii lor ati. dispărut, începînd cu anii ’60. Feissel a declarat că ambii lideri vor desemna cîte un reprezentant, pînă la sGrşituljit^ lunii septembrie, pentru schimbul de infonsa^^L şi pregătirea retum ării rămăşiţelor celor *'t‘ dispăruţi. în plus, şi rămăşiţele celor despre care se ştie că au fost ucişi în luptă de ambele părţi, vor fi retumate familiilor. Clerides şi Denktash nu au comentat în vreun fel acordul la care ău ajuns. ,

în cursul întîlnirii de joi, era de aşteptat ca Denktash să reitereze opoziţia ciprioţilor tuni faţă de admiterea Ciprului la negocierile in vederea aderării la Uniunea Europeană, cait urmează , să înceapă anul viitor, însă Feissel a declarat că această chestiune nu a fost abordaţi

Preşedintele belarus şi-a aminal vizita în provincia rusească Kaliningrad, unde el este criticai pentru arestarea jurnaliştilor ruşi

Preşedintele Republicii Belarus, Alexandţ Lukaşenko, şi-a amînât, ieri, o vizită oficiali în provincia rusească Kaliningrad, după cţ guvernatorul acestei provincii l-a informat ci există riscul unor incidente, populaţia fiind indignată de arestarea, la Minsk, a doi jurnalist au anunţat agenţiile de presă Interfax şi RIA citate de REUTER.'Relaţiile dintre Rusia ? Belarus sînt tensionate în urma seriei de arestai efectuate de către autorităţile de la Minsk i> rîndul jurnaliştilor ruşi. Aceste incidente au frf urmate de un schimb dur de replici înK preşedintele-'rus, Boris Elţîn, şi omologul sân belarus, Alexandr Lukaşenko.

; Elţîn l-a avertizat pe liderul de la Minsk a se gîndeşte serios Ta o revizuire a tratatelor . semnate între Rusia şi Belarus, în cazul în cais d nu vor fi respectate prevederile acestori F referitoare la garantarea libertăţii presei şi 1* j respectarea drepturilor omului.

Purtătorul de cuvînt al preşedinţiei belani* a declarat că atitudinea locuitorilor provincia ruseşti Kaliningrad “prejudiciază d ez v o lt relaţiilor dintre Rusia şi Belarus”. Agenţia* presă Itar-Tass a anunţat că guvernatorul provinciei Kaliningrad a trimis, în cursul nopţi de joi, o telegramă preşedintelui Lukaşenko. prin care îl roagă să îşi amîne vizita din cai® “situaţiei create în unna are stării^echipci« jurnalişti ai televiziunii ruse ORT”.

îi

11 sîmbătă-duminică, 2-3 august 1997 SPORT a d e v ă r u lde Oliai I

RALIUL CLUJULUI '974 august, Etapa a IV-a a

Lungimea traseului: 423 km Suprafaţa: macadam Probe speciale: 14 Lungime PS: ' 148 km ■'/

,\cum un an cîţiva tineri rfdoti clujeni participanţi la

cursele de campionat naţional, reuniţi în două cluburi T Samaco şi Mega Racing - nemulţumiţi de modul de organizare a etapelor, s-au hotărît să încerce chiar ei să pună Ia ca le un raliu pe macadam. Acum trei luni, au venit alături de ei şi cei de la Autopromoţional, cei care au organizat an jie an Raliul Avram Iancu.

Echipa fiind formată s-a pornit la drum. “Creierul” întregii opera ţiun i a fost Bogdan M arişca, ajutat de Horaţiu Savu, Georghe Morar şi Ovidiu Chinan. Prima etapă a cuprins alegerea traseului. Lucru d if ic i l , calitatea! macadamului în împrejurimile Clujului lăsînd de dorit sau lipsind cu desăvîrşire. De ce în împrejurimile Clujului? Pentru că s -a dorit ca la competiţie să fie prezenţi cît mai mulţi spectatori: Aii fost găsite pînă Ia urmă două probe speciale, u n a în livada Palacsay (6,5 km lungime), la6 km de C lu j, iar a doua “Superspeciala Făget” (8,5 km lungime), Ia 12 km de oraş. Al treilea PS, Dîngău, se află la 25 km de Cluj şi este în lungime de 16,5 km.

Raliul se desfăşoară în trei zile. Vineri au loc verificările

tehnice în parcarea de la hotelul “M elody” (Piaţa U nirii), verificareadocumentelor şi validarea înscrierilor făcîndu-se la secretariatul de la hotelul “Napoca” . Tot la hotelul “Napoca” se află şi Centrul de Presă. în aceeaşi seară, la ora 21, are loc o conferinţă de presă. Sîmbătă startul se va da din Piaţa Unirii la ora 10.01, iar sosirea este programată în acelaşi loc ia ora 17,30. Etapa, în lungime de 238 km, cuprinde 8 probe speciale (în lungime totală de 82 km), regruparea avînd loc între PS 5 şi PS 6, între orele 14,14 şi 15,14. La ora 20 se vor afişa rezultatele primei zile, iar la

.20,30 se va desfăşura la hotelul “Napoca” conferinţa de presă. Duminică startul este la ora 9.01 din Piaţa Unirii, iar sosirea în acelaşi loc la 15,10. Etapa, în lungime de 195 km, cuprinde 6 probe speciale (în lungime totală de 66 km), regruparea fiind fixată în acelaşi loc ca şi în prima zi. La ora 18 se vor afişa rezultatele provizorii, iar la ora 19 cele definitive. Festivitatea de premiere se va desfăşura la ora 20 în Piaţa Unirii. în fine, la ora 21 este programată ultima conferinţă de presă.

Sponsorii principali ai competiţiei sînt COMPEXIT TRADING, MONTE CARLO si PUBLISYSADVERTISING-

T U M E U D E B E A C H -V O L E I L A D E Jk zilele d e 1 şi 2 august suporterii dejeni au privilegiul de

«asista la un turneu de Beach-Volei (volei-plajă). La întrecere, care se anunţă deosebit de pasionantă, participă 6 echipe ale

f im ţie i locale din Divizia A, SOMEŞ, Lotul naţional de volei f ie. 13 echipe din Bucureşti, Zalău, Baia Mare, Constanţa, Xameşti. Deci, p e ... plaja de lîngă Someş vor evolua, de fapt, cei mai buni voleibalişti din tară.

SZEKELY Csaba

Baschetbalistele din Dej pe LitoralDupă ce au efectuat un cantonament de pregătire fizică la

“domiciliu” - alergînd zilnic zeci de kilometri pe-malul Someşului - baschetbalistele de la SOMEŞ Dej se pregătesc sâ plece pe Litoral. Sub conducerea antrenorilor Dan Moraru şi Elena Senchievici,. fetele din Dej vor petrece 10 zile în perioada 5-15 august. în staţiunea Eforie Sud, unde, desigur, vor continua antrenamentele în vederea reluării întrecerilor Diviziei A. P e lîngă orele de plajă ş i ... destindere, nu vor lipsi nici obişnuitele jocuri pe ... nisip, cum nu vor duce lipsă de meciuri în sală. Printre noutăţile echipei dejene le amintim pe Cornelia Marchiş şi Anamaria Mesaroş, ambele sosite pe meleagurile someşene de la Fartec Braşov. în schimb, a plecat Rodica Tocală, la Sportul Studenţesc Bucureşti. La sfîrşitul lunii august formaţia SOMEŞ Dej este invitată la tradiţionalele tanee amicale de la Arad şi Ciuj-Napoca.

SZEKELY Csaba

1 naţional de volei pe malul Someşuluiîn aceste zile pe străzile municipiului Dej şi-au făcut apariţia

componenţii Lotului naţional de volei. Aflată în pregătire înaintea marilor competiţii din sezonul de toamnă, “trupa" lui Nicu Pop Jtage atenţia localnicilor prin statură, dar şi prin prezenţa multicoloră a băieţilor. în prezent se află în pregătire la Dej un număr de 18 voleibalişti, adunaţi de la cele mai bune echipe din N . Dar, iată componenţa lotului - aşa cum ne-a anunţat în exclusivitate pentru ziarul nostru antrenorul Nicu Pop, un om deosebit de amabil: Vlatca, Grozav, Ceotca, Dascălu, Abraham, “falca, Stoian, Dumitrescu, Bîrcă, Ferariu, Şerban, Pîslaru, tyostu, Dudaş, Pascariuc, Drăghici, Constantin şi Pădureţu.

După cum ne-a dcclarat antrenorul Nicu Pop, lotul efectuează vV tlnic cîte două antrenamente. Primele cinci zile sînt dedicate f pregătirii fizice, la 15 august acordînd atenţia cuvenită jocului

a“ amblu- ‘nţrc 15-17 august, Lotul naţional de volei a Komânici va participa la Turneul internaţional dotat cu Trofeul Someş . La această competiţie tradiţională vor mai participa “rmaţiile Steaua Roşie Belgrad, Steaua Bucureşti şi echipa tocală SOMEŞ Dej. Antrenorul Pop este foarte mulţumit de 4nuLo»CXCC*en C cazarc ?' antrenamente, gazdele - SC *JMEŞ SA Dej - fiind şi de această dată la înălţime.

SZEKELY Csaba

FOTBAL B u n d e s l ig a l a s t a r tCampioana continentală la nivel de cluburi şi naţiuni, Germania, se

aliniază la startul unei noi ediţii a campionatului intern. Iată programul primei etape din Bundesliga 1997/1998: Vffl Stuttgait - Munchen 1860, Schalke ’04 - Leverkusen (vineri), Karlsruher SC - Werder Bremen, VIL Bochum - Arminia Bielefeld, FC Koh - MSV Duisburg, Bayem Miinchen

FC Kaiserslautem, Hansa Rostock - VfL Wolsburg (sîmbătă), Hertha BSC Berlin - Borussia. Dortmund şi Hamburger SV -Borussia Monchengladbach (duminică). Nou-venitele sînt Kaiserslautem (revenită i după un sezon de “penitenţă”), Wolsburg şi Hertha BSC. Din punct de vedere organizatoric, cele mai multe probleme le anunţă echipa berlineză, datorită fanilor săi neo-nazişti. Poliţia a anunţat că va considera fiecare meci al acesteia ca foarte periculos, detaşînd la stadion forţe de ordine , în consecinţă. Cum aprecia şi Nevio Scala, noul antrenor al Borussiei ' Dortmund, “în lupta pentra titlu sînt implicate 3-4 echipe, printre care şi noi”. Şă începem, deci, cu favoritele:

Bayern Munchen i-a achiziţionat pe Thoisten Fink (Karlsmher, 5,45 mii. DM), Michael Tamat (Karlsruher, 4,8 mii DM), Giovane El-Ber

. (Stuttgart, 12,5 mii DM) şi Dennis Grassow (Unterhaching), singurul produs “de import” fiind Lizarau (Athletic Bilbao, 7,2 mii. DM). Campioana i-a pierdut pe Klinsmann (Sampdoria), Chiistian Ziege (AC Milan, 10,25 mii. DM), Olivier Kreuzer (FC Basel, 1 mii. DM), Marcel Witeczeck (Monchengladbach) şi Carsten Lakies (Hertha).

Bayer Leverkusen are ca principale achiziţii pe Emerson (Porto Alegre,7 mii. DM) şi Rink (Sao Paolo, pentru aceeaşi sumă). . Alte noutăţi de

-lot sînt Beinlich (Rostock, 2,5 mii. DM), Fiydek (Sp. Praga, 2,2 mii. DM), Lottner (Fortuna Koln), Schmadtke (Freiburg) şi Zivkovic (Dragovaljak). în contul “pierderilor” figurează K. Z. Elias (Inter Milan,11,1 mit DM), Paulo Sergio (Roma, 6,1 mii. DM), Rietpietsch (Dusseldorf) şi Reyna (Wolfsbuig).

Campioana continentală interchiburi nu a făcut schimbări spectaculoase, achiziţiile Borussiei Dortmund fiind Scott Booth (Aberdeen), Christian Timm (Nachwachs) şi Alexandre Silva (Union San Juan de Ararez/ Brazilia), pentru care nu a băgat mina in buzunar. Au plecat Tretschak (Koln, 1,5 mii. DM), Kirowski (Sunderland, 2,5 mii. DM) şi Wolters (Duisburg, 500.000 DM). Nevio Scala ar putea recepţiona însă o lovitură. serioiasă în cazul în care Karl-Heinz Riedle va lua dramul Liverpool-ului.. ; în fine, VfB Stuttgart a pus mîna pe Jonathan Akpoborie (Rostock,7 mii. DM), Murat Yakin (Grasshoppers, 6,5 mii. DM), Martin Spanring (Freiburg) şi Mathias Becker (E. Frankfurt), ultimii doi “gratis”, dar l-a pierdut pe atacantul Giovane Elber (Bayem). Alte minusuri sînt

Gilewicz (Kaiserslautem), Foumier (Geneva), Buck (Kaiserslautem), Herzog (Hertha) şi Maric (Mannheim).' Iată care sînt achiziţiile celorlalte echipe:

Bochum: Iuran (Diisseldorf),- N. Hoffinann şi Reichel (Mannheim), Sundermann (Freiburg), Dickhaut (Frankfurt) şi Basturk (Wattenscheid);

Karlsruher: Gilewicz (Stuttgart), Nyarko (Basel), Schepcns (Luttich), D. Regis (Lens), Seeber (Ludwigsbuig) şi Heidier (Dresda);

Bremen: Traress (Munchen 1860), Wicky (Sion), Frey (Freiburg), Fringso (Aachen) şi Schierenbeck (din echipa de amatori a clubului);

Duisburg: C. Wolters (Dortmund), Spies (Freiburg), S.Komljcnovic (Frankfurt), Kapic (Ihrhove), Hajtoy (Zabrze);

Munchen 1860: A. Hofschneider (Rostock), Kientz (Logrones), H. Fach (Dusseldorf), P. Agostino (Bristol City), D. Hoffinann (Leipzig), Malz (Mannheim) şi B. Hasi (Gent);

FC Koln: D. Schuster (Karlsruher), Menger (Greuther Furth), Tîetschow (Dortmund), Goran Vucevic (Barcelona), Sasa Ryschoe (Lok. Moscova);

Monehengladbach: Morten Pedersen (Brann Bergen), Wyteczek (Bayem), Alexandre Silva “Chiquinho” (Sao Paolo, 2,5 mii. DM), Villa, Ketelaer şi Hausweiler (de. la tineret);

Schalke ’04: Eijckelkamp (PSV Eindhoven), Klujew (Lierse), Anfang (Dusseldorf), Tapatovic (Bochum), Gossens (Luttich);

Arminia Bielefeld: Stemkopf (Freiburg), Karim Baghering (Teheran), Aii Daei (Doha), B. Eigner (St Pauli), Dejan Milosevic şi Hayden Foxe (ambii Canberra); .

Ilamhurger SV: Cardoso (Bremen), A. Zeyer şi Th. Vogel (ambii Freiburg), Boger (Gutersloh), Butt (Oldenburg), Molata (Bielefeld), Weetendorff (amatori), J. Dembinski (W. Lodz), S. Ilie (Daewoo, Coreea), M-Zafirov (Lok. Sofia) şi Ulysal (Waldhof);

Ilansa Rostock: Dowe (Graz), Tomaski (Aue), Majak (Lodz), Ewen (Padenbom), Rehmef (Berlin), Pamic (Sochaux);

FC Kaiserslautern: Ballâck (Chemie Halle), A, Buck (Stuttgart), M. Ilristov (I.cvski Sofia), C. Sfoiza (Inter), Kouba (La Coruna);. Hertha BSC: H. Heizog (Stuttgart), Mandrcnko (Rapid Viena), G. Karoly (Szombathely), D. Van Burik (Utrecht), Lakies (Bayem), K. Rockdale (Rennes), Brian Roy (Nottingham), A. Tchemi (Boca Juniois);

VIL Wolsburg: Hiemann (Hamburg), Winkler (Lubeck), Kovacevic (llamb.), Rayna leverkusen), Heidenreich (Freiburg) şi Novotny (Slavia Praga). .

Radu C. MUNTEANU

Kg TENIS TUR DE ORIZONT; Săptămîna trecută, Martina Hingis ă realizat o

nouă premieră: pentru prima dată în carieră, ea a fost în situaţia de a-şi apăra un titlu cucerit anul trecut:. “West Classic” (450.000 $) cu menţiunea că acesta a fost mutat de la Oakland, unde s-a disputat în noiembrie 1996. Una peste alta, ca a realizat a 50-a victorie a anului, întreeînd-o în finală pe Conchita Martinez (6-0,6-2) în 53 de minute. Clasamentul de luni al WTA a săltat-o peste 6000 de puncte (6074), următoarea fiind Novotna cu 3559.

■ Ruxandra Dragomir a pierdut cu 4-6,5-7 la Henrietta Nagyova în semifinalele turneului de 164.250 $ de lă Varşovia (victoria finală revenindu-r cu 6-4, 6-4 Barbarei Paulus), dar se menţine pe locul 17 în clasament, ceea ce i-ar putea asigura un loc printre capii de serie la Flushing Meadow. Irina Spîrlea e în continuare a 12-a, prima noastră jucătoare aliniindu-se la startul turneului de la San.Diego în calitate de cap de serie nr. 8.

■ Prin eliminarea lui Kafelnikov în sferturi, turneul lui Ţiriac de la Kitzbiihel (Generali Open,535.000 $) şi-a terminat decimarea favoriţilor

(Muster, Corretja, Kuerten, Berasategui etc.). Juan Alonso (nr. 92 ATP) a urcat spre prima finală din carieră, care i-a adus belgianului Filip Dewulf (7-6,6-4,6-1) al doilea succes de turneu, după Viena 1995.

■ Turneul de la Los’ Angeles (Infiniţi Challenge, 328.000 $) a consemnat succesul veteranului Jim Courier, care a trecut de Krajicek, Ivanisevic şi Enqvist (6-4, 6-4 în finală) pentru a realiza al doilea succes al anului, după cel de la Doha. .

■ Disputat în absenţa lui Ivanisevic (coproprietar), turneul de la Umag (400.000 $) a fost “o afacere spaniolă”: 6 din 8 în sferturi, incluzîndu-i pe cei 4 semifinalişti, au fost iberici Felix Mantilla (cap de serie nr. 3) a încheiat în 85 de minute conturile, cu primul favorit, Sergi Bruguera (6-3, 7-5), confirmîndu-şi buna formă ' după victoriile de la Bologna şi Gstaad cu un salt de pe 14 pe 11 în ierarhia masculină, cu care i-a devansat pe Becker, Kuerten şi- Philippoussis.

Radu C. MUNTEANU

CICLISMXI)

CIVILIZAŢIE Sl SPORTFRANCOIS RABELAIS SI OMUL COMPLEX

Dupa căderea Imperiului roman şi instaurarea Evului de Mediu în Europa, a început şi o perioadă neagră pentru cultură şi educaţie. A fost nevoie de o Renaştere a spiritului şi de o întoarcere la vechile idealuri ale Elinismului antic pentru ca omul să fie reaşezat în centrul universului. Şi educaţiei să i se recunoască meritele. Mari personalităţi, scriitori, clerici, filozofi, medici, au luptat teoretic şi practic pentru ca umanismul- să redevină o noţiune acceptată. Aşa au făcut Thomas Morus, Nicolaus Olaus, Erasus din Rotterdam, Martin Luther sau Francois Rabelais şi alţii.

CleriC j medic, filozof şi scriitorj Francois Rabelais (1500- 1553) a creat o operă originală în care şi-a impus şi susţinut concepţiile deosebit de. avansate faţă de epoca în care a trăit, în legătură cu educaţia celor tineri. In capodopera sa “Gargantua şi Pantagruel” , carte .devenită clasică şi tradusă în aproape toate limbile din lume, el a prezentat - putem spune chiar că a elaborat,

un adevărat sistem de educaţie fizică modern, îndrăzneţ,: progresist, complex. Începînd cu 1 ideea întoarcerii la natură, în acest sens fiind un precursor al lui Jean Jacques Rousseau, pînă la combinaţia dintre o parte din rigida educaţie cavalerească şi o sănătoasă educaţie corporală, pînă la rigorile igienei înţeleasă ca ştiinţă, el se dovedeşte un pedagog modern ba chiar vizionar., Eroul cărţii, Gargantua, un copil uriaş, este la început în grija unor preceptori cu idei scolastice, îmbîcsite, medievale. Apoi, noul educator, Ponocrates, schimbă radical concepţia educaţiei copilului. Începînd de dimineaţă el, împreună cu prieteni săi, făceau exerciţii fizice (se deporter/desports = distracţie, de aici noţiunea modernă de sport).. Şi iată ce făcea acest băiat, după cum scrie Rabelais şi ne relatează' .C. Kiriţescu în “Palestrica” : “Arunca lancea, trăgea cu arcul, făcea exerciţii cu halebarda, arunca cu piatra, cu praştia şi cu arbaleta, făcea

scrimă cu toate armele. Vîna cerbul, căprioara, ursul, iepurele. Juca mingea cu mîna şi cu piciorul, lupta, alerga, sărea peste şanţuri se căţăra pe ziduri pînă la ferestre şi copaci, sărea ca veveriţa de pe o ramură pe alta. Înota în toate chipurile, conducea luntrea cu lopeţi sau cu pînze, urca în fugă muntele ... tăia copaci cu barda... încăleca pe cal fără scară... lovea cu lancea în ţinte ... etc. etc.”

Esenţial nu e doar faptul că Rabelais acorda educaţiei trupeştio asemenea importanţă, ci că el susţinea împărţirea timpului de educaţie pentru un copil între o treime educaţie fizică şi o treime educaţie intelectuală. A treia treime (opt ore din 24 ar reveni odihnei).

Acum aproape o jumătate de veac, o personalitate importantă a Renaşterii europene a pledat pentru educaţia multilaterală. Pentru aceasta - şi nu doar pentru aceasta - ar treb u i.să -i fim recunoscători.

. Dorin ALM Ă SA N

• Ullrich - salt de pe 21 pe 5 în clasamentul UCI •

Ediţia 1997 a Turului Franţei a confirmat sfîrşitul unei ere (Indurain), dar (după unii) şi începutul u n e i. alteia: a lui Ullrich. Chiar dacă nu e, cum afirma un post naţional TV, “cel mai tînăr cîştigător din ultimii 50 de ani” (distincţia revenindu-i lui Felice Gimondi - 22 de ani cînd bifa, în 1965, ultima victorie italiană în Marea Buclă), germanul de 23 de ani are vîrstă la care Anquetil, Hinault şi Fignon îşi treceau în cont primele succese. De unde şi ideea că el s-ar afla abia la început de drum

Succesul l-a urcat pe tînărul Jan de pe 21 pe 5 în clasamentul UCI publicat luni. Un salt impresionant, chiar dacă bronzul Marco Pantani a realizat un... triplusalt (de pe 93 pe 34). lată cum arată ierarhia stabilită de forul mondial pentru primele zece locuri (în paranteze locul ocupat anterior): ■

1 (1) Lăurent Jalabert (Fr. 2010);

2 (2) Michele Bartoli (Ita. 1745);

3 (3) Alex Zuelle (Elv. 1581);4 (5) Johan Museew (Bel.

1579);5 (21) Jan Ullrich (Ger. 1543);6 (7) Richard Virenque (Fr.

1346);7 (6) Andrea Tafi (lt: 1310);8 (10) Abraham Olano (Sp.

1223); ■9 (8) Pavel Tonkov (Rus.

1188);'10 (16) Francisco Casagrande

(lt. 1151). .Ullrich a fost aşteptat cu

fanfară la Berlin de vreo 10.000 de fani. Cu această ocazie Manfred Bohmer, preşedintele federaţiei germane de ciclism â anunţat intenţia de a pune pc picioare un Tur al Germanici pînă în anul 2000..Accsta s-ar putea desfăşura în cca 6 etape, dar rămîne problema găsirii unei date într-un calendar competiţional deja foarte aglomerat.

Radu C. M UNTEANU

A D E V A R U L M O R T sîmbătă-duminică, 2-3 august 1997 ( S

SCHIMBĂRI DIN... MERS• Cutremur dc Riadul /ea- pc vara... fotbal, la Dinamo.

miercuri^ după partida cu pescarii amatori din Rcykjavik: antrenorul principal Cornel Ţălnar şi-a dat demisia (poate că a fost forţat sâ şi-o dea), iar directorul tchnic, Cornel Dinu, a fost... mazilit. Deci finul şi,., naşul au trecut pc linie moartă, In mira de noapte telefon urgent, din Ştefan cel Mare, la Sibiu, Viorel Hizo fiind sculat din somn şi -solicitat să se prezinte dimineaţa la Club, unde odatâ sosit a fost înscăunat ca principal, joi dimineaţa. Deci după cinci ani VioTel Ilizo revine lâ Dinamo. Spunea Ilizo: la Steaua ţ i Dinam», a fi antrenor este precum ai race dragoste cu o ghilotină. Şi totuşi a acceptat acest risc, isc.dmd un eonliaet pe doi ani.

• Apropo dc schimbarea din mers a conducem tehnice de la Dinamo (care ne-a cam încurcat şi ca atare ne cerem scuze că pc Comei Ţălnar i-am anunţat printre cei 18 "regizori” cu care sc deschide "stagiunea” de toamnă, dar n-aveam dc unde să bănuim ce se va întîmplă în acea miercure neagTă) - ne punem întrebarea: care ar n fost soarta lui M ihai Stoichiţă daca Steaua n-ar Ii cîştigat returul partidei cu TSK Sofia'.'

• O schimbare din'mers şi la TF”, dar nu în privinţa conducerii tehnice: s-a umblat ta funcţia de secretar al clubului. Paul Olteanu fund înlocuit dc Ioan Martin (losl la CFR Cluj). Chestie de... "lMieal.ii ie internă" Paul Olteanu, sătul de problemele spinoase ale secretariatului, a pielei.it o funcţie concretă la Cenliul Je Junii>n şi Copii.

• l-.C. DiM HOVlŢA este noua denum ire a l\C . CHINDIA, iniejnstială cam tu în lîr/ieie, tot o sd m n b are din mers Chindia eia o denumire mai rom antică (apropo d e celebrai turn dm la-lkM cetate de scaun a 'la rii Rom âneşti), dar cu slab ecou la i-ondueerej |udeţulu i. Poale ca v o r li sch im bate optica şi dioptriile. Rom eo V. CIRŢAN

Azi, sîmbătă 2 august, startul cu numărul 80, adică stagiunea 1997-98 pe prima scenă fotbalistică a ţării, DIVIZIA A (ca să fim exacţi şi în ton cu recentele hotăriri adoptate de adunarea generală a F.R.F., carc, firesc; trebuia ţinută înainte de a fi date publicităţii programele competiţionale ale celor trei divizii). '

Ce am dori să însemne noua ediţie 'a-întrecerii?In , primul rînd . un campionat, fără... protejaţi, dreptatea să fie una şi aceeaşi pentru toţi, nu pentru unii mumă, iar pentru alţii ciumă (cum, in general, se mai întîmplă, mai ales cu unele echipe). Dacă tot s-a hotărit ca . dolarii încasaţi din transmisiile pe micul ecran a partidelor de

. campionat să fie îm părţiţi echipelor, marea majoritate avînd nevoie de acest ajutor ţinînd cont de greutăţile financiare prin care trec,

împărţeala să fie egală şi nu cu... echipe favorite, care să încaseze cote superioare.

Am dori ca la echipa noastră de suflet, "U”, procesul de stabilizare să se accentueze, prestaţiile să nu mai oscileze intre extaz şi... agonie. Am dori ca această echipă, care în septem brie împlineşte frumoasa vîrstă de 78 de ani de cînd a fost ctitorită, să cîştige în maturitate şi: seriozitate, ambele într-o perfectă simbioză cu elanul şi dăruirea faţă de culorile echipei. Dar cel mai m ult am dori ca echipa să se bucure de sprijinul Cetăţii, cunos­cute fiind deosebitele greutăţi financiare care şubrezesc toate compo­nentele care concură la ceea ce înseamnă o echipă

perfect sudată şi credincioasă unor străvechi tradiţii. Să sperăm că în fine, Cetatea-nu va rămîne surdă acestor imperative!' Dă Doamne să fie asa!

V ictor MOREA

MANIA: un titlu mondial dc

în C.M. Rom ânia - debut cu dreptu lN aţionala de tin e re t a

României a debutat cu dreptul în C.M. de handbal. Ne bucură v ic to ria fe te lo r n oastre , dar gîndurile se îndreaptă spre titlul suprem, cam pioane-m ondiale. Titlul'cîştigat acum doi ani în B raz ilia , sub conducerea an tren o rilo r D inu C ojocaru (principal la ”U” URSUS) şi Ioan Băban. Din vechiul lot de acum doi ani, mai fac parte Irina Neagu şi Carmeti Am ariei (ex. ” U” URSUS, în prezent Oltchim).

C am pionatu l M ondial de tineret se desfăşoară în Coasta de Fildeş, pentru titlul suprem fiind antrenate 16 naţionale. Pe grupe, A: C oreea de Sud, Portugalia, România, Coasta de F ildeş; g ru p a B: S loven ia , Franţa, U ngaria, Danem arca, A ngola; g ru p a C: C hina, Japonia, Rusia, Slovacia; grupa D: Turcia, Elveţia, Norvegia, Brazilia. :

R ezultatele primei zile , 30 iu lie: g ru p a A: R o m ân ia - Coasta de Fildeş 35-13 (18-8), Coreea de Sud - Portugalia 23- 26 (8-15); g ru p a B: Franţa - A ngola 33-19 , D anem arca - Slovenia 30-16; Danemarca - Angola 30-19; Ungaria - Slovenia 30-20; grupa C: China - Japonia 19-23; grupa D: Turcia - Elveţia 36-23.

E chipa R om âniei are u rm ătoarea com ponenţă: C ondrea, C iocu leasa , K iraly (portari), Tudorache, Nicolescu, A m ariei, Pop, N ăpar, G riga, M incan, Boriţ, G îscă, Neagu, Bobe, Leonte, antrenori Dumitru M uşi şi M ircea B ucă, m asor N ico lae M ătăsaru , an tren o r federal Remus Drăgănescu. De menţionat este faptul că din lotul României prezent la Abidjan, Griga, K iraly şi Cioculeasa fac parte din lotul ” U” URSUS Cluj.

România va întîlni, în ordine,, următoarele team-uri: Portugalia (1 august) şi Coreea de Sud (3 august). Apoi, optimi de finală, sferturi, semifinale şi; desigur, finala.

Dem ostene ŞOFRON Foto: Naţionala feminină

de tineret a României şi o nouă obligaţie: titlu l suprem 1997.

C IN E S I CE S IN TE M ?!Am spus şi spun mereu că fotbalul nostru la'

nivel de club c unul degradat, anormal, jalnic. Jucătorii şi antrenorii mor după bani, ei sînt cu gîndul doar la grile, la prime şi contracte, la “geambaşii” interni şi externi, care-i pot vinde oriunde în lume. Avem un fotbal - ca spectacol, performanţe şi spectatori - ce ar merita niaximum 300.000 lei de victorie!! Dar noi îl plătim cu milioane. Dc cc? Pentru ce!?! -

Practic în calificări - căci competiţia propriu-zisă nu a început încă!- Dinamo şi Oţelul au fost jenante, ridicole, oferind un fotbal de handicapaţi. Celor dc Ia Galaţi nu le-aş da nici o primă, dccît după cc vor obţine în campionat 5 victorii. Să ai 4-0 şi calificarea în buzunar şi să dai ca vaca cu piciorul în şiştar e inadmisibil. Aceşti amărîţi - şi dc la Dinamo şi de la Oţelul - cîştigă zcci şi sute dc milioane şi nu-şi.ştiu bine scrie numele. Vin la stadion în Opeluri, Merccdcsuri, în maşini dc lux, sc Iăfâicsc în bani, în vreme cc savanţi, mari medici, scriitori sau oameni dc ştiinţă primesc o leafa de ruşine sau sînt pensionaţi ca netrebnicii pentru ca nimeni sâ le ia locul! Meciurile despre care scriu s-au jucat între nimeni şi nimeni! Căci toate 4 sînt acum nimeni în fotbalul european! Vindem tot cc

avem mai bun pe unde apucăm şi de adus nu aducem nimic. Unde vom ajunge?! La Dinamo vinovaţii sînt la vîrf! Cîţi antrenori au schimbat în ultimii 7 ani? Cîţi jucători au cumpărat şi. vîndut? A ajuns Ţălnar antrenor! Te’cuprinde mila doar privindu-1! Cine l-a făcut antrenor! Cine l-a alungat pe Bondrea, Halagian, Remus Vlad?! Dinamo a cîştigat campionate prin teroare şi frică. Afară nu merge.nici cu teroarea,

nici cu frica. Dinamo trebuia desfiinţată! La Galaţi uri crainic descreierat ţipa de parcă ai noştri jucau o finală mondială!

Steaua şi-a făcut datoria calificîndu-sc după evoluţia aproape penibilă dc la Bucureşti. Noroc cu balcanicii: bulgarii, prea siguri de victorie, au avut 3-1 la Bucureşti în faţa gazdelor cu un om în minus! La Sofia le ajungea un egal. Au pierdut cu 2-0 ca Oţelul şi Dinamo. Steaua a avut un joc de excepţie şi a obţinut o victorie pc cît de clară, pe atît de elegantă. Arbitrul Ccsare, un ţigan italian care ca om a murit dc mult!

Fotbalul nostru e o parte sau o părticică din socictatc! Arată frumos societatea noastră?!!!!!!!

Viorel CACOVEANU

Jt F-W*

M im m

_L_L

O R IEN TAR E SPO RTIVA

DUPĂ MONDIALELE DE JUNIORI• D ia l o g c u d l L â s z lo F r a n c i s c , d i n C o m is ia

j u d e ţ e a n ă d e o r i e n t a r e s p o r t i v ă •

- De curînd, în pădurile din apropierea oraşului belgian Leopoldsburg, s-au desfăşurat mondialele jun io rilo r şi jun ioarelor la o rien tare sportivă. Despre prezentele româneşti în general şi cele clujene în special am dialogat cu un specialist în problematică, dl Francisc Lâszlo. Prim a întrebare se referă la traseul ş i ' relieful, zonei unde s-au desfăşurat întrecerile.

- Studiind terenul şi hărţile concursului, literalmente am avut senzaţia că ne aflăm în Scandinavia şi n icidecum în Belgia: un re lief tipic nordic. Doar condiţiile de alergare mult mai bune constituiau un indiciu că, totuşi, întrecerea nu are loc în “infernul scandinav”. Concret, terenul a fost numai nisipos nu şi m ocirlo s (cu b o lo v an i alunecoşi, ascunşi de o vegetaţie de sol bogată). Pentru sportivii nordici, obişnuiţi cu traseele- calvar scandinav, cel belgian a fost raiul pe pămînt.

Concluzionînd, concursul de la Leopoldsburg a demonstrat că în orientarea sportivă alergarea în m area v ite z ă ‘ e s te cheia succesului.

Există însă şi un argum ent .v ital: p re g ă tire a p en tru concursurile suprem e se face, direct şi indirect, prin participarea la cît mai m ulte în treceri de_ orientare sportivă şi mai ales pe trasee cu d ife r ite g rad e de dificultate...

- La cele “expuse” de dum neavoastră, Ia modul indirect trag o concluzie legală de’ ... orientariştii români... -

- D in p ăca te , o rien ta riş tii români n-au reuşit să repete, respectiv măcar să se apropie, de rezultatele obţinute la mondialele de anul trecut (1996) desfăşurate în România, pe teren specific autohton (la Govora - Vîlcea). La concret, locul 10 ocupat de Eniko Fey (în contextul, intervalului scurt trecut după o operaţie de menise) atestă că ,_ ea „se află “acasă” pe orice fel de teren. P lasa rea în p rim a tre im e a ierarhiei finale a lui Horaţiu Grecu (ANEFS), a lui Eniko Gali (Clujana) şi a echipei de ştafetă feminină (Fey, Gali, Negoiţă) ar fi un gen de re zu lta te încurajatoare, o reflectare reală a valorii orientariştilor noştri. Spun asta în c o n tex tu l că M arcel Olariu, campionul de anul trecut, “pe teren propriu”, în 'Belgia s-a clasat al 59-lea (confinnîndu-sc bănuiala că titlul de anul trecut a fost neobiectiv, ca să nu spun... întîmplător).

- Ceva... previziuni legate de viitorul, mai ales af valorii segmentului feminin, la care scheletul naţionalei era format, de dujence - şi asta în ciuda deosebitelor greutăţi financiare.

- M om entu l p o z itiv este consemnat în ciuda greutăţilor financiare, noutăţile nu au ... seca t, fiin d că la a so c ia ţii le spo rtiv e C lu jan a , S in terom , resp ec tiv so c ie ta te a “ Pro Orientare” pregătirea schimbului de mîine a rămas o preocupare prim ordială. C oncrete sîn t în

acest context asociaţiile sportive Clujana, Sinterom şi Societatea "Pro O rie n ta re " , p rim e le în pregătirea schimbului de mîine. In c o n se c in ţă , t i t lu r ile de campioni şi campioane cucerite de Mihaly- Gyongy şi Carmen Miclea (“Clujana”) şi Erika Balla (S in tero m ) s în t o v e r ita b ilă certitudine a zilei de mîine. Există şi o condiţie: grija acordată de asoc ia ţiile sportive ta len te lo r a u te n tic e spre p a rcu rg e rea d ru m u lu i sp re co n firm are a in te rn a ţio n a lă (şi a s ta în co n te x tu l su b v e n ţio n ă r ii activităţii de orientare sportivă, disciplină sportivă deocamdată... neolimpică).

R. VICTOR

t a e i i internaţional de fotkl-juniori;

Azi, 2 august, în Sala Sporturilor din municipiul Dej au loc meciurile Turneului internaţional de fotbal-juniori dotat cu Trofeul “SOMEŞ” Aflată la cea de a patra ediţie, competiţia stîmeşte un interes deosebit în oraşul de la confluenţa Someşurilor.

•Organizat si sponsorizat de SC “SOMEŞ" SA Dej, la turneu participă patru formaţii; două echipe ale clubului organizator, Unirea, ADMIRA Ghiol (Austria) şi Olimpia Gherla.

Cîştigătorilor, şi celor mai buni jucători li se vor oferi diplome şi premii din partea organizatorilor dejeni.

SZEKELY Csaba

t Y Y ) c m c n t o

2 august• Cu şase decenii î n u n j

(1937) “Gazeta S p o r tu r i le ' relata Că “ U” C lu j î ş i amatoriza echipă d e fo tb ( “Nu vor juca decît s tu d en ţi, sc ria z ia ru l , .- ş i n i c i ^ p ro fe s io n is t. S t u d e n lf~ activînd la “U” p r in tr e al obligaţii o au şi pe a c e e a ^ a trece exam enele î n aii| şcolar, în caz co n tra r s e ţi renunţa la serviciile lo r . I “pauza” de vară d in tr e c«l două sezoane o f i c i a l e i| părăsit echipă, p r in tre alţi p o r ta ru l Sepsy A n d r i i ju că to rii de cîm p B o rg * i; O rz a , . S z a n is z lo I, Ploieşteanu şi G ain. D e altftj în acele zile, ziarul “ P a trii’ d in C luj, pub lica frecv « i artico le la ad resa g ru p a j “U”, pentru că nu s -a ocuji de d e s tin e le fo tb a lu l» universitar.

• Acum 45 de a n i, la J.t de la Helsinki (1952) s - a juti finala turneului de fo tb a l îfli e ch ip a U n g a r i e i v icecam p io an a ediţii] p re ce d en te a “j o c u r i l o i ’ Iug o slav ia . Iată fo rm aţii! respective care ş i-a u măsus: fo rţe le (şi cu s e le c ţ io n f i R o m ân ie i): U N G Ă R U Grosics - B uzanszky, L orâţ Lantos - Bozsik, Z a k a riă i H idegkuti, K ocsis, P a lo ti P u sk âs , C z ib j . IU G O S L A V IA : B e a r a S ta n k o v ic i, H o r v a l T rn k o v ic i - C ia ik o v s li . Boşkov - O g n ia n o v (pels cinci ani, l a ,26 s e p t e m l i ,1957 a jucat la Cluj î n m e d amical internaţional Ş t i in l Spartak Subotiţa, c î ş t i g a t 4 oaspeţi cu 2-1), M itic i, V u it Bobek, Zebec. C a m p io a n ii devenit echipa m a g h ia ră , « a obţinut victoria cu 2 - 0 , golurile marcate de P u s k â s j Czibor.

3 augustAu trecut 55 d e a n i , i

cînd în 1942 “U” a d is p u s , S ib iu , în cadnil “Campionatului d e R ă z b ii ' de Juventus B u c u r e ş t i c«f- 4, după un joc v iu dispuE E ch ip e le : “ U ” : B o r o ş B re to te an u , M e d r e a II C hirilă , M uscă, J i f c o v ic i M o ld o v an , C o m a n , T t ţ Dascălu, “Limpî” M e d r e a I- “Ţiri” Tăranu; JU V E N T fi Budan - Ardeleanu, N egreii- B ă rb u le sc u , P e p e l s G o rg o rin G ic ă A nd iti D oczi, Stoian, F la m a ro p i Naciu.

L Â S Z L O F

1

lx

pe

Decizii noi ale Federaţiei

internaţionale de atletismCongresul IAAF a luat cîteva decizii importante, toate în

sprijinul şi în ajutorul atletismului de înaltă performanţă Toate în sprijinul ideii de competiţie, de fair-play, de un mod responsabil cu care trebuie privită fiecare competiţie în parte. Să le vedem...

• S-a decis schimbarea sancţiunilor pentru doping! Atleţii aflaţi la prima depistare cu, anabolizante vor fi suspendaţi din activitatea competiţională timp de doi ani şi nu de patru, cum era pînă la luarea noii decizii.

• Se dublează de la 500.000 de dolari la un milion de dolari suma prevăzută pentru 1997 la capitolul "Control antidoping”.

• Vor fi înfiinţate campionate mondiale pentru juniori pînă la 17 ani. Un mare cîştig al tinerilor.

• S-a aprobat şi reducerea cu 30 de secunde a timpului de pregătire a sportivilor înaintea efectuării încercărilor la sărituri şi aruncări. -

• S-a aprobat creşterea distanţei în cursa feminină de obstacole, de la 2.000 la 3.000 m. ,

• în fine, s-a decis departajarea la miimi de secundă în cazul sosirilor la fotografie.

Dem ostene ŞO FRO N

S

inică, 2-3 august 1997 OMUL ŞI SOCIETATEA A D E V A R U Lde CBuj

C I N M M K Ş l D € f l I f i P Î S C ?

Jafcantinele diniGostineştiistudenţii primesc»p()rţii de copilfc

I O c i u p e r c ă d e m a r e v i i t o r t o t m a i d e s I

| î n t î l n i t ă î n ţ a r a n o a s t r ă :8E

Dacă anul universitar 1996-1997 v-a purtat noroc şi aţi reuşit (oficial sau nu) sa faceţi rost de jj bilet de tabără la mare, nu ar fi foarte indicat

aţi de acasă cu prea multe iluzii. De ce nu? _ _ că dezamăgirile vor fi pe măsură. Pe lîngă condiţiile - defectuoase'ar fi puţin spus - de cazare apar, ia sosirea în Costineşti, o serie de probleme ore au darul de a-ţi face orice în afară de plăcere, fc de o parte, tabăra gratuită nu e nicidecum

fiindcă, vorba aceea, ”frate, frate, da’ i-i pe bani”. Aşa că vă veţi trezi că preţioasele

momente de meditaţie la... toaletă se prezintă nu iimiai incomode, dar şi costisitoare. Duşul costă jdîntrc 500 şi 1.000 de lei, cu excepţia cazului ji care cei mai descurcăreţi ştiu să profite de apa aida difuzată între orele 18 şi 20 la vilele menite, pată, a-ţi lua ochii şi a-ţi face în ciudă. Dacă nici asta nu ţine, singura metodă de a te spăla pe pis rămîne... marea, rece, e drept, dar cu apă Jeştulă.în afară de condiţiile decente; căsuţele de lemn

iii oferă de toate: o sumedenie de specii de care mai de care mai.;, interesante şi

înfricoşătoare, uneori roiuri de albine sau tari lipsă. Nu lipsesc însă, paturile ale căror saltele, de mult îmbătrînite, conţin o serie de demente suspecte, gata-gata să evadeze. Iar dacă acest lucru are loc noaptea, ghinionul celui prins pe picior greşit, adică în pat.După un astfel de tur de recunoaştere, parcă-

pă ajungi la concluzia că e mai convenabil să kîşu k mare pe cont propriu. Exagerat de scump ii poate fi, oricum , avînd în vedere că 'pensionarii”, adică aceia care oferă pensiune - oipletă sau nu - se ţin scai de turişti încă de la Constanţa şi sînt mai mult decît dispuşi să

negocieze. Iar dacă îţi lipsesc banii de aruncat sau dacă nu ai neapărată nevoie de confortul unei camere la "Forum” (singurul hotel din Costineşti) poţi ieşi relativ ieftin, la patru mii pe noapte în cort şi la 10.000 negociabil în casă. Unde mai pui că mîncarea trebuie să ţi-o cumperi oricum, indiferent că ai sau nu bonuri de masă incluse în biletul de tabără. Aceasta pentru că, se pare, studenţii sînt consideraţi copii, cel puţin aşa scrie pe bonurile lor, iar porţia de mîncare se prezintă ca atare, singurul element care lipseşte fiind laptele.. Aşa că, de-abia după ce au ieşit de la masă, ei merg să mănînce. Şi cu asta te poţi descurca atunci cînd o pizza mai mult decît săţioasă costă între 5.000 şi 7.500 de lei, o ciorbă de came sau de legume îţi ia pînă la 3.000 de lei, în timp,ce preţul celui mai scump fel întîi, ciorba de burtă, oscilează între 6.000 şi 8.500 de lei. Nici desertul nu se las miai prejos în condiţiile în care kilogramul de mere este cuprins între 1.500 şi 10.000 de lei, cel dc piersici porneşte de la 5 mii, pentru a coborî pînă la 2.500 de lei, iar pepenele verde se învîrteşte în jurul a 3.500 de lei/kg:

Dar dacă responsabilii cu masa continuă să ne considere copii, proprietarii discotecilor ne văd, deja, oameni cu venit propriu sau, mai ştii, copii de bani gata, pentru că preţul unui bilet de intrare la "Discoteca Tineretului” este, nici mai mult nici , mai puţin, decît 10.000 de lei. E drept că la intrarea în ”Ring” nu laşi decît jumătate dm această sumă, dar şi aşa, majoritatea tinerilor, din Costineşti preferă să asculte muzică şi chiar să danseze pe una dintre multele terase unde îţi poţi modela consumaţia în funcţie de mărimea propriului buzunar. .

Laura MORAR

In comuna FizeşuIGhcriei

[şraliilc de drumuri in prim

După ploile căzute zilele trecute şi în urma

,.mmdaţiilor din; -*l#şmmilc satului Bonţ,

ii «imuna Fizeşul Gherlei ii această perioadă cea mai urgentă lucrare pe agenda efiilor locali este reparaţia fc drumuri şi podeţe.După cum ne-a declarat

pnarul comunei, domnul Ion Doru, pe acest an au prevăzut pentru efectuarea lucrărilor de reparare a dramurilor comunale 25 milioane lei, dar cea mai importantă investiţie în acest dom eniu modernizarea drumului ce

spre M ănăstirea Nicula se află în fază de finalizare. Utilajele Regiei Welene Drumuri şi Poduri Q»j lucrează şi în această Noadă, urmînd ca pînă la 15 august -. cînd la Mănăstirea Nicula va avea I* tradiţionalul pelerinaj de Slinlâ Maria accesul spre Mănăstire să fie asigurat în Ediţii dintre cele mai

avînd în vedere miile ^ oameni care vor sosi aici ^ pc toate meleagurile W. De fapt, în aceste zile luntre preocupările edililor

comuna Fizeşul Gherlei 111 prim plan sc află chiar fă li r i le în vederea ^rbâtoririi zilei de 15 tJgusL[Jot de la primarul Ion

'ni am aflat, că în accst vor pietrui şi alte

Niuni dc drumuri ^munalc în împrejurimile clor Nicula şi Bonţ, şi se repara podeţele distruse

111 urma ploilor căzute Ia s'lrSitul lunii iulie.

SZEKELY Csabd

N a t u r a - s u r s ă d e *., m e d ic a m e n te

Medicamentele sînt scumpe, iar banii nu prea ajung. î n ' această situaţie tot mai mulţi dintre noi revenim la... natură. ’ In aceasta constă mai nou salvarea vieţii. Plantele m edicinale sub formă de ceaiuri ne preocupă pe toţi; Natura ne oferă pe-gratis aceste daruri ale sănătăţii noastre.

Colacul de salvare. Vine de la ”PLAFAR”. O recentă vizită la depozitele din m unicipiul Dej a SC "PLAFAR” SA Cluj ne-a ; convins desp're rentabilitatea acestei unităţi. Chiar dacă nici aici nu se lucrează la nivelul anilor ’80, producţia se derulează ritmic. La depozitele

de la marginea oraşului Dej se ambalează zilnic zeci de mii' de pliculeţe de ceaiuri. Numai la mijlocul lunii iulie au fost livrate de aici peste 8 tone de sunătoare, deosebit de căutată în toată ţara.

Dacă nu au posibilitatea valorificării produselor pe piaţa internă, cei de la "PLAFAR” Dej trimit plantele medicinale la export. Mai ales măceşele au mare căutare în Germania şi Franţa.

Meâicamentele în farmacii sînt tot mai scumpe, deci trebuie să avem mare grijă de darurile naturii. La Dej, un m ănunchi de oameni fac adevărate minuni, merită să le acordăm mai multă atentie.

V A P R E Z E N T A M LISTA

S O C IE T Ă Ţ IL O R C A R E

V O R S P R I 3 I N I

P R O G R A M U L - D £

P R O T E C Ţ I E S O C IA L Ă l ,

\c ‘ ,

CIUPIM GIGA.YF - IA\(ilil!.\lA\.\ll MAXIMA AHTO ciupercă de ca lita te ,.

răspîndită în ţara noastră dar puţin cunoscută şi deseori confundată cu alte specii, după : ultima denumire: ştiinţifică dată la Congresul de la Sidney - Australia în 1981, este Langermannia Maxima Art. în funcţie de regiune, popular i se spune: băşica porcului, smîrda, răsuflarea pămîntului, gogoaşa, ciuperca gigant saU uriaşă etc.

Ciuperca face parte din- categoria celor cu o mare valoare alimentară, economică şi comercială datorită multiplelor sale calităţi: un aliment modem şi sănătos, cu valoare alimentară apropiată de cea de came de vită, ficat de porc, carne de peşte; o plantă, medicinală în cazul bolilor de cancer şi terapie medicală; urmare conţinutului ridicat de vitamine B l, B2, B6 şi de macină şi piridoxină; o plantă de nutreţ datorită conţinutului ridicat de albumină şi micro-elemente de importanţă vitală pentru animale.

Caracterul său dc însoţitoare a culturilor de grădină garanteazăcultivabilitatea sa (elaborarea - tehnologiilor, de cultură) iar calităţile sale prezintă un larg interes pentru economia naţională şi societăţile comerciale de profil.

Răspîndirea ciuperciiîn mod spontan ciuperca

are un areal de răspîndire foarte larg, putînd fi găsită unde nu te aştepţi. O întîlneşti în pădurile de stejar, de fag şi de salcîm, pe liziera pădurii, în rarişti dar cu umbră deasupra, în locuri cu tufişuri şi ierburi, pe soluri reavane, azotoase şi bogate în humus. Apare de primăvara pînă toamna; singură ori în mici grupuri pe păşuni, fineţe şi pajişti, livezi de pomi, vii, lunci, cel mai frecvent în grădini printre culturi de porumb intercalate cu cele de castraveţi, dovleci etc. Apare şi în locuri unde sînt depozitate bălegar de grajd dar mai ales de păsări.

In judeţul Cluj am depistai m ai m ulte exemplare în com una M ihai Viteazul (Turda) în grădina brig. silvic Todea Petru într-o cultură de porumb (vezi foto). Recent a mai fost semnalată într-o fineaţă din comuna Gilău,

anterior şi în com. Gârbău, în Cluj pe un teren ierbos. S-a semnalat şi pe valea Pomilor şi Fânaţele ' C lujului. A fost identificat şi în alte judeţe din ţară: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Braşov, Brăila, Covasna, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Harghita, Iaşi, Ilfov, Ialomiţa, Neamţ, Sibiu, Sălaj, Tulcea şi Vaslui.

Descrierea ciuperciiCiuperca are o form ă

globuloasă, ro tun jită sau alungită ca un dovleac, aderînd la-sol cu un peduncul scurt, vizibil numai după recoltare. Este constituită dintr-o masă cărnoasă (gleba) de culoare albă, învelită cu două membrane: prima, exterioară suficient de consistentă, catifelată şi albă, iar a doUa mai în interior, fragilă. ÎNAINTE DE PREPARARE P EN TR U ' CONSUM . OBLIGATORIU SEî N D E P Ă R T E A Z Ă MEMBRANA EXTERIOARĂ!

Dacă partea cărnoasă a început să devină de culoare gălbui închis şi moale, apoi brună ciuperca nu se mai consumi. JMc sannul ca <i dc\cml matură, se trapa, coseowsle, iar pun p le /n n ea m em branelor se ptrmitv. ieşirea sporilor sub

wm s T

I I I

Iformă de pulbere (ploaie de I sulf) răsp înd iţi la m ari | distanţe. în m od norm al | această ciupercă atinge ■ dim ensiuni de 25-50 cm J diametru şi 10 kg greutate. ■ Recordul îl deţine un | exemplar descoperit într-o | livadă din cadrul fermei ■ A grom ixt din Ş im leul - Silvaniei (Sălaj) cu diametrul ■ de 78'cm şi 18 kg greutate! I

Pregătirea ciupercii | pentru consum ]

Partea cărnoasă are miros |plăcut şi agreabil cît timp este ■albă şi compactă. Se consumă ■preparată im ediat după Irecoltare, tăiată în felii. Se |conservă prin congelare sau |uscare în felii. In străinătate ■se comercializează şi sub ■formă de pulbere alimentară Iavînd’o valoare mai mare. |D in reţelele culinare |menţionăm: ciuperci pane, în ■aluat de clătite, ciuperci cu Jsosuri etc. ■

IIng. D im itrie VARG A |

C luj-Napoca |

Foto : a u to ru l jtextului alături de ■un e x e m p la r de Jciupercă. I

II I I I I I

A :

i l s S ' *

I I

* I 1V I

i IV

S E V O R R E D U C E

I M P O Z I T E L EImpozitul pe profit se va

reduce, începînd din luna octombrie, de la 38 la 34%, urmînd ca în ianuarie 1998 să ajungă la 30%, a declarat, Dan Ruşanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

“Pentru a descuraja munca la negru, vom încerca să corelăm impozitul pe profit cu cel pe salariu. Astfel, înccpînd din luna septembrie, impozitul pe salariu va fi redus cu 8%. Aceasta este singura măsură neinflaţionistă prin care

salariile pot fi mărite”, a Spus Ruşanu.

în următoarele săptămîni, G u v ern u l’ va elabora o . Ordonanţă de urgenţă prin care im pozitul pe p ro fit să se plătească trimestrial.

Executivul v a introduce, înccpînd din august, deductib ilita tea in tegrală a cheltuielilor de publicitate şi reclamă. De asem enea, la vînzarca mărfurilor cu plata în rate, achitarea TVA se va face pc măsura încasării ratelor.

El a precizat că aceste măsuri sînţ necesare pentru sprijinirea întreprinderilor m ici şi m ijlocii (IMM).- “Fiscalitatea în România, Ia această dată, nu este mare com parativ cu alte state europene. Problema este câ 51,6% din suma încasată la buget din impozitul pe profit provine de la IMM -uri, iar atîta timp cît privatizarea nu se va realiza, fiscalitatea va părea îm povărătoare” , a conchis Rusanu. '

a d e v ă r u l .de Cluj ECONOMIA sîmbătă-duminică, 2-3 august I997 (ljj

”IVIicul sector privat este Cenuşăreasa reformei...”— interviu cu dl Mircea Marian, administratorul

firm ei SC 99Comimpex Marian99 SRL Dej —

- Dle Marian, cred că a r trebu i sâ începem cu îoceputuL..

- Am absolvit Şcoala de Poligrafie Bucureşti, specialitatea ofset şi am lucrat în cadrul tipografiei "Ardealul”, subunitatea Dej, pc care în 1992 am luat-o în locaţie de gestiune. Imediat am pornit o retehnologizarc; masivă printr-o serie de importuri din Suedia şi Franţa - calculatoare şi tehnologie ofset la nivelul anilor ’75 - ’80 - utilaje ^sofisticate” comparativ cu cele existente in tipografia dejeană care lucra numai cu tipar înalt, cu plumb, cu maşini din 1920. Ulterior, am cum părat tipografia prin licitaţie şi am extins-o, construind o clădire cu trei nivele pentru instalarea noii tehnologii. în 1995, tot prin licitaţie am achiziţionat

tipografia din Zalău iar în 1996 pe cca din Bistriţa, ambele foste subunităţi ale "Ardealului”. Pentru fiecare din ele am importat masiv.

- Ce-aţi făcut cu personalul?- Am păstrat personalul în

întregime, cu excepţia celui din Zalău. Sigur, pe parcurs, unii s-au pensionat şi au fost înlocuiţi cu oameni tineri pe care m-am preocupat să-i formez pentru o meserie absolut nouă pentru ei. La ora actuală lucrez cu 150 de salariaţi, toţi capabili, dacă luăm în considerare că tipărim orice de la imprimate tipizate pînă la etichete colorate, două ziare la Zalău şi patru la Bistriţa, ba chiar şi cartc. A devărul e că tehnologia modernă, tehnica ofset în special, îţi permite să faci orice.

- V-aţi imaginat vreodată, ca tîn ă r absolvent, că veţi. ajunge să conduceţi propria d-voastră tipografie?

- Ţinînd cont de vremurile de atunci, nu prea. Dar dacă o fac acum , e pentru că am sentimentul că sînt născut pentru aşa ceva, Nu neapărat să fiu, "şef’, ci să organizez şi să aplic lucruri noi. îmi place meseria mea şi am luat-o foarte în serios,

ca dc altfel şi pc cca dc ”patron”. Am ştiut ce vreau şi unde vreau să ajung.

- Legat de acest aspect, ce părere aveţi despre Teiul cum evoluează micul sector privat?

- Pretutindeni în lume, întreprinderile mici şi mijlocii sînt creditate cu forţă şi viitor, motiv pentru care relaţiile statului cu acest sector sînt guvernate de claritate. In ţările aflate în "tranziţie” sau în cele în curs de dezvoltare, mai există şi un interes special faţă de acest tip de întreprinderi: ele sînt considerate "rezervorul” ce va alimenta Viitoarea clasă de mijloc, importantă numeric şi avînd un statut social capabil să ofere ritm şi stabilitate dezvoltării. Asemenea opinii, exprimate de alţii, au fost luate şi la noi, dar fără prea multă convingere în plan practic. Lipsa unei culturi economice reduce micul sector privat la umilul rol de-Cenuşăreasă” a reformei. Deşi ar putea fi unul din motoarele ei. Vina o poartă cadrul instituţional stufos, labirintic, dominat de o birocraţie nespecializată, dar gata mereu să obstrucţioneze. Oricum, problemele sînt prea numeroase

şi cer timp pentru a fi rezolvate. Cred că sectorul privat are în primul rînd nevoie de "o voce fermă” care să-i apere şi să-i promoveze interesele.

- Proiecte de viitor?- Destule. Am avantajul că

nu am credite, că nu m-am angajat-la mai mult decît pot duce. Aştept să Văd ce va aduce nou anul 1998, pentru că 1997 şi . pentru mine, ca pentru toată lumea, a fost un an de stagnare, de supravieţuire.

- D-le M arian, ce faceţi în timpul d-voastră liber?. - Nu multe pentru că nu

prea am timp liber. în ultimii 5-6 ani nu am fost în concediu, am muncit 16-18 ore pe zi, uneori am dormit în tipografic.

- Şi fam ilia, cum; v-a suportat?

- M-a suportat... Sînt căsătorit, am doi copii - Daniel şi Daniela - ei sînt relaxarea_ şi sprijinul meu sufletesc. în rest, mai văd cîte un film la televizor, şi ca tot tipograful, mă las furat de cîte o carte... '

M agdalena VA IDA

Ratele anuale ale dobînzilor aconty de unele bănci comerciale, cu acud

în judeţul Cluj, la depozitele in lei- persoane fizice - %

Banca ■ la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni

BCR* . 16 55 60 67 69BANCOREX 16 48 42 40 35BRD 15 48 53 58 59BA* 15 49 54 58 60Bane Post* 20 44 45 46 47Ion Ţirtac* , 20 40 41 42BANKCOOP* 16 .49 54 59 61Bucureşti 1$ 49 47 . ‘ ■- ' -Transilvania 17 46 51 48 47Românească 15 50 55 57 47CEC 15 35 40 45ALIANŢA 20 55 60 60 60Albina* 16 55 50 40 40B.I.R.* 18 58 60 61 . 63

- persoane juridice -

V a l o r i f i c a r e a p r o d u s e l o r a c c e s o r i i a l e p ă d u r i i

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni lîltt

BCR 42 44 46 48 SIBANCOREX 16 40 35 35 30BRD 15 40 42 44 45BA* 15 54 58 62 64 liBanc Post* 22 40 40 40 V SIIon Ţiriac* 14 36 37 37 '• tiBANKCOOP* 16 41 43 45 47 4!Bucureşti 16 ,47 45 ■ « • / .Transilvania 17 37 38 38 37 »Românească 15 37 39 41 36 I!CEC 15 • ' - 8Albina' 16 40 40 35 35 1!B.I.R. 18 45 47 47 47 li

In conformitate cu Legea nr. 26/1996 (Codul Silvic) produsele specifice fondului forestier sînt produse lemnoase şi produse nelemnoase care cuprind vînatul, peştele din, apele de munte, seminţele forestiere, fructele de pădure, plantele medicinale şi aromatice, răşină, ciupercile comestibile din flora spontană şi altele dc acest lcl. • ’ ~ ■

Obligaţia silvicultorilor şi a proprietarilor este de a valorifica superior aceste produse nelemnoase în vederea obţinerii unor resurse financiare pentru regenerarea pădurilor şi aplicarea regimului silvic cu tot ce implică aceasta în pădurile pe care le administrează. Modalitatea de recoltare, achiziţie şi valorificare este reglementată de Legea 2/1987 şi Ord. MAPM nr. 201/1997.- Recoltarea şi achiziţia acestor produse ale pădurii în scopul comercializării în stare proaspătă sau prelucrată se poate organiza şi desfăşura numai de către persoane fizice şi juridice autorizate în acest scop.

Fructcic dc pădure şi plantele medicinale se valorifică atît pe piaţa internă cît şi la export. Din aceste produse se extrag anumite esenţe hcccsare producerii de medicamente şi preparate alimentare mult apreciate de consumatori.

Exccpţic de la modalitatea amintită privind recoltarea - achiziţia şi valorificarea acestora o fac produsele pădurii (fructe, ciuperci comestibile, plante medicinale) recoltate ocazional de persoane fizice, destinate consumului uzual al unei familii. Se consideră a fi destinată consumului uzual al unei familii o cantitate dc maxim 3 kg din fiecare produs. Nerespectarea prevederilor legale referitor la . cele arătate mai sus duce la sancţionarea şi reţinerea cantităţilor ilegal recoltate.

Direcţia Silvică Cluj, prin personalul său va sprijini firmele şi

persoanele fizice care în conformitate cu prevederile legale se ocupă de recoltarea, achiziţionarea şi valorificarea acestor produse în scopul obţinerii de medicamente şi preparate alimentare necesare populaţiei.

Direcţia Silvică Cluj

.. ■- >. i : ™jlS' „

* La aceste bănci dobînda în lei se capitala rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît ceaafţi

- 1 " - * *. f- ? > •

Cursuri pe piaţa valutară anunfate de BNR în data de 1.1

Ministrul Reformei, Ulm Spineanu-, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că volumul stocurilor din economia românească constituie o dovadă a lipsei de

'responsabilitate a managerilor societăţilor carc lucrează pe stoc.

din totalul stocurilor din economia naţională circa 32% reprezintă stocurile de materiale, 17% stocurile de producţie neterminată şi 20% cele de produse finite, acestea din urmă

■ mărindu-şi ponderea in perioada

de produse finite a. crescut în sectorul privat stocurile de produse finite au înregistrat o creştere a ponderii în totalul stocurilor din acest sector de 10% . Ulm Spineanu a precizat că în afară de. cîteva grupe dc

Pînă acum, m a n a g e r i i societăţilor comcrcialc au acordat o importanţă deosebită producţiei, carc a reprezentat unicul scop al accstora, dclcrminînd o crcştcrc artificială, forţată, a cconomiei prin continuarea producţici pe stoc, a prccizat cl. Mai mult, Spineanu a arălat câ modul dc derulare a proccsclor de restructurare şi privatizare au condus la luncţionarca economici în condiţii de neeficicnţă şi menţinere a stocurilor. , ■

Brmci a arătat că

Ulm Spineanu despre menţinerea stocurilor

că nu poate înţelege cauza pentru care au crescut stocurile la o serie de produse, deşi există cerere la export pentru acestea, referindu-se la produse precum ciment, lemn, ţesături.

Cît de curînd M inisterul R e f o r m e i îm preună cu

1991-1996. Aproximativ , jumătate din totalul acestora se regăsesc în industrie, unde stocurile dc produse finite au crescut, în ponderea totală a acestora, dc la 22,5% la 32% în 1996. Structura stocurilor din industrie pe catcgorii ccrtifică faptul că agenţii economici produc fără a ţine cont dc ccrcrca solvabilă, astfel ponderea stocurilor dc materiale rcducîndu-sc dc la 46%-în anul 1991 la aproape 40% în 1996,

iîn timji cc ponderea _s_tqcunlqr_

produse la care dimensiunea stocurilor manifestă o tendinţă de descreştere, în majoritarea ramurilorindustriale stocurile se menţin la nivelul anului 1996 sau înregistrează creşteri. Pe de altă parte pentru un număr apreciabil de produse, deşi producţia s-a menţinut la acelaşi nivel sau a scăzut în primul semestru al acestui an, stocuri Ic au continuat să crească faţă de perioada corespunzătoare a

F o n d u 1 Proprietăţii dc

Stat vor elabora un set dc măsuri care să contribuie la reduccrea stocurilor.

Astfel, se intenţionează introducerea în contractele dc management a unor indicatori dc performanţă în corelaţie cu cifra

*de afaceri şi reduccrea duratei imobilizărilor; urmărirea, prin filialele FPS din teritoriu, a societăţilor unde s-a realizat producţie fără a exista contracte sau comenzi ferme, iar conducerile acestora vor fi

DENUMIREA VALUTEI

SIIILINGAUS'IIUADOLAR AUSTIHALIAFRANC BELGIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIAMAKCA GKHMAINACOROANA DANEMARCAPESEIAS SPANIAMARCA FINLANDEZAFRANC FRANŢALIRA STERLINĂLIRĂ ITALIAYEN JAPONIAGULDEN OLANDACOROANE NORVEGIAESCUDOS PORTUGHEZCOROANE SUEDIADOLAR SU A

ECUDST

CURSUL ÎN L0

5005487,W

193,00

5354,05

4864,00

3994,00

J(W9,00

47,3!

1339,0»

1185,#*

j MV4,11

■ttfim i%39

923

in i i788‘A

10023A

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceslt0 1-1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutara-2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării curşi®

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contai

Cursuri la casele de schimb v; din Ciuj-Napoca 1.08.1997

anului 1996. ........... ............ ................ ............... . . . ..I _Miniştra) .kcformei a declarat i isăflCţionate,sau-chiar sebimbate,

VALUTAun dolar SUAo marcă germani

CUMPĂRARE7.1303.900.

VÎNZAtf

7i3D

7$ sîmbătă-duminică, 2-3 august 1997 EVENIMENT a d e v ă r u lc9e Cluj

C o p i i i ş f r â z i i - u n s u b i e c t d « ( t r i s t ă ) a c l u a l i t c i t e

• văzut de N ic k D a v ies , rep o rter la “ D a ily M a i!” *wi căderea regim ului ^scu, acum şapte ani, un l-d şocant cucerea atenţia şi v., occidentului: “copiii

Mii de organizaţii Jsbfe persoane particulare ' (oJii lumea au venit îni» . ţoiuânia,

Kcste

imediat după lealele din decembrie ’89,

^ j ajuta casele de copii şi Jttialiile.de protecţie a j'or. Scopul lor era să le jltt orfanilor şi copiilo r

şansa unei noi vieţi, adunate au fost de

de dolari.; o mare parte din

fonduri s-au pierdut în cetele corupţiei şi a birocraţiei j., lungul celor patru guvernări soluţionare. Tranziţia s-a

şi în acest domeniu,' care au şocat

publică internaţională: haine, jucării - “administratorii”

uslor fonduri. Alte asemenea CUB donate cu scop caritabil [jjţtiluil capitalul unor firme jifaceri oneroase. - : " fastului lăsat de 50 de ani iaiunism i s-au adăugat, î n : linii ani, greutăţile trecerii ţiteconomia de piaţă, astfel că narai copiilor aşa-numiţi a i . (ii s crescut de la cîteva mii, iîMzcci de mii. Numai în

Bucureşti, numărul acestora este de circa 3.000.

Majoritatea provin din familii destrămate, care i-au abandonat sau i-au încredinţat caselor de copii. De cele mai multe ori, minorii fug din aceste instituţii, căutîndu-şi pe străzi un alt destin. Care, în cele din urmă, este unul tragic: prostituţie, cerşit, consum de droguri.

Imaginea acestor tineri lipsiţi de viitor care se perindă prin gările şi centrele marilor oraşe continuă să rămînă un subiect fierbinte. Vorbind cu ei, ţi se dezvăluie , o lume secretă, mizerabilă, plină de traume. Arată atît de distruşi fizic şi psihic, încît e greu să-ţi închipui că ar putea vreodată să ducă o viaţă normală.

Nella are 14 ani şi e prostituată. “Şefa” ei este o ţigancă bătrînă care umblă pe străzi căutîndu-i “clienţi”, în

general oameni de afaceri -pe care-i întreabă dacă nu vor ceva “mic şi dulce”. Nella a fugit dc- acasă, din Giurgiu, de la vîrsta de 6 ani, sătulă de bătăile tatălui alcoolic ce nu putea să-şi întreţină numeroasa familie. S-a urcat într-un tren şi a ajuns la. Bucureşti. Aici a găsit-o ţiganca care a adulmecat rost de-o afacere bună. A îngrijit-o pînă cînd fetiţa a împlinit 12 ani, după care, sub ameninţarea că altfel o va trimite acasă, a obligat-o să se prostitueze. Ţiganca face cu Nella în fiecare noapte circa 300 000 de lei. Fata nu a mers deloc ' la şcoală, viaţa ei sînt barurile tixite de fum şi camere obscure de hotel. Redusă aproape complet la stadiul de -obiect de închiriat, a ajuns să nu-i mai pese de nimic.' Adi are 12 ani, dar arată de 6. Poţi să-i numeri coastele prin

, bluza prea largă. în mînă are o

plasă m urdară din care, la interval de. 5 minute inspiră aurolac. El nu-şi aminteşte să fi avut vreodată părinţi. A fugit acum 5 ani de la orfelinat, unde- 1 bateau copiii mai mari. Acum îşi duce traiul cerşind prin metrou şi căutînd prin gunoaie.

G heorghe este şeful unui grup de cerşetori de talia lui Adi. El le cere un anumit procent pentru “locul .de muncă” şi protecţie. Gheorghe povesteşte, în schimbul unui pachet de ţigări, cum acum un an, un francez a venit la ei şi le-a dat haine, mîncare chiar şi un radio, în cele din urmă, francezul i-a promis lui Gheorghe 50.000 de lei pentru o partidă de sex cu unul din “subordonaţii” liii. Băieţii primeau de toate în schimbul vizitei în m aşin a , francezului devenită bordel ad- hoc.

D an ie la şi M a ria se

prostituează în Gara de Nord. Povestea lor se aseamănă cu a multor fete fugite de la orfelinat. Mîncarea proastă şi insuficientă, bătaia, gălăgia, umilinţele la care au fost supuse, le-au îndemnat să aleagă acest drum. “Am fugit de acolo, spune Maria (21 de ani) deoarece cei ce trebuiau să aibă grijă de noi se purtau cel mai rău. Ne tratau ca pe nişte gunoaie. Aici cel puţin avem

; protecţie şi şansa unui cîştig.Casele de copii din România

sînt încă o problem ă acută. Unele au reuşit să se încadreze în nişte norme acceptabile, cu ajutorul financiar şi bunăvoinţa organizaţiilor umanitare vestice. Majoritatea au însă un buget limitat, aproximativ 5.300 lei/zi pentru mîncarea unui copil, personal insuficient şi locuri limitate.

...Şi situaţia tinde să sc agraveze. Directorul executiv al orfelinatelor din România, dr. Ion Predescu, spune că din 9.000 de organizaţii caritabile care au venit să ajute copii din România acum abia dacă mai sînt 20. Ajutorul lor s-a îndreptat spre Zair, Rwanda, Bosnia...

■ Traducere şi adaptare Cori na GĂMAN

( m f m n t a r e a d i n t r e s e r v i c i i l e s e c r e t e i

ras ş i a m e r i c a n f a c e n o i v i c t i m e

tauiise potoliseră bine spiritele după anunţarea | materiale secrete despre probleme ale securităţiiHifi lui Harold Nicholson, fost lucrător in cadrul , | naţionale a SUA, a dezvăluit nume de agenţi şidocare, pentru legăturile sale cu spionajul rus, a , informaţii despre lucrători ai serviciilor secrete, ceeafecoidanmat la 23 de ani şi 7 luni la închisoare, că ce a uşurat considerabil munca spionilor ruşi de a-i

^wiibesc scandalurile de spionaj li s-a oferit un I racola. Pentru toate acestea, cum informează mass-Wacfc ştirea privind arestarea în SUA a unui alt | media americane, el a primit de la Moscova 224.000

« a lucrat pentru ruşi - Earl Edwin Pitts, fosţ | de dolari. Pentru care a fost pedepsit şi trimis dupăfetor la FBI. Pentru spionaj în favoarea URSS şi . gratii. De notat că, aşa cum se afirmă, dintr-un'liiiei, acesta a fost condamnat la 27 de ani * sentiment de patriotism, Earl Pitts a fost predat de

în ambele cazuri menţionate, lâ tribunal I propria soţie şi de un diplomat rus. Lâ o analiză^«t cuvinte mari - — --------- T~Z— L~Z— ~Z.------- 1—“ — atentă, nici soţia, nici^®îffleiesetorSUA’ ***’* ^

ie -.cuvinte( “ N e z a v i s i m a i a G a z e t a ” ) diplomatul rus nu sînt mai

puţin trădători. Ea şi-a® pclic, se aud în astfel decazuri în toate statele, • trădat soţul, iar el - patria. Din 1989 pînă în 1992,

in Rusia. Spionii ruşi racolează cu succes I Pitts a lucrat la sediul FBI de la Washington, undeţi, iar contraspionajul din SUA îi | avea acces la documente strict secrete, multe dintre

cu succes. Cu siguranţă, nu cu un succes i ele fiind trimise la Moscova. Dacă e să dăm crezare 11 spionii americani racolează ruşi săraci, iar .. informaţiilor, in 1995 spionajul rus a întrerupt.Spionajul rus îi demască cu tot atîta succes. Atît J contactele cu agentul său. In august 1995, FBI a aflat

««te americane, cît şi cele ruse îşi fac I de lâ un “dezertor din KGB”, că Pitts ar lucra pentru®*i <kă nu se pătrunde profund în miezul | ruşi. Se hotărise să fie "prelucrat" de un agent cârc H o această activitate; ca şi în activitatea ţ trebuia sa se prezinte ca spion rus. Pitts ş-a apropiat•ţii din fiecare ţară, nu este nimic neobişnuit . de momeaţi şi a început “jocul”, pare s-a încheiat cii11 ale activităţi, în această muncă se reflectă condamnairea. în ultima perioadă, în SUA au avut lo ţ

j.® actuală a climatului internaţional. Şi totuşi, I trei scandaluri de spionaj, legate de activitatea spionilor. ţ Ş waşuiui Alexandriâ (statul Virginia), [ ruşi. Aceşti agenţi activau în sfere destul de înalte ale/f i i lui Earl Pitts, îri. vîrstă de 44' de ani | serviciilor secrete americane. în 1994 Aldrich Ames

' “Pentru ce aţi săvîrşit totuşi aceasta faptă?”, ■ a fost condamnat la 23 de ani închisoare, apoiHarolscormonească chiar în conceptul de J Nichoisori - la 23 de ani şi 7 luni, iar cum Earl Pitts

, -la' 27 deani închisoare, Dacă judecăm după sentinţă,• pmă 1996, fostul veteran aj FBI a vîndut | acesta din urmă a adus cel mai serios prejudiciu

llor secrete sovietice, Ja r apoi celor ruse,' securităţii SUA. f

A d o l e s c e n t ăPoliţia

d i s p ă r u t ăjj ■ a declaratJ^W rat cercetările în i j ,ca găsirii unei î ' ^ t e : de 17 ani,.

n,1ă de aproape o lună, (j, Care părinţii adoptivi

cs,e imposibil să fi .

"%R JCaS ’ .'nf°rmeaz®;'Psa de interes cu care

tjj — 6‘<*ua a ră sp u n s 1 n °r Părinţilor Lam yci

1 a fost comparată de Bianâ cu cea cu carc

^ Po'iţicneşti au tra ta t 'Sti,( t ')ne' Benaissa, în

sVV ‘°P) ani, dispărută în

1992. Cadavrul Loubnei .a fost găsit în martie 1997, ascuns întmra garaj din Bruxelles, fiind al cincilea descoperit,' în decurs de şapte luni, în cadrul unei anchete asupra cazurilor de pedofilie.

Cetăţeanul belgian Marc D u troux ,. condamnat pentru violare de minori, a fost acuzat' de uciderea a patru fetiţe, iar Patrick Derochcttc, condamnat pentru molestare de minori, a fost acuzat de sechestrarea şi violarea unui minor de zece ani, care au condus la moartea acestuia.Poliţia se află, încă, în căutarea a pedofilie.

cel puţin alţi şapte copii, dispăruţi fără urmă de-a lungul anilor. Un comitet parlamentar însărcinat cu analizarea anchetei iniţiale desfăşurate de poliţie a dat publicităţii, în luna aprilie, un raport în care erau indicate eşecurile poliţiei şi ale magistraţilor. Partidele ecolo- giste belgiene, avînd un număr mic de reprezentanţi în Parla­ment, au solicitat, miercuri, guvernului să demisioneze ca urmare a incapacităţii de a găsi o rezolvare rapidă a situaţiei privind scandalurile legate de

Modificările Legii de organizare judecătorească

Numirile în funcţiile>

de conducere ale

instanţelor de judecată

vorLegea de organizare

judecătorească s-a modificat. Majoritatea modificărilor vi le-am prezentat deja în faza de proiect. Ceea ce nu am aflat pînă acum, este că de acum înainte, num irile în funcţiile dc conducere ale instanţelor judecătoreşti (preşedinte, vicepreşedinte, preşedinţi de secţii) vor f i1 făcute pentru o perioadă determinată, de 4 ani, judecătorii putind primi, la finele acestei perioade o nouă numire. Dl vicepreşedinte al Tribunalului Cluj, Ioan Georgiu apreciază că este o măsură binevenită, creînd noi perspective de avansare judecătorilor tineri. /

Criza de magistraţiDeschiderea ... de noi

perspective tinerilor magistraţi este salutară, în special în contextul crizei de magistraţi. Motivaţiile acestei crize acute sînt... banii. Salariile foarte mici, vis-a-vis de cîştigurile realizate

de ceilalţi absolvenţi de drept sînt un motiv destul de puternic pentru a mi opta pentru funcţia de judecător, sau ' pentru a renunţa la statutul de judecător inamovibil. Pe de altă parte, bugetul ministerului este atît de limitat, încît din posturile dc judecător vacante, doar o parte sînt scoase la concurs, pentru a

tfi ocupate de absolvenţi, care în perioada stagiaturii să se formeze ca şi judecători. Asta, în contextul în care num ărul

. cauzelor cresc vertiginos şi se diversifică continuu, Astfel; numai la Tribunalul Cluj, pe perioada de vacanţă judecătorească (cînd se judecă numai cauzele în regim de .urgenţă), la secţia penală, un complet are şi 60 de cauze pe zi, şedinţele de judecate încheindu-se.'de cele mai multe ori, după orele 18,00. Anul acesta, în 30 august, la Bucureşti

;se va organiza concursul pentru judecători stagiari. Deşi numărul de locuri scos la concurs nu a fost comunicat încă,, se parc că ,1a Cluj-Napoca vor fi trei locuri. Deocamdată, însă, peste 100 dc dosare de candidatură au fost depuse. Şi pînă în, 22 mai,este timp...

D.C.

Armele viitorului • arme care

nu ucid.» (II)Arătam în articolul anterior

despre acţiunile laserului şi a undelor electromagnetice $1 nocivitatea lor, atunci cînd ele se transformă în arme electromagnetice. Deşi acţiunea- acestor arme nu omoară şî în multe cazuri au se vede nici un cfecl imediat, ele au elccîe mai trrzii şi de lungă durată. Cu ajutorul lor oamenii pot ft transformaţi în roboţi, iar întreaga lor activitate fizică şi intelectuală poate fi comandată, influenţată şi controlată, fără ea subiecţii să-şi dea seama. Stările emoţionale ale oamenilor pot ft uşor alterate, prin introducerea orj prezenţa lor într-un cîmp electrom agnetic dirijat.. Dirijarea conduitei oamenilor se face prin folosirea unei anumite frecvenţe de unde, în funcţie de care ei vor acţiona conform voinţei celor ce îi dirijează. Tot. asemănător se poate proceda şi pentru spălarea creierului ori pentru introducerea J a creier a unor mesaje, denumiri, discursuri, comenzi, imagini, - zgomote, ţipete etc.

Nu se cunoaşte cu exactitate dc cînd marile puteri militare - SUA şi Rusia ? deţin asemenea arme şi nici dacă mai sînt şi alte state care posedă aşa ceva. Din presa occidentală se' cunoaşte că, înainte de anul 1989, ele au mai fost folosite, înafară de influenţarea şt dirijarea unor persoane şl pentru îmbolnăviri în masă. De exemplu, în anul 1984 în oraşul Scneca din SUA $i în insulele britanice Grecnhara Comraon, femeile care au participat ta unele manifestaţii pacifiste în faţa bazelor militare americane, au fost atacate cu microunde. Ele nu şi-au dai seama despre CC e vorba, dar au observat că, la un moment dat, militarii din paza şi poliţiştii care se aflau în faţa lor, au mărit distanţa - dintre ei şi manifestante. După: cîteva' lunî femeile s-au îmbolnăvit înlr-un mod ciudat Mai întîî la toate le-a apărui sîngerări ale gingiilor, dureri de cap şi întreruperea ciclului menstrual. Au urmat ameţeli, atare.febrilă şi toate se plîngeau ca aud voci pc care nu lc înţeleg.

Cu ajutorul electro­magnetismului se pot produce arme carc să ucidă fără a lăsa cca mai mică urmă, crcîndu-se impresia unct morţi naturale. Oamenilor li sc poate deregla anumite organe din normala lor funcţionare. Spre exemplu, li se poate opri inima, coagula sîngelej produce sîngerări interne, edeme, leşinuri, stare de vomă etc. Persoanele afectate de microunde au parte de jnsomntî, aud zgomote, urlete şt cuvinte necunoscute în crcicr, Dc asemenea, au un comportament dezechilibrat sub aspect psihologic.

Pînă ?n prezent, deşi aceste arme există şi acţionează asupra , unor oameni nevinovaţi, nici Utt stat nu a inţiat a conferinţă internaţională unde să se discute despre, nocivitatea lor şi să se ceară scoaterea lor înafara legii. Interzicerea lor prin intermediul Dreptului internaţional, aşa cum s-a ' procedat cu armele chimice şi bacteriologice, ar trebui să se facă de urgenţă, deoarece proliferarea lor constituie tm mare pericol pentru omenire. -

, ţŢ ra ian C O R N EA N U

A D E V A R U Lde Cluj ULTIMA sîmbătă-duminică, 2-3 august 1997 m J

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

S T ‘w L f t ' T .

• Ştiri • Ştiri • Sf/rf * Sf/ri • Sf/// • Ştiri • Ştiri' r_____________ * .................. ..............>................... *............................*...........................*........ ..........r. .

Hurta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 2 august, a.c. în jurul orei 15.

Sportul de a ne da cu dreptul în stînqul a devenit naţional

Cu sau fără liste, reforma-i pe butuciurm are din pagina 1

atunci cînd este vorba să ne dăm în stambă nu avem rivali pe mapamond. Şi tot dîndu- ne cu dreptul în stângul, sau cu dreapta în stînga, ne învîrlim în jurul cozii, în timp ce căderea liberă a economiei nu se opreşte.

Poate, domnul . Poul Thomsen să ne monitorizeze cît pofteşte! Noi to t pe-a

noastră o ţinem! Schimbarea „regim ului” în ceţoasa tranziţie românească nu şi-a arătat decît ineficienta şi ezitările costisitoare. Deocamdată, cel puţin! Altfel, avem personalităţi accentuate, de la guvernator la miniştri, de la m anageri la lideri sindicali. Din păcate, n-avem echipă pe măsura reformei. Iar solistica în politica economică nu face decît să strice!

F a b r ic i l e d i n B u c u r e ş t i r e d u c

p r e ţ u l p i i n i i l a 9 0 0 d e l e iFabricile din Bucureşti reduc preţul la pîine, începînd de la

1 august, de la 1.000 lei la 900 de lei, a declarat agenţiei MEDIAFAX Aurel Popescu, preşedintele Rompan. Reducerea preţului se datorează scăderii preţului de achiziţie al griului din recolta acestui an, de la circa 1.100 lei (preţ practicat în ultima perioadă de rezerva de stat) la 800-900 lei/kg. ,

REZULTÂTELE TRAGERILOR

DE LOTERIA NAŢIONALAIN DATA DE 31 lULIE 1997

; SUPER LOTO 5/40NUMERE EXTRASE: 2 9 ,1 4 , 2 2 ,1 6 , 6, 30 CATEGORII DE CÎŞTIGURI:■ CAT. 1 -5 variante a 12.620.298 lei■ CAT. I I -1 5 variante a 3.505.638 lei■ CAT. III - 1.750 variante a 54.080 lei

EXPRES 5/55 NUMERE EXTRASE: 8 ,2 5 ,4 9 ,4 2 ,1&, 9 CATEGORII D E CÎŞTIGURI:■ CAT. I -100% 41.681.844 lei■ CAT. II -100% 5.792.594 lei■ CAT. III -100% 2.014.815 lei■ CAT. I V -100% 324.061 lei■ CAT. V - 100% ’ 81.157 Iei

PARIUL TRIO ORDINEA CAILOR: 8 - 1 - 1 5 CATEGORII DE CÎŞTIGURI:■ ORDINE 696.000 lei■ DEZORDINE 139.200 lei

Reamintim participanţilor că ultima zl pentru procurarea biletelor la tragerile programate In

această săptămînă (LOTO 8/49. NOROC ţl PARIUL TRIO) este sîmbătă 02.08.1997

Victor Ciorbea îşi exprimă convingerea că FMI va elibera tranşa a doua de împrumut pentru RomâniaPremierul Victor Ciorbea a rectificat”. Ciorbea a precizat Forma finală a bugetului

declarat, vineri, că este convins că FMI va acorda României tranşa a Il-a de împrumut, în valoare de circa 80 milioane dolari, după aproximativ două săptămîni de analiză cu negociatorul şef al FMI, Poul Thomsen, a stadiului reformei şi măsurilor care urmează să fie luate.

împreună cu reprezentanţii FMI, Cabinetul Ciorbea a discutat “elemente esenţiale ale structurii bugetului rectificat şi despre Memorandumul

că Memorandumul “va ţine seama de schimbările în bine sau în rău care au avut loc într-o anumită perioadă de timp” . Primul ministru a adăugat că sînt schimbări profunde în bine, peste aşteptări, în ceea ce priveşte m acrostabilizarea.: Ciorbea a spus că cele două ! chestiuni vor fi abordate şi în şedinţa Guvernului de vineri. El nu a dorit să ofere detalii, convenind cu Thomsen ca acestea să fie prezentate la slîrsitul misiunii FMI.

rectificat, precum şi a Memorandumului, va fi stabilită săptămînă viitoare, marţi sau miercuri Ciorbea a dat asigurări că sănătatea, învăţămîntul şi protecţia socială rămîn priorităţi la rectificarea bugetului, dorind ca bugetul acestor ministere să nu fie “am putat” . M iniştrii Cabinetului Ciorbea vot decide, în şedinţa de vineri, care capitole bugetare vor suporta reduceri pentru asigurarea încadrării în deficitul bugetar de 4,5% din PIB. : -

Secţia Parchetelor Militare a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de loan Talpeş, Viorel Hrebenciuc şi Gheorghe Chivu

- Secţia Parchetelor Militare a dispus neînceperea urmăririi penale pentru generalul de divizie loan Talpeş, fost director SIE, Viorel Hrebenciuc, fost secretar general al Guvernului şi pentru omul de afaceri Gheorghe Chivu. Cercetările au început după ce, în mass-media centrală, apăruse o informaţie potrivit căreia generalul Talpeş şi Hrebenciuc ar fi primit mită suma de 50 de mii de dolari de

la Gheorghe Chivu, patronul “Agroiris” . “Din actele premergătoare efectuate de către Secţia Parchetelor Militare a rezultat că generalul de divizie loan Talpeş şi Viorel Hrebenciuc nii au pretins şi nici primit de la Gheorghe Chivu bani sau alte foloase materiale, în scopul îndeplinirii sau nu a atribuţiilor de serviciu şi nici pentru a interveni la alte persoane în interesul lui

Gheorghe Chivu”, se arată într- un comunicat remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX, de către Biroul de presă al Parchetului General. Procurorii militari au stabilit că în sarc ina, lui Gheorghe Chivu nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită, iar în sarcina generalului loan Talpeş şi a lui Viorel Hrebenciuc nu pot fi reţinute infracţiunile de luare de mită sau trafic de influenţă.

, U n copil.de cinci m Hunedoara a murit, vineri, Clinica de Pediatrie î! j

-Cluj, în urma intoxicaţie: ciuperci, - transnc o r e s p o n d e n t * |MEDIAFAX fratele şi S; ' băiatului se află şi ed intec- la Cluj, fratele fiind în s> foarte gravă, Cei trei copii« aflau m vacanţă ta bunici; d in Zalău şi au nfe ciuperci culese de ca- aceştia. P M în prezent, c copii au aiurit la sp:!*; clujeatt, în urma intoxici- cu ciuperci otrăvitoare. Clinica Pediatrie II din CL erau internaţi, vineri, 2!; copii intoxicaţi cu ciupea patru aflîndu-se în ss foarte gravă.

D irectorul , Clic.: profesorul- Nicolae Mr. d e c la ra t, ageiM EDIAFAX că t. intoxicaţiile au fost provoc de ciuperca Am;:. Faloides. Miu afinsi: decesele care au înregistrate din a , intoxicaţiilor cu ciupcra? datorează şi faptului. bolnavii smt aduşi prea fc la spital.

Cătălin Harnagea - director al SIE

Cătălin Harnagea şi-a preluat, vineri* prerogativele de director a l S e rv ic iu lu i de In fo rm aţii Externe, în cadrul unei ceremonii la c a re a fo s t p rezen t şi preşedintele Emil Constantinescu. Fostul consilier prezidenţial a fost numit in această funcţie pe 30 iulie, dată la care a renunţat la funcţia deţinută anterior. El il înlocuieşte la conducerea SIE pe generalul loan Talpeş, care şi-a dat demisia după ce a recunoscut că serv iciu l condus de e l “a întreţinut contacte sporadice” cu un diplomat elveţian acuzat de procuratura din Ţara Cantoanelor de spionaj în favoarea României.

Rompan îşi exprimă nemulţumirea faţă de intenţii Guvernului de a aproba proiectul de hotărîre

acordarea unei prime de export grîuPatronatul din indjustria de

panificaţie şi morărit Rompan îşi exprimă nemulţumirea faţă de intenţia Guvernului de a aproba proiectul de hotărîre privind acordarea unei prime de export grîu, pe care nu o încasează producătorul agricol ci exportatorul român sau străin, se arată într-un com unicat al Rompan transm is agenţiei MEDIAFAX.

Guvernul trebuie să sprijine în primul rînd achiziţionarea

grîului necesar pentru producţia de pîine pentru un an şi apoi să aprobe facilităţi de export. “Altfel există pericolul ca după 1 ianuarie 1998 să nu avem asigurat grîul pentru pîine”, adaugă Rompan.

“Dacă va exista excedent de grîu, propunem să se exporte făină, deoarece în acest fel se exportă un produs cu o valoare mai mare, rămîn'furajele în ţară şi se dă de lucru la mai multă forţă de muncă”. Rom pan

solicită Guvernului reanalizeze această situaţie, si ia hotărîri pripite care pot probleme mari în viitoi,"'şsS comunicatul.

M inistrul Agriculturii Alimentaţiei a propus acoc unei prime de 150 de Ici pc' fiecare kilogram d e ; exportat. Producţia de f acestui an este estimată la p şapte milioane tone, dispor pentru export fiind dc cina 2 milioane tone.

Conservatorii britanici au cîştigat alegerile parţiale

■ din UxbridgePartidul Laburist din Marea

Britanie a înregistrat, vineri, prim ul eşec electoral d u p ă . preluarea conducerii guvernului, conservatorii reuşind să obţină un loc în parlam ent prin cîştigarea alegerilor parţiale în circumscripţia Uxbridge, din vestul Londrei, relatează REUTER.

Conservatorul John Randall a reuşit să obţină cu 3,7% mai multe voturi decît laburistul Andy Slaughter.

R ezultatul înregistrat de conservatori în circumpscripţia Uxbridge din vestul Londrei i-a determinat pe liderii fostului partid de guvem ăm înt din Marea Britanic să afirme că

acesta este un semn pozitiv pentru noul lider, W illiam Hague.

“Victoria aceasta reprezintă începutul renaşterii noastre politice şi sfirşitul caravanei laburiste. Rezultatul acestor alegeri parţiale este deosebit de important”

Vico-prcmicrul britanic, John Prescott, a recunoscut că în circum pscripţia Uxbridge conservatorii sîn t puternic susţinuţi, apreciind că ar fi fost o surpriză dacă laburiştii ar fi obţinut victoria.

Laburiştii au obţinut, în urma alegerilor generale din 1 mai, o m ajoritate covîrşitoare în parlamentul britanic.

Politia turcă a arestat 2■ * . _

de demonstrant! islamişPoliţia turcă a reţinut, vineri,

circa 20 de persoane care participau la o demonstraţie islamistă împotriva intenţiilor guvernului de a reduce numărul orelor de educaţie musulmană in şcoli, transmite REUTER. “Nu puteţi opri mişcarea islamică”, scandau sute de demonstranţi adunaţi în faţa moscheei Beyazit, după rugăciunea musulmană dc prînz. Trupele speciale de menţinere a ordinii i-au împrăştiat pe manifestanţi, iar cei reţinuţi au fost urcaţi în două dube ale poliţiei. Forţele de securitate erau prezente în mimăr mare în zonă pentru a preveni incidente violente de tipul celor produse

în timpul unei demoist islamiste desfăşurate la îvţ săptămînii. în <*# demonstraţiei de marti, persoane, în majoritate zi£ au fost rănite cînd poliţia uz de bastoanele dc ci împotriva miilor de demotf islamişti care protestau iif deciziei guvernului de« învăţăm întul secularii reducerea numărului de gi5 islamice.

Protestele islamiste intensificat, în Turcit ■’ demisia premierului i*1 Necmettin Erbakan, îa 1®*" a.c. Erbakan a fost înloC secnlaristul Mesut Yil®

Ziarul nostru foloseşte serviciile informativeia g e n ţii lo r d e p r e s ă R o m p re s şi Mediafax

V

i

îiî

diHi'Ici

*01PrcOfi:

>nft*la'Jn

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CÂLIAN (rcdactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Sccretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ i 'c l /fa x : 1 9 .74 .18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194$ Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75___

Garamofld— Tipografic

T IP A R U L E X E C U T A T LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; . tel/fax: 41.40.54