8/18/2019 buhaiul

1/10

Buhaiul, instrument care imită glasul zeului

Buhaiul este un obicei agrar structurat după modelul colindelor, practicat laAnul Nou, sinonim cu Pluguşorul (Moldova).

Taurul, numit şi buhai, denumire populară a taurului, a ost, !nainte de apari"iacreştinismului, substitut #oomor al #eului trac $%onisos sau al #eului iranianMithra care se sacri&ca !n #iua de ' decembrie. Acelaşi nume, buhai, !l poartă şio piesă din recu#ită a cetei de Plugusor olosită la colindatul de Anul Nou cu carese imita răgetul taurului, străveche divinitate agrară.

Buhaiul se con ec"ionea#ă dintr un vas de lemn (putină, doni"ă, co ă), !mpodobit pe dina ară, căreia i se scot cele două * unduri*. +na din gurilevaselor, care unc"ionea#ă drept cameră de re#onan"ă, este astupată cu o pielede animal (oaie, capră, vi"el) bine !ntinsă şi cu un ori&ciu prin care trece o şuvi"ădin păr de cal. Buhaiul este purtat de un membru al cetei sau, c nd aredimensiuni mai mari, !n sanie sau căru"ă, trasă de boi sau cai. Prin trecereapărului de cal printre degetele ume#ite se ob"ine un sunet grav, ciudat şinemu#ical care aminteşte de mugetul sau răgetul taurului !n uriat.

-nstrumentul care imită glasul divin păstrea#ă amintirea scenei s ngeroase !ncare se ert ea taurul, substitut at t al #eului $%onisos, c t şi a #eului Mithra,peste care creştinismul a suprapus Naşterea $omnului -isus (Buhaiul a ostatestat la to"i rom nii din sud estul /uropei, de la care a ost preluat şi de altepopoare vecine).

-on 0hinoiu 1ile şi Mituri /d. 2undatiei P34

Ignatul porcilor 5 '6 decembrie 7acri&carea porcului (care se va trans orma !nbunătă"i pentru masa de 8răciun) nu este un sacri&ciu oarecare, pregătiream ncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi9 c rna"ii, chişca, toba,răciturile, sarmalele, caltaboşul, &ind la loc de cinste alături de vinul roşu pre"uitde toată lumea.

8/18/2019 buhaiul

2/10

*$ivinitatea 8alendarului popular, legată de cultul ocului şi soarelui, care apreluat numele şi data de celebrare ale 7 ntului -gna"ie Teo orul ('6 decembrie)din calendarul ortodo:, este numită -gnat sau -gnatul Porcilor. 7acri&ciul s ngerosal porcului, substitut preistoric al spiritului gr ului, şi ritul unerar de incinerare(p rlitul) acestuia !n #iua de -gnat (-gnis oc) sunt practici preistorice caresupravie"uiesc !n ma oritatea #onelor etnogra&ce rom neşti (...). 8redin"ele,obiceiurile şi practicile magice re eritoare la prevestirea mor"ii violente,prinderea şi !n unghierea victimei, semnele ăcute pe corp (pe runte, pe cea ă,pe spate), umulirea părului pentru bidinele şi upuirea pieii pentru opinci,p rlirea (incinerarea simbolică a cadavrului), ciop r"irea corpului, grăsimea

olosită la armece, desc ntece şi prepararea leacurilor (+nsoarea 4ilor),alimente rituale preparate din di erite organe vitale ale animalului, ormulemagice etc. Toate acestea sunt relicve ale sacri&ciului, prin substitu"ie, ale #euluicare moare şi renaşte, !mpreună cu timpul, la Anul Nou;. 5 pro . -on 0hinoiu8redintele strabune ne spun despre grăsimea porcului ca mai este olosită si la

armece, desc ntece şi prepararea leacurilor.Colindatul 8iclul celor

8/18/2019 buhaiul

3/10

ultimilor '66 de ani, care a produs te:te uşor de identi&cat şi anali#at. Pentrudesci rarea şi !n"elegerea te:telor din prima perioadă sunt necesare subtile şipro unde cunoştin"e teologice, unele din domenii oarte speciali#ate aleteologiei>. 7abina -spas !n =4 taina !nci rată !ntr un te:t de colind>.

a colindat participă tot satul tradi"ional, chiar dacă !n anumite #one, mai ales !n Transilvania, colindă doar copiii şi eciorii constitui"i !n cete. 8eata de colindătorieste structura care stăp neşte via"a satului !n timpul sărbătorilor. Amploareacolindatului este determinată de *2estum incipium* al Anului Nou, caracter care aimprimat obiceiurilor legate de noul an, nuan"e de ceremonial. *7ărbătorile8răciunului sunt aşteptate cu multă bucurie de toată lumea. @n Postul 8răciunuluihori şi nun"i nu se ac prin sate, pe nicăieri şi singurele prile uri de adunări şipetreceri pe aceste vremuri nu sunt dec t şe#ătorile, urcăriile sau clăcile de

noapte, unde se lucrea#ă de obicei pu"in şi se petrece !ndestul, vorbindu se maiales, c nt ndu se şi c teodată uc ndu se. Prin urmare, tineretul arebinecuv ntatele pricini să aştepte deschiderea sau de#legarea horilor, cari voratrage dupa d nsele, după Bobotea#ă, şi nun"ile (...)>. Tudor Pam&le *7ărbătorile la rom ni>, /ditura 7aeculum -.4., < C. 8olindele se caracteri#ea#ăşi prin puterea de a crea o atmos eră optimistă, !n care se ormulea#ă dorin"e şisperan"e, unele chiar abuloase. +n e:emplu !l poate constitui şi următoareaurare a pi"ărăilor (colindători copii) din Dunedoara9 >8 "i cărbuni !n vatră, At "iape"itori la ată, 8 te pietre pe r u, At tea stoguri de gr uE 8 te aşchii la tăietor,At "ia copii după cuptor.* 8olindatul este un ceremonial comple: care, prin te:tec ntate sau strigate, iar uneori prin măşti, dansuri, acte şi gesturi rituale, ormule

magice, transmite vestea mor"ii şi renaşterii divinită"ii, urări de sănătate, rodbogat, !mplinirea dorin"elor !n Noul An, !n special căsătoria etelor. 8etele decolindători pot & ormate numai din eciori sau mi:te, de la c teva persoanep nă la c teva #eci de colindători. F8el mai viu şi mai bogat !n repertoriu, apoimai interesant ca obicei este !n #onă 8olindatul. 8onstituirea cetei de colindători,numi"i >Guni> la Măguri, se ace !n şe#ătoare (habă,) sau la casa unui ecior, cudouă săptăm ni !nainte de 8răciun. 8onducătorul 5 taroste, birău, grăitor,5 alesdupă un anumit cod, este investit cu mari responsabilită"i9 să veghe#e la bunacomportare a tineretului pe toată perioada sărbătorilor, să organi#e#e repeti"iile,să anga e#e şi să asigure masa la di erite case şi să plătească mu#ican"ii, săorgani#e#e ocul, să adune banii de la tineret, să >grăiască> colacul etc. Numărultinerilor care alcătuiesc ceata este di erit de la sat la sat, aşa după cum şinumărul cetelor di eră după mărimea satelor. @n Morlaca sunt !mpăr"i"i de

8/18/2019 buhaiul

4/10

e:emplu !n osani, susani şi văleni> 5 $r. 1am&r $e eu !n =7ub#onarea etnoolclorică a ude"ului 8lu >. =Moş A un şi Moş 8răciun sunt repre#entările mitice

rom neşti care au a uns, după HI de #ile, la v rsta senectu"ii şi a mor"ii. @naceastă #i, mai ales copiii, colindă cu *Moş A unul> sau cu *Buna diminea"aJ> 5*Bună diminea"a la Moş A unK Ne da"i, sau nu ne da"iL Ne da"i, sau nu ne da"iL> 5

şi primesc !n schimb mere, nuci, covrigi> -on 0hinoiu =7ărbători şi obiceiurirom neşti>.Pluguşorul şi Plugul mare - Plugul Flăcăilor H< decembrie @n satelerom neşti, pe l ngă bucuria şi astul ce !nso"esc trecerea dintre ani, a unul AnuluiNou continuă să &e marcat de o datină străveche al cărei nume şi ceremonial demani estare di eră de la o #onă etnogra&că la alta9 *Pluguşorul*, *+ratul*,*+rătura de 7 ntul asile*, *Buhaiul*, *Plugul Mare*, *Plugul ăcăilor*.

Pluguşorul este un străvechi obicei agrar, simboli# nd principala ocupa"ie a"ăranilor rom ni şi care are ca mesa munca păm ntului (aratul, semănatul,seceratul, treieratul, rodnicia c mpului, belşugul semănăturilor, măcinatulgr ului, cernutul ăinii, acerea p inii şi colăceilor, precum şi hărnicia şi sănătateaga#delor). Primii porni"i cu Pluguşorul sunt copiii (doar băie"i), apăr nd apoi şi

ăcăii care !nso"esc *Plugul* tras de boi sau cai, ast el complet nd imaginea depoveste a sărbătorii. @n a unul sau chiar !n #iua Anului Nou, ceata de ăcăi, cubice, clopote şi plug sau buhai, pleacă prin sat, pentru a ura. Bicele şiharapnicele se ac din uior de c nepă şi sunt groase, pentru ca, atunci c ndpocnesc, să răsune cat mai tare şi mai departe. Buhaiul este un vas de lemn, oco ă sau o putină, legat la gură cu piele de capră sau oaie, bine !ntinsă. Prinmi locul acesteia trece o şuvi"ă din păr de cal, udată cu apă, care se trage cum na şi produce un #gomot asemănător cu mugetul unui bou (buhai). 2oarte rarplugul şi buhaiul se olosesc !mpreună. Atunci c nd se oloseşte un plugadevărat, se trage o bra#da !n curtea gospodarului, se recită urarea aratului !nacompaniamentul bicelor, a #gomotelor de buhai şi a strigăturii9 *M na"i măăăi,hăi, hăăăăiJ* Bra#dă neagră revărsarăm (după 8onstantin Brăiloiu şi /milia8omişel) DăiJ DăiJ Ne scularăm @ntr o s ntă oi, 8u plugul 8u doispre#ece boi, 7arăm, arăm, Bra#dă neagră revărsarăm. 7e duse stăp nul nostru a luna asăptăm na, 7ă va#ă gr ul de i copt. 8 nd el sosi, @mi găsi 7picul c t trestia,

8/18/2019 buhaiul

5/10

Bobul c t ma#ărea. Atuncea stăp nul nostru 7e duse la 4bor9 ua nouă oca deer Oi nouă de o"el, 2ăcu nouă secerele Oi nouă toporele, $ădu pe la nepo"i şi

nepo"ele 7ăcere gr ul cu ele, 7ă secere din snop @n snop, 7ă l duă la arie. 7e maiduse stăp nul nostru a 4bor Oi cumpără doi boi Negri ca corbul Oi iu"i ca ocul98u picioarele Treierau, 8u nările nturau, 8u coarnele @n car puneau. Pe drum la

moară pleca, Pe meşterul morar !l găsea Oi după ce măcina, 0r u acasă caducea. $alba i so"ioară, de l vedea, M nicele şi răs r ngea9 Punea sita şicernea, @n copaie răm nta, 2rumos colac că ăcea, a colindători că l da. a anulşi la mul"i aniJ @n "inutul Neam"ului, !n seara de Anul Nou, după lăsarea

!ntunericului, pornesc să colinde adul"ii, orm nd cetele Plugului mare. Aceastătradi"ie se bucură de un prestigiu aparte, la această sărbătoare particip nd nunumai tinerii, ci şi v rstnicii. 8eata Plugului mare este !nso"ită de mu#ican"i caremerg pe l ngă Plugul tras de boi sau cai. Participan"ii sunt !mbrăca"i cu to"ii !nstraie de sărbătoare9 cămăşi brodate, i"ari albi, br ie roşii şi chimire, ci#me,pieptare, sumane sau co oace. 8ăciulile negre sau brumării de astrahan au=#gărdu"e de mărgele şi salbe de iederă cu busuioc , !nsemne ale ranguluide"inut pe durata ceremonialului. Bătr nii povestesc despre etele care urăaceste &re de busuioc, ca vor avea noroc tot anul. /lementul care separăPluguşorul de Plugul 2lăcăilor este !nsuşi plugul. Pus pe ro"i şi !mpodobit cu bra#idecora"i cu panglici colorate, ciucuri, covrigi şi mere roşii, av nd !n v r unştergar brodat, acesta con eră ritualului un statut special. Plugul este tras dedouă p nă la patru perechi de boi sau de cai. 4dată intra"i !n cur"ile gospodarilor,văta ul, adică şe ul cetei, !ncepe să recite Pluguşorul, acompaniat de sunetelebuhaiului şi ale uierului. a &nal, ăcăii trag bra#da cu plugul !n mi locul cur"ii, !nsemn de belşug. Acest obicei !şi are rădăcinile !n străvechea credin"ă dacică aperpetuării vie"ii, a unui nou !nceput. echi i#voare atestă celebrarea Anului Noutoamna, apoi primăvara, cre# ndu se că, la echinoc"ii, or"ele naturii potin uen"a via"a. 8onsider nd că anul este personi&carea 7oarelui, că se numeşteAn echi !nainte de mie#ul nop"ii, apoi An Nou după ce renaşte, romanii au mutatsărbătoarea la < ianuarie, celebr nd o cu bucurie, masă bogată şi casă luminată.4biectele simbolistice sunt mai !ncărcate, precum şi te:tul, deşi mesa ul răm neacelaşi ca !n Pluguşorul copiilor.7imbolul obiceiului purtat de copii este Sorcova , odinioară reali#ată din ramuride măr, prun, cireş, sau tranda&r, puse la !nmugurit de 7 . Andrei şi !mpodobitecu beteală roşie. 8opiii intră !n casele oamenilor, !i lovesc uşor cu 7orcova,spun ndu le9

8/18/2019 buhaiul

6/10

7orcova, vesela, 7a trăi"i, 7ă mbătr ni"i, 8a un măr, 8a un păr, 8a un &r detranda&r. Tare ca piatra, -ute ca săgeata, Tare ca &eruQ, -ute ca o"eluQ, a anuQ şi lamul"i aniJ 8 nd copiii şi au terminat de rostit urările, 7emănătorii, (cei carepoartă !n trăistu"e boabe de gr u, porumb, asole) !ncep să arunce prin casăsemin"e, cu credin"a că acestea vor determina belşugul recoltelor viitoare.Semănatul 7emăn gr u, semăn secară, P nă seară să răsarăE P nă m ine să secoacă P ine multă să se acăJ 7ănătate şi la mul"i aniJ Anul Nou cu sănătate, oiebună !n bucateJ Ploi la timp, Noroc la plugJ 7 ave"i parte de belşug, 7ă trăi"i, săntineri"i @ntru mul"i ani erici"iJVergelul * ergelul este un ritual la care participă mai ales tinerii necăsători"i,dar şi părin"ii acestora, !n a unul noului an. 8ei care ac * ergelul* doresc să a ece le re#ervă noul an, mai ales dacă şi cu cine se vor căsători. Persona ul cel maide seamă aici este * ergelatorul* sau =0oaga>, care urmea#ă să *proroceascaviitorul*. 8a elemente de recu#ită sunt olosite, !n primul r nd, vergelele, niştebe"e anume con ec"ionate sau improvi#ate de la ră#boiul de "esut, o covată

olosită la răm ntatul p inii, două ar urii sau două co e, cu sau ără apă, şi oa"ă de masă sau un =lipideu>. 2eciorii şi etele, care participă la vergel, aduc cu

sine c te un inel. 2eciorii tocmesc mu#ican"ii şi aduc băutura, iar etele m ncareapentru petrecere. =@n pre#en"a birăilor de vergel tinerii introduceau inelele !nc te o co ă, separat etele, separat eciorii. 7ub privirile tuturor, goaga (acoperităcu un cearcea ca să nu se vadă cum >tomneşte> el inelele) amesteca inelele cua utorul vergelelor. Acum se c nta Dora vergelului9 7coate goagă, scoate -nel deargin"ăl @n de et mititel, Mire rumuşel. $upă aceste versuri ale c ntecului, goagascotea cu vergelele, din cele două co e, c te două inele, urm nd ca posesorii lorsă orme#e pereche. 8 ntecul se repeta p nă c nd erau scoase toate inelele, iarunul dintre birăi stropea prin surprindere pe tinerii participan"i. @n continuare, ceisorti"i să &e pereche !şi petreceau !mpreună pe durata ce urma ca un preludiunun"ii lor de a proiectate> $r. 1am&r $e eu =7ub#onarea etno olclorică a

ude"ului 8lu >.Calendarul de ceapă 8um se apropie mie#ul nop"ii către noul an, "ăranii (mai

ales cei din Apuseni) obişnuiesc să prevadă cum va & vremea !n anul care vine.7e olosesc de oile unei cepe mari, pe care le desprind şi le aşea#ă !n ordine,

8/18/2019 buhaiul

7/10

numindu le după lunile anului. @n &ecare dintre ele pun pu"ină sare. A doua #i, de7 ntul asile, se va vedea c t lichid a lăsat sarea topită !n &ecare oaie. @n acest

el se va şti cum va & vremea !n &ecare dintre lunile anului care vine.Pusul cănilor este un obicei care se mai practică !n această perioadă pentrupretenden"ii la căsătorie. 2emeile v rstnice aşea#ă cărbuni, bani, un pieptene, o

oare etc. sub o cană de păm nt. 8 nd t nărul sau t năra nimerea sub canaridicată cărbune, ursitulKa era brunetKă, dacă nimerea o oare, viitoarea perecheera rumoasă ca o oare, dacă erau bani, era bogatKă etc.Ridicatul la grindă !n #iua de 7 . asile, !n 4ltenia, moaşa merge la casamicului prunc ducand un colac şi un ban de argint, daruri pentru copil şi părin"i.Pune colacul pe capul copilului, apoi !l ridică la grindă, ur ndu i să crească mare,să &e sănătos şi cuminte. Apoi moaşa este aşe#ată la masă şi ospătată cu toatăcinstea.Vasilca obicei agrar care repre#intă ert a gr ului !n iposta#a #oomor ă aPorcului. /ste structurat după modelul colindelor cetelor de eciori şi se practică

!n a unul sau !n noaptea Anului Nou. Riganii obişnuiau să numească = asilca* urşiidomestici"i pe care !i ucau prin sate !n a unul sau diminea"a Anului Nou. @nvechime, c nd "iganii erau !ncă sclavi, cereau de la domni capul porcului tăiat de8răciun. Acesta era !mpodobit, iar !n a un, sau chiar de Anul Nou, era purtat pe lacasele oamenilor, care !i răsplăteau cu bani sau produse alimentare. @n perioadaAnului Nou, se practică şi ocurile cu măşti, datini cu valoare documentara şie:presivitate artistică deosebite. Acestea constituie !ntruchiparea antastică aunor #eită"i arhaice ale vegeta"iei9 *8apra*, *Bre#aia*, *8erbul* *Turca* *+rsul*,*8ăiu"ii*, 2rumoşii* etc., simboluri ale ertilită"ii şi ecundită"ii, care, dupăaprecierea specialiştilor, leagă spiritualitatea rom nească de antichitatea greacăşi de civili#a"iile orientale.

@n alte păr"i, !n noaptea de Anul Nou, ăcăii şi etele merg la pomii din livadă cubusuioc şi &r roşu, cu ochii !nchişi, şi leagă &rul de un pom. $iminea"a merg săvadă pomul. $upă cum e pomul aşa va & şi ursita. $e e pomul mare şi ărănoduri, e motiv de bucurie. $upă o altă tradi"ie, ei aleargă prin cur"ile vecinilorarunc nd cu semin"e de mei şi c nepă !n geam. 8ei din casă răspund =ca mine,ca mine>. $acă cel care a răspuns e bătr n !nseamnă că şi ursitul e la el şi tinerii

8/18/2019 buhaiul

8/10

se !ntristea#ă. iitorul nu poate & numai desci rat, dar şi in uen"at. Aceasta esteşi rolul colindelor şi urărilor care se ac !n această perioadă.

!unul Bo"otezei ianuarie @n a unul Bobote#ei se "ine post. @n această #i semăn ncă gr u &ert cu miere şi nucă, plăcinte cu var#ă sau ceapă, borş etc.Pentru a & sănătoşi şi eri"i de neca#uri, unii oameni "in post negru. $e

asemenea, etele ecioare speră să se mărite !n acest an. @n această #i se acobserva"ii meteorologice, se ghiceşte viitorul şi se ac armece şi desc ntecepentru dragoste. Astă#i, preotul se duce din casă !n casă cu =-ordanul>, s&n"indcasele şi pe locuitorii acestora. 7e spune că din cau#a gerului, !n această noapteouăle de corb se crapă şi ies puii, !ncerc nd să #boare. Tot !n această noapte sedeschid cerurile (ca la 4videnie sau !n noaptea dintre ani), iar celui care vedeacest lucru, $umne#eu !i !ndeplineşte dorin"ele.Bo"oteaza (-ordanul, Bote#ul $omnului) I ianuarie @n Moldova şi Transilvaniase practică Chiraleisa , obicei de puri&care a spa"iului şi de invocare a roduluibogat şi are loc la Bobotea#ă. /ste organi#at de copii după modelul colindelor. @na unul sau !n #iua de I ianuarie, grupuri de băie"i intră !n cur"ile oamenilor şi

!ncon oară casele, gra durile, holdele, sun nd din clopo"ei, tălăngi, &are vechi,rostind !n cor versurile 9 8hiraleisa, spic de gr u, P nă n br u, 3oade bune,Mană n gr neJ> @n Bucovina, !n diminea"a acestei #ile, oamenii aprind ocuri,

oacă !n urul lor şi apoi sar peste ele, acest obicei numindu se ardeasca. = aApă botea#ă, mai to"i rom nii aprind paie şi run#e şi ac pară mare şi după ce semiceşte para sar peste ea> 7imion 2lorea Marian 8uv ntul 8hiraleisa are laorigine o ormulă liturgică grecească şi !n limba rom nă !nseamnă $oamnemiluieşteJ>. @n această #i, preo"ii s&n"esc apele. ngă apă se ace Agheasmamare, din care oamenii iau şi !şi stropesc casele şi vitele, păstr nd restul !n sticle,pentru leac. 7e spune că cine se aruncă !n apă !n această #i, va & erit de toatebolile şi că atunci c nd preotul aruncă crucea !n apă, dracii ies şi ug pe c mp,

!nsă ei nu sunt vă#u"i, !i pot vedea doar lupii. 7pun bătr nii noştri că dacă !n #iuade Bobotea#ă vremea e rumoasă, anul va & bogat !n p ine şi peşte. @n sudul "ăriise practică Botezul şi #ncurarea cailor (alergarea cailor pe c mp), ritual careare drept scop puri&carea vă#duhului (prin #gomote) de duhurile rele. @ntr uncolind de ecior, calul amenin"at că va & v ndut, răspunde9

= 7tăp ne, stăp ne, $e v ndut me i vinde $a "i mai adu aminte An la Bobotea#ăPe ghe"ă răşnea"ă, 8aii potcovi"i Oi !ncă hrăni"i. $ar eu nici potcovit Oi nici hrănitOi eu m am silit Pe to"i i am !ntrecut Pe cinste "i am ăcut Rie de voinic Mie de calbun>. Toate aceste obiceiuri legate de Bobotea#ă au o dublă semni&ca"ie9 de

8/18/2019 buhaiul

9/10

alungare a spiritelor rele care b ntuie libere de la 8răciun, dar şi de atragere abelşugului. = a Bobotea#ă, c nd moaie preotul crucea !n apă, to"i dracii ies dinapă şi rătăcesc pe c mp p nă trece s&n"irea apelor. Oi nimeni nu i vede a ară delupi care se iau după d nşii şi unde i a ung, acolo se iau după d nşii> 7imion2lorea Marian.

S$% Ioan Botezătorul & S'ntion C ianuarie +ltima #i a ciclului sărbătorilor deiarnă, Bobotea#a, cuprinde motive speci&ce tuturor #ilelor de renovare ale anului,inclusiv ospe"ele şi mani estările orgiastice. Petrecerea #gomotoasă a emeilorcăsătorite, organi#ată !n #iua şi noaptea de 7 ntion (C ianuarie, a doua #i dupăBobotea#ă,) care pastrea#ă amintirea mani estărilor speci&ce cultului #eului$ionisios, este numită, !n ude"ele din sud estul 3om niei (Bu#ău, rancea,Brăila, Tulcea şi 8onstan"a), 1iua 2emeilor, Iordănitul sau (ontoroiul Femeilor .-on 0hinoiu 5 $atini şi obiceiuri de Bobotea#ă.Iordănitul $e la Bobotea#ă la 7 . loan, grupuri de eciori merg cu -ordanul. /i

!mprumută busuioc şi agheasmă de la preot ( olosite de Bobotea#ă) şi merg pe lacasele oamenilor, bote# ndu i şi iordănindu i. 2eciorii iau !n bra"e &ecaremembru al amiliei şi se !nv rtesc. +nii oameni se luptă cu aceştia ştiind că=iordănitorii> sunt a uta"i de 7 . -oan care dă putere şi celui care se luptă cu ei. 7espune că dacă un ăcău a ost =iordănitor> un an, trebuie să continue trei ani lar nd.)datul Ionilor +nul dintre cele mai comune nume la rom ni este -oan. @ndic"ionarul etimologic semni&ca"ia acestui nume este cel de care $umne#eu aremilă*. Patronul spiritual al celor care poartă acest prenume este 7 ntul -oanBote#ătorul care se serbea#ă !n C ianuarie.

@n Transilvania şi Bucovina, cei care sunt numi"i -oan au o sărbătoare aparte,numită )datul Ionilor* . 3itualul de bote#are simbolică are integrat !n el şimomente care amintesc de sărbătorile greceşti sau romane ale !nceputului dean. Prin analogie se poate a unge şi la o asemănare cu ritualurile tracice care !ierau !nchinate lui $ion%sos. @n Transilvania (Tălmăcel ud. 7ibiu), ăcăii cu numede -oan poartă un steag !mpodobit şi sunt urca"i !ntr un car alegoric, gătit cucrengi de brad. Animalul !nhămat, cal sau bou, este şi el !mpodobit cu betelecolorate şi !n acest el, cu to"ii, sunt purta"i p nă la marginea satului, la un r u.Aici, -onii sunt bote#a"i şi puri&ca"i de toate relele anului trecut, ast el, !ntreagacomunitate urm nd să aibă parte de un an !mbelşugat. $upă acest ritual, seorgani#ea#ă oc, la care sunt invitate şi etele. 7ărbătorea este !ncheiată, deobicei, acasă la unul dintre -oni, iar acesta !şi cinsteşte prietenii cu băutură şi

colaci. @n unele #one din "ară emeile duc plocoane moaşei care le a a utat săaducă pe lume copii. Are loc apoi o petrecere cu m ncare şi băutură, !n timpul

8/18/2019 buhaiul

10/10

căreia emeile rup c te o bucată din colacul mare ăcut de moaşă şi !ncearcă,după orma bucă"ii de colac, să ghicească dacă vor mai avea copii şi dacă vornaşte ete sau băie"i. @n alte #one se "ine =Tontoroiul emeilor>. 7e spune căaceasta este adevărata #i a emeii, *S Martie* &ind o inven"ie a celor carelocuiesc la oraş. 7e crede că !n această #i emeile sunt mai puternice dec t

bărba"ii lor cărora nu le gătesc nimic şi pe care nu i a ută !n gospodărie. /le seadună acasă la o *ga#dă*, ac o petrecere cu lăutari ără să i cheme şi pe bărba"i,iar c nd ies pe uli"ă !i prind pe bărba"ii !nt lni"i !nt mplător şi le cer c te o vadrăde vin ca răscumpărare, alt el !i aruncă !n r u sau !i *iordănesc* stropindu i cuapă. @n Bucovina, se pune un brad !mpodobit la por"ile tuturor celor care poartăacest nume, iar -onii dau o petrecere cu lăutari. @n tradi"ia populară, 7 . -oan estenaşul lui -isus şi protectorul copiilor mici, pe care !i a uta să nu moară nebote#a"i.Atunci c nd vremea se mai !ncăl#eşte, se spune că 7 . -oan a bote#at gerul. 4legendă spune că9 =7 . -oan era un păstor de capre, care nu vă#use niciodatăoameni. /l se ruga sărind peste un butuc, !nainte şi !napoi, #ic nd9 =asta "ie,$oamne, asta mie, $oamne>. ă# ndu l cum se roagă, nişte trecători l au

!ndrumat către biserică. 7 . -oan i a ascultat şi, duc ndu se la biserică, i a vă#utpe oameni cum !şi duc păcatele !n spate, ca pe nişte snopi de paie. 8re# nd căaşa trebuie sa acă şi el, a luat !n spate un snop de paie adevărat. 8a urmare,preotul a cre#ut că !şi bate oc şi l a gonit din biserică. 7 . -oan s a !ntors labutucul şi la rugăciunile lui care !i sunt mai plăcute lui $umne#eu>. @n Bucovina,la por"ile tuturor celor care poartă acest nume, se pune un brad !mpodobit, iaraceştia dau o petrecere cu lăutari. 3om nii au parte de tradi"ii şi obiceiurideosebite care, prin originalitatea şi caracteristicile speci&ce, leagă vechiletimpuri de cele noi. 8ele mai multe tradi"ii sunt str ns legate de 7ărbătorile8răciunului şi Anului Nou. Tradi"iile vechi poartă cu ele peste timpuri podoabe şidaruri ale păm ntului, !n"elepciunea poporului şi credin"a !n $umne#eu.+aria ol"an omlea