BULET INUL MONUMENTELOR ISIDRJ[CJB

anul X L nr. 3 1971

www.patrimoniu.ro

r 1 L J

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE C O M I T E T U L D E S T A T P E N T R U C U L T U R Ă Ş I A R T Ă

www.patrimoniu.ro

Nr. 3 • 1971

------------------------- ANULXL -------------------------

• C U PRI N S U L • SO M MAIRE • CO N TE N TS • Prof. GRIGORE IONESCU - N i colae Iorga, i storic a l a rtei româneşti (3)

MAR!IA ·ANA MUSICESCU

N ICOLAE CONSTANT,I N ESCU

GH. 1 . CANTACUZI NO

GABR I EL ŞTREMPEL

H. NUBAR

GH-:- POENARU BORDEA

ANDREd ARICESCU

VAS I LE DRAGUŢ

Arh. ŞTEFAN BALŞ şi Arh. RODICA

MANCIULESCU

GH. 1 . CANTACUZINO

Arh . ŞTEFAN BALŞ

- Bizanţu l ş i a rta ţări lor ramâne Î n sec. al XIV- l ea ş i pr ima j umătate a sec. XV (5) .

- Curtea domnească d i n Argeş, probleme de geneză ş i evo luţ ie ( 1 4) .

- Elemente d e ca rocter bizant ino-ba lcan ic in fort if icaţi i l e medieva le d i n Ţara Româ­nească (24) .

- Min iaturi s i o rnamente În manuscr ise g re­ceşti a le

'B ib l iotec i i Academie i R . S . Ro­

mân ia (32) .

- U n " ex voto " a l zeitei Hecate la Sucida-va (48) .

'

- Monede biza nti ne de bronz d in sec. V-V I I În Dobrogea (51 ) .

- Despre n umele aşeză r i i ant ice d e l a Slava Rusă (58) .

- Pictu r i le biseri c i i d i n Sintă Măr ie Orlea -cel ma i vechi ansamb lu m u ra l d i n ţa ra noastră (61 ) .

- Un t ip neobişnu i t de pr idvor in arh i tec­tu ra veche d i n Mu ntenia (75) .

- Vechea mănăst i re o Moldoviţei Î n l u m ina cercetă r i lor a rheolog ice (79) .

- Cîteva da�e noi despre mănăst i rea Mol­doviţa (85) .

ALEXAN DRU EFREMOV - Probleme a l e cr ista l iză r i i sti l u l u i i n p ic­tura de icoane i n sec. XVI ş i o " nouă " i coană d i n epoca l u i Neagoe Ba sa.ra b (87)

CORNELIA PI LLAT

VASILE DRAGUŢ

- Ansamb lu ri l e de pictu ră de la mă năst i rea PIătă reşti şi biserica d i n Dobren i (95) .

N. Stoi cescu, Bibliografia 10caiităţilor şi a monumentelor feudale din România, 1, Ţ ara Românească, 1 970 ( 1 1 1 ) .

• Prof. G RTGORE IONESCU N i'co lae , Iorga , h i stor ie.n de ,I 'a'r t rou ­

ma i n (3) .

MARIA ANA MUSICESCU - Byzance et I 'art ,des pays d a n s l e XIV-e siecle et la mo i tie du XV-e s iec le (5) .

roum a i ns premiere

N ICOLAE CONSTANT,INESCU - La cour pr inc iere de Cu rtea de Argeş -p'rO>b leme,s de geollese et d 'evol ut ion ( 1 4) .

G H . 1 . CANTACUZINO

GABR I EL ŞTREMPEL

H. NUBAR

GH. POENARU BORDEA

ANDREI ARKESCU

VASILE DRAGUŢ

COLECTIVUL REDACŢIONAL :

Elements de ca racter,e byzant ino-ba,l ­ka,n ique dans les fortifi!cat ions medie­va les de la Val,a·ch ie (24) .

M i niatu res et ornements dans des ma­nusc ri,ts gr,ecs de la B ib l ietheque de l 'Academie de la Repub l ique Socia­Hste de Rou man ie (32) .

Un "ex voto" de la deesse Hecate CI Su>C i,dava (48) .

Monnaies byzant ines en bronz,e des V-eme-VI I -eme siecles en DobrolJ,dja (51 ) .

S u r l e n o m d u s i te antique de S lova Rusă (58) .

- Les peintures de I 'eg l i se Sintă Măr ie Or l,ea - le pl us anc.i en ensemble m u ra l de notre pays (61 ) .

A rch . ŞTEFAN BALŞ e t a rch. RODICA MANCIULESCU

GH. 1 . CANTACUZINO

Arch. ŞTEFAN BALŞ

ALEXAN DRU EFREMOV

CORNEL IA P ILLAT

VASILE DRĂGUŢ

Prof. GR IGORE IONESCU

MARIA ' ANA MUSICESCU

Un type inu,site d'exona rthex dans 'I 'onc ienne a rch itecture de · Ia Valachie (75) .

L',ancien monaste're de Moldovita dans la l u m ie re des ,recherches a �cheolo­gliques (79) .

Quelques nouvel , les dates c·oncernont 'l e monastere de Mo,ldoviţa (85) .

Probllemes de la cr ista l I isat ion du style dans la pe i nture des i cones du XVI -e siecle et u n e '''nouve,l I e '' Icone de I ' e,poque de Neag oe Baosalrab (87) .

Les emembles de pei nture du mo­nastere de P,I ătă.reşti et de feg l ise de Dobreni (95) .

N. Stoi'cescu, La bibliographie des localites et monuments /eodaux de la Roumanie, 1, La Valachie, 1 970 (1 1 1 ) .

• Nica,lae Iorga, H istoria n of Roman, ian Ant (3) .

- Byza,nce and the Art of Romanian Couonbries i,n the X'iVth Centu ry and 'i n the Fi,rst HaH of the XV,th Cenltu,ry (5).

N ICOLAE CONSTANTINESCU - The _

P!:incely Cou rt ,in Argeş. P.rob lems ,of Its Genes is and Evolut ion ( 1 4) .

GH. 1 . CANTACUZ INO

GABRIEL ŞTREM PEL

H. NUBAR GH. POENARU BORDEA

ANDRE I ARKESCU

VASI LE DRAGUŢ

Arch. ŞTEFAN BALŞ and A rc h . RODICA MĂNCIULESCU

GH. 1 . CANTACUZINO

Arch . ŞTEFAN BALŞ

ALEXANDRU EFREMOV

CORN ELIA P I LlAT

VASI LE DRĂGUŢ

EI·ements of Byzanti. ne - Balkan Cha­rac·ter in the Med ieva l Fontif icat ions i n Wa l loch i'a (24) .

M i n iatu'res and Ornaments i n Some G reek Man uS'c.ri,pts i n the Libra ry of the Academy of the Soc ia l i st Repub l i c o f Roman ia (32) .

A Hewte's " Ex Voto" a t Sucidava (48 ) . Byzant ine Bronz Coi n s from Vth - Vl lth Centu nie's i n Dobrudja (51 ) .

T h e N a m e o f t h e Antique Sett lement f rom Slava Rusă (58) .

The Pa inti ngs of the Church f.rom SintCi Măr ie Or.lea - the Oldest M u ra l En­semble i n O u r Country (61 ) .

A n Unusua l Type of Porch in the Old AnohitectU're i n WaHachi,a (75 ) .

The Old Moldoviţa Monastery i n the L ight of the Archaelog ica l Resea,rches (79) .

Some New Data on the Moldovita Monastery (85) .

.

- Rrohlems af the Crysta l l i sation of the Sty le in the kon Pa i nt i ng i n the XVlth Cen,(ury and a "New" Icon from N eagoe Bma rab's T ime (87) .

The M u ra l Ensembles from the PIătă­reşt i Monastery and the Churc h of Dobreni (95) .

N . St'oicescu, The Bibliography of the Medieval Places and Monuments in Romania, " Wal/achia, 1970 ( 1 1 1 ) .

Rodica BĂNĂŢEANU (secreta r d e redacţie) , Valentiolla BUŞ ILA, M i rcea D U MITRESCU, Olga MARCULESCU, Tereza S I N I GALlA, Marga reta Ş IPOŞ.

Redactia : Calea Victoriei nr. 1 20, Bucureşti, sectorul 1 , telefon 1 3.98.1 7. Administraţia : Str . Brezoianu nr. 23-25, telefon 1 4.67.99. Costul unui abonament anual este de 1 40 lei . Abonamentele se fac la redacţie sau la administraţie.

I lei 35 1 1 40880 I

www.patrimoniu.ro

CÎTEVA DATE NOI DESPRE MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA

Arh . ŞTEFAN BALŞ

Moldoviţa lui Alexandru cel Bun

Pe versa n tu l dea l u l u i m ă rg i n i n d m a l u l d rept a l r îu l u i Ci u mârna , l a o depă rta re d e a proa pe 500 m spre est de Moldoviţa a ctua lă , se gă sesc ru i ne le fostei mănăst i ri cu acelaş i n u me, Înă lţată de Alexa n d ru cel Bun la Începutu l veacu l u i a l XV- lea . P ră buş i tă u n veac ma i t î rz i u ş i lă sată de atunci În pă răs i re, n u se m a i pă stra u a stăz i d i n z i d u r i le sale decît ru i ne le une i b i ser ic i (fig . 1 ş i 2), În tr-o sta re frag mentară i ns uf ic ientă pentru determ i n a rea formelor i n i ­ţ ia le .

Cons iderînd i m portanţa ce o prezenta cunoaşterea ş i preciza rea acesto r forme În ca d ru l istor ie i a rh i tectu r i i Mo l ­dovei (perioada pre me rgătoa re epoci i l u i Ştefa n ce l M a re), D i recţ ia Monu mente lo r I stor ice a avizat propuner i l e fă cute pentru degaja rea ş i conso l i da rea ru i ne lo r pînă la n ive le le de că lcare i n i ţ ia le .

Son daje a rheolog ice pre l i m i n a re efectuate În 1 9651 a u putut sta b i l i cote le vech i l o r n ivele , găs ite l a o ad înc ime de 2 m la ca pătu l de vest ş i 1 ,30 m l a capătu l de es t a l c lăd i r i i , În funcţ ie de panta tere n u l u i ; a u a rătat totodată Însă şi i m pos i b i l i tatea coborî r i i pă mîntu l u i la cota dori tă , fă ră i m porta nte l uc ră ri prea l a b i le de ca pta re, d renare ş i ,ca n a l iza re, i m puse de prezenţa a pe lor su btera ne af late l a 90 c m s u b n ive l u l actu a l .

in a cest scop s -a executat În a n i i 1 966 ş i 1 9692 u n şanţ d e g a rdă cu m a l u ri l e pereate cu p iatră pentru ca pta rea ş i devie rea a pe lor de sup rafaţă (fig . 3) proven i te d i n cele d o u ă v i roage din dea l . p recum ş i u n d ren d i n tubu ri de beton care să pr indă a pele su bte rane ş i să le desca rce pr int r- u n tub colector În rÎpa vă i i C i u m â rn a .

in u rm a a sa n ă ri i teren u l u i , s -a putut a menaja o p lat­formă să pată În j u ru l monumentu l u i pentru degaja rea z i ­d u ri lo r af late s u b pă mînt, racordată p r i n ta iuzare cu ma­'I u r i l e Î nveci nate . i n t reaga b i serică a i e ş i t a stfel În evi denţă i a r ră măş i ţe le e i au putut f i cercetate cu u ş u ri n ţă . Date le rezu l ta te d in secţi u n i le a rheolog ice efectuate3, stu d i u l for­melor şi structu r i i z i d u ri lo r dezg ropate precum şi observa­ţ i i l e a n te ri oa re com u n i cate verba l4 sau cu noscute pr in co ­m u n i ca rea ţ i n ută Î n cad ru l Ses i u n i i şt i i nţ if ice a D i recţiei M o n u mentelor I storice d i n 9 m a i 1 9685, au stat la baza u rm ătoa re lor preciză ri :

- Formele i n i ţ ia le a u fost sta b i l i te, adever i n d u - se exi s ­tenţa a două faze de construcţ i i În răsti m p u l de a proape un veac cît a d ă i n u it m o n u mentu l . A l ta ru l ş i naosu l de plan t reflat Î m pre u nă cu p ronaosu l d reptungh i u l a r const i ­t u ie pa rtea m a i vech e de la Î nceputu l veacu l u i a l XV- lea, iar exona rtexu l d i n spre vest este u n adaos datînd d i n u lt ima j u mătate a acel u i a ş i seco l . Lucru l este doved i t pr in v i z ib i la d i scon ti n u i tate a fundaţ i i l o r celo r două corpu ri (fig . 1 ) a l i ­p i te ş i neţesute Înt re e le ş i c u tă l p i l e l o r af late la n i ve le d iferite. Se conf i rmă a stfel o p resupunere a n ter ioa ră spr i ­j i n ită pe l i psa Î n pereţi i exon a rtex u l u i a ca racteri st ice lor ca n a le pentru g ri nz i l e de legătu ră , p rezente În sch i m b la d iferite Î nă lţ i m i pe tot peri metru l restu l u i b iseri c i i (f ig . . 3).

- Vech i l e n ivel e de că lca re au putut f i regăs ite.

1 Gh. 1 . Cantacuzina, Cercetări arhealagice la ruinele mănăstirii Moldoviţa (raport pre l im i nar) , 1 965.

2 Proiect I SCAS nr . 9338/1 967. 3 Gh. 1 . Cantacuz ino , Vechea mănăstire a Moldoviţei În lumina

cercetărilor arheologice, i,n " B. M. 01. " , n r. 3, 1 971 , p. 79-84. 4 D. Năstase ş i D. Teodorescu, notiţe nepub l ica te . 5 H . Teodoru, Contribuţii la studiul ong/n// şi evoluţiei planului

triconc În Moldova, " B . M. I . " , n r. 1 , 1 970, p. 31

85

DesoopelrilJ'1ea " i n Isitu" 'a plnag'u l1u i de p ialtlră la iUlş i i exo­na rtex u l u i şi f rag mente le de pav.aj exteri o r de bolova n i af late afa ră a u a rătat n i ve l u l i n tră ri i Î n b i ser ică , i a r u rmele une i g ri n z i de lemn ident if ica te În faţa a lta ru l u i , formî n d ta l pa cata petesmei , a u i n d icat totodată n ivel u l pardosele i naos u l u i . D i fe renţa de Î nă l ţ ime de 60 cm Înt re i nteri o r ş i p ra g u l u ş i i p utea f i pre l uată p r i n t repte a şezate f i e l a i nt ra re, f i e Înt re exonartex ş i p ronaos .

N ivele le exter ioa re a u fost la rîn d u i l o r l oca l i zate, e le u rm ă ri n d o pantă re ieş ită d in d i ferenţa de a proa pe 60 cm, Î nt re ca pete le d i n spre deal ş i va l e a le construcţ ie i .

=:.

Pe l îngă date le e n u merate pri v i nd n ive le le ş i p l a n u l monu mentu l u i ma i t rebu ie menţ ionate ş i u ne le e lemente a pă rute În c u rs u l săpături lo r, l egate de a s pect u l său d e e levaţ ie .

N u meroasele frag mente de frescă a d u n a te d i n stra tu l de u m p l u tură d i n cupri n s u l naos u l u i ş i pronaos u l u i , d ove­desc că b i serica e ra p ictată În i n ter ior.

Că ră m iz i l e de secţ i une tra pezo ida lă , smă lţu i te pe o s i n g u ră faţă În verde-a l ba stru, găs i te În n u m ă r restrîn s În a ce laş i strat d e u m p l utu ră , putea u să f i fost fo los i te Î n pa rdosea lă sau În decoraţia faţade lor.

Sem n a l ă m , de a semenea, scoaterea la ivea lă a u n u i i n teresa nt b loc d e p iatră c iop l i t ş i p rofi la t, g ă s it În co l ţu l no rd - vest a l exona rtex u l u i , prevăzut cu cîte trei c i u buce de secţi u ne sem ic i rcu la ră pe două d in feţe le sa le, const i ­t u i n d u n mot iv decorat iv cu totu l neob i şnu i t Î n p last ica monu menta lă d i n Mo l dova În acea vreme t i m p u rie a vea ­c u l u i a l XV- lea de cînd datează dezafecta rea a şeză r i i . D u pă Î nfăţ i şare pare să fi fost u n b loc de co l ţ a pa rţ i n înd unu i brîu (fi g . 4).

* *

Î n Înche iere menţ ionă m ş i fa ptu l ca o dată cu I ucră ri l e de degaja re ş i consol i d a re executate În cu rs u l resta u ră ri i s - a u făcut ş i u ne le com pletă ri .

Se şt ie că, Încă de l a Î nceputu l veac u l u i nostru, se m a i păstrau u rmele vech i l o r bolţi6, i a r d u pă pr i m u l sfert de veac ma i ră mîneau doar cîteva conso le de p iatră l a n i ve l u l naşter i i a rcelo r, d i s pă rute la data Începeri i resta u ră r i i ac­tua le . La a ceea ş i dată n u m a i ex i s tau de a semenea n i c I cele d o u ă n i şe d i n co l ţu l s u d -est a l exo n.artexu l u i7, d i s ­părute ş i e l e În u rma p răbuş i ri i perete l u i s u d .

Atît conso le le c î t ş i n i şe le a u fost recon stru i te În d i me n ­s i u n i le ş i pe locuri l e lor, p e baza unor relevee m a i vech i8 .

Exa m i n înd rezu l tatele obţ in ute pr in resta u ra rea efec­tuată , se consta tă că ele sînt În măsură să j ust if ice acea stă a cţ i u ne .

Pe de o pa rte, r u i ne le scoase la i vea lă , conso l i date ş i puse Î n va loare În fru mosu l cadru natura l În ca re se gă­s esc, formează acum u n pu nct de atracţ ie tu r i st ic a proa pe de ega l i nteres cu mă năst i rea vec i n ă .

P e de a l tă pa rte, l ă m u ri rea u ne i ser i i de date neclare d i n i stor ia mon u mentu l u i , cum a r fi formele p la n u l u i , sa u d i scutata p rob lemă a Încă peri i centra l e, este de u n deo­sebit i n teres pentru cercetători i de s peci a l i tate ş i com ple­tează u n go l Î n i stor ia atî t de puţ i n cunoscută a perioadei de Început a a rh i tectu r i i d i n M o ldova .

6 N icoloe Iorga, " Histoire de l'Art Roumain ancien", 1 922, p. 47. 7 G. Ba lş , Bisericile lui Ştefan cel Mare, " BCMI " , 1926, p. 1 68. 8 H. Teodoru, docu mentaţie persona lă .

www.patrimoniu.ro

'1,.. ; J • , ; , � ! •

o

r..,.1

Ol" " " �:. : �, .. " , :" "', ' , 'j ,Îl. , ,

2

5

Fig, 1 . Plan şi elevaţie Înainte de restaurare. Fig. 2. Plan şi elevaţie după restaurare. Fig, 3. Planul canalelor În zid (detaliu). Fig. de piatră profilat. Fig. 5. Planul pardoselii.

4. Bloc

Moldoviţa lui Petru Rareş

Pa ra le l cu punerea În va loare a ru ine lor de la Moldo­viţa Veche, au contin uat l ucră ri le pentru term i n a rea resta u ­ră r i i mănăst i r i i l u i Petru Rareş d i n veci nătate. C u această ocazie a u fost făcute descoperi ri ce merită a f i semna late.

1 . În u rma desfacer i i pa rdose l i i b iserici i d i n lespezi de p iatră , pentru În locu i rea p lăc i lor stricate d i n g ropn iţă, naos ş i a lta r, sau a celor necorespunzătoa re d in pronaos, s - a constatat c ă n i ve l u l a ctua l se află c u 1 5 cm m a i s u s de pra g u ri le o rig inare de p iatră a le ancadra mente lor cel or două uşi i nterioa re. Noua pardosea lă a fost deci coborîtă , c reÎndu - se o trea ptă sup l i menta ră l a a bs ide le l atera l e ş i În faţa cata petesmei .

Î ntre a ceste două n ivel e au a pă rut fragmente de par­dosea l ă de că ră m idă , a şezate pe u n s ubstrat d e va r d e 1 c m g ros ime , d u pă c u m u rmează :

- În naos, o pa rdosea lă de că ră m izi pătrate de fo rmat 27 X 27 X 7 cm , smă lţu i te pe faţa văzută În cu lori a l te rnate g a l ben ş i verde, montate pe u n su port de pă mînt a rg i los bine com pactat de 10 cm g ros ime . Frag mentele aflate de-a l u n g u l perete l u i vest, au fost pr inse În ca sete din lemn de stej a r pentru a putea fi cercetate.

- În pronaos , În colţu l de nord-vest şi În n i şa nord ­est, o pa rdosea lă d i n ca ra m i ZI ob i şnu ite de format 28 X 1 3 X 6 cm, a şezate a lternat un rînd pe lat şi u n u l in l u n g . Afl ate l a nou l n ive l de coborire, aceste frag mente au fost Îng lobate in noua pa rdosea lă .

Î n ce priveşte atît de i nteresanta pa rdosea lă smă lţu ită d i n naos, ea, fi i nd s ituată cu 8 cm peste n ive l u l p ra g u ri lor u ş i lor, poate f i datată d i n vremea refaceri lo r ep i scopu l u i Efrem d i n 1 61 9. Ar putea eventua l data ch ia r d i n vremea l u i Petru Ra reş, dacă s -a r a d m ite că a fost montată ca un covor trecind peste pra g u ri - i poteză ca re pa re Însă ma i g reu a ccepta b i l ă .

Menţion ă m că a semenea pa rdose l i de că ră miz i smă I ­ţu i te ş i colorate a u ma i fost găsite l a biseric i le Preci sta

86

d i n Ba��u , Sf: I l i e l ingă S u ceava şi Popă uţi d i n Botoşan i . toate nd lcate I n vre mea l u i Ştefa n ce l M a re .

2. Î n spaţi u l pronaos u l u i au fost descoperite trei cavourp sparte În pa rtea s uperioară , l ucrate fieca re Într-o tehn i că: d i f�rit� . �a':.o� I , af lat in :o!ţu l sud-est a l incă peri i , a re pe­reţI I d , � z ldane de 1 /2 ca r? m idă g ros ime, Înch izînd un go! tra pezo. ,da l d e 1 67 cm l u n g i me ş i 53, respect iv 57 c m lăţ ime. Acope �'t ,:u un :apac _ d e c� ră m i zi z id ite pe l at, d in care se m a l pastreaza capatul d i ns pre vest cu pereţi i i nteriori tencu iţ i , n u c upr inde n ic i o urmă de oseminte sau inventa r" C�v?u l d i n colţu l nord-est a re pereţ i i de piatră brută i n ­c h I Z I n d un go l de 220 X 80 cm, bo lt it cu că ră m idă a şezată pe cant. Deşi u m blat, ma i păstrează u rmele putrezite a l e u n u i s icri u de l e m n ş i fr,a g mente de stofă .

Cavou l af lat aproape de centrul Încă peri i , d e d i me n ­s i u n i 1 40 X 60 c m , pereţ i i ş i bo l ta d i n p iatră brută , n u a re urme de inventar.

3. Î n colţu l d e nord-est a l pronaos u l u i a a pă rut sub pardosea lă un perete de 1 /2 cără m idă inch izind co l ţu l În formă de sfert de cerc. Fundu l , l a c i rca 50 cm a dîncime, era pa rdos it cu o lespede nereg u la tă de piatră ş i păstra u rme de cărbune. Ar putea să fi fost locu l unde se pregă ­te'a jă ratecu l pentru că de ln iţe.

4. În turn u l rotund de nord-vest al inc inte i , au fost g ăs ite depozitate tre isprezece bucăţi de stra ne vech i d i n l emn d e pa l t in , de un fru mos model rustic, d in ca re u n a avind zgÎr iată in l e m n data " leat 7 1 1 3" ( 1 605).

Dat fi i nd d eosebita lor va loa re , e le au fost montate În - nou l parac l i s d i n cupri n su l c h i l i i lor sud .

5. M a i semna lăm În sfîrşit, in cadru l ob iecte lor a rheo­log ice recu perate din ru ine le c l i s ia rn iţei Îna inte d e re�ta u ­ra re, cîteva frag mente de piatră profi lată , d intre ca re pre­zentă m u n u l deosebit de i nteresa nt făcînd pa rte proba b i l d i ntr- un porta l d i spă rut sau poate d i ntr- u n şem i neu .

www.patrimoniu.ro