NOTE

PAL A TUL SANFFY D IN CLUJ

------------------- L lV IA DRĂGOI

Tema pa late lor ş i a case lor nob i l i a re baroce a pa re În C l uj Î n a doua j u mătate a seco l u l u i a l XVI I I - lea , o dată cu desch i derea a ic i a şa nt ieru l u i pa latu l u i B6nffy. Noutatea temei i m pune meşteri lo r ceea ce la data respectivă era ma i modern Î n mater ie de rezo lvăr i teh n ice şi a rt i st ice : so­l uţ i i l e barocu l u i a j uns la u lt ima sa fază . Apa rtenenţa la ba rocu l acestei pă rţi a cont i nentu l u i nu excl ude Î n să pre­zenţa unor trăsătur i specif ice (tem pe ra re, pondere , ech i l i ­bru) der ivate d i n tra d iţ ia loca lă a a rt2i d e a constru i , ca­racter izată pînă tîrz i u , Î n seco l u l a l XVI I I - lea , cu atr i bute le Renaşter i i 1 .

Arh itectu l pa latu l u i B6 nffy, Joha n n Eberh a rd B l a u m a n n , este german , nă scut la Băb l i ngen (Wurten berg) Î n 1 733. Că lăto r pr i n Trans i l va n ia ; el se stab i l i se la S i b i u , u nde pr i ­m i se d rept de cetăţe n ie În ca l i tate de " M a u rer und Ste i n ­h a uer" (constructor ş i c iop l ito r Î n p iatră). A i c i Î I cunoaşte pe contele Gyărgy B6 nffy, În acea vreme con s i l ie r a l g u ­bern i u l u i af lat l a S i b i u . Oferta sed ucătoare a contel u i de ,a constru i la C l uj - În locu l caselor sale d i n centru l o ra ­şu l u i - u n pa lat - reşed i nţă reprezentat ivă, Î I cucereşte pe meşteru l B l a u m a n n , ca re Întocmeşte p l a n u l pa latu l u i ş i - I p rezi ntă fa m i l i e i . D u pă d i scuţ i i Înde l ungate (tată l conte l u i ob iecta proiect u l u i ma i a les caracteru l său prea pretenţ ios) , p la n u l este acceptat ş i se Încheie contract u l Î ntre benefic ia r - contele Gyărgy B6nffy - ş i a rh itectu l Joh a n n Eberha rd B l a u m a n n . Acest contract ră mîne pr i nc ipa l u l document pen -

1 i n s,tud i u l Contribuţii la cunoaşterea arhitecturii c1ujene din perioada barocului tirziu, În " St u d i a U n1ivers itat is Baheş - Bo l y,a i " , Se­r ies Hi sto ri a , f, 1 . , 1 967, M i rcea Ţoca prez i n tă Înt reg f e n o m en u l pă­trunder i i , acceptă r i i ş i dezvoltăr i i ba rocu l u i Î n a rh i1ectura c iv i lă a C l u j u l u i .

39

tru sta b i l i rea termen u l u i În ca re a fost r id icat pa latu l (ter­men u n a n i m acceptat ca fi i n d 1 774- 1 7852).

Situat Î n centru l i sto r ic a l o ra ş u l u i C l uj ( În actua l a P i aţă a li bertăţ i i , l a n r. 3 1 ), pa latu l B6nffy a sufer i t de-a l u ngu l exi stenţei sa le n u meroase mod if ică ri ( În funcţ ie de dor in ţa propr ieta r i lo r sa u de a n u m ite even i mente - viz i te ofici a l e, de exemp l u) . I n i ţ ia l , strada fi i n d ma i joasă , de-a l u ngu l faţade i pr i n c i pa le se constru ise o terasă cu trepte ca re rezolva d iferenţa de n ive l faţă de stradă . Sta m pe d i n seco l u l a l X IX - lea prez i ntă Î nfăţi şa rea pa latu l u i sch i m bată , cu pa rteru l tra nsformat În magaz ine Înch i r iate d iverş i l o r comerc ianţ i . i n 1 924 - 1 925, unu l d i n tre descendenţ i i fa m i ­l ie i B 6 nffy a constru it Î n cu rtea de onoare un c i nemato­g raf, Resta u ra rea d i n a n i i 1 963- 1 965, ca re a readus În l i n i i mari ed i f ic i u l la forma sa i n i ţ ia l ă , mai pă stra c lăd i rea c i nematog rafu l u i (a le că ru i a n exe se găsea u ch i a r În c lă ­d i rea pa latu l u i ) . Pentru anu l 1 97 1 este proi ectată ş i demo­la rea acestei c lăd i r i , ceea ce va Î n semna readucerea pa la ­tu l u i la forma sa or ig i n a ră (excepţie fac cîteva tra n sform ă ri a le i n ter ioru l u i i m puse de ceri nţe le m uzeu l u i de a rtă , adă ­postit Î n acest edif ic i u) .

Pentru descr ierea exterio r u l u i vom ut i l i za , a stfe l , Î nfăt i ­şa rea actua lă a pa latu l u i , i a r pentru i n te r ior - pla n u ri

'l e

pub l i cate În anu l 1 933 de către J6zsef B i r63. C l ăd i rea, de p lan recta n g u l a r (cu d i mens i u n i le de

66X48,20 m) cupr inz înd un s u bso l , pa rte r ş i etaj este dez­vo l tată În ad înc i me : faţadele sînt axate pe latur i le m ici o l e

2 Contr.actu l a fost p u b l i ca t de N a g y M . , Unele aspecte din isto­ricul construirii palatului Banlfy din Cluj, În " St u d i i s i ce'rcetăr i d e i stor ia o rte i

", n r, 2 , 1 959. in o c e l a ş i a rticol N a g y M .

' p rezi ntă - p e

co z.a u n o'r cercetări d e a r-h ivă - m oj o nito,tea m e ster i l o r pa,l,o t,u l u i . 3 B i ra J . , A I<olozsvari Banlfy - palota es terveză

' mestere, Johann

Eberhard Bla umann, Î n " Erdely i t u d o m a nyos f u zetek " , nr. 63, 1 933.

Fig. 1 . Faţada de onoare a palatului Bân/ly.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. Planul parterului.

d reptu n g h i u l u i - spre est şi spre vest -, pe la tur i le l u ng i pereţ i i c l ă d i r i i fi i nd l i p i ţ i de cei a i ca se lo r Învec i nate . Ari ­p i l e ed if ic i u l u i - ce le latera le cu lă ţ i mea de 1 1 m ş i cu ­p r i n z î nd un s i ngur rî nd de Încă peri - ş i ce l e d i n vestu l ş i estu l cu rţ i i de onoare cu lă ţ i mea de 28,40 m ş i cu tra iect d u b l u - c i rc umscr iu cu rtea de onoare a pa latu l u i . Înch i să Între faţada estică ş i o c lăd i re recentă, se af lă cu rtea de serv i ci u , ca re, pe l î ngă a l te construcţ i i gospodă reşt i , cupri n ­dea od i n ioară ş i g raj d u ri l e pa lat u l u i .

Pa rteru l pa latu l u i era ocu pat d e locu i nţele persona l u ­l u i d e servic i u , de magaz i i ş i a l te Încă peri cu ca racter uti ­l i ta r. Î n Î n treg i me bolt i t (bo l ţ i c i l i n d r ice cu penetra ţ i i ) , par­te ru l se compune d i n tr- un mare n u m ă r de Încă peri ce co­m u n ică d i rect cu fo i şoru l ce se desch ide spre cu rtea de onoare (Între e le , aceste Încă peri a u un n u m ă r m ic de le­gătu ri d i recte).

Ar i pa de onoare a pa latu l u i , o rientată spre stradă , cu­pr i nde la etaj , Î n axu l porţ i i , sa l onu l de onoare, Încă pere spaţ ioasă dest i nată u nor ceremo n i i cu pa rt i c i pa re n u me ­roasă . Sa lon u l com u n ică cu ba lco n u l ş i camerele a l ăturate (ce avea u ş i e le u n ca racter fest iv , cu o desti naţ ie preci să Î n desfă ş u ra rea ceremon i i lor nob i l i a re). Ari p i l e l atera le cu ­pr i nd la etaj ca mere le dest inate membr i l o r fa m i l i ei : dorm i ­toare , b ib l iotec i , să l i d e recepţ ie pentru g ru pur i m ic i , să l i d e concerte etc. Toate Încă peri le etaj u l u i , tăvă n i te , a u p lanşeele d e l e m n , g r i ndă l î ngă g r i ndă sa u g ri n z i ră rite.

D i spu nerea ca mere lor a re loc conform u ne i concepţ i i geometrice r ig u roase : o desfă ş u ra re s i metrică pe d i recţia faţade lor ş i a axe lor long i tud i na le . Spaţ i i l e i nter ioru l u i s înt (ca ş i masele de z idă rie) a stfel g ru pate Încît să s u b l i n ieze moti vu l spaţ ia l dom i n a n t : i n teri o ru l l uxos a l sa lon u l u i de onoare . În corpu l de c l ăd i re al faţadei pr i nc i pa le , ce le la l te spaţ i i se Înş i ru i e de o pa rte ş i de a l ta a sa l o n u l u i , av înd sp re e l - ş i Î ntre e le - uş i , toate În ace laş i ax , acea stă d i spu nere u rmăr i nd obţ i ne rea u n u i efect de a m p lă desfă ­ş u ra re spaţi a l ă . La accentuarea acestu i efect co la borau ş i og l i n z i le a şezate În axu l f iecă rei Încă peri . Ş i În a r i p i l e l a ­tera le d i spune rea Încă peri lo r Î n a mf i l adă oferă o perspec­tivă spaţ i a l ă i m p res ionantă .

40

Fig. 3. Planul etajului.

E lemente le de deco r p last ic i n ter ior se concentreaza I n această a r i pă d e onoare . Tava n u l sa lon u l u i poa r tă stuca ­t u r i boga t ;:) ; u ',i i le, l amb ri u r i le de la baza ferestre lor, g l afu ­r i i e ferestre lo r, d i n lemn vopsit Î n a l b , poa rtă u n deco r r2-lat iv bogat d i n stuc a u ri t . În c l ă d i r i le ba roce c l ujene l i psesc În gen era l e lemente le de decor p l ast ic la i nteri o r ; p rezenţa lor În caz u l pa latu l u i B6 nffy se exp l i că cu s i gu ra n ţă p r i n star2a soci a l ă pr i v i l eg i ată a fa m i l ie i .

Faţada pri nc i pa l ă a pa latu l u i , r i tmată s imp l u (p i l a s ­trujfereastră) este dom inată de mot ivu l reza l i tu l u i centra l a l porţ i i d e onoare (ca re cu pr i nde cele trei desch ideri ale i n tră r i i ) . La etaj , i n tră r i i de onoare Î i corespund= ba l ­con u l acoperit , av înd u n p lan d e traseu sem ic i rcu l a r ; o ba l ustradă leagă cele 7 coloane canel ate zve lte , ce m ă r­g i nesc ba lco n u l . Capite l u r i l e com poz i te a le acestor co­loane susţ i n corn i şa cu retrager i succesive ce Înche ie s u per ior ba lconu l , at ica ş i acoperi ş u l ba lcon u l u i . Acope­r i şu l ba lco n u l u i , sepa rat de cel a l a r i p i i de vest susţ ine mas iva stemă a fa m i l ie i B6nffy. Porţi u nea d in faţadă del i ­m i tată d e ba lcon este stră pu n să d e 4 ferestre avînd anca ­d ra mente de pi atră term i nate super ior În seg ment de cerc ş i deco rate cu bustur i de cop i i . Cîm puri l e latera l e a le aces­tei faţade sînt penetrate de 12 ferestre - cîte 6 de fieca re pa rte a i ntră r i i de onoare . Ferestre le pa rteru l u i a u a nca ­d ramentu l sem i c i rc u l a r, ma rcat med ian cu u n bol 'ţa r a pa ­rent, nedecora t ; ferestre le n i vel u l u i s u per ior a u a n cad ra ­mentu l d reptu n g h i u l a r, u ş o r evazat În pa rtea s u per ioa ră' ş i decorat med i a n cu u n motiv de g h i rl a nde ş i pang l i c i . Ancad ra mentu l f iecă re ia d i ntre ferestre le n ivel u l u i s u pe­r io r a l faţadei de onoare zace pe o m ica ba l u stradă: adosată perete l u i . P i l a ştri l o r de la pa rter le corespund la etaj p i l a ştr i d u b l i , cu ca pite l u r i com poz i te (d u b late ş i e le) ce su sţ i n o corn i şă s ub l i n i ată o ri zonta l de o fr iză s i m p lă , t reptată . Corn işa su sţ ine at ica decorată cu moti vu l - t ip ic baroc - a l pa ng l i c i i Împ let ite.

Acoperi ş u l Î n două a pe , d u b l u , d i n ţ ig l ă Î n fo rmă de solz i (specif ică a rh itectur i i c i v i l e ba roce d i n Tran s i l va n ia ) este penetrat de ferestre "de mansa rdă" , de fa pt feres­tre le pod u l u i . Anca d ra mentu l acestor fe restre, Înche iat În

http://patrimoniu.gov.ro

rc, a re ca decor g h i r l ande şi cîte u n con de pi n În axu l ecă rei ferestre.

Faţada d i nspre stradă - pr in ca re ed if ic i u l aderă la )aţi u l pub l i c - concentrează a şadar u n ma re număr de lemente de efect. Ordona nţa e i esen ţ ia lă - pe or izon ­dă - este s ub l i n iată de l i n i a socl u l u i , de str ierea or izo n ­l l ă a pereţ i lo r ş i p i l a ştr i lor pa rteru l u i , d e c i ubucu l ce �pa ră parte ru l de etaj . de corn i şa şi fr iza t reptată , de t ica mas ivă ce Încoronează c lă d i rea etc. O ri zonta l itatea , et ma rcată , este Însă tu l b u rată de l i n i a vert ica lă a p i l a ş ­i l o r d u b l i ş i m a i a les de cu rba reza l itu l u i corp u l u i cen­a l a l c l ăd i r i i (curba ca l i n ie este o con sta ntă a ap l icaţi i ­, r baroc u l u i ) .

D i n spre stradă , accesu l În pa lat se face pr i ntr-o ga le­e tri p lă , intă rită cu d u b lour i , bol tită cu ca lote. Pe latura :> rd ică a acestui cori dor de acces se desch ide mas iva casă

scă ri lo r ce d uce la incăper i le pr inc ipa le ale pa latu l u i f late in a ri pa vest ică . Monu menta l ă , această sca ră c u e i ra m pe, f iecare d i ntre e l e avind l ăţ i mea de 2 m , este w ma i ma re de acest fel d i n Trans i l va n ia . P r i n ace laş i t r i ­u cor idor de acces se aj unge la cu rtea de onoa re a pa ­Itu l u i . De fo rmă a prox i mat iv pătrată , avînd latura de 5 ,40 m, această cu rte este i ncad rată pe cele patru latu r i = fo i şoare le cont i nue ale parteru l u i ş i etaj u l u i .

Arcade le fo i şoru l u i de la pa rter zac p e sti l p i de fo rmă ' i smat ică , a rt icu l aţi sp re cu rte de p i l a ştri s t r iaţ i o r i zonta l . 1 etaj corido ru l este m ă rg i n i t de o co lonadă spr i j i n i tă d e J l u strada decorată cu mot ivu l specif ic baroc a l pang l i c i i lp letite. Coloanele - zvelte, l i se - , a u baze ş i cap i te l u r i n i ce , cu g h i r l ande Între vol ute. Acest s i stem de g rupa re mase lor a rh itecton ice În j u ru l c u rţ i i de onoa re va deven i

l U I d i n precepte le a rh i tectu r i i ba roce a reşed i nţe lo r nob i ­J re c l ujene.

Deş i , ca pretuti nden i in ba roc, a tenţ ia a rh i tectu l u i se . ncentrează asupra a rt i cu lă r i i ş i decoră r i i faţadei p r inc i ­J le, a rh itectu ra cu rţ i i i nter ioa re nu este n ic i ea neg l i jată . ' h i tectu l - scu l ptor, care a s up ravegheat rea l i za rea pînă in

4 1

Fig. 4 . Faţada posterioară o poiatului

deta l i i a edif ic i u l u i , a i m pr ima t com pozi ţ ie i cu rţi i de onoarE o notă de pro n u nţat p i toresc, rezu l tat d i n fo los i rea, in sen ma rcat p la st ic , a e lemente lor de a rt ic u l a re ş i a decoru l u propr i u - z i s . Prefer i nţa pentru s i m p l i tate ş i ech i l i b ru i n con . cepţia cu rţ i i de onoa re conferă Întreg i i com poziţ i i un ae festiv ş i o e leganţă d i st i nsă . Trecerea de la cu rtea de onoa re spre cu rtea de servic i u se face pr i ntr- u n co r idor cu ( s i n g u ră desch ide re , acoperit cu o boltă c i l i nd r ică cu pene traţ i i , tu rt i tă ş i Î n tă r ită cu d u b lou ri .

Faţada c lă d i ri i . o r ientată spre cu rtea d e servic i u , estE m u lt s i m p l if icată faţă de faţada de onoare : n u mă ru l axe lo r a scăzut de la 1 6 in faţada pr i nc ipa lă la 1 3 la pa rte ş i 1 4 la etaj ; reza l it u l co rp u l u i centra l este m u l t atenuat ba lco n u l , ş i e l s imp l i f icat , a re ca s i ngu ră deco raţ ie ba l u s trada de f ier forjat .

D i n p unct de vedere al decoraţiei pa latu l u i , este carac terist ică r igoa rea cu ca re decoru l se s u bordonează struc tu r i i ed i f ic i u l u i , elemente le de a rt icu l a re ş i ace lea de sus ţ i nere indep l i n i nd pretut inden i ş i u n ro l decorativ. Aceastc ca racter ist ică se Înscr ie pe l i n i a loca lă4 , a trad i ţ ie i Renaş ter i i , ce n u uti l i zează e lemente decorative cu fa l s ro l struc t iv . Excepţie fac p i la ştr i d i n co l ţu l ba lco n u l u i faţadei pr in c i pa l e ş i pa rapete le cu ba l u ştr i ce s u b l i n i ază ferestre le eta j u l u i ace le iaş i faţade (ce n u indep l i nesc rea l mente un ro de s usţ inere). Ma i mu l t decît despre forţă şi g randoare ( decoru l u i a rh itecton i c se poate vorbi despre bogăţ ia ş i va r ietatea l u i . Trata rea foa rte i nc i s ivă a deta l i i lo r acestor e le · mente putern ic re l i efate e le i n se le (decoru l ca pitel u r i lor stri u r i le , ca nel u ri le) a m pl if ică va loarea lor deco rat ivă .

Decoru l scu l ptu ra l propr i u - z i s (gh i r l ande , f i lactere, cu n u n i , bolţar i avînd i nc i zaţ i g r ifo n i i fa m i l ie i sau bo lţar i trans ·

4 Toca M . , Despre plasUca laţadelar in arhitectura laică clu jeană in perioada barocului tirziu, in " Acta M usei Na pocens i s " , I I I 1 966.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 5. Sculptură reprezentînd pe zeul Marte.

formaţi in pa l mete) ca şi decoru l d i n stuc (bustur i cu sem n i ­f icaţ ie a legorică) vi n s ă a n i me ca l m u l relat iv a l u nei faţade desch i se spre stradă sau sp re cu rţ i l e i n ter ioa re . Scu l ptura Î n p iatră (statu i de zei a nt ic i ) a I ternează cu cite două u rne - una concepută in sp i r i tu l rococo u l u i ş i a lta , văd i t ponderată in decor, cane lată ş i im podobită cu g h i r lande de frunze. Î n centru l corona mentu l u i c l ăd i ri i se af lă stema fam i l ie i Banffy scu l ptată in p iatră. Ea reprez i ntă doi g ri ­fon i i na r i paţ i ş i incoronaţ i sprij i n i ţ i p e p ic ioa rele d i n spate. Ei s usţi n un scut hera l d i c cu pa rtea super ioa ră term i nată În vol ute a m ple . Coroana - ba rona lă , cu 7 ra m u ri , - re­p rezentată pe scut i n seră cel de-a l tre i lea g rifon , el i n su ş i p u rt ind coroana cu 7 ram u r i ş i spadă . D i spoziţ ia statu i lor de pe fronti spi c i u l ed if ic i u l u i respectă pri nc i p i u l s i metr ie i , ca racter i st ic a n sa m b l u l u i c lăd i r i i . Conform acestu i pri nc i ­p i u , statu i l e ce reprez i n tă f ig ur i cu a n u me af in ităţ i tempera ­menta le or i de atr i buţ i i (ce recla m ă astfel ş i o trata re a se­m ă nătoa re), i ş i fac pondant. De o pa rte ş i de a l ta a ste­mei fam i l ie i Banffy sînt a stfel aşezaţi Ma rte şi Pa l l a s Athena . D ra pat cu o tun ică a l e că rei fa l d u ri ag i tate am ­p l if ică i mpresia de m i şca re, Ma rte i na i n tează i m petuos sp re pr iv i to r. Ch i pu I să u cu trăsătu ri specif ice t i po log ie i magh ia re (pomeţ i pronunţaţ i ş i m u staţă) este inzestrat cu o expresie d î rză , războ i n ică . I nveşmÎntată ş i coafată cu coifu l cu pa naşe - ca ş i Ma rte - , Athena a re aceeaş i at i tu ­d i ne fermă , semeaţă. Î n stinga ea a re u n scut, i a r l a p i ­c ioare bufn i ţa ş i g lobu l terestru. Spre nord ş i sp re sud de Marte ş i Athena se af lă statu i l e lu i Apo l l o ş i a D i a ne i . Tn­c u n u nat cu l a u r i , Apo l l o este imbrăcat cu tun i că scurtă, p latoşă şi h l a m idă ; conform ca racteru l u i ş i atr i buţi i l o r ze i ­tăţ i i rep rezentate (sugerate d e l i ra d i sproporţ ionat d e ma re ca re - I aco m pan i ază) , ch i p u l său uşor efe m i nat, a re o ex­presie de ca l m ă beatitud i ne . D iana , cea m a i fru moasă sta ­tu ie de pe fronti sp i c i u l pa latu l u i , este o tînă ră i nveşm Întată În stra ie foa rte ap rop iate de moda epoci i . Poz i ţ ia sa nu este l i ps i tă de g raţ ie . Atri butele sa le - cî i ne le de vînătoa re ş i

42

Fig. 6. Grifon afrontat faţadei posterioare.

tol ba cu săgeţi - se i n teg rează a rmon ios com poziţ ie i . Sta ­tu i l e ce inch id de o pa rte ş i de a l ta com poziţ ia , reprez intă cîte u n bă rbat nud , cu m u scu latura putern ic re l i efată , spr i ­j i n i n d u -se de cite un trunch i de copac. Li psa atr i butelor ca racter izatoare a făcut i m pos ib i l ă i dentif ica rea lo r pre­c i să .

Pe l ingă cunoaşterea ş i capacitatea de reda re a a nato­m ie i , l uc ră ri l e vădesc dor i nţa scu l pto ru l u i baroc de a va lo­rif ica expresiv itatea trupu l u i uman in m i şca re. Deş i a şezate Î ntr- un s i ngu r rîn d pe at ica pa latu l u i , l ucră r i le n u se i mo­b i l i zează s u b un u n g h i de vedere determ i nat. Contraposto­u ri le, fa l d u ri l e vestm i nte lor etc. prod uc d i vers if icarea axe­lor statu i lo r, c reind i mpres ia de m i şca re, de extens ie În spaţi u . Pr ivi te d i n d i fer i te ungh i ur i , statu i l e oferă s i l uete d i ­fer ite, că rora jocur i le de u mbră ş i l u m i nă , favori zate de re l iefu r i le ş i concavită ţ i l e i n tenţ ionat pronunţate a le forme­lor le aduc un com plement de expresiv itate. Faptul că, ma i a les p riv ite de jos , d i n stradă , l ucră r i le pa r cam g reoa ie (scunde ş i Îndesate), se datorează pe de o parte efectu l u i de deformare optică pe ca re Î I c reează d i stanţa (scu l ptoru l nu a ca lcu lat s uf ic ient acest efect atunc i c ind ş i - a gîndit l u ­c ră ri le) ş i pe de a l tă pa rte, fa ptu l u i că Anton Schuch ba uer, a utorul scu l ptu ri l o r - la data respect ivă cel ma i că utat scu l ptor ba roc d i n Trans i lva n ia - este În pri m u l rîn d scu l p­tor a l lem n u l u i . O menţ i une spec ia lă meri tă g rifo n i i afron­taţ i faţadei poster ioa re a edif ic i u l u i . Pă rţ i l e eterogene (corp de leu , a ri p i şi c ioc de vu l tu r) ca re a l cătu iesc aceste an i ­ma le fabu loase s î n t compuse cu u n rema rcab i l s i mţ a l a n sa m b l u l u i o rgan ic . M ă ru nţ i rea s up rafeţe lor scontează spor i rea efectelor datorate jocu l u i de u m bră ş i l um i nă .

Pr iv i t Î n an samb l u - atît s ub ra po rtu l s i stemu l u i con­structiv al compuner i i mase lo r şi al o rga n i ză r i i i n ter ioru­l u i , ca şi s ub ra portu l va lo r i i sa le p last ice propri u - z i se -, pa latu l Banffy d i n C l uj se i m pune d rept u n u l d i nt re cele ma i reprezentat ive monu mente a le a rh i tectu r i i ba roce d in Tran s i l van i a .

http://patrimoniu.gov.ro