osHoffi[*[ffi[Jm[A

Fericirea care vine din interior

Traducere din limba englezl de

LIDIAcRAntuenu

@aFLtt!iao

Bucuretti2019

loy. The Happinass that Comesfrom WithinEditor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright o 2004 OSHO International Foundation, Elvetia,www.osho.com/copyrights

2OL4 Grup Media LiteraToate drepturile rezervate

Materialul de fa!6 constd in rispunsurile date de Osho unei audienle largi,selectate din diverse conferinle ale lui Osho. Toate conferinlele lui Osho

au fost publicate sub forml de cirli gi sunt de asemenea disponibilesub formi de inregistr[ri audio originale, lnregistririle audio

qi arhiva completi a conferinlelor sale pot fl gisitein cadrul bibliotecii online OSHO,

pe www.osho.com.

osHo.OSHO'este marci inregistratS. a OSHO International Fdundation,

www.osho,com/trademarks.

nlTp,$frEIlTttl'Introspectiv este parte a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.2I2, sector 4, Bucuregti, Rominiatel. 021 3I9 6390; O3l 425 l6L9;0752 548 372

BucuriaFericirea care vine din interior

Editor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright @ 20t4,2018, 2019 Grup Media Literapentru versiunea ln limba romin[

Toate drepturile rezervate

Traducere din limba englez{: Lidia Gridinaru

Editor: Vidraqcu gi fiiiCopert[: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Ana Cioclo

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiOSHO

'

Bueuria. Fericirea care vine din interior/ Osho;trad.: Lidia Gridinaru. - Bucureqti: Litera, 2019

ISBN 978-606 -33 - 4387 -2

L Gridinaru, Lidia (trad.)

294.5

Cuprins

CuvfintTnainte . ... ..... 7

CE ESTE FERICIREA? , , ,. 17

Depinde de tine rT

MAlni goale s3

iru cAutnRr .... 3e

Dualitateafundamentali 39

Nu caracterul, ci conqtienta 44

Goana dupi curcubeie 48

R&ddcinilenefericirii 59

DE LAAGONIE tA EXTAZ , ., , , . 67

PAine gi circ 69

Extazul este rebel TL

A fi gi a deveni 83

irulrrreenrn nAnAcrrurtoR NEFERrcrRn.

Rispunsurilaintrebiri .......91TRArE$TE ilt gucuntr ,., . . , ....... 187

Pentruinformatiisuplimentare....,..,... 201

Despreautor. .......202Despre Staliunea de Meditalie 0sho . . .. . . 204

Ce este fericirea?

Fericirea nu are nimic de a face cu succesul, fericireanu are nimic de a face cu ambigia, fericirea nu are nimicde a face cu banii, cu puterea, cu prestigiul, fericireaare legdtutd cu congtienta ta, nu cu caracterul tdu.

Depinde de tine

Ce este fericirea? Depinde de tine, de starea ta de congtientf, sau de incongtientH, de faptui dacd dormi sau egti

treaz. Existd o maximH a lui Murphy foarte cunoscutf,.

Aceasta spune cd existd doui tipuri de oameni: unul care

imparte intotdeauna omenirea in doud tipuri, gi cel5laltcare nu imparte deloc omenirea. Eu aparfin primului tip:omenirea poate fiimpflrlitd in doud tipuri, oameni ador-

miti qi oameni treji * gi, desigur, un grup mic de mijloc.

Fericirea depinde de starea ta de congtienti. Dacd egti

adormit, atunci plAcerea e fericire, Plicerea inseamnd

senzafii,incercarea de a obline prin intermediul corpului

18 0sH0

ceva ce nu se poate obtine prin intermediul corpului -forgarea corpului sd dobAndeascd ceva ce nu poate.

Oamenii se str5duiesc in toate felurile cu putintd sidobAndeasci fericirea prin intermediul corpului.

Corpul ili poate oferi numai pldcere de moment, iarfiecare plicere este echilibratd cu durere, in aceeagi can-

titate, in acelagi grad. Fiecare pl5cere este urmatd de

contrariul ei, deoarece corpul exist[ in ]umea dualitStii.Aga cum ziua este urmatd de noapte, cum moartea e

urmati de viai[, iar viata este urmatf, de moarte, totul se

invArte intr-un cerc vicios. PlScerea va fi urmatd de

durere, durerea va fi urmati de pldcere, dar nu vei fi nici-odati liniptit. CAnd te vei afla intr-o stare de pldcere itiva fi frici intruna cd ai s-o pierzi, iar acea frici iti va

otrevi plHcerea. Iar cAnd vei fi cufundat in durere, bine-inteles cI vei suferi Ei vei face toate eforturile posibilepentru a scdpa de ea * doar pentru a recidea in ea.

Buddha nume$te acest lucru roata nagterii gi a mortii.Ne deplastm cu aceaste roate, agitaqi de ea... iar roatamerge inainte. Uneori apare pidcerea, gi alteori aparedurerea, pi suntem zdrobili intre aceste doud stAnci.

ins[ cel care e adormit nu cunoagte nimic altceva. EI

cunoa$te doar cdteva senzatii ale corpului - mAncare, sex;

asta e lumea lui. El continui sd se migte intre acestea doui.Acestea sunt cele doud capete ale corpului sdu: mAncareagi sexul. Dacd reprimd sexul, devine dependent de mAn-

care;dacd reprimd mAncarea, devine dependent de sex.

Energia se migcd asemeni unui pendul. Iar ce numegti tupldcere este, cel mult, doar eliberare de o stare tensionatd.

Energia sexuali se adund, se acumuleazi;devii tensio-nat gi greoi gi vrei s-o eliberezi. Pentru omul care e adormit,

Bucuria

sexualitatea nu e decAt o eliberare, ca un strlnut zdra-

v5n. Ea nu-i oferd decdt o anumitf, u$urare - a existat o

tensiune, acum nu mai exist5. insd tensiunea se va acu-

muia iardgi. MAncarea nu iti oferi decAt o micA pldcere

gustativ5; nu-i mare lucru. ins5 mulli oameni trAiescnumai ca si mdnAnce;foarte pulini sunt cei care mdn&ncdpentru a trei.

Povestea lui Columb e bine cunoscut5. Timp de c1teva

luni, el gi oamenii lui nu au v5zut decAt ap5. Apoi, intr-ozi, Columb s-a uitat ia orizont gi a v5zut copaci. $i de crezi

cd,la vederea copacilor, Columb a fost fericit, ar fi trebuitsd{ vezi pe cAinele lui!

Aceasta este lumea pldcerii. CAinele poate fi iertat, dartu nu poti fi iertat.

La prima Tntdlnire, cdutdnd moduri de a se dista,ffindrul o intreabd pe domniqoard dacd ar vrea sd

meargd Ia bowling. Ea rdspunde cd nu ti place

b owling-ul At u nc i eI ti pr opune s d me ar g d Ia f ilm, darea rdspunde cd nu-i plac filmele. in timp ce incearcd

sd gdseascd altceva, tAndrul ii oferd fetei o gigard, pe

care ea o refuzd. Atunci el o tntreabd dacd vrea sd

meargd Ia discotecd, sd danseze gi sd bea ceva. Fata

refuzd dinnou, spundnd cdnu o intereseazd astfel de

Iucruri. Disperat, tlndrul o invitd In apartamentulIui, ea acceptd cu bucurie,il sdrutd pdtimaE,pi spune:

,,Vezi, nu ai nevoie de celelalte lucruri ca sd te distrezi!"

Ce numim noi,,fericire" depinde de persoand. Pentru omulcare doarme, fericirea sunt senzaliile pl5cute. El trlieEtede la o plicere Ia alta. Se ndpustegte de la o senzatie la alta.

19

05H0

El trdieEte pentru senza{ii md-

runte;viata lui e foarte super-

ficiald, nu are adAncime, nu are

calitate. El trfiegte in lumeacantitatii.

Apoi existd qi oameni care

sunt la mijloc, care nu sunt niciadormili, nici treji, care suntdoar intr-o stare de semisom-nolen(i, nici pe deplin treji, nici

Ce numim noi

,,fericire" depinde

de persoanf,.

Pentru omul care

doarme, fericireasunt senzaliile

plicute.

pe deplin adormili. Starea asta existd uneori dis-de-diminea[d - eqti somnoros, dar nu poti spune cd dormi fiindc[auzizgomotele din casi, iti auzi partenerul sau partenerapreparAnd ceaiul, auzi zgomotul ceaiului sau copiii pre-

gdtindu-se sd plece la gcoali. Auzi aceste lucruri, insi nu

egti treaz. Aceste zgomote ajung vag, nedeslugit la tine,de parc5 intre tine gi tot ce se intAmpl5 in jurul tiu e mare

distanfd. Auzi totul ca prin vis. insfi nu e vis, ci tu egtiintre vis gi realitate.

Acelagi lucru se intAmpll cAnd incepi si meditezi. Cel

care nu mediteazd doarme, viseazi; cel care mediteazd

incepe sd se depdrteze de somn spre starea de veghe, este

intr-o stare de tranzitie. Atunci fericirea are un cu totulalt inleles: ea devine mai mult calitate, mai pulin canti-

tate. Celui care mediteazd ii place muzica mai muit, iiplace poezia mai mult, ii place sd creeze ceva. Acestor

oameni le plac natura gi frumusetea ei. Le place tdcerea,

le place ce inainte nu le plHcea, gi acest lucru dureaz5mult mai mult. Chiar dacd muzica se opre$te, ceva conti-nud si ziboveascf, in tine.

Bucuria 21

$i asta nu e uFurare. Diferen{adintre plScere qi aceastd

calitate a fericirii e c$ asta nu e u$urare, ci imbogdtire.Devii mai plin, incepi sd dai pe afard, sd te reverqi. CAnd

ascultri muzicd bund, ceva se declangeazd in fiinga ta, intine se nagte armonia * devii muzical. Sau, cAnd dansezi,

uiqi dintr-odatX de corpul tHu; corpul tdu devine impon-derabil. Gravitagia nu mai are efect asupra ta. Dintr-odatdeEti in alt spatiu: eul nu mai e foarte solid, dansatorul gi

dansul se contopesc.

Acest lucru e mult mai nobil, mult mai profund decdtpldcerea pe care ti-o dA mAncarea sau sexul. Acest lucruare adAncime. Dar nici nu e transcendentalul. Transcen-

dentalul are loc numai atunci cdnd egti pe deplin treaz,cAnd egti un buddha, cfind somnul a disp5rut in intre-gime, iar toat5 visarea s-a dus - cdnd intreaga ta fiinqd e

plind de luminH, cAnd in tine nu existd deloc intuneric.Tot intunericul a dispdrut si, odatd cu el, a dispdrut Ei eul.Toate tensiunile au dispdrut, toate angoasele, toat5 neli-nistea. E$ti intr-o stare de total5 muiqumire. Trdiegti inprezent;nu mai existd trecut, nu mai existb viitor. EEti

in intregime aici gi acum. Acest moment este totul. Acumeste singurul timp, gi aici este singurul spa{iu. $i atunci,dintr-odati, tot cerul coboar5 in tine. Asta este extazul.Asta este adevHrata fericire.

Cautd fericirea;este dreptul pe care i-ai dobAndit prinna$tere. Nu rdmAne pierdut in jungla pldcerilor;inaltrd-teputin mai sus. intinde mAna spre fericire, qi apoi spreextaz. Pldcerea e animalici, fericirea e omeneascH, extazule divin. PlScerea te leagd, te inrobegte, te prinde in lanturi.Fericirea iti lase frAnghia putin mai largd, iti dA pu{ind

22 0sH0

libertate, dar numai puiln$. Extazui e libertatea absolutd.

incepi sH urci;extazulili d5 aripi. Nu mai apar(ii pdm0n-

tului grosolan, apar{ii cerului. Devii lumi.nd, devii bucurie.

Pldcerea depinde de al1ii. Fericirea nu depinde atAt

de mult de al1ii, totu$i e separatd de tine. Extazul nu e

nici dependent, nici separat - e insHEi fiinla ta, insdgi

natura ta.Gautama Buddha a spus:

Existd pldcere giexistd extaz.

RenunEdla prima pentru a-I avea pe cel de-al doilea.

Mediteazd foarte profund la asta, intrucAt contine unul

dintre adevSrurile fundamentaie. Aceste patru cuvinte

trebuie inleiese, trebuie sA constituie subiect de medita-

{ie. Primul e pldcerea, al doilea fericirea, al treilea bucu-

ria, al patrulea extazul.Pldcerea e fizicd, fiziologic5. Fldcerea este cei mai

superficial iucru din viaid; e excitafie. Poate fi sexualf,,

poate fi a altor sim{uri, poate fi obsesia pentru mAncare,

dar igi are rdddcinile in corp. Corpul este periferia ta, cir-

cumferinf a ta, nu centrul t[u. $i a trhi la periferie inseam-

nd a trdi Ia mila lucrurilor de tot felul care se petrec injurul tiu. Omul care cautA pl6cere r5mAne la mila accidentelor. E ca valurile oceanului, care sunt la mila vAntu-

lui. CAnd vin v0nturi puternice, existd valuri; CAnd

vAnturile dispar, dispar gi valurile. Ele nu au o existenldindependente, sunt dependente, gi orice este dependent

de ceva din afara lui e supus unei forme de sclavie.

Pldcerea e dependentd de ceilalli. Dacd iubegti ofemeie, dacd asta e pldcerea ta, atunci acea femeie devine

23

st$pAna ta. Dacd iubegti un bdrbat * dacd asta e pldcerea

ta Ei egti nefericitf,, disperat5, tristd fdrd el *, atunci aidevenit sclavd, nu mai egti liber[, eqti la inchisoare. Dacieqti in cdutare de bani gi putere, atunci vei fi dependentde bani gi putere. Omul care tot acumuleaz5 bani, a cfruipldcere e sh aibd din ce in ce mai mulgi bani, va devenidin ce in ce mai nefericit, deoarece cu cAt are mai multri,cu atAt vrea gi mai mulgi, gi cu cdt are mai mul1i, cu atdtse teme mai tare ci o s[-i piardd.

E o sabie cu doud tdipuri: primul tdig este si vrei maimul{i. Cu cAt pretinzi mai mulgi, cu cAt doregti mai mul1i,cu atAt mai muit simli cd igi lipsegte ceva - te simqi maigf,unos, mai gol. Iar celdlalt tiig al sabiei este cf,, cu cAt airnai mul1i, cu atAt te temi mai tare cd ai putea sd rim0ifdrd ei. Pot fi furati. Banca poate sd dea faliment, situaliapolitic[ din tard se poate schimba, tara poate devenicomunist5... existi o mie gi unul de lucruri de care depindbanii tdi. Banii nu te fac stdpAn, te fac sclav.

Pldcerea e periferic5;de aceea e meniti sd depindl de

eircumstanfe exterioare. E numai excitatie. Dacd mdnca-rea e pldcere, ce ifi place de fapt? Doar gustul * pret de o

clipd, cAnd mAncarea trece peste papilele gustative de pe

limbd, ai o senzatie pe care o interpretezi ca pldcere. Este

interpretarea ta. Azi s-ar putea sd semene cu pldcerea, iarrndine s-ar putea sh nu mai semene cu plf,cerea. Dacd

rndnAnci zi de zi aceeagi mAncare, papilele gustativedevin insensibile la ea. in scurtd vreme !i se va Iua de ea,

nu-[i va mai pl6cea.

Aga se saturd oamenii * intr-o zi aiergi dupd un bhrbatr;au o femeie, iar a doua zi incerci sd gbsegti un pretext sd

24

Pllcerea te line intr-o stare

nervoasS, veqnic f[rd astAmpir,vegnic chinuit. AtAtea dorinte,gi fiecare dorinti de nepotolit,cerAnd insistent atentie! RdmAi

victima unei mulgimi de dorin-

te nebunegti - nebunegti, pen-

tru cd sunt irealizabile * care

continu5 sf, te tragd in directii

scapi de aceeaEi persoand. AceeaEi persoand - nimic nu

s-a schimbat! Ce s-a intAmplat intre timp? Te-ai plictisitde celtrlalt, pentru cd toatd plflcerea era explorarea nou-

lui. Acum nu mai e nou; te-ai familiartzat cu teritoriui.Te-ai familiarizat cu trupul celuilalt, cu rotunjimile corpu-

lui, gtii cum e. Acum mintea tAnjeEte dupd ceva nou.

Mintea aspiri totdeauna la ceva nou. Aga te tine mereu

priponit undeva in viitor, Te face si speri incontinuu, dar

nu iti dtr niciodati bunurile - nu poate. Poate doar sd cre-

eze sperante noi, dorinte noi.

Dorin{ele gi speran{ele cresc in minte la fel cum cresc

frunzele in copaci. Ai vrut o casi noud, Ei acum o ai - unde

e plHcerea? A existat pret de o clipd, cAnd gi-ai atinsscopul, Odatd ce ti-ai realizat scopul, mintea nu mai e

interesati de el; a inceput deja sd {easd pinza altei dorin-

te. Deja a inceput sd se gAndeascd la altd casd, mai mare.

$i aga e in toate.

/]sd,

Pldcerea

te tine intr-ostare nervoasd,

vegnic fdr5astAmpir,

veqnic chlnuit.

diferite. Devii o contradictie. O dorintd te duce la stdnga,

alta la dreapta, iar tu continui sd hrdnegti concomitent

ambele dorinle. Iar atunci simli o scindare, te simfi divi-zat, te simli sfA;iat.

Bucuria

Atunci simti cfl te faci bucdtele. Nimeni nu e respon-

sabil de aceastd situatie decAt prostia de a dori pldcere.

$i aici e vorba de un fenomen complex. Nu eEti singu-rul care cautd plScere;milioane de oameni cautA,la fel ca

tine, aceleagi pldceri. De aceea se d[ o mare lupt6, existdconcuren{i, violenfd, rdzboi. Toti au devenit inamici,

1q

pentru cf, to[i urmiresc aceiaEi

scop, gi nu toti pot si-l reali-zeze. De aceea lupta trebuie sd

fie total5, trebuie sH riqti totul -Ei de pomanA, penffu ci atuncicAnd cdgtigi, nu c0gtigi nimic.itri iroseEti toatd via{a in aceas-

td luptd. O viati care putea sf,

fie o slrbdtoare devine o lupti

6#Lupta trebuie

si fie total6, trebuiesi riEti totul - gi de

poman5, pentru ciatunci cfrnd cdgtigi,

nu cAqtigi nimic.

lungi, inutilf,.Atunci cAnd cauli atAt de mult pldcerea nu poti se

iubeEti, pentru cd persoana care cautf, pldcere il foloseEte

pe cel5lalt ca mljloc. Iar folosirea celuilalt ca mijloc este

unul dintre cele mai imorale acte cu putintH. Dar atuncicdnd cauti pllcere trebuie sd te foloseqti de celdlalt. Deviiviclean, pentru cd lupta e aprigi. Dacd nu e;ti viclean veifi p5cdlit, gi inainte sd te pdcileasci allii trebuie sf,-iplcileEti tu.

Machiavelli i-a sfituit pe cdut5torii de pitceri cd cea

mai bun5 apdrare este atacul. Sfl nu a$tepti niciodati sd

te atace celdlalt; s-ar putea s[ fie prea tirziu. inaintesb te atace celf,lalt, atac6{ tul Asta e cea mai bun6 apd-

rare. $i aga s,i procedeazi oamenii, fie ci au auzit sau nude Machiavelli.

I

26 0sH0

Acest lucru e ceva foarte ciudat: oamenii gtiu despre

Hristos, despre Buddha, despre Mahomed, despre Krishna,

dar nimeni nu-i urmeazd, nu di ascultare inv5tdturilorIor. Oamenii nu gtiu mare lucru despre Machiavelli, dar se

iau dup5 sfaturile lui- de parcd Machiavelli le-ar fi foarteapropiat sufletegte. Nu e nevoie sd{ citegti, deja il urmezi.

intreaga societate se bazeazd pe principii machiavelice;inasta conste, de fapt, tot jocul politic. inainte ca cineva sa-!ismulgi ceva, smulge tu de Ia el;fii mereu in gardd. Firegte,

dacS egti mereu in gardd, egti incordat, nelinigtit, ingrijo-rat. Toti sunt impotriva ta Ei tu egti impotriva tuturor.

Aga c[ pldcerea nu este gi nu poate fi scopul vieqii.

Al doilea cuvdnt care trebuie inteles e fericirea. Feri-

cirea este fiziologicd, fericirea este psihologicd. Fericireae ceva mai bund, ceva mai rafinati, ceva mai nobili... darnu diferd prea mult de pldcere. Se poate spune ci pldcerea

este un gen inferior de fericire, iar fericirea e un gen supe-

rior de plf,cere - doud fete ale aceleiagi monede. Pldcerea

e pulin mai primitivd, mai animalicd; fericirea e putinmai cultivati, pulin mai uman5 - dar este acelagi joc jucat

in lumea minfii. Nu egti atAt de preocupat de senzatiilefiziologice, te preocupd mult mai mult senzaliile psiho-

logice. Dar pldcerea gi fericirea nu diferd fundamental.Al treilea cuvdnt e bucuria - bucuria este spirituale.

Ea este diferiti, total diferitd de pldcere sau de fericire.Nu are nici o legf,turd cu exteriorul, cu celdlalt;este unfenomen intern. Bucuria nu depinde de imprejuriri;estea ta. Nu este o excitare produsd de lucruri;este o stare de

pace, de tAcere - o stare meditativA. Este spirituald.Dar Buddha nu a vorbit nici despre bucurie, pentru

cH existd totugi un lucru care transcende bucuria. EI il

27

nume$te extaz. Extazul e total. Nu e nici fiziologic, nicipsihologic, nici spiritual. El nu cunoa9te divizare, este

indivizibil. Este total intr-un sens gi transcendental in altsens. Primul e plflcere; ea include fericirea. Al doilea e

extaz; el include bucuria.Extazul inseamnd c& ai ajuns chiar in miezul fiinlei

tale. El aparline adAncimii esentiale a fiintei tale, undenici chiar eul nu mai exist6, unde numai t5cerea dom-

negte;tu ai dispdrut. in bucurie exiEti pufintel, in extaznu. Eul s-a dizolvat;este o stare de nefiint5.

Buddha o numegte nirvana. Nirvana inseamnd cd aiincetat sd mai fii;e$ti doar o pustietate infinitd, aseme-

nea cerului. iar in momentul in care egti acel infinit teumpli de stele gi incepe o via!5 cu totul nou6. Renagti.

Pl6cerea e momentanH, apar!ine timpului, e,,deocam-

dat5";extazul e atemporal, vegnic. Pldcerea incepe gi sfAr-

$e$te; extazul dlinuie vegnic. Pl5cerea vine gi pleacd;

extazul nici nu vine, nici nu pleacd * el existi deja inmiezul fiingei tale. Pldcerea trebuie smulsi de la celHlalt;

devii ori cergetor, ori ho{. Extazul te face stipAn.Extazul nu e ceva ce inventezi, ci e ceva ce descoperi.

Extazul este cea mai ascunsd naturd a ta. A fost acolo

chiar de la inceput, doar ci nu te-ai uitat Ia el. L-ai consi-

derat indiscutabil. N-ai privit induntru.Asta e singura nenorocire a omului: privegte intruna

in afar5, cfutAnd gi cercetAnd. Iar extazul nu poate figdsit afard pentru cd nu e acolo.

intr-o seard, Rabi'a - a renumitd misticd sufitd *cduta ceva pe stradd in fala micii ei colibe. Soarele

I